===== 000_1 =====




===== 000_2 =====

Cea mai mare concentrare de forțe i

sub comanda ta! 3

VALU: E UNA 99-a cal: o E tolea
cu procesor mobil Intel” Pentium? III

700 MHz cu tehnologie SpeedStep”

a început!

Cea mai mare desfășurare de forțe din
istoria IT, concentrată într-un format mai
mult decât compact: display de până la

15" protejat de o ramă din aliaj de
magneziu de 20 de ori mai rezistentă la
impact decât alte materiale; hard-disc de

până la 12 GB, pentru o bază de date ca a
Pentagonului; CD-ROM (DVD-ROM
opțional), rază mare de acțiune -pesteg =
ore de autonomie prin folosirea simultană
a trei baterii; lumea la degetul mic prin
tastele speciale Easy Access Internet.
Armada Eșoo îți oferă libertatea totală

de miscare și puterea absolută a unei
”arme” inteligente. |


===== 001 =====




===== 002 =====

Editorial

4

SHOW MUST GO ON

TRECEREA DE LA 31 AUGUST LA I SEPTEMBRIE APARENT
nu are nimic deosebit în ea și totuși... Cum a venit 1
septembrie, parcă s-ar fi tras cortina și pe scenă ar fi
năvălit o ceată zgomotoasă de actori gata de joc.
Probabil că începerea școlilor ne-a readus tuturor,
indiferent de vârstă, un plus de energie, un dram de
speranță, un strop de optimism. Parcă suntem mai
dispuși să observăm mai atent și partea plină a pa-
harului. Un motiv ni-l oferă Andrei Marga, ministrul
Educației Naționale, care declara, cu puțin înainte de
sunetul primului clopoțel, că opțiune a MEN pentru în-
ceputul anului școlar 2000-2001 „este aplicarea a noi

măsuri de reformă”, una dintre primele măsuri.

referindu-se la „informatizarea școlilor și liceelor și
dotarea cu material didactic prin: încheierea conectării
la internet a liceelor și grupurilor școlare...; elaborarea,
de către Direcția de informatizare, a programului de
informatizare a învățământului din România în per-
spectiva programului european E-Learning... ”.

Dacă în loc de indicații prețioase referitoare la posi-
bilitățile de găsire a unui loc de muncă în străinătate,
pe situl Ministerului Muncii și Protecției Sociale ar fi
prezentate și oportunități de afirmare pe plan local a
specialiștilor români, lucrurile ar sta și mai bine.

Cât despre tinerii programatori, aceștia continuă
să-și dovedească aptitudinile în competițiile inter-
naționale. Olimpiada de Informatică. a Europei Cen-
trale (CEOI 2000), desfășurată la sfârșitul lunii august
la Cluj, a arătat că există în continuare talente care ar
trebui încurajate și valorificate de statul român. O
medalie de aur, patru de argint și două de bronz repre-
zintă un îm edificator.

Începutul toamnei e întâmpinat cu încredere și de
firme, care speră ca în ultimul trimestru al anului (așa
cum se întâmplă de obicei) cifra de afaceri să aibă un
curs ascendent. Pentru aceasta însă trebuie analizate
cerințele clienților și este necesară o mai eficientă
punere în valoare a ofertelor existente. Unii preferă
manifestările de grup, cum ar fi: CERF Dobrogea,

CERF Banat, Info EX, IFABO, Scop(â work; alții pe cele

individuale.

Și pe plan internațional evenimentele abundă: HP
World 2000 (9-14 septembrie), Oracle Open World
2000 (1-6 octombrie), Internet Commerce Expo (11-14

septembrie), ApacheCon Europe 2000 (23-25 oc-
tombrie). Și să nu uităm de Bilisim (6-10 septembrie) - :

CeBIT-ul Balcanilor, încă relativ modest ca participare
(265 firme turcești; câte una din Bulgaria, Grecia, Italia,
Olanda și Slovenia; câte 3 din Israel și Singapore; 5 din

 
   

SUA și 12 din Taiwan), dar care ar putea câștiga în in-
teres în următorii ani.

Oricum, nu de informare ducem lipsă, măiestria
fiecăruia va consta în a folosi cât mai eficient aceste
oportunități.

Interesantă mi se pare și tendința marilor companii
de a-și reuni forțele, făcând abstracție de concurență,
pentru a realiza proiecte comune. Și nu mă refer aici
numai la grupuri ce sprijină promovarea anumitor
tehnologii, cum ar fi Bluetooth sau SIG, ci la o impli-
care mult mai profundă. Un exemplu, lansarea primu-
lui produs de stocare conform cu specificațiile publice
open - Modular Storage Server - realizat de Compaq
și IBM. Sau fondarea de către Hewlett-Packard, Intel,
IBM și NEC a primului laborator de dezvoltare
non-profit pentru cei care adaugă capabilități de tip
„enterprise” la aplicațiile Linux - Open Source Devel-
opment Lab. Este, trebuie să recunoaștem, un alt fel de
a-ți urmări interesele. O alternativă constructivă la
capra vecinului.

Dar dincolo de tehnologii, alianțe, politici și strate-
gii, unul dintre cele mai interesante momente ale aces-
tui început de toamnă îl reprezintă aniversarea a 25 de
ani de existență ai companiei Microsoft. Actul de
naștere a fost semnat pe 5 septembrie 1975. Începutul
a fost deosebit de modest, cu doar trei angajați, care la
sfârșitul primului an realizaseră venituri de 16.005$. De
aici până la cei 39.904 angajați în întreaga lume și veni-
turi de 22,96 mld.$, în prezent, a fost un drum nu lipsit
de obstacole, care n-ar fi fost posibil fără o strategie in-
teligentă și un conducător de excepție. „În 25 de ani,
am realizat multe lucruri despre care oamenii spuneau
că sunt imposibile și am spulberat orice mit în ce
privește posibilitățile PC-ului. Și, așteptați puțin, pen-
tru că ce e mai bun abia de acum vine. Sunt încrezător
că vom avea mai multe lucruri impresionante pe care
să ni le amintim la a 5o-a aniversare. Avem oamenii și
aptitudinile necesare pentru a face aceste lucruri să se
întâmple și suntem pasionați de tehnologie la fel cum
eram în 1975”, declara Gatescu ocazia celebrării eveni-
mentului. În plină campanie electorală, astfel de vorbe
li s-ar putea părea unora propagandă ieftină. Între
promisiunile politicienilor și declarațiile unui om de
afaceri de real succes, nu există însă nici un fel de -
apropiere.

Cu bunele și relele sale, spectacolul tehnologiei
moderne și al impactului pe care îl are aceasta în viața
noastră va continua fără a putea fi oprit, oricare ar fi
rolul nostru pe această scenă.


===== 003 =====

ni


===== 004 =====

[IA Cuprins

OCTOMBRIE 2000 VOL.2.:NR. 10

 

 
   
 

  

22 În direct

22 Magix, un nou nume pe piața românească

 
    
   

42 Soluții
42 Software:

  

  
  
 

'Transformați-vă PC-ul într-un studio video
În prezentările de programe ați văzut probabil
diverse tipuri de aplicații multimedia ce folosesc
din plin posibilitățile unui PC. Un lucru mai puțin
obișnuit, dar deplin realizabil pe un PCactual
este video-montajul, prin care vă puteți crea
propriile filme.

45 Internet:

  

22 „Cum și unde”. Ghidul surselor de
informare

 
 
  
   
  

  
   

 
  
 

22 3Com încheie complet separarea de Palni,
Inc.

 
 
     

23 Connex WAP

        

23 'Turismul rural accesibil pe internet

    

Căutări mai eficiente pe internet
Conexiunea la internet este adesea destul de lentă
și, în orice caz, costisitoare pentru mulți dintre noi.
De aceea e foarte util să cunoaștem cele mai
eficiente modalități de căutare a informațiilor.

   
  
    

24 MSN și Compaq lqansează primul
dispozitiv MSN Companion

    
 
  
   

 
  
 

24 ABC-ul unei aplicații de rețea în sistemul
educațional preuniversitar

   

25 Shimbări la firmele românești de TI

 
    
   

26 Ușor de instalat, ușor de folosit

 
  
  
  

   
  
  
   
  
  
    

26 Noi scanere HP pentru utilizare personală și

adiiiese: HARDWARE

76 Discuri hard
super-performante

Performanțele unui PC nu depind
numai de procesoare și memorii, un
rol important îl joacă și discurile hard.
Defectarea discului hard poate aduce
prejudicii cu mult mai mari decât
prețul său de achiziție. Pe bancurile
noastre de teste s-au aflat 13 discuri
hard din cele mai performante
existente în prezent pe piața
românească. Rezultatele obținute vă
vor ajuta să faceți cea mai potrivită
achiziție.

  

26; Soluții de stocare

   

  

26 IBM încheie o nouă alianță

   
  

 
  
 

28 Computer Associates lansază eTrust Policy
Compliance 7.2

   
 

   

28 Asigurări IT

  

 
 

28 Calculatoare cu membrane

  
    
 

  

 
 

30 Nu contează că e mic, n-are teamă de nimic

  

  

30 Performanțe ridicate, cu grijă pentru mediul
înconjurător

    
    
   
 
 
 

 
 
 

le DB2 pentru e-business

 
 

Opinii
2 Mihaela Cârstea -
Show must go on

 
 
  
   
   
 

 
 
   
 
 
  
 

  
  
   
  

Broșura: Soluțiile DB2 pentru e-business
CD-ROM: DB2 Universal Databse Personal

34 Varujan Pambuccian -
Cum am scris legea

comerțului electronic ză : : |
Edition versiunea 7.1 pentru mediu |

36 Rodica Mocanu - de operare Windows. |
Arta și internetul Copie pentru evaluare. |

4 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000


===== 005 =====

COVER STORY

50 E-Business -
principii de bază

Partea a doua a prezentării ABC-ului
afacerilor pe internet.

51 CUNOAȘTE CEEA CE ȘTII
Ajutați-vă angajații să afle tot ceea ce au
nevoie despre firma în care lucrează

54 UN MODEL DE SIT DE AFACERI

Olimpiada și suprafețele ei — un sit cu
adevărat profesionist lansat sui curând în
România

57 LUCRAȚI ÎMPREUNĂ
Pentru a fi competitiv, trebuie să îndepărtați
barierele de timp și de spațiu, oferind
angajaților cele mai bune condiții de a lucra
împreună.

61 ACHIZIȚII INTELIGENTE
De la sursa de materii prime a furnizori,
trebuie să știți ce să faceți pentru a vă mări
productivitatea fără a crește costurile.

69  UNIND COMPONENTELE E-BUSINESS

Faceți în așa fel încât bazele voastre de date
să comunice cu aplicațiile și cu sistemele

partenere.

73  E-BIZ PENTRU ORICINE
Nu permiteți unui Goliat să vă scoată din

afaceri. Buturuga mică răstoarnă carul mare.

ÎN ACEST NUMĂR MAI GĂSIȚI

6 CD-ROM PC Magazine România

32 Interviu
Radu Ionescu,
Ericsson 'Telecommunications
România

84 Legislație

84 Reproducerea neautorizată a unui
program pentru calculator

85 Modalități de licențiere: Symantec

Suma de control

   

 

 

 

 

 

 

PRODUSE PREZENTATE ÎN ACEST NUMĂR

PRIMA IMPRESIE

8 Windows Me

14 Olympus C-3030

14 3Com SuperStack II Switch 2300 XM
16 Ericsson R320s

18 ABit SEG

18 Intel DBIsEEA

18 Spacewalker ME21

20 Cyrix MIII 533

 

 

 

DISCURI HARD SUPER-PERFORMANTE
78 IBM Deskstar 40GV

78 IBM Ultrastar 18ES

78 Seagate Cheetah 18LP

79 Quantum Atlas roK j
79 Quantum Fireball Icto8

80 Quantum Fireball Ictro

82 Quantum Fireball Plus LM

83 Western Digital Caviar 205BA

TENDINȚE

38 Web Aproape
Pretutindeni

WAP este o modalitate simplă de acces la
informații provenind din internet sau
extranetul companiilor. Un mijloc de a lua
decizii cu minimum de mijloace.

  
     
        

86 Timpul Liber

86 Prezentare de CD: Cosmopolitan
Make-Over 2

    

   
   

 
   
  
 
 
  
    
  

  
 
 
 

88  WEB-ulromânesc: Politicul pe internet

  

90  Muzeevirtuale: Exponatele lumii fizice
pătrund în lumea
virtuală

   
   
 

   
   

  

Biblioteca TI


===== 006 =====

Ce găsiți pe CD-ROM

DACĂ TOT S-A LANSAT PRIMUL SERVICIU
WAP în țara noastră, ne-am gândit ca pe
acest CD să vă oferim câteva unelte pentru
crearea și accesarea paginilor dedicate aces-
tui serviciu. Astfel, pe CD-ROM am inclus
browserele: M3Gate, WinWAP și Wireless
Companion, programele pentru crearea
paginilor WML: DotWAP 2.0, WAPPage și
WAPtor, precum și programele pentru pre-
lucrarea imaginilor în formatul WBMP:
WapDraw și WAP Pictus.

Secțiunea soft românesc conține urmă-
toarele aplicații: DistribNET și DisCONT, două
aplicații pentru contabilii firmelor care
desfășoară activități de comerț en-gros; RAV
8 beta - versiunea beta a noii generații de
programe antivirus produse de GeCAD
Software; SaL_Remo_SaL - un program de
calcul salarial.

 

Ca aplicații demo vă recomandăm pro-
gramele: Desktop DNA - un utilitar pentru
copierea programelor și setărilor de sis-
tem de pe un calculator pe altul sau pentru
a realiza copiile de siguranță; Macromedia
Flash 5 - noua versiune a programului pen-
tru crearea de animații și grafică vectoria-
lă pentru web (este și versiunea pentru
Macintosh); Forte For Java Community Edi-
tion - un mediu de dezvoltare integrat pen-
tru realizarea aplicațiilor Java; Java 2 SDK,
Standard Edition - un pachet de unelte
necesare pentru realizarea și rularea apli-
cațiilor Java.

Ca unelte web sunt incluse două suite web
complete: Netscape Communicator 4.75 și
Mozilla M17 .

În secțiunea freeware vă propunem ur-
mătoarele programe: 602Pro PC SUITE 2000
o suită de programe de birotică; ChoiceCast-

6 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

er — un player multimedia echipat și cu ca-
pacități de navigare pe internet; ICQ Rescue
2000 - un program care vă salvează setările
din ICQ pentru a fi protejate de o eventuală
pierdere; PrcView - un utilitar pentru
vizualizarea proceselor care rulează pe sis-
tem la un moment dat; RPM Browser - pen-
tru vizualizarea conținutului fișierelor RPM
sub Windows; X-Setup - un utilitar pentru
acordarea sistemelor Windows.

La aplicații shareware în această lună
avem: Anonymity 4 Proxy - un utilitar care
vă ajută să fiți anonimi pe internet; Cool
Edit 2000 - un program pentru editarea
fișierelor audio; Cool Mouse 99 - un utilitar
pentru a putea folosi și cel de-al treilea
buton al mouse-ului; OptionSoft Utilities -
un pachet de utilitare pentru Windows.
VCW Picture Searcher - pentru a găsi mai
ușor imaginile de pe sistemul dumnea-
voastră; ShortCut - un utilitar pentru
automatizarea lucrului pe calculator;
ToolsWorks - un pachet de patru unelte
pentru accelerarea lucrului sub Windows;
Trash it - un utilitar pentru dezinstalarea
programelor și restaurarea modificărilor
făcute în Windows Registry.

În secțiunea Linux veți găsi distribuția
Phat Linux 3.2, care se instalează în partiția
Windows fără a fi nevoie de repartiționarea
discului dumneavoastră. De asemenea, am
inclus versiuni pentru Linux și pentru Forte
For Java Community Edition, Java 2 SDK, Stan-
dard Edition, Netscape Communicator 4.75,
Mozilla M17. Tot aici veți mai găsi și sursele
pentru kernelul stabil 2.2.17 și cel în dez-
voltare 2.4.0-test7.

Bineînțeles că nu am uitat nici de data
aceasta Jocurile, agora ON line sau Muzeul Vir-
tual, dar conținutul acestora vă lăsăm să-l
descoperiți singuri.

CASETA REDACȚIEI
COLECTIVUL REDACȚIONAL:
Mihaela Cârstea - redactor șef (mcarsteaQagora.ro)
Mircea Sabău - redactor șef adjunct (msabauQagora,ro)
Mihaela Szab6 - secretar general de redacție
(mszabo(Qagora.ro)

Budai Lâszl6 - redactor (Ibudaiagora.ro)
Bogdan Kerekes - redactor (bkerekes(Qagora.ro)
Elena-Andreea Liță - redactor (elitaQagora.ro)
Andrei Pașa - grafician (apasa(Qagora.ro)
Reman Lâszl6 - tehnoredactor (lremanGagora.ro)
Kakucs Albert - tehnoredactor (akakucs(Qagora.ro)
AU COLABORAT:
Dan lancu (diancuQagora.ro) .
Florina Balint
lulian Șerbănescu (legeQagora.ro)
Kakucs Albert (akakucs(Qagora.ro)
Mediana Drăgoi (mstan(Qagora.ro)
Mihai Cârstea
Mihai Săndoiu
Mirela Ana
Rodica Mocanu
Varujan Pambuccian
MARKETING ȘI PUBLICITATE:
Adrian Alexandru (aalex(Qagora.ro)
Bogdan Sârbu (bsarbu(Qagora.ro)
loana Udroiu (iudroiu(Qagora.ro)
CORECTURA:
Mediana Drăgoi (mstanGagoraro)
ABONAMENTE:
lulia Sârbu (isarbuQagora.ro)
CUM NE CONTACTAȚI:
Târgu-Mureș: 4300 Târgu-Mureș, CP 23071;
Telefon: 065-166.516; Fax: 065-166.290
București : Str. Poterași nr.35, ap.7, s4

sau CP 94/49
Telefon: 01-330.92.82; Fax: 01-330.92.85
INTERNET: http://www.pemagazine.ro;

e-mail: pemagazine(Qagora.ro

EDITOR:

Computer Press AGORA — Târgu-Mureș
telefon: 065-16.65.16; fax: 065-16.62.90
Web: http://u.agora.ro' E-mail: officeQagora.ro
DIRECTOR GENERAL:

Romulus Maier (rmaierQagora.ro)

DIRECTOR EXECUTIV:

- Adrian Pop (adipop(Qagora.ro)

DIRECTOR TEHNIC:

Szab6 Lâszl6 (Iszabo(Qagora.ro)

ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier (imaierQagora.ro)
CONTABILITATE: Pap Ilona (ipap(Qagora.ro)
SECRETARIAT: Rodica Fettich (rfettichQagora, 10)

REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI:

Administrator: Daniela Pastramă
- (dpastrama(Qagora.ro)

tel: 01-330.92.81; fax: 01-330.92.85

ISSN: 1454-220X

TIPARUL: i

Infopress S.A. Odorheiu Secuiesc

tel: 066-218.283, fax: 066-218.291

NOTĂ COPYRIGHT:

PC Magazine România este o publicație editată de
Computer Press Agora sub licență Ziff Davis Publishing
Holdings Inc. Materialul editorial din PC Magazine tradus
și retipărit în acest număr aparține companiei Ziff Davis
Publishing Holdings Inc. Copyright (c) 2000. Toate
drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul Ziff Davis
Publishing Holdings Inc. Reproducerea în orice formă, în
orice limbă, integral sau parțial, fără permisiunea scrisă a
Ziff Davis Publishing Holdings Inc. este interzisă.

PC Magazine și siglele PC Magazine și PC Magazine
Editors' Choice sunt mărci înregistrate de Zift Davis
Publishing Holdings Inc.

Materialul editorial original tipărit în acest număr .
aparține companiei Computer Press Agora SRL.
Copyright (c) 2000. Toate drepturile sunt rezervate.


===== 007 =====

ial


===== 008 =====

,
, |
ră
- iu 3
.
3 .

i

!

îi


===== 009 =====




===== 010 =====




===== 011 =====

j
" WInNdOWS porrivi:
ia locul Potrivit !

 

  

e Platformă multimedia excelentă pentru prelucrare digitală Cel mai performant și stabil sistem de operare pentru business
e Utilizare mult mai facilă: configurare, întreținere și actualizare automate e Securitate sporită pentru protecția datelor companiei

e integrarea celor mai noi servicii și tehnologii Internet Cel mai bun suport pentru calculatoarele portabile

e Excelent pentru programe educaționale și jocuri Cea mai bună platformă pentru noua generație de PC-uri

Pentru suport tehnic, telefonați la Microsoft Hotline 01-203 6161 Microsoft A

Informații suplimentare: Microsoft Infocenter 01-203 61 61
www.microsoft.com/romania


===== 012 =====

pa a
în RT pa


===== 013 =====

imprimantele MINOLTA QMS

Imprimanta laser

PagePro 18

 

Alianța MINOLTA QMS

Recenta achiziționare a pachetului majoritar de acțiuni al producătorului
american de imprimante QMS înseamnă un pas uriaș pe care compania
MINOLTA l-a făcut în direcția dezvoltării producției sale de imprimante.
„Fuziunea celor două companii determină o nouă dimensiune a soluțiilor
de tipărire alb/negru și color, iar noua structură astfel creată va oferi o
bază mai puternică de produse, logistică și service.

Înființată în 1977, compania QMS este specializată îi în producția de.
imprimante laser de rețea și, în special, în cea a imprimantelor laser
color. În anul 1998 QMS deținea 5 % (poziția a patra) din piața
imprimantelor color din Statele Unite și 18% (poziția a doua) din piața
din Europa.

  
  
 
 
 
 
 
 

Printers That Mean Business

Unul dintre marile beneficii aduse de fuziunea MINOLTA cu QMS îl
reprezintă rezultatul oferit de combinarea înaltei tehnologii hardware
oferită de MINOLTA cu soluțiile și experiența software a

QMS. Ca urmare a acestui fapt, se prevede creșterea

semnificativă a gamei de imprimante, prin
introducerea unor modele noi și performante.
Imprimanta laser PagePro 18 este un
model de ultimă oră, fiind destinată
birourilor și grupurilor de utilizatori.

PagePro 18 reprezintă soluția ideală
pentru biroul Dvs. prin excelentul
raport preț/performanțe.

”Procesorul său puternic și arhitectura
dual procesor o fac să fie una dintre
cele mai rapide imprimante din clasa

„sa. Viteza de 18 pagini pe minut și
rezoluția de 1200*600 dpi cu

”tehnologie FineArt impun PagePro 18

ca o imprimantă ideală pentru tipărirea

rapidă și de calitate a documentelor.

PagePro 18 este și o imprimantă de rețea
foarte ușor de utilizat: poate fi echipată cu placă

de rețea 10/100 BaseT, placă TokenRing și
cu tăvi de alimentare cu hârtie de capacitate
mare. Utilizarea în rețea cu ajutorul utilitarului
PageScope este foarte ușoară, putând fi configurată și de la distanță,
prin Internet, prin intermediul oricărui browser.
Aplicațiile pe care poate tipări sunt foarte diverse, PagePro 18
reprezentând soluția ideală pentru mediile Windows, Windows NT,
Windows 2000 și DOS. În plus, tipărirea pe medii diverse, utilizarea
ușoară, forma compactă și prețul foarte mic de tipărire impun Page Pro
18 ca lider pe piața imprimantelor destinate birourilor și grupurilor de
utilizatori.
lar ca totul să fie și mai atrăgător, promoția companiei MINOLTA pentru
Page Pro 18 face ca prețul de end-user să fie sub 500 USD!

MINOLTA România
ai oAE2NPO, 8 partener at e,

Caracteristici generale PagePro 18

Tehnologia de fabricare a componentelor mecanice MINOLTA
Tehnologia de printare Laser
Viteza 18 44
Rezoluția (dpi) 600*600, 1200*600, 1200*600 FineArt
Tonuri de gri 256
Viteză mică la rezoluție mare Nu
Viteză mică la printuri cu OHP
Zona printabilă înălțime (mm 355
Zona printabilă lățime (mm), 215
Primul print (s) <= 18
Warming up (s; < = 23
Numărul maxim de printuri/lună 60.000 printuri

Durata de viață a imprimantei 300.000 printuri

Suporturi de hârtie Hârtie de birou, hârtie reciclată, OHP, hârtie groasă, postcard i
Format A4, A5, B4, envelope, letter, legal, executive, special

Capacitatea standard a tăvilor 250 coli
Capacitatea maximă 1250 coli
Duj Se x, Opțional
Greutatea hârtiei 60-90 / 90-163
ru

Administrare în rețea,

 

PageScoj

 

    

ud

Windows 3.1x/95/98/2000/NT 4.0, Mac OS: numai cu PS

MINOLTA ROMÂNIA Șos. Olteniței 35-37, sector 4, București
Tel: 01/332.50.90, Fax: 01/332.10.02 E-mail: mrobEbx.logicnet.ro, www.minolta.ro

Durata de viață a imprimantei (ani)
Microprocesor

 

Motorola

 

Tij Power PC 403 GCX
Viteza (Mhz) 66__
Memoria standard (MRam) 4

 

 

 

Memorie maxim upgradabila (MRam 68
Sloturi de memorie liberă 2

 

Tipul memoriei Fast Page, 72 pini SIMM i

Capacitatea maximă de memorie/slot (MRam) 32

 

 

Interfață Centronics IEEE 11284
Opțiuni NIC 10BaseT/2, 10/100BaseT, TokenRin
Emulație standard___ PCL 6 ia
Opțional Adobe PS Il, 110 MINOLTA Font Manager,

 

 

    

MINOLTA

 

i la


===== 014 =====

PRIMA IMPRESIE

Olympus C-3030

MIRCEA SABĂU

acă faceți parte din cate-
Der iubitorilor de fo-

tografii digitale, mereu
în pas cu noile tehnologii,
aparatul foto digital Olympus
C-3030 este exact produsul de
care aveți nevoie. Iubitorii de
tehnologie vor îndrăgi aparatul
C-3030 deoarece are aproape
toate caracteristicile pe care vi
le puteți imagina, imaginile pre-
luate fiind de o calitate excelen-
tă. Cu mici excepții (carcasa și
microfonul), C-3030 este aproa-
pe identic cu predecesorul său
C-2020. Modelul C-3030 este un
aparat mic, compact, ușor de fo-
losit. Comutatorul pentru zoom
este dispus lângă declanșator.
Vizorul optic surprinde circa
80% din subiect, dar nu se foca-
lizează când camera digitală
este oprită. Compartimentul
memoriei este dispus în partea
dreaptă a aparatului, pentru o
schimbare rapidă a cartelelor

SmartMedia (aparatul testat

avut o cartelă de 16 MB).
Olympus C-3030 poate salva
imaginile la 15 rezoluții diferite
și parametri de compresie,
depășind categoric orice altă
cameră digitală din categoria 3,3
megapixeli. Focalizarea manua-
lă este ușor de utilizat, iar cap-
tura video este cursivă și clară.
Veți găsi la acest aparat aproape
orice caracteristică: focalizare
manuală ușor de folosit, mod
panoramă, șase moduri diferite
de funcționare a luminii artifi-
ciale interne, conector extern
pentru lumină artificială ex-
ternă, prioritate pentru diafrag-
mă sau timp de expunere, mo-
duri de captură alb-negru sau
sepia, o fereastră IrDA, timpi de
expunere până la 16 secunde,
opțiuni de selectare a sensibili-
tății, redare scalabilă și altele.
Aparatul are și o telecomandă.
De la o cameră digitală de
1.353,92 EURO, nu am văzut

imagini mai bune. Acestea
sunt clare cu culori reale.
Chiar și cele mai mici detalii
sunt surprinse, într-o gamă
completă de lumini și umbre.

Desigur, toată această pute-
re dedicată imaginilor digitate
își are prețul său: complexi-
tatea. De exemplu, când alegeți
modul a/s/m, Olympus vă în-
tâmpină cu o duzină de meniuri,
multe cu pictograme și pre-
scurtări care vă pot pune în difi-
cultate. Pentru compresie,
C-2030 vă oferă cinci opțiuni
TIFF (maxim 2048xX1536), două
SQI (maxim 1600x1200) și una
SQ2 (640x480).

- Colecția de accesorii este
foarte bogată: lumină artificială
externă FL-40 de înaltă perfor-
manță, scanerul digital de film,
alimentator AC, adaptor PC
Card pentru ATA SmartMedia,
Panorama card de 8 MB, lector/
inscriptor SmartMedia și adap-
tor pentru lentile convergente.

La un astfel de nivel, calitatea
imaginilor și caracteristicile
sunt categorie mai importante

 
 
    
 
    
  
   
  
 

decât ușurința de utilizare. De
aceea, în ciuda complexității,
Olympus C-3030 este cea mai

bună alegere dintre camerele

digitale de 3 megapixeli exis-
tente pe piață.
Olympus C-3030.

Preț: 1.353,92 EURO. Cerințe: Mi-
crosoft Windows 98, 2000, 21 MB
spațiu liber pe disc. Acesorii: Olympus
Digital Film Scanner (182.55 EURO),
Olympus Electronic Flash (486,14
EURO), Olympus USB Smart Media
Card Reader/Writer (99,50 EURO),
Olympus PCMCIA Adaptor (55,98
EURO), Olympus Smard Media Card
64MB(221,93 EURO), Olympus AC
Adaptor (41,78 EURO), Olympus CLA-
1 Conversion Lens Adapter (21,67
EURO). MGT Educational srl, tel: 01-
232.88.94, www.mgt.ro/educational/
index.htm. 2e00ee

 

3Com SuperStack II Switch 3300 XM

)GDAN KEREKES

   

mici din marea majoritate a
firmelor, se consideră sufi-
cientă instalarea unui hub care
să conecteze toate sistemele.
Însă în multe din aceste cazuri,
performanțele sunt afectate de
numărul de sisteme conectate.
Switch-ul 3Com SuperStack

II 3300 oferă o soluție de maxi-
mă performanță pentru un
număr variat de scenarii: de la
grupuri mici de lucru până la un
backbone în rețeaua companiei.
Autosesizarea vitezelor de
transmisie pe fiecare din cele 24
de porturi o veți aprecia, in-
vestiția făcută în infrastructura

Ț: general, în cazul rețelelor

de rețea fiind astfel protejată.
SuperStack II 3300 poate fi
montat într-un rack de 19 inci.
Cele 24 de porturi Ethernet
/Fast Ethernet cu autonego-
ciere a vitezei și selecție half-
sau full-duplex pot fi extinse cu
ajutorul Matrix Cable. Pot fi
conectate până la 4 astfel de
unități ce se vor comporta ca un
singur switch. Acest mod de in-
terconectare se face la o viteză
de 1 Gbps. Unitatea este dotată
cu un sistem automat de de-
tecție a tensiunii de alimentare
în gama 90-240 V și poate fi
conectată printr-un conector la
o sursă redundantă de tensiune
SuperStack II (RPS). Extinderea
poate fi fă-

cută și prin

adăugarea

| unor modu-

| le speciali-

| zate, cum ar

fi de comu-

nicație la 1

Gbps pe

AZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

fibră optică, conexiune ATM
sau switching Layer 3.

Prin facilitățile de adminis-
trare, traficul poate fi prioritizat
și segmentat. La acestea se adau-
gă tehnologia de alocare dinami-
că a buferelor destinate fiecărui
port, suportul tehnologiei 802.1Q.
VLAN, posibilitatea de analiză a
traficului prin duplicarea trafi-
cului de pe un port, controlul
broadcast-ului. Prin tehnologia
proprietară PACE (Priority Ac-
cess Control Enabled), traficului
multimedia îi este acordată o
prioritate crescută. Securitatea
poate fi implementată prin con-
trolul strict al adreselor MAC.
Pentru creșterea lărgimii de
bandă și pentru protecție, pot fi
conectate într-un trunchi până la
patru porturi ce vor funcționa ca
unul singur.

Setarea și administrarea sunt
extrem de facile. Switch-ul dis-
pune de un port serial dedicat
conectării unei console de ad-
ministrare prin intermediul

căreia pot fi făcute setările pri-
mare. Mai apoi, toate operațiile
de monitorizare, analiză și diag-
nostic se pot desfășura fie prin
intermediul interfeței web co-
mune fie prin intermediul pro-
gramului Transcend Network

Supervisor. Acesta este o apli-

cație PC ce oferă facilități puter-
nice de administrare, rămânând
în același timp simplu de uti-
lizat. Prin intermediul său pot fi
identificate în mod automat
echipamentele conectate la
rețea, interpretate în mod au-
tomat datele culese din rețea și
de la sistemul RMON imple-
mentat în switch și semnalate
din timp potențialele probleme.

Posibilitățile de expandabili-

tate și costul bun raportat la '

numărul de porturi și facilități,

"fac din 3Com SuperStack II

Switch 3300 XM o soluție com-
petitivă și flexibilă, adaptată
cerințelor multor firme.

În România prin: Scop Comput-
ers, tel. or -223.40.54 și Flamingo
Computers, tel. or - 222.63.36.
Preț informativ: 1049$ (fără
TVA). Garanție: 3 ani. eee.o


===== 015 =====

”jel
ri gide

pentiume//,

Intel, logoțipul Intel Inside și Pentium sunt mărci înregistrate ale Intel Corporation.

|

 

DISTRIBUIT PRIN PARTENERII AUTORIZAȚI COMPAQ COMPUTER ROMANIA: MBL Computers - Computeriarid România: Tel: +40 (1) 336.07.96; Fax: +40 (1) 36.75.68; Net Brinel Computers:
„a (64) 430.280; Fax: +40 (64) 430.285; NET Consulting: Tel: +40 (1) 223.26.80; Fax: +40 (1) 312.41.99; OMNILOGIC BGS: Tel: +40 (1) 303.31.00; Fax: +40 (1) 303.31.64; RomTeamSolutions:
„Tel:+40 (1) 311.08.51/311.08.53; Fax: +40 (1) 31.28.30; SCOP Tel: +40 (1) 231.65.78; Fax: +40 (1) 231.65.95; Sysware Romania S.R.L.: Tel: +40 (1) 313.40.46; Fax: +40 (1) 31340.44; Tomado
stems: București - Tel: +40 (1) 312.75.07; Fax: +40 (1) 312.98.20; Constanța - Tel: +40 (41) 618.580; Fax : +40 (41) 619.457; TREND Import Export: Tel: +40 (1) 211.01.90; Fax: +40 (1) 211.01.92


===== 016 =====

PRIMA IMPRESIE

Pe WAP cu Ericsson R320s

MIHAELA CÂRSTEA

e câteva luni bune îmi do-
[) resc un model nou de te-

lefon mobil, așa încât
sunt foarte atentă la oferta pieței
românești. Iată unul dintre moti-
vele (în afară de interesul profe-
sional) pentru care m-am bucu-
rat să primesc la testare primul
telefon mobil Ericsson certificat
de WAP Forum - R320s.

Să începem cu informațiile
tehnice. Este vorba de un sistem
în bandă dublă GSM 900/1800,
având ca dimensiuni 130 X 51 X 15
mm și o greutate de 75 g fără ba-
terie și 95 g împreună cu bateria
extraplată. Telefonul are înglo-
bat un modem ce corespunde
standardelor IrDA și IrDA-
Ultra, ce realizează transmisia
datelor la viteza de 9600 bps
sau, folosind o compresie
V.42bis, ajungând la 38.400 bps.

Dincolo de aceste caracteris-
tici și de designul sobru, ce-ți
stârnește încredere, foarte im-
portante sunt funcțiile pe care
le oferă.

Meniurile și sistemul bogat
de iconuri permit utilizatorilor
de PC-uri să se simtă în largul
lor, dar n-aș putea spune că alți
utilizatori ar avea dificultăți în
manipularea sa, toate comenzile
fiind clare și toate funcțiile
putând fi apelate prin cele 7 gru-
pe de acțiuni oferite de meniu.

CÂTEVA FUNCȚII SPECIALE
Nu are sens să vă prezint funcții-
le cu care este obișnuit orice po-
sesor de telefon mobil, indife-
rent de producătorul acestuia.
Voi trece în revistă doar câteva
funcții pe care le consider a solu-
ționa unele nevoi ale omului mo-
dern, în continuă mișcare, pen-
tru care sintagma „timpul costă
bani” este cât se poate de actuală.
* Gestiunea mai multor apeluri -
oferă posibilitatea punerii în
așteptare a convorbirii în curs,
și preluarea unui nou apel,
operație care se poate repeta.
Mai mult, se poate realiza chiar
o miniconferință la care să par-
ticipe maximum 5 persoane,

care se aud între ele. Sigur, .

acest lucru este posibil dacă.

serviciul respectiv este asigu-
rat de operatorul GSM la care
sunteți conectați.

* Utilizarea a două linii vocale -
dacă sunteți abonați la serviciu
pe linie dublă, telefonul Erics-
son T32s dispune de două linii
vocale cu două numere diferi-

'te, facturi diferite, văzute ca
doi abonați distincți. Pentru
fiecare dintre cele două linii
pot fi stabilite setări distincte.

* Agendă - funcție ce permite
semnalarea apropierii eveni-
mentelor importante memo-
rate în avans, grupate în trei
categorii: întâlniri, apeluri tele-
fonice și notificări generale.

* Înregistrări vocale - vă oferă
posibilitatea înregistrării ca pe
un reportofon a unui scurt
mesaj (o idee sau o adresă, de
exemplu), pe care îl puteți as-
culta ulterior.

  

* Funcții diverse: deșteptător, cal-
culator, cronometru, minutar și
chiar și două jocuri foarte popu-
lare -'Tetris și Solitaire - pentru
cei ce n-au cum să-și „omoare”
mai bine timpul (de gustibus).

* Stabilirea de profiluri - 'T'32s vă
permite să predefiniți condiții-
le (setările) în care doriți să lu-
crați în anumite situații (acasă,
la o întâlnire, în mașină, pe
stradă, în mod normal), ofe-
rindu-vă posibilitatea să defi-
niți câte un profil pentru fieca-
re din aceste situații, ce poate fi
selectat în funcție de nece-
sități.

* Primirea și expedierea de fa-
xuri, date și e-mail.

16 rc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

* Comunicarea cu un PC, PDA sau
alt telefon cu ajutorul modemu-
lui integrat - pentru realizarea
unui schimb de date.

* „și noutatea supremă -
obținerea de servicii folosind
navigatorul WAP

WAP, WAP, WAP

'Toată lumea vorbește de WAP.
Nu vă voi povesti aici despre ce
e vorba, pentru că la rubrica
Tendințe veți găsi un material
dedicat acestei tehnologii. Vă
voi spune însă câteva lucruri
despre experiența mea în
folosirea serviciului CONNEX
WAP, de care am beneficiat cu
sprijinul companiei MobiFon
care mi-a pus la dispoziție un
SIM cu cele trebuincioase
(abonament adecvat) pentru
această incursiune.

Pentru început, trebuie con-
figurat corespunzător telefonul,
pentru fiecare tip de telefon exis-
tând o procedură specifică. Nu
cred că are sens să ocup spațiul
cu dialogul de configu-
rare, veți primi toate da-
tele necesare la achizițio-
narea telefonului și a ser-
viciului respectiv, poate
doar o singură remarcă —
procedura este mai lungă
la Ericsson decât la
ceilalți furnizori. Dar
acest lucru nu e atât de
important, pentru că nu e
necesar să-l faci decât o
dată nu ori de câte ori
vrei să accesezi această
în.  categoriedeservicii.
Ce se întâmplă îhsă după con-
figurare este mai interesant.
După ce ai optat pentru con-
tinuarea dialogului în engleză
sau în română (lucru ce te ajută
parțial, pentru că uneori te tre-
zești cu mesaje de eroare într-o
germană neaoșă), te afli din nou
în fața unei răscruci: Aplicații
CONNEX sau WAP în lume?

Printre aplicațiile CONNEX

  

se numără: Agenda CONNEX - .

o carte de telefon pentru per-
soanele fizice și companiile
abonate la acest operator (cu dis-
creția cuvenită față de cei care au
optat pentru ascunderea numă-
rului de telefon), Info cost - in-
formații utile despre costurile

diferitelor servicii, Ghid Bucu-
rești (coordonatele ambasade-
lor, hotelurilor, liniilor aeriene,
companiilor de taximetre, plus
lista telefoanelor speciale), Curs

valutar, Convertor valutar - un

bun exercițiu de îndemânare
pentru specificarea celor două
tipuri de valute și a datei cores-
punzătoare - dar care la urma ur-
mei merită, Melodii - pentru
trăzniții care vor să audă o sec-
vență din Lambada, Love Story,
imnul Franței (nu, Deșteaptă-te
române, nu există încă, nu cău-
tați degeaba) - și eventual să o
folosească pentru apelul telefo-
nic (păcat totuși că nu există,
Deșteaptă-te române! ar fi fost
bun de ascultat de câte orite sună
șeful [apropo, am uitat să spun
că-ți poți alege melodiile în func-
ție de persoana care te sună]),
CONNEX Assistant - un pro-
grămel drăguț, ce te sfătuiește pe
baza modului tău declarat de uti-
lizare a telefonului, ce abona-
ment ți se potrivește cel mai bine,
informații despre abonamente și
tarife pentru diferite zone.

La WAP în lume, ai posibili-
tatea să afli informații de afa-
ceri, despre vreme (dacă ceri
România i se răspunde: ,„Ro-
mania Zur Zeit keine Daten.”- Ja
wohl mein her, dar oare de ce?),
divertisment, știri, să accesezi

câteva portaluri (Excite e prin-.

tre ele) și încă alte câteva.

Sigur, e interesant să ai acces
la aceste informații, dar e destul
de anevoios. Pe ecranul mititel
și cu tastele pe care ai o puzderie
de simboluri nu e tocmai plăcut
să scrii sau să fii nevoit să citești
prea mult. Și cel mai iritant este
că pentru a reveni la home page,
uneori trebuie să apeși de zeci
de ori pe tasta NO, nemaivor-
bind de timpul de răspuns care
nu e chiar vioi. Poți crede, dacă
nu ești o fire răbdătoare, că ți s-a
blocat tastatura.

Ei, nu luați chiar totul de bun,
sunt poate ușoare iritări da-
torate lipsei de experiență sau
poate atitudinea vulpii care nu
ajunge la struguri.

Telefonul Ericsson 'T320s
costă 350$ și se găsește la toți
distribuitorii Ericsson din țară.

PUNCTAJ: oc...

Si a ca i RĂNI e i 2 i iii

CA Du 2 tă li ale 5 tcp


===== 017 =====

„RR

Pi cot a 0 AED RE rac, Ea e Pe ga i ti mai SRI RR ADR Pa oua

 

  
  
   

Fiecare pachet sau licență
Microsoft Office Professional 2000 Romanian
poate fi achiziționat acum cu

primiți
un pachet Microsoft FrontPage 2000

un CD Microsoft Office 2000 Plus

(Aplicații și formulare contabile; Modele de contracte după legislația
română; Modalități de training; LEX Structure 2.0 - consilier juridic virtual)

Oferta este valabilă în perioada 1 septembrie-31 decembrie 2000.

te pr PU 0 RE Papi 2 09, OI III O e SR e SO,

% C CR Str. Barbu Văcărescu 162
Sector 2, București
Tel.: 231 65 78, 231 65 84 E
E Microsoft:
COMPUTERS 70 ICIOS

E aa digi lao ei cui


===== 018 =====

BOGDAN KEREKES
bună perioadă de timp,
O Intel s-a aflat în căutarea
unui succesor pentru
cipsetul său de succes, 440BX.
Depășit din punct de vedere
tehnologic, însă stabil și perfor-
mant, el nu s-a lăsat prea lesne

înlocuit de contracandidații săi,

chiar dacă ei au fost crescuți tot
în „casa Intel”, i8r0 și i820, sau
dacă erau oferiți de competi-
torul VIA. Cel ce ne este prezen-
tat drept „urmaș” al BX-ului se
numește i815 și dovedește încă o
dată că este nevoie de greșeli

„(i820) pentru a învăța lecția.

„ i8răse dorește a se constitui în
platforma ideală pentru a sus-
ține procesoarele Intel Pentium

„III și Celeron în configurații de

birou sau de PC-uri pentru aca-
să. Ahitectura oferă o serie de fa-
cilități de care s-a vorbit mult și
încă nu erau larg susținute.
Adaptorul grafic integrat, evolu-
at față de cel inclus în i8ro dar
fără pretenții 3D, nu mai trebuie
privit în acest moment ca o limi-
tare ci ca o cale de extindere,
fiind oferită posibilitatea adău-
gării de memorie video prin in-
termediul cardui GPA (Graphics
Performance Accelerator) sau
de instalare a unei plăci AGP 4x
în slotul existent de această dată.
Din acest moment, SDRAM-
urile PC-133 sunt în mod oficial

PRIMA IMPRESIE

susținute, la fel ca și tehnologia
de transfer ATA-66, care până
acum nu era susținută prin
cipset. În plus, pentru a scădea
costurile PC-urilor și a deveni
un cipset popular printre asam-
blori, este oferit un codee audio
AC97 și posibilitatea de ex-
ploatare a slotului CNR (Com-
”munication and Network Riser).
Versiunea ceva mai puternică
a lui i815 este denumită i8rse și
poate fi recunoscută prin versiu-
nea îmbunătățită a 1/O Con-
troller Hub (CH). Diferențele
dintre cripticele 82801BA (ICH2,
membru al i8rse) și 82801AA
(CHI, 815) ar fi în principal ur- .
mătoarele: controller dual USB,
în așa fel încât practic pot fi co-
nectate direct 4 dispozitive USB
ce au la dispoziție o lărgime de
bandă de 24 Mbps și suport pen-
tru tehnologia de transfer ATA-
100. A fost de asemenea îm-
bunătățit suportul audio și este
oferit suport prin cipset pentru
conectivitate la rețele locale.
Producătorii de plăci de bază
nu au așteptat prea mult pentru
a se prezenta cu produse, în așa
fel încât vă vom prezenta în
continuare și câteva dintre „ma-
terializările” cipsetului i8r5e.

ABIT SEG

Cunoscutul producător de plăci
de bază ABit a optat și el pentru
i8rse în jurul căruia a construit o
placă în format full-ATX. De-
signul este tentant, cu un slot

(] AGPaqxîncarepoatefiinserat

iute apt
Business

E ile lui
arta

stiu
CPuUmark 99 Mark 99
(ed ela),

(puncte)

un modul AIMM (AGP In-line
Memory Module), nu mai puțin
de 6 sloturi PCI și unul CNR.
Alături de slotul VL-bus, situat
lângă cel AGP ce permite ieșirea
semnalului video către sisteme
digitale, placa dispune de 3 slo-

Content
jeleu
aleea
pui

alea)

eee [seta cea
il Ela ee ilie)
(puncte) (puncte)

CTOMBRIE 2000

usii tie aud)

i815 — soluție atrăgătoare pentru procesoarele Intel

turi DIMM ce pot adăposti max.

512 MB de memorie. Setarea ”3

parametrilor de funcționare
poate fi realizată fie prin inter-
mediul setului de DIP-switch-
uri, fie direct din BIOS-ul Award
prin intermediul secțiunii CPU
Soft Menu II.

Un lucru deloc de trecut ușor

cu vederea este documentația
excelentă ce face cinste pro-
ducătorului taiwanez, fiind ex-
plicate în amănunt toate setările
disponibile din BIOS și proce-
durile de instalare.

„INTEL D815EEA
Intel este și un producător de
plăci de bază, fiind unul dintre
preferații integratorilor de sis-
teme. Și este firesc să fie așa,
fiind, în mod teoretic, cei ce
cunosc cel mai bine cipseturile
proprii. Modelul D8IsEEA este o
placă bazată pe i8rșe căreia i-a
fost adăugat, în varianta pe care
am primit-o spre evaluare, un
sistem audio Creative Labs
Sound Blaster PCI ESr373. De-

 
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
   
 

"german Shuttle a optat pentru

 
   
   

   

ROD ad

SPACEWALKER MEZI
Spre deosebire de plăcile de
bază precedente, producătorul

un model Micro-ATX, destinat
în mod evident PC-urilor ief-
tine. Chiar dacă dimensiunile
sale sunt destul de reduse, acest
lucru nu înseamnă că lipsesc fa-
cilități. Singurele compromisuri
au fost reducerea numărului de
sloturi PCI la doar 3 și sacrifi- |
carea unui slot DIMM, ME2I |
dispunând de doar două sloturi.

|

dc III III iii mii a aa 20 ia aia:

Setările din BIOS-ul AMI se
dovedesc extrem de flexibile,
prin intermediul

signul full-ATX oferă obișnuitul =

slot AGP 4x, 5 sloturi PCI și unul
CNR (shared cu ultimul slot
PCI), la care se adaugă cele 3 slo-
turi DIMM. Pentru utilizarea cu
cele mai noi sisteme de afișaj,
placa dispune și de un conector
DVO (Digital Video Out). Pe
panoul din spate al plăcii este in-
stalat un set de 4 LED-uri ce
servește la diagnosticarea rapidă
a situației PC-ului în cazurile în
care bootarea eșuează.

BIOS-ul AMI oferă un set des-
tul de complet de opțiuni (cele
esențiale) de control al frecven-
țelor, multiplicatorului și tensiu-
nilor, fiind ascunse până la seta-
rea temporară a unui jumper,

 

într-o poziție specială. Acest lu-

"ru se poate do-
vedi extrem de
atractiv pentru
integratorii de
sistem ce pot
ajusta parame-
trii de funcțio-
nare, „ascun-
zându-i” apoi
utilizatorilor.

ceai
Dea apti
Pit a oo
160 Testibbit
[fe ie

său fiind posibilă
setarea frecvenței FSB-ului în |
gama 66-150 MHz și ajustarea
complexă a funcționării memo-
riilor SDRAM. Spacewalker
ME21 se poate dovedi o alegere ”
inspirată pentru oricine își
dorește să ofere clienților săi o :
soluție ieftină dar și performan-
tă pentru procesoarele Intel.

ABit SE6

Preț informativ: 156,5 $ (fără TVA).
Garanție: un an. În România prin

Senorg Romania, tel.: 01 - 233.16.76,
www.senorg.ro eco. |

Intel D815EEA
Preț informativ: 107 $ (fără TVA). Ga-

  
  
  

” ranție: 3 ani, În România prin Senorg

Romania, tel.: 01 - 233.16.76,
WwWW.senorg.roeoooe

Spacewalker MEZ1
www.spacewalker.come eee


===== 019 =====




===== 020 =====

PRIMA IMPRESIE

Cyrix reintră pe piața PC-urilor ieftine

BOGDAN KEREKES

nainte de a trece la prezenta-
| rea noului procesor sub mar-

ca Cyrix, ar trebui să facem
puțină lumină în istoria acestui
cip. După cum probabil se cu-
noaște, „tăvălugul” Intel a făcut
câteva victime pe piața x86,
companii ce nu au mai reușit să
țină pasul cu politicile sale agre-
sive de preț. „Ilustrul supravie-
țuitor” este AMD), iar cei ce au
trebuit să depună armele s-au
numit Cyrix, IDT sau Rise.

Cu toate că prețurile au fost
coborâte tot mai jos, s-a încume-
tat cineva să investească în echi-
pele de proiectanți ale companii-
lor Cyrix și IDT: VIA. Producă-
torul taiwanez de cipseturi și-a
adus sub propria umbrelă două
echipe experimentate ce aveau
în fază de proiect următoarele
lor generații de cipuri cu numele
de cod: Joshua și Samuel. După
câteva încercări realizate cu nu-
cleul Joshua, s-a luat o decizie ce
poate părea la prima vedere
complet eronată: noul procesor
Cyrix MIII va fi construit pe
baza nucleului Samuel, conside-
rat chiar mai slab ca performanțe
decât contracandidatul său. Mo-
tivația: dacă tot nu se putea ridi-
„calaun nivel care să facă ceva
concurență celor doi mari pro-
ducători, ce au ieșit pe piață îna-
inte cu noul Celeron respectiv
Duron, măcar să fie un procesor
extrem de ieftin cu un mai bun
potențial în viitor. Cu puțin timp
în urmă am avut chiar confir-
marea că nucleul Joshua a fost
definitiv abandonat.

Așa a luat naștere procesorul
Cyrix MIII (VIA va folosi în con-
tinuare marca Cyrix pentru pro-
cesoarele sale). Procesorul fabri-
cat în tehnologie de 0,18 microni
cu interconexiuni de aluminiu

are 1,2 milioane de tranzistori ce
ocupă o suprafață de aproxima-
tiv 76 mm2, cam cu 30% mai mic
decât un Celeron. Lucru surprin-
zător, procesorul nu dispune de
cache de nivel 2, cel primar fiind
ceva mai mare, de 128 kB (64 kB
pentru date și 64 kB pentru in-
strucțiuni), ce rulează la frecven-
ța procesorului. Alimentat la o
tensiune de 1,8 V, Cyrix MIII este
în prezent disponibil în gama de
frecvențe 500-533-600 MHz, la

  
 
  
  
  
 
 
  
 
 
  
  
  
  
  
   
  
 
  
 
   
 
 
 
 
 
  
     
   
  
  
   
 

un FSB de 100/133 MHz. Foarte
interesant este că, datorită pro-
cesului de fabricație, dimensiu-
nile cipului sunt destul de re-
duse, consumul fiind de maxim
10 W, aproximativ cu 60% mai
puțin decât un procesor Celeron.
Acest lucru se constituie într-un
mare avantaj al lui MIII, pentru
răcirea lui fiind suficient chiar și
un simplu radiator, fiind astfel
mult mai indicat pentru sisteme
de dimensiuni mici, cum ar fi
dispozitive dedicate navigării pe
internet. Microprocesorul are
implementat întreg setul de in-
strucțiuni x86, la care se adaugă
cele MMX obișnuite și instrucți-
unile SIMD (Single Instruction -
Multiple Data) 3DNow!

Cel mai mare avantaj al lui

aoleu Papi

CPUmark 99 Mark 99
[deep DIN lser:)ă

20 Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

[stie
lei eci
ÎL A Aaa iul Stie

(fi pisi) uncte) CL ile

[siiciu
Leii) Creation
Graphics [etilic
ED dle clu ei piei

WinMark  WinMark
A teava tipi pipi

2000 768x32bit  768x16bit
(puncte) (frames/s) (frames/s)

Cyrix MIII s-ar putea însă să
vină din altă parte și anume din
modul de prezentare al cipului.
Dat fiind faptul că tehnologiile
de „împachetare” se află sub
drepturile de proprietate ale
companiilor Intel și AMD, VIA
ar fi fost într-un mare impas.
Neavând însă capacități proprii
de producție, VIA colaborează
în producerea cipului cu Nation-
al Semiconductor, ce are un
acord de licențiere cu Intel. Așa

se face că Cyrix MIII este
prezentat ca un procesor pe
Socket370, acesta fiind un avan-
taj major pentru cucerirea pieței,
procesorul fiind virtual compati-
bil cu orice placă de bază ce dis-
pune de un astfel de socket. Lista
de plăci de bază certificate se află
într-o continuă extindere, cel
mai adesea fiind doar o proble-
mă de identificare a procesoru-
lui la nivelul BIOS-ului.
Procesorul pe care l-am avut
la dispoziție a fost un Cyrix MIII
la 533 MHz (4x133 MHz). Pentru
teste ne-am folosit de o placă de
bază DFI TA64-B, construită în
jurul unui cipset VIA Apollo Pro
133A, pe care v-am prezentat-o
într-un număr anterior al publi-
cației noastre. Chiar dacă în mod
oficial proce-
sorul nu este su-
”portat de către
TAG64-B, el a
fost identificat
drept Samuel,
fiind corectali-
mentat și setat
în mod automat.

  
 

  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  

n) 3D

Nu trebuie să aveți foarte mari
speranțe în domeniul overclock-
ing-ului, multiplicatorul fiind și
în acest caz fixat din fabricație.

Sistemul de test a rulat Win-
dows 98SE fără nici o problemă,
acesta fiind și sistemul de opera-
re pe care am preferat să rulăm
pachetele de teste Ziff-Davis.
Cunoșteam chiar de la început
performanțele la care ne puteam
aștepta din partea acestui MIII.
Nu trebuie să ne surprindă re-

zultatul CPUmark 99 destul de

slab înregistrat, în acest caz lipsa
oricărui fel de cache Level 2 (vă
mai amintiți de Celeron 266?)
fiind decisivă. Ceva mai sur-
prinzător a fost în schimb scorul
slab FPU WinMark, reprezen-
tând destul de fidel capacitatea
de prelucrare numerică a copro-

„cesorului matematic. De aici,

practic Cyrix MIII rămâne în
urma celorlalte procesoare ac-
tuale, cu precădere în testele 3D
unde doar ajutorul unei plăci
video capabile îl mai poate ajuta.
Cu toate acestea, atunci când
este vorba despre testele de apli-
cații de birou (Winstone 99),
diferențele nu par să fie chiar
atât de catastrofale, sistemul
fiind chiar la un nivel bun al per-
formanței.

Multiplicatorul procesorului
fiind blocat, așa că pentru cei ce
își doresc neapărat un over-
clocking, rămâne soluția creș-
terii frecvenței FSB-ului. În cazul
nostru, MII a rulat bine la 4x150
MHz, creșterea în CPUmark 99
fiind de cca. 12%. Însă destinația
sa nu este nicidecum în calcula-
toarele utilizatorilor înrăiți, ci în
altă parte. Cyrix MIII și-a propus
piața extrem de înfloritoare, con-
form studiilor, a echipamentelor
ieftine, cum ar fi PC-uri sub 500$,
sistemelor destinate navigării pe
internet sau chiar notebookuri-
lor la un nivel foarte scăzut al
prețului. De partea sa este costul
de aproximativ 50$, consumul de
putere și puterea disipată de ni-
vel scăzut. Nu trebuie să ne sur-
prindă dacă spre finalul anului
vom găsi MIII-ul, sau urmașii săi
mai puternici și mai mici consu-
matori, în dispozitive de dimen-
siuni reduse, ca handheld-
uri/PDA-uri.e ee.

o Da 0 INN ii a ia iai N aia


===== 021 =====

e CI e Rp e aa POP A tace a RR N Re a e Pe aa A e Cei iNl

ea are bani...

Distribuitori autorizați:
ROMUS Industries, București
Tel: 01-2301650

Fax: 01-2301660
SINTEZIS Birotica, Oradea
Tel: 059-443288

Fax: 059-443288

SISTEC, Cluj-Napoca

Tel: 064-190286

Fax: 064-193700

RADIX, lași

Tel: 032-210423

Fax: 032-230682

ea arată prea bine ...

ea are prieten ...

 

 

„.„„ darea un motiv să zâmbească!

PG BP 'DTK

AR46 —— Computer

  

|<

j
i

 

i

Da sugea te

sa

 

Microseit

Windows
Vince


===== 022 =====

în direct

ASPECTE DIN VIAȚA COMUNITĂȚII INFORMATICE

Magix, un nou nume pe piața
românească

Firma PC&A Prod SRL a semnat un nou contract de distribuție cu fir-
ma germană MAGIX Entertainment Product GmbH. Acest parteneriat
vizează piața românească de software pentru „produs" muzică, firma
germană fiind în acest moment lidera pe piața germană în acest do-
meniu.

Înființată în 1984, MAGIX Entertainment Product GmbH s-a afirmat
repede în industria de software și a reușit ușor să-și deschidă multe
filiale în Europa și Statele Unite ale Americii. MAGIX a fost inițiatorul
ideii de a face muzică pe un PC, reușind în ultimii ani să acapareze
75% din piața germană.

Produsele vizează industria de muzică și oul pot prelucra atât
sunete cât și imagini, iar cei pasionați doar de muzică pot utiliza aces-
te programe fără a avea nevoie de prea multe cunoștințe tehnice.

MAGIX are mereu în vedere viitorul în acest domeniu. Astfel, pro-
gramele au incluse cele mai noi efecte atât audio, cât și video, oferind:
nu numai posibilitatea de a lucra cu sunete individuale, dar și editarea
și mixarea Al elementele finale cu diferite filtre, legătură directă la

1 internet de unde se pot importa noi sunete sau se
poate realiza un produs colectiv cu alți utilizatori ai
software-ului din alte zone ale lumii, într-un așa nu-
mit „chat muzical”.

Produsele care vor fi disponibile pe piața româ-
nească sunt: Music Maker generation 5 și varianta
Music Maker crrecaloaial Music Studio generation 5, MP3 Maker,
PlayR - programul destinat DJ-lor, programe pentru învățarea chita-
rei și pianului - MAGIX guitar workshop, MAGIX piano & keyboard
workshop și toată gama de biblioteci de sunete (House/Techno/
Trancce, Rock/ Pop/Soul/R&B, Classic.Instruments/Mixed Classic.
Instruments/ Mixed etc.). - EL
Info: www.magix.com

 

3Com încheie complet separarea
de Palm, Inc.

3Com Corporation a anunțat în luna august încheierea separării de
Palm, Inc. prin distribuirea tuturor celor 532 milioane de acțiuni Palm,
Inc. După închiderea bursei, acționarilor 3Com le-au fost distribuite i
1.4832 acțiuni Palm, Inc. pentru fiecare acțiune 3Com deținută. Ca ;
urmare a distribuirii acțiunilor Palm, Inc., Palm este acum o companie
independentă.
„Separarea companiei Palm a însemnat un pas important în trans-
formarea noastră strategică. Întărește concentrarea noastră pe piețe,
tehnologii și produse cu potențial de creștere înalt", spune Eric Benha-
mou, CEO 3Com. „Compania își concentrează resursele pe trei piețe
de networking distincte: consumatori, companii comerciale și furni-
zorii de servicii de networking. Pentru acești clienți, 3Com furnizează:
conectivitate impecabilă, complexă, oricând, oriunde - îmbunătățin- i
du-și astfel poziția în conexiuni de bandă largă, în acces wireless și în
telefonie IP." - EL
Info: www.3com.com

22 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

 

„Cum și Unde”
Ghidul surselor de informație

ub auspiciile Camerei de Comerț a României și a Mu-
nicipiului București a avut loc pe 19 iulie a.c., lansarea
volumului Editurii Cronos, „Cum și Unde - Ghidul sur-
selor de informație”. Lucrarea prezintă principalele surse
de informații de afaceri din România și este însoțită de un CD. Au
fost prezenți la lansare: Aurel Vainer - vicepreședinte al Camerei
de Comerț și Industrie a României (CCIR), Florin Chița - preșe-
dinte al Editurii Cronos, loan Ciupercă - asistent al președintelui
CCIR, Claudiu Ruxăndescu - director de marketing la Editura
Cronos.
Ghidul se constituie într-un mijloc util pentru a repera diferite
baze de date, firme ce dețin informații, cuprinzând un destul de
amplu capitol dedicat internetului. În prezentarea făcută, domnul

 

 

 

De la stinga la dreapta: FLORIN CHIȚA, președintele Editurii
Cronos și AUREL VAINER - vicepreședinte al Camerei de
Comerț și Industrie a României (CCIR)

Florin Chița a subliniat noutățile aduse la această a treia ediție, în
principal volumul mult mai mare (270 de pagini), aspectul grafic
îmbunătățit și CD-ul, ce se dorește a fi o unealtă de consultare
interactivă.

Cu ocazia a 10 ani de la înființarea editurii au fost oferite
diplome de excelență Camerei de Comerț a României, firmelor
Unisoft, Internet Security, Wizrom România, Mobil Rom, Mobil
Fon, revistelor PC Magazine, Capital, Adevărul Economic, precum
și unor pesoane ce au sprijinit apariția acestui ghid: profesor
Dimitris Tsaldarakis, doamna Sofia Andreoiu, domnii Ioan Ciu-
percă și Alexandru Horia de la Biblioteca Sadoveanu.

Camera de Comerț, prin domnul vicepreședinte Aurel Vainer,
și-a luat angajamentul de a sprijini și a populariza acest ghid. - DI
informații suplimentare pot fi obținute de pe situl www.ccir.ro.


===== 023 =====

irect

Connex Wap

ncepând cu 8 august, clienții CONNEX au acces la una dintre cele mai noi
tehnologii mondiale: WAP. WAP (Wireless Application Protocol) este tehnologia
care îmbină avantajele GSM-ului cu cele ale internetului, completând mobilitatea
cu puterea informației. Telefonul mobil permite utilizatorului accesul direct la in-
formațiile de pe internet și intranet, de oriunde din lume. În acest mod, se vor putea
accesa aplicații care oferă posibilitatea efectuării de operațiuni bancare, tranzacții bur-
siere, rezervări de bilete, comenzi și plăți de bunuri și servicii direct de pe telefonul
mobil, fără a mai avea nevoie de un calculator personal.

Indiferent dacă sunt abonați sau utilizează serviciul cu cartelă reîncărcabilă, toți
clienții CONNEX pot beneficia de avantajele
oferite de CONNEX WAP.

În perioada 8 august - 30 septembrie 2000,
atât abonații CONNEX, cât și utilizatorii
CONNEX GO! pot beneficia de o ofertă pro-
moțională: 0,05$/minut. Accesul la serviciul
CONNEX WAP este oferit gratuit (fără taxă
de conectare și abonament lunar).

După această dată, abonații CONNEX vor
putea utiliza acest serviciu la tariful de
0,„10$/min (în orele de vârf) și de 0,07$/minut
(în afara acestora). Pentru utilizatorii CON-
NEX GO!, tariful va fi de 0,20$/minut,
indiferent de oră.

Aplicațiile oferite de CONNEX WAP se
vor extinde permanent. Lansarea CONNEX
WAP este doar primul pas într-un proces
care oferă oportunități nelimitate pentru
furnizorii de conținut și dezvoltatorii de apli-
cații. Aplicațiile viitoare vor include servicii
personale (e-mail, agenda personală etc.),
divertisment (jocuri, concursuri etc.), informații financiare din România, timp liber
(restaurante, cinema etc.), informații despre circulație și drumuri. - EL
Info: www.connex.ro

 

 

 

 

 

 

Turismul rural accesibil pe internet

ntrec (Asociația Națională de Turism Rural) și Mirabilis Media au lansat în luna
august un sit dedicat turismului rural și ecologic. Situl se dorește a fi un catalog
interactiv al tuturor pensiunilor din rețeaua Antrec și permite exploatarea aces-
tui patrimoniu turistic atât pe zone geografice, cât și pe regiuni istorice. La ora
actuală, la www.antrec.ro sunt prezentate doar 650 de pensiuni, catalogul completându-
se săptămânal, într-o fază ulterioară ur-
mând să se pună la punct și un sistem
de rezervări on-line, pe structura deja
existentă a sitului.

Persoanele interesate de un anumit
tip de pensiune sau locație pot afla
informațiile dorite prin specificarea
unui număr impresionant de criterii:
județ, regiune istorică, existența unor
facilități moderne - mașină de spălat,
televizor, telefon - sau chiar limbile
străine vorbite de gazdele respectivelor
pensiuni.

Pentru turiștii străini există o versiune completă în limba engleză, urmând ca în scurt
timp să existe și o versiune în limbile franceză, germană și italiană, - EL
info: www.antrec.ro

 
   

 

 

 

EPSON STYLUS.SsCAN2500

4 echipamente într-unul
singur: copiator color, fax
(folosește modemul calculatorului)
scanner, imprimantă inkjet
imprimare:1440x720dpi, pănă
ta 6 ppm alb/negru și color
scanare: 600x1200 dpi
format: A4

interfețe: paralelă și USB

«viteza: 10 ppm

e rezoluție: 1200 x 1200 dpi

» format: A4
interfețe: paralelă și USB
toner 6000 pagini inclus

* PostScript 3 și interfață de
rețea disponibile ca opțiuni

EPSON STYLUS.PHOTO 1270

rezoluție: 1440 x 720 dpi
ecombină 6 culori
viteză: 9 ppm alb/negru
8,7 ppm color
format: A3+ (323mm lățime)
einterfață: paralelă și USB

EPSON EMP 8000

 erezoluție: 2.359.296 pixeli
(1024x768 pixeli)
fostrălucire: 2200 ANSI lumeni
P edistanță proiecție:1,1-15,9 m
ediagonala imaginii: 0,5-8 m

TEI

Telefon:40-1-230 03 14 Telefax:40-1-2300313
40-1-230 03 15 E-mail: officeambd.ro
40-1-230 51 27 Pagina web: www.mbd.ro
40-1-231 79 88

maretadtoen

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 23


===== 024 =====

24

în direct

ASPECTE DIN VIAȚA COMUNITĂȚII INFORMATICE

MSN și Compaq lansează primul
dispozitiv MSN Companion.

MSN și Compaq Computer Corporation au anunțat pe 15 august, la
Redmond, Washington, lansarea primului dispozitiv MSN Companion.
Compaq iPAQ Home internet Appliance a fost proiectat pentru a le
oferi utilizitorilor o modalitate ușoară și accesibilă de utilizare a inter-
netului și a poștei electronice.

„Aproape jumătate din persoanele adulte din Statele Unite nu au
nici o legătură la internet"- a declarat cu această ocazie Yusuf Mehdi,
vicepreședintele diviziei Consumer Group a Microsoft. "Am simplifi-

cat procesul

conectării la
internet,
astfel încât
consuma-
torii pot
acum intra
pe Web,
utilizând
acest sim-
plu și intere-
sant dispoz-
„itiv, literal-
mente în
doar câteva
minute."
„Cu doar
două cone-
xiuni, un cablu pentru sursa de curent și unul telefonic, dispozitivul
iPAQ Home internet / MSN Companion facilitează oricui utilizarea
avantajelor pe care le oferă internetul - de la vizualizarea ultimelor
fotografii ale nepoților până la verificarea cursului acțiunilor la bursă”,
a adăugat Sean Burke, vicepreședintele diviziei Consumer Products al
Compaq Computer Corporation.

MSN Companion este ușor de configurat, se conectează prin atin-
gerea unui singur buton, utilizatorul ajungând pe internet cu ajutorul
sistemului built-in MSN Internet Access. ș

La prima pornire a dispozitivului, utilizatorului i se face o scurtă
prezentare a sa, pornind de la comenzile de bază ale programului de
interfațare până la navigarea pe Web.

Interfața oferă link-uri către cele mai obișnuite situri și permite re-
venirea cu ușurință la pagina principală, indiferent unde s-ar afla utili-
zatorul pe Web.

iPAQ Home internet dispune de taste funcționale pentru diverse
operațiuni tipice, gen "Email", "Shopping" și "Home", permițând acce-
sul rapid la operațiunile cel mai des întâlnite pe internet.

Pentru ca utilizatorii să știe în permanență ce se întâmplă, diverse
personaje animate apar pe ecranul aparatului și oferă informații și ex-
plicații în diferite situații.

”Email-ul este simplu de utilizat având un cont MSN Hotmail pre-
configurat, o agendă pentru adrese și un sistem pentru semnalizarea
mesajelor noi. În plus, programul MSN Messenger vă spune când sunt
online prietenii sau cei din familia dumneavoastră și le permite schim-
bul imediat de mesaje cu dumneavoastră. - EL
Info: http://www.compaq.com/athome

 

PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

 

ABC-ul unei aplicații de rețea în
sistemul educațional preuniversitar

eoarece societatea industrială de astăzi se bazează pe in-

formație, educația trebuie să pregătească elevii pentru a

fi apți să acceseze conținutul bogat de date de pe inter-

net. Aceasta înseamnă că aplicațiile de rețea devin acum
„mission - critical” nu numai pentru mediul afacerilor, ci și pen-
tru sistemul educațional preuniversitar.

Viziunea Sun Microsystems referitoare la aplicațiile de rețea
prinde contur în școlile din întreaga lume. Această viziune, baza-
tă pe un model în care o arhitectură deschisă transmite informații
oricărui echipament, în orice moment, este reflectată în imple-
mentarea sistemelor, dispozitivelor și conținutului educațional al
programelor. Ea poate fi numită ABC-ul unei aplicații de rețea în
sistemul educațional preuniversitar (A - Arhitectură, B -
Browsere, C- Conținut).

A dela Arhitectura rețelei

Modelul aplicației de rețea de la SUN se bazează pe conceptul
„WebTone”. Așa cum tonul de la telefon este disponibil perma-
nent, fără nici un efort din partea utilizatorului, tot așa o rețea de
calculatoare
și alte echi-
pamente vor
trebui să ofe-
re acces la
internet în
mod conti-
nuu.

Similar
rețelei
telefonice,
sistemele din
spatele
scenei vor fi
complexe și
puternice,
dar utiliza-
torii nu tre-
a : i |] buie să fie
preocupați de aceasta. Referindu-ne la domeniul educației, rezultă
că elevii și profesorii se pot concentra asupra studiului, fără să se
preocupe de tehnologia care susține sistemul. De aceea trebuie
investit într-o tehnologie de durată. Kim Jones, vicepreședinte la
Sun Microsystems în domeniul Educației Globale și Cercetării, este
de părere că politicienii și, în general, toți cei implicați în reforma
sistemului educațional trebuie să colaboreze pentru a construi cea
mai robustă infrastructură de rețea posibilă. Jones compară această
problemă cu cea pe care guvernul federal al Statelor Unite a trebuit
să o soluționeze în cazul construirii sistemului național de
autostrăzi la mijlocul secolului XX.

  

i

 

B dela Browser
Infrastructura fiabilă asigură suportul pentru dispozitive care
accesează internetul oricând, din orice locație. Echipamentele cele

E A Pale a oo ia A 00 sari


===== 025 =====

20070 RE ERE i aaa Ca ae aa Ce a Nate he ONE Oe i ue

în direct

» continuarea articolului ABC-ul unei aplicații de rețea în sistemul educațional
mai răspândite astăzi sunt stațiile de lucru, dar în următorii cinci ani se preconizează ca
numărul echipamentelor folosite în rețea, în marea lor majoritate mobile, să-l
depășească pe cel al clasicelor calculatoare.

Calculatoarele de rețea folosite sunt proiectate pentru a fi administrate centralizat.
Ele folosesc un browser cu o interfață prietenoasă, pat de utilizat, ce nu implică o
supraîncărcare administrativă a calculatoarelor.

O astfel de soluție, propusă de Sun Microsystems, oferă două tipuri de avantaje:

- Disponibilitate - elevii și profesorii au acces la resursele de rețea, la internet, apli-
cații cum ar fi StarOffice (gratuit) și software educațional.

- Financiare - în situația existenței unor bugete reduse pentru educație, folosirea de
servere Sun Ray 1 Enterprise scade cheltuielile totale de întreținere reducând
supraîncărcarea administrativă. Aplicațiile rulează pe un server central, o alternativă
eficientă ca preț în comparație cu cheltuielile ridicate de întreținere a PC-urilor.

C de la Conținut

O infrastructură fiabilă și o suprasarcină redusă a dispozitivelor pete altă
„cărămizile” unei aplicații de rețea, dar ele sunt doar prima parte a acestei provocări.
Arhitectura unei rețele nu este un scop prin ea însăși, ci înseamnă furnizarea de acces
utilizatorilor oricând, oriunde, la cele mai diversificate servicii și conținut de informații.

În mod tradițional, utilizatorii cumpărau aplicații „sigilate” de genul programelor de
e-mail sau pachetelor de programe pentru activități de birou, le instalau pe calculatoare,
întreținându-le și executând ei înșiși operații de upgrade. Dar cât de curând ne vom
abona la software „a la carte”, așa cum o facem acum alegând între mai multe companii
atunci când vorbim de servicii de televiziune prin cablu.

Furnizorii de astfel de noi servicii vor oferi un meniu de aplicații Web disponibile
pentru „thin clients” (clienți subțiri), palmtop-uri și alte tipuri de dispozitive.

În viitor, pentru că modelul de servicii „a la carte” este extrem de flexibil, portaluri
personalizate vor putea adapta prezentarea conținutului și asambla colecția de module
ale aplicației.

Prin furnizorii de servicii educaționale (Education Service Providers - EduSPs), școli-
le vor avea acces de oriunde pe glob la resursele din domeniul educației.

Serverele robuste și clienții subțiri sunt elementele ce vor facilita o distribuție în
întreaga lume a resurselor din domeniul educației.

Aceasta este imaginea de ansamblu care pune în valoare viziunea Sun referitoare la
o aplicație de rețea în Sistemul Educațional Preuniversitar.

Robert Iskander, Director la Sun Microsystems pe problema educației globale din sis-
temul primar și secundar, susține că astfel „expertiza și informația din domeniul edu-
cației vor fi la dispoziția oricui, nu numai a unui număr redus de elevi aflați într-o anu-
mită școală”.

Compania își dorește să implementeze aceste idei și soluții și în România, alături de
partenerul său de aici - Romsys. Într-un interviu acordat revistei PC Magazine în
ianuarie 1999, Robert Iskander declara: „Învățarea este un element esențial pe parcur-
sul întregii noastre existențe. Tehnologiile se schimbă într-un ritm deosebit de rapid,
iar ele trebuie să fie familiare copiilor de la vârste cât mai mici pentru a se deprinde cu
ele. Mesajul meu către Ministerul Educației este că trebuie să sprijine învățământul
superior, dar nu trebuie să-l ignore nici pe cel liceal și gimnazial. Trebuie investit în
învățământul de toate gradele. Banii reprezintă o problemă în fiecare țară nu numai în
România, important este să facem cea mai bună alegere, iar pentru aceasta să vedem
ceea ce este important pentru viitor. Problema constă în alegerea strategiei corecte
pentru viitor.” - Mirela Ana

Schimbări la firmele românești de TI

* GENESYS Software Romania are de la 1 august 2000 un nou sediu, aflat la adresa:

Bd. Dimitrie Pompei nr. 8, (Platforma Pipera, clădirea FEPER), etaj 3, 72326 București.

Telefon: 01-242.05.42, Fax: 01-242.05.43.

* World Telecom - distribuitor oficial pentru Romania al Alcatel Business Systems, Franța -
cu sediul central în Timișoara, are o nouă adresă în București: B-dul Magheru, nr. 1-3, et. 5,
sector 1. Telefon/Fax: 01-311.32.05, 01-311.32.06, 01-311.32.07.

 

 

 

 

 

LINUS ela)

EPSON STYLUS.coLoR670

viteza: 5 ppm alb-negru

] 3,5 ppm color
* rezoluție:1440x720 dpi
* format: A4
= interfețe: paralelă și USB

LI LR ESI:

rezoluție: 600 x 600 dpi

* interfețe: paralelă și USB
* toner 6000 pagini inclus

EPSON Perfection 510

rezoluție: 600 x 2400 dpi
» adâncime culoare:36 biți
extern, 24 biți intern
"a format: 44
« interfață: USB

EPSON PhotoFC ese

* CCD: 1,09 Megapixeli

» rezoluție: 1152 x 864 pixeli

* memorie: 8 MB.CompactFlash

* capacitate: pănă la 88 de
imagini

DISTRIBUITOR AUTORIZAT :

Tetefon:40-1-230 03 14 Telefax:40-1-2300313
40-1-230 03 15 E-mail: officerombd.ro
40-1-230 51 27 Pagina web: www.mbd,ro
40-1-231 79 88

prd 9 Apă

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 25


===== 026 =====

Ușor de instalat,
ușor de folosit

Lucent Technologies a anunțat
lansarea unei rețele wireless de
mare viteză (11 Mb/s) pentru
utilizatorii individuali și firmele
mici. Cu ORINOCO Home Net-
working System se pot configu-

- raușor, la prețuri reduse, rețele

de date de mareviteză, pentru
a putea avea acces comun la
fișiere, scannere, imprimante.
Rețeaua permite accesul mai
multor utilizatori la aceeași
conexiune internet și posibili-
tatea de a se conecta oriunde,
în birou sau acasă.

ORINOCO System este com-
patibil cu sistemele de operare
Windows și Macintosh, este
funcțional atât în spații interioa-
re cât și în exterior, poate trans-
mite prin pereți și tavan, pe o
rază de până la 500 de metri,

„fiind compatibil și cu alte rețele

wireless, inclusiv Apple Air Port.
Viteza de 11 Mb/s oferă calitatea
unei rețele Ethernet, fără a mai fi
nevoie de cabluri sau alte fire.
Ghidul de instalare inclus și
protocolul DHCP (Dynamic
Host Configuration Protocol)
setează automat parametrii
pentru stația fiecărui utilizator,
pentru rețea și conexiunea la

"internet. Prin ORINOCO System

este posibilă legătura la inter-
net a mai multor utilizatori
printr-o singură conexiune dial-
up sau prin bandă lată cu aju-
torul unui pachet standard.

”Pachetul ORINOCO Home
Networking System constă.
într-un card (pentru laptopuri
sau alte calculatoare portabile),
adaptoare ISA și OCI pentru a
permite cardului să lucreze în
interiorul unui desktop normal,
precum și unitatea Residential
Gateway - 1000, un punct de
acces central pentru o rețea de
casă sau firme mici. RG-1000
este format dintr-un PC card
ORINOCO, un modem de 56 k,
care poate fi conectat direct la
o linie telefonică, și un conector
Ethernet 1ObaseT pentru a face
legătura cu o rețea existentă
sau cu o altă conexiune DSL sau
prin cablu. - EL

i
:
;
4
:
:
4
:
Pi
;
:
H
;
:
i
i
4
:
Hi
;
:
4
i
:
4
i
i
:
:
;
:
:
i

 

în direct

Noi scanere HP pentru utilizare
personală și business

ompania HP, numărul unu mondial în vânzările de
scanere, a anunțat în luna august extinderea liniei sale cu

un nou produs, HP Scanjet s370C, destinat atât utilizato- -

rilor individuali și micilor întreprinzători, cât și celor pa-
sionați de fotografie. Acest model oferă o calitate deosebită a
imaginii, având o adâncime de culoare de 42 biți și o rezoluție op-
tică de 1200 dpi. Odată cu echipamentul se livrează un soft puter-
nic (cu OCR integrat multilingv; editor de imagine și soft creativ
pentru proiecte de afaceri; management al documentelor; crearea
de situri Web), dar ușor de folosit, ce permite reglarea scanării,
precum și un adaptor activ de transparență pentru negative, di-
apozitive și filme transparente de până la 125 x 125 mm.

HP Scan]et 5370C este primul scaner din categoria sa de preț
care oferă posibilitatea copierii color sau alb/negru direct din
scaner către imprimantă, fără a fi necesară utilizarea unui PC. Dis-
pozitivul este prevăzut cu patru butoane frontale care permit
scanarea, copierea, expedierea prin e-mail sau fax a documentelor.
Funcționează pe platformă Windows (95, 98, NT 4.0, 2000), fiind
conectabil prin port USB sau paralel.

Pe lângă acest model, HP a lansat încă două modele pentru uti-
lizatorii individuali - HP Seanjet 3400C și 4300C. Ambele modele

 

sunt prevăzute cu un software exclusiv HP PrecisionScan LTX -
cu capabilități de scanare pentru Web; editare, management și
photosharing de imagini; OCR integrat, multilingv, - cu port dual
USB și paralel, ceea ce conferă rezultate de calitate foto cu
adâncime de culoare de 36 biți și rezoluție optică de 6oo dpi.

Pentru toate cele trei modele, softul poate fi descărcat de pe
internet de la adresa: www.scanjet.hp.com. - MC

Soluții de sto-
care

S&T System Integration and
Technology Distribution AG,
unul dintre cei mai reprezenta-
tivi integratori de sisteme din
Europa Centrală și de Est, a câș-
tigat un contract în valoare de 1
mil.$ având ca obiect furnizarea
către CBT, operatorul și furnizo-
rul național bulgar de servicii de
telecomunicații interne și inter-
naționale, a unei soluții comple-
Xe de stocare de date la nivelul
organizației, bazată pe sistemul
de stocare EMC Symmetrix și
Celerra File Server.

S&T Bulgaria și-a adjudecat
contractul în fața unei concu-
rențe la nivel internațional, pre-
zentând o soluție de stocare de

date, într-un mediu IT eterogen,

perfect compatibilă cu struc-
tura deja instalată a clientului.

Prin acest contract, S&T își
lărgește baza deja instalată,
situându-se în poziția de lider în
furnizarea de sisteme integrate
de stocare de date pentru ope-
ratorii de telecomunicații din
Europa Centrală și de Est. Până
în acest moment, S&T a furni-
zat sisteme similare pentru
companiile de telecomunicații
din Slovenia, Slovacia, România,
precum și pentru operatorii de
telefonie mobilă: Telekom,
Mobitel, Simobil din Slovenia,
Vipnet din Croația, MobilRom
din România, Kievstar din Ucrai-
na și Voxtel din Moldova. - MC
info: www.snt.ro

IBM încheie o nouă alianță

BM și Vignette Corp, lideri pe piața soluțiilor de e-business, au încheiat pe 3 august 2000, în Austin,
'Texas, o alianță strategică, pentru a ieși în întâmpinarea oricăror cereri sau probleme care ar putea
să apară pe piața electronică, aflată mereu în creștere. Alianța presupune implementarea aplicați-
ilor Vignette(V/5 E-businees) pe platformele IBM WebSphere, companiile dorind să furnizeze
soluții performante, capabile să le mărească cota de piață, să reducă timpii de instalare și să ofere in-
frastructura pentru orice stadiu care trebuie parcurs în dezvoltarea unei soluții de e-business.

Această integrare va dezvolta familia de produse WebSphere, care la momentul actual se constitu-
ie într-o soluție medie perfect integrată. Suita de e-business Vignette V/S va fi strâns integrată în fami-
la WebSphere, dând astfel posibilitatea acestor produse să creeze și să extindă relațiile cu clienții și să
ușureze tranzacțiile de mare volum cu furnizorii și partenerii de pe web.

„Alianța între Vignette și IMB este combinația perfectă pentru a ordona haosul de pe piețele vir-
tuale. Cu software-ul dezvoltat de Vignette și tehnologia performantă de la IBM, vom deveni o echipă
învingătoare, astfel încât toți clienții să poată beneficia de cele mai bune soluții de e-business de pe
piață”, afirmă Greg Peters, președinte și CEO la Vignette Corporation. - EL info: www.ibm.com

„26 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

pia E ES Di a a aul


===== 027 =====

ULEI

> Linux Kernel - o problemă concretă
CITE) Danii]

» PC Concrete

mall


===== 028 =====

în direct

ASPECTE DIN VIAȚA COMUNITĂȚII INFORMATICE

Computer Associates lansează
eTrust Policy Compliance 7.2

Computer Associates, lider pe piața soluțiilor e-business, a lansat
eTrust Policy Compliance 7.2, versiunea îmbunătățită a progra-
mului ePolicy Compliance Manager.

e Trust scanează periodic platformele și aplicațiile e- business,
pentru a fi permanent în conformitate cu ultimele norme de secu-
ritate din industria de profil, cum ar fi CERT, și furnizorii de sis-
teme de operare. El impune astfel un standard care va deveni o
necesitate pentru orice sit de e-business.
|. Programulare o interfață interactivă, care-i
| permite administratorului să aleagă diverse
nivele de securizare și să programeze con-
troale periodice pe anumite grupuri de mașini.
Scripturile de corectare sunt generate automat
pentru a rezolva problemele descoperite.

eTrust este compatibil cu orice sistem exis-
tent (NT, Windows 2000, Solaris, AIX,
HP/UX, VMS, Linux, eTrust VPN, eTrust
Acces Control) și este extensibil la aplicațiile
dezvoltate de clienți specifici. Aplicațiile, cum ar fi bazele de date
sau serverele web, pot fi de asemenea scanate în vederea unei
securități cât mai bune. Interfețele sunt proiectate în vederea inte-
grării cu sistemul de management existent. - EL
Info: www.ca.com.

 

Calculatoare cu membrane

Între 21 și 25 august 2000 s-a desfășurat la Curtea de Argeș o întâlnire
internațională dedicată calculatoarelor cu membrane, de inspirație bio-
chimică, o invenție recentă a matematicianului Gheorghe Păun, mem-
bru corespondent al Academiei Române. i

Punctul de plecare este, conform autorului, afirmația des întânită că
procesele biochimice care au loc la nivelul celulei vii pot fi considerate
calcule. „Este aceasta o simplă exprimare metaforică sau putem,
într-adevăr, imagina modele de calcul de tipul unei celule, deci con-
stând într-o structură de membrane aranjate ierarhic, în comparti-
mentele căreia evoluează obiecte de un timp precizat?”

Răspunsul s-a dovedit a fi pozitiv și a fost dat de profesorul Păun în
noiembrie 1998, într-un raport al TUCS (Turku Center for Computer
Science), Finlanda, intitulat chiar „Computing with Membrans”".

În lucrarea inițială, modelul de calcul se numea super-celulă (super-
cell), dar de scurt timp el a primit numele de P sistem, sub acest nume
fiind cunoscut acum în literatura de specialitate.

În linii mari, un P sistem constă dintr-un număr de membrane (pre-
cum membrana celulară, deci ca un balon, delimitând spațiul interior
de cel exterior), plasate într-o membrană unică, care separă sistemul
de mediu; în regiunile (compartimentele) delimitate de aceste mem-
brane sunt plasate obiecte, identificate prin litere peste un alfabet dat.
Aceste obiecte evoluează conform unor reguli date, ele interacționea-
ză, trec prin membrane, eventual dizolvă membrane sau provoacă di-
viziunea membranelor. În acest fel, se poate defini tranziția de la o con-
figurație a sistemului la o altă configurație. Rezultatul unui calcul con-

28 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

Asigurări Il

ccesul pieței românești la descoperirile tehnice de ultimă

oră a determinat apariția unui nou produs pe piața

românească de asigurări. Este vorba despre asigurarea

echipamentelor electronice și a suporturilor de date.
Firma de asigurare - reasigurare româno-portugheză „Asigurări
Global" oferă pe piața românească un pachet complet de produse
de asigurare care acoperă și riscurile pentru echipament elec-
tronic, avarii accidentale ale mașinilor, instalațiilor și utilajelor,
asigurarea echipamentelor electronice și a suporturilor de date,
asigurarea de credite și garanții.

În ceea ce privește asigurarea echipamentelor electronice,
GLOBAL protejează asiguratul, prin condițiile de asigurare și prin
condiții specifice atașate acestora, împotriva apariției daunelor
materiale, împotriva deteriorării datelor și suporturilor externe de
date și în cazul apariției unor costuri suplimentare.

Protejarea împotriva daunelor materiale presupune în-
locuirea sau repararea, din orice motiv, altele decât cele speci-

ficate la excluderi, precum și costurile de îndepărtare a res- .

turilor și curățare a locului până la limita specificată în polița de
asigurare.

În ceea ce privește ei pla și softul, care sunt accesibile pe
piață pentru achiziționare sau copiere, asiguratul va fi despăgubit
numai pentru acel soft pentru care posedă licență de folosire. - EL
Info: office Oasigurariglobal.ro.

4

stă din numărul obiectelor de un tip precizat, prezente la sfârșitul cal-
culului într-o membrană dată.

Modelul are câteva caracteristici foarte atractive: este paralel și ne-
determinist (regulile care controlează evoluția obiectelor, precum și
obiectele cărora aceste reguli li se aplică sunt alese nedeterministic,
dar în așa fel încât toate obiectele care pot evolua la un pas dat, trebuie
să evolueze), puterea de calcul este foarte mare (tot ce se poate calcu-
la cu o mașină Turing, conform tezei Turing-Church, cel mai înalt nivel
de calculabilitate algoritmică, se poate calcula și cu un P sistem), dato-
rită paralelismului, mai multe variante de.P sisteme, mai ales cele care
au posibilitatea de a divide membrane, pot rezolva probleme de com-
plexitate exponențială, probleme considerate intratabile pentru calcu-
latorul obișnuit, de tip Turing-von Neumann, în timp liniar în raport cu
dimensiunea problemei.

La scurt timp după ce profesorul Păun a introdus modelul său de
calcul și l-a popularizat pe internet, cercetători din România, Austria,
India, Japonia, Canada, Olanda, Noua Zeelandă au fost atrași de acest.
subiect, astfel încât la un an și jumătate de la prima lucrare există pes-
te 40 de articole dedicate P sistemelor.

La întâlnirea de la Curtea de Argeș, prima dedicată calculului cu
membrane, au participat cercetători din România, Ungaria , Grecia,

„Italia, Austria, Franța, Spania, Japonia, India, Australia, Olanda, SUA.

Organizatori au fost: Academia Română (prin Institutul de Matema-
tică), Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, Universitatea Poli-
tehnică din Madrid și Liceul Vlaicu Vodă din Curtea de Argeș. - EL

Ap 0 pia CET ae A O d ui


===== 029 =====

* Case Intrusion Alarm Protection

 

 

* System Hardware Monitor E 3 i
* Key lock Safety Protection 3 3
Fi - i „n
e D-LED (Diagnostic LEDs) 3 3
* STR (Suspend to RAM) : 3
: - *
* Front-located USB ports (2) i.
| and InfraRed Window asa
e ea ai e e aia at eat Be a ie a Ea au caii bot a abis ș
Intel 810E * MS-6176 mainboard with Intel 810E chipset * Slots: 2 PCI, 1 AMR, 1 PTI (on riser)
Video: Integrated in GMCH 66/100/133MHz FSB * Front Panel:
4MB onboard Memory z enaza Intel Coppermine (Socket 370) processors e erai ei Sei da mr :
a lemory: i , Mic_In,Speaker_Out,
| Audio: Integrated in ICH "2DIMM, Max512MB SDRAM Line_In, SIR
Intel 82559 10/100Mbps LAN chip e Device Bays: 1 x 5.25” & 1 x 3.5” hidden * Rear Panel:

2PS/2, LAN, Speaker_Out,
Printer, 1 Serial, Game, VGA port

With the Intel 810e chipset on board,the MS-6209 saves your *.Form Factor: LPX

* Power Supply: 90W (110 - 240VAC
extra expenditure on VGA card and sound card up to 35%. * Dai Ai (W) i 320 (D) x 78 5 mm

 

 

MSI

http://www.msi.com.tw

 

comRace COMPUTERS

București Tel.: 01-3211818; Fax: 01-3211819
Craiova Tel.: 051-433400; Fax: 051-433413
E-Mail: office Qcomrace.ro

URL: www.comrace.ro


===== 030 =====

„30 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE2000

http:/Aww.tricorp.ro
e-mail: officeQtricorp.ro
BUCUREȘTI
tel/fax: 01- 3205770
CONSTANȚA
tel/fax : 041- 552637
092-364 958

Sunteți în căutarea unor
soluții pentru ...

„=: LAN / WAN Corporate Access?

( ETEN
Hi "et O

RESEALE ”.
„„. Internet Service Provider sau

Internet Access? SI

„=. Small Workgroup Shared Resources?

SMC £ ED
încercați ... Blue Byte Co!

Networking Consultants 1!
Partener autorizat al celor mai
importante mărci de echipamente
pentru rețele de calculatoare II!

Blue Byte Co

Networking Integration Solutions

Timișoara, Calea Buziașului Nr. 18
Tel./Fax.: +056-22.39.22 / 29.21.50
eMail: salesObluebyteco.ro
http:/mww.bluebyteco.ro

 

ȘI. pai A salii

 

 

în direct

Nu contează că e mic, n-are
teamă de nimic

ățăratul pe munți, rafting-ul sau orice altă *

aventură în aer liber se potrivesc perfect cu

cel mai recent telefon Ericsson - R310. Rezis-

tent la apă, la praf și la șocuri, R310 oferă liber-
tatea mobilității atunci când sunt înfruntate ele-
mentele naturii. Cei care au un stil de viață foarte
dinamic au așteptat cu nerăbdare un telefon de talia
noului „rechin” de la Ericsson.

Cu un design atrăgător, R310 are dimensiuni de
buzunar și este construit pentru a face față unui trata-
ment dur, mulțumită dublurii de silicon și mem-
branelor special create de W.L. Gore and Associates
(creatorii GORE TEX). Telefonul este rezistent la apă,
ceea ce înseamnă că poate fi folosit sub duș sau în
ploaie. În plus, membranele previn infiltrarea prafu-
lui sau nisipului în interior = ceea ce pentru un telefon
obișnuit este un potențial pericol.

'R310 este rezistent la șocuri. Carcasa solidă cu

inserții de cauciuc îl protejează împotriva loviturilor,
iar ranforsările de cauciuc oferă o bună stabilitate și
previn alunecarea telefonului atunci când este ud.
Caracteristicile, funcțiile și accesoriile telefonului
au fost gândite cu grijă, pentru a se potrivi unui stil de
viață plin de aventuri. Telefonul dispune de un display
generos, de trei rânduri, cu text mai ușor de citit și cu
simboluri care ajută la citirea cu ușurință a mesajelor
și a numerelor de telefon chiar și pe vreme rea.
Antena specială, Shark Fin, care dă telefonului o
alură de rechin, este confecționată din cauciuc flexibil
și nu se poate rupe sau defecta atunci când telefonul
este scăpat din mână.
Rao va fi disponibil în patru culori pentru a se putea
adapta cu ușurință personalității fiecărui utilizator.
Kit-ul aventurierului, disponibil ca accesoriu al
telefonului, conține busolă, termometru, lupă și riglă,

toate produse de Victorinox (compania elvețiană re-

numită în toată lumea pentru bricegele sale). El va fi
vândut într-un ambalaj durabil, rezistent la apă, care
va putea fi folosit și ca o cutie pentru păstrarea în sigu-
ranță a obiectelor personale. Cutia este realizată din
plastic transparent și are un capac care se înșurubează
ermetic pentru a preveni atât intrarea prafului cât și
infiltrarea apei în interior.

 
  
  
  
  

Caracteristicile lui R31o - includ:
* Bandă dublă GSM 900/1800

* Rezistent la apă, șocuri și praf

* Solid, robust construit

* Avertizare prin vibrație

* Transmisie de date/fax

* Cronometru

* Jocuri

* Display mare LCD

* Baterie încorporată (lithium - ion)

* Control vocal (formarea A
numărului, răspuns, respingerea apelurilGă

* Agățătoare multifuncțională
Info: www.ericsson.com

 

Performanțe
ridicate,

cu grijă pentru
mediul
înconjurător

Compania Kyocera, care produ-
ce gama de imprimante fără
cartuș ECOLaser, impune noi
standarde prin introducerea
modelului FS-1000. Aceasta
este

tată
pentru
a intro-
duce la
nivelul
de „business entry”, beneficiile
imprimării laser de înaltă calita-
te, cu cele mai scăzute cheltu-
ieli de imprimare pe pagină în
segmentul respectiv.

Noul model este destinat:
administrației publice, guvernu-
lui, societăților comerciale de
orice dimensiune. Ca impriman-
tă de birou, oferă viteză mărită,
flexibilitate în manipularea hâr-
tiei și imprimare de la un singur
calculator sau prin rețea .

Procesorul nou (de 75 MHz)
asigură imprimarea rapidă a
datelor și graficelor, cu emisii
foarte scăzute de ozon și cu un
consum scăzut de energie. Ast-
fel de reduceri s-au atins prin
folosirea unei tehnologii de joa-
să tensiune în server, care func-
ționează la 3,3 V în loc de 5V,
cum este norma industrială.

Modelul dispune de un toner
cu o capacitate de 6.000 pagini
și o memorie standard de 4 MB,
extensibilă până la 132 MB. FS-
1000 are o capacitate excelen-
tă de manipulare a hârtiei și o
mare flexibilitate, permițând
tipărirea pe diferite formate de
hârtie, inclusiv pe etichete au-
toadezive și cartele cu o grosi-
me de până la 163 g/m2.

Și cu acest nou produs,
Kyocera și-a dovedit orientarea
în direcția creșterii vitezei și a
calității, dar și preocuparea
crescută față de mediu.

Info: www.printer.kyocera.de, SCOP
Computers, tel.: 01-231.65.84.

proiec- .


===== 031 =====

î "Novell.

A  thepowerto change:

  
  

Novell. oferă o modalitate mai simplă de
a gestiona informații din rețele diferite

 

It's one Net. |

ccocvoooooooooovoooooosocoooooooovooooocooooooooooooooooooocooovoooesce
Nu poți învinge în lumea eBusiness-ului dacă ești izolat. Este nevoie de intercomunicare, încât angajații,
partenerii, furnizorii și clienții să poată lucra împreună. Astfel, sisteme de operare eterogene, intranet-
urile, extranet-urile și Internetul funcționează ca o rețea unică. Sigur și fiabil. In asta constă superioritatea
serviciilor oferite de Novell Net Services. Novell oferă tehnologiilor existente eficiență prin conlucrare.

o cocooooocoocoooooocoooooooooooooovoovoooooooooooovosoooosoooooovooeoeoee

PARTENERI AUTORIZAȚI Eta 2U Tel.: 056-220287 Q'Net International Tel.: 01-2117801

GeCAD Tel.: 01-6476307 Ro et Co Tel.: 059-463940
OMNILOGIC BGS GMB Computers Tel.: 041-619222 | Rom Team Solutions Tel: 01-3110851

Inel Tel.: 063-232796 Romlotus . Tel.: 036-474000
2M Computer Tel.: 01-3202866 Innovator Engicom Tel.: 01-3356924 R&M International '94 Tel.: 01-6656408
Ager Business Tech Tel.: 01-3369316 i Integrator Soft Tel.: 068-427500 Sintec Tel.: 062-226366
Alsys Data Tel.: 01-4112727 Intelprof International Tel.: 068-411354 Sistec Tel.: 064-190282
Altair Info Tel.: 01-3128371 Keysys Grafx Tel.: 059-436281 Sprint Tel.: 044-110700
A&C International Tel.: 01-2505315 Lantech International Tel.: 01-2525642 SSI Arad Tel.: 057-256579
BB Computer Tel.: 057-280555 Lowtec, Tel.: 01-3234147 Sysnet Tel.: 039-612626
Caro Group Tel.: 01-6509506 Maguay . Tel.: 01-2103809 Sysbetacom Service Tel.: 056-351257
Cinor Tel.: 01-3101888 MBL Computeriand Tel.: 01-3362595 System Plus Tel.: 01-3356282
Dim Soft Tel.: 01-3272933 Microuser Tel.: 01-2220937 T&C Net Tel.: 01-3158033
Elcom International Tel.: 063-231300 Netcomp Tel.: 066-171181 Tehnobit Tel.: 01-4110410

Elcom Tel.: 055-216052 Open Systems Tel.: 032-225142 Tricorp Electronic Tel.: 01-3205771

UNIC DISTRIBUITOR AUTORIZAT Novell. IN ROMANIA Centru suport Novell.
Hot line: 01-221 45 72
Șos.București-Ploiești 135, București, România, PO BOX 18-131 Fax: 01-41118 32

OMNILOGIC Tel: +40-1-303 31 00, Fax: +40-1-303 3164,  www.omnilogic.ro e-mail: csnQtehnobit.ro
E Copyright 2000. Novell, Inc. All rights reserved. Novell is a registered trademark and the power to change is a trademark of Novell, Inc., In the United States and other countries

  
 

 

SL ua A


===== 032 =====

„Lucrurile evo-
luează fantastic
„de repede, ten-
„dințele care
"apar au început
”să ne surprindă
și pe noi, cei
"care lucrăm în

domeniu.”

 

32 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

INTERVIU

PC Magazine: Puteți să ne dați câteva amănunte
despre prezența companiei Ericsson în România?
Radu Ionescu: Telefoanele companiei suedeze
Ericsson erau folosite pe scară largă în România
în perioada interbelică. A urmat apoi o perioadă
de pauză de aproape șo de ani, afacerile com-
paniei în țara noastră fiind reluate în 1992, ca ur-
mare a contractelor de colaborare semnate cu
Telefonica România.

Ca urmare a dezvoltării activității și a pre-
conizatei lansări a comunicațiilor mobile în sis-
tem GSM, Ericsson și-a deschis o reprezentanță
la București în 1994, urmată de înființarea la
sfârșitul aceluiași an a companiei Ericsson
Telecommunications România SRL. Avem în
prezent colaborări cu toți operatorii GSM, atât pentru infra-
structură cât și pentru telefoane mobile, precum și cu
parteneri independenți. Am livrat peste 80% din infrastruc-
tura Connex-ului, aproape toată infrastructura Telemobil-ului,
facem parte din uniunea de furnizori pentru Cosmorom, am
câștigat un contract cu RomTelecom-ul pentru mai multe
switch-uri. Estimez că avem o cotă totală de piață de peste
50% în ceea ce privește infrastructura și telefonia mobilă.

PC Magazine: Dar numai în privința telefoanelor mobile?
Radu Ionescu: Conform companiei GfK, anul trecut utiliza-
torii de telefoane Ericsson depășeau 24% din totalul utilizato-
rilor din România. Anul acesta vânzările au crescut, dar nu
vreau să mă hazardez să fac nici un fel de aprecieri. Aștept
rezultatele studiului de la sfârșitul anului.

PC Magazine: Ce credeți că-l determină pe consumatorul român
să achiziționeze un anumit model de telefon mobil?

Radu Ionescu: Evident că prețul este un element important.
Cu toate acestea, datorită faptului că ceilalți furnizori de tele-

foane mobile au prețuri similare pentru aceleași nivele de tele--

foane, achiziția e influențată și de alți factori, cum ar fi capa-
bilitățile telefonului, raportul dintre preț și performanțele pe
care le oferă, designul.

PC Magazine: Poate că ne vom da seama mai bine de cerințele
consumatorului, dacă vom analiza modelul de telefon Ericsson
care se vinde cel mai bine. Care este acesta?

Radu Ionescu: Ca număr de unități vândute, cel mai mare
succes l-a avut modelul A1018, care este într-adevăr un model
ieftin, dar care are și multe capabilități. Aș putea spune că este
cea mai bună afacere la un preț scăzut.

Telefoanele WAP, în curând la
îndemâna tuturor

Interviu cu Radu Ionescu, director de vânzări pentru divizia de telefoane
mobile a companiei Ericsson Telecommunications România

PC Magazine: Ericsson a lansat primul telefon WAP pe piața
românească - R320. Cărui tip de utilizator i se adresează? Credeți
că România reprezintă o piață reală pentru telefoanele WAP?
Radu Ionescu: Modelul lansat, ce dispune și de port în in-
fraroșu, modem și o serie variată de servicii, nu se adresează
utilizatorului de rând, ci persoanelor care sunt în mișcare tot
timpul și au nevoie de acces rapid și permanent la informație.
Totuși, într-un viitor foarte apropiat, urmează să fie lansat în-
locuitorul lui A1018, un telefon foarte ieftin care va avea și fa-
cilitatea de WAP. Nu peste mult timp, telefoanele WAP vor fi
accesibile tuturor. i

PC Magazine: Ce va urma?

Radu Ionescu: W AP-ul este primul pas către generația a treia
de rețele și de telefoane mobile. Vor exista dispozitive mobile
care nu vor fi numai telefoane. De curând, au fost prezentate
pe piața mondială două modele ce urmează să fie lansate la
sfârșitul acestui an și la începutul celui viitor, cu facilități im-
portante legate în special de viteza de transmisie a datelor. Ele
se bazează pe două sisteme: high speed - care asigură o anu-

”mită viteză de transfer, fiind tot timpul online și ocupând în

continuu linia de voce - și GPRS-ul - care nu blochează tot
timpul linia de voce și ocupă mai puține time slot-uri; e ca și
când ai avea o linie închiriată pe mobil. În momentul acela, uti-
lizatorul de telefon mobil va avea acces în timp real la inter-
net. Acesta este viitorul pe termen scurt, pe termen mediu și
lung lucrurile pot să aibă o evoluție care este greu de imagi-
nat în acest moment. Probabil că vor apărea rețele de UMIS-
uri, care vor asigura viteze de transmisie foarte mari, compa-
rabile sau superioare celor de pe rețeaua fixă.

PC Magazine: Ce se ascunde în interiorul unui telefon mobil?
Radu Ionescu: La începutul lui '99, un telefon mobil
Ericsson conținea aproximativ 350 de componente, la 'T28
erau sub 300, iar la telefoanele ce vor fi lansate în această
toamnă vor scădea sub 250.

PC Magazine: Oricum, dimensiunile telefoanelor mobile scad
vizibil.

Radu Ionescu: Mai degrabă scade greutatea decât dimensiu-
nea. Dacă vom compara două telefoane cu aceleași dimen-
siuni, produse în 1998 și în 2000, vom observa că ultimul are
o treime din greutatea primului și aceasta din cauza compo-
nentelor. De exemplu, la baterii s-a trecut de la cele cu nichel
metal la litiu polimer, material care-ți permite să-i dai bateriei
orice formă, adaptând-o la designul telefonului. În plus, aces-
te baterii țin și mult mai mult, au o viață mai îndelungată, pen-

„i EI

CA are pa a

O

Ta e Nihil. a aia. 8 a na d zi, z 3 | sii ii


===== 033 =====

E E A Ma pt 7 hu i a ÎTI Oua at A aa Aa Rae O ÎN

tru că nu mai au memoria rema-
nentă existentă la vechile tipuri.

PC Magazine: Ce ne puteți spune
despre implicarea Ericsson în
tehnologia Bluetooth?
Radu Ionescu: Suntem promo-
torii acestei tehnologii. Orice
echipament Bluetooth conține
un cip pe care scrie Ericsson.
Perspectivele acestei tehnologii
sunt extraordinare, permițând
conectarea prin radio a oricărui
tip de dispozitiv.

În trimestrul IV se vor lansa,
inclusiv în România, un echipa-

SONY
notebook

GEO

German industry Computer

ment „mâini libere” (hand set) și
un card PC, care vor comunica
prin Bluetooth cu telefonul.

PC Magazine: Ce i-ați sfătui pe
cei care intenționează să achizi-
ționeze un telefon Ericsson?

Radu Ionescu: Este important
să verifice existența în interiorul
carcasei a unei holograme speci-
fice (în cinci straturi), obligato-
rie la toate telefoanele ce se
vând prin intermediul parteneri-
lor Ericsson. Compania are
înțelegeri speciale cu furnizorii
de telefoane și operatorii din

fiecare țară, care prevăd livrarea
de telefoane blocate pe rețea, în
scopul protejării de fuga din
rețea a posesorilor de telefoane
subvenționate. Aceste aparate
trebuie să funcționeze numai cu
cartela cu care au fost achizi-
ționate.

Deblocarea neautorizată de
către producător a telefoanelor
obținute printr-o altă filieră
decât cea legală, realizată nu
prin procedura de deblocare
livrată de companie, ci prin in-
tervențții în softul sau hardul
telefonului, modifică automat și

caracteristicile acesteia.

Astfel, consumatorul poate
constata după un timp că tele-
fonul nu mai funcționează deloc
sau nu în parametrii specificați.

Trebuie acordată atenție și
certificatelor de garanție, care
trebuie să conțină pe prima pa-
gină descrierea hologramei. Imi-
tarea acesteia este dificilă și
foarte costisitoare.

Ericsson este singurul pro-
ducător de telefoane mobile
care folosește în prezent astfel
de măsuri de protecție.

A consemnat Mihaela Cârstea

 

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 33


===== 034 =====

e la Adam Smith încoace, prin co-

merț se înțelege un schimb de bu-

nuri în urma căruia acestea capătă o

valoare. De la apariția primelor

state, comerțul a fost protejat, la în-
ceput cu bâta, mai apoi cu legea. Am ajuns în
punctul în care comerțul se poate face utilizând
rețele de calculatoare și sisteme de comunicații,
dar cele două trăsături esențiale au rămas ace-
leași. Adică, în continuare, (e)Comerțul înseam-
nă schimb de bunuri și, în continuare, trebuie
protejat cu forța legii.

Dacă, în ceea ce privește dezvoltarea comer-
țului electronic, se poate vorbi și face mult prin
implicarea forțelor pieței, partea ce ține de legis-
lația care protejează activitățile comerciale ce
utilizează rețeaua cade exclusiv în datoria insti-
tuțiilor statelor. Nu am folosit întâmplător plu-
ralul. Este prima dată când tehnologia permite
crearea unei piețe globale reale. De aceea, primul

lucru ce trebuie avut în vedere îl constituie crearea unei legis-
lații cu un grad mare de compatibilitate interstatală. În dez-
voltarea unei legislații pentru activitățile prin internet, această
condiție ține de adaptarea legilor-cadru constituite la nivelul
unor structuri multistatale, fie că e vorba de Organizația Nați-
unilor Unite fie de Uniunea Europeană. Sigur, aceste legi-
cadru conțin elementele esențiale privind compatibilitatea și
ele trebuie transpuse cât mai natural în legislația națională. Al
„doilea factor de care trebuie ținut cont este neutralitatea
tehnologică a legii. În corpul ei nu trebuie să apară referiri la
standarde sau elemente ce țin de o anumită tehnologie, schim-
bările din domeniul tehnologic având o rapiditate ce ar recla-
ma modificarea frecventă a actului normativ în cauză. Acest
fapt reprezintă o dificultate reală, mai ales pentru cineva
obișnuit mai mult cu jargonul profesional TI decât cu cel ju-
ridic. În fine, este necesar să ții cont de toate corelațiile ce
există între o lege pentru comerțul electronic și restul legis-
lației comerciale naționale. i
Am scris această lege după ce am inițiat Legea semnăturii
electronice (un fel de mamă a tuturor legilor privind activi-
tățile în rețea) și fiind conștient că trebuie să scriu o lege
privind mijloacele digitale de plată (teribil de dificilă, ținând
cont de faptul că ea va fi parte din legislația ce reglementează
sistemele de plăți de interes național).
Legea semnăturii electronice are ca scop asimilarea juridică
a semnăturii electronice cu semnătura olografă. Această asi-
milare este, în fapt, cheia ce deschide poarta către toate ope-
rațiunile bazate pe un document electronic în care este nece-
sar un plus de încredere din partea celor cărora se adresează

34 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

  

Cum am scris legea
comerțului electronic

documentul. Semnătura electronică are patru trăsături esen-
țiale: identifică în mod unic semnatarul, este realizată cu mij-
loace aflate exclusiv în posesia semnatarului (până aici e la fel
cu cea olografă), identifică în mod unic documentul și identi-
fică orice modificare adusă documentului ulterior semnării
sale (ceea ce o face mai puternică decât semnătura olografă).
Din punct de vedere comercial, legea prevede posibilitatea
oricui de a deveni furnizor de servicii de semnătură electroni-
că, singura condiție fiind acreditarea acestuia de către insti-
tuția de reglementare în domeniu și respectarea de către
furnizor a standardelor de criptare, a secretului criptării și al
identității clienților. -

Legea comerțului electronic oferă un cadru juridic pentru
operațiunile de tip B2B și B2C, reglementând (aici am
considerat eu că este cel mai bun loc) și regimul juridic al
documentului electronic și al domeniului. Pe lângă stabilirea
regimului juridic al documentului electronic, legea face
referiri la locul și data transmiterii și primirii documentului,
precum și la aspectele juridice privind modul în care emi-

„tentul și destinatarul pot dovedi că documentul a fost trans-

mis sau trebuia să fie recepționat. Un aspect important al legii
comerțului electronic îl constituie legiferarea domeniului și
condițiile în care acesta este considerat ca fiind utilizat în
operațiuni de comerț electronic. Pentru a evita utilizarea
domeniilor situate pe sisteme de calcul amplasate în juris-
dicții offshore, am considerat necesară exonerarea de la plata
impozitului pe profit a persoanei juridice al cărei unic obiect
de activitate îl constituie întreținerea domeniilor destinate
comerțului electronic. În cazul în care domeniul este utilizat
pentru promovarea sau comercializarea propriilor produse,
activitățile legate de întreținerea lui nu sunt considerate ac-
tivități distincte, lucru ce va încuraja outsourcing-ul și va per-
mite dezvoltarea IMM-urilor specializate pe construcția și în-
treținerea de situri pentru comerț electronic. Legea prevede
și implementarea standardelor de securitate a schimbului de
documente în rețea, specificând atribuțiile pe care le va avea
instituția de reglementare în domeniu (aceeași care va avea
atribuții privind semnătura electronică). În legătură cu acest
standard de securitate, legea prevede obligativitatea in-
scripționării vizibile a standardului utilizat pentru fiecare
domeniu în parte, aceasta fiind, în condițiile respectării legii,
o garanție suficientă pentru utilizarea în cunoștință de cauză
a sitului respectiv la efectuarea de plăți sau transmiterea de
documente. Pentru a evita orice confuzie, legea prevede în
clar imposibilitatea utilizării unui domeniu pentru afișarea
de informații sau efectuarea de tranzacții ce contravin legii
române.

Un alt aspect (mult discutat azi în țări în care comerțul elec-
tronic are o dezvoltare importantă) îl constituie comer-

a Ea

_ uiti. iei te 2 m ie AC i


===== 035 =====

cializarea electronică a bunurilor nema-
teriale (programe de calculator sau orice
fel de documente digitale cu valoare
comercială). Consider că ideea taxării
acestor bunuri, idee ce prinde contur în
special în țările Uniunii Europene este
cel puțin hilară. Plecând de la ideea că
acolo unde regula va fi evitarea plății
acestor taxe și de la faptul că o poliție
care să monitorizeze traficul în rețea ar
fi primul pas spre sfârșitul democrației,
reprezentând o gravă încălcare a drep-
turilor omului, am prevăzut în mod ex-
pres exonerarea de la plata taxelor a
bunurilor nemateriale tranzacționate
prin rețea. Probabil că această preve-
dere, ca și cea legată de neimpozitarea
activităților legate de întreținerea
domeniilor dedicate comerțului elec-
tronic nu vor fi pe placul funcționarilor
Ministerului de Finanțe. Este cazul, însă,
ca și aceștia să priceapă că acolo unde o
constângere este amuzant de evitabilă,
ea trebuie să dispară.

Marea problemă rămâne însă con-
strucția instituțională. În acest moment,
avem o singură instituție (ANCI) care ar
trebui să facă un lucru nefiresc, adică să
reglementeze și să monitorizeze. Expe-
riența CNVM a arătat că e mai bine să
existe o instituție de reglementare
(probabil în subordinea Parlamentului)
și una cu funcții executive (în subor-
dinea Guvernului). Legea comerțului
electronic nu este construită pe această
structură instituțională și nici nu o poate
propune. Ea însă trebuie făcută cât mai
grabnic. Până atunci, semnătura elec-
tronică va deschide calea utilizării docu-
mentelor electronice opozabile în in-
stanță, iar legea comerțului electronic
posibilitatea construirii fabricii și maga-
zinului virtual. Nu este SF. Zece pro-
„cente din populația marilor orașe ale
țării știu, au mijloacele și doresc să uti-
lizeze acest mijloc rapid, ieftin și comod.
Marele lui avantaj este dat de rularea
rapidă a banilor și închiderea rapidă a ci-
clurilor economice. Sigur, există și un
dezavantaj major: îngrașă.

Varujan Pambuccian este membru al Par-
lamentului României și inițator, alături de
deputatul Sorin Pantiș, al proiectelor de
legi privind comerțul electronic și semnă-
tura electronică. Textul acestor proiecte
poate fi găsit pe situl www.pecmagazine.ro.

 

EXAMEN DE CERTIFICARE

Pentru orice curs urmat la
Centrul de Educație Tehnică Logimax
In perioada 1 lulie-30 Septembrie

INSTRUIRE ȘI CERTIFICARE MICROSOFT

€ 2151 Microsoft Windows 2000 Network and Operating System Essentials
& 2152 Implementing Microsoft Windows 2000 Professional and Server
2153 Implementing a Microsoft Windows 2000 Network Infrastructure
2154 Implementing and Administering Microsoft Windows 2000
Directory Services
1560 Updating Support Skills from Windows NT 4.0 to Windows 2000
803 Administering Microsoft Windows NT 4.0
922 Supporting Microsoft Windows NT 4.0 25
1026 Microsoft Exchange 5.5 Series - Concepts & Administration SA

973 Microsoft Exchange 5.5 Series - Design & Implementation Tel: 222.22.75; Fax: 222.85.08;

ACUM... Înscrieri și prin Internet! AegTI

 

Da, doresc să urmez un curs în perioada 1 iulie - 30 septembrie și să beneficiez de un examen gratuit.
(Prețul unui examen este de 39 USD + TVA).

Nume ui Prenume..
Firma......... mau „„„Poziția în firmă..
Adi6ea cae eta aaa 0 că aa pna ca caiete Ca Pe ME II Sail co lee OA ap at li ba ape Aaaa
TEGlAR o ce arca a oaie aaa Ema cae ee o eta i Digi Secta ta
HEtp:/AMWW. nana
Cod Curs te

   

 

 

Logimax SA, Calea Griviței 136,Corp B, sect. 1,București, cod: 78351

tehnică de calcul
telecomunicatii

birotică
Centrala: 032-278811

www.abplus.ro
offi abplus.ro

 

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 35


===== 036 =====

e vorbește tot mai mult despre inter-

net și noile tehnologii, iar sintagma

„„com (dot com)” apare în reclame

publicitare, deși te întrebi ce procent

din populație înțelege aluzia. Interne-
tul este îmbrățișat și la noi cu neîncredere de cei
care nu îl înțeleg, cu entuziasm infantil de cei
care realizează că în curând nu ne vom mai des-
curca fără el, cu implicare directă de cei care
reușesc să îl asimileze. Internetul este teren de
joacă pentru puștii din generația Nintendo, care
găsesc acum noi provocări și incitante modalități
de expresie. Afacerile în cyberspace înfloresc ca niciodată în
istorie, iar industria publicațiilor vorbește de o nouă revoluție
Gutenberg. Tiparul la cerere, publicațiile electronice sau jur-
nalismul digital sunt termeni intrați în istorie înainte chiar de
a fi bine definiți. În acest context, este legitimă întrebarea des-
pre rolul netului în artă. Arta este un mijloc de expresie, iar
publicul este unul dintre actorii importanți în procesul de co-
municare. Internetul revoluționează termenul de consumator
de artă prin spargerea barierelor fizice spre spațiul virtual.

Promovarea artei în România este deficitară din multiple
motive. Arta românească este puțin cunoscută peste hotare și
au trecut vremurile când mai speram că Ministerul Culturii
sau alte foruri centralizate vor face acest lucru. În contextul
sfârșitului de mileniu, când internetul este cel mai important
mijloc de comunicare, promovarea actului artistic nu mai tre-
buie să constituie o problemă. Prin însăși natura sa, internetul
este un mijloc de comunicare care se adresează unui public
selectabil din marea masă de utilizatori răspândiți în întreaga
lume, cu interes special pentru artă și chiar pentru un anume
gen de artă. Mai mult decât atât, în cadrul acestui grup se pot
integra specialiștii, fie ei critici, dealeri de artă, patronat,
colecționari sau chiar artiști din lumea întreagă. Galerii de artă
din Paris, New York sau Tokio au oferit deja, versiunile vir-
tuale ale expozițiilor lor, iar noile tehnologii augmentează
aceste prezentări cu imagini video, creații multimedia sau
„happening-uri” transmise în timp real prin internet. Plim-
barea prin galerii sau muzee virtuale devine posibilă pentru
un public tot mai larg, care găsește astfel o modalitate de a fi
la curent cu tendințele din arta contemporană din întreaga
lume. La nivel mondial, se regândește arta, comerțul cu artă
și, cu siguranță, istoria artei se va scrie altfel.

După ani de izolare, artistul român și-a luat lucrările sub
braț și, cu prețul unor eforturi extraordinare și nu de puține
ori umilitoare, a pornit a bate la ușile lumii artistice mondiale.
Numai că această lume tocmai își închidea ușile reale pentru
a deschide ferestrele virtuale ale unei alte lumi care se vrea
fără prejudecăți, fără preferințe, deschisă oricăror propuneri.
O lume - teoretic - mult mai accesibilă, unde artistul este
expus în galeria virtuală a satului global, vizitată de netizenul
(cetățean al netului) mileniului trei.

36 pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 
  

Arta și internetul

Cea mai cunoscută modalitate de prezentare pe internet
este pagina web găzduită de un server, indexată de motoarele
de căutare și apoi accesată de vizitator. Prezentarea în timp
real a unor evenimente se face prin intermediul trasmisiilor
în direct, la diferite niveluri de sofisticare tehnologică.

Primul artist român care a beneficiat de o transmisie din
România în direct pe internet a fost sculptorul Liviu Mocan,
care a deschis în luna aprilie o expoziție de sculptură la
Muzeul Național de Artă Cluj. Ținând cont de prestigiul in-
stituției și de sobrietatea spațiului care a găzduit evenimentul,
prezentarea a fost voit discretă, lăsând ca atenția publicului să
cadă asupra lucrărilor și a expoziției în sine, valențele speci-
fice noilor tehnologii putând ușor atrage atenția în detrimen-
tul evenimentului principal.

Modul în care a fost construită prezentarea ține de metode
specifice jurnalismului multimedia și nu de instalații care preiau
imaginea și o reinterpretează într-o formă specifică de artă.
Obiectivul urmărit a fost promovarea expoziției, a artistului și
a lucrărilor acestuia unui public cât mai larg, mai specializat și

mai deschis pentru a recepta evenimentul. În prima fază au fost.

construite paginile web ale muzeului și artistului, cu lucrările
prezentate pe cicluri de creație în „thumbnails”, cu posibilitatea
vizionării fiecăreia în parte, după dorința vizitatorului.
Trasmisiunea propriu-zisă a început cu două zile înainte de
vernisaj, pentru testarea rețelei și a echipamentului și pentru
a putea preveni eventualele probleme. Conexiunea ISP a fost
realizată prin cablu de către o firmă comercială, iar transmisia

propriu-zisă s-a făcut de către Centrul pentru Jurnalism Mul-

timedia și Centrul de Comunicații din cadrul Universității
Babeș-Bolyai. Captarea imaginilor din expoziție s-a făcut cu o
cameră digitală, iar prin intermediul unui calculator s-a reali-
zat transmisia în rețeaua internet. Un alt calculator montat în
sala de expoziție a preluat transmisia proiectând-o pe un
ecran chiar în expoziție, astfel încât publicul prezent într-o
sală alăturată a putut urmări, cu o defazare de câteva secunde,
imaginile transmise. Cu câteva ore înainte de începerea eveni-
mentului, a fost transmisă prin e-mail invitația de participare
la expoziție cu adresa pentru accesarea prin internet a paginii
web a artistului și ora deschiderii expoziției, imaginile video
din muzeu fiind deja accesibile. Vizionarea lucrărilor s-a făcut
prin pagina web, unde calitatea imaginilor cu lucrările artis-
tului este impecabilă.

Internetul este un teren ideal pentru experimentul artistic,

depășind orice imaginație. Dar internetul este și un mijloc

„ideal de promovare a artei și a artiștilor care folosesc mijloace

clasice de expresie. Este momentul să deschidem fereastra și
să înlăturam prejudecățile.

Rodica Mocanu este asistent universitar la Universitatea Babeș-
Bolyai din Cluj, unde predă Tehnici de publicare pe internet și Jur-
nalism digital.

rinita, Zu ti i ii ti


===== 037 =====




===== 038 =====

Tendințe

TEHNOLOGII CE MODELEAZĂ PIAȚA

Web Aproape Pretutindeni

DAN IANCU

Nu demult chestionam un coleg, dezamăgit de indiferența noas-
tră, ce este acela WAP. Aflând despre ce și cum se mănâncă, mi-
am pus întrebarea firească: când vom avea și noi acces la acest ser-
viciu, ce face legătura între un ecran foarte mic și vastele teritorii
ale internetului. S-a dovedit că în atâția ani de când navighez, scriu
și, culmea, scriu despre, nu am asimilat porunca de bază a celei de-
a cincea dimensiuni umane care este spațiul web, „să nu te miri!”
Recunosc că atunci m-a convins să merg pe mâna lui, dar îi cer
acum scuze aici pentru reticență.

WAP este de fapt o sumă de condiții ce pot defini cumva acest
final de mileniu. Pe de o parte, o anumită sărăcie de resurse
privind terminalele mobile, clasă ce include nu numai telefoanele
digitale, așa-zisele „celulare”, dar și PDA-urile sau pager-ele. Sără-
cia de mijloace la care mă refer este nu numai minima suprafață
de afișaj, dar și viteza mică de trans-
misie a datelor. Dacă viteza va
evolua spectaculos odată cu timpul,
ecranele nu vor putea, cred (iar dau
pronosticuri?), depăși totuși o anu-
mită mărime. Pe de cealaltă parte,
nevoia de comunicare rapidă, de in-
formație fierbinte și de decizie nece-
sară într-un anumit moment creea-
ză necesitatea legăturii la baze de date, la agenții de știri sau la co-
tații bursiere. Ori nu numai un calculator, ce presupune totuși o
anumită educație, poate fi dispozitivul ideal al omului de afaceri
ci și, sau mai ales, micul terminal care-și are locul în buzunar.
Făcând suma celor de mai sus ajungem ușor la ideea de WAP.O
modalitate simplă de acces la informații provenind din internet
sau extranetul companiilor. Un mijloc de a lua decizii cu minimum
de mijloace. Și, de fapt, o direcție ușor de intuit spre o lume mult
mai puțin supusă volumului unui echipament oarecare, decât im-
perativului comunicării.

 

Ce este WAP?

WAP este un protocol ce are ca scop definirea legăturii între un
terminal mobil și un sit de web specific (sit wap). Având în vedere
restricțiile descrise mai sus (limitarea afișării și a vitezei de trans-
mitere a datelor la 9600, deocamdată), acest protocol folosește un
limbaj adaptat acestor nevoi, WML. Acest limbaj este de fapt o
aplicație XML ce poate transmite echipamentelor mobile infor-
mațiile cerute ținând cont de restricțiile menționate. Un sit clasic
de web realizat în HTML nu are nevoie atât de mare precum
WML de spațiu, el fiind conceput pentru calculatoare personale
dotate cu multe facilități. WML este transmis nu ca text, ci într-un
format binar compresat.

Principalele componente ale WAP-ului sunt un micro-naviga-
tor (micro-browser) încorporat în terminalul mobil, WAP-server,
WAP-gateway. În momentul în care un utilizator folosește servi-
ciul WAP, telefonul efectuează o cerere în WML prin intermedi-
ul micro-browserului. Această cerere este preluată de WAP-gate-
way, care găsește informația cerută din internet, în situri specifice

38 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

WAP, deci în format WML sau în formatul standard al paginilor
de web, HTML. Dacă informația este în această ultimă formă;
poate exista un filtru al porții de acces care o convertește în for-
matul WML. Răspunsul este trimis înapoi de WAP-gateway către
terminalul mobil, prin intermediul suportului de transport folosit

”de operatorul respectiv (CSD, SMS, USSD sau GPRS).

 

WAP este proiectat pentru rețele de tip CDPD, CDMA, GSM,
PDC, PHS, TDMA, FLEX, ReFLEX, iDEN, TETRA, DECT,
DataTAC, Mobitex și poate fi implementat pe diferite sisteme de
operare, cum ar fi: PalmOS, EPOC, Windows CE, FLEXOS, 0S/9
sau JavaOS.

De ce WAP?

Tocmai m-am jucat cu un serviciu ce-mi oferea posibilitatea să
caut restaurante prin lume și nu mi-a luat prea mult timp să găsesc
unul preferat de mine în cartierul italienesc din Boston. Are o


===== 039 =====

mia. De fapt, ce ne aduce în
plus WAP-ul? În primul rând,
concentrarea informațiilor.
Din moment ce am la dispo-

ziție servicii, excelente din

punct de vedere al vitezei de

     
 
   
 

pizza ”quatro formagio”, mama

 

   

acces, ce acoperă o gamă ex-
trem de variată de la jocuri
| până la cotații bursiere,
scăpându-mă de a căra tot soiul
| de echipamente, cărți, docu-
mente, secretare etc., mi se
pare că face banii. Să facem o
scurtă listă a serviciilor: cotații
de bursă, informații locale
(vreme, ghid de hoteluri,
restaurante, chiar cu posibili-
tăți de rezervare, curs valutar,
convertor valutar), jocuri,
acces la baze de date ale com-
paniei pentru care sau cu care
lucrați, vizualizare poștă elec-
tronică (de curând a fost
lansată și posibilitatea de a
vedea fișiere atașate, precum
documente
MS Word
sau chiar
Power-
Point),
trimitere
de mesaje
| sub formă
de e-mail,
| accesarea unor si-
| turi de web nestandard
WAP (și Macromedia s-a alini-
| at acestui protocol), știri din în-
treaga lume, acces la diferite
| cărți de telefon, operațiuni fi-

 

METODE DE TRANSPORT AL INFORMAȚIEI

    
   
  

nanciare (balanța contului per-
sonal sau transferuri de bani),
mesagerie vocală etc.

Fiind o tehnologie deschisă,
oricine poate scrie aplicații în
WAP, ele urmând o procedură
destul de simplă de certificare.

Astfel, orice companie poate
dezvolta pentru oamenii săi
aplicații specifice sau situri
dedicate WAP. Același lucru
poate fi făcut și de persoane
particulare, prin dezvoltarea
unor pagini personale de WAP.
Telefoanele mobile adaptate
pentru WAP pot fi folosite ca
agendă electronică personală,
dispunând de o multitudine de
funcții, cum ar fi diferite
apeluri sau agendă interactivă.
Nu este nevoie ca funcțiile să
fie setate pe telefon, informați-
ile putând fi stocate pe o pagină
personală de web. De exemplu,
utilizatorii pot să-și aranjeze o
întâlnire și, automat, să pri-
mească un apel cu un
timp prede-
terminat
acelei în-
tâlniri, ca

și alte in-
formații

la ea. Cotați-
ile de bursă

pot fi vizuali-
zate ca text
curgător în timp real. Setările
personale asigură furnizarea
informațiilor importante, cum

cu privire:

ar fi știrile sau o atenționare în
caz de fluctuații peste un anu-
mit nivel al prețurilor unor

anumite acțiuni. Mesajele de-:

spre oferte speciale sau lansări
se primesc de la surse selectate
de către fiecare, putând primi

SCURT ISTORIC

doar informații relevante des-
pre produsele sau magazinele
favorite. Căutarea unui restau-
rant sau cinematograf poate fi
simplă, din moment ce WAP
face posibilă folosirea tele-
fonului pentru a rezerva bilete
la teatru sau o masă la restau-
rant. Informațiile privind lo-
cația respectivă pot
ajunge pe telefonul mobil,
împreună cu o hartă
ajutătoare.

   

Unde găsim WAP?

În România răspunsul este
foarte simplu. La Connex.
Pentru folosirea serviciului
CONNEX W AP este nece-
sară mai întâi solicitarea
activării serviciului, ur-
mată de configurarea unor
parametrii specifici. Pen-

EXEMPLE DE TELEFOANE CU WAP

Tendințe

tru aceasta, se accesează meniul
telefonului referitor la WAP, se
navighează până la opțiunea
„Settings”, și se setează un set de
parametri specifici fiecărui pro-
ducător de telefoane mobile
GSM.

 

Ce urmează? Afișarea cate-
goriilor de servicii WAP
oferite de CONNEX abo-
naților săi, deocamdată două
la număr. În viitorul apropiat,
presupun că WAP-ul va încli-
na balanța statisticilor pe in-
ternet către părțile lui lucra-
tive, deși există deja pro-

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 39

E,


===== 040 =====

in his

    

 

 

si "
ELL 83

n
Iantu


===== 041 =====




===== 042 =====

Transformațți-vă PC-ul

Video-montajul cu

Adobe Premiere 5.0
Mihai Săndoiu

42 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000 .

 

An prezentările de programe ați văzut proba-
bil diverse tipuri de aplicații multimedia ce
folosesc din plin posibilitățile unui PC. Un

lucru mai puțin obișnuit, dar deplin realiza-
bil pe un PC actual, este video-montajul, prin
care vă puteți crea propriile filme.

În general, video-montajul poate fi liniar sau
neliniar. În cazul în care dispuneți de un labo-
rator scump de prelucrare video, veți realiza
un montaj liniar. Dacă folosiți câteva echipa-
mente digitale (care păstrează calitatea de-a
lungul prelucrărilor), fără a utiliza compo-
nente chiar din vârful piramidei prețurilor,
veți realiza un montaj neliniar. Acesta oferă
rezultate spectaculoase la costuri relativ mici
de exploatare.

Dar să vedem care sunt principalele etape în
realizarea unui videoclip:

1. Folosind o video-cameră analogică sau digi-
tală, filmați secvențele dorite cât mai bine
posibil.

2. Achiziționați secvențele video de la cameră cu
o placă de captură video. Dacă este cazul,
scanați imagini statice ce vor apărea în montaj.

3. Pregătiți coloana sonoră cu un editor audio.

4. Realizați titrările.

5. Asamblați cu un program de video-montaj ele-
mentele digitale obținute. Adăugați tranziții și
efecte speciale.

6. Operația de randare generează filmul cadru cu
cadru.

7. Exportați video-clipul pe bandă video sau pe

”un disc CD-R.

Pentru a realiza pe PC-ul dvs. un videoclip
profesional, veți parcurge toate aceste etape. Să
le discutăm pe rând.

FILMAREA MATERIALULUI VIDEO

Pentru a prelua material video, veți folosi o
videocameră. În cazul în care este suficientă o
calitate medie, orice cameră VHS-C, VHS sau
S-VHS își va face treaba. Pentru rezultate de vârf,
puteți folosi echipament Beta, dar acesta este
foarte scump de închiriat.

ACHIZIȚIA SECVENȚELOR VIDEO

Pentru preluarea în computer a secvențelor
video, puteți folosi o placă specială de achiziție
(MIRO, Pinnacle Systems), sau una din plăcile
multimedia ce oferă și această posibilitate (ATI
All-in-Wonder, ATI 'TV-Wonder). O placă spe-
cială este mai scumpă, dar este proiectată pentru
performanțe maxime.

Preluarea necesită transferul unui flux conti-
nuu de date între placa de captură și discul hard.
Pentru a nu pierde cadre, trebuie să vă asigurați
că sistemul dvs. îndeplinește niște cerințe mini-
male: procesor la oo MHz, rată de transfer pe
disc de 10-20 MBps, 128 MB RAM. Este reco-
mandat să folosiți un disc hard cu o construcție
specială: 10.000 rpm, interfață SCSI, cu caracte-
ristica A/V (Audio/Video).

Captura video se face, în general, la 25 sau-30
de cadre pe secundă, în 16 milioane de culori.
Dimensiunea ferestrei de preluare definește cali-
tatea filmului final. Pentru producții personale, o
rezoluție de 320x240 este suficientă, dar profe-
sioniștii vor folosi 640x480, 768x576 sau chiar
800x600.

Dacă placa de captură oferă mai multe for-
mate de preluare (AVI, MPG), trebuie să alegeți
întotdeauna calitatea 100% (fără pierderi). Deși

secvențele MPG oferă un bun raport timp/ca-

pacitate (30 MB/minut la o fereastră mică), for-
matul AVI necompresat poate fi prelucrat mai
rapid (dar ocupă uneori peste 100 MB/minut).

IMAGINILE STATICE

Cu ajutorul unui scanner sau cu o cameră digi-
tală statică, preluați fotografiile necesare filmu-
lui dvs. Acestea trebuie să fie scanate la cel mult
125 dpi, deoarece monitoarele nu permit mai mult
și îngreunați prelucrarea.

Deși cele mai multe programe de video-mon-
taj permit folosirea imaginilor în formate BMP,
TIE, GIF, JPG, PNG etc., un format necompresat
(ca BMP) este mai rapid în prelucrare (dar ocupă
mai mult spațiu pe disc). O imagine BMP pe tot
ecranul poate ocupa peste 1 MB. i j


===== 043 =====

într-un studio video |

COLOANA SONORĂ

În timpul montajelor, puteți suprapune
mai multe elemente sonore: muzică de
fundal, explicații, până la câteva zeci de
piste paralele.

Sunetele trebuie să fie înregistrate cu un
microfon performant, unidirecțional (rar)
sau omnidirecțional (majoritatea). Ele tre-
buie să fie preluate la cel puțin 22,5 kHz, pe
16 biți.

În cazul în care folosiți muzică de fundal,
aveți grijă să respectați legea drepturilor de
autor. Nu puteți difuza public decât
secvențele pentru care aveți o permisiune
explicită.

TITRĂRILE

Cu ajutorul unui program performant de
video-editare, trebuie să elaborați câte un
fișier de titraj pentru fiecare ecran pe care
doriți să apară textul. Acesta se poate de-
plasa în multe moduri și poate avea aspect
tridimensional.

ASAMBLAREA ELEMENTELOR DIGITALE ȘI
TRANZIȚIILE

Va trebui acum să inserați pe rând ele-
mentele pregătite (clipuri, sunete, imagini)
în mediul de montaj. Apoi veți atribui durate
tuturor acestora.

Trecerea de la o imagine la alta sau între
două secvențe video poate fi realizată
printr-o tranziție. O tranziție este un efect
special care face ca imaginile să pară că se
transformă una în cealaltă. Acest lucru poate
fi realizat în zeci de feluri.

RANDAREA FILMULUI
Prin randare se înțelege procesul de genera-
re cadru cu cadru a unui film video, folosind
elementele digitizate. :

Randarea este relativ lentă și poate dura
între câteva ore și câteva zile, în funcție de
echipamentul folosit.

 

Dacă lucrați cu un film de 4 minute, la re-
zoluția de 320x240, cu coloană sonoră, ima-
gini, tranziții, titrări, folosind un Pentium
II/233 cu 64 MB RAM și 4 GB HDD ATA33
la 5.400 rpm, sub Windows NT 4.0 sau
Windows 2000 randarea va dura în jur de o
oră, într-un fișier AVI comprimat de 130
MB. Creșterea rezoluției la 640x480 are ca
rezultat durate și dimensiuni de 4 ori mai
mari.

CE IMPACT ARE UN UP-GRADE ASUPRA

VITEZEI DE RANDARE ?

Deși randarea se face la terminarea unui

proiect, o singură dată, observați că durează

inadmisibil de mult. Să vedem cum o putem
determina să fie mai rapidă:

E Înlocuind discul hard, de exemplu cu unul
de 27 GB, 7.200 rpm, vor fi micșorați unii
timpi de acces la date. Creșterea de per-
formanță este însă sub 10%.

e Adăugați RAM până la 128, 160 sau 192
MB. Astfel, aplicația de video editare va
putea lucra în mod direct cu datele.
Timpul de încărcare al lor va fi mai mic,
dar creșterea mică a performanței glo-
bale nu va justifica prețul suplimentului
de memorie.

e Acceleratoarele grafice de pe piață cresc
performanțele 3-D ale sistemului, lucru
absolut inutil pentru prelucrarea video-
clipurilor. Aveți nevoie de o placă cu ae-
celerare 2-D special concepută, cu cel
puțin 32 MB SGRAM sau RDRAM. Aces-
te plăci nu se găsesc la ora actuală pe piața
de larg consum din România.

e Schimbați procesorul (eventual și placa de
bază și memoriile) cu unul cât mai rapid
posibil. Este recomandat să folosiți unul la
500 MHz sau mai rapid. Acesta are un im-
pact foarte mare, chiar dacă discul și
memoria nu excelează în capacitate. Ar
trebui să folosiți un Pentium III sau un
Athlon cu memorii SDRAM la 133 MHz

sau RDRAM. Nu uitați nici de o ventilație
corespunzătoare.

e Gândiți-vă la o arhitectură dual procesor
bazată pe Celeron sau pe Xeon. Aceasta
va crește în medie cu 70% viteza prelu-
crărilor, dacă aveți suport biprocesor in-
clus în aplicația folosită.

e Stațiile de lucru grafice Sun SparceStation,
Hewlett-Packard Kayak și Silicon Graph-
ics sunt special concepute să prelucreze
de până la 10 ori mai repede aceste

 

secvențe video. În acest caz, veți avea cel
puțin 512 MB RAM și discuri SCSI rapide !

CE SOFT FOLOSIM
Cele mai cunoscute programe ce vă permit
să realizați propriile filme sunt Ulead
VideoStudio și Adobe Premiere. Aplicații
foarte asemănătoare cu acestea sunt
folosite de profesioniști, deci putem spune
că folosirea lor este o experiență interesan-
tă. Unele plăci pentru captură video sunt în-
soțite de CD-uri cu programe rudimentare,
dar ar trebui să considerați mandatorie .
folosirea unui program adecvat imaginii
dumneavoastră. sata
Principalele elemente ale programului
sunt:
O Ferestrele de previzualizare pentru un clip
Sau tot montajul (Monitor)
E Caseta de montaj (Timeline)

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 43


===== 044 =====

7. SFATURI

Pa
m
i
Le,
2)

 

9

 

SOLUȚII DE

 

"44 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

SOLUȚII SOFTWARE

"e Instrumentul de navigare prin montaj

(Navigator) -

e 'Tranzițiile disponibile (Transitions)
E Lista cu fișierele montajului (Project)

Atunci când deschideți Adobe Premiere, vă
sunt cerute câteva date generale despre proiec-
tul dvs. Dacă aveți un computer mai lent,
folosiți 320x240 la 25 fps. Acești parametri pot fi
modificați ulterior din meniul Project, Settings,
General.

Pentru a porni proiectul, mai întâi asigurați-
vă că ați grupat fișierele cu resurse într-un loc
accesibil, cu o ierarhie corespunzătoare (cum

 

ar fi Imagini, Muzică, Secvențe etc.). Faceți clic

acum pe File, Import, apoi selectați fișierele

dorite; Ok. Repetați procedura pentru fiecare
set de fișiere. Fereastra Project va afișa acum
toate elementele disponibile.

Secțiunea Timeline a aplicației va afișa mon-
tajul. Ajustați scala de măsură cu al doilea
buton de jos. Ea poate fi în minute, secunde sau
cadre. Trageți cu mouse-ul elementele dorite
din fereastra Project în Timeline, după cum
urmează:

E Secvențele video pe linia VideorA sau Videoz.
Pentru tranziții între secvențe, puteți folosi și
VideoirB.

e 'Litrările pe Video2

e Muzica pe Audior, Audio2 etc. Puteți folosi
100 de piste audio. Un sunet sau un video-
clip poate fi micșorat, rezultând o trunchiere
a acestuia, dar nu o comprimare. Din păcate,
nu este inclus suport MID sau MP3.

e 'Iranzițiile pe 'Transition. Acestea se trag din
fereastra Transition pe Timeline.

Elementele de pe Timeline pot fi mărite sau

Tel: 321.15.68; 321.24.62
Fax: 323.65.70
wWWw.pro.ro
provisionQpro.ro

micșorate (ca timp), trăgând de marginile
acestora.

Dacă lucrați la un proiect complex și doriți
să lărgiți unul din primele elemente, nu vă
hazardați să aranjați din nou toate elementele.
Faceți clic pe Edit, Select All și apoi pe Time-
line. Va apare o săgeată cu vârful spre dreapta
(O). Astfel, puteți muta mai încolo tot ceea ce
se află în dreapta cursorului. Când ați terminat
operația pentru fiecare pistă, faceți clic pe pic-
tograma cu mânuță (Hand). Veți putea conti-

 

nua lucrul. Nu uitați să salvați fișierul (PPJ) ală-
turi de alte componente ale proiectului.

Titrările le puteți crea cu comanda File, New,
Title, inserându-le după aceea ca pe orice ele-
mente în structura proiectului și apoi în Time-
line. Efectuând un clic cu butonul drept pe o
titrare, puteți stabili efecte de mișcare, trans-
parență etc.

Puteți previzualiza din când în când ceea ce
ați realizat. Efectuați dublu-clic pe banda de
deasupra scalei, în interiorul ferestrei Timeline.
Apoi redimensionați banda violetă care apare.
Faceți clic pe Project, Render Selection.

După ce ați creat o formă adecvată pentru
opera dumneavoastră de artă, faceți clic pe bara
de titlu a lui Timeline, apoi pe File, Export,
Movie. Configurați opțiunile dorite (inclusiv
modificări de rezoluție, dacă este cazul). Veri-
ficați că aveți suficient spațiu pe disc, apăsați pe
Ok și pregătiți o cafea. Succes !

 

le


===== 045 =====

DER Caut > S MR OI A i e E a e E a PR raba i Oa DEE DE E Oa e Ca aa Pi

te PA a ERIS iei si ai a Ca

Ap IRC

SOLUȚII INTERNET

Căutări mai eficiente

pe internet

Cum să obțineți rezultatele dorite în cât mai scurt timp. î

Neil J. Rubenking

turi sunt pline de cărți conținând toate

cunoștințele noastre de până acum. Diverși
indivizi intră din când în când și mai adaugă câte
o carte oriunde doresc. Volumele nu sunt aran-
jate în nici o ordine și nici nu sunt catalogate.
Există și câțiva bibliotecari independenți care
scotocesc printre rafturi cercetând cărțile și in-
dexându-le. Sistemele de indexare sunt diferite
și niciunul nu include decât un număr infim din
totalitatea volumelor. Credeți că e un vis urât?
Nicidecum, este o imagine a internetului, așa
cum se prezintă el astăzi.

] maginați-vă o bibliotecă imensă ale cărei raf-

 

Un studiu citat adesea, apărut în numărul din
8 iulie 1999 al revistei Nature, estima numărul
paginilor de web indexabile la 8oo de milioane.
Acum, după un an, autorul studiului (Steve
Lawrence, cercetător la Institutul NEC) apreci-
ază că numărul acestora a depășit 1,5 miliarde,
aproape dublu. Chiar și cele mai bune motoare
de căutare nu indexează decât cel mult o șesime
din ele. Pentru a exploata la maximum resurse-
le aproape nelimitate ale internetului trebuie să
învățați cum să-l explorați.

CĂUTĂRI OBIȘNUITE
Există zeci de situri web majore de căutare, pre-
cum și câteva mii mai mici (dintre care multe
sunt specializate pe domenii). Ele se bazează în
general pe propriile indexuri, pe care le actuali-
zează mereu cu ajutorul unor programe speciale
numite spiders. Un astfel de program navighea-
ză pe internet urmărind fiecare link, pornind de
la o pagină dată, apoi face același lucru de unde
ajunge și așa mai departe, ra-
portând apoi rezultatele pentru
indexare. Cei ce doresc își pot în-
registra direct paginile proprii ca
să nu aștepte până când acestea
vor fi descoperite de un spider.

Există și situri de meta-căutare (metasearch)
care nu fac indexări, ci colectează și orga-
nizează rezultatele obținute de la mai multe
motoare de căutare. Din cauza dimensiunilor
considerabile ale internetului și a continuei sale
schimbări, orice index deține și multe infor-
mații greșite, pagini dispărute cu săptămâni sau
luni în urmă. Nu e un lucru chiar atât de rar în-
tâlnit ca un sit să dispară cândva în intervalul de
la indexarea sa până la apariția ca rezultat al
unei căutări. Să nu fiți surprinși când, accesând
un link promițător, nu primiți decât un mesaj de
eroare. Încercați altul sau schimbați motorul.

Pentru a iniția o căutare nu trebuie
decât să introduceți unul sau mai
multe cuvinte, să selectați un grad de
fidelitate și să apăsați Enter sau să
faceți un clic. Cele mai multe situri vă
oferă trei tipuri de căutări de bază:
Any words (orice cuvânt/cuvinte), All
words (toate cuvintele) și Exact
phrase (expresia exactă). Rezultatele
diferă în funcție de tipul ales.

* ANY WORDS: lista rezultată conține
toate paginile indexate ce conțin cel puțin unul
dintre cuvintele date. Rezultatul e, de cele mai
multe ori, extrem de vast. Dacă situl face treabă
bună, paginile vor fi afișate în ordinea rele-
vanței, în funcție de textul scris. Acest tip de
căutare e folositor când nu sunteți siguri pe cu-
vintele respective.

* ALL WORDS: acest tip de căutare listează toate
paginile indexate care conțin toate cuvintele in-
troduse, indiferent de ordine. Există însă și aici
posibilitatea de a nimeri o pagină ce nu are legă-
tură cu subiectul dorit. De exemplu, dacă indi-
cați o căutare după Data nașterii lui Martin
Luther King, vi se va putea indica o pagină cu
statistici complete din NBA, care să conțină
prezentarea jucătorului Leon Smith, inclusiv
data nașterii sale și precizarea că â fost coleg de
școală cu Martin Luther King.

e EXACT PHRASE: rezultatul va conține doar
paginile în care se găsește exact expresia pe

care ați cerut-o, ignorând doar semnele de

* Use a plus sign ((4) lbaifare a term te spetify that a

vesult page MUST coritain he Merrn,
* Use 2 irelinus sign ([*) lbeftore în ten to apezity that
a vazul page MUST NOT aziritaite, Miha Meter,

 

ET TRTR NL

W
bu]
P-
Ri
e

IE:


===== 046 =====

]

SOLUȚII

 

SFATURI

   

Dispozitive
multifuncționale
Dacă doriți să vă procurați un nou
dispozitiv pentru calculatorul dvs.,
cum ar fi un copiator, un scaner, o
imprimantă sau un fax, ar fi cel mai
” bine să cumpărați un dispozitiv
multifuncțional. Câțiva dintre marii
producători de imprimante, printre
care Brother International, Canon,
Epson, HP și Lexmark, vând și impri-
mante multifuncționale cu jet de
cerneală sau laser. Majoritatea
acestor echipamente îndeplinesc în
același timp rolul unui scaner, unei
imprimante și al unui copiator și,
uneori, chiar și al unui fax.
Avantajele perifericelor multi-
funcționale sunt următoarele: ocupă
mai puțin spațiu decât toate dispo-
zitivele pe care le înglobează, auo
singură carte tehnică, folosesc un
singur set de cabluri și un singur set
de consumabile și, de obicei (deși nu
întotdeauna), au o unică interfață
software pentru toate funcțiile
realizate. Un alt avantaj ar fi că
service-ul pentru toate componen-
tele este asigurat de aceeași firmă.
Când un astfel de dispozitiv este
conectat la o rețea de calculatoare,
singura funcție ce poate fi accesată
de toate acestea este cea de tipărire.
Prețurile variază de la doar câteva
sute de dolari până la câteva mii, dar
majoritatea nu depășesc 1.000$. În
general, aceste dispozitive s-au
dovedit a fi foarte fiabile, lucru bun
pentru unele dintre firmele cumpă-
rătoare a căror activitate ar fi trebuit
să înceteze în cazul defectării
dispozitivului.
- BRUCE BROWN

E-mail-ul și Outlook-ul
Programul Outlook nu permite în
mod direct accesul la Hotmail, dar
există o cale ocolită pentru aproape
orice tip de e-mail. Dacă pe bara cu
opțiuni nu aveți Folder List (lista
directoarelor), o veți găsi cu sigu-
ranță în lista opțiunii View. Acum
creați un director (folder) Hotmail,
selectând cu butonul din dreapta al
mouse-ului Outlook Today și apoi
alegând New Folder și numindu-vă
noul fișier Hotmail. Apoi asociați
noul fișier cu situl Hotmail. Faceți
clic dreapta pe directorul Hotmail,
alegeți Properties și apoi Home
Page. Setați caseta Show Home

46 PC MAGAZINEROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

SOLUȚII INTERNET

 

punctuație. Siturile ce tratează același subiect,
folosind o altă exprimare, nu vor apărea în listă.
Chiar și în acest caz există posibilitatea de a da
peste o pagină ce nu se referă la ceea ce ați
dorit, dar șansele sunt restrânse.

FACILITĂȚI AVANSATE DE CĂUTARE

Cele mai multe motoare de căutare vă oferă o
mai largă gamă de opțiuni. Acestea pot fi acce-
sate alegând Power search sau Ad-
vanced search. Fiecare sit oferă gama
sa proprie de facilități, iată câteva
dintre acestea:

* Boolean search: această opțiune vă
oferă posibilitatea de a folosi para-
metri ca AND (ȘI), OR (SAU) și
NOT (NU), grupând, dacă este necesar, cuvin-
tele căutate între paranteze (Figura 1). De exem-
plu, „Ziua Independenței” AND (NOT film) sau
bâtă NOT baseball. Dacă nu sunteți un bun pro-
gramator sau nu vă pricepeți la logică mai bine
nu încercați.

* Categories (categorii). Multe situri de căutare
își organizează paginile indexate într-un direc-
tor pe mai multe nivele de categorii. Această fa-
cilitate vă permite să vedeți ce categorii există
în respectivul catalog. Puteți astfel reduce
căutările doar la categoriile cele mai apropiate.
* Exclude words (cuvinte excluse). Prin pre-
fixarea unui cuvânt cu minus sau prin introdu-
cerea lui pe lista cuvintelor excluse, rezultatul
căutării nu va conține paginile în care se găsește
acesta (Figura 2). Acest lucru vă permite să ex-
cludeți rezultatele ce dau cu-
vintelor dumneavoastră alt
sens decât cel dorit, ca de
exemplu Ziua Independenței
- film sau bâtă - baseball.
* Include words (cuvinte in-
cluse). Prin prefixarea cu plus
sau prin includerea unui cu-
vânt într-o listă include, veți
comunica motorului de cău-
tare să vă indice doar paginile
ce-l conțin (Figura 3). Este in-
dicată folosirea în cazul
căutării de tip Any words.
Fiecare pagină rezultată va
conține cuvintele incluse, iar
paginile care conțin și cele-
lalte cuvinte vor figura mai
aproape de începutul listei.
* Number of results (numărul
rezultatelor). Multe situri vă
permit să specificați numărul

L]

 

  

categorie.

You sii [7 is the II al an leon Pl ”m

„have found answaiste the following qusstione:
(E) "What is the air-speed velocity of an unladen sit o

Manty Pyihan and the Fioly Grail ?

elementelor care să fie a-
fișate pe fiecare pagină cu
rezultate. Dacă aveți o co-
nexiune rapidă e bine să
alegeți numărul maxim.
e Personalization (perso-
nalizare). Unele situri de
căutare vă permit să vă personalizați pagina de
start prin adăugarea pe ea a unor opțiuni în plus,
pentru a le avea la îndemână. Astfel de situri
oferă de obicei și alte servicii, cum ar fi cele de
e-mail sau de calendar bazate pe Web.

* Plain English (interogări în engleză). În loc să
încercați să ghiciți ce cuvinte sau expresii sunt
unice pe pagina pe care o căutați, puteți să
puneți pur și simplu o întrebare, cum ar fi:

      
       

bah | tead a teview of the movie

 

What are average prices for dental services?
(Care sunt prețurile medii la dentist?) sau How
can 1 defeat Queen Gohma? (Cum o pot învinge
pe regina Gohma?) (Figura 4)

+ Quoted phrases (citate). Dacă un motor. de
căutare vă permite această opțiune, puteți inclu-
de între ghilimele, ca un citat, cuvintele căutate,
lucru folositor în cazul căutării de tip Any words.
O astfel de căutare va indica toate paginile ce
conțin respectivul citat. Această facilitate este ex-
trem de folositoare când aveți în enunț un cuvânt
ca file, care este întâlnit foarte des în domeniul
informaticii. Dacă doriți să căutați referirile la ro-
manul 'The Ipcress file (Dosarul pelican) și nu știți
cum se scrie corect numele autorului, puteți
încerca o căutare de tip any-words introducând
„ipcress file” „len deighton” „len dayton”.

 

SFATURI DE CĂUTARE

Pentru anumite subiecte bine definite, puteți să nu apelați la mo-
toarele de căutare. Trebuie doar să ghiciți adresa URL și să o scrieți
în bara de adrese, ca de exemplu: www.cocacola.com, www.harry-
potter.com sau www.billbradley.com.

Stabiliți singuri punctul de pornire pentru căutarea într-o anumită

Nu faceți clic pe link-urile din paginile cu rezultate. Este preferabil să
faceți clic dreapta pe acestea și să selectați Open în New Window
sau să trageți link-urile într-o altă fereastră a browser-ului.

Evitați folosirea termenilor comuni, ca file, folder, disk sau memory,
în cazul în care puteți să alegeți ceva mai specific.

Când căutați un nume propriu, folosiți căutarea după expresia
exactă sau ghilimelele, dacă există aceste facilități.

Dacă obțineți prea puține rezultate, schimbați din exact phrase în all
words sau utilizați mai puține cuvinte cheie.

Dacă obțineți prea multe rezultate, schimbați a// words în exact. -
phrase sau adăugați mai multe cuvinte cheie.

Pentru o întrebare simplă, de genul How high is the Eiffel Tower?,
folosiți un sit care oferă interogări în limba engleză.

Verificați dacă ați scris corect toate cuvintele!


===== 047 =====

deschis de curând

[ls] să Tot ce putem săi s ip [ci INle TAVA

Vino la etajul 3, di (eee Ieri El magazinului Unirea, și vei
- |vedea că există un it mod de a face cumpărături în DE

4 „VINO SĂ VEZI... SI VEI AVEA CE VEDEA!

NM eta 20 a aa

în e ai

 

Un alt mod de a face cumpărături !
Personalul magazinului este la dispoziția
dvs. cu informații și sugestii. Cumpărătorii
vor primi cadouri în eăiiloke loa i alai ll la;
septembrie.

 

 

i

 

magazinul tău de calculatoare

: Magazin: Piata Unirii, corp centra! Magazin Unirea, et.3, Bucuresti, tel: 01-303.01.91

« i Magazin: Bd. Elisabeta (fost Kogălniceanu) nr.25 Bucuresti, tel. 01-314.76.98
Magazin: Pasajul Pietonal Lipscani (Bd. I.C. Brătianu) Bucuresti; tel. 01-310.28 32 Ă

office: tel pla 01-345,55.05/08/07 e-mail: into E bestcomputers.ro www bestoomputersro Com puters

 

 
 
    

 

2000 iara


===== 048 =====

SILVA a Li

i Baii

9

Page 5 Default for This Folder și
„introduceți http://www.hotmail i
„com în caseta Adress. De acum
înainte când veți accesa dia dă

Outlook-ul vă va afișa pagina prinek E

: pală de la Hotmail.

iai
”Explorer 5.0

Internet Explorer 5.0 nu are nici un .

fel de problemă dacă pentrua

"schimba pagina urmăriți un link, i
însă dacă vreți să-i introduceți ia
dumneavoastră o adresă, de multe
ori se blochează și trebuie restartat -
sistemul. Dacă vi se întâmplă acest

"lucru, cel mai nimerit ar fi să rei
stalați programul sausă-l
i upgradați. Puteți, de asemene
dezactiva opțiunea ce vă perm

"să introduceți dvs. URL-ul. lată cum

se face acest lucru: în caseta de
- dialog Internet Options selectați
_ Content, apoi faceți clic pe butonul
„ AutoComplete... din panoul Pers:
„ naliInformation. Deselectați opți
nea Web addresses box, apoi.
selectați opțiunea Advanced

 deselectați cele două opțiuni care

î încep cu Use inline AutoComplete.
. Faceți clic pe OK.
”Pentru mai multă precauție,
faceți clic pe butonul Search din
bara de instrumente, alegeți

tomize. În caseta Customize Search i

Setting faceți clic pe butonul Au-.
toSearch settings. Din lista When
searching alegeți Do not search
from the address bar.

iii me

- Office 2000, această problemă este

în e-mail-uri. |

_ Problemele create de viruși încep
facă nerecomandabilă atașare:

„fișierelor la e-mail-urile pe care 1

trimiteți. Pentru cei ce foloses

: „rezolvată. Orice aplicație

tând pin n To/Mail Rec
a din Sefica 2000

 

iz DAVID STONE .

- NEIL R )BENKING -

SOLUȚII INTERNET

   

- ce se ii i uU paie

a decaeh î dragi prana de căutari): Câteva si-
turi vă permit să rafinați căutarea, indicând
limba dorită, restrângerea căutării la siturile
dintr-un anumit domeniu, realizarea căutărilor
doar în titluri, afișarea doar a siturilor actuali-
zate după o anumită dată etc.

*Search within results (căutări în interiorul
rezultatelor). Dacă lista cu rezultate este prea
lungă, prin această opțiune puteți să mai adău-

gați un criteriu după care să fie sortate răspun-

surile deja primite.

*Word forms (forme ale cuvintelor). Dacă această
opțiune este activată, căutarea va ține cont și de
formele flexionare ale cuvintelor date. De exem-
plu, dacă introduceți cuvântul mouse (șoarece)
motorul va căuta și mice (șoareci) sau în cazul lui
children (copii) va căuta și child (copil).

Internet, acest portal personalizabil este

 
 

Snap (www.snap.com). ;

  

foarte mediatizat datorită t
GlobalBrain. . i

Yahoo! (www yah Portal extrem
de cunoscut ce Sata ceia ee

iale sale.

 
 

ALEGEȚI MOTORUL PREFERAT

Pentru că fiecare motor de căutare are diferite fa-
cilități, ar fi bine să vă familiarizați cu mai multe
astfel de situri. Puteți să le încercați pe cele din
castea Unde să căutăm? sau pe oricare dintre
celelalte. Ar fi bine să verificați cât mai multe
dintre ele, să vedeți fiecare ce facilități oferă și
care se apropie mai mult de cerințele dumnea-
voastră. Citiți informațiile pe care situl vi le oferă
despre sine însuși, iar în final dați o căutare pe un
subiect pe care îl cunoașteți bine. Când găsiți un
motor care vă place, marcați-l. Acum sunteți
pregătit să găsiți orice doriți pe internet.

 

Neil ]. Rubenking este redactor colaborator pe

probleme tehnice la PC Magazine.
j [Adaptare: Mihai Cârstea]


===== 049 =====

Pele e e

LASTING System - PARTENERUL în care poți avea ÎNCREDERE

SCENIC eT11 70B-E9

eee Intel? Celeron" 600MHz
708

48 CD

Inte! 810 video/16bit Audio onb.
Tastatura, Maus

SO Win98.

765 €e

SCENIC eT1188-E3
Minitower

Procesor Intel? Pentiume 1 733MHz
Siemens MB D1188

Inte! 815 Chipset

64MB SDRA

10 GB HDD

48x CD

Intel 815 video/16bk Audio onb.

Tastatura, Mouse

RAPID & UȘOR. | A
ȘANSE DE NOI CÂȘTIGURI. | 958 «e

pen ntiumelll
OFERTELE NOASTRE PENTRU DUMNEAVOASTRĂ:

Hightech la un pre! de nivel mediu. SCENIC eT1188-E2
i 2 initowei
Disponibil oricând. Compatibil. Fiabil, recreere Pentium 1800 MHz
11

Folosiți-vă de ofertă.

Iei 815 onchip
Accton 10/100
16bit Audio onb,
Tastatura, Mouse
SO Win98

 

V/ SCENIC PC

| READY FOR 2000
DRUMUL INSPRE NOUL MILENIU - SIGUR
CU CALCULAT OARELE FUJITSU SIEMENS
PRIN:

 

www.asting.ro Ș

 

  

LASTING

SIEMENS

LASTING System: București bd. Dimitrie Pompei nr.8, et.5, sector2, tel/fax: 01-2425345, 2425026”
Timișoara str. Miron Costin nr.2, tel/fax: 056-201278, 201279

| a ”The Intel Inside Logo and Pentium are registered trademarks and Celeron is a trademark of Intel Corporation

    
 
 

|
îi ZOE aaa


===== 050 =====

ILUSTRAȚII ANDREI PAȘA

5O Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

51
>1o  Cunoaște ceea
ce știi

 

   
 

HI 57

61
Achiziții
inteligente

 

5 C Unind

: componentele
e E-Business

  
 
 
 

73
E-biz pentru
oricine

principii de bază

Continuarea articolului din PC Magazine nr. 9/2000

1. E BR aa IO canti ce Sc ae 0 dă ai ec Ra aie a Andi e N ee o O


===== 051 =====

Gestiunea cunoștințelor

| În vâltoarea actuală a afacerilor, să
cunoști ceea ce știi este vital pentru o
bună organizare, nu numai pentru a
obține performanță, ci și pentru
a supraviețui. Din fericire, aproape fiecare firmă deține
magazii mari de date și o experiență vastă. Această
informație poate fi găsită în baze de date, depozite de
documente, cutii poștale, rapoarte de vânzări și în
mintea personalului firmei. Dar accesarea acestor date
și așezarea într-o formă utilizabilă nu este întotdeauna
ușoară; realizarea acestor lucruri suficient de rapid
pentru a acționa la timp, poate fi imposibilă fără un

sistem potrivit de gestiune a informației.

Gestiunea cunoștințelor este unul din acei termeni
efemeri ce pare să însemne totul sau nimic, în
același timp. Pe parcursul ultimilor ani, gestiunea
documentelor a fost identificată cu inteligența
afacerii, prelucrarea automată colaborativă, por-
talurile de corporație și cu alte fraze sforăitoare.
Mai degrabă decât un singur produs, gestiunea
cunoștințelor include o strategie principală de
firmă, cu rolul de a expune și extrage beneficii din
informația și experiența firmei și de a oferi ex-
pertiză mai bună în folosul clienților, făcând față
rapid la orice schimbare a pieței. „Gestiunea
cunoștințelor nu înseamnă instalarea unui pa-
chet,” spune John Caffrey, director de marketing
pentru produsele de gestiune a cunoștințelor la
Lotus Development Corp. (www.lotus.com).
„Înseamnă să acționezi prin consolidarea
resurselor de informații.” O bună utilizare a aces-
tor resurse necesită o colecție de produse spe-
cializate și de platforme.

INTELIGENȚA AFACERII
Înțelegerea forțelor externe și interne care vă in-
fluențează firma necesită o analiză profundă, con-

E-BUSINESS

Sarah L. Roberts- Witt

centrată asupra provenienței inteligenței afacerii.
Aceasta constă din unelte și tehnologii ce ge-
nerează rapoarte de suprafață și de detaliu, oferind

și posibilitatea de a pătrunde în miezul datelor

(acest proces mai este cunoscut sub numele de
mineritul datelor sau e-analiză).

Identificarea tendințelor globale, mai ales a
celor de vânzare, este principiul unificator. Bazele
de date solide precum și structurile de date bine
definite sunt esențiale în orice implementare a in-

teligenței afacerii. Aceste structuri sau magazii de

date sunt grupări cheie ale bazelor de date care
stochează informație înrudită. În plus, motoarele
de raportare, software-ul de generare a rapoartelor
și uneltele de interogare ad-hoc, care de regulă se
bazează pe tehnologia de procesare analitică on-
line (OLAP), pot fi găsite în orice arsenal al in-
teligenței afacerii. Multe companii populează acest
spațiu, Brio Technology (www.brio. corn), Business
Objects SA (www.businessobjects. com), Cognos
(www.cognos.com), Hyperion Solutions Corp.
(www.hyperion.com), IBM Corp. (www.ibm.corn) și
Seagate Software (www.seagatesoftware.com)
sunt lideri pe piață. Ardent Software (www.ardent
„com), producătorul DataStage, a fost recent achi-
ziționată de Informix Corp. (www.informix.com) și
și-a făcut apariția ca un formidabil jucător—având
câteva firme orientate pe e-business, ca InterWorld
Corp. (www.interworld.com) și NetGenesis Corp.
(www.netgenesis.com).

Pe lângă oferta de produse pentru inteligența
afacerii de uz intern, cum sunt Impromptu de la
Cognos și suita înrudită de la Business Objects,
furnizorii oferă produse optimizate pentru genera-
rea rapoartelor pe Web și alte caracteristici de in-
terogare din mers prin internet. Aceste produse in-
clud Analysis Suite de la Seagate Software,
PowerPlay Web de la Cognos și Weblntelligence
de la Business Objects. Avantajul evident este ac-
cesul pe care îl au angajații de oriunde la rapoarte.
Noile suite Webified de inteligență a afacerii trans-
formă analiza și mineritul datelor în servicii pentru
clienți—un indiciu al gradului de incompatibilitate
dintre e-business și gestiunea cunoștințelor.

„În loc să folosească doar intern inteligența afa-

cerii, vedem tot mai multe firme care depășesc

granițele firmei, venind în întâmpinarea clienților,”

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA

51


===== 052 =====

Instrumentul
KNOWLEDGE-
MAIL de la TACIT
SYSTEMS permite
căutarea în profilul
publicat al com-
paniei pentru a găsi
un expert într-un

anume domeniu.

 

 

are 16 people whose knowledge profile matches your search request.
ou might locate additional knowledge resources by using KnosledaeSweetn,

Oradie

, Oracle database,
growth, Orade i 10.7, Orade applications ravenue gro
a or ari Oa importance îi race ee Bune
*
Andu Camanstein
Oracle Business
a N ES am omoare

Andy Diamondsteiri 1
Orade aoplcations 10.7 NCA, depioyment : |

applications 10.7, members &f the Orade applications user Group, Oracle ]
e FA aa Rona a mă hagi |»
acie Business computer i |

Philip Costa
database, Oradie application server, Oracle's application
server, validation Full-Chent Processing Oracle

 

spune Keith Gile, un analist la Giga Information
Group (www.gigaweb.com). „Companiile încep să
investească în propria inteligență afacerii pentru a
extinde serviciile oferite clienților, prin servicii de
informare online.”

GESTIUNEA DOCUMENTELOR, CONȚINUTULUI
ȘI POȘTEI ELECTRONICE

La fel de importante ca informațiile din rapoar-
tele de vânzări sunt așa numitele informații

„soft”, înglobate în documente text, tabele, pa-
gini Web și chiar în e-mail. Pentru gestiunea in-

CUM LUCREAZĂ ADMINISTRAREA CUNOȘTINȚELOR

formației din aceste
tipuri de fișiere este
disponibilă o gamă
largă de soluții.
Primul și cel mai
cunoscut set de pro-
duse constă din sis-
teme de gestiune a
documentelor. Aceste
produse au avut un
mare scucces în in-
”dustriile de asigurăr și
farmaceutică, care
necesită crearea în
masă a documentelor
și stocarea lor. Docu-
mentum (www.docu-
mentum. com), Open
Text Corp. (www
„ „opentext.com) și PC
DOCS/Fulcrum, o divizie a Hummingbird
(www.hummingbird. com), a dominat acest teri-
toriu, oferind produse ca DocsFusion, Documen-
tum 4i și WorkSmart.

De regulă, sistemele de gestiune a docu-
mentelor sunt stratificate pe două-trei niveluri,
toate fiind axate pe păstrarea integrității și clasi-
ficării documentelor, așa încât utilizatorul să
poată găsi ușor documentele. Primul strat este de
regulă un server de fișiere care conține atât do-
cumentele, cât și informația de clasificare. Al
doilea este un software client pentru accesul la

 

 

Uneltele de gestiune a cunoș-
tințelor permit angajaților să
urmărească informația reunită

de la mai multe surse.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  
  
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CEO: Câte vânzări
Ele tb]
TE

iii dei
Dura CUR
pi ist altui [rile la
DEE]
lună?

PORTAL DE CORPORAȚIE
Portalul este ca o poartă spre
toate sursele de cunoștințe
ale companiei.
”RR
INC. COMPANY PAGE

(SAE

III
INC. COMPANY PAGE]

 

SEMNIFICAȚIA LIVRĂRII
Aceste unelte colectează și
livrează informația importantă
a firmei dvs.

 

SURSE DE CUNOȘTINȚE
Pentru accesul la sursele tra-
diționale de cunoștințe v-ar
trebui unelte suplimentare.

Pee ui

  
  
   
  

Na lili:

Piciorul

Motor de raportare

Șef de echipă: Mill

(NAC illa
rai a

INC, COMPANY PAGE]

dedicate ?

Profiturile angajaților

  
 

ja

în aliati

Cunoștințe personale


===== 053 =====

sistem (deși acest lucru este realizat tot mai mult
de un browser Web). Al treilea strat are de-a face
cu programele afacerii, cu modul în care sunt
create documentele și dirijate spre persoanele
corespunzătoare, responsabile cu editarea și
aprobarea lor.

Deși aceste sisteme încep să devină accesibile
prin browser, furnizorii de produse pentru
gestiunea documentelor s-au mișcat oarecum lent
în direcția tehnologiei internet și a necesităților
unei corporații de a gestiona documente atât in-
tern cât și pe situri Web. Acest lucru a deschis
ușa unor companii ca InterLeaf (www.interleaf.
com), acum în proprietatea firmei BroadVision
(www.broadvision.com), Interwoven (www.inter-
woven.com), NetObjects (www.netobjects.com) și
liderului Vignette Corp. (www.vignette.com), toate
oferind soluții de gestiune a conținutului. Collage
de la NetObjects și TeamsSite de la Interwoven
vizează intraneturile, în timp ce BladeRunner de
la BroadVision/InterLeaf și StoryServer de la Vig-
nette sunt soluții complete pentru internet și in-
tranet.

Nefocalizate pe stocare și caracteristicile de
rutare, aceste soluții facilitează crearea și accesul
la conținut Web printr-o varietate de instru-
mente front-end, incluzând procesoarele de text
și uneltele de creare a conținutului Web. Ca
soluții de gestiune a documentelor, acestea nu
cer utilizatorului să știe programare sau (în cazul
gestiunii conținutului) să cunoască HTML. Multe
firme au încă nevoie atât de soluții pentru
gestiunea documentelor, cât și pentru conținut,
necesare unei implementări bune a gestiunii
cunoștințelor. Conform unui studiu al Interna-
tional Data Corp., schimbările vor fi rapide, o
dată ce cele două categorii au început să se re-
unească. >

„Instrumentele de gestiune a conținutului și de
publicare au început să se înfiltreze în piața
tradițională a gestiunii documentelor,” afirmă
Amie White, un analist IDC și autor al studiului.
„Dorința utilizatorilor de a avea la îndemână cea
mai actuală informație conduce cu adevărat
această piață.”

Un alt depozit de informație este e-mail-ul.
Dacă vă gândiți la volumul de scrisori vehiculate
prin firmă, veți aprecia corect cantitatea și valoa-
rea informației conținute. Produse ca Intelligent
Miner for 'Text de la IBM pot ajuta la sortarea și
arhivarea scrisorilor pe categorii, în funcție de
anumite cuvinte din textul mesajelor.

KnowledgeMail, de la Tacit Knowledge Sys-
tems Corp. (www.tacit.com), abordează mult mai
radical căutarea informațiilor din scrisorile elec-
tronice. Produsele firmei, KnowledgeMail și
KnowledgeMail Plus, nu sunt pentru arhivarea e-
mail-urilor; în schimb folosesc un motor de in-
terpretare pentru a săpa în scrisorile firmei și a

GESTIUNEA CUNOȘTINȚELOR

extrage domeniile în care anumite persoane sunt
experte. Deși profilul unei persoane este con-
struit printr-un proces automat, ultima apro-
bare este dată de o persoană, care mai poate
decide dacă să facă sau nu public acel profil.
În plus, aceste profiluri pot fi utile la dirijarea
mesajelor e-mail sau știrilor spre personalul  '
corespunzător din organizație.
„Informațiile din mintea oamenilor nu sunt
stocate undeva pe un server, dar o mare parte din
ele circulă prin e-mail-uri,” spune David
Gilmour, fondator și CEO la Tacit Knowledge
Systems. „Tipurile de profiluri construite de

   
  
 

Sistemele de

acest sistem ajută la stabilirea celor mai bune re- gest iune a
lații între oameni, ceea ce duce la succesul activi- ra
tății în firmă.” cunoștințelor

sprijină firmele la

PLATFORME DE GESTIUNE A CUNOȘTINȚELOR
Așa cum puteți vedea, acestea extrag multă in-
formație pe care doriți să o cunoașteți. Există
multe soluții ce se ocupă cu părți ale gestiunii
cunoștințelor, dar să le unești pe toate s-a dove-
dit a fi o provocare dificilă. Lotus și Microsoft
promovează de ani de zile ideea platformelor de
gestiune a cunoștințelor în diverse soluții. În
plus, FileNET Corp. (www.filenet.com), un pionier
al software-ului workflow pe la mijlocul anului
1980, a venit pe piață cu platforma și suita sa de
produse Panagon, cu componente ușor diferite,
dar având aceeași temă.

„Dorim să facem gestiunea cunoștințelor con-
sistentă, coerentă și transparentă în organizația
dumneavoastră, ceea ce este un principiu de or-
ganizare al liniei noastre de producție”, spune
Bart Wojciehowski, director de marketing strate-
gic la Microsoft Corp. (www.microsoft.com).
„Acest lucru sprijină principiile și experiența în

integrarea
informației și în
expertiza oferită

zând rapid la

- gestiunea cunoștințelor să devină ceva obișnuit în

munca de zi cu zi a angajaților, fără ca aceștia să
aibă de-a face cu sistemul de gestiune a cunoș-
tințelor.”

Ca în cazul liniei de produse la care Woj-
ciehowski se referea, Microsoft SQL Server 7.0 se
ocupă de data-warehousing și responsabilitățile
din cadul inteligenței afacerii, Microsoft Ex-
change se ocupă de colaborare și comunicare, iar
Microsoft Office 2000 are acum caracteristicile de
bază ale gestiunii documentelor și conținutului. În
plus, Microsoft a lansat propria strategie Digital
Dashboard și o ofertă de produse disponibile la
sfârșitul acestui an. Digital Dashboards, care se
află deasupra clientului Microsoft Outlook,
conține elementele portalului de corporație ale
modelului Microsoft prin furnizarea unui acces
unificat la diferite surse de date.

În ideea extinderii Dashboards dincolo de de-
pozitele de informații conținute în Exchange și
SQL Server 7.0, Microsoft și-a anunțat în iunie ini-
țiativa Web Parts. Web Parts, un înveliș XML ce

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 53

 

clienților, răspun-

schimbările pieței.


===== 054 =====

poate fi imbricat în Digital Dashboards, are fe-
restre consistente, disponibile și altor aplicații și
surse de date ce vor fi costruite de companii indi-
viduale sau de furnizori terți.

Cât despre FileNET, linia sa de produse
Panagon consolidează o platformă comună pen-
tru a oferi o gamă mare de funcții dedicate
gestiunii cunoștințelor. Serviciile Image și Con-
tent din Panagon asigură o gestiune a docu-
mentelor standard având și abilitatea de a stoca
și căuta documente scanate. Recent, FileNET
și-a anunțat o aplicație de publicare pe Web care
permite firmelor să publice informație conținută
în magaziile serviciilor Image și Content pe un sit
intranet sau pe unul Web public. Totodată și-a
catapultat tehnologia workflow de la automati-
zarea proceselor interne la un nou nivel e-busi-
ness. Ultima versiune a motorului workflow al
FileNET este construită să automatizeze proce-
sele în întreaga organizație, lucru căruia Michael
Harris, vicepreședinte de marketing, îi acordă o
maximă importanță, mai ales în scenarii busi-
ness-to-business.

„Dacă doriți să automatizați întregul proces e-
business, acest lucru este ceea ce următoarea ge-
nerație a tehnologiei workflow poate face pentru
dvs”, spune Harris. „Puteți automatiza procesul

începând cu persoanele care vă furnizează mate-
rialele până la oamenii care le asamblează în în-
treprindere.”

Cât despre Lotus, mult așteptata platformă
Raven se află încă în stadiu beta. La un nivel su-
perior, Raven este un liant care reunește linia ex-.
tinsă a produselor de gestiune a cunoștințelor și
a celor de colaborare ale firmei Lotus. Printre
acestea se numără Notes Rs, care are funcții de
căutare în text, de mesagerie instantanee și carac-
teristici de colaborare bazată pe Web; Domi-
no.Doc, un produs de gestiune a documentelor și
conținutului; și Domino Workflow, pe lângă alte
componente.

Raven constă dintr-un server de investigații
care cercetează diverse surse de informație și
construiește o hartă ce grupează fișierele înrudite,
în maniera Yahoo! În plus, serverul de desco-
perire urmărește modul de folosire a conținutului -

„și începe să construiască profiluri ă la Know-

ledgeMail, bazate pe interacțiunile care au loc.

PORTALURI DE CORPORAȚIE

Rezultatele și recomandările serverului de inves-
tigații pot fi afișate ca și portal de corporație prin
Portal Builder al Rs. Printre alți furnizorii de por-
taluri se numără și Hummingbird (www.hum-

 

Un model de sit de afaceri

Olimpiada și suprafețele ei

Nu de mult, cineva mă în-
treba ce șanse sunt ca în
România o firmă să con-
sidere necesar să-și facă un
sit de web. Răspunsul a fost:
cine nu acționează acum, o
să piardă un tren important.
- Cu toate meandrele politicii
românești, care una promite
și alta face, într-un oarecare
viitor, comerțul electronic își
va avea și în România un loc
important în mediul de afa-
ceri. Așteptarea unor legi
adecvate, tarată de parcursul
birocratic și mai ales de con-
cepția că sunt lucruri mai
importante, nu este o scuză
pentru nimeni.

Pe 25 august a.c., de
dimineață, am asistat la
lansarea unui sit afacerii și
pot spune că prezentarea lui

„54 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000


===== 055 =====

mingbird.com), Plumtree
Software (www.plumitree.
com) și Viador (www.vi-
ador.com).

Gândiți-vă la un portal
de corporație ca la un
portal Web personalizat,
ceva de genul My Yahoo!
(www.my.yahoo.corm), dar
cu conținut și legături
specifice firmei dvs.
Această pagină principală
vă poate anunța sosirea .
mesajelor e-mail, poate
include un calendar per-
sonalizat, poate afișa știri-
le relevante și poate oferi
cele mai recente docu-
mente afacerii. Poate în-
corpora legături spre cele mai uzuale aplicații și
baze de date, cum ar fi sistemul electronic de
achiziții al companiei sau soluția CRM. Deși un
portal de corporație permite o standardizare a
paginii din anumite privințe, angajații își pot
individualiza conținutul și modul de afișare in-
cluzând doar ceea ce le este necesar. Portalul de
corporație poate funcționa ca o poartă rapidă spre

 

GESTIUNEA CUNOȘTINȚELOR

tza the dimenalon bar to dili
to a siferent year ar ragian

7 DU5

|______ 5161]
| 543427] __$17421| __$13,166| _$2.166]
|___$3502| 46426 6.117] 7,100)

toate sistemele de gestiune a cunoștințelor exis-
tente în companie.

În mod cert, e-business-ul nu va dispărea, ceea
ce nu înseamnă că nu este nevoie să cunoaștem
domeniile în care excelează angajații, cum
evoluează firma și cum poate ajuta informația la de-
servirea clienților. Expresia „knowledge is power”
nu a fost niciodată mai adevărată. 2

BUSINESSOBIJECTS
și uneltele similare
de analiză online
oferă utilizatorilor
din firmă acces la
informația stocată
în magaziile de date,
pe serverele OLAP și
la alte aplicații.

i i

 

nu m-a lăsat rece. Mondego este reprezentantul
firmei Mondo în România. Firma se ocupă de
diferite suprafețe industriale și sportive. Dome-
niul nu prea intră în sfera particularului, clienții
cei mari fiind evident companii sau federații
sportive. Deci, aparent, ideea de comerț electro-
nic cu așa ceva, mai ales la noi în țară, apare ca
fiind cel puțin ciudată, dacă nu chiar pierdere de
vreme. Cu toate acestea, firma a considerat nece-
sar a avea un sit de web în spațiul .ro. La
www.mondegomondo.ro veți găsi un model pen-
tru oricare sit de afaceri. Spun model pentru că
este atât din punct de vedere al realizării estetice,
dar și ca organizare, un sit echilibrat, conceput a
fi util, chiar cu penuria de mijloace de legătura lo-
cale. Pagini ce nu depășesc 30 kB, un pic de Flash
(animația cu numele firmei are doar 3 kB!!!), atât
cât să dea puțină mișcare, poze cu o rezoluție de-
centă, dar nu mici, o elasticitate demnă de reținut
pentru 800x600, dar și pe 1024x768, informații
utile, o ierarhie a paginilor clară și bine concepută,
aceasta ar fi lista cu atributele care fac din acest
sit modelul de care vorbeam.

În plus, și aceasta reprezintă desigur un punct

   

de atracție, în timpul olimpiadei de la Sydney
vor fi făcute actualizări zilnice cu privire la re-
alizările echipei României, prezentă la acest
eveniment. Este și acesta un mod de a atrage
publicul pe un sit afacerii, nu numai faimoasele
votări în TOProo. Mondego și, în principal,
domnul Pietro Chiodi, Romanian Official Agent,
au înțeles că rolul de sponsor al Federației
Române de Atletism îi obligă să găsească pe sit
un loc și pentru altceva în afară strict de afaceri.
De altfel, nu am văzut contoarele de pomină
care anunță diferite numere pe post de vizita-
tori. O altă bilă albă. Să nu uit de harta cu am-
plasamentul firmei de la capitolul Contact. Nu
veți găsi în sit nici un loc cu faimosul „under
construction”, deși mai există multe lucruri care
vor fi adăugate. Modalitatea de comerț elec-
tronic aleasă va fi prin proforme, urmând ca
părțile contractante să definitiveze plățile prin
operații bancare.

Situl este realizat de Alexandru Radu de la

Flamingo Media (http:// www.flamedia.ro).
Dan Iancu,
diancu(Qagora.ro

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 55


===== 056 =====

PAGINĂ PUBLICITARĂ

DB2 Universal Database v7.]

Cea mai bună soluție pentru e-business!

 

DB2 Universal Database este aripi, sistem de gestiune, a bazel lor ...„DB2.QUER
de date relațion „Este acu
cient de puterni
suficient de flexil

  
   
 
 

"marilor Dr corporații și ăi pentru HP-UX, NUMA-Q, Windows pe 32-biți, AIX și S
tru a deservi statie ile mici și mijlocii. ceea ce vă permite să administrați și să programați in int

 
      
        
  
    
    
     
    
   
      
   
 
 
      
     
     
     
 
 
   
      
   
    
 
 
 
     
     
 
 
 
   
      
 
  
  
    
   
 
   
  
 
 

  

Cu DB2 Univers base versiunea 7, IBM își continuă rolul de analiză a afacerii și să folosiți în mod eficiefit resursele
inovator al baze ate în domeniile: pe aceste servere DB2. i E e

    

E-BUSINESS DB2 RELATIONAL CONNECT
DB2 Universal D
e-business, cum s

întreprinderii, m

 

  

se stă la baza celor mai solicitante aplicații
>merțul electronic, planificarea resurselor
entul relațiilor cu clienții, administrarea

  
 

 
 

rețelei de aprovizi „Web self-service și business intelligence.
Este o bază de da Alabilă, de putere industrială, care poate
reprezenta fundaț Mi istrării informaționale pentru evoluția

dvs. spre e-busine

BUSINESS INTE
DB2 Universal Data
tru a lua decizii ma:

:NCE

seamnă utilizarea datelor existente pen-
în afaceri. Este vorba despre accesul la
date, analiza acesto area de decizii care controlează cos-
turile, descoperă no nități, mărește intensiv cota de piață
și crește loialitatea r.

 
 

 
  

DATA MANAGE |
Administrarea datele DB2 Universal Database reprezintă o
soluție pentru stocar elor, accesarea rapidă și protecția îm-
potriva pierderii, prectă entru realizarea performanței optime

pe sistemele și aplica mneavoastră.

 
 

DB2 FAMILY
DB2 Universal Databa
ilor de calcul eterogenă

cum ar fi distanța sau timpul de pliuri
inuă să îndeplinească cerințele medi- Aia inca permite datelor Saale
rezent. Ea semnifică soluția deschisă

  
 

 
 

care poate accesa și int e din surse multiple digera C (OGS) și ISO
ografic, situate pe platfe diferite de PV ți
NOI PRODUSE ȘI P ID

DATABASE VERSIU

nIversa aaa al ăutările pe texte

  

„Un IE în mod particular
DB2 WAREHOUSE GER rformanța este un factor
Reunește instrumente onstrui, adn sta nătățește funcționalitatea de

Net. Data, Java și CLL Particu-
xtender vă permit să stocați documente cu
1 turat până la 2 GB într-o bază de date. Oferă dezvolta-
orilor de aplicații o metodă rapidă, versatilă și inteligentă de
„căutare în asemenea documente. :

pozitele de date DB2. DB
celerează crearea proto
și implementarea acest
pentru generarea de inte
resurselor și urmărirea

Pentru detalii suplimentare sunați la IBM Romania: Or-224.15-44.

accesul depozitului de date. ii Persoana de contact: Sorin VISAN, Software Group Manager.

ea Aa pt


===== 057 =====

Colaborare

Lucrați împreună

Planificarea unei colaborări directe și
eficiente între colegi este o treabă difi-
cilă. Probabil că atunci când colabora-
torii dvs. sunt disponibili, sunteți ocu-
pat, și când sunteți disponibil,

aceștia călătoresc. Problema este mai vizibilă când aveți
de-a face cu clienții—cazul unei firme de consultanță—
sau cu colegii care lucrează acasă. Uneori nu aveți timp
nici pentru a planifica o întâlnire, ratând ocazia de a
participa la ea. Telefoanele pot fi de ajutor, dar nu per-
mit interacțiuni vizuale și textuale. Discuțiile prin e-mail
oferă interacțiune textuală, dar pot fi dezorganizate:
mesajele înrudite sunt dispersate prin cutiile poștale, iar
documentele importante (dacă nu copii multiple aie
documentelor importante) sunt adesea trimise prin
rețeaua firmei.

ui e a ate SOȚIA

Dvs. și colegii dvs. puteți interacționa mai eficient,
iar firma dvs. poate fi mult mai eficientă folosind
o aplicație de colaborare în rețea, cunoscută ca
groupware sau teamware. Halverson Consulting, o
| mică firmă din Chicago ce ajută companiile să an-
gajeze și păstreze personalul, folosește HotOffice,
| un serviciu de colaborare bazat pe Web. HotOffice
| (www.hotoffice.com) oferă firmei Halverson un sit
Web privat pe care angajații și clienții pot lăsa

| mesaje, partaja fișiere și planifica întâlniri.
Angajații firmei Halverson lucrează în mai
multe locuri și colaborează cu clienții la distanță
în mod regulat. „Am avut nevoie de posibilitatea
de a partaja documente la nivel intern”, afirmă di-
rectorul principal de la Halverson, Greg Sekows-
ki, „dar și de a partaja documente și notificări de
întâlniri cu clienții”. Având astfel de activități,
| HotOffice a atenuat dependența de e-mail a com-
| paniei. „Cu adevărat ne-a redus timpul,” explică
Ron Halverson, directorul principal al companiei

E-BUSINESS

Cade Metz

 

„pentru a spune, <<Mergeți pe sit și veți avea cea
mai actuală informație>>”.

Acum cinci sau șase ani, accesul la un group-
ware necesita un LAN, software performant
client/server și suport solid, dar internetul a făcut
din softul de colaborare o soluție viabilă chiar și
pentru firmele mici. Acum există o puzderie de
unelte de colaborare găzduite pe Web. Desigur,
companiile își pot găzdui singure propriile unelte
de colaborare, pot fi ele soluții similare celei
HotOffice sau pachetelor pentru întreprinderi,
oferind o gamă largă de aplicații. Fiecare serviciu
este destinat unui anume segment de piață, dar nu
este neapărat limitat la acel segment. Deși Hot-
Office este destinat unei utilizări interne, oricare
două persoane care îl folosesc, pot colabora.
„Acesta este un progres rapid a ceea ce am definit
ca fiind portal de corporație pentru firmele mici”,
spune Eric Klein, analist principal la Yankee
Group.

IMITÂND UN INTRANET

Un instrument destinat colaborării în cadrul unei
companii este numit de regulă birou virtual sau,
oarecum paradoxal, intranet. Strict vorbind, un in-
tranet este o rețea IP folosită intern; accesul la un
serviciu ca HotOffice necesită folosirea internetu-
lui. Servicii similare sunt disponibile la companii ca
Intranets.com, Planet Intra (www.planetintra.comn),
și Visto Corp. (www.visto.corn).

Un birou virtual permite colaborarea printr-un
set strict de aplicații. Fiecare persoană ce lucrează
la un anume proiect poate accesa directoare și citi
documentele trimise; unii pot face modificări.
HotOiffice permite urmărirea și controlul unor ast-
fel de modificări, o caracteristică esențială.

Serviciul mai include un BBS, un calendar de
grup, calendare personale, camere virtuale de re-
uniune pentru discuții în timp real și e-mail pri-
vat. Toate sunt aplicații importante pe care le
folosiți într-o rețea, dar HotOffice este mai ieftin
și mai ușor de întreținut. De fapt, dacă puteți su-
porta publicitatea, puteți folosi HotOffice gratuit.

EXTRANETURI GĂZDUITE
Dacă HotOffice oferă intraneturi, Agillion (www

" „agillion.com) oferă extraneturi. După Steve Paper-

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 57

]


===== 058 =====

COLABORARE

 
  
  
 

Software-ul de
colaborare

este acum O
opțiune viabilă
chiar și pentru
cele mai mici
firme,
permițând o
comunicare mai
rapidă și mult
mai

eficientă.

 

 
  
   
  
   
 
 
 
 
 
   
  

 

1. Clientul trimite un mesaj

că cererea sa va fi cunoscută
imediat.

director:

numere?
E -699 Sales Rpt.

i.

3. Analistul de
piață, veșnic pe
drum, poate
încărca noile
date sau
trimite un e-
mail către
artistul care
face designul
prezentării.

instantaneu la director, știind

Clientul către

Sunt corecte aceste

master, cofondator, copreședinte și CEO la

Agillion, firma „permite companiilor—mai ales
celor mici—să organizeze și gestioneze toate
relațiile cu clienții, profilurile clienților, infor-
 mațiile de contact și cele despre clienți, precum
și informațiile despre parteneri, în așa manieră
- încât oricine din firmă sau oricare client poate .
avea acces la aceeași informație, în aceeași formă

și în același timp.”

Cu un simplu abonament la serviciu (29,95$/
utilizator/lună), puteți crea mai multe situri Web
private și particularizate gratuit.

Așa cum HotOffice îi permite lui Halverson să
colaboreze cu clienții săi, Agillion poate fi utilizat
pentru colaborarea internă. Iar eRoom Technology
(www.eroom.com) oferă un spațiu neparticu-
larizat— de conectare a angajaților și a clienților
dumneavoastră.

SOFTWARE IN-HOUSE

Nu toate uneltele de colaborare sunt simple ser-
vicii găzduite. În afara găzduirii unui intranet ă la
HotOffice, Planet Intra vă permite să instalați
software-ul lor (Planet Intra 2.3)—cu partajare a
documentelor, un calendar, un manager de con-
tacte, discuții și alte instrumente de colaborare —
pe propriul dvs. server, dacă doriți.

Lotus Development Corp., o companie IBM
(www.lotus.com), domină de mult timp piața soft-
ului performant de colaborare. Lotus QuickPlace,
nu un serviciu găzduit, rivalizează cu softurile de
colaborare de genul Agillion. Câțiva parteneri

  
 
 

Lotus însă oferă găzduire QuickPlace.

Uneltele de colaborare Lotus folosesc arhitec-
turi în esență client/server. Lotus Domino, pentru
medii de întreprindere, este o aplicație server cu
canale de discuție, partajare de documente, e-mail
și altele. Lotus Notes, dar și alți clienți, poate acce-
sa serverul. Notes mai poate extrage informații
din internet și baze de date tradiționale. Con-
curentul direct Microsoft Exchange Server
(www.microsoft.com) oferă funcții similare.

Pentru colaborare în timp real prin LAN, firma
oferă Lotus Sametime, care include discuții bazate
pe text și aplicații tăblițe comune (whiteboard),
precum și partajarea aplicațiilor. Cu acest instru-
ment client/server, spune Tim May, director la _.
Sametime, „oamenii pot rămâne, o mare parte din
timp, la locul lor de muncă partajându-și infor-
mația între ei—nu numai documente și prezen-
tări, ci și aplicații”.

Deși Sametime oferă o interacțiune mai mare
decât un instrument de colaborare asincron (ca
Domino sau HotOffice), ultimul este mai avanta-
jos în alte situații, permițând oamenilor să cola-
boreze chiar dacă nu sunt disponibili toți în
același timp. Instrumentele sunt complementare,
ambele tipuri având avantaje evidente față de ma-
joritatea instrumentelor de comunicare obișnuite.

Din multitudinea de soluții, o problemă este
clară. După cum spune Mickey Freeman, vicepre-
ședinte principal de marketing și vânzări la HotOf-
fice Technologies: „O firmă nu poate funcționa

pe

bazându-se numai pe poșta electronică”.

CUM LUCREAZĂ COLABORARE

[. | ji E |] |] Ț Directorul către client:

2. Directorul poate vedea cine este
online și astfel delega noile sarcini.

[9 ete: fue: ei duii

    
 
 
 
 
 
 
  
 
    
   

W IM CORP. s COL ela clu uati e Cur a CatlueR

: ial ral

iul si
a categ ia

iati eat Midi

marketing: Clientul este
utile că elelaă

Marketing către
director:
Eat cei edi
TR că ic]

fila

|
-
|
>,
pe

Pi luau
GER N ri luptă alea in aa

58 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000 :

 

A. Artistul
primește
tabelul, consultă
graficul, apoi
contactează
clientul direct.

 

 

 

 

 

Testat a-i
client:
[ti Maia eat]

 
 

 

Clientul către
Cmc sii
mulțumesc.


===== 059 =====

0 time

ae

   

 

fn reni

 

  

ma

   

n

  

203

a


===== 060 =====

PAGINĂ PUBLICITARĂ

A Expoziția și conferința de tehnologia informației și comunicații Si e

1E» CERE Banat i la a)

vV

EXPOTEK Ediția a treia, 1 - 14 octombrie 2000

CERF

Banat

Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica Timișoara

Firma Expotek are deosebita plăcere de a vă invita la deschiderea

celei de-a treia ediții a expoziției și conferinței specializate de tehnolo-
gia informației și comunicații - CERF Banat 2000. CERF Banat face
parte din circuitul expozițional și de conferințe cu tema "Tehnologia
Informației și Comunicațiilor în România”.

Desfășurat simultan cu sesiunea de comunicări științifice a Univer-
sității Politehnic Timișoara - CONTI 2000, CERF Banat va dezvolta în
această toamnă un program propriu de seminarii și conferințe, organi-
zate cu sprijinul firmei Computer Press Agora. Acesta va include sim-
pozioane sub titlul Premiile de tehnologie PC Report la CERF 2000,
în care firmele premiate de revista PC Report în cadrul CERF 2000 vor
avea ocazia să își prezinte produsele. De asemenea, prezentări asupra
celor mai noi soluții și tehnologii în domeniu vor putea fi audiate în

- cadrul Forum-ului Lasting, organizat în colaborare de către firmele
Lasting System și Fujitsu Siemens. O altă manifestare, devenită deja
tradițională la CERF Banat, va fi Ziua Saratoga organizată de către
firma Saratoga Computer Networks.

La CERE Banat vor fi reprezentate firme și mărci de prestigiu, prin-
tre care: Compaq, Daewoo, IBM, Intel, Microsoft, Micronetworks, Sea-
gate, Siemens, Sony, SUN, Toshiba, Xerox etc. CERF Banat 2000 va fi

 

Dacă NU

 

2000 reprezintă un început care poate deschide noi orizonturi și oportunități în menținerea absolvenților în învățământul superior și în țară.
Prof. dr. ing. Ștefan Holban - Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica Timișoara.

     
 

locul de întâlnire pentru distribuitori, dealeri de produse și servicii in-
formatice, specialiști, agenți economici din toate sectoarele industri-
ale, presa de specialitate și mass media din Timișoara și din țară.

În perioada n - 14 octombrie 2000, zilnic între orele ro:00o - 18:00,
în holul Facultății de Automatică și Calculatoare din Timișoara, vă
așteptăm să vizitați expoziția și conferința CERF Banat!

În Timișoara, datorită interesului și prezenței masive a unor concerne
multinaționale, precum: Solectron, Kathrein, Continental, Alcatel,
Siemens AT, ABB etc., există un climat efervescent și motivant pentru
mulți dintre specialiștii TI & C din România dar, din păcate, prea puțin
cunoscut în restul țării.

Expotek și-a propus, în urma contactelor cu institutele de învățământ
zonale și a analizei raportului existent între cererea de forță de muncă
pe piața timișoreană și oferta propriu-zisă, lansarea în cadrul CERF
Banat 2000 a unei secțiuni specializate de Job Shop. Sunt așteptați stu-
denți și specialiști în domeniu din toate zonele țării 11!

Organizator: Expotek SRL, str. Alexandru Constantinescu nr. 34, sec-
tori, București, tel: 224.37.33, 224-36.77, fax: 224.22.40, E-mail: office(Dex-
potek.ro, web: www.cerf.ro.

„În 1999 s-au împlinit 3o de ani de la terminarea primei promoții în specialitatea Calculatoare și 35 de ani de la primul curs de Automatică ținut în
România. În prezent Facultatea de Automatică și Calculatoare pregătește absolvenți în specializarea Științelor Sistemelor și a Calculatoarelor, având
un număr de 1320 de studenți și 72 de cadre didactice. Anual termină facultatea aproximativ 120 de absolvenți în ambele specializări. Dintre aceștia, o
bună parte pleacă să lucreze la firme din alte țări. Scurgerea de inteligență reprezintă o pierdere greu de înlocuit, ea afectând inclusiv cadrele didac-
tice (facultatea a pierdut în ultimii 5 ani aproximativ 30% din personalul didactic). Ca urmare a acestor aspecte a apărut nevoia de a încerca reținerea
specialiștilor de prestigiu în România prin oferirea de locuri de muncă bine plătite în domeniu. Târgurile de forță de muncă au devenit o necesitate și
ar fi de dorit ca aceste acțiuni să fie mai numeroase și să aibă loc la nivel național. Introducerea unei manifestări de acest gen în cadrul CERF Banat

3

JOB SHOP

 
   

Absolvenți și Specialiști în IT & C

 

v-ați hotărât să plecați Dacă DA

în 'State” sau Canada

 

în 200 DOP tote ati a 9 ai e A EC ue Se > aaa Do erat 0 aa ee tie eee a au pe A IE aula

 

Baftă !

 

 

 

 

rămâneți acasă și Expotek vă oferă soluția

 

 

 

job-uri la standarde occidentale |

în mari concerne internaționale ce operează în România

 

 

Veniți la primul Job Shop specializat din domeniul IT & C !
Veniți la Cerf Banat 2000 !

între 11-14 octombrie la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Timișoara


===== 061 =====

achiziții & piețele B2B

PE Vl RL

 

Procurarea ineficientă a materiilor pri-
me și componentelor de producție —
precum și costurile de reparare,
întreținere și funcționare (MRO)—micșorează profitul
oricărei întreprinderi. lar acum companiile care au
adoptat noua economie, descoperă ceea ce toate cele-
lalte solii știau: profitul contează. Prin urmare,

cum vă puteți spori eficiența și mări profitul?

SOLUȚIA

Vă puteți mări profitul prin vânzări, dar produse-
le de slabă calitate și cheltuielile mari au o influ-
ență directă asupra profitului. Ca în multe
domenii ale economiei, internetul oferă cadrul
necesar evoluției. Siturile Web specializate, nu-
mite piețe și portaluri verticale, au fost construite
acolo unde oamenii cu interese și nevoi de afaceri
similare pot comercializa și discuta în maniera
B2B. Furnizorii, începând cu cei de produse de
birou până la cei specializați în materii prime sau
componente de producție și-au deschis magazine
internet și piețe B2B care le prezină cataloagele de
produse și oferă servicii clienților. :
Cumpărarea unei cutii cu hârtie, a unor bilete
de avion și a unei tone de oțel sunt fiecare procese
unice, care implică angajați diferiți și control ad-
ministrativ separat, dar e-achiziția se poate des-
curca cu aceste tranzacții prin folosirea filtrelor
de achiziție guvernate de reguli de cumpărare.
Cu sistemele de cumpărare, administratorii pot
atribui persoanelor drepturi specifice pentru a
cumpăra produse din anumite categorii.
Cumpărarea prin internet permite o dirijare cen-
tralizată și o execuție descentralizată a achizițiilor.
De exemplu, W. W. Grainger, o companie de dis-
tribuție veche de 70 de ani, și-a cumpărat 220.000
de produse prin internet. La Grainger.com, o firmă
poate deschide un cont de corporație, poate în-
sărcina agenți de cumpărare cu competențe speci-

E-BUSINESS

 
    

Frank J. Derfler, Jr.

fice, parcurge starea conturilor și tranzacțiilor în
orice moment și primi o factură unitară. Cel mai
nou sit al Grainger, OrderZone.com, dirijează pro-
cesele de cumpărare ale clienților spre mai mulți
furnizori.

Desigur, Grainger are și concurență. Furnizorul
de produse de birou Staples și-a construit
StaplesLink.com, un sit care permite corporațiilor
să își deschidă conturi și să beneficieze de reduceri
la comenzile făcute. Un alt concurent, US Office
Products (www.usop.com), va vinde orice, de la
agrafe pentru hârtie la filtre de cafea, oferind și con-
turi centralizate.

Nevoia de a înlesni și controla modul de cum-
părare a generat apariția câtorva servicii online ba-
zate pe politici care dirijează cererile de achiziție
spre administratorii responsabili pentru aprobare
și care oferă cataloage online particularizate și
generează rapoarte utile la urmărirea cheltuielilor
și la negocierea rabaturilor . Buying Chain Internet
Edition de la Trilogy Software (www.buy-
ingchain.com) oferă bunuri și servicii, incluzând
servicii de călătorie, de la peste 150 de furnizori.

Elcom.com vă poate automatiza în câteva zile
e-achizițiile. Starbuyer.com este piața digitală a
Elcom.com; ea oferă produse de birou și calcula-
toare, dar și servicii de aprobare și centralizare.
Elcom.com oferă atât o abordare online, cât și
software a e-achiziției. PECOS Enterprise Pro-
curement Manager este o aplicație de rețea care
creează un supermagazin intern pentru firmele
axate pe achiziții. Elcom.com va administra sis-
temul, va adăuga cataloagele corespunzătoare și
va sprijini crearea regulilor specifice de achiziție
și aprobare. Sistemul de achiziție poate avea legă-
turi particularizate spre administrarea conturilor,
gestiunea proiectului și spre alte resurse. Sistemul
de întreprindere nu are nici o tangență cu inter-
netul, deci securitatea internă poate fi extrem de
solidă. PECOS Internet Procurement Manager
oferă aceleași servicii, dar găzduite în internet.

Extensity (www.extensity.com) oferă aplicații ce
rulează în propria dvs. rețea și care automatizează
planificarea călătoriilor și cererile de achiziție, dar
și câteva procese de administrare a fluxului de
lucru. Software-ul oferă șabloane pentru cererile
de cumpărare, direcționează cererile pentru

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA Gl


===== 062 =====

PAGINĂ PUBLICITARA

HP vă îndrumă spre era serviciilor electronice!

„+. orice lucru, orice loc, orice persoană, orice
context este conectat la Web și poate comunica.
Aceasta este direcția în care credem că se în-
dreaptă lumea. Totul va fi conectat și serviciile vor
putea fi comandate oricând, de oriunde și de către
oricine."

Carly Fiorina, CEO HP

 

AL DOILEA CAPITOL DIN INTERNET

(de la „rezolvă totul de unul singur” la „lucrează pentru mine")
Serviciile electronice vor avea un impact profund asupra multor as-
pecte ale afacerilor dumneavoastră - modul de implementare al IT,
modul de plată a aplicațiilor și rolul pe care îl va juca situl în strategia
dumneavoastră de afaceri. :

Veți avea posibilitatea de a vă eficientiza sistemul informatic găz-
duind aplicații care să furnizeze o listă lungă de aplicații de afaceri. În
loc să achiziționați hardware și software, să angajați operatori și să
dezvoltați o aplicație proprie, veți putea închiria aceste aplicații,
plătind doar prețul utilizării ei. De la e-mail la streaming media, de la
aprovizionare la planificarea resurselor întreprinderii - sute de clase
de aplicații de intreprindere vor fi disponibile ca servicii electronice.

Veți schimba expertiza internă și procesul de afaceri într-un servi-
ciu de încredere bazat pe internet care să furnizeze valoare clienților
dumneavoastră și să vă creeze legături mai strânse cu partenerii.

Capitolul 2 din internet vă solicită de asemenea să vă regândiți
strategia sitului web. Îndrumarea a mii de clienți către situl dum-
neavoastră nu este singura strategie internet (și nici măcar cea mai
bună dintre ele) în lumea serviciilor electronice. Clienții se vor conec-
ta la internet în mii de modui diferite: folosind telefonul mobil, moni-
torul de puls al inimii, ceasul, VCR sau automobilul. Aceste dispozi-
tive se vor conecta direct la serviciile electronice bazate pe internet
pentru a opera un proces, a rezolva o problemă sau a completa o tran-
zacție.

Desigur, siturile web clasice accesate prin browsere vor fi doar o
parte din capitolul 2 al internetului. Dar prin ce vor fi aceste situri
diferite? Dacă situl vă oferă doar informații și tranzacții cu produse,
înseamnă că ați rămas blocat la capitolul 1 de internet.

Capitolul 2 este caracterizat printr-un set larg de servicii electroni-
ce croite pentru clientul căruia i se adresează. Transformați-vă valo-
rile companiei în servicii electronice și oferiți-le clienților prin inter-
mediul sitului web. Mai mult, asigurați-vă că situl dumneavoastră poate
fi accesat și din sute de alte situri, spre a obține venit din fiecare tran-
zacție. Inserați servicii oferite de alte companii în situl dumneavoas-
tră spre a satisface cât mai bine cerințele clientului.

ÎNȚELEGEREA SERVICIILOR ELECTRONICE

Cu trei ani în urmă, companiile au început să folosească internetul.

pentru a livra informații, pentru a optimiza procesele de afaceri și pen-
tru a conecta partenerii și clienții. Capitolul 1 din internet (în care vă
rezolvați singur problemele) s-a referit la crearea sistemului de afa-
ceri și comerț electronic și a fost dominat de situri web și soluții de
stocare. Întrebarea firească este: ce urmează?

Internetul este pregătit pentru evoluția sa viitoare. Capitolul 2 din
internet (în care internetul lucrează pentru dvs.) se va referi la prolife-
rarea serviciilor electronice conectate între ele, modulare, rapide,
care desfășoară activități și îndeplinesc sarcini. Aproape orice lucru

poate fi transformat într-un serviciu electronic și poate fi oferit prin
intermediul internetului pentru a aduce eficiență și noi surse de venit.
Incluzând serviciile electronice, al doilea capitol din internet va fi mult
diferit de primul. :

PROFITAȚI AZI DE SERVICIILE ELECTRONICE

Capitolul 2 din internet nu este o viziune îndepărtată. Serviciile elec-
tronice au apărut și sunt deja disponibile pe scară largă: aplicații la
cheie (e-mail, state de plată, contabilitate, vânzări, marketing, ERP),
portaluri comerciale (hotel, rent, airline) sunt câteva exemple. În
fiecare lună apar soluții noi. HP și partenerii săi oferă cea mai com-
pletă gamă de soluții prin servicii electronice pe care puteți începe să
le folosiți imediat, în scopul eficientizării afacerii dvs. și a servirii cât
mai bune a clienților.

A profita de pe urma serviciilor electronice necesită gândire și ana-
liză. Care din aplicații vor fi publice și care rămân interne? Pot por-
talurile comerciale să vă îndeplinească cerințele și să vă salveze banii?
Cine sunt partenerii ideali și care sunt cele mai bune servicii elec-
tronice?

Când sunteți gata să investigați ce servicii electronice specifice vă
sunt de folos, aveți în vedere cele mai bune soluții electronice disponi-
bile oferite de Hewlett-Packard și partenerii săi.

CELE TREI TENDINȚE ALE SERVICIILOR ELECTRONICE

Tendința nr. 1. - Dezvoltarea aplicațiilor tip „la cheie" - o piață de
10, miliarde $ până în 2001. (Sursa: Forrester)

'Tendința nr. 2. - Dezvoltarea noilor portaluri de servicii electronice
- 60% din cele soo companii de pe lista Fortune vor avea propriile por-
taluri până în 2003 (Sursa: Gartner)

Tendința nr. 3. - Brokeraj dinamic de servicii electronice.

CONTRIBUȚIA HP LA CAPITOLUL 2 DIN INTERNET
Creați-vă strategia!
Construiți-vă aplicația!
Protejați-o!
Executați-o!
Gestionați-o!
Stocați datele!
Optimizați-o!
Connectați-vă aplicația cu altele!

FOLOSIȚI AVANTAJELE SERVICIILOR ELECTRONICE
Pentru a profita de serviciile electronice trebuie să gândiți, să con-
struiți, să analizați. În funcție de propria strategie internet și de ceea
ce oferiți, vă puteți situa oriunde în spectru - de la formularea unui
plan inițial până la îndeplinirea unor tranzacții sofisticate de afaceri
electronice și comerț electronic. Acest set de directive de la HP de-
scrie pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a vă promova afacerea
către următorul nivel din economia în rapidă dezvoltare a serviciilor
electronice. Pentru fiecare pas al procesului, învățați mai multe de-
spre varietatea de produse , soluții și tehnologii HP care pot forma
blocurile de bază ale serviciilor electronice pe care le oferiți. Dacă
profitați de avantajele serviciilor electronice pentru a obține noi
surse de venit sau doriți o creștere a eficienței, HP vă furnizează
componentele cheie de care aveți nevoie pentru a vă transforma efor-
tul într-un real succes.

ARC 20 AR AO E a e e a Da RE ai i CA a a ma 0 ea e ES e a Oi Co ai ae te 0 ANR 0 i a A ai Aa E et N au e e Aa Edi
i că tă


===== 063 =====

în

 

 

  

 

 

 

ac all

LE


===== 064 =====

E-ACHIZIȚII & PIEȚELE B2B

aprobare, conform regulilor interne, și inter-
acționează cu alte aplicații cum sunt cele de con-
tabilizare. Concur Technologies (www.concur.
com), o firmă care ocupă piețele ERP și B2B cu
Concur e Workplace, oferă caracteristici similare
de control a proceselor de achiziție și de cheltu-
ieli. Aceste sisteme de gestiune ajută companiile

să țină cont de costuri în timp ce permit anga- .

jaților să lucreze mult mai eficient.

CUMPĂRARE B2B
Controlul costurilor operațiunilor este important,
dar numai acest lucru nu vă va vinde produsele
sau nu vă va aduce clienții în fața ușii. Orice in-
dustrie care consumă mari cantități de materiale
—ca industria chimică, farmaceutică sau elec-
tronică—este un prim candidat al unei piețe B2B.
O piață de desfacere este un bazar tehnologizat
care înlătură mare parte din intermediari,
micșorând costurile. Firmele pot avea propriile si-
turi de desfacere, se pot alătura constelațiilor de
situri existente sau pot folosi serviciile online.
Deși o piață B2B poate fi la fel de aglomerată ca
un bazar, fiecare cumpărător vede o bibliotecă
privată de cataloage și produse de la diverse com-
panii, combinată cu un BBS pentru lăsarea
„mesajelor, licitare și sisteme de efectuare a
comenzilor și de livrare. Furnizorii își pot pune
aici propriile cataloage și broșuri ca o serie de
fișiere, dar firme ca Ariba și Grainger colaborează

la caracteristici specializate scrise în Commerce
XML (CXML) pentru a automatiza manipularea
conținutului furnizorului. Furnizorii primesc

comenzile prin e-mail, fax sau schimb electronic

de documente și reglează conturile prin legături
electronice cu băncile. În cazurile obișnuite,
cumpărătorii au nevoie doar de o conexiune la in-
ternet, de un browser și de o parolă.

În stadiul suprem, o piață de desfacere devine
parte a unui sistem de gestiune a lanțului de furni-
zori al unei întreprinderi. Firmele care folosesc
sisteme ERP, ca cele de la Baan, J.D. Edwards,
Oracle, PeopleSoft sau SAP pentru controlul pro-
ducției, inventar și contabilizare pot beneficia de
pe urma folosirii programelor de comandă a
bunurilor pe o piață specială, integrate în propri-
ile sisteme ERP. Gestiunea lanțului de furnizori,
integrată cu ERP, oferă o cale automatizată de a
comanda materiale și de a deschide conturi. În
plus, reduce timpul de completare a formularelor
de comandă și generează alte statistici care pot
oferi profesioniștilor o cale obiectivă de a aprecia
furnizorii și de a optimiza planificarea producției.

NE ÎNTÂLNIM LA VORTAL

Dacă piețele strâng laolaltă firmele pentru a face
afaceri, siturile Web speciale numite portaluri ver-
ticale sau vortaluri, le strâng la un loc pentru a se
informa, a se cunoaște și chiar pentru divertisment.
Paginile unui vortal pot include știri din industrie,

CUM LUCREAZĂ  E-ACHIZIȚII ȘI PIEȚELE B2B

 
     
  
 

 

 

  

E-ACHIZIȚIILE distribuie puterea de cumpărare , 4. Un sit de e-achiziții
controlată, prin toată compania. NSE EEEe urmărește starea
! Furnizori
3. Directorul

2. Angajatul aprobă cererea.
alege dintr-o www.officegear.com/comps
listă aprobată de
furnizori

  
 
 

1. Un angajat
cere un
calculator.

 

 

 

 

 

 

 

PIEȚELE B2B conectează eficient cumpărătorii cu
vânzătorii. .

(sită!
de cupru.

 

„„. sau cer articole
în licitație inversă.

Cumpărătorii
licitează ... Oier e

3.000$.

64 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

 

 

 

 

 

18$/m
ură Cumpărătorii mai pot
c alege produse din mai

multe cataloage.
Furnizori


===== 065 =====

RAD Data Communications reprezint i
și de încredere în domeniul soluțiilor da comul
pentru operatorii de telecomunicații, furnizorii de
servicii Internet și rețelele de corporație.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sub un singur nume, RAD Data Communications,
descoperiți un spectru larg de tehnologii: ATM, IP,
Frame Relay, E1/T1, E3/T3, transmisii în bandă largă,
routare, ASIC și management integrat.

data communications

www.rad.com

 

În România, prin Industrial Computer Group,
distribuitor autorizat RAD Data Communications, indostiiel Cotu Group
beneficiați de consultanță tehnică și service competent.  MMWIĂEg.rO


===== 066 =====

il

 

     
   
 

 

 

mi
1


===== 067 =====

N 2 SI E, a ai i.

E nic. A a OP a e Pi 7 CONOP O ui

 

 

mai largă de produse față de OI DEEE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

una destinată materiilor prime
și echipamentelor specifice
unei industrii, acestea fiind de-
numite piețe orizontale.

  

 

 

 

 

 

 

 

rder Detail

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PIEȚE
Este logic pentru piețele B2B să
oscileze între comercializarea
indirectă și directă a bunurilor.
Așa cum B2B urmărește proble-
ma costurilor operațiilor, achizi-
țiile directe și indirecte vor im-
plica oameni, tipuri de produse
și cantități diferite, dar software-
ul pentru piața B2B se poate
adapta acestor diferențe. ec-Con-
tent (www.ec-content.com), o subsidiară a Trade
Service Corp., este specializată în reparații și opera-
re cu conținutul cataloagelor de produse. Firma,
care vinde informația oferă piețelor B2B astfel de
cataloage și ghiduri de prețuri. ec-Content mai este
partener cu RightWorks (www.rightworks.com), o
firmă de service și de software pentru piețe B2B.

Firmbuy (www.firmbuy.com) și-a început activi-
tatea în luna februarie; ea se axează pe achiziții si-
milare și oferă uneltele pentru controlul comen-

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COMPUTERS tel. 031-536.822;

E-ACHIZIȚII & PIEȚELE B2B

 

i | SEARICII RESULTS” RECARRINID ORDER | EDER BTATUR * APPRONALS A REPORTB * RECIVEST AMA | CREATEDAIEUI ODER” UER.

  
 

zilor de cumpărare. Un scop important este cen-
tralizarea comenzilor utilizatorilor pentru a obține
rabaturi mai bune. Firmbuy dorește să gestioneze
și întrețină cataloage electronice standardizate care
să conțină peste două milioane de articole de la mai
mult de 7.000 de firme.

Piețele B2B moderne și sistemele de e-achiziții
și-au dovedit avantajele. Cumpărarea prin brows-
er ușurează procesul, micșorează costurile și vă
maximizează profitul. =

STARBUYER.COM,
ca și concurenții
săi, automatizează
multe aspecte ale
activității privind
achizițiile, cum ar fi
asigurarea și ur-

mărirea proceselor.

034-536. 144; Cluj - _META SOFT tel. „tax 064-431. 509; Et isaa FORTE 6 MPUTE

1-4 ; Craiova - EUDOR tel.051-158.153, fax 051-123.145; Gaesti - DANVAL tel./fax 045-742.277; lasi - QUARTZ MATRIX - tel. 032-217. 248,
217.262; Oradea - SIGMA COMPUTERS tel. 059-479.179, fax 059-435.129; Piatra Neamt - AMBRA tel./fax 033-234.320; Ploiesti - MONZA |
044-193. sic, Resita - i BANAT tel. Voaza0.001, fax 055-225.256; Sibiu - PROMEDIA tel./fax 069-233. 996; Suceava - WARPNET tel. 030-221. 589

 

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 67


===== 068 =====

E


===== 069 =====

Integrarea aplicațiilor

E-BUSINESS

Unind componentele E-Business

  

Preluarea tuturor aplicațiilor complexe
moștenite și adesea disparate și încer-

J

]

| carea de a le reuni într-un e-business
poate fi o adevărată provocare. Un sistem de contabi-
lizare sau unul ERP vă urmărește mersul activității și

inventarul, informația stocată în bazele de date, iar un

server Web prezintă clienților stadiul afacerilor. Mai
mult, aceste sisteme deseori trebuie să conlucreze cu

cele ale partenerilor, pe alte rețele.

oa ai a ou a IER

Pătrundețți în lumea integrării aplicațiilor de în-
treprindere (EAI). EAI este mai mult decât un alt
cuvânt bombastic din vocabularul e-business-
ului. De fapt este strâns legat de miezul concep-
tului de e-business. Mulți furnizori au adoptat
câteva tehnologii și standarde noi care vizează
diferite aspecte ale integrării, mai ales în dome-
niul comunicației între aplicații. Un exemplu
poate fi includerea XML ca format de date inter-
schimbabil, Enterprise JavaBeans ca o arhitectură
server, CORBA și DCOM ca metode principale
| pentru apelul proceselor, sistemele cu cozi de
| mesaje pentru comunicația asincronă între sis-
teme, și monitoarele de tranzacții care asigură
încheierea cu succes a operațiilor.

Un sistem EAI tipic va oferi o serie de servicii
| generice pentru administrarea securității, a pro-
tocolului, maparea datelor și alte funcții. Aceste

servicii definesc funcționalitatea și fluxul datelor
din aplicația dvs. Modulele soft de tip conector
ce permit ca aceste servicii să comunice cu anu-
mite sisteme exterioare sau cu sisteme propri-
etare sunt de asemenea o cerință. Printre sis-
temele exterioare-se pot număra MQ$eries de la
IBM sau Microsoft MSMQ pentru cozi de mesaje;
DB2, Microsoft SQL Server, produsele de baze de
date de la Oracle; și produsele de la Baan, Peo-
pleSoft sau SAP R/3 pentru ERP.

Larry. Seltzer

   

Deși această abordare permite oricărui sistem
să se conecteze cu un alt sistem (dacă fiecare are
un modul conector), mai trebuie ca dvs. și toți
partenerii dvs. să ruleze același sistem B2B, cum
ar fi Brahms B2BEngine, de la Bridges for
Islands (www.b4i.com). B2BEngine și sistemele
similare nu sunt destinate firmelor mai mici
(decât dacă sunt asigurate de un ASP), deoarece
sunt scumpe, iar implementarea lor necesită un
personal TI bine instruit.

Mercator Software (www.mercator.com) oferă
o serie de produse EAI pentru diverse medii: Mer-
cator Commerce Broker pentru B2B, Mercator
Enterprise Broker pentru integrarea aplicațiilor
între ele și Mercator Web Broker pentru integ-
rarea client-firmă. Transformările de date,
mapările și tehnologiile workflow ale companiei
sunt esența acestor trei produse. Produsele au o
serie de instrumente grafice pentru afișarea
datelor așa cum sunt văzute de diferite aplicații ca

sistemele ERP, monitoarele de tranzacții și baze-

de date—chiar și câteva tipuri de programe
COBOL—și permit construirea regulilor în mod
grafic.

XML devine tot mai repede liantul sistemelor
integrate. Exemplul tipic este Brahms B2BEngine
care folosește XML ca limbă comună între partici-
panții la un schimb B2B. Există un asistent de in-
tegrare care leagă la proces aplicațiile ce nu
cunosc XML.

De asemenea, XML este fundamentul pentru
SOAP (Simple Object Access Protocol), o nouă
modalitate de comunicare între procese aflate pe
sisteme diferite, care folosește protocoale stan-
dard, deschise. SOAP ar putea mult simplifica
problema conlucrării sistemelor datorită des-
chiderii și simplității XML. SOAP se află la baza
Microsoft Biz Talk Server 2000, care permite con-
struirea rețelelor B2B pe Windows în colaborare
cu orice sistem cu suport SOAP.

SOAP este un protocol de comunicație, nu o des-
criere a datelor din sistemul dvs. e-business. Faptul
că SOAP poate rula peste orice protocol de trans-
port (ca HTTP, SMTP sau cu cozi de mesaje)
înseamnă că oricare două programe SOAP pot co-
munica fără un alt strat intermediar. Sagavista, de
la Saga Software (www.sagasoftware.com), adesea

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 69

Îi


===== 070 =====

INTEGRAREA APLICAȚIILOR

poate realiza același lucru prin folosirea adap-
toarelor native multiple pentru cele mai populare
„sisteme, precum Baan, CICS, PeopleSoft și SAP.
Sagavista este un mediu vizual în care conectați
"sursele de date de la un capăt al rețelei la altul.
XML este, de asemenea, inima rețelelor
axate pe schimbul de documente, ca
BizTalk.Org de la Microsoft și RosettaNet (un
consorțiu nonprofit, la www.rosettanet.org),
care oferă depozite sau colecții de formate stan-
dard de comunicație pentru elementele uzuale,
Unirea tuturor . cum sunt comenzile de cumpărare și numerele
de indentificare a articolelor. .

 
  
  
 

a pl icați ilor Java de la Sun și, în special, Enterprise JavaBeans
într-un (EJB), serverul de aplicații bazat pe Java, este o plat-
formă populară în domeniul EAI. Portabilitatea

e-business reprezintă cheia succesului vânzării, pe măsură ce

tot mai multe module de programe vor fi compati-
bile binar pe sisteme în care este implementată
platforma Java2, Enterprise Edition.

Brahms și webMethods B2B (www.webmeth-

astfel încât să
poată conlucra

eficient  ods.com) folosesc ambele EJB ca arhitectură.

) Acest lucru le oferă interoperabilitate cu alte

poate fi o platforme EJB, pe lângă portabilitate. De exemplu,
provocare. aplicațiile bazate pe tranzacții scrise pentru un

sistem pot lucra pe un alt sistem EJB cu puține
modificări sau chiar fără nici una.

CORBA/IIOP și DCOM sunt două protocoale
principale pentru comunicația între obiectele
dintr-o rețea, incluzând internetul. Acestea sunt
concepte de programare de nivel scăzut, dar care

deseori dictează compatibilitatea între aplicații -

într-un sistem complex. DCOM este folosit în apli-

cațiile Windows, iar CORBA poate fi găsit pe
multe platforme. Deoarece ambele se bucură de
un larg suport pe piață, veți descoperi că multe
sisteme EAI, inclusiv cele de la Bridges for Islands
și Saga Software, le suportă pe amândouă.

Nu toate apelurile între programe au nevoie de
un răspuns imediat. Coada de mesaje este o
tehnică de mult adoptată care permite pro-
gramelor să se apeleze între ele folosind cone-
xiuni în care răspunsurile nu sunt necesare in-
stantaneu—de exemplu, conexiunile internet.
Cozile de mesaje lucrează cu aceste apeluri asin-
cron și le pot retrimite dacă este necesar. Cozile
de mesaje sunt excelente pentru conectarea sis-
temelor diferite, mai ales cele din internet. Sis-
temele cu cozi de mesaje, ca MQSeries de la IBM
și Microsoft MSMQ, au un larg suport.

Tranzacțiile sunt părți vitale ale oricărui e-busi-
ness. Ele permit proiectantului de sistem să se asi-
gure că toate fazele unei operații s-au încheiat cu

- succes. Luați cazul unei cartele de credit bazată pe

Web: trebuie să calculați suma articolelor selectate
și să extrageți din cartelă acea sumă, dar dacă unul
din procese eșuează, nu veți dori să mai aibă loc și
celălalt. Sistemele de procesare a tranzacțiilor, ca
CICS de la IBM, Microsoft "Transaction Server și
Tuxedo de la BEA Systems (www.beasys.corn), sunt
construite pentru astfel de sarcini.

EAI este un liant care face să funcționeze
e-business-ul. Dacă aplicațiile din întreprinderea
dvs. nu pot comunica, firma dvs. va da greș în
încercarea de a economisi bani conform modelu-
lui e-business și va rămâne în urmă. E

 

CUM LUCREAZĂ INTEGRAREA APLICAȚIILOR DE ii plata

  
 
  
  
  
 
   

Uneltele de integrare a aplicațiilor de întreprindere
(EAI) permit aplicațiilor diferite de întreprindere să
comunice, să conlucreze și să gestioneze datele.

aa ati
COMPONENTELOR DEDICATE

al de cun
Mi alee italia elisililei
* Jeconomic, care include...

Super Widget este livrat în
ui . ka pa tei

Cu un sistem EAI un utilizator sau
un client obține informații
consistente despre produsul sau
firma dvs., informații care de aplicațiilor să se
obicei sunt culese din mai multe înțeleagă între ele și
surse. prezintă o interfață

i unitară pentru serverul
web.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Modulele brokeri sau
conectori sunt
importante pentru EAI.
Prin protocoale
standard ele permit

70 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

Uneltele EAl mai
pot reuni
sistemele de la
mai multe firme,
cum ar fi lanțul de
furnizori.


===== 071 =====

[n
i E

 

"ip


===== 072 =====




===== 073 =====

„TCP Om ate RE EERE necreate = cate, PRE zac a Dao aaa SP cre. + MERA SRI zone RIP Cea pe 2-A bre Ac

Centrele mici de afaceri

E-BUSINESS

 

0 1 FA Tu Rl [il

Deși internetul este un domeniu în care
oricine poate intra fără cheltuieli uriașe,
încă nu este atât de accesibil cât și-ar
dori multe firme.

Marile companii sunt deja adânc implicate în folosirea
internetului pentru a-și îmbunătăți propriile unelte de
achiziție și puterea de achiziție a bunurilor, dar și pen-
tru a aduce pe Web sisteme de administrare, cum sunt
cele de contabilizare, de plată sau de resurse umane.
Cu toate că astfel de soluții pot compensa investițiile,
fiecare dintre ele poate costa zeci, chiar sute de mii de
dolari pentru a fi implementată. Provocarea pentru
micile companii constă în a învăța cum să beneficieze
de pe urma mediului electronic dispunând de un buget
limitat și de un personal redus ca număr. Altfel, aceste

"firme s-ar putea trezi scoase din joc.

Micile firme ar putea înregistra la prima încercare
de pătrundere pe Web o mare confuzie, pe mă-
sură ce încearcă să concureze pe cont propriu
marile companii. Cele mai istețe dintre ele se în-
torc spre centrele mici de afaceri pentru ajutor.
Aceste portaluri oferă multe soluții și resurse. În
multe cazuri, serviciile oferite sunt agregări de
oferte ale companiilor individuale. Centrele re-
unesc ceea ce consideră că sunt cele mai bune
servicii într-un singur punct de intrare, deseori
adăugând și conținut propriu pentru a rotunji
oferta.

Dacă doriți să vă construiți o prezență pe Web
începând de la zero, există multe situri ce vor face
toate lucrurile esențiale pentru dvs.—de la asis-
tența în construirea și găzduirea primei interfețe

 

 

Heath H. Herel

până la procesarea cartelelor de credit.
Bigstep.com, HyperMart Network (www.hyper-
mart.net) și Microsoft bCentral (www.bcentral.
com) sunt trei alegeri bune pentru începători.

REVIZUIȚI-VĂ STRATEGIA

După ce v-ați extins pe internet, veți descoperi că
trebuie să vă îmbunătățiți activitatea firmei. Of-
fice.com livrează unelte și conținut destinat ex-
clusiv proprietarilor unui e-business. Scopul situ-
lui este de a vă oferi informație specifică despre
cum vă puteți îmbunătăți activitățile din firmă.
Office.com oferă cu precădere informație cu
privire la e-business în general și la pregătirile pe
care compania trebuie să le facă pentru a face ur-
mătorul pas, în ritmul dezvoltării .noilor
tehnologii.

Office.com își împarte conținutul în mai multe
secțiuni diferite, fiind axat pe tipuri de industrii,
oferind informații care vă pot ajuta la bunul mers
al afacerilor. Articolele de pe sit acoperă o gamă
largă de subiecte, de la cum să utilizezi interne-
tul pentru creșterea productivității la probleme
de legislație de care doriți să țineți cont, la plani-
ficarea sitului Web sau la pregătirea firmei pen-
tru a beneficia de avantajele integrării calculator-
telefon. Indiferent de interesul pe care îl aveți
pentru adoptarea unei tehnologii în firmă, Of-
fice.com are întotdeauna ceva care să vă ajute să
concurați cu succes.

Un alt sit axat pe instrumente de firmă este
AlIBusiness.com. AllBusiness.com este un por-
tal cu o gamă largă de servicii și informații pen-
tru firme, de la domeniul strategiei până la cel fi-
nanciar. Situl conține articole excelente
acoperind subiecte începând cu modul de creare
a unui plan de afaceri și până la cum să alegi
partenerul ideal pentru proiectarea sitului Web.
Ca și alte servicii, AllBusiness.com vă ajută să
cumpărați produse de birou, software și un
număr mare de echipamente oferindu-vă pute-
rea sa de achiziție. Sunt disponibile aici servicii
foarte bune de resurse umane și financiare, ce vă
ajută în administrarea activităților importante
fără să cheltuiți multe resurse, ca în modurile
tradiționale de administrare.

AtYourBusiness.com oferă firmelor mici o suită

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA


===== 074 =====

CENTRELE MICI DE AFACERI

completă de unelte pentru resurse umane și co-
municații bazate pe Web. Uneltele vă ajută să
stabiliți politici și să creați documente. Aceste
unelte sunt puternice și performante, fiind
proiectate pentru a vă ajuta să vă mențineți
potențialul de competiție. Uneltele pentru
prelucrarea salariilor, a premiilor pentru an-
gajați, cele de instruire și chiar cele destinate
cecurilor, sunt toate incluse, făcând din AtY-
ourBusiness.com o soluție consistentă care să vă
satisfacă nevoile de administrare.
Biztro Business Operation Platform (www.
i biztro.com) își orientează serviciile spre re-
singur p oate alizarea sarcinilor de eficientizare a organizației
să nu vă satis- dvs. Biztro oferă unelte puternice de calendar și
mesagerie, oferindu-vă caracteristici de lucru în
facă grup printr-un mediu online. Angajații sunt în
câștig, dar și uneltele de procesare a salariilor

 
  
  
   

Internetul

așteptările, sunt părți importante ale soluției Biztro, potri-
dar serviciile  Yindu-se perfect cu caracteristicile de me-
sagerie. Biztro mai are unelte de cumpărare, ce
oferite vă permit achiziționarea online a produselor și

de centrele serviciilor.

UN PAS, APOI AL DOILEA...

Onvia.com oferă o gamă de servicii B2B specifice
firmelor mici. Situl găzduiește licitații business-
to-business care nu numai că micșorează cât mai
mult posibil prețurile de achiziție, ci și ajută la
vinderea surplusurilor. Cu un serviciu RFQ (re-
quest for quote) puteți obține sau atrage atenția
asupra unor servicii care privesc firmele. Când
căutați un serviciu, trebuie doar să completați un

mici de afaceri
vă pot ajuta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un centru mic de
afaceri poate aduna
resurse care vă ajută
să porniți sau să
continuați o afacere.
Pagina afișează ca-
tegorii care vă oferă
informații suplimen-
tare sau vă abonează la
serviciul cerut.

TA PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000 5

 

   

formular online, specificând ceea ce doriți să
obțineți. Puteți compara online furnizorii de ser-
vicii și puteți limita căutarea la furnizorii re-
gionali sau naționali. Onvia.com mai are un
mecanism extins de achiziție a bunurilor și ser-
viciilor. În plus, Onvia.com oferă un set consis-
tent de instrumente, de la formulare de descăr-
care și foi de calcul tabelar, până la liste care vă
ghidează pe piață și vă ajută să vă dezvoltați
firma. .

Un alt model de ajutor firmelor mici este acela
al licitațiilor agregate. Firme ca Demandline.com
așează clienții firmelor mici, care caută servicii
similare - începând cu servicii de salarizare și
angajări temporare până la procesări de cartele
de credit - în cozi de interogare. Ideea este că
furnizorii acestor servicii fac o ofertă de preț tu-
turor cererilor existente, câștigătorul fiind cel
care a cerut cel mai puțin. Cu toate că prin forțe
proprii firma dvs. nu ar avea șanse să determine
furnizorul să mai lase din preț, împreună cu
ceilalți membri puteți face acest lucru.
imandi.com oferă licitații similare, chiar dacă nu
are un mecanism cu cozi de interogare. iman-
di.com oferă însă posibilitatea de a trimite
cererile direct comerciantului ales de dvs.

Toate aceste unelte, prin abordarea unitară a
afacerilor, vă oferă o forță sporită, prin accesibili-
tatea la servicii la care în mod normal doar
firmele mari se pot gândi. Aici excelează centrele
mici de afaceri. Vă poate aduce firma mică în
arena internetului, cu șanse reale de a concura
marile firme. E

CUM LUCREAZĂ CENTRU MIC DE AFACERI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De regulă, serviciile din centrele mici de afaceri provin
de la terți. Când alegeți serviciile de plată a salariilor,
centrul vă îndrumă spre un furnizor care oferă mai
multe soluții. Alegeți una, plătiți abonamentul și
completați câteva formulare. După care furnizorul va
avea grijă de sarcinile dvs. de plată a salariilor.


===== 075 =====




===== 076 =====

ÎN ACEASTĂ PREZENTARE

78 IBM Deskstar 40GV

78  IBMUltrastar 18ES

78 Seagate Cheetah 18LP

79 Quantum Atlas 10K

79 Quantum Fireball IctO8

80 Quantum Fireball IctlO

82 Quantum Fireball Plus LM

83 Western Digital Caviar 205BA

PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

Ne Biaec adesea să vorbim despre viteza noilor pro-
cesoare sau de ratele de umplere amețitoare ale celor
mai noi cipseturi video, însă uităm că fără o anume
componentă, PC-ul ne-ar fi prea puțin util. lar
defectarea acesteia poate aduce prejudicii cu mult |

mai mari decât prețul cu care o putem cumpăra din |

magazin. Componenta cu pricina este discul hard.


===== 077 =====

j

ILUSTRAȚIA ANDREI PAȘA

. Evoluțiile de pe piața mediilor de stocare nu au fost mai puțin

spectaculoase față de cele înregistrate în alte domenii.
Tehnologiile au înregistrat progrese semnificative în așa fel
încât în mod curent se pot găsi pe piață discuri la capacități de
peste 10 GB, prețul per GB fiind cel mai scăzut din ultima vreme.
De aceea am lansat distribuitorilor de pe piața românească in-
vitația de a ne trimite spre testare discuri hard, fără a specifica
o restricție de capacitate, viteză de rotație sau interfață.

Însă ce trebuie să știm atunci când dorim să achiziționăm un
disc hard? Cel mai adesea, în oferte, este specificată capacitatea
discului, exprimată în GB. Cu puțin noroc, mai pot fi găsite dis-
curi noi la capacități de 4-8 GB, însă probabil veți avea de ales
între unele cu capacități de peste 10-15 GB. Cel de-al doilea lucru
care este specificat în mod curent în ofertă este interfața cu care
discul este dotat. Cea mai răspândită este interfața EIDE cu al
său conector caracteristic de 40 de pini. Câteva dintre limitările
acestei interfețe par a fi fost depășite. Astfel, în mod uzual, pe
fiecare placă de bază există doi conectori EIDE corespunzători
celor două canale de transfer puse la dispoziție de cipset, fiecare
suportând până la două dispozitive. Cu ceva timp în urmă,
ratele maxime de transfer la care se putea spera pe un astfel de
canal erau de 33 MB/s (cunoscutul mod de transfer UDMA-2).
Lucrurile s-au mai schimbat în așa fel încât la ora actuală se
vorbește de modul UDMA/66 sau ATA-66, ce promit o rată
maximă de transfer de 66 MB/s, ba chiar de cea mai nouă
tehnologie ATA-r00 (rată maximă de 100 MB/s). Pentru a bene-
ficia însă de un mod de transfer, atât controller-ul cât și echipa-
mentul (disc hard sau unitate CD-ROM/CD-RW/DVD-ROM)
trebuie să îl suporte. Toate discurile hard EIDE primite spre
testare suportă în prezent transferuri UDMA/66. În general
însă, cipsetul plăcii de bază dictează modul de transfer maxim
suportat (există și o serie de excepții, în care producătorii plăcii
de bază au inclus un controller suplimentar ce suportă până la
4 noi dispozitive într-un mod de lucru superior - de exemplu
ABit BE6-2). Astfel, Intel 440BX și i810 asigură doar modul

UDMA-2, restul cipseturilor mai recente suportând în mod .

nativ modul UDMA/66.

Cealaltă interfață larg răspândită este cea SCSI, cu multiplele
sale variante. SCSI a fost concepută ca o interfață de mare per-
formanță, capabilă a interconecta o mare varietate de echipa-
mente, interne și externe. Pornind inițial de la viteze de 4 MBps,
în prezent adaptoarele SCSI de ultimă generație, Ultrar60, su-
portă rate de până la 160 MBps pe canal. Un avantaj major al uti-

|
ian w An e E

Erformanle

 

BOGDAN KEREKES

lizării interfeței SCSI este numărul crescut de echipamente/dis-
curi ce pot fi conectate pe un singur canal (între 7 și 15) și logi-
ca îmbunătățită de control al transferurilor, integrată în con-
troller. Dezavantajele sunt în principal cele legate de costurile
crescute ale unei astfel de soluții. Puține plăci de bază dispun
de un controller SCSI integrat, discurile SCSI fiind sensibil mai
scumpe decât cele IDE.

Ceilalți parametri ai discurilor hard sunt în general mai greu
de identificat în mod direct din ofertele producătorului. Cei mai
importanți sunt considerați a fi rata de transfer și timpul mediu
de acces. Rata de transfer a discului nu trebuie a fi confundată
cu rata maximă de transfer de care este capabilă interfața, ea
fiind semnificativ mai redusă. De asemenea, timpul mediu de
acces este intervalul de timp ce se scurge de la trimiterea unei
cereri către disc și până la primirea datelor solicitate. El nu tre-
buie confundat cu timpul mediu de căutare, specificat în gene-
ral de producător, care este mai mic. Timpul mediu de acces
este compus dintr-o multitudine de intervale de timp, cele mai
importante fiind timpul mediu de căutare și latența cauzată de
rotația discului. De aceea, viteza de rotație a platanelor a devenit
tot mai mare, discurile hard la 7200 rpm fiind tot mai întâlnite
în desktop-uri.

- Căldura degajată în timpul funcționării și zzomotul s-ar putea
să nu vi se pară chiar atât de importante în alegerea unui disc
hard, însă practica a arătat că ele nu sunt de neglijat. În lipsa
unei ventilații corespunzătoare, căldura excesivă din carcasa
unui sistem, mai ales în cazul unuia ce funcționează în mod con-
tinuu, poate duce la scurtarea duratei de viață a discului și la
creșterea numărului de erori. Vibrațiile și mai ales șocurile de
orice fel, din timpul funcționării sau din perioadele de transport,
sunt la fel de periculoase și pot compromite rapid datele stocate
pe discuri. De aceea, eforturile producătorilor de a combate
aceste fenomene nu trebuie să ni se pară absurde. La ora actu-
ală, fiecare fabricant își aduce contribuția la asigurarea unei
funcționări cât mai sigure prin intermediul unor tehnologii pro-
prietare, cum ar fi Shock Protection System și Data Protection
System de la Quantum sau Drive-TIP (Temperature Indicator
Processor) al firmei IBM. Pentru ca utilizatorul să fie avertizat
în cazul căderilor/pierderilor de date a fost creat sistemul
S.M.A.R.T. (Self-Monitoring Analysis and Reporting 'Technol-
0gy) ce poate declanșa o alertă înainte de a fi prea târziu pen-
tru a se mai face ceva.

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 77


===== 078 =====

HARDWARE

Seria Deskstar 4oGV a fost creată pentru
a oferi un foarte bun compromis între
preț și performanță, fiind destinată în
special desktop-urilor cu necesități
avansate de prelucrare audio/video.
Modelul de 20 GB aflat în test are un sin-
gur platan ce este rotit la 5400 rpm și
beneficiază de o serie de tehnologii ino-
vative ale IBM.

   

Pentru creșterea performanțelor, dis-
cul beneficiază de o densitate impresio-
nantă a datelor, 14,5 Gb/inci pătrat, ce
este cuplată cu a cincea generație de
capete GMR. Mai mult, pentru creșterea
utilizării suprafeței magnetice, Deskstar

78 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

40GV încorporază și tehnologia No-ID
sector formatting, ce reduce în mod sem-
nificativ overhead-ul datorat informații-
lor de control necesare stocării datelor.
Nici protecția datelor nu a fost lăsată la
voia întâmplării, producătorul având în
vedere îndepărtarea capetelor de pe
suprafața magnetică în situațiile de neu-
tilizare, eliminându-se cazurile de de-
fectare în timpul transportului. Tehnolo-

- gia S.M.A.R.T. este ajutată și de un sistem

de monitorizare a temperaturii discului,
fiind eliminată o bună parte din erorile
datorate creșterii acesteia, cu implicații și
asupra performanței prin reducerea ope-
rațiilor de recalibrare.

În teste, discul s-a comportat foarte
bine, fiind unul dintre pretendenții cate-
goriei 5400 rpm. Din nefericire, pe cât de
bună este rata de transfer la începutul dis-
cului, pe atât de „leneș” pare să fie la acce-
sarea datelor. În final, i-am acordat prima
noastră alegere la categoria sa, având în
vedere foarte bunele scoruri WinMark.

IBM Ultrastar 18ES

Ținta seriei Ultrastar este una puțin
diferită, discul hard de față fiind destinat

cu precădere serverelor și stațiilor de
lucru ce solicită puternic sistemul de sto-
care. Dotat cu interfață Ultra-2 Wide
SCSI, modelul de 9 GB din test benefi-
ciază la rândul său de tehnologiile de vârf
IBM: capete de citire GMR, Drive-TIP
(Temperature Indicator Processor),
No-ID sector formatting.

   
   

Cei 9,1 GB se află răspândiți pe trei
platane la 7200 rpm, discul beneficiind și
de ajutorul unui buffer de 2 MB. Datele
de catalog par destul de impresionante.
În testul nostru, Ultrastar 18ES a arătat
rate susținute de transfer cuprinse între
13,1 și 19,7 MB/S, destul de scăzute pentru
un disc la 7200 rpm. Însă el a excelat
exact acolo unde este nevoie într-un sis-
tem ce citește/scrie un număr mare de

- fișiere: timpul de acces. Rezultatele au

fost de 12,2-12,3 ms, cu aproximativ 1 ms
mai bune decât cele înregistrate de
câștigătorul categoriei IDE 7200 rpm,
Quantum Fireball Plus LM 30 GB. Prețul
pe GB justifică „renumele” de care se bu-
cură discurile SCSI: aproape 22 de
dolari/GB. Totuși, Ultrastar 18 ES se
dovedește o gamă solidă, cu performanțe
bune mai ales în accesarea datelor, dar
destul de zgomotoasă.

Seagate Cheetah 18LP

„Ghepardul” nostru a fost reprezentantul
cel mititel al familiei, având doar 91 GB.
Însă trăsăturile de familie se arată încă
din vârstă fragedă, așa că modelul nostru
din teste s-a arătat foarte agil. Destinația
acestui disc ce își învârte platanele la
10.000 rpm este în mod evident segmen-
tul de mare performanță al stațiilor de
lucru profesionale și al serverelor cu so-
licitări intense de date.

Dotat cu cea mai rapidă interfață SCSI
(Ultra160), Seagate Cheetah 18LP are
acum la dispoziție o lărgime de bandă
suficientă pentru ca interfața să nu
reprezinte o gâtuire. Modelul pe care
l-am avut în teste a demonstrat cum nu

So aa De? ial a 7 aaa aia A A E a aia E a

CP ee E A


===== 079 =====

ja

au vi

mama si iati

 

   

     
 

   

În enma

 

 

 

 

RU gi ți
1
:

PET :
iri i

 

m
ii

   

E


===== 080 =====

HARDWARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

s-a impus, a fost dia) opțiun
"Toate discurile au fost Peualeiue
. darea

nua suportat a îi aa : .

„cauză, indicii Business Ș

   

UDMA/66 și sistemele Quantum de pro-
tecție a datelor. Sistemul de diagnosticare
rapidă Data Protection Systems este
dublat.de a doua generație a Shock Pro-

80 Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

tection System ce asigură o protecție ridi-
cată la șocuri operaționale și non-opera-
ționale. Prin intermediul acestui sistem,
suprafața magnetică este protejată la o
mare varietate de șocuri și vibrații, atât în
timpul transportului și integrării discului,
cât și în timpul exploatării curente.
Modelul de 4,3 GB a demonstrat per-
formanțele pe care le puteam aștepta de
la un disc de 5400 rpm. Fără a avea ratele
susținute de transfer ale seriei superioare,
Ictro, ele fiind cuprinse între 13,1 și 19,7
MB/s, el a reușit să compenseze în parte
acest lucru printr-un timp de acces ușor
superior de 13,9 — 14,2 ms. Performanțele
bune îl recomandă celor în căutarea unui

 

disc hard de capacitate mică fiind, poate,
una dintre singurele oferte în acest sens.

Quantum Fireball Ict10

Seria Fireball Ictro este „urmașa” lui
lcto8, moștenind toate caracteristicile
acesteia. În bună parte, ea se adresează
aceluiași segment de piață, acela al sis-

 

„temelor desktop destinate utilizării acasă

sau în birourile nepretențioase. Pentru o
protecție maximă a datelor de pe discuri,
seria Ictro beneficiază de aceleași teh-
nologii Data Protection Systems și Shock
Protection System. Chiar dacă viteza de
rotație a platanelor este de 5400 rpm, per-
formanțele se dovedesc foarte bune.

EEE 00 oaie i aa Mt


===== 081 =====

de rotație a platanelor) și rata
de transfer, ce în acest caz este
returnată sub forma a două
valori ce reprezintă valorile la
cele două extremități ale discu-
lui. La aceste valori sintetice
ale performanței se adaugă
două simulări ale execuției
unui număr de 8 aplicații uzua-
le de birou, grupate în două ca-
tegorii: Business și High-End.
Valorile returnate reprezintă
un indice al performanței glo-
bale a discului hard în condiții-
le utilizării sale curente, acolo
unde cei doi parametri sintetici
(timpul mediu de acces și rata
medie de transfer) nu sunt
„percepuți în mod distinct.

Toate testele au fost efectua-
te în mod repetat pentru a se
asigura consistența rezultatelor.

aaa laizei Papi

WinBench 99  WinBench 99
Milica Transfer

Rate Beginning Rate End
ia VA ulita 63)

Nume

16.800

   

Pentru testele noastre ne-au fost oferiți
trei membri ai acestei familii: 10,2, 15 și
20,4 GB. Varianta de 20,4 GB a realizat
cele mai bune scoruri Business și High-

 

WINDO E
WinBench 99
jeg lea
WinMark 99
ulei 43)

rue ee]
Hioh-End Disk
tei
cui iela 49

WinBench 99
Transfer Rate

Beginning
Miasto a)

limes
căii
(ms)

End WinMark, cu o singură excepție:
simularea Business de sub Windows
2000. O explicație ar fi timpul de căutare
de aproximativ 14,7 - 14,9 ms, ceva mai
ridicat decât în cazul celorlalte modele
Ictro, dar și rata mai scăzută de transfer
din partea finală a discului.

Varianta de 15 GB a fost în schimb mai
sprințară, înregistrând timpi de acces de
141 — 14,5 ms. De partea sa a fost și rata su-
perioară de transfer de la finalul discului,
rezultatele sale Business și High-End ne-
fiind cu mult inferioare „colegelor”.

Cei 10,2 GB au dovedit cum se poate
răsturna „căruța mare”, reușind în testele
de sub Windows 2000 să fie foarte

   

HARDWARE

lesă piu

ilie ele)
Transfer
Rate End

il ie cit 4ai

ic iu rule lui

A fiuleala pie e MIA letale alle tele a a
Access Time  WinMark99  WinMark 99
id ui iai dau io citit)

13,7

 

aproape de „dublul” său, în principal da-
torită timpului superior de acces.

Pentru cei ce nu caută capacitățile se-
riei |cto8, Ictro se poate dovedi o alegere

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 81


===== 082 =====

HARDWARE

Discuri hard

Nume

Capacitate formatată
Nr.platane
Buffer (kB)
Rata fizică de transfer (Mbps)

Timp mediu de căutare (ms)
Latența de rotație (ms)
Garanție (luni)

Preț (USD fără TVA).

În România prin

 

 

 

   
  

Senorg Romania

TA
Sit web

101-233,16,76
WWW.Senorg.ro

0233000

 
 

  

1024 . i
"| Ultra160 (80pini)
193 - 308
30

2
36
MM
Ager Business Tech

 
   
  
   

o

  
  

36

      

      

     

————_

www.ktech.ro WWW.ager.ro

indică Alegerea Redacției. Observații: ' primii 132 KB sunt ocupați de firmware; ? primii 256 kB sunt ocupați de firmware; 3. nespecificat.

 

foarte potrivită pentru calculatorul de
acasă sau pentru cel de la birou. Va fi
liniștit în timpul căutării datelor și vă va
servi întotdeauna cu promptitudine. În
plus, modelul de 20,4 GB vă oferă cel mai
bun raport preț/GB (puțin peste 5 dolari).

Quantum Fireball Plus LM

Dacă ar fi să ne luăm după capacitățile ga-
mei, seria Plus LM este o copie aproape
identică a celei Ictro. Principala diferență
provine din viteza superioară, de 7200
rpm, de rotație a platanelor. În plus, bufe-
rul a fost crescut de la 512 kB la 2 MB, per-

 

82 Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

formanța fiind astfel crescută până la nive-
lul solicitat de către stațiile de lucru, dar și
de sistemele mai pretențioase de acasă.

   
   

Spre testare am primit trei membri ai
familiei Fireball Plus LM: discurile de 15,
20,5 și 30 GB. Rezultatele lor au fost des-
tul de apropiate, putându-se remarca
totuși câteva diferențe semnificative. Ast-
fel, discul de 15 GB s-a dovedit destul de
lent în accesarea datelor, latența scăzută
cauzată de rotația discului nefiindu-i de
foarte mare ajutor. În schimb, așa cum
era de așteptat, ratele susținute de trans-
fer, de aproximativ 20,3 - 26,5 MB/S, l-au

1182
18,2

| Ultral60 (80pini)
215 - 315

5,0

1009...
Ager Business Tech

101-336.06.55
WWW.ager.ro

   

  
 
 
    
     
 
  
   
  
        
  

  

| Ultra160 (80pini) |!
| 215-315
Fig

    
 

     
    
    
 

î 23
Ager Business Tech

Ager Business Tech

"01 - 336.06.55
WWW.ager.ro

01 - 336.06.55
WWW.ager.ro

   

ajutat să-și dovedească agilitatea în
simulările Business/High-End.

E z
4
|
|
A
|

Varianta de 20,5 GB se poate spune că
este una mediană, date fiind scorurile rea-
lizate. Astfel, timpii de accesare s-au
dovedit ceva mai scăzuți, însă rata susți-
nută de transfer de la finalul discului a fost
și ea cu aproximativ 0,5 MB/s mai mică
decât cea a lui Fireball Plus LM de 15 GB.

 

„Campionul” seriei este în mod indis-
cutabil modelul de 30 GB. El a reușit oare-
cum surprinzător (după performanțele
celorlalte discuri Plus LM), să realizeze
cel mai bun timp de acces al discurilor
hard IDE, 13,2 — 13,4 ms. Ratele de transfer
au fost puțin mai bune decât cele ale
modelului de 15 GB, însă în mod cert tim-
pul de acces bun i-a adus cea mai bună

  
 
  
 
 
  
 
  
  
  
 
 

4

|

E i ai a ci Pata e lat a RE aaa a

pă:

Dad TRE ev zii


===== 083 =====

ÎN E O Ce OO e ca ei ai Aluat Rae ta te OO OR ti

Quantum
Fireball ict10

 

|KTech Electronics

 

 

 

WWW.ager.ro wwmw.ktech.ro
performanță. Cuplând aceste rezultate re-
marcabile cu un preț de doar 5,8 dolari/
GB, Quantum Fireball Plus LM de 30 GB
a fost Alegerea Redacției în domeniul IDE
7200 rpm, însă în același timp și reco-
mandarea noastră pentru întregul test.

Dincolo de diferențele inerente dintre
performanțele modelelor, seria s-a arătat
solidă, cu rezultate excelente pentru nive-
lul stațiilor de lucru. Facilitățile de protec-
ție a datelor sunt cele obișnuite pentru
Quantum (DPS și SPS) așa că veți avea o
grijă în minus. Însă, parcă pentru compen-
sare, va trebui să aveți grijă să asigurați o
ventilație corespunzătoare, discurile încăl-
zindu-se puternic în timpul funcționării.

- Western Digital Caviar 205BA

   

O soluție de stocare pentru stațiile de lu-
cru și servere propusă de Western Digital
este modelul Caviar 205BA. Modelul de
20,5 GB are două platane la 7200 rpm și un
buffer de 2 MB, standard pentru această
categorie de discuri. Pentru evitarea pro-
blemelor asociate șocurilor recepționate
în timpul neutilizării, discul hard are pre-
văzut un sistem de parcare automată a
capetelor în afara suprafeței magnetice.

Rezultatele obținute au confirmat în
bună măsură datele de catalog. Astfel,

 

 

 

HARDWARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Caviar-ul 205BA a obținut timpi foarte
buni de acces, 13,7 ms în Windows 2000,
respectiv 14 ms în Windows 98, situân-
du-se astfel în imediata apropiere a
câștigătorului categoriei 7200 rpm, Quan-
tum-ul Plus LM de 30 GB. Ratele susținu-
te de transfer au fost însă cele ce nu l-au
ajutat prea mult pentru obținerea rezul-
tatelor celor mai bune în simulările Busi-
ness și High-End. Dacă la începutul dis-

distribuit
exclusiv

ci

Quantum Quantum Quantum Quantum WD 205BA
Fireball Ict10 Fireball Plus LM Fireball Plus LM Fireball Plus LM Caviar
i sr) ma pp 205
15,02 20,547 30,02 20,52
E i d. 13 2
2048 2048 2048 2048
”| ATA/66 „ JATA/66 ATA/66 „IATA/66
2 - - 189 - 304
ra 172 72
85 85 85 8,9
Miu 1407 1417 42
36 36 36 24
KTech Electronics Flamingo Computers KTech Electronics Flamingo Computers Blue Ridge
” a, international
101-222.20.36  101-222.63.36 01 -222.20.36 101 - 222.63.36 01 - 210.68.28
www.ktech.ro www.flamingo.ro www.ktech.ro www.flamingo.ro -

cului rata de transfer nu este cu mult mai
mică decât cea a principalilor rivali, cea
de la finalul discului, de doar 16,8 MB/s,
l-a tras destul de mult în jos.

Caviar-ul 205BA s-a dovedit un disc
„liniștit” în funcționare, chiar dacă rezul-
tatele îl recomandă în căutarea datelor.
Un disc bun pentru stații de lucru și pen-
tru desktop-urile celor ce își doresc un
partener pe măsura noilor procesoare.E

 

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 83


===== 084 =====

Legislație

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

Reproducerea neautorizată
a unui program pentru calculator

IULIAN ȘERBĂNESCU
REPRODUCEREA NEAUTORI-
zată a unui program de cal-
culator este o faptă ce acope-
ră o gamă mare de infrac-
țiuni din domeniul pirateriei
și spionajului informatic.

La baza reproducerii ile-
gale a softului stau mai mul-
te forme ale faptei, mai mult
'sau mai puțin grave, precum:

- Softlifting - formă de re-
producere care apare cu pre-
cădere acolo unde există un
program inițial cu licență, dar
în cadrul aceleiași firme, aso-
ciații, familii etc. Într-un ast-
fel de cadru, unde se fac niște
copii suplimentare după nu-
mărul de utilizatori existent,
după un singur produs cu
acte în regulă, apare această
formă a infracțiunii de repro-

ducere neautorizată. Situația
schimburilor de programe
dintre prieteni, asociați, co-
legi se încadrează tot aici.

* Hard Disk Loading -
formă de reproducere neau-
torizată, comisă de cei ce
distribuie calculatoare. Este
foarte frecventă situația în
care la achiziționarea unui
calculator se livrează și soft
copiat ilegal, instalat pe dis-
cul hard al calculatorului.

* Contrafacerea - este cea
mai gravă variantă dintre
formele ce stau la baza in-
fracțiunii de reproducere
neautorizată a softului. Ea
cuprinde atât copierea cât și
vânzarea ilegală a unor pro-
grame protejate de lege prin
dreptul de autor.

+ Bulletin Board Piracy
(BBP) - este o formă de re-
producere ilegală a softului,
utilizată în rețelele de calcu-

latoare. Ea constă în distri-
buirea în rețea a produselor
soft, a cheilor de deprotejare
pentru acestea ori a altor ac-
tivități de acest gen.

- Închirierea - este și ea o
formă de piraterie foarte
răspândită. În mod similar
cu închirierea casetelor vi-
deo, foarte răspândită la un
moment dat, la fel se întâm-
plă și cu softul, care ori e
închiriat direct, ori împre-
ună cu calculatorul pe care e
deja instalat.

Factorii care favorizează
expansiunea pirateriei infor-
matice sunt multipli, dar cei
cu adevărat determinanți
sunt cei dați de costurile
ridicate ale unor produse de
calitate, costuri în care se
regăsesc de altfel atât taxele
datorate statului, indiferent
că e vorba de cel exportator
de soft sau cel importator,
precum și de drepturile
acordate autorilor de pro-
grame, dar și de cheltuielile
ce au fost făcute pentru ca
acel produs să poată exista.

În ultimii ani, toate statis-
ticile arată că, oriunde în
lume, infracționalitatea in-
formatică a luat o amploare
extraordinară, atingând cote
demne de luat în seamă. Nu
există stat pe mapamond
care să nu aibă pierderi din
cauza pirateriei informatice,
fapt ce a determinat o reacție
a societății informaționale,
punându-se problema con-
cretă a protecției atât prin
mijloace de drept cât și prin
mijloace specific informat-
ice. Problema protecției prin
mijloace specifice este rela-

84 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

tivă. Ea se aseamănă cu situ-

ația în care o persoană și-a
asigurat apartamentul cu o
ușă blindată, și-a mai pus și o
alarmă supersofisticată, cu
senzori de mișcare, de căl-
dură, de greutate etc., iar
când vine hoțul, acesta intră
foarte ușor pe geam, ori prin
balcon pe la vecini. Cam așa
e și cu protecția informatiza-
tă, așa cum există sisteme de
codare, există și sisteme de
decodare, ori vreo portiță
neacoperită care poate fi
spartă cu ușurință.

O protecție mai eficien-
tă este asigurată atunci când
mijloacele tehnice se îmbină
cu legea, astfel introducerea
unor pedepse pentru infrac-
țiunile informatice, cred că
ar duce la o scădere conside-
rabilă a acestora. Să ne
gândim puțin ce s-ar fi în-

tâmplat dacă violarea de

domiciliu nu ar fi fost de-
finită ca infracțiune pedep-
sibilă... Totuși, aceasta nu
înseamnă că nu mai există
oameni care o fac, dar știu de
la început la ce risc se expun,
tot așa cred că va fi și cu cei
ce pătrund fără drept sau
sustrag diferite informații pe
care le reproduc și comer-
cializează ilegal.

Totuși, o bază legală e-
xistă, este vorba de o listă de
infracțiuni informatice, listă
pe care de câteva numere în-
coace o analizăm, care a fost
emisă de Consiliul Europei,
și are un rol de informare
pentru statele membre, ele
având două posibilități: rati-
ficarea în parlamentele fie-
cărei țări, așa cum este, ori,

pornind de la ea ca model,
crearea unei legi care să
conțină norme adaptate
specificului țării respective.
Din informațiile pe care le
dețin la această dată, nu exis-
tă nici o țară comunitară

care să fi ratificat, ori să fi in-

trodus vreun cod penal in-
formatic. M-am referit la un
cod penal informatic deoare-
ce este absolut necesară
existența unor pedepse pe
lângă definirea unor fapte ce
au un caracter vădit antiso-
cial. Orice lege penală, odată
ce definește cadrul relațiilor
sociale pe care le apără, apli-
că și o pedeapsă pentru ca-
zurile când dispozițiile sale
sunt încălcate.

Prin definiție, reprodu-
cerea neautorizată a unui
program pentru calculator
este dată de reproducerea,
difuzarea sau comunicarea
în public, fără drept, a unui
produs soft, protejat de
dreptul de autor.

Prin program pentru cal- !

culator, din punct de vedere
legal, se înțelege un set de in-
strucțiuni aflat într-o versi-
une executabilă, care să per-
mită unui anumit tip de
mașină să citească, să inter-
preteze și să execute instruc-
țiunile date.

Pirateria informatică este
susținută de copierea, repro-
ducerea, folosirea pro-
gramelor protejate pentru
calculator, toate aceste ac-
tivități aducând un profit
imens celor ce le practică și,
în schimb, provocând pier-
deri importante proprietari-
lor lor de drept.

e o ee tie ia ea: e Clair anu St ad ditai! uiti ai data

Sita


===== 085 =====

FLORINA BALINT

PENTRU A VENI ÎN SPRIJINUL
cititorilor noștri care doresc
să cunoască modalitățile de
licențiere ale produselor
principalelor case de soft-
ware, membre ale BSA, vă
vom prezenta pe parcursul
mai multor numere aceste
informații obținute de la
reprezentanțele sau distri-
buitorii din România.

După prezentarea din
numărul 9 a modalităților de
licențiere specifice produ-
selor Microsoft, în acest
număr vă prezentăm:

OY MAÂNIEC

MODALITĂȚI DE
LICENȚIERE PENTRU
PRODUSELE FIRMEI
SYMANTEC
Pachete software (Full package
product)

În cazul în care utilizatorul

are nevoie de un produs

software pentru un singur
calculator, atunci poate să
cumpere un pachet care
conține kit-ul de instalare,
manualul de folosire și li-
cența. Aproape toate pro-
dusele Symantec există în
această formă de livrare. Pa-
chetele retail pot fi pentru
produse noi, de upgrade la
versiuni noi sau de la pro-
duse ale altor companii pro-
ducătoare de software.

De asemenea, există pa-
chete 5 user smlp, care con-
țin kit-urile de instalare, ma-
nualul de folosire și licența

- pentru $utilizatori.

Pentru școli și institutii de
învățământ există pachete

"educaționale, care au același

conținut ca și pachetele re-
tail, însă au o etichetă pe care
este tipărit „Educational Use
Only”.

SVLP (Symantec Value License

Program)

Este cea mai populară moda-
litate de dobândire a licențe-
lor Symantec, nefiind nece-
sară încheierea unui con-
tract. Utilizatorii achizițio-
nează o cutie retail sau un

media pack și fac o comandă .

pentru licențe. Clientul pri-
meșște un certificat de licență
de la Symantec (prin in-
termediul re-

Există 8 niveluri de preț
folosite în Europa, Orientul
Mijlociu și Africa, și anume:

Nivel Nr.de licențe
10 - 24
25-49
50-99
100 - 249
250 - 499
500 - 999
1.000 - 1.999
2.000 +

TOTII OI>

SGLP (Symantec Global License
Program)

Este un program destinat
organizațiilor mari care
doresc să

seller-ului), achiziționeze
certificat care peste 2000
autorizează Internet Security de licențe.
utilizatorul să i Nivelul de

copieze  pa-
chetul retail
sau media
pack-ul de nu-
mărul de ori
specificat în
certificatul de
licență.
Symantec Value License
Program este destinat orga-
nizațiilor care doresc să
achiziționeze cel puțin 10 li-
cențe ale aceluiași produs
Symantec. Pe certificatul de
licențiere pot fi adăugate și
licențe ale altor produse
Symantec, chiar dacă numă-
rul lor este mai mic ca 10. Li-
cența nu poate fi transferată
în afara țării unde a fost

„achiziționată.

 

preț este de-
terminat de
numărul de
licențe care
urmează să
fie achiziți-
onate pe par-
cursul a doi ani, așa cum se
specifică în contractul care
se încheie între Symantec și
companie (Foundation
Agreement).

Nivel Nr.de licențe

 

2.000 - 4.999
5.000 = 9.999
10.000 — 24.999
25.000 - 49.999
50.000 = 99.999
100.000 +

mai DOI >

Legislație

Modalități de licențiere

Symantec School License
Program

Este un program destinat in-
stituțiilor educaționale. El
(SSLP) este similar cu
Symantec Value License
Program, însă are doar 3
niveluri:

Nivel Nr.de licențe
1 IO - 24
2. 25-49

3 50299,

Symantec Campus Agreement
Este un program destinat in-
stituțiilor educaționale care
doresc să achiziționeze un
număr mai mare de licențe.
Acest program (SCA) este
similar cu Symantec Value
License Program, însă are
doar 3 niveluri. Instituțiile
educaționale trebuie să com-
pleteze și să semneze un
contract (Symantec Campus
Agreement). Licența este
doar pentru un an. Daca i-
cența nu este reînnoită, insti-
tuția va trebui după un an să

șteargă toate softurile li-

cențiate prin acel contract.
Licența conține și un an în-
treținere.

Nivel Nr. de licențe

 

I 100-999
2 L.000 - 1.999
g 2.000 +

Florina Balint este General Manager al
firmei Romsym Data SRL (www.rom-
symuro), distribuitor autorizat Syman-
tec în România.

 

De Acum NE Găsiți ÎN

Ești, NR. ȘI și la relefon 335.86.75
UNdE VĂ AȘTEPTĂM cu:

lA aceeași Adnesă, VĂ AȘTEpTămM SĂ VĂ peraeceși
noul nosrau ÎNTERNET CAFE, urilar după ulrimul măcueri

 
 

  

 

[L RNET SERVICE PROVIDER ÎI


===== 086 =====

86 Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

TIMPUL LIBER

INFORMATICA DE ACASĂ

 

COSMOPOLITAN MAKE-OVER 2

Noul look. Noua variantă.

Te-ai hotărât să-ți schimbi look-ul ? Ai
văzut într-o revistă o tunsoare nouă și
crezi că este exact ceea ce îți doreai. Iei
revista și te duci la coafeza cea mai bună
din oraș. Arăți triumfătoare modelul și te
privești în oglindă. În maximum 0 Oră, ai
și tu aceeași tunsoare ca și modelul din
revistă. Dar, parcă ceva nu este în regulă...
Constați cu stupoare că de fapt coafura
aceea minunată nu se potrivește cu forma
feței tale. Ce mai poți face acum ? E clar:
te răzbuni și îți cumperi noua versiune a
programului Cosmopolitan Virtual
Makeover.

După ce ți-ai făcut o fotografie digitală
sau ai scanat cea mai bună fotografie a ta -
părul trebuie să fie strâns în coc -, intro-
duci CD-ul și începi instalarea celei mai
noi versiuni de pe piață a softului COS-
MOPOLITAN VIRTUAL MAKE-OVER,
program de care ai auzit și ai citit - chiar
în PC Magazine - atât de multe. Curând
însă, constați că acesta poate face mult
mai multe decât îți povestiseră alții. Poți
să încerci extrem de multe coafuri. Poți să
redefinești trasăturile care se potrivesc
feței tale ori de câte ori dorești. Poți să
salvezi fiecare poză, iar o voce feminină te
îndrumă pas cu pas. Te întrebi de ce ?
Pentru că în calculatorul tău se află cea
mai nouă variantă: COSMOPOLITAN
VIRTUAL MAKE-OVER 2.

Care sunt deci deosebirile?

* REZOLUȚIE

Virtual Make-Over folosește o rezoluție
standard de 640 x 480, fără posibilitatea
de a fi schimbată. Dacă vizionați progra-
mul pe o rezoluție de 1280 x 1024, progra-
mul devine aproape inutilizabil. Desigur,
se poate trece în 640 x 480 pentru a se
lucra cu el în mod full-screen, dar rezo-
luția mică mai implică un factor: toate
pozele salvate sunt de o calitate foarte sla-
bă. De altfel, pozele nu pot fi decât tipărite

ei

și salvate în formatul specific programu-
lui, captura rămânând singura opțiune de
export a pozelor prelucrate.

Virtual Make-Over 2 are posibilitatea de
a-și ajusta modul de vizionare, în așa fel
încât indiferent care ar fi rezoluția pe care
o avem setată, programul să poată fi utili-
zat în mod full screen. De aici rezultă o
claritate mult mai bună a tuturor compo-
nentelor, posibilități avansate de zoom și

  

salvări la calități superioare. Mai mult,
odată încheiat procesul de prelucrare, po-
za (inclusă sau nu într-o copertă virtuală a
revistei Cosmopolitan) poate fi salvată di-
rect în format bitmap sau jpeg, la 150 dpi.

+ BAZA DE DATE
Spre deosebire de prima variantă a pro-
gramului, Cosmopolitan Virtual Make-
Over 2 are în baza de date un număr supe-
rior de modele pentru fiecare dintre sub-
categoriile incluse (coafuri incluzând șu-
vițe colorate, cosmetice și accesorii). În
plus, există posibilitatea de a descărca de.
la www.virtulal-look.com modele noi care
sunt introduse constant de autorii progra-
mului, COSMOPOLITAN VIRTUAL
MAKE-OVER 2 realizând de această dată
un update automat de îndată ce noi coa-
furi sunt disponibile pe Web. Categoriile
principale sunt și ele mai multe ca număr,
au mai multe facilități, iar unele dintre
modelele de coafură pot fi privite tridi-
mensional, odată ce au fost selectate. Ast-
fel se elimină o spinoasă problemă la Vir-

tual Make-Over 1: imposibilitatea de a ști
precis cum va arăta o anumită tunsoare
din alte unghiuri în afară de cel frontal.
Este adevărat că numai unele modele be-
neficiază de această facilitate, dar oricum
este un pas înainte.

Fiecare model cosmetic sau accesoriu
ales (pălării, ochelari de soare, rujuri, far-
duri, lentile de contact etc.) este un model
real. În final, după dorință, programul
poate întocmi lista obiectelor alese, afișa
firmele de care aparțin și alcătui un set de
comenzi pentru a începe tranformarea
reală, după modelul celui de pe ecran.

* MULTIMEDIA

Și versiunea inițială beneficia de o prezen-
tare grafică destul de plăcută, cu o inter-
față deosebit de ușor de folosit. Autorii
acestui soft au inclus în noua variantă un.
element de ghidare, denumit Beauty Advi-
sor, care explică modul de operare al fie-
cărei opțiuni care este selectată pentru
prima dată. Nu lipsește muzica care vă va
însoți pe parcursul proiectării noului
„look”, disponibilă în patru variante - pop,
tehno, romantică și liniștită - precum și
alte diverse efecte sonore de confirmare a
comenzilor. Opțiunile sunt ilustrate din
belșug cu imagini semnificative; interfața
este extrem de intuitivă, scopul ei fiind de
a putea fi utilizată de oricine, fără a a ne-
cesita cunoștințe speciale în domeniu. În
plus, toată documentația necesară face
parte din pachetul standard.

Aranjarea coafurilor se poate face în
această variantă (COSMOPOLITAN VIR-
TUAL MAKE-OVER2) prin simpla depla-
sare a mouse-ului, fapt imposibil de realizat
în prima variantă. Softul poate chiar reco-
manda anumite tunsori în funcție de rezul-
tatele unui test care se face la intrarea în
program, test pe baza căruia se pot deter-
mina cele mai potrivite culori de machiaj și
forme de coafuri, această facilitate fiind
inexistentă la Virtual Make-Over 1.

Elena - Andreea Liță, elita(Qagora.ro

î: A 4 Xa i a e tri a


===== 087 =====

PU SE RER ON OP POE O a a OO Om Pe e PA ui ua Na aria a e pile o Io pe re ct aaa ea e PE rca A al a aa aa Bt ATRD + aaa A a ee

INTRODUCERE ÎN ALGORITMI
Cartea se adresează, în primul rând, cale care st studiază

la nivel elementar sau academic algoritmi și structuri de date.
Deoarece tratează aspecte teoretice și practice, legate de
| ită elevilo

 

 

 

 

 

xdenților, profesorilor și autodidacților.
| Introducere în algoritmi Acoperă atât metodele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

"analiza amortizată și algoritmii
Prezentarea mat matică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

"UN ATELIER DE PROGRAMARE de Cristian Giumale

Cartea este o culegere de studii de caz, construite pe temelia ? To
problemelor concursurilor Southeastern European Ș ra
Regional Programming Contest din perioada 1995-1999, E
concursuri organizate sub egida Association for ș Ap
Computing Machinery. să | A,
Cartea se adresează atât începătorilor, cât și celor cu figeriență ș )
în domeniul programării, în încercarea de a ș A
contura prin exemple imaginea unei lumi diverse și pasionante,
dar pretențioase, aceea a înzestrării mașinii
de calcul cu capacitatea de a rezolva corect și eficient.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„ Teletin PC Magazine România și Monosit Conimpex srl
Marius oferă prin tragere la sorți CD-ul
din Sinaia „COSMOPOLITAN VIRTUAL MAKER-OVER 2"
a câștigat cartea cititorilor care vor trimite acest talon până la data de
„PL/SQL” 15 octombrie, pe adresa CP 230/1, 4300 Ig. Mureș.
oferit de ÎN Die ie it, alo a lua ae ant a POETI 2 atita inte ta ea ta a
PC Magazine România h | Calle aceia A apa Ecelo Ci poa a
i i i
Editura Teora Oficiu poștal: ....uueeaanuaneaee e Căsuța pOSTANĂ n eta A iba a ab agata

ela: sie oana caii ve pa tanda 000 Fay: sic 3 nat di aa ai a alea a E-mail: e pc coca al oa di aaa sad adăde at

 

încearcă și tu!

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 87


===== 088 =====

88 Pc MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

TIMPUL LIBER WEB-UL ROMÂNESC - SITURI POLITICE

Politicul pe internet

4 - . -
„Da' să știm și noi”
Vorba unui renumit politician calambur-
giu, „aici sunt banii dumneavostră”. E ade-
vărat, nu numai aici, dar pentru că o parte
din buget se duce și pe ceea ce numim
comunicație, să vedem cam cum arată
siturile oficiale ale politicii românești.
Evident nu le vom putea trece în revistă
pe toate, dar pe ici pe colo ne vom ocupa
de câteva dintre ele.

O să încep cu truismul „Internetul
înseamnă comunicare”. Deci ne așteptăm
ca să putem găsi pe internet cam tot ce
ne-ar putea folosi în legătura dintre noi,
votanții, și cei care au obținut sau vor ob-
ține voturile noastre. Inepția vânturată
mai acu ceva vreme într-unul din cotidi-
anele noastre, precum că această modali-
tate e mult prea puțin căutată, mi se pare
de neluat în seamă. De la un astfel de sit
cerem informații, dacă nu la zi, măcar la
săptămână, modalități ușoare de contact,
dar și să ni se răspundă când scriem, și lo-
curi unde să existe documentele oficiale
destinate publicului.

Ca să nu repet, spre surprinderea mea
nici măcar acum nu toți cei implicați au
adrese de e-mail. Cauți în disperare o a-
dresă a unui deputat, ministru, politician,
și în cel mai bun caz găsești un paleativ.
Ori grupul parlamentar, ori la partid, de
unde nu prea ți se răspunde, pentru că
nu-i așa, alegătorul nostru, sponsorul
nostru! Există și persoane oficiale care au
în dotare un asemenea armament. Unii îl
și folosesc. Dar asta e un fel de rara e-avis.

De situri am rămas surprins, pentru că
în cazul alegerilor locale a existat o explo-
zie de adrese unde unul sau altul își făcea
reclamă. Dar situl de bază al partidului
șchioapătă din temelii. Dar, hai să-i vedem!

Președenția

Dacă lingua franca este engleză, desigur
că numele sitului va fi și el în această lim-
bă, www.presidency.ro. Recunosc că mă
simt mai bine cu o denumire în limba ro-
mână. „Acest mijloc modern de comuni-
care ne va permite nouă, celor de la
Palatul Cotroceni, și dumneavoastră,
oaspeți de pretutindeni, să fim într-o le-
gătură permanentă.” Așa s-ar spune. Au
uitat să precizeze că legătura este în sens
unic. De la noi la El. Invers, încă nu am
zărit mesaje. E important totuși că se

 

precizează că este un loc de întâlnire al
românilor de pretutindeni.

Situl are lucruri interesante, o cronică a
evenimentelor prezidențiale, comunicate
de presă, o fotocronică, rolul și atribuțiile
instituției, discursuri, alocuțiuni (cele din
urmă nu tocmai la zi) și departamentele
subordonate
președintelui.
Evident, nu
toți cei men-
ționați au a-
dresă de
e-mail. Dar
mai există
unele rubrici
puse ca să se
găsească.
„Scurt istoric”
e de fapt un fel
de compendiu minimal de Istoria Româ-
niei, în loc de o prezentare a acestei pre-
ședenții de-a lungul „veacurilor”. Mai
urmează drapelul, stema, imnul, Muzeul
Cotroceni și Constituția. Mă rog, de gusti-
bus. Mă gândeam că umplutura nu face
bine și un sit oficial al României ar fi fost
mai folositor. Dar dacă cele de mai sus au
câte ceva în clin și în mânecă, nu același
lucru ni se poate spune despre rubrica
„ziare românești”. :

Deci, scrieți președintelui (presedinte(G
presidency.ro) că poate se uită și el pe sit.

Guvernul

http://domino.kappa.ro/guvern/home.nsf
este situl cel mai actualizat dintre cele
văzute. Nu numai că am găsit un comuni-
cat din ziua precedentă scrierii acestui
articol, dar și o fereastră care anunță nu-
mărul noii linii a primului ministru, pre-
cum și adresa lui de e-mail. Am testat-o să
văd dacă merge și aștept răspunsul... dacă
va veni.

Situl este
mult mai ele-
gant și mai
citibil decât cel
al președenției.
Informațiile
sunt, cum am

 

mai spus, la zi, deși nici aici nu sunt com-
plete. De exemplu, lipsește de la adresa
ministerelor codul poștal. Dacă ceea ce
aflăm despre miniștri este în cantitate
îndestulătoare și uneori inutilă (religie,

naționalitate), la ministere fluieră un vânt
de libertate. Oarece telefoane, ceva
adrese, uneori chiar și legături la diverse
acte sau broșuri (hilar că ți se prezintă
coperțile), dar iarăși adresele de e-mail
lipsă și lucruri importante, cum ar fi zilele
de audiență sau legăturile la siturile ofi-
ciale ale instituțiilor, nu-și au locul. Iar
Constituția, iar drapelul, iar stema (de ce
nu în altă parte?), dar una peste alta este o
oarece realizare.

Interesant mi s-a părut „Vizitați Româ-
nia”. Rubrici interesante, uneori bine sus-
ținute, deși ordinea este cel puțin îndoiel-
nică (mă refer la „partide politice”, rubri-
că cocoțată cam sus). Mă rog. Din păcate
la „Industrie și agricultură” am găsit fru-
mosul under construction nu tocmai de
bun augur. Dacă restul informațiilor erau
de natură generală, iată că proiectanții
sitului se dovedesc mari amatori de fotbal
și în loc de realizări, de loc neglijabile, ale
sportului românesc, ne pomenim cu „Ro-
mânia la Cupa Mondială 98”. Măi să fie.

Ministere

Dacă situl oficial al guvernului este sărac,
unele ministere și-au făcut singure situri
de web pentru a informa astfel net-„bizo-
nul” de existența lor.

Voi începe cu preferatul meu și al unui
bun prieten, Ministerul Educației Națio-
nale (http://www.edu.ro/). M-am întrebat
deseori de ce unii se complică și în loc de
lucruri naturale preferă sofisticării dăună-
toare.
Situl
este
greoi
și cu
orga-
nizare
pre-
cară. Apeși pe cuvântul ministru și se
deschide poșta. Ceva mai jos este CV, dar
oare calea aceasta să fie? Nu mai vorbesc
de soluția grafică lăsată de izbeliște și care
denotă amatorism. Cunosc destui studenți
sau proaspăt absolvenți cu gusturi mai
bune și cu idei mai clare în ceea ce priveș-
te crearea unui sit. De ce nu se fac licitații
în domeniu și nu se oferă șanse reale celor
pricepuți? Întrebarea e valabilă pentru
toate siturile oficiale. Nu este posibil ca
după zece ani să ni se pară normal modul
acesta de dezordine.

 

 

 

 

5”... Pg


===== 089 =====

TIMPUL LIBER WEB-UL ROMÂNESC - SITURI POLITICE

Ministerul Afacerilor Externe (http://
www.mae.ro) debutează la fel de pompos
și se pierde pe parcurs. Parcă mă aflu la
rețetarele diferiților politicieni români în
vizite pe la diasporeni pe-acasă. Ceva po-
pulism, în cazul de față Coloana Infinitu-
lui, cuvinte sonore („Bun venit în MAE”,
„România azi”), dar o singură adresă de e-
mail (mae(Gmae.kappa.ro), taman bună să
nu te vadă nimeni. Partea bună este lista
completă (cred) a ambasadelor, informați-
ile consulare și cele privind comunicatele
de presă. Măcar atât.

Ar mai exista și alte încercări, dar care
s-au dovedit a fi infructuoase la încercări-
le repetate de accesare.

Parlamentul

Camera Deputaților
(http://www.edep. ro/ sau
http:;//diasan.vsat.ro/) nu prea
are legături cu exteriorul, mă
refer în primul rând la Senat,
Președenție, Guvern. În rest,
conține cam tot ce este important și
este un sit care pe lângă simplitatea exe-
cuției are o bună organizare. N-am prea
înțeles de ce funcționează în doi timpi.
Trebuie un refresh și până te prinzi îți

„trece cheful. O altă observație. În internet,

de obicei orice cuvânt subliniat este
considerat o legătură. E de preferat să nu
mai fie subliniate cuvinte aiurea, mai ales
că nu e ceva de scos în evidență ( de
exemplu din noiembrie 1997). Am remar-
cat acuratețea informațiilor și bogăția de
legături, cum ar fi proiectele la care este
asociat un deputat sau comisiile din care
face parte. Aceasta reprezintă partea
excelentă a sitului și este un model pentru
celelalte situri în domeniu. Să nu uit Baza
legislativă
(http://www.edep.ro/legis/owa/legis_pck.
frame) foarte folositoare pentru mulți
dintre noi. Aici găsiți și Monitorul Oficial
(legătură care nu există direct la Guvern
sau Președenție).

Din păcate, povestea e-mail-ului se re-
petă și chiar dacă scrii la grupul parlamen-
tar nu cred că vei primi răspuns. S-ar putea
ca prin toamnă, în preajma alegerilor, să te
trezești cu oarece, dar mi se pare tardiv.

Dacă situl camerei inferioare este de-a
dreptul frumos, cel al Senatului (http://
www.senat.ro/) este făcut de cineva lipsit
de cele mai elementare idei despre cum ar

arăta o pagină de web normală. Bătrâni-
cios și infantil totodată, Senatul se asor-
tează cu somnul celor plătiți de noi pentru
a fi „mândria țării”. Un fundal obositor,
corpuri de literă difuze, mă rog, tot tacâ-
mul pentru a nu avea nici o chemare în a
vizita acest sit. Dacă un proiectant de pa-
gină de web își închipuie că vizitatorul are
chef să admire numele senatorilor plim-
bându-se pe ecran și stegulețe care fâlfâie,
se cam înșeală.

   
  
 
  
  
 
 
 
  
 
  
 
 

Partide

La acest capitol ar trebui să fiu mai blând
pentru că teoretic siturile sunt, măcar teo-
retic, din categoria celor particulare, dar
făcând socoteala că partidele parlamenta-
re primesc de la buget bani, le voi trata ca
și pe celelalte.

Situl care m-a „impresionat” cel mai
mult a fost cel al Partidului Național Libe-
ral. La data când scriu acest articol, imedi-
at după unanimul Congres, situl http://
www.pnl.ro e sub formă de test. O fi fost,
n-o fi fost, dar asta e acum.

Deși suntem anunțați că este încă în
construcție, situl Partidului Național
"Țărănesc Creștin și Democrat (http://
pnted.elite.ro/) e o promisiune interesantă
prin concepție și realizare tehnică. Dar,
pentru că de asta mă ocup îndeosebi, de
„dar”, ce se întâmplă cu adresele de e-mail
dacă PNȚCD nu va mai fi în Parlament în
viitoarea legislatură? Nu ar fi fost normal
ca un sit al unui partid să aibă propriile
adrese? Statutul lipsește. Înțeleg să nu fie
informații la zi sau comunicatele să fie din

martie, dar un document esențial nu mi se
pare normal să nu fie prezent. Mai ales că
nu se schimbă o dată la două zile precum
alianțele politice pe la noi.

Partidul Democrației Sociale din Româ-

nia (http://www.pdsr.ro) are un sit foarte

colorat și în care procedeele tehnice sunt
ușor cam abundente și nu tocmai bine ți-
nute în mână. De exemplu, textul de la
versiunea shockwave trece peste un titlu
și locul de continuare pentru versiunea
română este pe lângă scris și nu pe el. În
ciuda recomandărilor de rezoluție
(88oox600) frame-ul (sau frame-a?:-)) nu
încape în pagină. Dar aici avem
Statut, legături la documente și
rubrică unde ar trebui să fie adresa
de e-mail. Mde. Informațiile pentru
presă sunt foarte la zi (e chiar una
din ziua în care scriu acest
articol), ceea ce reprezintă o
bilă albă.

Un alt sit interesant este cel
al Partidului Democrat (http://
www.pd.ro). Atât de interesant
încât îți lasă imaginația liberă
și, după ce ai văzut situl lui
Băsescu cu trenul și ardeiul
roșu, te gândești că este un loc

”pe internet dedicat poeților și celor cu

imensă disponibilitate de a fantaza. Mi-a
plăcut ideea unui sit unde găsești numai
titlurile rubricilor. În rest, completezi ce-ți
trece prin cap. Ce poate fi mai interesant
decât un partid cu un statut atât de liber
încât nu e necesar să fie scris. Se pune
titlul „Statut” și pagina e goală. La fel și
„Manifest” sau „Moțiune”. Altfel, un sit

" elegant și plin de devotament, pentru că -

rubrica „Votează” funcționează din plin.

În loc de concluzie

Va veni toamna alegerilor și noi cei din
mult lăudata industrie de TI ne vom în-
tâlni iar cu diverși oameni politici ce vor
promite marea cu sarea. După ce parcurgi
siturile oficiale, îți dai seama că promisiu-
nile sunt vorbe în vânt și că posibilitatea
folosirii banilor publici în cea mai de vi-
itor posibilitate de comunicare e o promi-
siune electorală care este uitată imediat
după ce se îngurgitează ultimele felii de
șuncă. Dar domnilor politicieni, pe inter-
net este și imaginea României în lume și
mai ales față de noi, cetățenii turmentați.
"Dan Iancu, diancuGagora.ro

 

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 89


===== 090 =====

90 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

 

 

TIMPUL LIBER MUZEE VIRTUALE

Exponatele lumii fizice
pătrund în lumea virtuală:

Muzeele păstreză cele mai prețioase
obiecte făcute de om în cursul istoriei sale,
astfel putând să ne ofere o călătorie înapoi
în timp. Dintre obiectivele unui concediu
în străinătate sigur nu lipsește vizitarea
celebrelor muzee ale țării de destinație. O
plimbare prin Londra ar fi incompletă
să trecem și prin British Museum, printre
comorile lui de artă bimilenară. Iar cei
pentru care asemenea excursii rămân
doar un vis, pot vizita multe muzee
prin intermediul internetului, unde își
fac prezența tot mai multe galerii de
artă, instituții de altfel conservatoare.
Unele situri sunt doar baze de date de
imagini scanate, folositoare în primul rând
pentru cercetători și studenți, dar multe au
și o importantă componentă descriptivă,
dând vizitatorului un context cultural pen-
tru o mai bună înțelegere a diferitelor ope-
re de artă. Desigur că nici un material elec-
tronic, oricât de bogat și precis ar fi, nu
poate substitui experiența unui real tur de
muzeu, dar totuși acestea oferă o anumită
alternativă, fiind mai la îndemână, „des-
Chise” 24 de ore, mai ieftine, vizitatorul
putând vedea exponatele uneori chiar și
tridimensional, putând hotărî direcția și
ritmul vizitei. Imaginile din aceste muzee,
puse la dispoziție pe diferite situri, sunt
protejate de drepturile de autor, dar se pot
folosi pentru uz personal, salva pe calcula-
tor sau lista la imprimantă. Imaginile pot fi
mărite, uneori la dimensiunea unui ecran,
care departe de a reda splendoarea origi-
nalului, totuși au o calitate satisfăcătoare.
Iar pe favoriții noștri putem să-i „luăm
acasă”, salvându-i ca fundal pentru ecran.
Artceyclopedia (www.artcyclopedia.
com) este o compilație unică de informații
din domeniul artei, un index unde pot fi
văzute online mii de picturi, sculpturi și
alte lucrări de arte frumoase. Clasificarea
primară este făcută după artiști, apoi după
mișcarea artistică în care eventual se în-
„cadrează (de exemplu cubism, impresio-
nism), după suport (de exemplu sculptu-
ră, fotografie), după subiect (de exemplu
pt etic oi diniapiiet
4 02: gistică) și după
naționalitate. Intere-
sant este top 30, lista celor mai
căutați 30 de artiști, alcătuită pentru fie-
care lună, o încercare pentru a măsura
care artist a avut cel mai mare impact în
cultura noastră colectivă. Pe primul loc:
Pablo Picasso. Arteyclopedia, prin cele

 

aproximativ 24.000 de legături, oferă ac-

ces la peste 8o.ooo de lucrări, realizate de
7.000 de artiști. Dacă încă mai confundați
Manet cu Monet, sau vreți să vă clarificați

  
    
   
 
  
  
  

line, dar și cele mai valoroase piese care
reprezintă mândria galeriilor. Căutarea se
poate face după artiști - mii la număr, du-
pă galerii, zone, specializare (de exemplu
artă tribală africană), materialul obiectului
și modul de realizare, dar și după criterii

pe care nu le găsim la celelalte muzee vir-
tuale: dimensiunea, lățimea și înălțimea
tabloului sau prețul. Dacă Smithsonian din
Washington este muzeul cu cei mai mulți

„vizitatori din lume, peste 35 de milioane

anual, Artnet este situl cu cele mai multe
accesări din categoria sa, peste 8 milioan:
pe săptămână. d
Prezentarea marilor muzee poate înce-
pe cu British Museum, cu excelentul său
sit la www.thebritishmuseum.ac.uk. Crezul
muzeului este elucidarea și iluminarea
istoriei culturii mondiale, în beneficiul

 

generațiilor actuale și al celor viitoare. Ne
sunt oferite mai multe căi de navigare pe
sit, prima fiind explorarea directă a colec-
ției muzeului, grupate în 11 mari categorii,
de la cultura Egiptului Antic până la Ex-
tremul Orient. O altă abordare este cea
educațională, cu accent pe înțelegerea di-
feritelor culturi. Învățarea se face prin in-
termediul exponatelor muzeului, care ne
sunt prezentate și explicate pas cu pas. De
cealaltă parte există secțiunea profesio-
niștilor, unde cercetătorii se pot informa,
pot schimba idei, expune teorii sau mo-

duri de rezolvare a unor enigme neeluci-
date încă. Pe lângă bogăția adăpostită în
muzeu, numărul exponatelor prezente pe
sit este deocamdată infim, ele fiind doar -
un iz al zecilor de milioane de obiecte de
pe care le-am putea vedea la fața lo-
Spre deosebire de British Museum,
ate Gallery adăpostește doar obiecte de
artă mai recente, datate după 1500 e.n., cu
accent pe cele moderne și contemporane.
Vizitând situl lor, www.tate.org.uk, de
fapt facem o vizită la patru muzee dis-

ru regiuni diferite ale Marii Britanii.
Victoria&Albert Museum din Londra .
(www.vam.ac.uk) se mândrește a fi mu-
zeul cel mai bogat și mai influent în do-
meniul artelor decorative. Acest muzeu a
strâns o bună parte dintre cele mai de
seamă opere de artă din lume, dintre care
numai puține puteau fi expuse și pe Web.
Numărul lor însă crește permanent, fiind
digitizate câteva zeci de lucrări în fiecare
zi. National Gallery (wwyw.nationalgallery.
org.uk) găzduiește colecția națională de
pictură din Marea Britanie, cu peste 2.300
de picturi, mai ales vest-europene, cu
multe capodopere ce pot fi recunoscute
instantaneu.

Luvru nu reprezintă numai o comoară
a lumii artelor, dar situl său Web (www.
louvre.fr) este o bijuterie a internetului,
disponibil în patru limbi: franceză, engle-
ză, spaniolă și japoneză. Muzeul adăpos-
tește obiecte de artă de la începutul isto-
riei omenirii până la mijlocul secolului al
XIX-lea. Acestea sunt adunate în șapte de-
partamente, organizate după perioade de
timp și după regiuni geografice. Harta
color ne ajută la o mai bună orientare în
splendidul complex muzeal. Printre mari-

   

le muzee pariziene se mai numără Cen-
trul Pompidou (www.centrepompidou.
fr), cu un sit dinamic, cu interesante efec-
te shockwave, dar cu meniuri și text expli-

tincte, care altfel sunt localizate în pa-

ăi mm a ai

|
|


===== 091 =====

TIMPUL LIBER MUZEE VIRTUALE

cativ doar în franceză; Muzeul
Rodin (www.musee-rodin.fr),
dedicat exclusiv marelui sculp- |
tor francez și Muzeul Național 4
Picasso (www.musexpo.
com/picasso), cu exponate
intrate în patrimoniul național
francez sub formă de taxe de :
moștenire. Acesta din urmă cuprinde mii
de obiecte de artă ale celebrului artist
spaniol, inclusiv totalitatea lucrărilor de
gravură, sculpturi unice, ca și colecția
proprie făcută de Picasso, de la măști
primitive din Noua Guinee la picturi
Cezanne sau Matisse.

 

Mica națiune olandeză își etalează cu
mândrie operele marilor săi artiști. Pe Van
Gogh îl găsim la www.vangoghmuseumn.nl,
dar admiratorii lui pot vizita și un alt mu-
zeu virtual dedicat excentricului pictor
postimpresionist la www.artmuseum.net/
vangogh/gateway.asp, un proiect comun
de amploare al Muzeului Van Gogh din
Amsterdam, al Fundației Van Gogh și al
galeriei naționale din Washington. Și
Rembrandt, acest gigant al picturii, este
prezent cu un muzeu dedicat doar lui:
www.rembrandthuis.nl. Pentru artiștii
flamanzi merită vizitat www.tribute.nl/
hollandmuseums, un excelent muzeu vir-
tual tridimensional, cu cele mai celebre
lucrări din principalele muzee olandeze.
Pășind în galerie, vedem tablourile sau
sculpturile așezate în perspectivă. Facem
un clic pe oricare dintre ele și le avem în
față mărite, cu toate informațiile esențiale
despre ele și despre autorii lor. Putem
crea propria nostră galerie, alegând obiec-
tele favorite și așezându-le după plac în
noua sală, tot în 3D. Aici și designul depin-
de de noi, inclusiv alegerea tapetului, cu-
loarea plafonului sau iluminarea sălii.
Dacă dorim, putem introduce noi elemen-
te decorative, create de noi. La un clic,
fiecare obiect din colecția nou creată de-
vine o imagine mărită aproape la dimensi-
unea ecranului. Putem sta cât dorim în fa-
ța unei picturi celebre, neavând grija că
blocăm cuiva vederea.

Dintre muzeele spaniole se detașează
celebrul Prado (http://museoprado.mcu.
es). Aici putem vedea bogatele colecții ale

   
   
 

muzeului grupate după școli,
teme și stiluri sau participa la un
tur al celor mai importante o de
lucrări. În fiecare lună suntem
invitați la diferite vizite ale muzeu-
lui, denumite „o lucrare, un artist”,

unde un ghid virtual audio-video ne

explică și analizează câte o lucrare, în
cele mai fine detalii.

 

Dintre marile muzee europene nu pu-
tem uita de Muzeul de Istoria Artei din
Viena (www.khm.at); de Musei Vaticani
(muzeul Vaticanului, la www.christusrex.
org/www1/vaticano/0-Musei.html) sau de
celebrul muzeu din St. Petersburg, Ermi-
taj, cu un sit suprinzător de frumos
(www.hermitage.ru), cu multe culori pas-
telate bine alese, un exemplu de sit con-
struit cu mult simț estetic. Într-un clasa-
ment neoficial al siturilor muzeale, cel
puțin la categoria realizării artistice, situl

"Ermitajului ar fi câștigat detașat.

  

THE Sfat HTENITAGE mire
aaa it sa ci =

 

Trecând Atlanticul, găsim alte muzee
de prestigiu, mai ales în Statele Unite.
Institutul Smithsonian este cel mai mare
complex muzeal din lume, cu un sit pe
măsura faimei sale (www.si.edu). Cele 16
muzee ale institutului dețin o colecție de
peste 150 milioane de obiecte, dintre care
niciodată nu sunt expuse mai mult de 2%,
așa încât și vizitatorul virtual poate fi
mulțumit cu cele câteva mii de opere de
artă puse la dispo-
ziție, numărul lor
crescând permanent,
pe măsură ce noi imagini
sunt digitizate. Aici găsim și
imagini de înaltă rezoluție,
clipuri audio și video, ima-
gini 3D și efecte morphing.

Căutarea se poate face după .
cele mai diverse criterii, nu
numai după artist sau denumire, ci și după
regiunea de proveniență, cultură, departa-
ment, data sau intervalul de timp în care
lucrarea de artă a fost creată, numărul de
catalog etc. Baza de date aferentă este in-

     
 

dexată după toate aceste criterii, astfel
ajunge să introducem un cuvânt cheie
pentru a găsi obiectul căutat. Situl este
pretențios, fiind proiectat pentru o lățime
de bandă mare, prin DSL, cablu sau satelit,
cerând o configurație minimă de Pentium
II, 64 MB RAM, Windows 98 sau NT, IE
5.0 sau Netscape 4.7, ultima versiune de
QuickTime și Macromedia Shockwave.

La Galeria Națională de Artă a State-
lor Unite (www.nga.gov) găsim atât re-
flectarea virtuală a unei părți a expoziției
propriu-zise, cât și expoziții virtuale doar
pentru vizitatorii online. Putem alege din
mai multe variante: un tur după principa-
lele curente de artă, după școala din care a
făcut parte artistul sau un tur arhitectural
al clădirii muzeului. În timpul „plimbării”
prin expoziție, imaginile pot fi selectate și
mărite pentru o mai bună vizualizare, pot
fi mărite doar anumite porțiuni, se pot ce-
re informații detaliate despre ea. Se pot
descărca și fișiere PDF, astfel vizitatorul
nu mai trebuie să fie conectat la rețea, sal-
vându-se mult timp la încărcarea și afișa-
rea imaginilor. Galeria dispune de un de-
partament educațional - așa cum îl au toa-
te marile muzee din lume - care oferă o
mare varietate de programe și resurse.

„Vreau un luptător, un îndrăgostit al
spațiului, un templu al spiritului, un mo-
nument”. Cu aceste cuvinte s-a adresat
filantropul Guggenheim către Frank Lloyd
Wright, pentru a proiecta o nouă clădire
pentru colecția sa de artă. Rezultatul a
fost monumentul de arhitectură modernă
denumit Muzeul Guggenheim, celebru
pentru forma sa unică, personală, cu gale-
ria spiralată în rampă. El adăpostește cu
precădere opere de artă abstractă. Puteți
să-i faceți o vizită virtuală la www.guggen-
heim.org, unde pe lângă colecția din New -
York sunt prezentate și muzeele Guggen-
heim din Bilbao, Veneția și Berlin.

Unul din echivalentele tehnologice ale
muzeului Luvru ar
putea fi Muzeul
"Tehnologic al Ino-
vației (www.thetech. org),
situat în California, SUA,
care își propune să inspire
inventatorii viitorului. Este
accentuat spiritul inovativ
american, pe lîngă istoria
Silicon Valley, fiind pre-
zentată și viața privată a pionerilor și in-
ventatorilor erei IT. Alte muzee celebre
din Lumea Nouă sunt Muzeul Metropoli-
tan (www.metmuseurmn.org), care are re-
produse pe Web peste 3.500 de obiecte de

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMÂNIA 91


===== 092 =====

TIMPUL LIBER MUZEE VIRTUALE

artă, nelipsind nici o pictură europeană și

  

Muzeul de Artă Modernă (www.moma.
org), amândouă din New York.
Cultura
N 008 2 Americii Pre-
| columbiene
Ps î esteexpusă-
| F= pe lângă galeri-
ile dedicate ale
m î "3 marilor muzee
Guggenheim anterior pre-
zentate - la
http:// iti udg.mx/Centro/M_pre-
hispanic și www.banrep.gov.co/museo, iar
cea africană la www.museumns.org.za.
Internetul ne ajută să vizităm și expozi-
ții de mult închise, cum ar
fi prima expoziție de im-
presionism din 1874, la
„adresa www.artchive.com. |
Aici îi găsim pe marii im-
presioniști Monet, Degas,
Cezanne, Renoir, Pissaro
etc., ale căror lucrări au
fost de mult împrăștiate în

diferitele muzee ale lumii, și pe care fizic
niciodată nu le mai putem contempla re-
unite în aceeași galerie. Pe lângă explicația
fiecărui tablou, putem citi și ce au scris

   
 

criticii epocii despre acea expoziție avan-
gardistă. Astfel, ne amuză cum un critic,
somitatea timpului, spune despre Dan-
satoarea lui Renoir că „este doar o schiță

„și nimic mai mult. Păcat că dl. Renoir nu

știe să deseneze mai bine”. Dacă ar fi știut
că acel tablou va valora milioane de dolari
doar după un secol...

Marii artiști, pe lângă lucrările expuse
în mai multe muzee din lume, au și muzee
dedicate doar lor, câteodată mai multe la
număr. Astfel, Salvador Dali are un muzeu
oficial, care nu este acolo unde ne-am aș-
tepta, la Figueras, în orașul natal al artistu-
lui, ci în Florida, SUA, cu un sit Web nu
chiar pe măsură. Pagina de gardă ne în-
tâmpină cu ce altceva
î decâtun ceas moaleă
la Dali. Ne sunt pre-
zentate o serie de lu-
crări ale marelui suprarealist catalan, gru-
pate în patru categorii, aferente celor
patru perioade stilistice: anii de început,
perioada de tranziție, suprarealism și pe-
rioada clasică. Un alt muzeu Salvador
Dali, cu un aspect mai profesionist este
www.dali-estate.org, cu reproduceri su-
perbe ale exponatelor celor trei muzee
din Catalania. Găsim o biografie exhaus-

tivă a artistului, descrierea amănunțită, cu
explicații, a diferitelor sale lucrări, cu mul-
te fișiere audio și video.

În afară de cele de artă, există și alte
muzee virtuale: ale poliției (www.aphf.
org), ale muzicii rock (www.rockhall.com),
ale invențiilor (www.invent.org), ale ca-
racterelor tipografice, și câte altele. Dacă
vom căuta bine, vom putea găsi câte un
muzeu digital pentru aproape orice, chiar
și pentru - prăjitoare de pâine (www.toast-
er.org), cu imagini și informații ample ale
acestui obiect casnic nu chiar indispensa-
bil. Printre muzeele curioase, chiar ciu-
date, îl găsim și pe cel al tatuajelor, al us-
tensilelor medicale nefolositoare sau al
ideilor trăsnite. Nu putea să lipsească un
muzeu virtual al kitschului, al antiartei. La
www.badart.com au fost adunate lucrările
cele mai oribile puse vreodată pe pânză. Și
dacă v-ați gândit vreodată care este cea .
mai populară formă de artă, sigur n-ați
ghicit: caricatura, care împreună cu dese-
nele animate au un muzeu al lor la http://
cartoon.org.

Sper că veți avea câteva momente să
vizitați măcar unele dintre aceste muzee

„pe Web - ele merită fiecare clic!

Kakucs Albert, akakucs(Gagora.ro

"*carieră ”7
cașisă Mal Mult

Învață

MCSE Training Kit -MS Windows 2000 Server
| MOSE Training Kit -MS Windows 2000 Professional
MCSE Training Kit -MS Windows 2000 Core Requirements

Where do you want to go today?

ATEI

C.P. 94 O.P. 49, tel: 01-330.92.81, fax: 01-330.92.85
Librărie: Forte Computers, Str. Lipscani 102 (Piața Sf. Gheorghe), tel: 01.312.23.60, 01-330.92.85

 

92 PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000


===== 093 =====

E a DI PT Oe OR O Pe n...

a caci

 

 

TIMPUL LIBER BIBLIOTECATI

Dezvoltare în Java

Scrise de doi experți în metodologia pro-
gramării, Barbara Liskov și John Guttag,
Program Development In Java arată pas
cu pas cum se construiesc programe de
calitate, stabile, ușor de întreținut și de
modificat. Car-

Program tea se bazează
BIYilel=lnuTlulsi peo metodolo-
in Java gie care se do-
vedește a fi la
fel de eficientă
în cazul proiec-

telor mari, dar
și în cele dez-
voltate de un
programator
individual. Principalul scop al acestei cărți
este construcția modulară a programelor:
organizarea unui program ca o colecție de
module bine alese. Cartea abstractizează
fiecare modul, ea explicând principalele
tipuri de care au nevoie programatorii.

Program Development In Java se ba-
zează pe trei subiecte importante.

Primul decide unde trebuie folosită fie-
care abstracțiune, care este modul de
comportare al fiecăreia dintre ele și cum
pot fi introduse noi abstracțiuni în fiecare
modul. De asemenea, examinează princi-.
piile de alegere între posibile alternative
și care este modalitatea de a inventa noi
abstracțiuni funcționale.

Al doilea examinează fiecare abstracți-
une în parte. Fără o descriere clară și fără
specificații, orice abstracțiune este prea
vagă pentru a fi folositoare. Cartea defi-
nește formatul necesar specificațiilor,
examinează proprietățile pe care trebuie
să le aibă o specificație bine făcută și
adaugă multe exemple.

Al treilea subiect constă în implemen-
tarea abstracțiunilor. Se pun în discuție
alegerile între simplitate și performanță și
diversele tehnici de reprezentare a varia-
bilelor și funcțiilor abstractizate. Nu lip-
sesc capitolele despre eliminarea buguri-
lor și testarea modulelor prin mai multe

-procedee.

Program Development In Java. Barbara
Liskov, John Guttag, Editura Addison Wes-
ley, ISBN o-201-65768-6, preț: 49.95$

Dezvoltați aplicații web
cu Windows 2000

Acum există o singură sursă pentru
dezvoltatorii care doresc să construiască
aplicații web performante folosind ulti-
mele tehnologii lansate de Microsoft —

Windows 2000 și Internet Information
Server 5.1. Windows 2000 Web Applica-
tions Developer's Guide acoperă toate teh-
nologiile Microsoft pentru dezvoltare
web, de la ASP la Visual InterDev, de la
COM și IE5 la SQL Server 2000, dar și ce-
le mai importante standarde industriale

pe care trebuie să le cunoașteți, de la Do-
cument Object Model la JavaScript/
ECMAScript.

Dacă sunteți programator și doriți să
vă încercați talentul dezvoltând aplicații
web, cartea vă familiarizează cu limbajul
HTML, Cascadian
Style și alte tehnolo-
gii cheie. Dacă folo-
siți deja Pearl și
HTML veți face cu-
noștință cu tehnolo-
giile Microsoft.

Autorul, Thomas
Yager, proiectantul
și realizatorul a
numeroase aplicații
comerciale pentru
web, precum și au-
torul a numeroase
articole și a încă
două cărți de TI, își
dovedește cuprinză-
toarea experiență,
cunoștințele și cali-
tățile pedagogice, re-
alizând o lucrare
foarte utilă celor ca-
re sunt interesați de
perfecționarea în
acest domeniu. Ilus-
trația bogată com-
pletează informațiile,
iar rezumatele cu ca-
re se termină fiecare
capitol ajută la fixa-
rea cunoștințelor.

Chiar dacă nu
există un CD-ROM
cu sursele programe-
lor prezentate, există
textul acestora, astfel
încât cititorul să poa-
tă verifica singur mo-
dul de funcționare.

În consecință,
acest ghid reprezintă
o completare valo-
roasă a documenta-
ției Microsoft exis-
tente și o recoman-
dăm celor interesați
în dezvoltarea de
aplicații Web pe
platformă Windows
2000. -EL

Windows
2000 Web
Applications
Developer's

Guide, Thomas
Yager, Editura

Prentice Hall

PTR, Microsoft

Technologies
Series; 614
pagini; ISBN:
0-13-022092;
preț: 55$

ARI

THE

Distribuitor autorizat:

M.G.T. EDUCATIONAL S.R.L. tel. 01-2328894  fax:01-2328899
e-mail: educationalâmgt.ro; Web: www.mgt.ro

OCTOMBRIE 2000 PC MAGAZINE ROMANIA 93 |

 

Hanno CnaaFrrEno.

N Ew

C- 3030 Zoom.

| 3,1 Mio Pixel CCD

[ manual exposure modes
[ 3x optical zoom lens

[ motion picture

[ sound


===== 094 =====

ALCATEL NETWORK SYSTEMS
ROMANIA

Angajează
Administrator Rețea Unix
pentru Centrul de Cercetare și
Dezvoltare Radio Mobil din
Timișoara

Cerințe :

E Studii superioare (preferabil
Calculatoare sau Informatică )

0 Competențe în rețele Unix

O Limba engleză

Trimiteți CV, scrisoare de intenție în
limba română și engleză, 2 poze tip
buletin, copie după foaia matricolă
(sau adeverință cu mediile anuale) și
„copie diplomă până la data de 12
octombrie 2000, la adresa str. Gh.
Lazăr 9, Timișoara -1900,

fax (056)-191015, sau email
daniel.tiriteu(Qalcatel.fr

Relații la telefon (056)-191515,
int. 172, Resurse Umane.

sa
ISTech Tel. 092736 612; 313 9079
INFOSERV E-mail: istechOcom.pcnet.ro

MATHEMAT!

A
The way the world calculates

[IE DDR
ALEXEI IEEE)

o
|
4

Ease of Use

ntegrated Environment
A

E,

Pa
Tel. 2113315, www.sis.ro

PC MAGAZINE ROMÂNIA OCTOMBRIE 2000

DI DECE Nei aaicA =)
Networks;

VPN - connectivity solutions for multi-site

Bucharest, Bacau, Brasov, Cluj,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[11 0el[-l (ela LiE ti

oile [sis]

LANE Sa Mbps, allowing

simultaneous ac o a large number of

ign;
Isers; e Multimedia - streaming
ras

)ugh Virtual Priva

Ia UEe alei

Constanta, Craiova, Ploiesti, Timisoara

KPNQwest. Business & the speed of light

Ap.14

76105 Buc
3883

harest, ROMANIA
www.kpnqwest.ro


===== 095 =====

! mr
! ă

   

,


===== 096 =====

ii
Î
MI


===== 097 =====

trol!

    
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
   

Imaginează-te controlor de trafic
aerian pe un mare aeroport
internațional. Zeci de avioane care
decolează, zeci care aterizează în
fiecare minut. Nu poți face față de
unul singur. La fel se întâmplă și
în cazul unei rețele de calculatoare
dintr-o companie.

Ca să ai tot timpul situatia sub
control, alege serverul Compaq
ProLiant ML35o dual procesor
Intel? Pentium III 933 MHz.
ProLiant MLaso îți oferă cea mai
nouă tehnologie Compaa: sloturi
PCI pe 64-biți, 128 MB de SDRAM
133 MHz care poate fi extinsă până
la 2 GB; controller SCSI Wide-Ultra2
integrat; până la 218,4 GB capacitate
de păstrare a datelor.

ProLiant ML35o: un singur controlor
pentru traficul de date din
compania ta, o platformă pe cât
de sigură pe atât de utilă pentru
aplicații web, e-mail, print și
gestionarea bazelor de date.

 

Str. Popa Savu nr. 77
Tel: 21 0190
Fax: 211 01 92

IMPORT - EXPORT salesQtrend.ro
www.trend.ro


===== 098 =====

itp Lu =: ui