8-— oe CEBIT ‘98, NOTES 5.0, OPEN *J prezentari/ MODEMURI 56K CU V.90, INTRASPECTION SS ESE BS ai SES 20 SEP ROR SO Nl ca BENCHMARK: /p78 SERVERE E-MAIL pentru intreprindere /p3s ORDBMS in aplicații economice /p7 APRILIE 1998 Nesigur a orice . frecvența aj Exp:SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mureș, CP 172 0P 1 Tee Aprobat R.A.P.R. Nr. 103/DC/053/1998 Valabil - 1998 - INFADRES 1950 DM _ (*)FARA TVA PROMOȚIE PÎNĂ LA 30 APRILIE * Compaq Deskpro 1000 200MHz Intel Pentium® processor MMX™ technology * 1.6 GB Hard Drive * 256KB 2nd level cache * 16MB RAM © Placé Grafica $3 Trio 64V2/DX PCl * 1MB Video RAM * 7 Sloturi (1 Combo, 3 PCI, 3 ISA * Monitor 14” MPR * WIN95 pre-instalat Intel Inside Logo și Pentium sunt mărci înregistrate ale Intel Corporation iar MMX""este marcă a Intel Corporation DISTRIBUITORI AUTORIZAŢI: INTEGRATORI DE SISTEM: RESELLERI: DEALERI SCOP COMPUTERS OMNILOGIC SCOP COMPUTERS | COMPUTERLAND NET CONSULTING - TORNADO SISTEMS BRINEL FIX COMPUTERS GMB COMPUTERS QUARTZMATAIX TRICORPELECTRONIC București Bucureşti ROMÂNIA București Constanţa: Str. George Enescu 11 3400 Cluj Napoca Bucureşti Constanţa lași București Bd, Poligrafiei 3 Str. Ştirbei Vodă 150 București Str. Ştirbei Vodă150 Tel.: 041-61 85 80, 61 98 63,61 98 64 Str. luliu Maniu 2 Calea Griviței 355-357 | Bd. Ferdinand 32 Bd. Ştefan cel Mare 10 Str. Londra 33 Sector 1 Tel.: 223 40 54 Bdul Uniriit5 Tel.: 312 28 33 Fax: 041-61 9457 Tel./Fax: 064-43 02 80 Bloc GRIRO, Et. 13 Tel/Fax: 041-61 9222 Casa Modei, Et. 2 Tel.: 320 57 70 Tel. 223 31 75 223 40 55 Tel.: 336 25 95 638 33 45 București: Str. Jiului 24, Bl. Tornado 064-4302 85 Tel./Fax: 222 91 37 Tel.: 082-21 72 48 320 57 71 Fax: 223 31 64 638 32 84 336 75 99 Fax: 312 41:99 Tel.: 312 75 07, 312 75 16, 312 75 99 Fax: 032-21 7262 Fax:3205788 Fax: 223 26 80 Fax: 336 75 68 Fax: 312 98 20 220 47 49 soluţii hardware & software sisteme integpate 'la cheie" asistență RIS: service hardware consultanță training izita yt anagement mage e : IBM Business Microsoft Autggized Distribution Partner/ Ti © Microsoft Hot Line distribuitor > le [ | WHERE Do NOU) WANT T 10 GOTODAY | e Authorized Distribution ee) DSP for Romania Pa Fs “lll pay ee = Pay a7 a rat = = nent Ty i OIL 95. i Be = cd = | IN Us) tel pe wy, ie ai în se ÎI UL pu Sala e ra sea CSE e poe ez Cea tă sie ee SE DOCUMENT - DIGITAL CUSTOMER SATISFACTION COPYING COLOUR PRINTING FAXING SCANNING MANAGEMENT PHOTOGRAPHY IN IMAGING - protejează mediul - dimensiuni reduse - service asigurat om ecyar-liee (eth - eficiență maximă ~) Sediul Central BUCURESTI Sos Oltenitei nr. 35-37, Sector 4, 79656 Tel: 634.62.45; 634.76.55 Fax: 330.70.02; 636.75.89 e-mail: office @ minolta. eunetRO si prin filialele si dealerii din tara MPRIMANTE LASE Liniei BR oe În d E maia ai În a 35 fonturi TrueType TR i ely . AD J management de memorie extins A&S a trecere directă a hârtiei 6 pag / min, 600 x 600 dpi toner şicilindru separate ali Tas nta ole pagini cel mai bun pret pe pagina hy fonturi ar 24 rezidente emulari diverse aunts . Bee: interfata Mac / seriala = 6 pag / min een trecere directă a hârtiei IPEE toner şi cilindru separate alimentator 200 pagini cel mai bun pret pe pagina 61 fonturi rezidente - emulari diverse a _interfata Mac / seriala 6 pag / min, 1200 x 600 dpi trecere directă a hârtiei 1Mb memorie (maxim 33Mb) toner şi cilindru separate alimentator 200 pagini cel mai bun pret pe pagina A 49 fonturi rezidente IL IUUL emulări diverse Wat ae) MY Cem etl are] 10 pag / min, 1200 x 600 dpi trecere directă a hârtiei 2Mb memorie (maxim 34Mb) toner si cilindru separate limentator 2 x 200 pagini cel mai bun pret pe pagina al N coduri de bare rezidente Pil, tUOU alimentatoare 1x500, 1x150 pagini i” port PCMCIA pentru memorie/HDD 16 pag / min, 1200 x 600 dpi, port serial şi MIO standard N ee de gri opțional unitate duplex 4Mb memorie (maxim 66Mb) opțional towerfeed cu 3, 5, 7 75 fonturi scalabile tăvi de 500 pagini 12 fonturi bitmap opțional interfață Ethernet Ss a Ss TT E NM Ss 0 4 Constanţa, George Enescu 11; tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 Bucuresti, HT 2-4, Bloc Tornado; tet: 01 -STS07, 278, 3127508: 01-3129020 / ae Aprilie 1998, vol. 4, nr. 4 De Tom R. Halfbill PC-urile de astazi sunt calculatoarele cele mai predispuse la blocaje, construite vreodata. lata de ce si iata cum puteti face mai fiabil sistemul dumneavoastra. Dincolo de Benchmark De Michael Hurwicz Puteţi oare avea încredere în rezultatele oferite de furnizor? IntraSpection De Bogdan Crainicu Administratorii de reţea dispun de un instrument soft pentru — monitorizarea și controlul reţelei. 4 BYTE România APRILIE 1998 Pariind pe ORDBMS De Michael Stonebraker Şeful tehnologiei de la Informix analizează posibilităţile bazelor de date obiectual-relationale. 56K standardizat De Daniel Moldovan V.90 este noul standard pen- tru modemuri de 56Kbps. 40 8661 © GNMINHOF ‘yiuadOO atlvesnt 0 DA NRSĂ: SE BITS Lotus consolidează Notes Stocarea pe bandă Linux cu interfață grafică Accesul la Internet PowerPC G3 | EVENIMENI CeBIT ‘98 De Darvas Attila Certificare Microsoft De Daniel Moldovan De Mircea Sabdu Avem posibilitatea vizitarii muzeelor virtuale, iar raspandi- rea acestora pe Web ne oferă informaţii prețioase. SO pentru 120 evoluează De David Vilner Procesoarele 1/O care execută un SO înglobat foarte portabil permit performanţe mai bune. HP JetSend: comunicații dezlănţuite De Randy Sartin Protocolul de la Hewlett- Packard permite comunicarea „. între echipamente distribuite. Cipul superenergetic dela IBM De Tom R. Halfhill Noul procesor RISC de la IBM Servere e-mail Viitorul este colorat pentru intreprindere De Michelle Campanale De Tom Yager Am testat șapte Am testat servere imprimante laser — din generaţia următoare colorcu prețuri care adaugă sub 4.000$. IMAP la SMTP. aa ed JavaSoft porneste la drum De Rick Grehan CorelDraw 8.0 De Valics Lehel Filantropie in stil Microsoft De Harrison Forbes Despre puii de găină, biblioteci publice, impozite Şi. are magistrale superlargi și opt unități de execuţie. Scriptieturi simplificate De Rick Dobson Aceste componente Web permit împachetare DHTML sau HTML în obiecte reutilizabile. Replicarea fiabilă a datelor De Bob Breton Pentru un intranet compus din multe sisteme informatice administrarea în timp a fluxului de date este o provocare majoră. lată ajutorul! FIRME CE-I NOU Premii BYTE la CeBIT '98 Open”) la Corel Noi servere la Nec Omnilogic și partenerii Seminarii și conferințe MGT Trade O chestiune de etică Prețul, timpul de livrare, j suportul tehnic, investiția în De Gabriel Proscanu personal si bunăvoința în relația cu clienții. Net Consulting Seriozitate, profesionalism, di- | Spam: Păzea, atacă mail-ul! namism, preocupare continuă i ; pentru satisfacerea clienților. De losif Fettich Repacvor Sar: ApymasmaTa: lagrid Maley Dasvas Mills faderee@agemse} Consaarore: Pap Bona Secarvan Goma. Da REDACŢIE: Secara: Rodica Fettich Dastel Meklevan icmeldvven@ acorars} Demn: | Ștefan Curtile: Bapacpa: Deiea Copas Bircea Sabin (meabor@agorerc}; Retalla Vendo; Gabriel Prepcann (xproscana@agera.rel; Reramnranyl Bucuneyn: REDACTORI ASOCIAȚI: Denieia Pastramd, tel: (01)-3309281 loaii Fettich (Hetiich@netesit70) fac (01)-3309285 LA ACEST NUMĂR AU MAI COLABORAT: sir. Polorași ar. 35/2 Harrison Forbes (Chicago); C.P. 94 O.P. 49 Bucuresti Sepsi tstvan (Tg-Aures); LSSN: 1223-9801 Bogdan Crainicu (Tg.Maures); Teama: S.C. infopress SA, Eugen Preoty (Bucuresti); Cdorhela Secuiesc, Martiena Popa (Bucuresti); Tek 066-218283 Valics Lehel (Te.Murep}; Fax: 066-218291 Conectuna: Eprruma: Computer Press Agora s.rL, Aurora Pașcani; CP. 172 - 1, 4300 Tg-Mures TEHNOREDACTARE: Tarot 1065) 16.65.16 Râman Lâszid, Geli Sarbu Fat 1065) 16.62.90 DIRECTOR GENERAL: BBS: (065) 21.07.20 Romulus Maier (nusier@agora.ro) (2001, 14400 bps, lagi: bis) Duector Execurw: Eau: byte@agora.ro Adrian Pop (adipop@agora.re) Wen: bettpe//wwrw.byte.ro/ Director Eprromian: Primim cu plécere materialele dvs. cu conditia ca ele si se Mircee Sérbu (meartw@egera.re} încadreze în prefilzl rezisti și să nu fi fost dela publicate, Expodierea sui manuscris implică acceptul autonalul pom Movie Gabriele Dnoța ighenmeDagareroh; 1 tioeree nl Momnseriete un co relies, deea Annamaria Pascu (apascu@agore.ro); rezervi droptal de 2 edita si publica mesajele e-mail în care Szabé Mihaela (mszabo@agora.ro); fu se specified explicit cS eu sunt destinate publica. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. acordul McGraw-Hill, 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu New York 10020 USA. Copyright , inc., Avenue of the Americas, New York, în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisé. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt marci inregistrate McGraw-Hill, Inc. APRILIE 1998 BYTE Romania 5 ra de vară trecut martie, a demisionat guvernul şi bugetul se mai lasă aşteptat. Luna trecută mai speram să nu fie așa. Speram ca primăvara să aducă un buget rezonabil şi măsuri efi- ciente de lansare a unei reforme reale. N-a fost să fie aşa. Oricum, am mai prim- it cadou o oră. Am dat ceasurile înapoi. Este un lucru magic, acest joc adminis- trativ cu timpul, care totuşi nu poate fi oprit. Vestea mai tristă este că ceasurile au fost date înapoi și în alte părți ale Europei şi decalajele nu s-au redus, ci cresc odată cu timpul irosit. Am avut posibilitatea ca, în acest an, să văd cel mai important târg european de tehnologii informatice, software şi comunicaţii, CeBIT'98 de la Hanovra. În acest număr al revistei puteţi citi o prezentare a tendinţelor care se mani- festă în aceste domenii şi puteţi găsi o listă cu informaţii despre cele mai sem- nificative produse şi tehnologii, distinse în acest an de revista BYTE. Am avut ocazia să văd nenumărate standuri de firme, dar și standuri ale unor țări din Europa de Est. Bulgaria a avut un ase- menea stand, cu toate că economia bul- gară a trecut prin momente dificile. Ro- mânia nu a avut un stand la CeBIT'98 şi acest lucru este cel puţin semnul lipsei de înţelegere manifestată faţă de un domeniu declarat, totuşi, de importanță strategică. Este frumoasă participarea la târguri de produse alimentare, pro- duse industriale tradiţionale, chiar şi târ- gul de carte de la Leipzig este o ocazie lăudabilă de promovare a imaginii. Se pare însă că cei care organizează aseme- nea participări ignoră cu graţie evoluţi- ile din economia mondială şi necesitatea promovării produselor informatice de la noi. Există multe firme care realizează produse viabile, e drept că în mare parte pentru parteneri din străinătate. Cred BYTE România APRILIE 1998 însă că sprijinirea lor pentru a-şi putea face cunoscut numele ar aduce beneficii tuturor. Sper că la CERF'98 Bucureşti aceste instituţii să fie prezente cu-per- soane competente şi capabile să orga- nizeze o participare la târguri inter- naţionale şi pentru firmele din România care nu au încă resursele financiare pen- tru promovarea produselor realizate la noi. „Comercianţii de cutii” sunt nece- sari dar importanţa unei industrii pro- prii de produse informatice şi de comu- nicaţii nu poate fi ignorată fără a suferi repercusiunile în întreaga economie. CoverStory din acest număr al revis- tei abordează problema blocajelor de sistem. Toţi am fost confruntați cu blo- caje de sistem. La sistemele ieftine, aces- te blocaje sunt inevitabile. Articolul ofe- ră însă sugestii pentru a face ca blocajele să apară mai rar. Fiecare utilizator tre- buie să stabilească pragul propriu supor- tabil, pentru a putea lucra eficient şi cu costuri minime. În secţiunea dedicată tehnologiilor fundamentale se remarcă articolele referitoare la evoluţia DO, protocolul HP JetSend şi cel despre replicarea fiabilă a datelor. Cei intere- sați de administrarea datelor pot citi despre ORDBMS, cei care doresc să cunoască performantele sistemului pro- priu vor găsi un articol despre bencb- marks, cei interesaţi de aplicaţii Java pentru administrarea reţelelor pot afla funcţionalităţile oferite de IntraSpec- tion. Important mi se pare şi articolul despre infrastructurile pentru comuni- catii din Romania. In sectiunea Lab Report puteti gasi prezentarea a şapte imprimante color performante, destinate grupurilor de lucru, dar și prezentarea serverelor e-mail adecvate întreprinderii dum- neavoastră. Sper să găsiţi articole intere- sante în acest număr. Dar, sunt convins că următorul număr, care va conţine pentru prima dată articole din presti- gioasa revistă LAN Times, va fi şi mai interesant. Am trecut la ora de vară şi ne trezim mai devreme. Ziua este ceva mai lungă şi avem mai mult timp pentru rezolvarea problemelor zilnice. Probleme există suficiente, iar persoanele capabile să le rezolve sunt din ce în ce mai greu de găsit. Schimbările însă, nu așteaptă şi se produc indiferent de faptul că reactio- năm sau nu. Tiparul lui Gutenberg și-a manifestat efectul social deplin-doar câteva secole mai târziu, după revoluţia franceză. Noile tehnologii vor aduce însă schimbări esenţiale în anii ce vin. Dacă nu vom reuşi o sincronizare cu noile evoluţii, ne vom trezi degeaba dimineaţa. Este o provocare uriașă care necesită schimbarea unor mentalități legate prea mult de valorile secolului trecut. Viitorul trebuie gândit acum când, poate, nu este încă prea târziu. Darvas Attila adarvas@agora.ro www.byte.ro IMPRIMANTA COLOR === aia IE PE cians SRE 1 COPIA Il OR JOCAKRINIE ADEVARATELE OBIECTE DE ARTA AU MAI MULT DECAT O SINGURA FATA. Te-ai hotărât în sfârşit că vrei doar Aşa că, aşteaptă-te la ce-i mai bun şi chiar la mai un singur aparat care să poată trimite faxuri, să mult... poată scana, copia, telefona şi deasemenea imprima color. Ei bine, ai o singură altemativă: un aparat prevăzut cu toate aceste funcționalități - noul Canon MultiPASS C20 - biroul tău compact si multifuncțional. Acum este revoluţionar OCR, care îi dă posibilitatea să Chiar mai puternic, datorită software-ului editezi documentele scanate. Arad: * ELECTRONIC SHOP tel: (057) 289 642; Bucureşti: e ECO COPY & PRINT tel: (01) 679 35 39 eIT&S tel: (01) 411 08 86 eKONTRAX BIROTICA S.A. tel: (01) 337 39 06 eROMUS INDUSTRIES tel: (01) 230 16 50 eRTC tel: (01) 222 37 43 eSOTA tel: (01) 232 03 88 «TORNADO SISTEMS tel: (01) 667 28 23; Cluj: eKONTRAX tel: (064) 43 06 24; Constanţa: * TORNADO SISTEMS tel: (041) 618 580; Galati: eKONTRAX tel: (036) 46 15 22; Ploieşti: eIT&S tel: (044) 114 201; Sibiu: eECO COPY & PRINT tel: (069) 213 189; Timişoara: * ELECTRONIC SHOP tel: (056) 219 259 World Trade Center Bucureşti, b-dul Expoziţiei 2, tel. 01-223 38 54, fax. 01-223 42 36 Știri & Noutăţi Lotus consolidează Notes Cu noile versiuni de Notes, Domino si alte initiative, firma Lotus doreşte să-și unifice platforma pentru grup/mesaje. upta pentru supremația lucru- E lui în grup/mesaje (group- ware/messaging) pare să se desfășoare între două firme, cu Microsoft și Lotus în fruntea acestei bătălii, Cu viitoarele versiuni de server grup/ mesaje Domino și noua interfață client Notes 5.0, divizia Lotusa firmei IBM speră să obțină forța necesară pentru a încheia tranziția produsului Notes de la un mediu proprietar, spre unul care suportă stan- dardele Web în mod nativ, atât client, cât și server, De asemenea, Lotus are în vedere mai multe direcții pentru a realiza migrarea clienților săi spre interfața Notes 5.0 și plat- forma server Domino 5.0, așteptată să apară în a doua jumătate a anului 1998. Noua interfață Notes înmănunchează funcțiile produselor Lotus Mail, cc: Mail, Notes Mail, Notes Desktop, Organizer GS și Weblicator, într-un client Notes R5 stan- dard, [ar platformele server Lotus se vor clădi în jurul serverului Domino. Pentru a-i ademeni pe cei mai mulți uti- lizatori de cc: Mail, noul mediu Notes Mail adoptă multe din caracteristicile deja cunoscute, cum sunt anteturile de adresă "separate, stilul englezesc de scrisoare, livrarea amânată, fişiere de semnături, compresia ușoară a numelor și agenda de adrese accesibilă mai rapid. În momentul scrierii articolului, sursele au afirmat că Lotus s-a gândit și la o versiune gratuită pentru aducerea la zi a clienţilor Notes, destinată utilizatorilor care posedă con- tracte de întreţinere cc: Mail. Lotus a prezentat o tehnologie cu numele de cod R6D care permite clienților cc: Mail 6.x s4 se conecteze la serverele Domino 4.x și 5.x. Unitatea de mesagerie SoftSwitch a firmei Lotus se va concentra acum asupra pro- duselor care să permită migrarea spre Domino a mediilor de poștă bazate pe un sistem gazdă. Noua interfață client are și avantajul su- BYTE România APRILIE 1998 09:00 a.m. — 01:00 p.m. 02:00 p.m. — 05:00 p.m. pene una Pree pictograme, puteti naviga usor prin întreaga interfaţă a aplicațiilor. Danger Powers General Session What's new in the client The new harness.. Notes 5.0 va permite utilizatorilor crearea i propriilor titluriin pa- gina care reprezinta datele importante de pe Cerin cee a New! Wednesday - January 21 07:00 Am oe mw Moy 03:00 AM 4! Advocate Exchange 10:00 4M BI What's new in 4.6 cl 11:004M @ PNI 17-1 Om oi Pea G2 0 Pia 02-00 PA 04:00 PA 04:30 PM 4! CALL-IN tor Press B Morrow 05:00PM i Java & eSuite Suppi portului HTML 4.0, Puteţi importa pagini Web, GIF-uri animate, apleturi Java, iar apoi le puteți plasa direct în Notes, fără nici o conversie. Operaţiile de genul înapoi, înainte, căutare, precum și altele, cu care utilizatorii programelor de navigare sunt familiarizați, vă permit navigarea prin Ecranul de sus: noul Notes 5.0 unifică programe de mesaj multiple într-o sin- gură interfață, Ecranul de jos: Notes Calendar este contruit cu ActiveX, apleturi JavaBean și atribute de stil HTML. “ www.byte.ro „Pentru a lucra, în loc de mașini, muncitorii din S.U.A. folosesc tot mai mult propriile modemuri. Conform unui sondaj efectuat a- supra aproape 300 de directori executivi, 51% din firmele nord- americane afirmă că permit acum angajaţilor o conexiune perma- nentă sau prin programe pilot. Ultima imagine indică o creștere cu 9% fata de anul 1996. Sondajul organizat la sfarsitul Firmele accepta tot mai mult telenaveta trei) utilizează programele de te- lenavetă ca un instrument de re- crutare a angajaţilor. Aproape trei sferturi din cei chestionați (74%0) au spus că se așteaptă să crească utilizarea telenavetei de către firmele lor. implementarea unui program de telenavetă impune o planifi- care. Firmele trebuie să aibă în ve- dere o gamă largă de probleme administrative și tehnice, înce- anului trecut, condus de Centrul pând cu responsabilitatea anga- William Olsen pentru Strategiile jatului la distanță și până la pro- telenavetei menţionate de cei deplasare (11%) și aspectele de forței de muncă, relevă faptul că blemele de securitate, dar astfel multe firme (aproximativ una din de programe pot fi avantajoase pentru firmă. Printre avantajele (35%), schimbarea modului de chestionați se numără productivi- mediu (6%). tatea sporită (45%), economiile grupurile de poștă, de activităţi, de stiri, prin situri Web şi prin pagini de calendar. Etichetele din partea superioară a ecranu- lui permite comutarea între ecrane multi- ple sau oferă posibilitatea aducerii în prim plan a ferestrelor suplimentare. Spa- ţiul de lucru Notesa apus; interfaţa Porto- folio introdusă în Release 4.6 a fost extin- să pentru a suporta o organizare „trage gi plasează” în directoare multi-strat. Clientul de dezvoltare Notes Designer păstrează structurile Notes familiare, adăugând elemente Web prietenoase cum sunt editoarele de rezumate, prezen- tări generale, pagini, tabelele recursive şi cadre. Interfața Calendar a clientului este construită dintr-o combinaţie de controale ActiveX, apleturi JavaBeans şi atribute de stil HTML 4.0. Dezvoltatorii Notes pot scrie acum o singură aplicaţie, atât pentru www.byte.ro afişarea acesteia în clienți Notes, cât și în programe de navigare. Lotus a limitat implementările SO a clientului Notes 5.0 la 32 biţi pentru Windows şi PowerPC Mac. Acest lucru i-au lăsat pe utilizatorii OS/2 și Unix cu ceea ce Jeff Papows, președinte și CEO la fir- ma Lotus, a numit „ultima experienţă de navigator”. Prin aceasta, firma Lotus înţelege să ofere un client Web ale cărui aplicații să fie similare ca și caracteristici cu cele ale clienţilor nativi. Firma Lotus speră să-şi atingă scopul prin JavaBeans, care emulează elementele de proiectare Notes, incluzând vederile, navigatoarele şi edi- toarele de text formatat. Serverul Domino 5.0 rămâne o soluție interplatformă, cu versiuni pentru AIX, NT, Unix, $/390, OS/2 şi recentul AS/4000. Versiunea 5.0 va aduce în plus suportul pentru S/MIME (Secure Multi- purpose Mail Extension), LDAP V3 (Light- weight Directory Access Protocol) cu autentificarea scrierii/citirii, lucrul în cior- chine pentru navigatoarele Web şi clienții POP3, indexarea directă şi compactarea pe loc a bazelor de date şi o interfaţă uti- lizator de administrare reînnoită care per- mite realizarea unor activități globale de genul modificării listei de control al acce- sului la bazele de date multiple. Pe NT, serverul Domino va rula ca o aplicaţie ISAPI (Internet Services API), care poate funcţiona în paralel cu IIS (Internet Infor- mation Server) al firmei Microsoft. În momentul scrierii articolului, certificarea Microsoft Back Office a serverului Domi- no era pe punctul să apară. Firma Microsoft a lansat Exchange Ser- ver 5.5, iar în martie a terminat versiunea de Outlook 98. Această combinaţie va oferi serverului caracteristici de programare prietenoase cu utilizatorul. Deoarece Microsoft oferă proprietarilor de Office 97 şi [IS legat cu NT aduceri la zi gratuite, Lotus se va trebui să facă față unei aprige competiţii. Conform afirmației lui Papows, în 1997 Notes a câştigat 10.5 milioane de noi uti- lizatori. Şi, o dată cu îmbunătăţirea inter- feţei Notes, firma Lotus o dezvoltă pen- tru noi platforme, cum este Java. Unealta eSuite Workplace a firmei, împreună cu instrumentul DevPack pentru dezvoltarea aplicaţiilor de reţea, va permite dezvolta- torilor să livreze aplicaţiile în flux conti- nuu, care rulează atât în interiorul clien- tului Notes, cât şi în afara acestuia. „Trebuie să depunem o muncă imensă pen- tru a ne asigura că eSuite funcționează foarte bine cu Notes,” spunea Mike Zis- man la conferința Lotusphere 98, vice- preşedintele executiv al firmei Lotus. „Îl putem face mai rapid? Desigur. Îl putem face mai mic? Desigur. Aceasta este acum o problemă în curs de rezolvare.” Cu propria strategie pentru lucrul în grup, firma Lotus pare să se afle pe calea cea bună. Nu-i mai rămâne decât să o realizeze. -Steve Gillmor APRILIE 1998 BYTE România 9 vă invită la: Expoziţia şi Conferinţa Internaţională de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România Lo 25 Cea mai importanta expozitie specializata de tehnica de calcul (hardware si software), electronica, birotica si telecomunicatii Editia a 7-a Complexul ROMAERO Baneasa 12-16 mai 1998 Va irositi timpul cautand de unul singur distribuitori pentru echipamentele dumneavoastra? Aveţi dificultăţi în a găsi pentru produsele dumneavoastră clienți cu mare putere de cumpărare? Comtek vă oferă şansa de a-i întâlni pe toți aceştia la CERF! Organizată la putin timp dupa CeBIT Hanovra, cea mai mare expozitie europeana in acest domeniu, CERF va prezinta echipamente si tehnologii de ultima ora. Nu pierdeti ocazia de a veni la CERF! Pentru informatii sunati acum la tel.: 231.18.82 / fax: 230.12.53; tel./fax: 230.62.81 Computers and Electronics Romanian Fair Ediţia a 7-a Complexul ROMAERO Băneasa 12 - 16 mai 1998 7998 CU PARTICIPAREA: 8% HITACHI (NCR SYMANTEC IESE Oa System PLUS ORACLE. SIDG za du & PHILIPS TEC po ILS Holding a crescenbe Plasmon VDO Stem E YBERNETICS mA 3 oo Atha ze D Computervision DR OT ARE i PROAISE nnd AWS (see, Cpecssortwaresri [ff inrormix diac ? AnaElectronic DEGK E] | Q NET Computers InTec N E ALLTROM RADCOM (2 Bi exec AQ oor RISO aris electronic srl EDEN SOFT gE) ROMSYM DATA SRL ee ELECTRONIC LASTING Bos ASTI CONTROL SN Lb og . - ae A ie 5 LONGSHINE mat ERICSSON £ a VN Autodesk. ETA - 2U Lucent Technologies =O ok BASF RUGA SAMSUNG [Robotics = Bay Networks MGT Trade srl scala = FAST 2000 pone WEE —— BEA = = FLAMINGO SCO Best COMPUTERS Pomana” | SHARP bla VIEWSONIC CUT. a 250 Sir Grapes Fe MAGIC Sytem | ema WHERE DO YOU WANT TO GO TODAY? M V LA MI R | MINOLTA > a E s VOGEL Canon GeCAD sri _ aa ae : star e | oars CORNEA WIZROM CIEL: cae a WYSE CLEPSYDRA 2 SS etno Ceai sis ane HEWLETT fog Informatica Secolului XXI 1 i A COMPAQ. Li) diatc ~ ROMSYS SA an Pentru informatii ali acum la tel./ fax: 230.62.81; fax: 230.12.53; tel.: 231, 18. 82 iS Ce se întâmplă cu stocarea pe bandă magnetică? atorită costului scăzut pe megaoctet, benzile magnetice reprezintă o soluţie preferată în cazul aplicaţiilor de înaltă performanţă şi a copiilor de sigu- ranță de mare volum. Benzile magneti- ce încă îşi păstrează această caracteris- tică, dar în linii mari, pentru un singur utilizator, un birou de dimensiuni mici şi pentru grupurile de lucru, unităţile de bandă magnetică suferă din cauza atacu- lui violent venit din partea alternativei dispozitivelor de stocare. Accesibilitatea şi funcţionalitatea mul- tiplă a unităţilor de stocare amovibile de mici dimensiuni, cum sunt unităţile Zip de 100 MB şi LS-120, au făcut din aces- te periferice o soluţie preferată de con- sumatori pentru stocarea şi schimbul de date și pentru copiile de siguranță în con- tinuă creştere. Pentru volume de date mai mari, utilizatorii pot alege fie o unitate CD-Recordable sau CD-Rewritable la 680 MB, fie o unitate Jaz sau SyJet care stochează 1 GB. Printre alte posibilități se numără soluţiile magneto-optice, optice şi alte variante de DVD-uri inscriptibile. Parţial, acest atac diminuat din partea mijloacelor de informare în masă este îndreptat împotriva răspândirii largi a unităților de bandă magnetică de-a lun- gul ultimilor trei ani. Din aceste cauze, dar şi datorită luptei canibalice dintre diversele tehnologii, este lesne de înțeles de ce piaţa unităţilor de bandă magneti- că pare a fi fragmentată. Există aproxi- mativ o duzină de formate de bandă mag- netică, unele fiind proprietare, care stochează cel puţin 1 GB (comprimat). Fabricanţii de unităţi, dornici să inves- tigheze propria lor piaţă, nu au realizat un progres prea mare în privința stan- dardelor uzuale, notează Bob Amatruda, un analist la International Data Corp. (IDC; Framingham, MA). Copiile de siguranta pe desktop se situează în segmentul familiei de casete de un sfert de inch (QIC), care includ unitățile de casete Travan. Oricum, capacităţile de stocare mai mari şi per- formanţele mai bune ale acestor unități le fac mult mai potrivite pentru serverele medii şi mici. În formatul NS, unităţile Travan stochează până la 4 GB necom- primat (8 GB comprimat), iar în noul for- mat NS20, până la 10 GB (20 GB com- primat), ceea ce permite crearea copiilor de siguranţă pe un server departamen- tal fără schimbarea benzilor. Pentru per- formanţe mai bune, atât NS8, cât şi NS20 suportă citirea în timpul scrierii şi com- presia hardware a datelor. Viteza tipică pentru unitățile NS20 ar putea fi de 7 GB pe secundă. Unităţile NS20 de la furnizori ca Aiwa, Seagate, Tecmar și alții tocmai au pătruns pe piață la preţuri de aproximativ 500$. Dar piaţa va fi în continuare asaltată de unități DAT (bandă audio digitală) de 4mm. 0.0 1.0 2.0 Sursa: International Data Corp. (Framingham, MA; 508-872-8200; http://www.idcresearch.com) 3.0 4.0 5.0 g, Milioane o Curând: un Linux cu interfață sialic usor de folosit Gratie eforturilor dezvoltatorilor care lucreaza la proiectul GNOME (GNU Network Object Model Enviroment), sistemul de operare Linux poate avea curand o interfata utilizator grafica consistenta, putand fi utilizat de orice incepator. Asa precum va asteptati din GNOME: un mod standard de configurare grafica. partea comunitatii Linux, echipa | GNOME isi construieste proiectul in intregime pe software gratuit. Nu este o versiune grafica de Linux, iar aplicatiile Linux inca nu exista. Vor exista. Dar exista probleme legate de aceste diverse medii, dupa spusele lui Marc Ewing, director de dezvoltare la Red Hat Software, o firma ce-si aloca resursele materiale și umane ale labo- ratorului de dezvoltare proiectului GNOME. Mediile grafice de Linux actuale nu sunt standardizate, pot fi un mister pentru începători și nu întotdeauna se integrează bine cu alte programe. GNOME va oferi un mediu cu componente standard ce pot fi uti- . lizate de programe și care vor permite începătorilor să-și configureze singuri. mediul în mod grafic. Scopurile GNOME includ un program de ges- tiune grafică a fișierelor și un suport pentru operaţii cu fișiere de genul „trage și plasează”. Nu se știe când va apărea versiunea 1.0 GNOME, deși Ewing estimează că va fi disponibilă în 9-12 luni. Pentru mai multe informații, vizitaţi http://www.gnome.org. - Dave Andrews 12 BYTE Romania APRILIE 1998 Microsoft” Solution Provider Microsoft (esuiccee Professional Microsoft’ Dealer Raport GartnerGroup Accesul la distanță și Internetul A cum accesul la distanţă a devenit o prioritate pentru întreprinderi, serviciile de chiziție a produselor din exterior sunt și ele în centrul atenţiei. Din 1995, modelele de costuri totale de proprietate (TCO) ale GartnerGroup pentru accesul la distanţă au dezvăluit că întreprinderile pot economisi bani apelând la furnizori de servicii adminis- trate extern (MSP), care oferă conexiuni la distanţă, gestiune de reţele, suport utilizator, securitate și găzduire de aplicaţii. MSP-urile includ agenţii de poștă, telegraf, și telefon, de reţele cu valoare adăugată (VAN) și furnizorii acestora, de transporturi pentru schim- buri locale; și de furnizare a serviciilor Internet (ISP). Toţi aceștia pot oferi acces din diverse locuri, prin rețele administrate. În 1997, 250 de utilizatori TCO ai modelului GartnerGroup au prezis că nivelul costurilor operaţiilor MSP sunt de regulă la jumătatea celui al serviciilor oferite de organizaţiile interne. În plus, la finele anului 1997, pentru reducerea în viitor a costurilor de între- prindere, toți MSP.-iștii au făcut schimbări radicale. Acestea includ utilizarea mai ener- gică a rabaturilor comerciale, accesul internaţional extins, suport pentru schimbul de pachete (IPX) între rețele, predispoziția pentru renegocierea contractelor, o seers mai mare, utilitare mai bune de apel si mai multe servicii de securitate. Din aceste cauze, GartnerGroup apreciază că există o probabilitate de 80% ca toate întreprinderile care intenţionează să cumuleze peste 5000 de ore lunar de conectare la distanţă să fie cel mai bine servite prin serviciile MSP contractate în anul 1998, iar în 2000 acestea să reprezinte o alternativă la construirea propriilor servicii de acces. Toate „ întreprinderile care au nevoie de servicii de înaltă calitate pentru acces la distanţă naţio- nal sau global trebuie să ia în considerare MSP.-urile din punct de vedere al timpului de conectare total. Pe lângă WAN, LAN și alte reţele, Internetul poate fi un vehicul pentru sistemele de acces la distanță. Rețeaua va deveni un canal viabil, dar degradat, pentru utilizatorii la distanță. Pe parcursul anului 1998, utilizând prima generaţie de produse VPN, între- prinderile care sunt în general angajate în implementarea noilor tehnologii, precum și cele care evită într-o anumită măsură riscurile, își vor crea cu succes oficii de fundal, cu o forță de muncă conectată la distanţă prin reţelele ISP-iștilor. Majoritatea acestor întreprinderi vor renegocia mai târziu ofertele pe categorii de activi- tăți pentru a obţine o mai bună clasă de servicii. ISP-iștii regionali, care de regulă închiria- ză serviciile de bază, nefiind proprietarii acestora, nu pot controla sau garanta calitatea serviciilor oferite clienţilor. Cu toate că'multe întreprinderi cred că Internetul și utilizarea mai multor ISP-iști regionali le vor economisi banii, acestea nu vor putea anticipa cât de redusă va fi calitatea serviciilor (de exemplu, răspunsul variabil, linii ocupate și suportul limitat) care însoțesc conexiunile ieftine. În 1998, GartnerGroup apreciază că va exista o probabilitate de 90% ca agenţii de transport a datelor să apeleze la pachete ISP ieftine pentru a atrage întreprinderile sen- sibile la costuri ridicate, apoi, după ce clienţii se vor lovi de o performanţă redusă, să urgenteze aducerile la zi a contractelor pentru serviciile din clasa de activități de primă și medie importanţă. ISP-iștii importanţi care pot oferi servicii IP private pe reţele extinse vor adopta modelul de serviciu MSP, oferind acces din locuri multiple, împreună cu ser- viciile de securitate, gestiune a reţelei, asistenţă și contabilizare a folosirii serviciilor. În ciuda vâlvei făcută în jurul posibilităţii accesului la distanţă prin Internet, nu v-o reco- mandăm în acest an,-chiar dacă se utilizează tehnologiile VPN. Pe de altă parte, soluţii- le de rețea mult mai mature, în prezent sunt mult mai viabile..De asemenea, ne așteptăm ca în 1998 serviciile de acces la distanţă ISP să atragă doar ocazional și neregulat între- prinderile. : John Girard este vicepreședinte și director de cercetare la GartnerGroup departamentul de acces la distanţă șitelenavetă. Pentru informaţii suplimentare despre conferința GartnerGroup, Accesul la distanță: Construirea și gestiunea locului de muncă în viitor (Lake Buena Vista, FL, 28-30 aprilie), sunati la 800-778-1997 sau vizitati http://www.gartner.com. Formatul DAT 4mm (cu o capacitate de 12 GB necomprimat pentru formatul DDS-3) este o soluţie optimă în cazul reţelelor și sistemelor multiutilizator sau a staţiilor de lucru performante. Preţul ridi- 14 BYTE România APRILIE 1998 cat al unităţii poate fi compensat de cel al suportului magnetic atunci când se uti- lizează multe benzi magnetice pentru sto- carea copiilor de siguranță. Formatul DAT este însă pus în pericol de către Travan cu unitățile de performanţă redusă de 8mm și cu unităţile de bandă magnetică liniar digi- tale (DLT) de mare performanță, chiar dacă există o oarecare suprapunere. O altă tehnologie de scanare în spirală de 8mm a concurat la început cu DAT de 4mm dar, la o capacitate de 20 GB, acest format concurează acum cu DLT pe piaţa dispozitivelor de stocare pentru între- prindere. Un alt format cu pretenţii pe această piață este Advanced Intelligent Tape (AIT) care nu poate fi schimbat cu alte formate dar oferă o capacitate de stocare necomprimată de 25 GB, pre- cum și o memorie şi o tehnologie de realizare a casetei care permit un acces mai rapid la date. Desigur, nu doar o singură tehnologie s-a făcut remarcată ca fiind cea mai bună soluţie în toate situaţiile. Dar legile pieţei au selecționat QIC/Travan, DAT şi DLT pentru a servi toate cererile de pe piaţă, de la cele cu necesităţi reduse de perfor- manta, pana la cele de performanță mare, chiar dacă există o oarecare suprapunere. În segmentul de piaţă al serverelor PC cu performanţe reduse, alegerea este deter- minată de preţ şi caracteristici. Atât QIC/Travan, cât şi DAT oferă perfor- manţe și capacități de stocare asemănă- toare, dar unităţile QIC/Travan sunt în general mai ieftine deoarece sistemul de control se află în interiorul casetei. Acest lucru mărește costurile de fabricare a casetelor comparativ cu cele DAT, dar acest lucru reprezintă un compromis bun dacă intenţionaţi să utilizați doar câteva benzi magnetice. Pe de altă parte, dacă pentru stocarea copiilor de siguranță pe o perioadă mai îndelungată veţi utiliza mai multe benzi magnetice, în ciuda prețului ridicat al unităţii, veţi economisi bani datorită prețului scăzut al casetelor DAT. În lupta dintre DAT şi DLT, încă nu s-a conturat formatul câştigător. De exem- plu, unitatea DLT internă DLT2000 a firmei Quantum (408-894-4000; http: //www.quantum.com) poate stocanecom- primat 15 GB la 1,25 MBps avand un pret de stradă în jurul a 2499$. Unitatea DAT interna SDT-9000 a firmei Sony (800-352- 7669; http://www.sony.com/storage bysony) poate stoca necomprimat 12 GB la 1,25 MBps, dar are un preţ de stradă de numai 1030$. Firma Quantum mai oferă unitatea DLT7000, cu o capacitate mărită de 35 GB la o rata de transfer de 5 MBps. Dar pentru aceasta performanta aveti de platit-64000$ pentru modelul intern. - Robert L. Hummel www.byte.ro The Definitive Reference Source! Over 7 Years of BYTE — 1990 to Present Plus, Quarterly Updates „ Call +353-091-752792 instant Access ’ To More Than i pos 80 issues of On CD-ROM = It's all at your fingertips — emerging 2 | trends, comprehensive world-wide industry analysis, multiplatform coverage of all the technologies, in-depth _ testing and product evaluations, \ advice, tips, expert opinions, and much more! It's a deal for anyone who's evaluating the . significance of new | technologies...doing | research...making complex ® multi platform purchasing - # decisions...developing the ” next generation hardware or software products...preparing corporate plans. It's Comprehensive... fia Doe eee = ~ Phone Orders! + 353-091-75279 | Time Saving...and Esca Easy to Use! It's all i fă. FAX Orders! = et i TL) 353-091-75279 English-language version only. Available for Windows 3.1, NT, Win 95. 7 YES! | want the power and convenience of BYTE on CD-ROM. Ul Send me BYTE on CD-ROM PLUS! The currently shipping version, plus 3 quarterly updates. 80+ issues for just $54.95. C) Send me BYTE on CD-ROM! Full text from Jan. 1990 through the end of the currently shipping quarter — over 80 issues or only $39.95. Charge my: Q MasterCard OVISA QO Amex O Check enclosed (Payable to BYTE magazine, US funds only) Card # Exp. Date Signature ity State/Province/Country Zip/Postal Code -mail Address CDIP97 Mail to: BYTE on CD-ROM, Post Office Box 72, Galway, Ireland ie] 7 My Canadian and U.S. orders, please add $2.95 for shipping and handling, and state tax where applicable. (Canadian orders add 3 | | appropriate GST). Outside North America, add $5.00 for air mail delivery. Allow 6-8 weeks for delivery. s 3 4 Division of The McGraw-Hill Companies PowerPC G3 aspiră la 400 MHz în anul 1998 Ae firma Intel, cat si Digital au depa- şit pragul celor 300 MHz cu proce- soarele lor Pentium II, respectiv Alpha 21164PC, iar acum, alianţa PowerPC a ridicat ştacheta. În acest an, partenerii PowerPC vor introduce noi tehnologii şi procese de fabricaţie, care vor îmbunătăți viteza şi performanţa procesoare din generaţia a treia (sub numele de cod G3) PowerPC740 şi 750. Apoi vor urma următoarea generaţie de cipuri Power- PC, G4, pe la începutul anului 1999. Seria G3 750 de UCP-uri PowerPC apărute anul trecut, a introdus în spri- jinul performanţei un sistem mai rapid, precum şi magistrale pentru memoria cache L2. Astfel, în unele cazuri, aceste procesoare sunt mai performante decât PowerPC 604e la 350 MHz (vezi pagi- na 28 din BYTE, ianuarie). Firmele Motorola şi IBM au intenţia să lanseze în 1998 noi procesoare G3 având viteze interne şi de magistrală chiar mai ridi- cate. Surse ale firmei Apple afirmă că ar putea să lanseze la sfârşitul anului 1998 noi mașini Mac OS bazate pe G3, cu magistrală de sistem la 100 MHz. Firma Motorola are deja procesoare 750 la 300 MHz. Iar sursele afirmă că proce- sorul 750 va atinge 366 MHz în tri- -mestrul al doilea, iar la sfârșitul anului 1998, 450 MHz. În momentul de faţă, singurele sis- MAXpowr G3 de la Newer Technolo- gies mărește viteza UCP-ului la 275 MHz. teme desktop echipate cu seria G3 sunt cele Mac OS, prin urmare piaţa dispozi- tivelor încorporate își va suma inevitabil un rol mult mai mare în domeniul Pow- erPC. În 1997, piaţa calculatoarelor desktop a furnizat majoritatea vânză- rilor pentru consorțiul PowerPC, dar, conform declaraţiilor firmei Motorola, chiar dacă vânzările firmei Apple cresc în 1998, cipurile PowerPC încorporate se vor vinde mai repede în acest an. Cipurile încorporate PowerPC bazate pe arhitectura G3 vor apărea în calcu- latoarele de buzunar, de reţea și în dis- pozitivele de rețea. Cu linia de produse G3, firmele IBM şi Motorola vor obține G3 azi și mâine un lucru similar cu cel obţinut prin Pow- erPC 603e: în cazul UCP-ului 603e încorporat, au scos instrucţiunile pen- tru virgula mobilă (acestea rareori sunt necesare în aplicaţiile încorporate). Procesorul G3 PowerPC 740 şi-a început viaţa la 233 MHz; 750 a apărut “la 266MHz. Cât de mult va trece noul G3 PowerPC de 300 MHz, rămâne însă de văzut. „Chiar acum putem mări cu ușurință viteza cu 20%,” afirmă Will Swearingen, director de marketing la Motorola, care doreşte să fixeze frecvenţa procesorului PowerPC750 la 333 MHz. În ianuarie, firma IBM a anunţat lovitura anului pentru Power- PC750, frecvenţa de 275 MHz, ce poate fi atinsă prin upgrade cu ajutorul cartelelor oferite de firmele Newer Technologies (Wichita, KS) si Interware Co., Ltd. (Tokyo). Noile sisteme desk- top vor apărea cu certitudine, dar în momentul publicării articolului, firma Apple nu anunţase vreun sistem la 275 MHz sau mai rapid, bazat pe Power- PC7S0. În februarie, firma IBM a anunţat un microprocesor PowerPC750 în proce- sul de 0,20 microni (actualul 750 este realizat în procesul de 0,25 microni) având o lungime efectivă a canalului si interconexiuni de cupru de 0,12 mi- croni. Folosirea interconexiunilor de CPU Proces Viteze + Cache Controlercache Putere Raportde CacheL2 (apariţie) CMOS interne în cip? L2 maxim consumată bus maxim de fundal’ 604e „25-microni Până la Nu 1MB 8/14.5 Wla350MHz 7:1 : (T3 1997) 350 MHz oe .29-microni re Max.266MHz Da 1MB „.5,7/77,9Wla266MHz 8:1 183MHz 603e .29-microni 300 MHz Nu 1MB 3.7/5.8W la250MHz 6:1 (T3 1997) PPC750 O .25-microni 300MHz Da O 1MB „5.9/8.2Wla275MHz 81 150 MHz (121998) oe ; : ee : PPC 750 .20-microni Max.450MHz* Da 1MB N/A 8:1 Va fi (T4 1998) stabilit 1 Sistemele Apple folosesc 604e cu cache inline, dar acest lucru nu se reflectă în proiectul cipului. ” Estimare BYTE Magazine. 16 BYTE Romania APRILIE 1998 Pavilion 105 Stand 1214 —s Plasmon DATA STORAGE I Str. Pictor Luchian 3 Sector 2 Bucuresti 7 MONITORS Wh Samaria Tel.: 401-312 03 11 MULTIMEDIA PRESENTATION EQUIPMENT [| LD] e-mail: Salads Bogus SSGEMINI SP Str. Vasile Conta Nr.9 bis Bucuresti 2 Tel/Fax: 210.85.65, 210.85.70 Plus in quality CI VA POATE OFERI WYMAN Orice dilij lil) configurație Inkjet Printers. pentru Laserjet Printers. Personal Computers. Scanners. Software. Inkjet Plotters. Building Networks for YOUR Business N cablare structurată voce, date, video N echipamente Bay Networks Cisco Systems 4 lutii WAN X.25 N integrare CTI audiotex, voice-mail N proiectare N implementare N service “==TehnoLOGIC {37 Computers for Industry Bucuresti, B-dul Burebista nr.1, bl. D15 Tel/Fax: 3232350, 6202331; Fax:3232053 WWW: http://tehno.webinfo.ro e-mail: tehnologic@webinfo.ro Cisco Systems 18 BYTE Romania APRILIE 1998 cupru permite realizarea unor proce- soare mai mici şi mai rapide, care con- sumă o putere mai mică. Firma IBM afir- mă că cipul poate atinge 480 MHz la 2V. Acest anunţa fost doar unul de tehnolo- gie, fără ca firma să precizeze când anume va fi comercializat acest cip. Firmele IBM şi Motorola imple- mentează separat procesele pe bază de cupru; IBM va fi prima care va folosi cuprul în G3, iar apoi, atât IBM, cât şi Motorola vor folosi cuprul în seriile G4. Procesul pe bază de cupru va reduce puterea de 5W disipată (la 266 MHz) la valori mai mici. Anumite produse, ca MAXpowr G3 a firmei Newer Technologies, actuali- zează cartela cu un cache L2 care rulează la aceeași viteză ca UCP-ul (275 MHz). Dar acest lucru implică o memorie RAM scumpă şi tocmai de aceea versiunea la 275 MHz cu un raport cache L2 de 1:1 a firmei Newer costă aproximativ 2000$. Oficialităţile firmei Apple afirmă realizarea sistemelor desktop MAc cu un raport 1:1 este posibil, dar acestea ar costa prea mult. Să nu vă aşteptaţi la ast- fel de sisteme Mac până când nu va scădea preţul memoriilor RAM. Deoarece magistrala G3 imple- mentează doar protocolul MEI (modifi- cat, exclusiv, invalid), aceasta nu poate fi utilizată pentru sisteme cu mai mult de două procesoare. Când va apărea SO-ul Rhapsody al lui Apple, cu suport pentru sisteme multiprocesor, va trebui sa se renunte la generatia anterioara de pro- cesoare 604e. Firmele IBM si Motoro- la doresc să mărească viteza procesoru- lui 604e, in timp ce 603e nu va depăşi 300MHz. Acest an este important pentru grupul PowerPC. Este planificată extinderea utilajelor Somerset (un centru de proiectare a semiconductoarelor din Austin, Texas) pentru fabricarea noilor cipuri incorporate, iar alianta va dezvălui detaliile lui G4, succesorul lui G3. Până atunci, îndreptaţi-vă privirea spre mai mulți megaherzi, viteze ale magistralei de sistem mai ridicate şi spre noile procese bazate pe cupru ale pro- cesorului G3. - Jason Krause [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] www,.byte.ro enfitate —— Când problemele vă depăşesc aveţi nevoie de soluţii. Dar, indiferent dacă este vorba despre o aplicaţie integrată pentru optimizarea fluxului operaţiilor dintr-o bancă sau sisteme pentru organizarea unei reţele de administraţie locală, pentru ICL tehnologia nu este niciodată un scop în sine: importantă este calitatea pe care o aduce vieţii soluţia respectivă. Chiar şi atunci când nu = Se) = format 1a in tehnolog toţi ştiu precis cum funcţionează. Asta înseamnă, pe înţelesul omului de rând, tehnologia informaţiei. lar, în lume, tehnologia informaţiei are trei iniţiale: ICL. ICL - Informaţia care lucrează. Informatia Care Lucrează. i 2 FUJITSU PCs e NOTEBOOKS e SERVERS Pentru relatii suplimentare contactati: ICL - International (UK), Branch Romania & Rep. Moldova, Aleea Alexandru nr. 51, sector 1, Bucuresti, Tel: 401 230 3030, Fax: 401 230 0903. Parteneri autorizați: ALFA GLOBAL SOLUTIONS (Cluj-Napoca), Tel: 064/42.64.31 © ALFASOFT SA (Cluj-Napoca), Tel: 064/19.75.86 ¢© ASESOFT SRL (Ploiesti), Tel: 044/14.37.22 e A&S COMPUTER SRL (Bucureşti), Tel: 01/230.58.44 e COMSER SRL (Hunedoara), Tel: 054/23.33.30 ¢ CORES SRL (Timisoara), Tel: 056/19.00.51 «e DIMSOFT SRL (Bucureşti), Tel: 01/250.93.75 e DYNAMIC NETWORK TECHNOLOGIES (Bucureşti), Tel: 01/210.68.63 e ELCOSOFT SRL (Cluj-Napoca), Tel: 064/19.12.36 e ESTICO SRL (Braşov), Tel: 068/41.95.63 ¢ GENESYS SOFTWARE SRL (Bucureşti), Tel: 01/220.32.80 © GENET COM SRL (Craiova), Tel: 051/41.34.84 ¢ INTELPROF INTERNATIONAL SRL (Braşov), Tel: 068/41.13.54 e MIXERA SRL (Brăila), Tel: 039/61.94.47 ¢ ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD (laşi), Tel: 032/21.04.92 * SINTEZIS BIROTICA (Oradea), Tel: 059/41.99.61 «e TOPEDGE ENGINEERING SRL (Craiova), Tel: 051/41.31.93 Cu Dialog, iroul tău poate fi oriunde... Sau aproape oriunde! Intr-o lume în care accesul la informaţie este un factor esențial Vei fi astfel în legătură permanentă cu partenerii tăi, chiar și pentru succes, să poți comunica în orice moment, oriunde te-ai atunci când călătorești, în țară sau în străinătate. lar dacă nu poți afla, este mai important ca niciodată. De aceea, Dialog GSM îţi oferă acum BIROU MOBIL și DIALOG FAX, două noi servicii concepute răspunde sau nu poți fi contactat, Mesageria Fax preia toate apelurile Imprimantă AR ! fax care îți sunt adresate. Acum biroul ——— tău merge cu tine oriunde! Te așteptăm în magazinele Dialog GSM din București, Cluj și Constanţa PC portabil pentru a-ți oferi un maxim de “n Program de comunicație | : i | - _ | Cablu DD hose \aeKo ie cese Naseteraperiienss — mobilitate si eficienta tn afaceri. we taci . Poţi primi sau trimite fișiere de date 5 = 3 De 3 Cartelă Cu ajutorul telefonului mobil SSE PCMCIA unde îţi poţi procura echipamentul Be: = 3 GSM, folosind aceste servicii poți calculator SSE O necesar pentru a beneficia de primi și trimite mesaje fax sau fișiere de date prin rețelele de serviciile BIROU MOBIL și DIALOG FAX. Pentru recomandări telefonie mobilă și fixă. și informații suplimentare sună la 203 33 33. a http://www.dialog-gsm.ro CeBIT ‘98 nul acesta, între 19 şi 25 mar- tie, Hanovra a fost din nou gaz- da celui mai important târg european de tehnologii infor- matice, software şi telecomunicații, CeBIT. Evenimentul, și așa deosebit de important, a oglindit creşterea explozivă a interesului pentru domeniu. A A e Targul in cifre 7250 de firme, din 60 de tari au expus fn cele 25 de hale, pe o suprafata de peste 371 mii metri patrati. Cei peste 670 mii vizita- tori şi-au putut forma o imagine corectă asupra ultimelor evoluţii din aceste domenii vitale, cu influență decisivă asupra economiei mondiale. O economie mod- ernă este de neimaginat fără asistența asig- urată de produsele și serviciile oferite de tehnologiile informatice şi noile servicii de comunicații. Ignorarea fenomenului duce doar la mărirea decalajelor existente. Am avut ocazia să văd, în acest an, târgul dintr-un punct de vedere deosebit. Alături CeBIT Hanovra, cel mai mare târg de tehnologii informatice și comunicații din Europa. de redactorii BYTE din SUA, Germania, Japonia, Anglia, am făcut parte împreună cu Cristian Nagy, redactorul şef de la PC Report din juriul care a evaluat produsele prezente la CeBIT şi a stabilit laureaţii premiilor BYTE Best of Show. Aceste pre- mii se acordă anual şi laureaţii se bucură de un deosebit prestigiu, datorită recunoașterii noutăţii tehologiei înglobate în produsele distinse şi a impactului asupra dezvoltării viitore a domeniului. Puteţi găsi lista pro- duselor distinse în acest an în secțiunea „Ce-i nou?”, din acest număr. BYTE a fost prezent deci, dar firmele din România au fost mai mult în vizită, căci cu două firme prezente și fără un stand al României ( așa cum au existat pentru SUA, Izrael, Ungaria, Irlanda și nenumărate alte țări) îmi este foarte greu să-mi imaginez ce sprijin pri- meşte în mod oficial acest domeniu, de- clarat ca fiind de importanță strategică. Cred că este interesantă distribuția pe BYTE a fost prezent la Hanovra și a decernat distincțiile BYTE Best of Show. țări a firmelor prezente. Din comunicatul APRILIE 1998 BYTE România 21 Eveniment CeBIT ‘98 de presă oferit de Deutsche Messe AG, la închiderea târgului, putem afla o serie de date statistice. La CeBIT'98 au participat 2.724 de companii din afara Germaniei. Din Marea Britanie au venit 285, din Olan- da 118, din Franţa 106 companii, dar au fost şi 160 de firme din Europa de Est mesaje integrate, baze de date inteligente, toate destinate rezolvării unor probleme complexe și care sunt acum soluționate cu tehnologii legate de Internet. Nu au lipsit nici sistemele de operare noi, si SCO Unix 7 a şi fost distins cu Best of Show, la cate- goria SO, de către redactorii BYTE. O ten- Standul Novell la CeBIT ‘98. (Ucraina: 50, Rusia:44), America Latina (74) şi desigur Asia (798), prezentă cu un număr mai mare de companii decât în anul trecut, în ciuda dificultăţilor eco- nomice din zonă. Un fenomen remarcabil este că din Taiwan au venit 502 companii, numărul lor fiind pentru prima dată mai mare decât cel de 411, al companiilor din SUA. În ceea ce priveşte vizitatorii din afara Germaniei, cei mai mulți au venit din ţările Comunităţii Europene 63.000, apoi ur- mând Europa de Est (16.000), Asia (15.000) şi America (6.800). Toate cifrele arată o tendinţă de creștere a interesului pentru tehnologiile informatice și comu- nicatii. Interesul crescut fata de eveniment s-a oglindit și în numărul vizitatorilor virtuali la paginile Web ale târgului (www.cebit „de). Faţă de cei 3 milioane de vizitatori din 105 țări, de anul trecut, anul acesta s-au înregistrat 4,5 milioane de vizitatori, din 132 de țări. Tehnologii În domeniul software, se manifestă din ce în ce mai pregnant dominaţia aplicaţiilor Internet. Produse de tehnologii bancare, pentru comerțul electronic, plăţi electro- „nice, securitate, administrare, sisteme de 22 BYTE România APRILIE 1998 dință crescătoare arată numărul aplicaţii- lor pentru Linux și al soluţiilor 100% Pure Java. Echipamentele hardware au oferitunele noutăţi, dar s-a remarcat o tendință de a oferi echipamentele tradiţionale, în con- figuraţii mai performante și la un preţ mai redus. Cartelele cu cipuri inteligente, pen- tru plăţi electronice şi securitate pe Inter- net, încep să se impună. Tot mai multe echipamente notebook sau de buzunar (PDA) permit accesul la rețea, pe legături prin modem, modem radio, GSM. Toate soluţiile prezentate indică o tendință de creştere a mobilității utilizatorilor și dorința de a oferi posibilități de lucru, de oriunde s-ar afla utilizatorul. Pentru conectarea perifericelor, producătorii de PC-uri şi peri- ferice au început să ofere porturi USB (Uni- versal Serial Bus). Plăcile de bază mai noi, pentru PC-uri, oferă magistrale la 100 MHz şi soluţiile AGP (Advanced Graphic Port) au devenit deja standard. Există din ce în ce mai multe soluţii pentru terminale de acces la Internet, set-top-box, telefonie video, dar au apărut deja televizoare cu posibilităţi înglobate de acces la Internet. O serie de companii au oferit soluţii de tele- fonie IP şi transmisiile de voce pe IP încep să atingă o calitate rezonabilă, datorită adoptării soluţiilor bazate pe standardul H.323 şi creşterilor de viteză de transfer pe infrastructurile de comunicaţii moderne. La echipamentele de rețea, soluţiile ATM încep să se impună şi Gigabit Ethernet oferă opțiune viabilă în multe situații. Comuni- caţiile fără fir pătrund ca soluţie viabilă pen- tru LAN și reţele urbane (vireless LAN). Interesante au fost diferitele echipa- mente GSM sau o soluţie de telefon DECT (Digital European Cordless - Telecommunication) miniatură, înglo- bat într-un ceas de mână. Ca tendință generală se poate remarca integrarea tot mai strânsă a serviciilor de comuni- caţie telefonică digitală şi a tehnolo- giilor Internet. Semnificativ în acest sens mi s-a părut EWSD InterNode prezentat de Siemens AG (http://w2.siemens.de/ oen/what- snew/whatsnew.htm) care realizează Internet PoP pe centralele telefonice EWSD, sau produsul premiat la cate- goria de soft de comunicaţii, MRS 3.1 Message Routing System, al firmei PP- COM Telecommunications + Net- working GmbH, care este un sistem unificat de transmisie de mesaje (tele- fonice, fax, e-mail cu MIME, SMS) accesibile pe linii telefonice, GSM, Internet, practic de oriunde. Târgul este imens şi fiecare vizitator are de ales între o multitudine de soluţii şi pro- duse. Este imposibil să vezi totul. Dar nu potsă nu menţionez produsul care a câștigat în acest an BYTE Best of Show Award: SuperNova/VisualConcepts de la Super- Nova, un mediu revoluționar de dezvoltare software (http://www.supernova .com) Organizare Organizarea a fost admirabilă, având în vedere amploarea manifestării. Centru de presă, dotat cu toate echipamentele nece- sare a permis urmărirea principalelor eveni- mente, prezentările făcute de firme și con- ferinţele care s-au ținut la centrul de conferințe. Cataloagele tipărite, sau pe CD, au fostaproape impecabile. Microbuze spe- ciale au asigurat transportul de la centrul de presă la diferitele pavilioane, ceea ce a permis economii considerabile de timp. La centrul de informare, reprezentanța căilor ferate DB ne-a oferit în câteva secunde o listă cu legăturile optime spre casă. În mod curios poate, dar toate serviciile anexe au funcționat. Sunt convins că organizatorii CERF, din mai, prezenți şi ei au văzut multe lucruri, pe care sper să le putem regăsi în mai, la București. BI Darvas Attila este redactor şef la BYTE Româ- nia. Poate fi contactat prin e-mail la adresa adarvasQagora.ro. 19M8Șeydyy DROG trap iii ii] By eneajay ngudad apaday leyy ajeg ase) eunu Microsoft România anunţă primele companii care devin Microsoft Certified Dealer. De Daniel Moldovan Certificare Microsoft o a data de 11 martie 1998, Microsoft România a înmâ- 24 BYTE Romania APRILIE 1998 nat oficial, intr-un cadru festiv - conferit de comple- .. i xul World Trade Center din Bucureşti — diplomele Mi- Com pan i ie crosoft Certified Dealer primelor companii care satisfac îmi exigenţele acestui program. Declanșat la cotul anului 1998, care au pri m it statutul programul Microsoft Certified Dealer urmăreşte creşterea calității i ft i fi . „ activităţii de promovare şi comercializare a produselor Microsoft. Mi croso Certi ed Deal er. Programul se sen ae ee care ae sa oe Compania Oras acest statut si care indeplinesc conditiile prevazute. Una dintre cele mai importante dintre aceste edie certificarea Microsoft ACE COMPUTERS IAȘI Sales Specialist a cel puţin unei persoane din cadrul firmei. Per- BIRO TECHNOLOGIES PLUS BUCUREȘTI soanele certificate Microsoft Sales Specialist au urmat cursurile BIROTICA SUCEAVA organizate de Microsoft România și au trecut un examen de C&C COMPUTERS BUCUREȘTI atestare. În acest fel, companiile în care aceste persoane îşi vor des- CP INFO BUCUREȘTI făşura activitatea vor avea competența necesară pentru promovarea DATALOG COMPUTERS TG.MUR ES si comercializarea produselor Microsoft. DATAS TG.SECUIESC Statutul de Microsoft Certified Dealer conferă firmelor certifi- i bape iesit ale Darie fise DIGICOM SYSTEMS BUCUREȘTI * Promovarea companiei în acțiuni de marketing desfășurate de fili- ELCOM INTERNATIONAL BISTRIȚA ala Microsoft România; EXPERT GROUP TR.SEVERIN * Materiale de marketing gratuite pentru promovarea produselor GREEN POINT SERVICES BUCUREȘTI Microsoft; INTERNEXT ARAD * Accesul la produse Not For Resale; IS SIBIU SIBIU . Informaţii şi d i despre riza i de formare, evenimente K TECH ELECTRONICS BUCUREȘTI i campanii promoţionale Microso . aoe coe Certified Dealer, Microsoft Certified Dealer KEY SYS GRAFX ORADEA Banner, Sticker, Logo kit. LOGIMAX CANADA BUCURESTI „ Programul Microsoft Certified Dealer este un program deschis, LOG-SOFT IAȘI organizarea acestui eveniment, urmărind anunţarea certificării pri- PENTIUM CLUJ melor companii care au îndeplinit condiţiile necesare precum şi pro- R&M INTERNATIONAL '94 BUCUREȘTI movarea lor. Cursurile de certificare Microsoft Sales Specialist con- SERCOM IAȘI tinuă şi pe măsură ce companiile vor îndeplini condiţiile necesare, SMART SOFT SERV BUCUREȘTI vor putea încheia contracte de parteneriat cu Microsoft România. SOFT DESIGN SIBIU După înmânarea diplomelor reprezentanţilor companiilor invi- tate, domnul Silviu Hotăran, director general al Microsoft Ro- SOFTWARE ITC BUCUREȘTI mânia a declarat iniirontele: „Semnarea acestui parteneriat are SUMMIT SIBIU o semnificaţie deosebită pentru noi şi pentru partenerii noştri locali. SUNNY INVEST CLUJ Felicit firmele care au înţeles necesitatea creşterii calității în acti- TRICORP ELECTRONICS BUCUREȘTI vitatea de comercializare a produselor Microsoft şi au îndeplinit UM-SOFT BACĂU toate condiţiile programului Microsoft Certified Dealer. Din partea UNITECH ELECTRONICS BUCU REȘTI noastră vor avea suportul necesar pentru a dezvolta o activitate de business profitabilă. Noi ne-am propus să demonstrăm că vânzarea produselor software și dezvoltarea serviciilor conexe sunt activi- e tăți cu un impact puternic în rezultatele individuale ale firmelor Tr IT, dar şi ale societăţii în general. După numărul mare de companii | M icrosoft 0: = rtifi e e, care au răspuns într-un timp atât de scurt, credem că mesajul nos- Dealer tru a fost perceput corect. Mai mult, suntem convinşi că progra- mul trebuie continuat într-un ritm accelerat, respectând cu strictețe exigenţele sale profesionale. "E Daniel Moldovan www.byte.ro SO Sistemele de operare pentru 1,0 au suferit modificări care înlesnesc migrarea arhitecturii către noile procesoare. De David Wilner Sistemele de operare pentru 1.0 evoluează u a trecut multă vreme de când PC-urile au surclasat stadiul de simple calculatoare personale, 3 devenind mașini foarte puter- nice, capabile să acționeze pe post de server de întreprindere, Web server sau ca şi o ro- bustă mașină desktop. Cerinţele pentru ra- tele de transfer ale noii clase de PC-uri au mandatat crearea unei arhitecturi I/O inte- ligente standardizate, cunoscute ca şi IO, care degrevează procesorul principal de tra- tarea întreruperilor şi administrarea hard- ware de nivel jos, încărcând procesoarele I/O separate. De asemenea, L, O simplifică în ma- re parte modelul driverului de dispozitiv, o- ferind un cadru de lucru pentru rularea u- nei noi generaţii de aplicaţii software pentru IOP. Per global, aceasta abordare imbunatates- te rata de transfer și scalabilitatea unui sis- tem. Funcţia lor este similară cu cea pe care o aveau controlerele de cluster în sistemele mainframe iniţiale, de reducere a gâtuirilor şi încetinirilor sistemului, ca urmare a unei creşteri a numărului de utilizatori. (Mai multe informaţii despre L,O puteți afla din „VO rapid şi inteligent pentru servere”, mai 1997, BYTE România și „IL, O depăşeşte limi- tarile I/O”, august 1997, BYTE Romania). SO pentru 1/0 Pentru a administra în mod efectiv diferitele fluxuri 1/O, fiecare IOP - fie că se află pe placa de bază, fie pe o cartelă periferică - rulează propria copie de SO, așa cum este indicat şi în figura din dreapta. Un SO înglobat este ideal pentru această sarcină din moment ce el trebuie să fie mic, fiabil și rapid. Sistemul de operare înglobat al I,O este IRTOS (1,0 real-time OS) de la Wind Riv- er. El este comercializat sub numele Ix- Works, care derivă din SO-ul înglobat VxWorks- optimizat pentru arhitectura 1,0. Până în prezent, Ix Works a fost portat pe două platforme I/O: cipurile 960 Rx de la Intel si platforma StrongARM I/O dela Digi- tal Equipment. Ix Works implementează toate caracte- risticile standardului I, O, cum ar fi un cadru Mediul 1,0 | Administrator resurse i = Arhitectu 190 DI Profilurile pentru procesoare parti- = culare modifică modulele nucleu. Un SO în timp real înglobat, IxWorks administrează operaţiile de nivel jos ale dispozitivului. driver condus de evenimente și protocoale de mesaje pentru gazdă. Micronucleul său oferă un număr de facilități în timp real cum ar fi multitasking cu nivele de prioritate şi prelucrare rapidă a întreruperilor. Task- urile pot fi executate fie preemptiv, fie folosind planificarea round-robin. Pentru a îmbunătăţi performanța, unele porțiuni din API-urile pentru drivere au fost scrise în limbaj de asamblare. Suplimentar, Ix Works utilizează o arhitectură orientată pe obiect care permite încărcarea şi descărcarea dinamicăa driverelor de dispozitiv. Dacă un dispozitiv este eliminat, obiectul driver cores- punzător şi celelalte obiecte descendente (ex. buffere de memorie) vor fi şi ele eliminate. Riscurile portării Cunoașterea tehnologiei de portare care stă la baza nucleului de la Wind River este esenţială pentru înțelegerea modului în care Ix Works a fost portat pe procesoarele Intel şi Digital. Nucleul a fost proiectat de la început pentru modularitate, luându-se însă în considerare și capacitatea de portare. Cu toate acestea, până ce codurile portabile actuale n-au fost definitivate, a fost dificilă înțelegerea implicaţiilor. APRILIE 1998 BYTE România 25 Fundamente/SO Sistemele de operare pentru 1,0 evolueaza În trecut, inginerii utilizau o abordare „în forță”, prin care o copie a codului era modificată pe ici pe colo, astfel încât să fie funcțională pentru un anumit procesor. Ast- fel de coduri portabile create „brutal” au ge- nerat copii divergente ale codului sursă, fiecare cu modificări diferite pentru plat- forme diferite. În acest caz, repararea unei erori de programare sau adăugarea unei îmbunătăţiri avea ca repercusiuni realizarea de duplicate pentru toate tipurile de coduri. Iniţial au fost combinate toate codurile sursă, provenite de la platforme diferite, fo- losind în acest scop multe compilări condi- ţionale. Acest lucru a reaşezat toate codurile sursă într-un singur set de fişiere, însă nu a rezolvat complet problema; de fiecare dată când era scris un cod portabil nou, el nece- sita modificări ale codului sursă la toate porti- unile care erau dependente de arhitectură. Pentru a rezolva această problemă, a fost creatun profil al fiecărui procesor. Acest pro- fil identifica caracteristicile unice ale proce- sorului - cum ar fi cerinţele de memorie, ordonarea octeților și direcția de creştere a stivei - care autoriza modificări în codul sursă. Profilurile înregistrau, de asemenea, întreruperile și tratarea excepțiilor cu care trebuia să se lucreze. În final, Wind River a obținut aproximativ şase coduri portabile diferite care suportau un set suficient de vast de procesoare diferite. Portarea profilurilor Astăzi la Wind River, lansăm scrierea unui cod portabil prin completarea profilului pen- tru un procesor specific. Profilul este schițat în fişierele antet, textul fiind apoi editat pen- tru a corespunde cu caracteristicile unice ale procesorului. Acest profil configurează, în mod automat, întreg codul sursă pentru pro- cesorul destinaţie. În mod inevitabil este necesară o doză mică de calibrare fină, pentru anumite struc- turi de arhitecturi. Pentru a realiza acest lucru, îmbunătăţim în continuare procesul de abstractizare prin identificarea acelor componente SO care sunt în mod inerent specifice arhitecturii, extrăgându-le din partea principală a codului. Combinarea acestor proceduri cu meca- nismele de control de bază ale codului sursă a făcut posibilă pentru Wind River oferirea unui suport pentru o largă varietate de pro- cesoare diferite. Tehnologia de bază din me- diul de dezvoltare Tornado şi Vx Works RTOS a fost expandată pentru L,O și Ix- Works. Presupunând faptul că un cod porta- bil pentru VxWorks este pregatit pentru un anume procesor, atunci un cod portabil pen- tru IxWorks va fi o simplă extensie a acestei realizări. Partea leului din munca depusă în por- 26 BYTE România APRILIE 1998 tarea L,O se află în periferice. Pentru a por- ta L,O la o tehnologie particulară de proce- sor, un subset de 50 de funcţii periferice tre- buie să fie adaptate pentru diferitele dispozitive ale noii platforme. În plus, patru componente SO), critice în raport cu timpul - transferuri DMA şi PCI, interfaţa mesaj şi comutare de context - necesită un cod de calibrare a performanţei. Această portabilitate de bază a L,O nece- sită aproximativ două luni. Optimizarea și Obiecte | Driver scsI i Driver SCSI Î producător A producător B O comparație a celor două procesoare Deoarece acum există o ofertă de procesoare compatibile IO care suportă Ix Works, există și înclinația pentru realizarea unei comparații. i960 este o soluţie integrată, mono-cip, ieftină. Este dedicată folosirii în cartele de adaptare cum ar fi aplicaţiile RAID. Deoarece este o soluţie mono-cip, ea nu necesită multe componente suplimentare şi # deretea § §Driver de reteal # producator SSS ae RE [Driver de reted | producător D Arhitectura orientată pe obiecte de la SO-ul IxWorks conferă o portabilitate ușoară. calibrarea fină într-un număr mic de locuri în care performanţa este critică necesită efor- turi serioase şi este un proces fără întreru- pere. Din acest punct de vedere, portabili- tatea Ix Works pentru i960 a ajuns la un suficient grad de maturitate. Însă recent am descoperit unele configurări subtile care au generat unele diferenţe atunci când am inițializat procesorul și memoriile sale cache. “ Au fost urmărite de asemenea și alte modi- ficări subtile cum ar fi modul în care sunt tratate stările de așteptare ale memoriei. Aceste modificări ale configurării au îmbu- nătățit performanţa cu 20 până la 25 de pro- cente. Portabilitatea pentru StrongARM a fost lansată ulterior, acum fiind în stadiul de opti- mizare. Fără îndoială că vom întâlni și aici exemple similare celor apărute la portarea pe i960: nuante subtile nedescoperite ante- rior, care au avut un impact asupra perfor- mantei SO. poate fi amplasată pe placa de bază. Platforma StrongARM, care reprezintă o soluţie ce implică două sau trei cipuri, are un preţ ceva mai mare fiind dedicată pentru aplicaţiile de mare performanță care pot fi implementate pe cartele I/O cum ar fi Fibre Channel. În cele din urmă, va exista un spectru larg de aplicaţii L,O. Spectrul soluţiilor 1,0 se va întinde de la aplicaţii performante la care, ca importanță, preţul se situează după per- formanță, până la aplicații dedicate în care un procesor mai slab este suficient. În ulti- mul caz, un nivel ridicat de integrare va coborî prețul pentru realizarea unei cartele de adaptare performante. David Wilner este cofondator şi chief technical officer la Wind River Systems, Inc. (Alameda, CA). Îl puteţi contacta la editorsQbyte.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] www.byte.ro Protocolul HP JetSend permite echipamentelor să negocieze cel mai bun transfer posibil de informaţii. De Randy Sartin HP JetSend: Comunicaţii dezlănțuite rotocolul de comunicații HP JetSend este o arhitectură nouă, dezvoltată de Hewlett-Packard, care permite ca două echipa- mente să discute între ele, fără ajutorul dri- verelor sau unor echipamente de calcul inter- mediare. În viziunea HP, următorul pas în evoluţia tehnicii de calcul şi care urmează modelu- ui client/server este modelul aparat: „appli- ance model” (cunoscut de la electrocasnice). Modelul se referă la echipamente care pot lucra independent și pot comunica de la egal la egal sau de la echipament la echipament. Modelul aparat nu îl va înlocui pe cel de cli- ent/server. În schimb, va oferi o comple- mentare și va conferi valoare în plus infra- structurii existente. Putem să ne imaginăm aparatele ca echipamente care dispun de inteligență pen- tru comunicare între ele. De exemplu, o per- soană face o poză cu o cameră fotografică digitală, apoi trimite imaginea la o altă cameră, o imprimantă (color sau alb/negru), o staţie de lucru sau chiar la un fax. JetSend tratează toate transferurile ca fiind funda- mental aceleași. Tot ceea ce trebuie să facă utilizatorul este să identifice echipamentul ţintă și să trimită datele. Tot restul este rezol- vat în mod transparent de către protocolul JetSend. Model nou, rol nou HP JetSend mai implementează și un nou model de interacţiune. În centrul JetSendse afla surface interaction si e-material. Surface interaction defineste modul in care se trans- feră conţinutul între echipamente, în timp ce e-material descrie acest conţinut. JetSend foloseşte o schemă de negociere a conţinu-- tului pentru a decide asupra a ceea ce se comunică. Aparatele JetSend negociază în vederea determinării conținutului celui mai bogat (sau de nivel ridicat) al codificării comune a datelor, care mai este posibil pentru ambele aparate care comunică. Acest lucru garantează că două aparate JetSend schimbă date de calitatea cea mai bună (de exemplu imagini color față de alb/negru, www.byte.com dacă este posibil). Protocolul defineşte un set de tipuri implicite de conținut, pentru a se asigura că va exista totdeauna cel puţin un format de date care pot fi interscimbate între două aparate. Datele care sunt transferate de fapt sunt reprezentate sub forma unui arbore ierarhic de codificări de date. Eșanti- oanele de codificare a datelor include imagi- | ne, text, fişier, asociaţie şi plan. Ilustraţia cu torul solicită acest anume conţinut de la emiţător. Aceasta este faza de negociere a conţinutului. Cele patru reguli Există patru reguli de bază pentru arhitec- tura JetSend: Regula 1: Echipamentele interacționează ca egale. Acest lucru înseamnă că nu pot Un exemplu de document și reprezentarea lui internă ca arbore ierarhic. exemplu de e-material arată un document de două pagini, fiecare pagină având două codificări de imagine și unul de text. Toate schimburile de informaţii au loc prin suprafeţe (surface). O suprafață este un obiect format din trei componente: un antet, o descriere a conţinutului care oferă infor- maţii privind tipurile de conţinut disponi- bile pentru transfer și conținutul real. Jet- Send permite echipamentelor să partajeze informaţiile între ele prin interacțiuni între suprafețe. Echipamentul emițător imprimă o parte a propriei suprafeţe pe o suprafață a echipamentului receptor. Partea de supra- faţă care este imprimată constă din antet și descrierea conţinutului. Echipamentul receptor analizează descrierea conţinutu- lui suprafeței imprimate pentru a determi- na care dintre tipurile de date disponibile este cel optim pentru recepție. Apoi recep- apela la echipamente intermediare de calcul pentru a realiza comunicarea punct la punct. Totuşi, dacă există echipamente interme- diare de calcul, atunci se poate face apel la acestea. În multe cazuri, echipamente de cal- cul intermediare pot ajuta realmente în comunicare. De exemplu, echipamente de calcul intermediare pot ajuta la descoperirea echipamentelor destinație adecvate sau pot efectua transformări asupra datelor. Regula 2: Protocolul este uniform și inde- pendent de funcțiile echipamentului. Acest lucru înseamnă că echipamentele JetSend nu modelează echipamentele cu care comu- nică. De exemplu, un emiţător de tip scan- ner nutrebuie să cunoască faptul că va trans- mite la imprimantă sau echipament PDA (asistent digital personal). Ceea ce trebuie comunicat constă din informaţii care folo- sesc conţinutul de date negociat, nu comen- APRILIE 1998 BYTE România 27 Fundamente/Retele ae HP JetSend: Comunicatii dezlantuite zile specifice pentru echipament. Deci, echipamentele nu necesită drivere, unul pen- tru celălalt, trebuie doar să se înțeleagă asupra aspectelor lor comune. Regula 3:Echipamentele conlucrează tot- echipament JetSend versatil trebuie să poată permite o gamă largă de codificări de date. Intre emițător şi receptor trebuie negociat nivelul cel mai bun de codificare a datelor. Specificaţia JetSend mai impune ca toate echipamentele să asigure suport pentru codi- ficarea implicită, pentru a garanta că poate avea loc o interactiune. Codificarea implici- tă este definită în specificațiile protocolului JetSend. Regula 4: Pentru control și date (inclusiv informaţii de stare) se foloseşte același pro- tocol. Acest lucru înseamnă că orice fel de interacțiune între echipamente JetSend are loc prin interacțiune prin suprafeţe şi e-mate- rial. Un exemplu de control este posibilitatea de configurare a listei de adrese a echipa- mentului, sau profitarea de functionalitatile echipamentului, ca imprimare duplex sau capsare, fără a se recurge la driver. Kit-ul de dezvoltare HP oferă ADK (Appliance Development Kit) pentru a ajuta proiectanţii în imple- mentarea functionalitatilor de aparat in echipamentele lor. Implementarea ADK pentru JetSend adopta o abordare pe nive- luri, asa cum se vede in figura. Prima implementare JetSend de la HP foloseşte protocoale Internet (TCP/IP). În această implementare, JetSend utilizează UDP (User Datagram Protocol, sau Unreli- able Datagram Protocol) ca protocol stan- dard de transport. Totuși, dacă un echipa- ment cu suport pentru fluxuri (TCP streams), continutul poate fi transmis optio- nal cu TCP. JetSend mai foloseste RMTP (Reliable Message Transport Protocol) pen- tru a face UDP fiabil. Ne putem imagina RMIP ca un TCP simplificat. Acesta mini- mizează sarcina asigurării suportului pentru conexiuni TCP multiple, pentru echipa- mente simple. HP lucrează şi la imple- mentarea JetSend pe legături pe infraroșu care folosesc protocolul IrDA. Nivelul de comunicaţie independent de transport face maparea între diferitele mo- duri de transport pe reţea. Acest nivel abstractizează transporturile printr-un API comun, pentru protocolul de sesiune Jet- Send gi face ca JetSend sa fie independent de transportul pe retea. Protocolul de sesiune JetSend adminis- trează sesiuni virtuale multiple pe echipa- mente (conexiuni). O sesiune virtuala contine unul sau mai multe canale data- gramă şi opţional zero sau mai multe canale 28 BYTE Romania APRILIE 1998 de flux. Canalele sunt multiplexate in cadrul sesiunii. Cum interactioneaza? Protocolul de interactiuni JetSend adminis- trează suprafeţe şi interacțiunile dintre suprafețele dintre echipamente. E-materi- al-ul este transmis prin acest nivel ca și suprafață. JetSend cuntine un set limitat de politici de interactiune, care definesc comporta- este transformat in date interpretabile de catre dispozitivul de redare a receptorului. Generatorul de imagine va fi in echipa- mentul emițător si cel de redare in echipa- mentul receptor. De exemplu, la impri- manta HP LaserJet echipamentul de redare va fi dispozitivul de redare PCL. Folosind JetSend, aparatele informatice comunica intre ele in mod simplu si direct. Scopul HP a fost ca intr-o zi nu prea inde- părtată oamenii să nu mai aibă grija modu- Di nerator sa Cod de integrare echipament pentru JetSend - Politici de interacţiune Protocol de sesiune JetSend' E-material Protocol de interactiune JetSend * Comunicatie independentă de transport. Protocolul pe niveluri furnizat de JetSend ADK (Appliance Developement Kit) promovează independenţa echipamentului. mentul obişnuit dintre echipamente. Vă puteți gândi la politici ca la reguli de com- portament pentru echipamente, atunci când discută între ele. Aceste politici includ: * politica de activitate: schimbul de conținut * politica de contact: schimb de informaţii privind echipamentul * politica de stări: schimb de stări echipa- ment sau activitate * politica de adrese: schimbul de infor- maţii de adrese între echipamente Laun echipament emiţător, codul de inte- grare a echipamentului pentru JetSend preia datele generate de echipament și le prezin- tăcae-material. Pentru echipamentul recep- tor, transformarea este inversă: e-materialul lui de comunicare între echipamente. În acelaşi mod în care ridicăm doar receptorul pentru a vorbi la telefon, va trebui să coman- dăm un aparat informatic pentru a oferi datele cuiva. Indiferent de cine realizează aceste aparate, ele se vor putea conecta şi comunica informaţii. ig Detalii suplimentare și o copie a specifi- catiei HP JetSend se gasesc la http://www. jet- send.hp.com/. Randy Sartin este arhitect al sistemului HP Jet- Send, din Boise,Idaho. Il puteti contacta la : randy_sartin@hp.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.byte.com Liderul pieţei IT din România ridică ştacheta ! UN NOU STANDARD DE CALITATE, FIABILITATE SI PERFORMANTA prin ultima se generatie de servere Integrând tehnologii de ultimă oră - platforme Intel - medii de stocare Fujitsu - soluții UW-SCSI si RAID - server cases expandabile cu control termic - serverele SPRINT reprezintă cea mai bună alegere pentru rețelele mici și medii. Platforme pentru entry-level server m Placă de bază Intel R440LX: - dual processor Pentium® II, 233-333 MHz - max. 512 MB SDRAM - device-uri PCI integrate: SCSI controller Adaptec AIC- 7880, card de retea Intel EtherExpress Pro/100V, video controller CL-GD5446 m HDD UW-SCSI Fujitsu seria Allegro, 7200 rpm, ye | NI II e. hu” 4.5 - 9 GB, în montaj hot plug m Net Server Case Platforme pentru midrange server - dual redundant power supply - sloturi: 7 ATX/11 AT „WI Placa de bază Intel M440LX: - bay: 6x3.5”, 8x5.25” - dual processor Pentium® II, 266-333 MHz - thermal control: 3x9cm + 1x8cm cooling-fan - max. 512 MB ECC SDRAM m Capabilităţi specifice de management (Wired for - procesor I/O 1960' RD - device-uri PCI integrate: SCSI controller Symbios, AMI MegaRAID controller, video controller CL-GD5446 - server management m HDD UW-SCSI Fujitsu seria Allegro, 7200 rpm, pb, Management Compliant), software de analiză și diagnoză locală și remote. 9 - 18 GB, în montaj hot plug: m Ultra Server Case arte, - dual or trio redundant power supply ide - sloturi: 7 ATX/ 12 AT În si - bay: 9x3.5”, 12x5.25” - thermal control: 5x9cm + 2x8cm cooling-fan m Capabilităţi specifice de management (Wired for pentium] Management Compliant), software de analiză și diagnoză locală și remote. your & Vizitati-ne la CERF ‘98 Pavilion 107 Stand 3204 SPRINT este prima firma romaneasca tn din domeniul IT certificata ISO 9002 Certificat IS Doriţi mai multe informaţii legate de enterprise networking, fi Sunaţi-ne pe noul nostru hot-line: 044-111.875 ! Intel inside Logo și Pentium sunt mărei înregistrate, lar MMX este marcă comerelală intel Corporation. SIEMENS NIXDORF e MICROSOFT, WINDOWS NI Windows NT: făcut pentru PRIMERGY Tendinţa este clară: Windows NT” cucereşte piaţa IT ca unul dintre cele mai bune sisteme de operare pentru servere, alături de UNIX". Cu NT-ul Microsoft, componentele standard ale unui PC pot fi folosite ca sistem server pentru a oferi utilizatorului performanţe şi preţuri remarcabile. Microsoft dezvoltă multe dintre produsele sale software pe platforme PRIMERGY, colaborând îndeaproape cu Siemens Nixdorf. Serverele noastre PRIMERGY sunt astfel perfect adaptate pentru NT. PRIMERGY: făcut pentru Windows NT Linia PRIMERGY înseamnă mai multă putere pentru lumea Windows NT. Printre primele servere echipate cu procesor Pentium Pro 200 MHz, ele variază de la sisteme monoprocesor pentru reţele mici până la configurații multiprocesor. Soluţiile bazate pe sistemul "server clustering" permit serverelor PRIMERGY sa atingă cote extraordinare ca performanţe şi disponibilitate. Tehnologiile brevetate pentru memorii, discuri şi surse de alimentare purtând marca Siemens Nixdorf, ca şi modul integrat de management al serverului, garantează o uşurinţă deosebită de operare. Puterea celor două: făcută pentru tine. Răspunsul pozitiv pe care piaţa europeană l-a dat gamei PRIMERGY demonstrează faptul că noul concept şi calitatea sistemelor ne poartă spre succes. Siemens Nixdorf s-a impus rapid drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de servere PC. Companiile internaţionale nu beneficiază numai de utilitatea deosebită a serverelor PRIMERGY, ci şi de informaţii şi expertiză atunci când serverele PRIMERGY trebuie integrate coerent în medii IT existente. Mai multe informaţii via Internet la http://sni.softnet.ro sau la http://www.siemensnixdorf.com or! contactandu-ne la SoftNet, Tel: (01) 222 2987, Fax: (01) 222 2886 Siemens Nixdorf: User Centered Computing UNIX” este marcă înregistrată în Statele Unite şi in alte țări autorizat exclusiv prin X/OPEN Company Ltd. Microsoft’ este marca înregistrată a Microsoft Corporation. Microsoft Winriovis-NT"* este marcă inregistrata a Microsoft Corporation. CPU Cu nucleul său superscalar de 8 căi, noul Power3 ridică ștacheta CPU-urilor de mare performanță. De Tom R. Halfhill Cipul superenergetic de la IBM ă lansezi un urmaş al micro- procesorului de vârf de la IBM, P25C SuperChip, este o între- prindere temerara. Nu de alta, dar acesta este microprocesorul utilizat de IBM intr-un supercomputer care l-a învins pe campionul mondial la sah, Garry Kas- parov, anul trecut. Dar noul Power3 pare a fi chiar mai teribil. Imaginati-va un CPU pe 64 de biti, cu 15 milioane de tranzistori, opt unitati functio- nale, un bus I/O sistem de 128 biti latime, cache-uri cu 128 de cai si suport incorporat pentru multiprocesare simetrică ($MP). Nu trebuie să faci însă un efort prea îndelun- gat. IBM a produs primele exemplare de sili- ciu la începutul lui 1997. Power3 va fi reali- zat pentru început într-un proces hibrid de 0,25/0,35 microni, numit CMOS 6$2, ce utilizează aluminiu pentru cele cinci straturi de interconexiuni metalice. IBM şi-a plani- ficat producția primelor sisteme pe bază de Power3 pentru a doua jumătate a lui 1998. Arhitectura pe 6, de biți Power3 este proiectat pentru staţiile de lucru RS/6000 de vârf, servere şi supercalcula- toare. El preia arhitectura pe 64 de biţi şi facilitățile SMP de la PowerPC 620. Power3 îşi propune să beneficieze mai mult de pe urma arhitecturii pe 64 de biţi, deoarece este destinat cu totul altei pieţe decât celelalte cipuri PowerPC. Mark Papermaster, managerul de produs pentru Power3, declara „Este o compo- nentă pentru servere și staţii de lucru, nu pen- tru calculatoare de birou. Este destinat pro- cesării aplicaţiilor mari din inginerie, ştiinţifice şi de tranzacţionare on-line”. Cea mai dramatică măsură a optimizărilor introduse de IBM în Power3, pentru apli- Caţii mari, este fenomenala lăţime a busului procesorului. Busul sistem I/O este lat de 128 de biţi - de două ori mai mare decât cel al actualelor CPU. La o frecvență de ceas de 100 MHz, busul lui Power3 poate atinge o capacitate de transfer de vârf de 1,6 GBps. Fără a se opri aici, Power3 are, de aseme- nea, un bus privat pentru accesul cache- ului de nivel 2 (L2), similar busului desuport pentru un cip destinat PC-urilor uzuale. L2 de la PowerPC 750, Pentium Pro sau Pen- tium II. Dar în timp ce acest bus la Intel este Power3 are 1088 de pini, din care 748 sunt dedicați semnalelor I/O. În loc de a înghesui Diagrama bloc IBM Power3 Execuţie a până la opt instrucțiuni per ciclu | 32x64 intregi „ Tabelă istoric ramificări 2048 init a a | „256ihțrâri comin eae Cache instructiun "Cache date Două încărcări 32 KB, 128 cai _ 64KB, 128 cai per ciclu 256 biti 256 biti i Controler cache L2 interfață bus i 256 biti 128 biti Opt unitati de executie si busuri largi ii conferă procesorului Power3 o fenomenala capacitate de executie. de 64 de biti, busul lui Power3 are o lăţime incredibila de 256 de biti. La 200 MHz, aceasta reprezinta un varf de capacitate de transport de 6,4 GBps, care cumulat cu cea a busului sistem - conduce la un total gene- ral de 8 GBps. În plus, toată această capaci- tate de transport este disponibilă pentru date. Fiecare bus foloseşte linii separate pen- tru adrese, date şi control, în loc să le multi- plexeze, așa cum fac majoritatea celorlalte procesoare. Aceste linii suplimentare, ca să nu mai menționăm super-lăţimea busului, conduc la o explozie a numărului de pini, mult din- colo de limita a ceea ce este practic fezabil acești pini pe marginea pastilei, care este de 270 de milimetri pătrați, IBM fabrică Po- wer3 în tehnologia sa patentată - C4 „soder- bump”, în care conexiunile sunt distribuite pe toată suprafaţa cipului. Busul sistem al lui Power3 poate rula la raporturile 1:2, 1:3 si 1:4 față de nucleu. © Busul privat pentru L2 rulează în raporturile 1:1, 1:2 sau 1:3 cu nucleul. IBM a declarat că versiunile iniţiale ale lui Power3 vor funcționa lao frecvenţă a nucleului mai mare de 200 MHz. La această viteză, înseamnă că ceasul busului sistem I/O poate fi de 100 MHz, iar al busului L2.de 200 MHz. in pro- cese de fabricatie mai avansate, nucleul Po- APRILIE 1998 BYTE Romania 31 Fundamente/CPU Cipul superenergetic de la IBM wer3 va putea ajunge să ruleze la 400 MHz, menţinând busul sistem la 100 MHz și cel de L2 la 200 MHz, dacă nu chiar la 400 MHz - în cazul în care cipurile de memorie statica (SRAM) din cache pot sa ţină pasul. “Până acum, cipurile Power de la IBM au fost recunoscute ca superprocesoare („brainiacs”) - ele atingând marea perfor- manță printr-un paralelism complex, mai degrabă decât prin uzuala creştere a vitezei ceasului. P25C, de exemplu, rula la un rela- tiv modest 135 MHz. DarcândIBM vatrece la procesul CMOS 75 (înlocuind aluminiu cu cupru), 500 MHzva deveni o posibilitate realistă. Aceasta l-ar plasa pe Power3 direct în categoria „demonilor vitezei”. O astfel de componentă va avea nevoie de raporturi mai mari de divizare a ceasului, pentru a duce busul sistem la viteze suportabile. Decojirea nucleului Power3, ca şi P25C din Deep Blue, este o maşină superscalară extinsă, ultra-opti- mizată pentru matematica în virgulă flotan- tă (FP). Elare două unităţi de flotantă (EPU), două unităţi de încărcare/stocare şi o unitate de ramificare/dirijare. Pentru un flux de instrucţiuni ideal, Power3 poate executa până la opt instrucţiuni pe ciclu, dar poate termina doar patru. Dacă unele dintre aceste instrucțiuni sunt FMA (fused multiply-add), Power3 poate executa echivalentul a 10 instrucțiuni pe ciclu. Asta deoarece fiecare FPU de pe câte un pipeline poate executa, în paralel, o operaţie de înmulţire şi de adunare a unei instrucţiuni FMA, rezultând un maxim de Capacitate de patru operații FP pe ciclu. FMA este la IBM numele instrucţiunii care com- bină o înmulţire cu o adunare. Ea este simi- lara instructiunilor MAC (multiply-accu- mulate) sau MADD (multiply-add) ale procesoarelor de semnal digitale (DSP) sau a altor procesoare specializate în prelucrări intense de date. Fiecare FPU are, de asemenea, subunități specializate pentru execuţia hard a operaţii- lor de împărțire şi extragere radical. Toate căile de date FP sunt de 64 biţi lățime (dublă- precizie conform standardului IEEE-754). Majoritatea instrucțiunilor FP au latenta de trei cicli şi o rezolvare de unciclu pe pipeline. Setul arhitectural de 32 de regiștri FP este suplimentat cu 24 de regiştri fizici adiționali plus 8 regiștri virtuali. Deci, din punctul de vedere al CPU-ului, există 64 de registri FP cucare se poate lucra - mapati transparent pe setul celor 32 de registri arhitecturali. Două dintre unităţile de întregi execută instrucţiuni pe un ciclu (așa sunt majori- tatea), în timp ce a treia unitate de întregi tratează instrucţiuni mai complexe. Lungi- mea nominală a pipeline-ului de întregi este 32 BYTE România APRILIE 1998 de cinci stagii. Aici, de asemenea, remaparea regiştrilor extinde setul arhitectural de 32 de regiştri de întregi, într-un total de 64 de regiştri. Totuşi, doar 16 dintre regiştri supli- mentari sunt cu adevărat regiștri fizici - nu ca în cazul setului FP, unde aveam 24 de regiştri fizici adiţionali. foarte eficient. Spre deosebire de cache-ul de date al lui P25C, care era de două ori mai mare (128 KB) dar doar pe 4 căi setabil- asociativ. Toate acestea determină o performanță la superlativ. IBM estimează că Power3 va realiza 11-12 SPECint95 şi 28 SPECfp95 la E Power3 are 15 milioane de tranzistori și este fabricat într-un proces hibrid de 0,25/0,35 microni. Pentru a ţine ocupate toate aceste unități funcţionale, Power3 are un extraordinar cache de nivel 1 (L1), precum și un mare potenţial de încărcare/stocare. Unităţile de încărcare/stocare pot efectua două încărcări sau o stocare pe ciclu și pot face, de aseme- nea, o încărcare speculativă. Patru porturi pe cache-ul de date pot gestiona simultan două încărcări a câte 8 octeți, o stocare de 8 octeți și o actualizare de linie de 128 octeți, într-un bufer special de reîncărcare. Cu toate că aceste cache-uri sunt res- pectabile ca mărime - 32 KB pentru instrucţiuni şi de 64 KB pentru date - adresabilitatea lor este caracteristica cu ade- vărat excepţională. Fiecâre cache este setabil-asociativ pe 128 căi şi menţine 128 octeți pe linie. De aceea, cache-ul de instrucţiuni este constituit din doar două seturi, iar cel de date are doar patru seturi (128 linii pe set X 128 octeți pe linie = 16 KB pe set). Fiecare set este complet asocia- tiv, deci accesul la cache este într-adevăr 200 MHz. Cu toate că performanţa în în- tregi este aproape similară celei unui Pen- tium II la 300 MHz (care in acest test are 11,6), performanta in flotant a lui Power3 este de aproape patru ori mai mare fata de cea a lui Pentium II (7,2 SPECfp95). Desi- gur, Pentium II este în livrări acum, iar Pow- er3 nu e. Dar, deoarece IBM are deja mos- trele de siliciu în laboratoare, rulând la 200 MHz, puteţi acorda credibilitate acestor estimări. Când acest cip se va muta în proces CMOS 75, îşi va dovedi cu adevărat potența. Presupunând că performanţa sa va creşte - odată cu viteza ceasului, un Power3 rulând la 500 MHzva putea atinge un excepțional scor de 30 SPECint95 si 70 SPECfp95. Tom R. Halfhill este senior editor la BYTE, biroul din San Mateo, California. Il puteticon- tacta la thalfhill@byte.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adrian Pop] www.byte.ro Aceste componente Web permit împachetarea DHIML sau HIML în obiecte reutilizabile. De Rick Dobson Scriptleturi simplificate TML Dinamic (DHTML) este o soluţie non-Java a firmei Mi- crosoft pentru crearea paginilor Web interactive, bogate în ele- mente grafice. Scriptleturile permit încap- sularea DHTML sau chiar HTML in com- ponente reutilizabile. Pentru mai multe informaţii despre scriptleturi, vezi „Scriptlets to Energize Your Site,” pe pagina 96NA 1 (doar în ediția nord-americană). Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, în acest articol voi descrie arhitectura scriptleturilor şi voi prezenta două exemple de scriptleturi. Arhitectura scriptletului Imaginea alăturată ilustrează modul în care apare un scriptlet în Microsoft Internet Explorer 4. Iniţial, acesta arată ca un con- trol (zona verde din fereastră). Apoi, el poate arăta sau realiza ceva. Astfel, punctând cu mouse-ul pe oricare propoziţie, aceasta va fiscoasă în evidenţă. În continuare , scriptle- tul isi poate dezvalui aplicatiei gazda meto- dele sau proprietatile. Pentru a invoca metodele scriptletului, cele două butoane din acest exemplu utilizează JScript. Când creaţi un scriptlet, trebuie să lucraţi cu cel puţin două fişiere. Un fişier conține scriptletul şi este un fişier .html. Al doilea fişier se comportă ca o gazdă a scriptletului. De obicei, este pur şi simplu o altă pagină Web. În orice caz, gazda poate fi la fel de bine orice document al unei aplicaţii (de exem- plu, Visual Basic sau Word) care suportă obiecte COM (Component Object Model). Cand descarcati scriptleturi cu Internet Explorer 4, asigurati-va ca nivelul de secu- ritate pentru zona originară a acestora este fie mediu, fie scăzut. Dar dacă pentru zona originară a scriptletului este activ nivelul de securitate individualizat, setaţi ambele controalele ActiveX script marcate „safe” pentru initializare si criptare, iar controalele ActiveX script nemarcate „safe” fie la va- loarea „enable”, fie la valoarea „prompt”. Aplicaţi aceleași restricţii de securitate scriptleturilor încuibate şi altor controale din scriptleturi. Când distribuiţi scriptleturi, www.byte.ro navigatoarele Internet Explorer 4 de pe alte masini nu trebuie sa aiba setate nivelul de securitate inalt. Scriptleturile se vor descărca doar în navigatoarele cu securi- tate redusă. modificarea proprietăţilor de culoare ale navigatorului, trebuie să folosiți una din cele două funcţii. Funcţia put _ poate schimba culoarea. Funcţia get_ poate furniza va- loarea curentăa culorii. Acest lucru este simi- Click on a sentence. Un scriptlet arata ca un control (zona verde). Proiectarea scriptleturilor Există două metode de proiectare a unui scriptlet. O tehnică, cunoscută sub numele de metoda prefix, este valabilă atât cu JScript, cat si cu VBScript. Îi voi spune metodă prefix datorită modului în care sunt marcate funcţiile şi variabilele ce se doresc a fi expuse. Al doilea mod de abordare creează un obiect Pub] i c_Description. care oferă acces la metodele și proprietăţile expuse. Această tehnică funcționează în exclusivitate cu JScript. Momentan, VBScript nu poate crea obi- ecte, prin urmare opțiunea pentru obiectul Public_Description nu este disponibilă. Se presupune că următoarea versiune VBScript va inlatura această restricție. Exem- plele mele vor utiliza metoda prefix. Pentru fiecare metodă pe care doriţi să o oferiţi manipulărilor externe, trebuie să creaţi o funcţie. Când un scriptlet își dezvă- luie o proprietate, el poate utiliza fie o varia- bilă, fie două funcţii. Variabila stochează va- loarea proprietăţii. Dacă proprietatea se paea di o culoare şi doriţi să se schimbe culoarea obiectului la lar modului în care Borland Delphi imple- mentează proprietăţile componentelor. Când utilizaţi metoda prefix pentru a identifica metodele expuse, nu trebuie decât să inserați cuvântul pub! î c_ înaintea nume- lui funcţiei. De exemplu, dacă obiectul dum- neavoastră are o funcție numită setunit, scriind-o publ ic_setUnit, aceasta va putea fi utilizată ca o metodă din afara scriptletu- lui. Când o variabilă reprezintă o valoare a proprietăţii, se aplică aceeaşi regulă-adău- . gati prefixul pub] i c_ înaintea numelui de variabilă, în locul în care aceasta este decla- rată. Sau dacă folosiți mecanismul de acces put/get, nu trebuie decât să adăugaţi prefi- xul pub! î c_la numele funcţiilor (de exem- plu, public_get_myProperty si pub- lic_put_myProperty). Un exemplu de scriptlet Simple.html din galeria de cod de pe pagi- na următoare descrie o pagină Web simplă. Secţiunea cuprinsă între şi este un standard HTML. Textul din blocul a scriptletul DHTML. APRILIE 1998 BYTE Romania 33 Fundamente/Programare Scriptleturi simplificate Punctând cu mouse-ul în orice loc din interiorul blocului Paragraf

are ca rezul- tat invocarea metodei setUni t, care comută conţinutul elementului SPAN între cuvânt şi propoziţie. Un clic cu mouse-ul în secțiu- nea Header

invocă metoda selectMe, care scoate în evidenţă un cuvânt sau o propoziţie. Fişierul Simple.html are trei funcţii. Funcţia setUni t comută între conținuturile SPAN. Funcţia selectMe selectează un cuvânt sau o propoziţie, în funcție de setările elementului SPAN. Funcţia hi deMe ascunde blocul Paragraf

. Deoarece doar funcția setUnit posedă prefixul pub! i c_, aceasta va fi singura metodă expusă. Un alt scriptlet Pentru a fi util, scriptletul trebuie încărcat într-o pagină container. Al doilea listing din galeria de cod, Container.html, este o pagi- na Web care se comportă ca o gazdă a fişieru- lui Simple.html. Eticheta OBJECT de la sfârşitul listingului Container.html face referire la scriptlet. Acesta creează un nume de identificare (Test S1) pentru invocarea scriptletului. Eticheta PARAM indică spre fişierul script- let. Atributul TYPE specifică tipul MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) al scriptleturilor. Cealaltă etichetă OBJECT sta- bileşte mărimea și poziţia ferestrei scriptle- tului în interiorul suprafeţei de afişare a gazdei. În general, eticheta OBJECT din fişierul gazdă va avea minim trei seturi de atribute în momentul proiectării. Este importantă includerea atributului TY PE. Daţi-i valoarea text/x-scriptlet. De asemenea, trebuie să specificaţi fişierul scriptlet. Puteţi realiza acest lucru cu ajutorul atributului DATA al etichetei OBJECT sau prin etichete PARAM care are NAME egal cu ur! şi VALUE va face referință la URL-ul scriptletului. Oricând trebuie să faceţi o referință la o metodă sau proprietate expusă a scriptletului, trebuie să atribuiţi o valoare atributului 1Dal etichetei OBJECT. Setarea ID reprezintă obiectul în cadrul gazdei. Puteţi seta o varietate de atribute în momentul proiectării sau la execuție în timp ce gazda încarcă fişierul scriptlet. De exem- plu, toate scriptleturile care oferă utiliza- torului un răspuns, trebuie să aibă setările HEIGHT şi WIDTH. Acestea stabilesc o zonă fixă pentru pagina scriptlet, având ca refe- rinţă colţul din stânga-sus. De asemenea, puteţi specifica proprietatea barei de defi- lare. Cu ajutorul acesteia, utilizatorii pot deplasa de pe gazdă fereastra scriptletului pentru a vedea diferite părţi ale paginii scriptlet. Un buton INPUT din Container.html in- 34 BYTE Romania APRILIE 1998 Scriptlet Example

word. It will highlight.

Scriptlet Example voca TestS1.setUnit. Aceasta functie activează metodele expuse care comută va- lorile SPAN. Prin schimbarea valorii ele- mentului SPAN, butonul din afara scriptle- tului determină modul în care blocul Header răspunde la un clic al mouse-ului. Avantaje Cel mai important avantaj al scriptleturilor este acela că permite dezvoltatorilor DHTML să-şi încapsuleze codul în scopul reutilizării acestuia. Deoarece scriptleturile funcționează în Internet Explorer 4, dar la fel de bine şi în aplicaţiile native Windows, dezvoltatorii pot construi și răspândi com- ponente pe o gamă largă de platforme. Deoarece DHTML este înregistrat, uti- lizarea acestuia vă limitează la navigatoarele Microsoft pentru Windows și Mac. Astfel, DHIML nu este adecvat pentru pagini Web care să satisfacă o gamă largă de utilizatori. În schimb, utilizaţi-l în cazul siturilor speci- fice Internet Explorer 4 şi a celor care sesizează automat navigatorul. BI Rick Dobson, doctor, (RickD@cabinc.win.net), este președintele CAB, Inc., o firmă de consul- tanță pentru baze de date şi dezvoltare Internet. Este redactor colaborator la Microsoft Interac- tive Developer. Vizitaţi situl Web al firmei sale la http://www.cabinc.win.net. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] Baze de date O provocare: transmiterea modificării datelor către diferitele sisteme ale corporației. De Bob Breton Replicarea fiabilă a datelor n sistem mediu client/server rulează, în zilele noastre, 12 sis- teme de operare, nouătipuri de baze de date și 17 unelte de dez- voltare. Mai adăugaţi și tendinţa de descen- tralizare a organizaţiilor, dezvoltarea depozitelor de date şi noile aplicaţii orien- tate Web și este uşor să vă daţi seama de motivele pentru care replicarea datelor a devenit o parte strategică a operaţiilor cor- poratiilor. Utilizatorii de aplicaţii economice doresc să aibă oricând acces deplin şi facil la datele corporației, să le examineze gi să le analizeze după pofta inimii. Managerul sistemului informatic, MIS, trebuie să protejeze integri- tatea acestui bun preţios al corporației şi să asigure performanţe de vârf pentru sis- temele operaţionale. Pentru satisfacerea ce- rințelor ambelor categorii este nevoie de o soluţie de replicare care permite ca datele curente să fie puse acolo unde este nevoie de ele, când este nevoie. Un semnal clar că aveţi nevoie de repli- care este ecoul şi solicitările din partea uti- lizatorilor finali. Dacă nu este suficient să vă convingă, atunci există multe cerinţe legen- dare pentru afaceri şi situaţii care sem- nalează necesitatea replicării. Aceste sunt rezumate în caseta din pagina următoare („Aveţi nevoie de replicare când...”). Alegerea unei strategii dereplicare Există o mulțime de moduri de a deplasa datele prin întreprindere. Replicarea este un termen cuprinzător, care include o mulțime de metode de mutare a datelor şi care cuprinde totul, de la simpla descăr- care/încărcare manuală la metodele auto- mate bazate pe tranzacţii. Pentru a deter- mina modul optim de replicare a datelor, trebuie în primul rând să stabiliți foarte clar cerințele. Mai precis, o soluţie eficien- tă de replicare a datelor trebuie construită pe o arhitectură deschisă și API-uri deschise. Acest lucru va asigura conlucrarea cu o mare varietate de surse de date şi ţinte, cât şi cu reţele, SO şi tehnologii viitoare. Replicarea trebuie să se execute asincron față de apli- caţiile operaţionale şi trebuie să asigure reîmprospătarea datelor cu latenţă rezona- bilă, pentru a minimiza impactul asupra sis- temelor operaţionale. Este important, de asemenea, ca schema de replicare să poată să recupereze datele după erori de sistem şi este rezonabil de simplă, datele replicate pot fi vechi de câteva zile, săptămâni sau luni. O altă strategie este replicarea sincronă cu comitere în două faze. Pe măsură ce au loc tranzactii, ele sunt distribuite pe diferite situri printr-un mecanism minuţios de dia- log. Tranzacţiile sunt acceptate doar dacă Mainframe sau magazie de date Cent aul O Un client înaintează o operaţie de tranzacţie la server. € La nevoie, un agent de replicare inter- ceptează operațiile într-un jurnal virtual. refacere a bazei de date sau propriul jurnal și transmite operaţiile către serverul de replicare. Modelul asincron de tranzacţie distribuită Server de replicare sem © Agentul de replicare citeste sau jurnalul de Sit replică () Serverul de replicare citește operaţiile în coada de intrare pentru siturile ţintă. (9 Serverul de replicare organizează și scrie tranzacţiile în ordinea finalizării în coada de ieșire a fiecărui sit. @ Daca situl replică este activ, datele sunt aplicate la baza de date a acestuia în ordinea finalizării tranzacţiilor. Sybase Replication Server folosește cozi de tranzacţii pentru a asigura integritatea datelor în cazul în care are loc o eroare de reţea sau de sistem. de comunicaţii. În fine, trebuie să fie scala- bila si robusta pentru a putea face fata creşterii numărului de abonaţi la replicare. În continuare sunt prezentate câteva strate- gii obişnuite pentru replicarea datelor. Prima strategie, vidaj-şi-reîncărcare (Dump-and-reload), se mai numeşte „reţea cu pantofi”. Aceasta implică distribuirea ma- nuală a copiilor datelor prin transferarea aces- tora pe bandă, de exemplu, și încărcarea lor pe un alt sistem. Cu toate că această schemă toate siturile interconectate sunt disponi- bile. Cu toate că se asigură sincronizarea în timp real a datelor, există dezavantaje serioase. Dacă oricare dintre situri este indisponibil, tranzacţiile nu se pot finaliza, expunând sistemul informatic al corporației la privarea de componente individuale. Mecanismul de dialog solicită în mod sem- nificativ reţelele atunci când trimite mesaje între situri în încercarea de a coordona acceptarea datelor. APRILIE 1998 BYTE România 35 Fundamente/Baze de date Replicare fiabilă pentru date O a treia strategie este replicarea asin- crona, prin instantanee (snapshot). Instan- taneele asincrone implica distribuire la timp a copiilor recente in cadrul organizatiei. Acest lucru ofera un mod mai practic $i mai eficient pentru partajarea datelor, cu riscuri mai reduse in caz de erori de retea sau de componente. Compromisul este că siturile distribuite trebuie să lucreze cu date care sunt doar atât de actuale ca intervalul din- tre două instantanee. Trebuie avut grijă ca tabelele dependente să fie copiate la inter- vale corecte, pentru a se asigura consistenţa sistemului. De exemplu, dacă se copiază fac- turile înainte să se fi copiat clienţii noi, a- tunci sistemul cu replicare poate greşi la pre- lucrarea corectă a noilor facturi pentru aceşti clienți. O altă strategie este modelul de tranzac- ţii distribuite, asincrone, care este din ce în ce mai mult modelul preferat. Acest model foloseşte un mecanism bazat pe evenimente care asigură livrarea fiabilă şi continuă a tranzacţiilor în întreprindere. Eveniment, în acest context, înseamnă orice modificare a datelor. "Un exemplu de implementare a acestei strategii este Replication Server, de la Sybase. Acesta utilizează o abordare bazată pe jurnalizare pentru a ajuta coordonarea și administrarea schimbărilor la date, așa cum se vede în figura „Modelul de tranzacţii dis- tribuite asincrone”. Mai întâi, un agent de replicare interceptează schimbările în baza de date, din jurnalul de refacere (recovery log) al SGBD-ului, schimbări cauzate de actualizări în aplicaţia client. Eventual, le inserează într-un jurnal virtual, dacă jurnalul de refacere nu este disponibil. Agenţii de replicare folosesc jurnalul pentru a trans- mite automat către serverele de replicare doar modificările solicitate. Serverul, în schimb, transmite continuu actualizările de tabele către copiile replicate. Acest lucru asigură consistenţa optimă a datelor din întreprindere, fără să afecteze performanța. Retineti: un aspect critic al replicarii este consistenta. Serverul de replicare primeşte operaţiile şi le pune într-o coadă de intrare. Apoi scrie tranzacţiile în ordinea finalizării (commit) în coada de ieșire pen- tru fiecare server activ abonat. Acest meca- nism de stocare-transmitere izolează uti- lizatorii de erorile de sistem sau reţea. Deoarece actualizările sunt distribuite tran- zacțional, siturile-replică sunt totdeauna consistente. De exemplu, dacă se adaugă un client nou și se creează o factură în aceiași tranzacţie, siturile replică vor finaliza tran- zacția doar după ce recepționează ambele actualizări. Deoarece sunt distribuite doar modificările suferite de date, tranzacțiile sunt trimise în ordinea apariţiei către sis- 36 BYTE România APRILIE 1998 temele ţintă. Această strategie îmbunătăţeşte latenţa şi reduce solicitările rețelei. Replicarea în realitate “Un sistem eficient de replicare poate să ofere eficiență operaţională şi un avantaj com- petitiv. Divizia din Sud-Est a companiei Kaiser Permanente, care oferă îngrijire medicală, poate fi un exemplu. Replicarea areun rol cheie în întreprinderea distribuită Kaiser Permanente. Doriţi să aveţi o perspectivă consolidată asupra operaţiilor distribuite ale corporației, operaţii urmărite cu o mulţime de DBMS- uri, sau doriţi informaţii de referință consis- tente din întreaga întreprindere. Doriţi să plasați date de ultimă oră mai aproape de unităţile funcţionale care au nevoie de ele, pentru a le putea izola de ero- rile ce apar altundeva în rețea. Doriţi să reduceți traficul din reţea și cos- turile aferente comunicaţiilor atunci când lucraţi cu un sistem centralizat. Sistemele de suport operațional sunt su- praîncărcate și accesul ad-hoc produce perturbații în OLTP (on-line transaction pro- cessing) Kaiser Permanente a avut nevoie să ofere aplicaţiile operaţionale având informaţii actualizate privind membri. Aceste infor- maţii se află într-o bază de date DB2 pe un mainframe IBM, dar era necesar să existe date pertinente pentru aplicaţiile care se ocupau de planificarea consultaţiilor pen- tru pacienţi, de datele medicale ale pacien- ţilor, de suportul decizional, pentru labo- ratoare, radiologie şi date farmaceutice. Soluţia de la Sybase cu Replication Server, Replication Agent for DB2 şi Open Server a făcut posibilă replicarea informaţiilor către aceste aplicaţii aproape în timp real. În fiecare zi, informaţiile despre membri se schimbă pe mainframe-ul companiei. Acestea înseamnă cam 15.000 tranzacţii pe zi şi circa 1 GB de informaţii. Iniţial, personalul TIa interogat sistemul DB2 pen- tru a găsi datele care s-au modificat. Acesta a necesitat programare şi mult timp. A mai necesitat aplicarea de mărci de timp (time- stamp) informaţiilor actualizate de per- sonalul TI. Acesta a condus la apariţia unor inconsistenţe şi inexactităţi la copierea datelor de către celelalte aplicaţii. Acum, pe măsură ce se fac actualizările pe sistemul cu membri, Sybase Replication Agent for DB2 interceptează automat modificările şi le trimite la serverul de replicare. Serverul le distribuie apoi la aplicaţiile corespunză- toare. Din cauza diversităţii existente la sis- temele proprii, Kaiser Permanente a avut nevoie de o soluţie de replicare eterogenă. Sistemele pentru radiologie, farmacie şi suport decizional folosesc informaţii repli- cate intre, DB2 si Sybase SQL Server. Sis- temul pentru laboratoare foloseşte totuşi un SGBD Universe iar sistemul de fişele medi- cale electronice foloseşte o bază de date Dispuneţi de angajaţi mobili, care se conectează ocazional și care au nevoie de acces și de actualizări ale sistemului cor- poratiei. Faceti o migrare de pe sistemele vechi si aveti nevoie de perioada de tranzitie pentru mutarea datelor in timp ce sistemele functioneaza sincron. Aveti in plan implementarea de magazii sau magazine de date și trebuie să automa- tizati deplasarea datelor intre sisteme. Erorile la situri nu sunt urmate de refacere adecvată prin strategiile actuale de refacere după dezastre. MUMBPS cu interfață EDI și sistem de mesaje HL7. Pentru a facilita replicarea datelor către aceste sisteme, Kaiser Permanente a folosit Sybase Open Server pentru a scrie aplicaţii care au rolul de porţi (gateway) la aceste sisteme non-Sybase. Soluţia permite furnizarea datelor în timp real sau în loturi către aplicaţiile OLTP şi de suport decizio- nal. Informaţiile critice despre pacient sunt trimise acolo unde este cea mai mare nevoie şi compania poate trece la platforme mai efi- ciente din punctul de vedere al costurilor. Inperativul de azi al utilizatorului —să aibă informaţia acolo şi atunci când are nevoie de ea — necesită o soluţie cuprinzătoare de replicare. Aceasta trebuie să poată cuprindă sisteme mainframe, client/server şi desktop. Trebuie să ofere şi refacere automată după incidente. Pare pretenţios, dar multe orga- nizaţii — cum este Kaiser Permanente — au constatat că satisfacerea acestor cerinţe poate aduce un semnificativ avantaj com- petitiv. E Bob Breton este responsabil de marketing şi management de produs pentru tehnologiile de replicare şi mesaje de la Sybase. Poate fi con- tactat la breton@sybase.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila) PI 4 A 9% | s i E, oy Your Internet Business Solution @ Powered by SPA RC-Solaris „20 [ Servere e-mail pentru intreprindere 6 simple, incat utilizatorii le con- sideră ca pe ceva obişnuit. Ad- ministratorii de reţea însă, puşi faţă în fata cu configurarea serviciilor e-mail nu sunt atât de norocoși. Ei trebuie să lupte cu pro- bleme cum ar fi disponibilitatea, contabili- zarea, securitatea și controlul. Acestea sunt imposibil de administrat când altcineva vă guvernează serverul de mail. Pe măsură ce aplicaţiile e-mail cresc în importanţă, multe organizații constată că prelucrarea acestuia trebuie realizată în interiorul companiei. Faţă de sistemele proprietare de e-mail, care rulează pe sisteme de operare LAN spe- cifice sau pe computere mainframe, e- mail-ul prin Internet foloseşte standarde deschise, astfel încât clienţii şi serverele pot „ comunica de-a lungul rețelelor eterogene și între sisteme de calcul diferite. SMTP (Sim- ple Mail Transport Protocol) a definit pen- tru prima dată comportamentul în Internet al clienţilor e-mail și al serverelor în RFC 821 (în anul 1982). Deşi definit pentru pri- ma data in 1983 in RFC 918, POP3 (Post Office Protocol 3 - specificata in RFC 1460) reglementeaza schimbul de e-mail intre un client cu o conectivitate sporadică şi un ser- ver e-mail. IMAP (Internet Message Acces Protocol) definit în RFC 1730 şi actualizat în 1996 prin RFC 2060, adaugă capacitatea de-a administra mesajele și folderele uti- lizatorului de pe un server, fără a fi nece- sară descărcarea acestora pe mașina locală a clientului. NNIP (Network News Trans- port Protocol, RFC 977) adaugă capacitatea de-a distribui şi participa în grupuri de dis- cutii in Internet. Toate aceste protocoale au evoluatamplu in mediul Unix, fiecare dintre ele fiind imple- mentat pe un server ca şi modul separat (vezi Tech Focus). Dar acum, cedând cererii pen- 38 BYTE România APRILIE 1998 lienţii şi conturile e-mail Inter- net sunt acum lucruri atât de tru produse Windows, producătorii au transformat Windows NT într-o altă plat- formă importantă pentru servicii de e-mail. Candidații Pentru această evaluare am testat servere e- mail de întreprindere care suportă SMTP, IMAP şi POP, alegând cinci produse: Lotus Domino 4.6, Novell GroupWise 5.2, Net- scape SuiteSpot Messaging Servere 3.01, Eudora WorldMail 2.0 și Microsoft Ex- change Server 5.5. Am rulat de asemenea versiunea gratuită Linux 5.0 de la Red Hat (vezi „Linux: une-mail ieftin standardizat”). Pentru a satisface cerinţele diferitelor sis- teme de operare, am utilizat trei servere diferite. Am instalat Lotus Domino, Eudo- BYTE faa ra World Mail si Microsoft Exchange Ser- ver pe un ALR Revolution 2X cu 128 MB de RAM, două procesoare Pentium II la 300 MHz și două unităţi de 4,5 GB Ultra Wide SCSI. IntraNetWare 4.11 de la Novell si Li- nux de la RedHat au partajat spatiul oferit deun server Pentium Prola 180-MHzcu 64 MBRAM siounitate de 4,2 GB Ultra-Wide SCSI. Am testat Netscape Suitespot Mes- saging Server pe un sistem Ross Technolo- gy SPARCplug cu două unităţi centrale la 125-MHz ruland Solaris 2.5.1. Sistemele client au fost o masina Windows NT si doua mașini Windows 95, conectate la servere via Pentru a realiza comunicații sofisticate în interiorul şi exteriorul organizației, serverele e-mail din generația următoare vor adăuga IMAP la SMIP. De Tom Yager Ethernet LAN la 10 Mbps şi rutate prin Internet, rulând Outlook Express de la Microsoft, Internet Explorer 4.01 şi Com- municator 4.04 de la Netscape. Am testat capacitatea de administrare de mail în două moduri, folosind un simplu benchmark SMTP: primul test a impus transmiterea către server din partea celortrei clienţi a 50 de copii dintr-un mesaj de 136 KB (incluzând aici două ataşamente MIME); al doilea testa avut aceiaşi clienți şi a realizat transmiterea a 333 de mesaje mai scurte (2,3 KB). Lotus Domino Mail Dacă deja folosiţi Notes sau Domino, un upgrade la versiunea 4.6 a Domino Mail ar fi o idee bună. Utilizatorii Notes îşi pot di- recţiona e-mail-ul de pe Internet în inbox-ul Domino, în timp ce e-mail-ul destinat Inter- netului este rutat prin serverul de mail. Cli- enţii de e-mail standard pot accesa e-mail-ul Internet precum şi poşta Notes, cutia poştală unificată fiind capabilă să lucreze chiar si atunci când mesajele vin din exterior. Formularele Notes sunt vizualizate cel mai bine cu ajutorul unui client Notes, însă ele pot fi accesate şi folosind un navigator standard. Datorită îmbunătăţirii accesului Web la Notes prin Domino, utilizatorii pot vizualiza acum cutiile postale iar adminis- tratorii pot vizualiza $i modifica parametrii serverului. Folosind navigatoarele de la Netscape si Microsoft nu am întâmpinat nici o problemă în accesarea paginilor client sau a celor administrative. Datorită multiplelor sale posibilităţi, Domino Mail seamănă mai mult cu o colec- ţie încropită de servicii care nu știu nimic unul despre celălalt decât cu un server mul- tifuncţional unitar. Volumul mare de date de intrare cu care are de-a face administra- torul pentru a menţine funcțional Domino www.byte.ro Adăugarea de utilizatori ca și task-uri suplimentare este ușor de realizat cu Messaging Server - ® o interfata de administrare bazata pe Web. s Users and OS Cites oh meet: Vizualizarea administrarii arborescente de la WorldMail o imită pe ce de la Exchange însă navi- garea este mai dificilă. Mulțimea de para- metrii de la Domino este accesibilă printr-un ~ ¢ ¢ navigator și dela consola Domino Last name: Scheia te esac soot hess rant, User name: Schnaudes Schnitee Mac net Mail file: maitischnenzer asf Sehnetizat Seheitzat Short name: shinateter Forwarding address: Internet message Hotes storage: Intemet password: Work Home Title: Street address: Company: City: Department: State/province: Location: Zipfpostal code: Manager: Conmigo fea @\nterfata de administrare de la Exchange oferă un acces rapid la toţi parametrii. Componenta WebAccess de la GroupWise oferă utilizatorilor o atractivă și funcţională interfață navigator către cutiile poștale, respectiv planificări. Folosind uneltele de administrare grafică, modernele servere e-mail își surclasează predecesorii. Mail Server este descurajant, interfața nefiind de mare ajutor. De asemenea, documentaţia tipărită este slab organizată iar manualul on- line se încarcă încet chiar și pe un server puter- nic. În plus, există prea multe proceduri - de la configurarea Notes ca-şi un serviciu Win- dows NT până la asigurarea unui acces IMAP4 - care constituie operaţii slab docu- mentate şi neautomatizate. Pe durata testărilor am întâmpinat unele probleme. Spre exemplu, în mod implicit toate e-mail-urile către interior erau directio- nate către server, acest mod de deservire a me- sajelor degenerând într-o buclă: serverul di- recționa mesajele de intrare către el însuși. Prin urmare, a trebuit să curățăm manual coa- da de aşteptare şi să modificăm înregistrările utilizatorilor. De asemenea, eşecul întâmpinat de Domi- no în definitivarea testelor benchmark, în www.byte.ro mare parte datorită unei interacțiuni neferi- cite dintre server și alt software instalat pe server sau reţea, a fost supărător. Mult mai supărătoare au fost însă fişierele binare atașate care n-au putut fi citite de clienți. Un reprezen- tat Lotus a sugerat că problema s-ar datora inconsistentei din partea clientului în imple- mentarea MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions). Același reprezentant a afir- mat că propriile teste Lotus au descoperit un cusur de funcționare la clienţii care ar cauza astfel de probleme; problema se află mai mult la navigatoare decât la server, care acţionează doar pe post de stocare de mesaje. Domino Mail Server oferă magazinelor Notes o conectivitate e-mail Internet vitală. Luând însă în considerare dificultatea întâmpinată la instalare şi configurare, slaba documentaţie si alte probleme, nu am reco- manda Domino Mail Server pentru organi- zatiile care nu rulează deja Notes. Novell GroupWise Group Wise de la Novell se bazeaza pe servicii IntranetWare cum ar fi TCP/IP, porti IPX- IP și server Web integrat, extinzându-le la suport pentru posta electronica și colaborare de grup. Ca și Lotus cu Notes, Novell urmă- reşte să vă convingă să achiziţionaţi un client proprietar pentru a accesa funcţiile de colabo- rare, flux al muncii, administrare de docu- mente respectiv de vizualizare a mesajelor for- matate RIF oferite de GroupWise. Am încercat clientul Group Wise însă nu ne-a plă- cut; am comutat la Outlook Express şi ne-am simțit mai ușurați. Mai exact, Group Wise singur nu poate deschide e-mail-uri standard: trebuie să folosiţi un agent e-mail Internet care rulează pe Unix, Windows NT sau NetWare și care APRILIE 1998 BYTE Romania 39 Lab Report Software Servere e-mail pentru întreprindere LAB EVALUAREA REZULTATELOR SERVERE DE E-MAIL PENTRU ÎNTREPRINDERE pa e OEI RAT A Ga Aa E AAN Netscape Messaging Server 3.01 Un server de e-mail compatibil cu standardele actuale, care se instalează şi se administrează cu uşurinţă. Este disponibil separat sau ca şi componentă a pachetului server SuiteSpot Netscape. Ca şi produs individual este evaluat la 25 $ per Netscape General Administration 3.08 cutie postala. TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE FACILITATI PERFORMANTA GLOBAL Messaging Server 3.01 kkk kk kkkkk kok kkk kkk kk kkk Microsoft Exchange Server 5.5 Aki tok tk tok tek tok kk tok kk Novell GroupWise 5.2 Akai kkk Aki Aki Xa Eudora WorldMail 2.0 kk kkk kkk kkk tokek Lotus Domino 4.6 tot kkk tk tok tok kk kK Excelent Xxx x Foarte bine xxx Bine x Acceptabil x Slab mediază cererile SMTP, IMAP și POP între clienţi şi server. La fel ca şi Domino, Group- Wise construiește adrese e-mail criptate pe care trebuie să le suprascrieți manual. Am fost antrenați de asemenea într-o problemă de buclare care a fost similară cu cea întâlnită la Domino, fiind la fel de ușor de rezolvat. Per global, administrarea serverului cu un client Windows 95 a fost o bagatelă. Group Wise a obținut un punctaj mare pen- tru performanţele benchmark rapide și o relativă uşurinţă în folosire precum și pentru agentul său WebAccess, elegant şi eficient pentru un acces Web de la distanță la e-mail, foldere partajate și programări de grup. Dacă rulati orice aroma de Netware, ar trebui să-i 40 BYTE Romania TECH FOCUS SMTP Pur si simplu, un mai bun protocol de e-mail Fara SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) nu poate fi transmis nici un e-mail Internet. Specificat iniţial în 1982, în vremurile de demult ale Internetului, scopul SMTP-ului era să asigure o interfață unică de mesagerie care să poată fi folosită pentru transmiterea de mesaje între oricare două computere, indiferent de sistemul de operare sau hardware-ul folosit. Implementarea SMTP a solicitat existența unui server care să răspundă comenzilor telnet recepționate la portul 25 TCP, printr-o transmitere sau acceptare a mesajului. Standardul SMTP descrie un interpretor de comenzi care la rândul lui utilizează un vocabular redus. Fiecare server trebuie să suporte un set de bază format din șapte comenzi cu ajutorul căro- ra un client e-mail se poate identifica respectiv poate identifica emițătorul, poate configu- ra destinatarii și transmite mesaje. Mesageria direct la terminal este implementată rar, ea fiind suportată de trei comenzi opţionale. Cele două comenzi opţionale - VRFY și EXPN - verifică existența unui destinatar respectiv extinde adresa acestuia la numele complet al uti- lizatorului. De asemenea, dacă serverul va permite, comanda de expansiune va lista toți mem- brii unei liste de distribuţie date. Prin 1994, a fost clar că, deși SMTP constituie o specificaţie utilă și robustă, a mai rămas spațiu pentru îmbunătățiri. RFC 1651 a definit un mecanism pentru adăugarea de servicii la SMTP, numit SMTP Service Extensions, cunoscut și ca ESMTP (Extended SMTP). Acest stan- dard a adăugat comenzi noi pentru iniţializarea unei conexiuni între un client și un server. Daca la pornirea unei sesiuni cu un server, clientul folosește noua comandă (EHLO în loc de origi- nalul HELO) și dacă serverul recunoaște EHLO ca și comandă validă, cei doi pot folosi orice extensie. SMTP poate aborda și e-mail ASCII. Extensiile pentru servicii ajută clienții și serverele SMTP să negocieze lucruri cum ar fi opțiunea de-a refuza transferul unui mesaj dacă aces- ta este mai mare de-o anumită capacitate sau să realizeze transferuri inteligente ale unor cantități mari de mesaje de-a lungul unor circuite riscante, într-o modalitate prin care să se evite retransmiterea tuturor fișierelor. Una dintre opţiuni permite mesajelor să conţină caractere pe 8 biţi pentru fișiere binare; cu SMTP-ul clasic, pentru a realiza transmisia, ar fi trebuit să convertiți datele de pe 8 biți într-un format pe 7 biti. APRILIE 1998 faceți acum un upgrade și să luați în conside- rare achiziționarea unui GroupWise. Dacă nu rulati Netware, nu strică să experimen- tati Group Wise pentru Unix sau Windows NT; s-ar putea să fiți plăcut surprinși. Netscape Messaging Server Parte integrantă a suitei Netscape SuiteSpot, Messaging Server de la Netscape se remarcă fiind un produs foarte plăcut. Spre deosebi- re de alți producători, Netscape ne-a trimis un singur CD: fără documentaţie, fără kit de prezentare. Cu toate acestea, clienții Netscape primesc o cutie plină de documentaţii. Dar, noi nu am avut nevoie de ele. Messaging Serv- er se instalează fără efort în aproximativ 20 de minute chiar şi pe Unix. L-am configurat cu ușurință, folosind interfața sa bazată pe Web, obținând suport pentru toate stan- dardele cheie de mesagerie Internet. Spre deosebire de Domino si Group Wise, Messaging Server oferă doar aplicaţii e- mail. Dacă doriţi facilități groupware, Net- scape oferă Collabra. Serverul Web înglobat în SuiteSpotsuportă sarcinile administrative si le permite utiliza- torilor să-și schimbe parametrii propriului cont. Parametrii care pot fi modificaţi de uti- lizator sunt cei de bază: spre exemplu, uti- lizatorii pot înştiința serverul când vor pleca în vacanță sau pot schimba parola. O măsură inteligentă de protecție o reprezintă blocarea transmiterii de e-mail pe durata instalării pe Unix, serverul demon SMTP reprezentând deseori o poartă de intrare pentru hackeri. Rezultatele benchmark obținute de Mes- saging Server au fost tipice pentru serverele care au utilizat designul Unix. Astfel, în locul unei salvări temporare într-o coadă de astep- tare a mesajelor de intrare, urmată de o de- servire ulterioară către cutiile poștale, mesa- jele erau transmise cutiilor utilizatorilor la www.byte.ro Lab Report Software Servere e-mail pentru întreprindere Ci momentul recepționării. La un moment dat, doar un singur proces are drept de scriere a fişierului cutiei poştale, astfel încât mesajele multiple destinate aceluiași utilizator sunt ad- ministrate secvențial. Se realizează astfel un compromis: expeditorii externe sunt nevoiţi uneori să consume minute suplimentare pen- tru transmiterea mesajului, însă acesta ajunge imediat în cutia poștală a utilizatorului. Messaging Server este evaluat la 1250$ pentru 50 de locuri. El oferă un suport puter- nic pentru standarde și o configurare rapidă şi uşoară; a câştigat respectul nostru prin realizarea unor aplicaţii e-mail aproape per- fecte. Datorită unui preţ mic per loc, el este irezistibil pentru orice organizaţie care rulează servere Unix sau Windows NT. Messaging Server îşi merită cu prisosință calificativul BYTE Best. Eudora WorldMail Serverul de e-mail bazat pe Windows NT de la Eudora ofera performanţe excelente și o bună acoperire a standardelor. Însă, în ceea ce priveşte facilităţile și implementarea, pro- dusul de la Qualcomm s-a clasat în urma celorlalte produse evaluate. WorldMail 2.0 oferă cel mai bun suport pentru standardele SMTP şi SMTP extins, însă în ceea ce priveşte securitatea a obținut un punctaj slab datorită eşuării în adminis- trarea conexiunilor SSL (Secure Sockets Lay- er) pentru accesarea cutiilor poştale sau a pro- priei interfeţe de administrare Web. Deşi autentificarea cu certificate X.509 lipseşte, el suportă standardele de autentificare POP și IMAP aşa cum sunt definite în RFC 1939 respectiv REC 2195. Interfața de administrare WorldMail este bazată pe Windows, imitând vizualizarea arborescentă de la Exchange Server, care une- ori este greu de navigat. Din fericire, insta- larea WorldMail generează o configuraţie de server e-mail cu care se poate lucra. Odată ce v-aţi lămurit unde apare opţiunea de adău- gare de utilizatori în vizualizarea arbores- centă, puteți începe configurarea utilizato- rilor. Serverul Web înglobat oferă utilizatorilor un acces la director, însă designul este atât de slab încât practic nu este de nici un folos. WorldMail a forțat limitele reţelei 10Base- T LAN în care a rulat. El a transferat datele la o viteza aproape egală cu capacitatea cablu- rilor. Serverul a confirmat fiecare mesaj pentru a testa deservirea clienților. Cu toate acestea, am avut parte de unele dificultăți în realizarea testărilor, incluzând aici o blocare a Windows NI. Din fericire, după reiniţiali- zare, toate mesajele de test au fost vizibile în cutia poştală. Pachetul software are un preţ atractiv de 159$ pentru server și 1/0 cutii poştale. Însă cu www.byte.ro DERVERE DE E-MAIL CARACTERISTICI of Netscape Lotus Novell Eudora - Microsoft Tipulseneruui E-mail. Groupware Groupware Groupware | E-mail SUPORT SO Vv vy Vv WindowsNTserver $v v. NetWare server SECURIT ATE șI CONTROL „Criptare X.509 SSL POPOIMAR e i „ Numărlimitat de cutiipoștale vw ae. o concurență de servere de e-mail atât de pu- ternică, lipsa de lustru a WorldMail i-ar putea ţine la distanță pe cumpărători. Testele noas- tre limitate au generat o combinaţie brută de rezultate. Qualcomm vă permite să descăr- cati si sd testati Eudora; astfel puteţi să vă convingeti de calitățile WorldMail 2.0 înainte de-al cumpăra. Microsoft Exchange Server O componentă cheie a suitei server BackOf- fice de la Microsoft, Exchange Server 5.5 este purtătorul stindardului companiei pe piaţa de servere e-mail. Fiind unul din cele mai scumpe servere pe care le-am testat, el este de asemenea și cel care se integrează cel mai bine cu Windows NT Server. Unele din facilitățile Exchange Server cărora li s-a făcut multă re- clamă nu au fost disponibile la momentul publicării; nu oferea suport pentru certificare X.509 v. 3, deşi suporta certificate v.1. Instalarea Exchange Server a fost în gene- ral cu probleme. Spre exemplu, simțind că Lotus Notes a fost instalat, chiar dacă ulteri- ora fost sters, Exchange a încercat să instaleze o poartă e-mail Notes, anulând întreaga insta- lare; conform Microsoft, aceasta s-ar datora eat întâmpinat în îndepărtarea tuturor DLL-urilor Notes. În orice caz, am fost nevoiţi să disecăm scriptul de instalare și să modifi- APRILIE 1998 BYTE România 41 Lab Report Software Servere e-mail pentru întreprindere Linux: Un e-mail ieftin compatibil cu standardele inux reprezintă o tentantă alternativă la serverele de e-mail eva- luate aici. La un preţ de 49,95$, Red Hat Linux 5.0 nu include numai un puternic sistem de operare Unix care rulează pe un hardware Intel, Alpha și RISC, ci oferă de asemenea suport pentru SMTP, IMAP4, POP3 și servere NNTP (precum și DNS, HTTP și alte aplicaţii Internet). Multe din caracteristicile comune pachetelor comerciale (cum ar fi spre exem- plu certificare X.509 și cutii poștale criptate) sunt absente, însă prețul mic oferit de Linux, cerințele hardware minimale (procesor 80386 și 8MB de RAM) și lipsa taxelor per cutie poștală îl fac foarte tentant în comparație cu celelalte servere mai costisitoare. Red Hat oferă probabil sistemul cel mai ușor de instalat și fanii rat dintre toți distribuitorii de Linux. Dacă folosiți un hardware sim- plu precum și un video și cartele de rețea compatibile, Red Hat se auto- configurează. Doar partiționarea discului prezintă o modificare, însă și aceasta a fost în mare parte îmbunătățită. În doar câteva ore puteți fi gata de lucru. Dacă alegeți această opțiune pe durata instalării, toate serverele de mail vor fi instalate și pornite pentru dumneavoastră. După aceasta, fiecare utilizator Linux, actual sau viitor, va fi pregătit pen- tru recepţia și transmisia de e-mail. Propriul nume utilizator și parola Nu există o administrare grafică de e-mail, facilitățile de configu- rare pentru transmisie de e-mail fiind asigurate doar de serverul SMTP. Cu toate acestea, fișierul de configurare pentru transmitere de mail este binecunoscut pentru complexitatea sa, nefiind indicată folosirea lui de către novici. Red Hat oferă o configurare pentru transmitere de mail care este funcțională pentru marea majoritate a utilizatorilor. Orice doriţi în plus față de aplicaţii e-mail esenţiale, se află fie la Red Hat, fie poate fi obținut cu ușurință din alte surse. Este inclus de asemenea bine cunoscutul Apache Web server care suportă acum conexiuni SSL. Pentru Linux există posibilitatea administrării listei de adrese, de criptare a datelor, suport X.509, utilizatorii raportând suc- cese mari în urma rulării Linux în medii de afaceri. Dar pentru a evolua împreună cu Linux trebuie să aveți un nucleu care poate fi adaptat. Construirea unui server Linux perfect ia timp și cercetare, plus o mare doză de răbdare și dragoste pentru tehnologie. Dacă dispuneţi de ele și organizația dumneavoastră își poate permite o mică așteptare, încer- cati Linux. S-ar putea să descoperiți că este serverul e-mail de care aveți nevoie. Red Hat poate fi găsit pe Web la http://www.redhat.com; Linux International se găsește la http:/www.li.org. Linux le oferă un acces POP3 și IMAP4. căm fişierul registry pentru a repara proble- ma-0 sarcină nu prea ușoară. Distracţia a con- tinuat însă şi după instalare. Spre exemplu, Exchange Server suportă conectivitatea Inter- net doar dacă ştiţi să vă descurcați cu wizard- ul de conectivitate Internet. Modulul gate- way se instalează cu ușurință având nevoie de o matrice de opțiuni de configurare și de un wizard care vă nominalizează domeniul şi poate modifica înregistrările utilizatorilor activi pentru a instala adrese e-mail Internet valide. Relaţia confortabilă dintre Exchange Ser- ver si NT îl face potrivit pentru magazinele Windows, fiind capabil de-o importare uşoarăa utilizatorilor din orice domeniu NT. Conectarea cu domeniul respectiv vă oferă o parolă partajată pentru acces la fişiere şi tipărire; acces IMAP4 sau POP3 și acces Web la propria cutie poştală. Unele dintre carac- teristicile atrăgătoare ale Exchange Server cum ar fi formulare on-line, necesită întrea- ga versiune Outlook sau folosirea unei utili- tăți de conversie speciale. Folderele pentru programare şi discuţii publice sunt înglobate în interfața Web. Deși nu este disponibilă pen- tru administrare, după realizarea unei cone- xiuni, interfața necesită un timp lung pentru iniţializare. Însă odată încărcată, ea oferă o mulțime de caracteristici. Exchange Server s-a comportat bine însă nu excepțional, în special luând în considera- re versiunea Enterprise Edition pe care am evaluat-o si care are un pret de 3549$ pen- tru 25 de cutii poştale. Chiar și datorită unei integrări solide cu NT, lipsa de facilități a Exchange Server îl menţine pe un loc secund însă solid, după Messaging Server de la Netscape. Sigilat și furnizat Piaţa serverelor e-mail are câte ceva pentru fiecare. Messaging Server de la Netscape oferă o configurare fără efort (chiar și în Unix) şi o administrare ușoară bazată pe Web, pentru doar 25$ pentru o cutie poştală. În ciuda problemelor întâmpinate la Lotus Domino Mail, cea mai bună caracteristică a sa - de-a fi INFORMAȚII DESPRE PRODUSE Eudora WorldMail 2.0 http://www.lotus.com/ Mountain View, CA _ $159 with 10-user license dominomail — 650-254-1900 Qualcomm, Inc. : http://www.netscape.com/ San Diego, CA. Microsoft Exchange Server comprod/server_central/ 619-658-1291 ies pe ee - product/mail : - Microsoft Corp. Rene AVN ude aicgia Redmond, WA “Novell GroupWise 5.2 Lotus Domino 4.6 n. http://www.microsoft.com/ $718 with 5-user license $2490 (with Domino server); exchange „Novell, Ine. — $55 to $69/user : Provo, UT Lotus Development Corp. Netscape Messaging Server http://www.novell.com/ Cambridge, MA 3.01 groupwise _ 617-577-8500 42 BYTE Romania APRILIE 1998 $25/user (minimum 50 users) Netscape Communications Corp. o temelie pentru viitoarele aplicații Notes - reprezintă în continuare cea mai bună soluție intranet pentru acele organizaţii care nu şi-l pot dezvolta singure. Group Wise de la Nov- ell le oferă fanilor un alt motiv de care să fie mândri: este un server e-mail solid și rapid. Eudora WorldMail de la Qualcomm are unele puncte negre, însă datorită preţului de 159$ pentru 10 licenţe reprezintă o atracţie irezistibilă, fiind justificată o testare în inte- riorul companiei. Serverul de la Microsoft este versatil şi un bun performer. Desi este un picin urma stan- dardelor recente, el conferă o siguranță și o bună integrare cu serverele Web şi NNTP de la Microsoft. Aşa cum afirmă cei de la Micro- soft, „până în prezent nu s-a ars nimeni fiindcă a cumpărat Exchange Server”. În final, dacă aveți timpul şi priceperea să-l adminis- trați și nu vă deranjează unele limitări, Linux vă permite să administrați e-mailul în com- panie pentru 50$. Indiferent că sunteți în căutarea unui anu- mit pret, suport pentru standarde sau carac- teristici speciale, unul din aceste produse cu siguranta ca va intruni cerintele e-mail ale organizatiei dumneavoastra. Serverele puter- nice fiind acum accesibile, nu va mai finevoie sa va incredintati comunicatiile sensibile unui tert furnizor de servicii Internet. BI Tom Yager este un colaborator al revistei BYTE, care conduce un laborator de cercetare indepen- dent din Texas. Poate fi contactat la adresa tyager@maxx.net. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] www.byte.ro Pentru abonament ae tea pos ‘alin revistă. înregistrați până la avor/trage la sorți paenecioni celor prezentate rac SUS. Dintre toti 44 BYTE Romania „20 [ Viitorul este colorat vând capacitatea de-a realiza în interiorul firmei tehnoredac- tare computerizată, rapoarte de afaceri şi tipăriri promoționale, companiile vor începe în curând să-și înlo- cuiască vechile imprimante monocrome cu imprimante color pentru grupuri de lucru. Pentru aceste sarcini, precum şi pentru tipăririle de zi cu zi, cele mai noi tipuri de imprimante laser color sunt mai ieftine, mai uşor de configurat şi mai robuste decât au fostvreodată. Fata de anul trecut, costul im- primantelor laser color este în scădere (în prezent oscilând între 2500$ şi 4500$), aceeaşi tendință observându-se şi la costurile per pagină respectiv la costurile pentru o tipărire de calitate, la costurile pe termen lung sau în avans. Cu toate acestea, imprimantele laser co- lor nu au înlocuit laserele monocrome în modul în care imprimantele cu cerneală co- lor le-au detronat pe cele alb-negru. Viteza color nu a egalat încă viteza monocrom; media lor atingând doar un procent de 25% din viteza monocrom. La nişte preţuri şi con- figuraţii similare, imprimantele alb- -negru continuă să ofere tipări iri monocrome mai | rapide şi semnificativ mai ieftine față de cele oferite de imprimantele laser color. În plus, preţul laserelor color nu a coborât atât de mult precum cel al laserelor alb- negru. (În mod curent, imprimantele laser color costa cu 600$ pana la 3500$ mai mult decât imprimantele monocrome.) Însă aces- te diferenţe se micşorează continuu. În prezent, preţul per pagină monocrom al laserelor color aproape că îl rivalizează pe cel ale imprimantelor alb-negru. Ce au arătat testele Testele noastre au oferit unele rezultate interesante. Astfel, în mod surprinzător, imprimanta cea mai scumpă a oferit cele mai APRILIE 1998 slabe performanțe și caracteristici. În schimb două din cele mai accesibile imprimante, au oferit cea mai bună calitate globală. Vechiul compromis între calitate si per- formanţă a rămas în continuare de actuali- tate. În testele noastre, imprimantele care ofereau tipărirea de cea mai bună calitate erau cele mai lente. Imprimantele foarte - rapide aveau tendința reducerii calității. În aceste condiţii, domeniul de mijloca fost mai subțire decât ne-am fi așteptat. Pe de altă parte, dacă când sunteţi conec- taţi într-o reţea, performanţele dvs. pot BYTE BEST ER COLOR creşte semnificativ în funcţie de lățimea de bandă a reţelei şi de sistemul folosit pe post de server de tipărire. (Reţineţi că testele noas- tre de performanță au fost realizate folosind portul paralel - cel mai lent mijloc de trans- misie - fiind echivalent cu scenariul pentru cazul cel mai pesimist.) Suspecții obișnuiți Am rugat producătorii să ne livreze impri- mante laser color al căror preţ varia între 2000$ şi 5000$, cu o rezoluţie minimă de 600x600 dpi, care tipăreau de la trei la şapte pagini per minut. Am cerut ca toate sistemele să includă interfeţe paralele si Ethernet si, dacă era posibil, o opţiune pentru PostScript. Am primit următoarele şapte impri- mante: HP Color LaserJet 5M dela Hewlett- Packard, Optra SC 1275n de la Lexmark, Producătorii sustin că im- primantele color pentru grupuri de lucru vor repre- zenta în curând un stan- dard pentru afaceri. Va fi oare prețul acestora justifi- cat de-o calitate pe măsură? De Michelle Campanale Color PageWorksPS de la Minolta, KX- P8410 Series de la Panasonic, magicolor 2CX PrintSystem de la QMS, Phaser 360 de la Tektronix $i DocuPrint C55 de la Xerox. (Tehnic vorbind, acestea sunt considerate imprimante laser, cu exceptia modelului Phaser 360 de la Tektronix, care foloseste o tehnologie cu cerneală solidă.) IBM nu a participat la această evaluare, deoarece produsul său Network Color Printer se afla la sfârşitul ciclului de func- ţionare, un produs nou urmând să fie lansat la momentul apariţiei acestui articol. De asemenea, Apple şi-a încetat producţia la Color Laser Writer. Pe lângă specificaţiile inițiale pe care le-am cerut, fiecare imprimantă testată a prezen- tat pe lângă unele diferențe și unele lucruri în comun. Astfel, toate folosesc pentru tipărire hârtie obișnuită. În plus, toate pre- zintă drivere Windows NT care rulează cu succes pe Pentium Pro la 200 MHz, rulând NT 4.0 cu Service Pack 3, deşi acesta dese- ori avea nevoie de ghionturi suplimentare. Undle imprimante au depășit cerința noas- tră de 600x600 dpi, reușind o scalare de 800x450 dpi (Tektronix) si 1200x1200 dpi (Panasonic, QMS). HPColor LaserJet 5M suportă doar 300 dpi. (HP afirmă că soft- ware-ul său îmbunătățit pentru culori a ridi- cat calitatea rezoluţiei de la 300 la 1200 dpi.) Imprimanta de la Panasonic a fost singu- ra care a oferit o cale rectilinie de prelu- crare a hârtiei, ceea ce conferă o bună pre- lucrare a mediilor combinate din moment ce sunt evitate o serie de răsuciri. Cu toate acestea, aproape toate imprimantele pe care le-am testat au manevrat cel putin un tip de medii combinate. Majoritatea imprimantelor testate supor- tă minimal limbajul PCL Sc (Printer Control Language), PostScript? sau ambele limbaje înglobate. KX-P8410 de la Panasonic este www.byte.ro ILUSTRATIE: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1998 PANOU DE CONTROL Afișajul cu LED-uri al panoului de control permite o administrare din exteriorșio “%* a urmărire a stărilor pentru acele momente în care administrarea de la distanţă este mai puţin convenabilă sau indisponibilă FIXAREA TERMICĂ După proiectarea celor patru culori pe tamburul de transfer, hârtia realizează o singură trecere pe acest tambur, preia toate cele patru culori primare, după care este evacuată prin zona . de fixare termică (fuser). m ™ 5 = RAM -. Deși multe din imprimantele testate au venit standard cu 20 până la 36 MB RAM, ele pot fi expandate pana la 32 — 76 MB. Imprimanta din figură oferă standard 24 MB RAM și poate suporta până la 384 MB. a 4 4 PLACA DE CONTROLLER Conţine procesorul, memoria, cipurile suplimentare și uneori unitatea hard. Imprimanta din figură prezintă un design lamelar, care permite fixarea controllerului în spatele imprimantei, pen- 4 tru un acces mai ușor la SIMM-uri. Vedere de sus prima imprimantă laser color pentru grupuri de lucru cu suport înglobat pentru Windows GDI (Graphical Device Interface) - un dis- pozitiv care depinde de sistemul gazdă şi de posibilitățile GDI din Windows. O altă excepţie o reprezintă Phaser 360 dela Tektronix. Această imprimantă suportă PCL doar pentru aplicaţii alb-negru şi uti- lizează PostScript 3. Acest tip nou de Post- Script prezintă un set extins de fonturi, din care 136 sunt fonturi înglobate. Impriman- tele care prezintă PostScript 3 includ o caracteristică numită „pull print”, care per- mite tipărirea de conţinut Web cu o inter- venție minimală din partea utilizatorului. Tehnologie Acest grup mic de imprimante laser color oferă o imagine clară asupra tehnologiei avansate a imprimantelor. Cu PostScript 3 şi GDI, in plus față de tehnicile noile de com- presie, procesoare RISC mai rapide, prețuri www.byte.ro TAMBUR DE TIPĂRIRE TONER Căutaţi un suport pentru toner care este marcat și codifi- cat în mod clar, fie prin culori fie prin formă, pentru a preveni inserţia în locuri greșite. MECANISMUL DE TIPĂRIRE Mecanismele RISC de tipărire rapidă întăresc noul grup de imprimante laser color. Imprimanta din figură conţine un procesor Vr4300 NEC la 133-MHz, care accelerează rata de tipărire a paginilor la 4-8 pagini color per minut respectiv 16 pagini monocrome per minut. Aici, în locul unui tambur, consumabilul fotoconduc- ™ SERIAL == CHEIE DE SECURITATE = DISPOZITIV DE ALARMARE == ETHERNET m= PARALEL RAM în scădere și căi rectilinii de prelucrare a hârtiei, e uşor de imaginat de ce aceste imprimante pot tipări de la 10 la 14 pagini per minut în modul monocrom şi de la 3 la 6 pa- gini per minut în modul color. Însă dincolo de aceste evoluţii tehnologi- ce, elementele cheie au rămas neschimbate. Cumpărătorii doresc în continuare un raport optim între performanță, preț si calitate. În testele noastre, am definit performanța având în vedere în primul rând viteza de tipărire şi de întoarcere la cursor. Am evaluat calitatea efectuând o serie de comparații subiective între ieşirea colora imprimantei şi fotografia originală. Preţul de vânzare al imprimantei ne-a ajutat să definitivăm această analiză, sistemul nostru de evaluare fiind realizat în final pe baza acestor criterii. În afară de calitate, viteză şi valoare, am urmărit şi costurile per pagină color sau alb- negru. De asemenea, au fost importante facili- tatile oferite: usurinta de întreținere si con- tor este o curea OPC. Pentru tipăririle cu patru culori, cureaua OPC face patru rotații. La fiecare rotaţie, cureaua OPC este descărcată cu ajutorul laserului și preia o culoare primară de toner, care este apoi transmisă tamburului de transfer. llustratie bazată pe QMS magicolor 2CX. figurare, includerea documentatiei si ușurința in administrare. Pentru a stabili un punctaj de implemen- tare, am adaugat caracteristicile impriman- tei, incluzând aici garanția şi suportul tehnic, potrivirea culorilor, utilitatea și softul de administrare reţea, costul pentru înlocuirea tonerului, modurile de tipărire, şi capacitatea de-a tipări de pe disc floppy. Tehnologia şi inovaţia în metodele de transfer a cernelii precum și inovațiile aduse mecanismului de tipărire ne-au ajutat să definitivăm acest pachet de evaluare. APRILIE 1998 BYTE România 45 46 BYTE Romania atorita preturile in scădere de pe piata imprimantelor si a sal- turilor tehnologice, alegerea unei imprimante laser color n-ar trebui să fie o operaţie dificilă, nu-i așa? Greșit. Alegerea unei combinaţii potrivite de caracteristici pentru o imprimantă laser color este mai mult decât o simplă enumera- re. Pentru multă lume, calitatea este mai importantă decât preţul, respectiv perfor- manţa. Pentru alții însă, esenţială este mar- ca, urmată apoi de calitate și caracteristici. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, marca firmei reprezintă un sim- plu nume, preţul fiind un factor cheie deter- minant, performanţa putând afecta costul total al investiţiei iar calitatea deținând supremaţia. Dacă adăugaţi la aceasta un set bun de caracteristici şi facilități veți obține o combinaţie care va mulțumi cu siguranță pe toată lumea. În același mod am organizat şi noi evaluarea globală, alocând urmă- toarele ponderi: 30% pentru viteză, 40% pentru calitate, 10% pentru facilități, 5% pentru caracteristici, 10% pentru preţ şi 5% pentru costul per pagină. Cea mai bună imprimantă Am decernat premiul pentru cea mai bună imprimantă modelului magicolor 2CX de la QMS, deoarece a oferit cea mai bună com- binaţie între calitate, performanță, preţ și al- te caracteristici specifice imprimantelor. Eas-a dovedita fi extrem de rapidă în tipări- rea alb-negru, tipărirea color înregistrând o mică încetinire. Rezultatele au depășit aşteptările. Punctajul de calitate obținut de magicolor 2CX în testele noastre subiective n-a avut adversari, culoarea şi calitatea la 600x600 dpi fiind excelentă. DocuPrint C55 de la Xerox si KX-P8410 de la Panasonic sunt ocupantele locurilor 2 respectiv 3 in ceea ce priveste combinarea calității şi a performanţei la un preţ decent. Imprimanta de la Xerox permite crearea unor umbriri omogene şi fără cute pentru grafice color pentru afaceri. Cu toate aces- tea, culorile sale (în special roșu) erau în mod surprinzător mai închise decât imaginea foto originală. (Testele noastre au fost realizate pentru configuratiile originale ale impri- mantelor.) IMPRIMANTE LASER COLOR TECH FOCUS ee DE TIPARIRE ; Trimiteti hartia, vărog Istoric vorbind, pe durata procesului de tipă- rire cu patru culori, imprimantele laser color supuneau hârtia la patru treceri, una pentru fiecare culoare. Pentru a crește viteza și a reduce costurile, companiile au trebuit să proiecteze un proces de tipărire color mult „mai eficient. Astăzi, s-a ajuns ca astfel de - tehnologii și tehnici să fie disponibile. „Consecințele acestor procese de tipărire, mult mai eficiente, afectează în primul rând viteza, chiar dacă o calitate a culorii și un cost total - al investiţiei reprezintă beneficii secundare. _ Magicolor 2 de la OMS folosește un pro- ces de tipărire cu patru culori în care hârtia realizează o singură trecere. Cureaua car- tușului organic fotoconductor (OPC) reali- zează patru rotații. La fiecare rotaţie, cureaua OPC este dezactivată cu ajutorul laserului și captează o culoare primară de toner care este apoi transmisă tamburului de transfer. După proiectarea celor patru culori primare pe tamburul de transfer, hârtia realizează o sin- gură trecere pe acest tambur, preluând o sin- gură dată cele patru culori, înainte de ieșirea prin zona de topire. Printr-o singură trecere a hârtiei, imprimanta păstrează o impregnare bună a culorilor. Imprimanta cu cerneală solidă Phaser 360 APRILIE 1998 de la Tektronix, topește cernelurile solide în interiorul imprimantei. Aceste cerneluri se resolidifică imediat ce au ajuns pe hârtie. Ele se întăresc rapid și nu curg pe hârtie. Procesul presupune o singură trecere a hârtiei. În plus, tehnica folosită este similară cu cea folosită în tipărirea cu offset, deoarece eanu tipărește direct pe hârtie. lată modul de lucru: Un tambur acoperit cu un film protector dintr-un material elec-“ trolitic solid este rotit, pe măsură ce un car- „tuş de întreţinere îl curăță și îl unge cu un strat subţire de ulei. Cerneala solidă încăr- cată în partea superioară a imprimantei este presată într-un încălzitor care-o topește și-o transmite capului de tipărire. Capul de tipă- rire păstrează cerneala într-o formă lichidă și, pe durata procesului de tipărire, propulsea- ză toate cele patru culori prin jeturi piezo- electrice pe stratul subţire de ulei de pe tam- bur. Pe măsură ce imaginea din oglindă este creată pe tamburul rotitor, hârtia este luată din tavă și transmisă către preîncălzitori. Când imaginea este complet imprimată pe tambur, | hârtia încălzită este presată de-a lungul tam- burului, fiind în continuare evacuată din im- primantă. În acest mod, imaginea este trans- ferată în mod automat pe hârtie. Am apreciat design-ul inteligent al Docu- Print C55, care oferea un acces usor la componentele interne. Nu am întâmpinat nici o problemă cu schimbarea cartușelor de toner sau a memoriilor RAM. Deşi această imprimantă nu a fost greu de configurat, instalarea a durat mult datorită numărului mare de componente. Atât în ceea ce priveşte graficele color de afaceri, cât și în cazul fotografiilor color utilizate în testele noastre subiective, KX- P8410 a generatimagini veritabile. Cu toate acestea, punctajul obținut la caracteristici și facilități l-au clasat doar pe locul trei. Imprimantele de la Lexmark, Minolta si Tektronix s-au situat în urmă la intervale scurte. Totuși, Phaser 360 de la Tektronix a excelat în viteză şi unicitate, care include un design eficient al cartuşului de toner șiun suport PostScript 3. Calitatea slabă precum şi timpul mare de topire a cuburilor de cerneală i-au redus însă din punctajul acor- dat caracteristicilor, facilităţi şi calităţii. De asemenea, Phaser 360 avea 174 de fonturi rezidente. ColorLaser]et SM de la HP a prezentat o combinaţie de caracteristici de imprimantă care erau cel mai putin de dorit. De asemenea, această imprimantă a fost și foarte greu de configurat. Usor de cumpărat Imprimantele laser color își reduc cu repezi- ciune preţul, devenind accesibile pentru majoritatea activităților. Articole scumpe în trecut, imprimantele laser color nu mai con- stituie niște limitări pentru activităţile care necesită o eficiență crescută şi o reducere a costurilor. Preţul celor şapte imprimante tes- tate a oscilat între 2999$ şi 5199$, majori- tatea situându-se in jurul lui 2999$. Magicolor 2CX de la QMS s-a distantat ca fiind cea mai rentabilă imprimantă dintre cele pe care le-am testat. La 3200$, eaareali- zat cel mai bun punctâj în testele de culoare, care au realizat o comparaţie cu docu- mentele care conţineau grafice complexe tipărite de celelalte 1 imprimante, În plus, faţă de preţul său mic, consumabi- lele sale nu sunt exorbitant de scumpe: 99$ pentru alb-negru și 129$ pentru color. Prețul său de 2 cenți per pagină îl rivalizează pe cel al imprimantelor monocrome. Cu toate acestea, în comparaţie cu competitorii săi, cei 11 cenți per pagină color sunt putin mai mult decât media. Ciclul său de lucru este de 5000 de pagini color şi de 20000 sau mai mult de pagini monocrom per lună. La 2999$, KX-P8410 reprezintă o bună investiţie. În continuare, în ordine descen- FOTOGRAF: STEVEN GREENBERG © 1998 REZULTATELE EVALUĂRII CEA MAI RENTABILĂ LAB CEA MAI BUNA CEA MAI BUNA CALITATE QMS Magicolor 2CX QMS Magicolor 2CX pir in comparatie cu calitatea QMS Magicolor 2CX Cele mai înalte distincţii au La 3200$, magicolor 2CX dela oferită. Consumabilele nu vor da Magicolor 2CX de la QMSa QMS reprezintă un adevărat chili- o spargere mare în bugetul dvs. oferit în ambele configurații PostScript şi PCL o calitate de care trebuie ţinut cont la 600 fost acordate imprimantei magicolor 2CX de la QMS care a furnizat cea mai bună dpi. Ea permite şi o scalare la 1200dpi. Excelentă pentru grafice de afaceri, materiale combinaţie a vitezei şi cali- tăţii. În plus, producătorii săi au adăugat şi o combi- nație de succes de caracte- promoţionale, ristici, facilităţi, tehnologii tehnoredactare computeriza- şi cost per pagină. tă şi unele expresii artistice, magicolor 2CX oferă culori pline de viaţă surprinzătoare. PONDERI PONDERI PONDERI Cost pe pagină Facilităţi Cost pe pagină Facilităţi Facilităţi Caracte- ristici Caracteristici Caracteristici PRET TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PERFORMANTA CALITATE VALOARE "APRECIERE GENERALĂ QMS magicolor 2CX $3200 xxx Kak kik Kak kk kkk kk tok tok Xerox DocuPrint C55 $3500 xxx kkk Kak AXA kakk kak Panasonic KX-P8410 Series $2999 kkk xx kkk kkk kk kkk tk kkk Lexmark Optra SC 1275n $4450 kt KKkk kk kkk kkk kkk Kkkk Minolta Color PageWorks PS $3299 kkk kkk kkk kkk kkk kak Tektronix Phaser 360 $3695 kkk* kK kkk kkk kkk kkk HP Color LaserJet 5M $5199 kkk xk Kk kk kk KKK kkk k& Exceptional XX Ax Foarete bine *&*k* Bine XX Acceptabil * Slab dentă a rentabilității s-au situat DocuPrint C55 de 3500$ dela Xerox, urmatindeaproa- pe de Color Page Works PS de 3299$ de la Minolta. Phaser 360 de 3695$ de la Tek- tronix, urmat de Optra SC 1275n de 4450$ de la Lexmark s-au situat cu mult mai în urmă. În final, LaserJet 5M de 5199$ de la HPa fost cel care a stabilit limita inferioară pe scena rentabilităţii. (Ponderea pentru cea mai rentabilă imprimantă a fost împărțită în mo- dulurmător: 75 % calitatea tipăririi, 15% per- formanta, 5% caracteristici și 5% facilități.) Imaginea este totul Magicolor 2CX de la QMS a fost desemnată din nou ca fiind imprimanta care oferă cea mai bună calitate. Ponderea pentru această evaluare a fost împărțită astfel: 75% pentru calitate, 15% pentru viteză, 5% pentru facili- tati si 5% pentru caracteristici. Această im- primantă a tipărit broşuri de cea mai bună cali- tate, precum şi rapoarte cu o prezentare profesională. Spre deosebire de unii dintre www.by competitorii săi, această imprimantă se va comporta bine şi în cazul unor aplicații artis- tice, premergătoare tipografiei sau de tehno- redactare computerizată. În mod interesant, trebuie remarcat că, în ceea ce priveşte cali- tatea tipăririi la 1200 dpi, respectiv 600 dpi, nu am remarcat nici o diferență. Magicolor 2CX de la QMS prezintă de asemenea un număr mare de facilităţi, dato- rită uşoarei instalări şi configurări, a driverelor Windows NT bine implementate, timpului mic de încălzire şi procedurii de protecţie la înlocuirea greşită a tonerului. La fel ca în categoria pentru cea mai renta- bilă imprimantă, Panasonic KX-P8410 s-a clasatpe locul secund în evaluarea pentru cea mai bună calitate, fiind urmată îndeaproape de DocuPrint C55 de la Xerox. În urma aces- tora s-au aflat imprimantele de la Minolta şi Tektronix, cea din urmă fiind singura impri- mantă testată care tipărea la o singură trecere a hârtiei. Acest lucru a mărit considerabil viteza. Cu toate acestea, chiar și la 800 dpi, calitatea oferită de Phaser 360 mai are mult până să devină de invidiat. Ea suportă Post- Script3 însă PCL (Post Script Language) doar pentru tipărire monocrom. În ceea ce priveşte ColorPageWorksPS de la Minolta, aceasta oferă o tipărire excelentă la 600 dpi, fiind singura care poate tipări direct de pe-o unitate floppy. Pentru dimen- siunea legală ea tipăreşte doar monocrom. Phaser 360 de la Tektronix poate realiza o scalare la 1200 dpi, însă în acest caz calitatea tipăririi diferă cu puţin fata de cea oferită de configurarea la 600 dpi. De asemenea, ea nu permite tipărirea hârtiei de format legal, fiind ușor dezavantajată din acest punct de vedere. Optra SC 1275n de la Lexmark s-a clasat pe locul penultim, în mare parte datorită unor delimitări rigide la 600 dpi PostScript şi aunei pixelări (pixelation) notabile la 600 dpi PCL. În final, calitatea tipăririi oferite de impri- manta de la HP a fost slabă din toate punctele de vedere, în special datorită unei tipăriri la 300-dpi şi unor culori şterse. APRILIE 1998 BYTE Romania 47° Ceva vechi, ceva nou X-P8410 Series de la Panasonic și Phaser 360 de la Tektronix sunt ambele de primă clasă. Interfața de dispozitiv grafic (GDI) de la Panasonic, care vă permite tranzacții dintr-o bucată folosind SO-urile Windows, nu este nouă, însă KX-P8410 este prima imprimantă laser color de rețea bazată pe GDI. Phaser 360 prezintă noul PostScript 3 de la Adobe care-i oferă fonturi extinse și tipărire pregătită pentru Web. Zici că vrei o revoluţie? olorPageWorks PS de la Minolta prezintă un sistem foarte simplu de înlocuire a tonerului. Deschizând capa- cul, tamburul fotosensibil și cartușul cu toner cu gura de umplere închisă vor fi degajate lateral. Acest mecanism sim- plifică mult înlocuirea tonerului. Otipărire durabilă folosind cerneala pe bază de pigmenți în ultimii ani, au fost introduse pe piață un număr considerabil de impri- linante color care generează tipăriri excelente însă au un defect comun: tipăritura nu se menține. Tipăririle care folosesc sublimarea vopselei, respec- tiv jet de cerneală, se comportă bine în mediile mai puţin expuse la lumină. Când acest lucru nu se respectă, ele își pierd repede strălucirea. Acoperirea unei tipărituri cu un filtru UV ajută, însă nu suficient. Veriga slabă din lant "este însăși cerneala bazată pe vopsea. Câțiva producători de imprimante au lansat o nouă generaţie de cerneluri bazate pe pigmenţi care oferă tipări- turilor o durată de viață semnificativ mărită. Pentru a face o comparaţie între noua cerneală bazată pe pigmenți și cerneala bazată pe vopsea, am testat o imprimantă de format mare, 2500 CP de la Hewlett-Packard, care permite tipărirea unor foi de până la 32 de inci lățime, și un model desktop, Alps MD 1000. HP 2500 CP de 11995$ este o imprimantă PostScrip 3 de 600x600 dpi, caracterizata de un sistem de cerneala CMYK de mare capacitate, care uti- lizează atât cerneala bazată pe vopsea, cât și pe cea bazată pe pigmenți. Ea „a fost dotată cu un disc hard de 2 GB, 20 MB de RAM (cu posibilități de upgrade | la 68 MB) și o cartelă ee pentru conectare la retea, PC sau Mac. „ Sistemul de tipărire este o iii inion set sunt inclusi 410mm - din fiecare tip de cerneală colorată, un cap de tipărire, un cartuș de cerneală “și un curatitor al capului de tipărire. Când e cazul, capetele de tipărire se „ oprescși se reumplu singure. Nu e necesară alimentarea sistemului pentru i a-lmenţine în funcţionare, acesta fiind capabil de perioade lungi de funcţio- Z „nare nesupravegheată. 2500 CP tipărește 0 imagine de 90x60 cmîn17 minute, decupând-o atunci când e gata. Folosind un procesor Intel 960 HD, ea. poate realiza în mod automat. conversia la o imagine de tip rastrui in timp : arhivă, tipăririle efectuate cu noile generații de cerneluri bazate pe pig- - „ce tipărește altă imagine, fiind capabilă să menţină în memorie imagini de „. tipărire multiple, de dimensiuni variate, care pot fi tipărite ulterior astfel : incat sa foloseasca eficient spatiul hârtiei. Înainte de-a lucra cu cerneala bazată pe pionierii, am executat unele 48 BYTE România APRILIE 1998 te cu vapselele iraopionalee.. teste cu cerneală standard bazată pe vopsea, pe o varietate de medii, ca și punct de comparaţie. Unul din teste a scanat la 600dpi cu ajutorul unui scanner HP. 6100C un tablou realizat în guașă (de 8 x 10 inci). Cu ajutorul pro- cesorului RIP (Raster-Image Processor) al imprimantei 2500 CP, am rasteri- zat imaginea la 24x30 inci după care am tipărit-o pe-o hârtie mată. Cu excepția cazului în care imaginea a fost mărită, tipăritura a fost foarte fidelă originalului în ceea ce privește detaliile, culoarea, tonul și calitatea supra- feţei. Asigurat că hardware-ul și-a îndeplinit sarcina, am trecut la cerneala bazată pe pigmenți. Rezultatele au fost foarte apropiate însă nu identice. Alps MD 1000 este o imprimantă de birou care folosește sistemul de tipărire cu cerneală Alps Micro Dry bazată pe pigmenţi. Cernelurile Micro „Dry folosesc panglici situate în cartușe separate, fiind capabile de rezoluții de până la 600x1200 dpi. MD 1000 folosește un controller pentru trans- miterea datelor la capul de tipărire, creează șabloane de tipărire de mare densitate, în unități de 40 microni per punct și fixează termic cerneala pe mediul de tipărire. Tipăriturile rezultate nu prezintă deformări ale hârtiei, fiind rezistente la apă. „ Suplimentar, culorilor standard CMYK, cartusele de cerneală vin în alb, „ceea ce asigură un rezultati impresionant care nu este valabil în alte sisteme de tipărire. Există de asemenea un cartuș care asigură un strat transparent de protecţie. MD 1000 tipărește pe o varietate de medii, de la hârtie laser la folii transparente. Alps comercializează de asemenea o hârtie foto-rea- listă de înaltă performanță. Acestea generează rezultate care în anumite cazuri rivalizează mediul fotografic tradițional. Partea slabă în sistemul _ Alps este cartușul care trebuie să reali izeze treceri multiple peste mediul de i tipărire, lăsând în mod inevitabil urme pe suprafața de tipărire. “Dacă până acum nici una din tipăriturile digitale n-a putut fi considerată menti vor furniza indiscutabil tipărituri de mai lungă durată decât cele cica HARTĂ: GEOSYSTEMS GLOBAL CORP. © 1998 cest LabReport Hardware re- prezintă prima serie dintr-o ge- neratie noua de teste de pro- duse practice, care a fost reali- zată în întregime într-un laborator BYTE complet modernizat. Pentru acest grup de imprimante, ne-am modelat testele după ce- le dezvoltate de NSTL pentru BYTE, cu une- le completări. Domeniile evaluate au inclus performanța (în primul rând viteza de tipă- rire), pe durata tipăririi unei varietăți de ima- gini, calitatea tipăririlor monocrome, mă- surată pe un set de pagini de test standardi- zate, şi o evaluare subiectivă a calităţii color atât pe fotografii cât și pe grafice de afaceri. Toate testele au fost realizate folosind un sistem Compaq ProLiant 800 cu un pro- cesor Pentium Pro la 200 MHz si 16 MB RAM, ruland Windows NT 4.0 Server cu Service Pack 3 (SP3). Imprimantele au fost conectate direct la portul paralel al sis- temului de test. Înainte de testare am configurat fiecare imprimantă și am instalat driverele pentru a verifica dacă lucrează corespunzător. Pe durata acestei faze, am descoperit un număr de probleme. Spre exemplu, pe impriman- ta Hewlett-Packard, driverele PCL n-au lucrat corespunzător sub NT, deşi au reali- zat o tipărire fără probleme pentru Post- Script. Driverele oferite, odată cu impriman- ta, au fost „sparte” de SP3, însă cu ajutorul sitului Web al firmei am obţinut unele noi. Performanța Înaintea fiecărui test de performanţă, am reinițializat calculatorul şi imprimanta şi am instalat driverele pentru a ne asigura că nu METODOLOGIA DE TESTARE pentru a continua evaluarea KX-P8410. Calitatea În testele pentru determinarea calității imagi- nii, au existat două componente: prima a fost reprezentată de-o evaluare obiectivă a unor caracteristici, cum ar fi dimensiunea minimă a liniei, a apropierii, respectiv randarea de text (atât pentru imagini normale cât şi pen- tru imagini alb-negru), iar a doua de vertica- litatea liniilor şi randarea în scală de gri. Pen- tru ambele componente, a fost folosită doar culoarea neagră. Suplimentar, am pregătit două pagini color speciale (ambele fişiere JPEG), pentru a reflecta ca- racterul practic al acestor im- primante. Una dintre pagini avea patru fotografii care au fost alese pentru subtilitatea culorilor, lucru ce ar fi generat o reproduce- au să apară conflicte. Iniţial, am rulat testele NSTL/BYTE InterMark pentru a măsura viteza de tipărire atât pentru text, cât și pen- tru imagini grafice în modurile PCL şi Post- Script. Apoi am descoperit că aceste teste nu rulează pe o imprimantă Panasonic care folo- sește GDI în locul PCL sau PostScript. De asemenea, unele imprimante PCL au generat probleme la testare, deşi ele au tipărit bine în aplicaţii normale cum ar fi Word şi Photo- shop. Prin urmare, am mai realizat o testare pentru toate unitățile, A prin tipărirea de sub Word97a A unui document format din 10 A pagini, care conţinea modifi- A cări de fonturi, grafice şi cu- loare. Suplimentar, am mă- surat timpul pentru tipări- rea primei pagini, desco- perind variaţii surprinză- toare. Planul nostru de tes- re dificilă. Cealaltă pagină a pre- tare a fost folosit pen- zentat grafice cu o hartă și o siglă tru generarea unei me- colorate. dii geometrice pondera- Cele două pagini eşantion urmau să fie tipărite din Pho- toshop, fiecare imprimantă fiind setată pe modul de ieşire de cea mai bună calitate, folosind hârtie de imprimantă laser de calitate. Cu excepția imprimantei de la Panasonic, toate tipăririle au fost efectuate pe modul de înaltă rezoluție. Aceasta din urmă a fost capabilă de rezo- luţii de 1200 dpi, generând rezultate uimi- toare pe imagini mici. Unitatea primită pen- tru testare avea instalat doar 8 MB de me- morie. Din acest motiv, ea nu a făcut fata fi- şierelor noastre de test de 6 MB. KX-P8410, _arulat la o calitate de tiparire de 600 dpi. te a subtestelor individu- ale, însă eșuarea rulării tes- telor InterMark pe impri- manta Panasonic, a generat unele probleme spinoase. Nea- vând timp suficient pentru crearea unui subset suplimentar de testare, am asig- nat imprimantei Panasonic un punctaj egal cu media celorlalte şase. Aceasta nu a repre- zentat o soluţie satisfăcătoare, deoarece, în practică, în cazul unor aplicaţii normale, ea a fost cea mai rapidă imprimantă din grup. Cu toate acestea, a fost tot ce-am putut face Pentru ambele tipuri de pagini, am pre- gătit o tipărire Iris, foarte costisitoare, care 10 Toi să servească ca și referință absolută de culoa- re. Un juriu format din 14 membrii BYTE a evaluat paginile (identificate doar printr-o literă) pe o scală de la 1 la 10. Pentru evalu- Tektronix Phaser 368 m Lexmark Optra SC 1275n Minolta Color gm Xerox DocuPrint C55 PageWorks PS =e E Panasonic KX-P8410 area finală a calităţii, testele obiective au cân- tărit 70%, iar calitatea color subiectivă 30%. mă HP Color LaserJet 5M Evaluarea globală Pentru evaluarea globală, din punctajul final am acordat preţului 15%, calității 40%, per- formantei 30%, iar caracteristicilor si facili- QMS magicolor 2CX & ~~ . Performmanţi: Cali tăților câte 5%. Am procesat evaluări sepa- rate, folosind ponderări diferite, bazate pe un criteriu constituit din calitate şi valoare. Cu toate acestea, rezultatele nu au suferit ate 6 6 7 Performanţa: bazată pe viteza de tipărire. Calitate: bazată pe evaluări subiective. modificări semnificative. -Russell Kay [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] 9 10 APRILIE 1998 BYTE România 49 IMPRIMANTE LASER COLOR Hewlett-Packard CARACTE Lexmark International, Inc. RISTICI Minulta Corp. Peripheral HP Color LaserJet 5M Optra SC 1275n Products Division Minulta Color PageWorks PS Pretul la data de 1/30/98 $5199 $4450 $3299 Evaluare globală wk Ai Arii SPECIFICAȚII Dimensiuni (HWD în inci) 14.8x24.4x19.3 15.87 x 19.8 x 20.75 20 x 20.9 x 15.7 Greutate (kg) 36 26 29 Viteza de tipărire (pagini pe minut) 2-3 (color)/10 (A&N) 3 (color)/12 (A&N) 3 (color)/12 (A&N) Fabricant mecanism de tipărire Konika N/A Minulta - NC-L3001 RAM standard/maxim 36/76 32/32 20/68 Tehnulogie de comprimare Memory Enhancement technulogy (MEt) RAM Smart RealTime Memory Compression Rezolutie maxima (dpi) 300 x 300 600 x 600 600 x 600 Rezoluţie interpolată maximă (dpi) 1200 x 1200 with HP Image REt 1200 N/A ~ N/A Frecvenţă procesor (MHz)/tip Interfaţă 40/AMD 29040 RISC 10Base-T Ethernet, paralel (serial opțional) 66/Intel 1960 RISC 10/100Base-T Ethernet, paralel (serial optional) 33/Intel i960JF RISC IEEE-1284 paralel, Ethernet Port bidirecțional/ECP paralel Viv v/Nu Nu// Port paralel dimensiune C/LocalTalk/IrDA Nu///Optional Optional/Optional/Optional Nu///Nu Porturi active simultane V V Limbaj descriere imprimantă Enhanced HP PCL5 color PostScript 2, PCL5, PCL6 Adobe PostScript 2 si Adobe PostScript 2 PCL5c ALIMENTARE HARTIE, CAPACITATE, CERNEALA Capacitatea sertarului de intrare/iesire (pagini) 250/100 250/250 400/250 Capacit. (pagini)/pretul sertarului aditional pt. hartie 250/$445 250/$124 250/$129 Foloseste sertare de la modele anterioare Nu N/A v Greutate max. hârtie (kg) 8 14 30 Număr de căi pentru hârtie 1 1 2 Tipul hârtiei Hârtie normală, dim. legal, folii transparente, hârtie lucioasă până la 8 kg, Hârtie normală, dim. legal, folii transparente, hârtie lucioasă, etichete până la 30 kg, Hârtie normală, folii transparente, etichete, plicuri, cărţi poștale, 50 BYTE Romania stoc hartie stoc hartie pana la 30 kg. Dimensiune legal doar pentru A&N. Costul schimbării tonerului $8.95 (black)/$43.95 (color) $75 (black)/$69 (color) $69 (black)/$84 (color) Avertizare la cantitate mică de toner V V V Cost estimat pe pagină (în cenți) 1.8 (A&N)/5 at 15% coverage (color) 2 (A&N)/11 (color) 2 (A&N)/1 1 (color) Capacitate cartus toner (pagini) 3K la 5% 4.5K (A&N)/3.5K (color) 4.5K (A&N) la 5%/3.5K (color) SOFTWARE ȘI DRIVERE Ciclu de lucru evaluat (pagini pe lună) 30,000 (color la 5% acoperire 20,000 (color) 30,000 (color), 75,000 (A&N) Drivere Caracteristici driver aplet Filigran/broșură Tipărire thumbnail (până la N) Duplex manual RAM necesar pentru tipărire GDI Cel mai nou PCL Interpretor PostScript/mecanism tipărire Alte emulări/moduri de tipărire Include soft pentru corecție culori Include soft utilitar Include soft de administrare de rețea Include soft pentru aplicații Fonturi rezindente Windows 3x, 95 (except Win 95 32-bit), NT, OS/2, Mac OS, DOS Swor SIMM v (PN/PostScript SIMM)// Vv N/A PCL5 PostScript 2 N/A 45 înglobate, scalabile (35 inteligente, 10 TrueType) Windows 3x, 95, NT, OS/2, Mac OS Autoinstalare/dezinstalare vy/Nu până la 4/până la 16 vV N/A PCL5 (color)/PCL6 (A&N) PostScript 2 PCL5/PCL6 V N/A V N/A 75 scalabile în PS/PCL5, 45 scalabile în PCL5. vizualizare fonturi Windows 3x, 95, NT Tipărire până la N, filigran imagine negativă și oglindă Vv Vv 15MB PCL5c PostScript 2 N/A v Vv V Vv 39 type 1 (PS), 35 Intellifont (PCL), 1 bit map, 10 TrueType Tiparire de ap floppy N/A V Tipărire până la marginea hârtiei SERVICII PENTRU CLIENȚI Garantie(ani)/domenii 1/On-site 1/P,L,F,R 1/On-site Telefon gratuit 800-527-3753 800-539-6275 800-459-3250 Telefon 208-323-2551 606-232-2000 See Web site Adresă Web http://www.hp.com http://www.lexmark.com http://www.minultaprinters.com = BYTE Best W =da; N/A=nu se aplică APRILIE 1998 Garantie: P=partiala; L=manopera; F=costul transport; R=retur la beneficiar. kkk & Exceptional * 4 Acceptabil XX Ax Foarte bine AX x Bine * Slab WWW buțe TO Y Wi We PY Panasonic Computer Peripheral Co. QMS, Inc. Tektronix, Inc Xerox Corp. KX-P8410 Series Digital Color Laser QMS magicolor 2CX Phaser 360 Xerox DocuPrint C55 Color Laser Print System Printer $2999 $3200 $3695 $3500 Aki Aki kkk tk 18.2x 20.1 x 19.4 15.3x19.7x 19.3 13x 15.8x 19.8 16.5x18.5x16.5 40 30 23 27 3.5 (color)/14 (A&N) 4-8 (color)/16 (A&N) 6 (color) 3-6 (color)/12 (A&N) Matsushita, Electrophotographic . Hitachi HL-1 Tektronix Sharp 8 (8410E)/72 (8410N) 24/384 24/48 24/64 Lossless QMS proprietary N/A N/A 1200 x 1200 600 x 600 800 x 450 600 x 600 N/A 2400 x 600 -800 x 450 N/A 16/Intel 133/NEC VR4300 RISC 100/RISC 50/AMD 29040 RISC Paralel, SCSI, (Ethernet optional) 10Base-T Ethernet, paralel, or serial 10Base-T Ethernet (100Base-T or Token Ring opt.), paralel, (serial opt.) IEEE-1284 paralel interface (serial opțional), Ethernet Viv w'/Nu w/Nu v/Nu Nu/Nu/Nu Nu/Optional/Nu Nu///Optional Nu/Optional/Nu v v [d V GDI PostScript, PCL5C, HPGL, si emulare Adobe PostScript 3, PCL5 PCL5c și PostScript 2 tipărire în mod linie monocrom Până la 850 250/250 200/200 250/150 250/$125 250/$479 625/$495 250/$595 N/A Nu previous model V N/A 145 30 11 8 2 1 2 2 Hârtie normală, dim. legal, folii transparente, plicuri, etichete până la 30 kg Hârtie normală, folii transparente, dim. legal, plicuri, etichete până la 30 kg Hârtie normală, folii transparente pânăla 11 kg. Fără dim. legal. Hârtie normală, dim. legal, folii transparente, plicuri până la 8 kg. stoc hârtie stoc hârtie Stoc hârtie. Stoc hârtie. $84 (black)/$170 (color) $99 (black)/$129 (CMY) $99 (3 color/2 black ink sticks) C, M, and Y $50 each/K $18 Y V V 3 (A&N)/10 (color) 2 at 5% (A&N)/11 at 20% (4-color) 6 <10 at 20% coverage 12K (A&N)/1 0K (color) 10K (A&N)/6K (CMY) 4.3K la 5% 4K (C, M, & Y)/5K (K) 10,000 (A&N)/25,000 (color) 20,000 (A&N)/5000 (color) N/A 20,000 (50% A&N, 50% color) Windows 3x, 95, NT Windows 3x, 95, NT, OS/2, Mac OS, SuNuS, Solaris, AIX, HP-UX, System V.4, Silicon Graphics Windows 3x, 95, NT, OS/2, Mac OS, Unix Windows 3x, 95, NT, OS/2, Mac OS, Unix Hyper-Tetra color matching N/A N/A v/Nu Via supplied Win 95 Adobe driver v/Nu Vv v Via supplied Win 95 Adobe driver Vv Vv v 16MB N/A N/A N/A N/A PCL5c/GL2 PCL5 monuchrome PCL5c N/A PostScript emulation PostScript 3 PostScript 2 (optional) N/A LNO3 Plus, XE5, CGM, (CCITT optional) HPGL N/A v v v v N/A v v N/A N/A V V V V Nu 42 rezidente (PS), 18 scalabile 174 rezidente 35 cu PCL (Intellifont), 35 cu PS > (fonturi scalabile Adobe Type 1) Optional 1/P, L, F- 90 days/On-site 1/On-site 1/On-site 1/P 1 888-744-2494 800-523-2696 800-835-6100 800-832-6979 201-348-7973 334-633-4300 503-682-7377 716-264-2466 http://www.panasonic.com/alive http://www.qms.com http://www.tek.com http://www.xerox.com APRILIE 1998 BYTE Romania 51 Blocaje PC... De fapt, și sistemele mainframe se blochează, dar nu ca și PC-urile căci nu îngheaţă. Protecţia extrem de Fără blocaje de sistem Iată de ce sunt PC-urile de azi Atitudinea „ce dacă?" PC-urile nu sunt concepute pentru a fi fiabile. Începând de la hardware și terminând cu softul, proiectanţii de calculatoarele care se blochează cel mai des hard și soft au făcut economii, au şi cum puteți face riscat și au preferat aparenţa în loc de performanţă. ca sistemul dumneavoastră să fie fiabil. De Tom R. Halfhill omnii vin de pe Marte. Doamnele de pe Venus. Cal- culatoarele din iad. Cel puţin, așa pare atunci când sistemul dumnea- voastră se blochează subit, distrugând rezultatele nesalvate ale unor ore de muncă. Dar, nu trebuie să fie așa. Unele calculatoare funcționează ani de.zile, între două încărcări de sis- tem. Din păcate, doar puţine dintre acestea sunt PC-uri. Dacă sistemele mari, serverele de vârf, sistemele de control înglo- bat pot funcţiona ani de zile fără căderi, blocaje, erori sau alte modalități de refuz al funcţionării, atunci de ce nu pot şi PC-urile? În mod surprinzător, răspunsul are doar tangential de a face cu tehnologia. Motivul principal pentru care PC-urile sunt calcula- toarele cele mai predispuse la blocaje este că fiabilitatea nu a fost niciodată o prioritate, nici pentru industria producătoare, nici pentru utilizatori. Asemenea pacienţilor care se duc la doctor, PC-urile trebuie să dorească schimbarea. „Când se blochează un sistem mare, cu 2000 de utilizatori, nu se face doar o reîncărcare și apoi se continuă lucrul”, spune Stephen Rochford, consultant cu experiență din Colorado Springs, Colo- rado, care dezvoltă aplicaţii financiare adaptate pentru beneficiari. „Beneficiarul vrea să ştie cauza blocării şi doreşte o rezolvare a problemei. Majoritatea beneficiarilor care au PC nu sunt așa de Softul se îngrașă Creșterea codului Sa programelor a scăpat de sub : E autoritari”. control. Cod mai mult, erori Cr — Din fericire, există semne că toată lumea începe să manifeste mai multe — dacă testările nu soi et E ceva mai mult interes pentru problemă. Utilizatorii încep să se satu- se extind. Dar proiectanții Ap i - mu el purta re de blocajele care irosesc timp, ca să nu amintim refacerea care sunt presati sa livreze produse — ÎL ee ate renta sistiiti ee : So în "timp Internet” Și virtual, nope ȘI a . ia şi mai mult timp, ca să amintim doar un aspect. Pentru indus- piine paie serie i ist SO-urile asigură un arbitraj ceva tria de PC-uri, motivele principale par a fi autoapărarea și aspi- soft pentru PC. mai bun, dar rămân multe de rațiile de viitor. făcut. În ceea ce priveşte autoapărarea: furnizorii luptă să controleze costurile asistenței tehnice, în timp ce alternativele de genul NC 52 BYTE Romania APRILIE 1998 nu și de mainframe rigidă a memoriei, hardware-ul soft, menţin PC-urile în redundant și o concepţie de funcţiune, atunci când erori proiectare total diferită pentru similare ar bloca complet PC-ul. Atitudine de „importanţă vitală” Decenii de-a rândul, fiabilitatea ridicată a fost prioritatea maximă pentru furnizorii de mainframe. Aceste sisteme pot atinge timp de funcţionare de la 99,99% la 99,999% și pot funcţiona chiar și 20 de ani, între două pene critice. Administrare atentă Proprietarii de mainframe scump își protejează investiția fiind atenţi la toate nevoile echipamentului. Angajaţi permanenți păstrează jurnale de intreţinere, depanează erori și abordează schimbările cu Administrare neglijentă Mese Milioane de utilizatori de PC sunt proprii administratori de sistem. Ei nu păstrează (sau nu pot) jurnale de administrare, caută rar cauza blocajelor și acordă atenţie redusă administrării sistemului. Hard ieftin | Serverele performante | cu PC au discuri RAID, y Soft fiabil Softul pentru mainframe nu se dezvolta in salturi. Beneficiarii cer un grad mai surse duble de alimentare, RAM cu paritate si alte ridicat de fiabilitate si sunt i a Hardware redundant ake Dar de acord sa plătească acest Protecție robustă de Sistemele mari au compo- majoritatea PC-urilor | lucru. Şi apoi, nu oricine memorie nente de vârf, redundante și au componente ieftine poate programa pentru Sistemele mari izolează mai bine înlocuibile din mers și o și puncte multiple de mainframe. între ele SO, componentele de configuraţie tipică poate defefectare. nivel intermediar și aplicaţiile, consta dintr-un ciorchine de astfel că sistemul se poate reface echipamente, pentru cazul după eroare fără reîncărcare. când un sistem defectează. APRILIE 1998 BYTE România 53 Cover Story Fără blocaje de sistem De ce sunt rare blocajele de mainframe? So mari pot asigura o disponibilitate de „patru de nouă” sau „cinci de nouă”: timp de funcţionare de 99,99% sau 99,999%. Acest lucru se traduce prin timp de staționare de doar 5 la 53 minute pe an. De fapt, IBM Server Group nunțţite, problemele nu pot fi mult timp ignorate. . Miza este prea mare. Desigur, ajută faptul că la mainframe-uri există permanent tehnicieni dispo- nibili pentru a asigura buna lor funcționare. Există și hardware redundant, SO-uri extrem de pro- tejate și aplicaţii stabile. „Proiectarea unui sistem rezistent la blocaje trebuie să cuprindă toate elementele”, explică Guru Rao, inginerul șef de la System/390., Ea începe cu alegerea tehnologiei și componen- pretinde că timpul între două defecte critice (MTBCF) la sistemele mainframe Szstem/390, adică timpul mediu între două defecte care impun repornirea sistemului, este între 20 și 30 de ani. Milioane de utilizatori PC s-ar bucura să aibă un MTBCF de măcar o zi. Totuși, sis- temele mari sunt complexe, au frecvent cior- chini de UC-uri, gigaocteţi de memorie internă și mii de utilizatori. De ce sunt atât de fiabile? Expertii mainframe afirmă că este o pro- blemă de priorităţi. Când un PC se blo- chează, poate nu este informat nici admi- nistratorul de sistem și cu atât mai puțin fur- nizorii care au realizat sistemul, SO și soft- ul de aplicaţie. Utilizatorul ridică din umeri, reîncarcă sistemul și continuă să lucreze. Însă atunci când se blochează un main- frame, este o catastrofă majoră. Poate fi vor- ba de General Motors cerând răspunsuri de la IBM. Și chiar dacă GM nu sună, sis- temul face singur apelul. Periodic, echipa- mentele mari sună la laboratorul IBM din Poughkeepsi, New York, pentru a transmite jurnalele de erori și a recepționa actualizările. „Chiar dacă nu se blochează, noi aflăm”, spune Lisa Spainhower, dind echipa System/390 Senior technical staff. La începutul anilor 1980, Big Blue (IBM) și-a fixat ca scop mărirea disponibilității cu un factor de 100, față de disponibilitatea sistemelor anterioare. IBM și-a realizat acest scop, afirmă Spainhower. „Să fiu sincer, nu l-am făcut pentru că era un proiect amuzant de inginerie”, explică ea. „L-am făcut fiind- că ne cereau beneficiarii”. Deoarece toţi păstrează jurnale amă- Infrastructură Web-server Domino Go Arhitectura sistemului IBM OS/390 Manageri de baze de date VSAM Bază de date DB2 IMS (Virtual Storage (information Access Method) Management : System) = on Apicaţi și unette = Manageri de tranzacții și colaborări i 2 CICSTS IMS TM Domino 2 ® | | (Customer information (Information Management 2 >) Control System System Transaction Manager) ae 5 Transaction Server) = E a 3 = (network computer) scot în evidență pentru profesioniștii TI şi mai mult costurile ascun- se relative la PC-uri. În ceea ce priveşte aspiraţiile viitoare: industria PC este geloasă pe prestigiul și marjele de profit luxoase exis- tente la serverele performante şi sistemele 54 BYTE România APRILIE 1998 mari. Dar simpla putere de calcul nu înseam- nă mainframe. Când se ia decizia, disponi- bilitatea (timpul de funcţionare) trebuie să fie nu doar o simplă promisiune. Acesta este motivul pentru care industria PC lucrează la soluţii care trebuie să reducă frecvenţa blocajelor. Incep să apară SO care - se actualizează automat, aplicaţii care se depanează singure, senzori de detectare a defectelor hardware care urmează să apară, unelte de dezvoltare care ajută programato- rii să scrie un cod mai curat și interes renăs- cut pentru tehnologii verificate în timp, exis- tente la sisteme mari şi sisteme înglobate criti- ce. Ca un premiu, unele dintre aceste îmbu- natatiri vor duce gi la ușurarea lucrului pe PC. Dar nu vă bucuraţi, încă nu este o revo- luţie. Schimbarea vine încet şi PC-urile vor rămâne calculatoarele cele mai puţin fiabile, încă câţiva ani buni. De ce se blochează PC-urile Înainte de a vedea motivele tehnice ale blo- cajelor la PC este util să analizăm psiholo- gia PC, motivul principal al carenţelor de www.byte.ro Fără blocaje de sistem Cover Story telor și cuprinde totul, proiectarea SO, a sof- tului și hardului și al aplicaţiilor”. ‘System/390 are partitii separate de memo- rie pentru SO (OS/390), pentru componen- tele subsistemului soft (de exemplu: drivere pentru baza de date DB2), softul middleware pentru tranzactii (de exemplu, CICS- Customer Information Control System) si pentru aplicatii. IBM a introdus arhitectura numită ESA (Enterprise System Architecture), la sfârșitul anilor 1980, bazată pe partiționarea anterioară de la MVS (Multiple Virtual Storage). Faţă de MVS, ESA are mai multe partiţii și comunicaţie mai rapidă între procese (IPC). Ca rezultat, este extrem de rară situaţia în care o aplicaţie blocată duce la căderea sis- temului. Chiar și când o componentă vitală mid- dleware, cum este CICS, dă eroare, adminis- tratorul automat de repornire din System/390 poate reface procesul. „Aceste sisteme, ca și PC-urile, se blo- chează”, remarcă Spainhower. „Numai că, la erori, acestea detectează eroarea și se refac cu o siguranţă mai mare”. Interesant este că SO-urile de mainframe nu sunt mai mari ca cele de pe PC-uri. Conţin mult mai puțin cod pentru suportul interfeţelor grafice și mult mai mult pentru detectare, izo- lare și refacere după erori. Nu cresc în volum așa de mult ca SO-urile pentru PC-uri și codul tinde să fie mai stabil. „Ar fi nevoie aproape de o calamitate pen- tru a schimba codul dispecer de la SO-ul pen- tru mainframe IBM”, spune Dr. Barry Feigenbaum, inginer principal software la soluţii soft network-computing la IBM. „Nu este chiar așa la SO pentru PC-uri.” Pe măsură ce furnizorii ambiţioși de PC-uri pătrund pe teritoriul serverelor de întreprindere, ei vor trebui să abordeze aceleași probleme ca și furnizorii de mainframe din anii 1980. Lupta nu este pentru megahertz si megaocteti, este pentru disponibilitatea sistemului. Şi asta va necesita o schimbare radicală a priorităţilor la furnizorii de PC-uri. : funcţionare. Fapt este că PC-urile s-au năs- cut să nu fie bune. „Conceptul fundamental al calculatoru- lui personal a inclus o serie de compromisuri care fac ca PC-urile să se blocheze mai des”, declară Brian Croll, director de marketing pentru Solaris, la Sun Microsystems. „Pri- mele PC-uri au fost simplificate într-un mod care a speriat oamenii de ştiinţă din dome- niul calculatoarelor din acea vreme, dar ideea era să se realizeze un calculator mai ieftin şi mai compact. Ingineria este arta compro- misurilor”. Nu se pune problema că pionierii PC nu erau interesaţi de fiabilitate. Dar erau mult mai interesaţi în minimizarea configurației, ca oricine să-şi poată permite să aibă PC. Au www.byte.ro căutat componentele cele mai ieftine pentru hard şi au adoptat simplificări periculoase la realizarea softului. De exemplu, pentru a stoarce performan- ţe maxime din UC-uri lente şi câţiva kilo- octeți de RAM, primele PC-uri executau programele de aplicaţii, SO şi driverele de echipamente într-un spațiu comun de adrese din memoria principală. O pană urâtă în ori- care dintre aceste componente ducea la căderea sistemului. Dar, proiectanţii de SO nu aveau de ales, deoarece primele proce- soare nu implementau conceptul de pro- tecție memorie sau mod nucleu pentru a per- mite izolarea dintre SO şi un program în execuţie în mod utilizator. Tot softul se exe- cuta într-un spaţiu de adrese partajat, nepro- tejat, unde orice putea bloca orice altceva, ducând la căderea sistemului. Ca o ironic, totuși, primele PC-uri erau rezonabil de fiabile, datorită simplităţii BUGESAE extreme. În anii 1970 şi începutul anilor 1980, blocajele sistem erau în general mai rare decât astăzi. (Acest lucru este greu de documentat, dar aproape toți afirmă că este așa). Marea problemă a început atunci când PC-urile au devenit mai complexe. Să vedem doar creşterea fenomenală a dimensiunii codului la un SO modern, pen- tru PC: Windows NT. Versiunea iniţială, din 1992, avea 4 milioane de linii de cod sursă, considerat mult la aceea vreme. NT 4.0, lansat în 1996, a crescut la 16,5 milioane de linii. NT 5.0, care trebuie să apară în acest an, se estimează că va avea între 27 si 30 de milioane de linii. Este o creştere de cam 700% în doar şase ani. „Oamenii care realizează sisteme fiabile nu schimbă foarte des sistemul”, afirmă Croll de la Sun. (Solaris se menţine relativ stabil la 7-8 milioane de linii de cod).,„ PC-urile au tendinţa să aibă o cantitate imensă de cod nou, virgin, netestat. Simpla cantitate a aces- tui cod face verosimilă apariţia mai frecven- tă a erorilor. Un cod cu zero linii nu are erori”. Inginerii care lucrează cu sisteme mari și sisteme înglobate, vitale, sunt de acord. „Dacă avem 15 milioane de linii de cod nu este așa de catastrofal ca în cazul în care avem 15 milioane de linii de cod nou”, remarcă Wayman Thomas, director de soluţii main- frame la Candle, care face monitoare de per- formanţe şi soft pentru servere şi sisteme mari. (vedeţi casetele: De ce se blochează rar sistemele mainframe? Şi Fiabilitate înglo- bată: puteţi garanta cu viaţa). Totuși, Rus Madlener, manager de pro- ~ duse SO la Microsoft, afirmă că extinderea codului este administrabilă, daca proiectantii extind şi testările. EI spune că grupul pen- tru NT are acum doi oameni care testează pentru fiecare programator.„Nu aș afirma imperativ că numărul erorilor creşte pro- portional cu codul”, adaugă el. Este adevărat că NT este mai rezistent la blocaje ca Windows 95, un SO mai mic si prezent mai demult. $i ambele se blocheaza mai rar ca Mac OS, care este si mai vechi. In acest caz, tehnologia nouă compensează tinereţea şi volumul. NT are o protecţie mai robustă de memorie şi se bazează pe un nucleu modern, în timp ce Windows 95 are o protecție mai limitată a memoriei şi are sechele din MS-DOS şi Windows 3.1. Mac OS nu are virtual protecţie de memorie și permite aplicaţiilor să ruleze în regim mul- titask într-un spaţiu partajat de adrese de memorie, o moştenire a începuturilor din anii 1980. Totuși, va fi interesant de văzut cât de sta- bil rămâne NT pe măsură ce devine mai mare. Şi va deveni mai voluminos, deoarece aproape toți doresc funcţionalităţi supli- mentare. Furnizorii soft doresc funcţionali- tăţi noi, deoarece doresc motive să vândă produse noi și actualizări. Fabricanţii de ci- puri şi sisteme doresc motive pentru a oferi calculatoare mai mari și mai rapide. Reviste- Je de calculatoare au nevoie de noutăți despre care potscrie articole. Utilizatorii pare că nu se mai pot sătura să aibă zorzonele noi, cu toate că unele nici nu le prea folosesc. „Toată industria de PC-uri a ajuns să semne cu un imens banc de beta-testare”, se plânge Pavle Bojkavski, student la drept lâ Amsterdam University, frustrat de ciclurile fără de sfârşit de blocaje, depanări, actuali- zări şi apoi noi blocaje. „Ce-ar fi dacă s-ar realiza sisteme stabile folosind tehnologii mai vechi? Sau îmi scapă fenomenul de creștere masivă a numărului de masochişti, cărora le place să fie pedepsiți?” Cu toate că există zeci de motive tehnice pentru care PC-urile se blochează, totul se reduce la două aspecte fundamentale: creș- terea explozivă a complexităţii, pentru care nu putem întrezări un sfârşit, şi accentul redus pus pe fiabilitate. Încercările de a vin- de calculatoare simplificate (ca NC) sau apli- Caţii reduse (ca Microsoft Write) întâmpină de obicei rezistenţă pe piaţă. Pentru mulți utilizatori pare că miza nu este suficient de APRILIE 1998 BYTE România 55 Cover Story Fără blocaje de sistem 8 Terminarea resurselor 9 Bucle infinite For 1<2 print file End d GG Sistem ae operare Nu știu ce să fac mare. „Dacă folosiţi [Microsoft] Word şi sis- temul se blochează, pierdeţi putin din cât ați făcut, dar nu pierdeţi mulți bani și nu moare nimeni”, explică Croll de la Sun. „Este un compromis rezonabil”. Cauzele blocajelor Puteţi împărți motivele tehnice ale blocajelor în două categorii mari: probleme hard și probleme soft. Problemele datorate într-adevăr hardului sunt mai rare, dar nu puteţi ignora posibili- 56 BYTE România APRILIE 1998 tatea apariţiei acestora. Un dezavantaj al scăderii recente, dramatice, a preţurilor (vedeţi articolul: PC-uri perisabile, din fe- bruarie) la sisteme este că producătorii fac economii mai mari ca niciodată. PC-urile ief- tine nu sunt în mod necesar şi dărăpănate, dar câteodată sunt. (Vedeţi caseta: Este pro- blemă hard). O altă cauză a blocajelor misterioase, un adevărat sabotaj, trece de scopul acestui arti- col. Pericolele expunerii la viruși, viermi, programe cal troian, sunt bine documentate şi sunt de fapt aspecte de securitate. Şi, desi- gur, comportamentul infam nu se reduce la soft. Într-un studiu a 10.000 de apeluri telefonice de asistenţă, analiştii de la Work- group Technologies au descoperit că 10 apeluri într-o lună proveneau de la o com- panie unde utilizatorilor li s-au furat SIMM- uri. Un fost director de la o editură a povestit pentru BYTE că angajaţii îşi îmbunătățeau frecvent sistemul prin luarea de memorii SIMM din echipamentele altor angajaţi. (Robin Hood revine). În general, totuşi, atunci cândse blochează un sistem, este softul cel care dă greș. Dacă vw Dute. ro ILLUSTRATION: BRUCE SANDERS © 1998 Fara blocaje de sistem Cover Story Este o problema de hard! tente în software, dar se mai întâmplă. Ventilatoarele de racire sunt sursa majora de necazuri, mai ales cele mici pentru UC. Ventilatoarele ieftine lucreaza cu lagăre în loc de rulmenţi și lagărele au timp deviaţă de aproximativ un an. Pentru a înrăutăţi situaţia, unii furnizori oferă cipuri intel destinate fabricilor (OEM) și acestea nu au ventilatoare originale Intel. Aceasta este cauza pentru care unii furnizori oferă garanții scurte, uneori chiar numai 30 de zile, pentru aceste cipuri. Procesoarele „la cutie” de la Intel, care sunt pentru vânzare în magazine, sunt livrate cu ventilator original intel și sunt garantate trei ani. Ventilatorul are motor cu rul- menți și senzor detectare a opririi rotației. Dacă ventila- torul stă, UC-ul va lucra la o ” frecvenţă mai redusă, la tem- peratură scăzută, pentru pre- venirea defectării. U neori programatorii au dreptate — este într-adevăr problemă hard- ware. Este relativ rară, în comparaţie cu erorile numeroase exis- Scott Muller, autorul cărții Upgrading and Repairing PCs (Editiaa opt-a, Que, 1997) vede tot felul de probleme hard în activitatea sa de Memoria este o altă sursă obișnuită de probleme. Muller avertizează împotriva punerii de SIMM-uri sau DIMM-uri cu contact aurit în conectori metalizaţi, și invers. Metalele diferite duc la coro- dare în aproximativ șase luni. Rezultatul: blocaje misterioase. Remediul: curăţaţi contactele pentru a îndepărta corodarea și nu amestecați contactele aurite cu cale simplu metalizate. consultanţă, ca președinte la Muller Technical Research. „Este, în mare parte, din cauza modului în care se fac azi calculatoarele”, explică el. „Există multă zgârcenie”. „Când aveţi dubii, spune Muller, lucraţi cu companii recunoscute. În general, o marcă este un factor de izolare”, spune el. === Componenta cea mai predis- pusă la defectare din PC este sursa de alimentare, după părerea lui Muller. Preţul pen- tru o sursă de 200 W poate fi între 14 și 100 dolari. „Ghiciţi care sursă vă va fi vândută de magazinul de calculatoare al unui Joe?”, întreabă el. a Unele plăci de bază utilizează condensatoare electrolitice cu aluminiu, în loc de tantal, care sunt mai scumpe. În timp, aces- te condensatoare ieftine se usucă și își pierd caracteristi- cile. Deoarece plăcile au nevoie de condensatoare pen- tru formarea semnalelor, rezultă o serie de biocaje care sunt dificil de diagnosticat. Este dificil să se facă diferenţa între condensatoare, cele de tantal sunt putin mai mari, deci cel mai bun lucru este sa ramaneti la placi de baza de la firme recunoscute. este o aplicaţie, aveţi şanse să pierdeţi ceea ce nu aţi salvat, dar un SO bun trebuie să asig- ure protecţia partiţiilor de memorie ocupate de celelalte programe. Uneori, totuși, pro- gramul blocat declanșează o cascadă de erori de soft care duce la căderea totală a sis- temului. În acest caz, singura salvare este reîncăr- carea sistemului şi sacrificarea activităţii nesalvate din toate aplicaţiile deschise în momentul blocării. Şi deoarece nici SO şi nici aplicaţiile nu mai pot face curățenie, prin închiderea fişierelor deschise, ştergerea fişierelor temporare, eliberarea canalelor I/O şi aşa mai departe, o reîncărcare bruscă poate lăsa resturi pe disc sau chiar distruge infor- maţii. Acesta duce la instabilitate mărită, mai multe blocaje şi pierderi de date. Deci, de ce se blochează programele? În principal, din două motive: apare o condiţie neprevăzută de către proiectantul progra- mului şi programul nu tratează condiţia, sau programul anticipează condiţia dar nu reuşeşte s-o trateze în mod adecvat. Într-o lume perfectă fiecare program ar www.byte.ro a ein trata toate condiţiile posibile sau cel puţin ar apela un alt program care o poate trata, cum este SO. Dar, în realitate, programatorii nu anticipează totul. Uneoriignoră cu bună ştiinţă condiţii care au probabilitate mică de apariţie, poate ca un compromis pentru a oferi cod mai mic, mai rapid, sau pentru respectarea termenelor de livrare. În aceste cazuri, ultima salvare este SO, arbitrul per- turbărilor care nu pot fi rezolvate de alte pro- grame. „La nivelul SO trebuie să prevezi ceea ce nu se prevede, oricât de curios sună”, spune Guru Rao, inginer şef la sistemele mainframe IBM System/390. Pentru a preveni aceste pericole, pro- gramatorii trebuie să împacheteze toate operaţiile critice în cod program care face Trap la o eroare din cadrul unei subrutine speciale. Subrutina încearcă să determine cauza erorii şi ceea ce trebuie făcut. Câteo- dată, programul revine fără probleme, fără cautilizatorul să afle ceva. În alte cazuri, pro- gramul trebuie să afişeze mesaj de eroare, cerând intervenţia utilizatorului. Dacă pro- gramul de tratare a erorii dă greş, sau lipseşte, programul se blochează. Autopsia blocajului Blocajul este un termen vag folosit la descrie- rea multor necazuri. În mod tipic, un pro- gram care se blochează este surprins de o excepţie, prins într-o buclă infinită, derutat de condiţii de concurență, mort din lipsă de resurse sau este corupt datorită violării memoriei. Excepţiile sunt erori la execuţie sau între- ruperi care forțează UC să suspende execuţia APRILIE 1998 BYTE România 57 Cover Story Fără blocaje de sistem normală a programului. (Java este un caz spe- cial: Java VM verifică erorile la execuţie prin soft şi poate lansa o excepţie fără a implica UC-ul hard.). De exemplu, dacă un program încearcă să deschidă un fişier de date inexis- tent, UC-ul reîntoarce o excepție care sem-. nifică „Fişier negăsit”. Dacă partea de tratare a erorii, din program, este proastă sau ine- xistentă, programul nu se mai descurcă. Aici trebuie să intervină un SO bun. Pro- babil că nu va putea corecta problema din fundal, dar poate trimite cel puţin un mesaj de erore de genul: Fişier negăsit, ați pus dis- cheta corectă? Totuși, dacă există slăbiciuni la codul de tratare a erorilor la SO, vor apare o serie de erori în cascadă şi sistemul se blochează. Câteodată, programul rămâne într-o buclă infinită. Datorită unei condiții neaștep- tate, programul execută în mod repetat același bloc de cod la infinit. (Imaginaţi-vă o persoană suficient de stupidă care urmează ad literam inscripţia de pe sticluta de sam- pon: faceţi spumă, frecaţi, repetaţi.) Pentru utilizator, un program într-o buclă infinită pare îngheţat, blocat. De fapt, programul se execută la disperare. Din nou, un SO bun va interveni dând posibilitatea ca utilizatorul să stopeze în siguranță procesul. Dar planificatoarele de procese de la anumite SO au dificultăți în asemenea cazuri. La Windows 3.1 şi Mac OS, planificatoarele lucrează cooperativ, adică depind foarte mult de conlucrarea între procese ca acestea să nu poată acapara tot timpul UC disponibil. Windows 95 şi NT, OS/2, Unix, Linux şi majoritatea SO moder- ne permit ca un proces să evacueze (preempt) un alt proces. Condiţiile de concurenţă sunt similare cu buclele infinite, cu excepţia faptului că sunt generate de obicei de ceva extern pro- gramului. Programul comunică, poate, cu un echipament extern care nu răspunde sufi- cient de repede, sau programul nu dă răspun- sul suficient de repede. Oricare ar fi situaţia, există un eşec al comunicaţiei. Softul de la ambele capete trebuie să aibă contor de timp care poate expira, pentru a rezolva situația, dar uneori codul lipseşte sau nu lucrează corect. Lipsa resurselor este o altă cauză a bloca- jelor. De obicei, resursa insuficientă este memoria. Programul cere de la SO memorie liberă şi dacă SO nu găseşte suficientă memo- rie disponibilă atunci refuză cererea. Din nou, programul trebuie să prevadă situaţia, în loc să se blocheze, dar câteodată nu îl face. Dacă programul nu poate funcțio- na fără resursele aşteptate, atunci se poate opri fără să semnalizeze cauza. Pentru utili- zator, programul pare înghețat. Şi mai rău, programul poate face supozi- 58 BYTE România APRILIE 1998 Fe, SX TELL PPP Pe aH, SAIGESTIE ţia că a primit memoria cerută. Acest lucru duce în general la violarea memoriei. Când un program încercă să utilizeze o zonă de memorie care nu-ţi aparţine legitim, a- tunci, sau distruge o parte a zonei proprii, sau încearcă să acceseze memoria în afara partiției. Ceea ce urmează depinde de capacitatea SO de a proteja memoria. Un SO vigilent nu va permite ca programul să utilizeze incorect memoria. Atunci când programul încearcă să acceseze o adresă de memorie ile- gală, UC generează o excepţie. OS inter- ceptează excepţia şi anunţă utilizatorul printr-un mesaj de eroare ( acest program a încercat o operaţie ilegală: eroare de pagină invalidă), apoi încearcă o refacere. Dacă nu reuşeşte, atunci, sau opreşte programul, sau permite ca utilizatorul să salveze situația. Nu orice SO asigură atâta protecție. A- tunci când SO nu blochează un acces ilegal la memorie, programul rătăcit scrie peste o zonă de memorie utilizată pentru altceva, sau fură memorie de la alt program. Coruperea conţinutului memoriei declanșează de obi- cei serii de excepţii care până la urmă duc la blocaj. Coruperea mai apare atunci când pro- gramul calculează greşit memoria disponi- bilă existentă. De exemplu, un program poate încerca să pună date în elementul 101, inexistent, dintr-un vector cu 100 de ele- mente. Când programul trece de limitele vec- torului, va scrie peste o altă structură. Data următoare, când se citeşte structura corup- tă, UC generează excepţie. Bum! Un alt blo- caj. Stări alterate PC-urile moderne mai suferă de o clasă întreagă de probleme legate de starea lor — suma totală a tuturor informaţiilor care definesc starea și condiţiile echipamentului. Informaţiile de stare includ cele referitoare a întregul software instalat pe disc, fişierele de configuraţie, configuraţia panoului de control, datele configurabile din BIOS şi setările de preferinţe utilizator. Este tot ceea ce face ca un sistem să difere de un altul, insta- lat pe un hardware identic. Inainte, când PC-urile erau fără disc, erau în esenţă fără stări. Totul se stoca pe floppy sau pe bandă. Utilizatorii şi administratorii nu trebuiau niciodată să instaleze, înde- părteze sau să administreze nici un fel de soft aflat pe sistem. Deoarece informaţiile de stare erau independente față de echipament, erau aproape impenetrabile la orice dezas- tru care pândea echipamentul. Dacă un meteor distrugea PC-ul, îl puteaţi înlocui cu un alt PC și continua lucrul. Nu era ni- mic de reinstalat și refăcut. (Azi, NC-urile încearcă să refacă acest mediu pur, fără stări, prin memorarea tuturor informaţiilor pe server). În mod diferit, PC-urile de azi acumulează o cantitate imensă de informaţii de stare, care se modifică mereu. Chiar și când priviţi ecranul gol, un mic zumzet de la disc vă poate semnaliza că SO modifică setări din Registry, în fundal. Apar probleme atunci când o modificare de stare dezechilibrează sistemul. De obicei, acesta are loc după instalarea unui Fără blocaje de sistem Cover Story Fiabilitate înglobată: puteți garanta cu viața iața dumneavoastră depin- de realmente de milioane de calculatoare invizibile care controlează totul, de la liniile aeriene comerciale și sistemele de frânare fără blocaj la sema- foarele de pe străzi și echipa- mentele medicale. Este un lu- cru bun că aceste calculatoare nu se blochează la fel de frec- vent ca și PC-urile, deoarece viața reală nu permite revenirea. Sistemele înglobate pen- tru control sunt mult mai nu- meroase decât PC-urile și se multiplică mai rapid decât dis- curile AOL (America On Line). Uneori, dau erori cu re- zultate catastrofale. În 1996 orachetă Ariane 5 a explodat, după ce un program a încer- cat să pună o valoare pe 64 de biţi într-o variabilă pe 16 biţi. În 1991, o rachetă Scud lrakiană a ucis 28 de ameri- cani, atunci când alunecarea frecvenţei de ceas a împiedi- cat ca o baterie de rachete Patriot să detecteze cu pre- cizie ţinta. În 1986 și 1987, au murit de cancer trei pacienţi atunci când câteva echipamente de radioterapie Therac-25 i-au iradiat cu doză letală de radiaţii. Dar aceste erori devin știri tocmai din cauza că sunt rare. Milioane de vehicule și alte echipamente lucrează fără cusur, zi de zi. De unde provine fiabilitatea sistemelor înglobate? Experții citează trei factori: fiabilitatea are prioritate ridi- cată, proiectanţii încearcă să menţină sistemele înglobate cât mai simple posibil, și atât proiectanți, cât și beneficia- rii rezistă la implementarea de schimbări ample la sistemele care funcţionează bine. IBM a fost principalul par- tener de contract pentru sis- temele pentru Space Shuttle. A durat opt ani până s-au rea- lizat primele programe, spune Dr. Barry Feigenbaum, senior software engineer pentru so- luţii informatice de rețea la IBM. Nici IBM, nici NASA nu se grăbesc să modifice co- dul. „Codul verificat în timp tinde să fie mai fiabil decât cel nou, cel nou nu are încă vârs- ta potrivită”, arată el. Microkernel-ul de la SO înglobat, oferit de QNX Soft- ware Systems nu a mai fost modificat din 1991, remarcă Greg Bertsma, manager de comunicații al corporației la QNX. SO de la QNX se află pe sistemele de urmărire la centralele nucleare, echipa- mente medicale de prelu- crare de imagini, sisteme de proces în chimie, în „Cana- darm” de pe Space Shuttle și pe noul sistem de vizualizare a zonei cu încărcătură de pe Shuttle. Unele sisteme QONX rulează fără reîncărcare de peste trei ani. QNĂX păstrează nucleul la dimensiuni mici, de numai 10 KB, și conţine doar 14 ape- luri. Doar kernel-ul și progra- mele de deservire a întreru- perilor se execută în inelul O _ (terminologia de la x86 pen- tru modul supervizor, nucleu sau executiv). Tot restul, sis- temul de fișiere, managerii de dispozitive, serviciile de reţea, interfața opțională GUI și ce- lelalte parti de soft sistem, se execută ca procese indepen- dente in partitii separate. Unul din procese ofera urmarire soft (watch-dog) sise ocupa de violarile de memorie. Pentru minimizarea com- plexitatii, unele sisteme inglo- bate evită codul cu fire multi- ple, greu de depanat. NASA era cât pe ce să piardă con- trolul la Mars Pathfinder, anul trecut, când un conflict de prioritate între fire a initializat în mod repetat calculatorul de pe staţia de bază. Inginerii de la Jet Propulsion Laboratory au identificat problema ca fiind un parametru boolean greșit inițializat în SO-ul VxWorks de pe Wind River. Din fericire, au putut trimite o corectie, nu se putea face service local. Aceasta poveste, si alte erori devenite faimoase ar tre- bui să fie un avertisment pen- tru proiectanții pentru PC-uri care se grăbesc să ofere pro- grame mai mari, mai putin tes- tate. Din pacate, realitatea re- ce și dură a pieţei face aproa- pe imposibilă pentru proiec- tanţi împrumutul de înțelep- ciune de la fraţii lor care reali- zează sisteme înglobate. soft nou, unei noi versiuni a SO, unei noi apli- Caţii, unui driver actualizat sau aproape orice altceva. Subit, sistemul nu mai lucrează ca de obicei. Sunteţi victima unui conflict soft care este adesea incredibil de greu de soluționat, deoarece nu știți cu siguranță ce s-a schim- bat și cum puteţi reveni. Doi dintre principalii vinovaţi sunt DLL-urile de pe PC-uri Windows şi exten- siile de pe Mac. DLL-urile sunt biblioteci de cod utilizabile partajat de diferitele pro- grame. Extensiile sunt programe care se www.byte.ro leagă la Mac OS la încărcarea sistemului pen- tru a modifica comportamentul sistemului sau a mări facilităţile unei aplicaţii. Ambele tipuri de componente pot cauza situaţii grave. O'problemă obișnuită apare când cel care instalează softul înlocuieşte orbeşte o versi- une mai nouă a unei componente cu una mai veche. Aplicația proaspăt instalată poate să lucreze bine, dar aplicaţiile mai vechi încep să se blocheze. Utilizatorii nu mai ştiu cine este vinovat. Rezultatul: o serie de apeluri frustrante către asistenţa tehnică. N-ar trebui oare ca instalatorul să verifice data componentei înainte de a o înlocui? Din păcate, nu totdeauna este atât de simplu. Uneori, data nu este-cea finală, sau a fost modificată. Windows permite instalatoru- lui să interogheze un DLL pentru a putea des- coperi numărul actual de versiune, ceea ce este mai sigur. Dar, chiar dacă cel care face instalarea este precaut, administrarea versi- unilor este doar una dintre probleme. „Unele companii au obiceiul să schimbe funcțiile dintr-un DLL răspândit, fără să anunţe toată lumea imediat și schimbările pot duce la probleme cu programele existente deja”, spune Dave Gallingeher, manager pentru dezvoltare produse la Cougar Mountain Software, un furnizor de soft de contabili- tate. Programele se așteaptă ca DLL.-urile lor să conţină funcţii care au un anumit nume, o anumită listă de parametrii de apel şi anu- mite valori la revenire. Dar Windows nu dis- pune de mecanism standard de interogare DLL pentru a obţine aceste informaţii. Un program care se bazează pe o funcţie DLL pentru a obţine un întreg pe 32 de biţi se poate bloca uşor dacă o versiune diferită DLL îi furnizează în locul acesteia un întreg pe 64 de biti. Problema administrării stării sistemului a generat o întreagă industrie de programe utilitare şi unelte de administrare: Clean- Sweep, Conflict Catcher, Extensions Man- SUGESTIE ager, First Aid Deluxe, Norton Utilities, Oil Change, RealHelp, TuneUp, Uninstaller şi zeci de alte unelte. Furnizorii de SO adaugă rapid funcționalități noi de administrare la softul lor. Toate acestea, deoarece PC-urile de azi necesită mai multe îngrijiri şi atenţie decât un butoi plin cu Tamagotchi Giga Pets. Este şi un exemplu clasic de accelerare a complexităţii. Componentele de genul DLL au fost inventate pentru a reduce complexi- tatea. Programele n-ar fi trebuit să crească atât de rapid, putând utiliza partajat codul comun. Dar instalatorii au început să dis- tribuie atat de multe DLL-uri pe discuri, încât au creat o problema nouă. Aceasta la rândul ei determină industria să producă unelte noi de administrare, utilitare şi funcţionalităţi pentru SO, şi complexitatea creşte. Acest APRILIE 1998 BYTE România 59 Cover Story Fără blocaje de sistem lucru demonstrează cu claritate dificultatea transformării PC-urilor în sisteme cu ade- vărat fiabile. „Costurile cele mai mari în mediul TI provin din administrarea PC-urilor”, spune Steve Mann, vicepreşedinte pentru strategie de produse la Computer Associates. „Aces- tea nu sunt bine administrabile si nu sunt prea standardizate în ceea ce priveşte configu- rațiile”. Greutățile în administrarea PC-urilor sunt datorate fiabilităţii. Într-un chestionar com- pletat de 1800 specialişti TI la conferinţa mondială a utilizatorilor organizată de Com- puter Associates, în 1997, 70% dintre cei care au răspuns au fost de acord că sis- temele mainframe sunt mai fiabile decât sis- temele client/server bazate pe PC-uri. „Doar de puţin timp au început administratorii să solicite aceleași facilități de administrare şi fiabilitatea cu care s-au obișnuit la sistemele mari şi serverele mari”, spune Mann. Căutarea soluțiilor Orice soluţie trebuie să pornească de la mo- dul in care proiectantii scriu, testează şi depanează codul lor sursă. Apoi, instalatorii trebuie să facă o treabă mai bună la încăr- carea programelor terminate, pe sisteme. În fine, SO-urile şi aplicaţiile trebuie să con- lucreze pentru a face PC-urile mai adminis- trabile. Cu riscul de a declanșa o luptă cu invec- tive, este logic să punem o mare parte din vină acolo unde îi este locul: pe seama C și C++. A scrie în C sau C+ + este ca şi cum ai lucra cu fierăstrăul circular, fără apără- toare”, spune Bib Gray director senior pen- tru servicii de consultanţă la Virtual Solu- tions, un proiectat de soluţii industriale adaptate. „Este puternic, dar poţi foarte uşor să-ți tai degetele”. În puţine limbaje, dacă există, se poate scrie atât de uşor cod greşit. Desigur, oricine poate scrie cod greşit în orice limbaj, dar C şi C++ sunt renumit de neîndurătoare. Industria de calculatoare a adoptat ca stan- dard C/C++ pentru elaborarea de soft comercial, de peste un deceniu și s-a creatun munte de soft defectuos care ne va urmări încă în deceniile care urmează. Împătimiţii protestează spunând că C/C++ este laconic şi rapid. Dar hard- ware-ul de PC devine oricum mai rapid și a sosittimpul să ne concentrăm asupra fiabili- tăţii. În anii care urmează, pe măsură ce vechile programe indispensabile C/ C++ vor continua să se blocheze, scuzele că aces- tea economisesc cicluri UC vor fi lipsite de temei, ca şi codificarea anului pe două cifre în loc de patru, pentru a economisi doi octeți la stocare. Care este alternativa? Ghiciţi. Toate unel- 60 BYTE România APRILIE 1998 Unelte rezistente la blocaje pe o prostie să cumperi hardware rapid și să instalezi ultima versiune de SO pentru desktop pentru ca apoi să te limitezi la instalarea și executarea a cât mai puține aplicaţii posibile. Totuși, aceasta este modalitatea de a reduce la minim blo- cajele. Dar nu există oare ceva care să vă permită să aveţi tortul și să-l și puteți mân- ca, în același timp? Răspunsul este da. Există o mulțime de unelte carevă ajută să evi- taţi blocajele și să vă puteţi reface cu ceva mai puține pierderi. lată patru dintre ele. Symantec Norton Utilities Disponibile atât în versiune Mac cât și Windows (cu toa- te că diferă), Norton Utilities de la Symantec include CrashGuard, prima încercare Symantec de a pătrunde în zona preocupată să prindă blocajul înainte să apară. Pa- chetul mai conţine și softul deja matur Disc Doctor, pen- tru repararea discurilor defec- te și versiunea Mac include un CD încărcabil. Vedeţi: http://www.symantec.com/. Cybermedia FirstAid in mod specific eliminarii blo- cajelor: FirstAid Guard si AutoFix. FirsAid Guardian ur- mărește sistemul pentru a identifica blocajele și urmă- rește schimbările din sistem facilitând dezinstalarea softu- lui. AutoFix poate scana sis- temul pentru a găsi drivere și DLL-uri lipsă sau prost pozi- ţionate și face reparaţii auto- mate. Vedeţi: http://www .cybermedia.com/products/ firstaid/fahome.html. Casady & Greene Conflict Catcher Pe Mackintosh, conflictele de exten- sii sunt o sursa im- portanta de blocaje sistem. permite sa optati pentru ex- tensiile pe care le incarcati. Vedeti: http://www.casadig .com/C&G/Products/CC4/ features.html. Network Associates Nuts & Bolts iza Utilitarul Nuts & ia Bolts include aoa “. două unelte deo- sebit de interesante pentru cei care luptă împotriva blocaje- lor. Prima este Registry Wiz- zard, o unealtă care conferă sens la Windows Registry. Mai importantă este însă Bomb Shelter, care, cel putin teoretic, interceptează bloca- jele înainte de apariţie și vă permite sa inchideti progra- “8 Dintre toate func- tă tionalitatile oferi- a te de pachetul FirstAid, două sunt destinate Conflict Center (care acum asigură suport Mac OS 8.1) are posibilitatea de verificare a conflictelor potenţiale și mul care ar provoca blocaj. Vedeţi: http://www.nai.com/ products/retail/diagnostic/nu ts.asp -John Montgomery tele pentru generatia a patra (4GL) sunt mai sigure, inclusiv Delphi, PowerBuilder, TopSpeed, Smalltalk si Visual Basic. Poate cel mai bun exemplu pentru un limbaj mo- dern este Java. Contine nenumarate protectii pentru a împiedica apariţia erorilor înainte de a apare ele (vedeţi casete: Unelte mai bune pentru cod mai bun) „Ciclurile rapide de proiectare pentru a face față la anii Internet sunt o altă sursă de necazuri. Dacă luaţi orice industrie de azi, veţi găsi cicluri de dezvoltare de şase, nouă luni, în loc de 18 luni” spune Gary Ulaner, manager pentru grupul de produse RealHelp la Quarterdeck. „Există şi mai mulţi pro- gramatori care dezvoltă soft şi nu toţi au același nivel de disciplină pentru asigurarea calităţii. Cerinţele pentru apariţia pe piaţă şi de asigurarea veniturilor fac adesea ca pro- dusele să fie livrate înainte de a fi finalizate”. O soluţie dubioasă este cea de a face teste beta de către public. Existau vremuri când trebuia să fi cineva deosebit pentru a deveni beta-tester. Acum, oricine are un calculator, un modem şi lipsă de consideraţie pentru sta- bilitatea sistemului propriu, poate testa soft beta. Noutatea de a fi un iniţiat, prin exe- cutarea de soft care nu a fost lansat (chiar dacă există milioane de oameni care fac acelaşi lucru) a transformat versiunile publi- ce beta într-un succes imens. Dar aceste sof- turi beta sunt responsabile şi pentru răspân- direa de cod defect, lăsând în urmă un val de blocaje sistem şi discuri hard cu informații distruse. „Unii poate că nu-şi dau seama ce înseam- nă beta”, spune Gray de la Virtual Solutions. „Este un mod notoriu de a obţine o copie în avans a unui produs nou”. Într-adevăr, versiunile publice beta supun noul cod la testare în masă. Dar câţi dintre www.byte.ro 622 Mbps application warranty with SYSTIMAX" PowerSum, 1.2 Gbps application warranty with SYSTIMAX®” GigaSPEED™ solution. Garantied by the manufacturer, valid only through Aide SystiLAN® active components and WaveLAN” radio LAN solutions Regional Headauarter SYSTIMAX and WaveLAN Office: representatives: Lucent Technologies Net Brinel Computers S.R.L GCM, Hungary Tel: 064 430 280 Lucent Technologies Tel: 36 1 270 9580 NET Consulting S.R.L. 9 .lucent.com/netsys/systimax . Tel::01 231 2536 Ae) = DIR eects 1D. oie mes oO W { e ay SE Move! rea Ah D D Sel (tz 4 ae Ci! Cover Story Fără blocaje de sistem cei care testează ocazional versiuni beta raportează erorile care apar, dacă raportează cineva? Câţi mai pierd vremea cu ştergerea softului defect (cu toate componentele mas- cate) de pe sistem, după ce se lansează pro- dusul finalizat? Câţi îşi dau seama ce fac cu sistemul lor? Madlener de la Microsoft apără practicile de lansare publică a versiunilor beta, dar recunoaşte că proiectanți şi utilizatorii ar trebui să fie mai atenţi. În ultima vreme am revizuit mesajele de scutire de responsabili- tate, cu care sunt livrate aceste produse beta. Acestea fac apel la o anumită responsabili- tate şi la cei care fac teste beta, astfel ca să nu instaleze versiuni beta pe sisteme cu aplicaţii vitale.” Următorul pas esta cel al instalării, și insta- larea trebuie să devină mai inteligentă. OS/2 Warp 4 dispune de un Feature Installer inteligent care asigură ca fişierele potrivite să ajungă la locurile potrivite fără să calce peste alte componente. Şi nu este destinat „_ doar instalării de componente SO, furnizorii SUGESTIE terți îl pot utiliza pentru instalarea proprii- lor componente. Instalatorii de pachete Unix, existente de mai demult, fac acelaşi lucru. Există de asemenea unele pachete bune de instalare, de la terţi, ca InstallShield for Windows şi Installer VISE for Mac de la Mind Vision. Madlener afirmă că Windows NT 5.0 va avea un serviciu Application Installer Ser- vice, care pare asemănător cu Feature Installer de la OS/2. Înseamnă că proiectanţii nu vor trebui să-și scrie propriul cod pentru instalare. NT 5.0 va executa un script care arată unde merge fiecare fişier. NT va arbi- tra orice conflict între DLL-uri şi va păstra un jurnal pentru fişiere noi şi schimbări în Registry. Conform afirmațiilor lui Madlen- er, acest lucru va permite instalări curate pen- tru softsau reinstalări pentru componentele individuale. Madlener spune că nu ştie încă dacă şi alte versiuni de Windows vor avea program de instalare, dar spune că Windows 98 va dis- pune de o unealtă de administrare numită System File Checker. Acesta este un program de diagnosticare pentru verificarea compo- nentelor sistemului si care poate reinstala partile defecte sau distruse. Programul 62 BYTE Romania APRILIE 1998 Unelte bune pentru cod mai bun ezbaterile privind meri- tele diferitelor limbaje de programare ating adesea fer- voarea disputelor religioase. Nu toti au aceleasi prioritati. La inceputul dezvoltarii calculatoarelor, scopul prin- cipal era performanta bruta. Când calculatoarele au devenit mai rapide, limbajele compilate, gen COBOL sau C, au înlocuit în mare măsură limbajul de asamblare. Acest lucru se întâmpla deoarece portabilitatea codului și ciclurile mai scurte de dez- voltare au devent mai impor- tante decât performanța ma- ximă. Atunci când reutilizarea codului a devenit importan- tă, limbajele orientate obiect, ca C++, au câștigat popu- laritate. Tendinţa de 50 de ani în programare a fost să se renunţe la viteza de execuție în favoarea unei proiectări mai eficiente și a unui nivel mai ridicat de abstractizare fata de hard. Azi, disputa cea mai apriga este intre C/C++ (standar- dul de dezvoltare pentru soft comercial) si Java (cel mai nou limbaj cu apel comercial ridicat). Nu este un accident faptul că Sun a proiectat Java pentru un nivel ridicat de abstractizare a hardului, dez- voltare rapidă și siguranţă pentru cod. Diferenţa cea mai frecvent amintită dintre aceste două limbaje este modul de admi- nistrare a memoriei. Pe de o parte, C/C++ cere progra- matorilor să aloce manual, să manipuleze și să elibereze memoria. Una dintre erorile cele mai obișnuite în aplicaţii C/C++ este scurgerea de memorie: sistemul pierde treptat resurse deoarece un program continuă să aca- pareze memorie, fără să facă eliberarea. Pe măsură ce pro- gramul consumă memorie, alte programe vor fi lipsite de resurse, până ce în sfârșit apare blocajul. Programele Java, pe de altă parte, sunt virtual imune la scurgeri, deoarece JVM (Java Virtual Machine) admi- nistrează memoria și nu pro- gramatorul. JVM dispune de un colector automat de deșe- uri care eliberează memoria care nu este folosită de obiecte sau structuri de date. Colectorul de deșeuri con- sumă câteva cicluri UC, dar elimină o imensă sursă de erori și blocaje. În mod asemănător, Java împiedică programele să dis- trugă memoria prin verifi- carea automată a limitelor oricărei referinţe la vectori. Nu puteţi memora în mod ac- cidental date în elementul 101 al unui vector cu 100 elemente, așa cum este posi- bilîn C/C++. Cu toate că pu- teți cumpăra unelte de verifi- care a limitelor pentru C/ C++, acestea nu sunt uni- versale. Există duzini de elemente - de securitate mai puţin cu- noscute în Java. De exemplu, oaltă eroare obișnuită în pro- gramele C/C++ este trata- rea defectuoasă a erorilor. Puteţi scrie ușor programe C/C++ care nu tratează în nici un fel erorile. În Java, da- că o clasă are o metodă care poate lansa excepție, un pro- gram Javatrebuie să verifice această excepție, sau altfel nu se poate face compilarea. Desigur, puteţi scrie și în Java cod neglijent de tratare a ero- rilor, dar Java asigură cel puţin că există o oarecare interceptare a erorilor. Java mai cere și un cast explicit, dacă o conversie de tip la o variabilă poate pierde din precizie. În C/C++ puteți forța o valoare pe 64 biţi, dublă precizie și virgulă mobi- lă să devină o valoare pe 32 de biţi, simplă precizie, vir- gulă mobilă, fără să vă dați seama. Java cere un cast (conversie) explicit, deci știți măcar că poate rezulta o eroare de precizie. Acest lucru pare nesemnificativ, dar o rachetă Ariane a explodat după decolare, în 1996, când o neconcordanţă de tip similară a produs o depășire de registru care a derutat sis- temul inerţial de ghidare. Poate cea mai controver- sata dintre functionalitatile de securitate Java este modelul de mostenire unica, opusa mostenirii multiple din C/ C++. Clasele pot mosteni metode doar de lao singura clasă părinte, nu și de la mai multi părinţi. Proiectanţii Java au crezut că acesta va duce la diminuarea complexității și a unei ierarhii mai curate de clase. Cei devotați lui C++ insis- tă asupra moștenirilor multi- ple.Pentru ei nu are impor- tanţă că Java de fapt permite mosteniri multiple, dar de interfeţe, nu de implementări. O clasă Java poate moșteni definițiile de interfeţe ale mai multor clase părinte (altfel spus, prin apeluri de meto- de), dar trebuie să implemen- teze aceste metode și ea. Aceasta protejează integri- tatea clasei fiu, dacă imple- mentările de metode din clasele părinte se modifică. Java nu este desigur unicul limbaj cu accent pe securi- tatea codului. Eiffel, un limbaj orientat obiect, dezvoltat de Bertrand Meyer în 1988 mer- ge mai departe decât Java, în unele aspecte. Eiffel impune ca metodele să-și expună parametrii de apel la exe- cuţie. Majoritatea celorlalte limbaje, inclusiv Java și C/C++, se bazează pe doc- umentaţia furnizată în acest scop. Ada, un limbaj din 1970, dezvoltat de departa- mentul apărării din SUA, conţine măsuri similare de securitate. Dar Java este cel mai nou limbaj care câștigă sprijinul larg al furnizorilor de unelte, al proiectantilor, furni- zorilor de SO și al școlilor. www.byte.ro Liderul sistemelor de operare UNIX pe platforma PC-intel oferă cel mai avansat server pentru “internet Way of Computing”: “O UNIXWARE 32 platforma perfectă pentru serverul companiei Dvs. Tel.: (01) 220.32 80; 638.49.44 Fax: (01) 220.33.95 Software Romania ACĂ ll DE pe ol mima APRILIE 1998 BYTE România 63 ww.byte.ro Cover Story Fără blocaje de sistem „menţine şi un jurnal care este o imagine a stării sistemului şi care permite revenirea la starea dinaintea unei schimbări. Întreţinere automată O soluție interesată, dar potenţial pericu- loasă, de administrare sistem este actualiza- rea (update) automată. Există puţini utiliza- tori sau administratori de sisteme care au timp să caute pe Internet ultimele actualizări sau corectii. Acest lucru a deschis calea pen- tru utilitare ca OilChange de la Cybermedia sau TuneUp şi RealHelp de la Quarterdeck. Acestea compară configuraţia sistemului dumneavoastră cu o bază de date de pe Web. Apoi, vă ajută să aduceţi şi să instalați toate actualizările corespunzătoare. Este o idee așa de bună încât Microsoft se gândeşte să adauge facilități similare la Windows. Dar, există un pericol: orice schimbare de stare a sistemului dumneavoastră, indiferent cât de minoră, poate să ducă în mod potenţial la funcționarea eronată a softului existent deja pe sistem. Un program mai vechi se poate bloca datorită unui DLL sau driver mai nou, forțându-vă să actualizati şi acel pro- gram. Câteodată, se pot declanșa erori şi blo- caje în cascadă, înainte de a putea stabiliza sistemul. Câteodată se ajunge la un punct mort, când nu există actualizare pentru un program care nu mai merge. $i, in mod inevitabil, actualizările necesită mai multă memorie, spaţiu pe disc şi resurse UC, apropiind ziua în care PC-ul dumneavoastră ajunge uzat moral. Fenomenul prin care softul nou defec- tează softul vechi este cunoscut pentru inginerii de soft. Conform spuselor lui Alan Wood, inginer principal la Tandem Com- puter, corectiile facuta la NonStop Kernel de la Tandem duc Ia noi erori in SO in 5% - 10% din cazuri. Tandem intercepteaz4 aces- te probleme prin teste regresive. Dar este difi- cil să faci asemenea teste pe PC-uri. Fiecare configuraţie este ușor diferită de cealaltă. Utilitare de genul OilChange sau TuneUp recunosc acest pericol. Ele ţin un jurnal cu toate schimbările şi salvează într-o arhivă compactată componentele înlocuite, pentru a permite revenire după o instalare. Dar există încă pericolul să vă aventuraţi într-o serie de schimbări secvențiale după care nu mai puteţi reveni. Aplicațiile își pot asuma unele respon- sabilități de administrare sistem. Când un utilizator lansează Office 98 pentru Mac, acesta face şi diagnosticare. Dacă nu poate găsi una dintre bibliotecile partajate — poate utilizatorul a invalidat bibliotecile prin Extensions Manager — Office 98 instalează o copie nouă, dintr-o arhivă compactată pe disc. Totul se întâmplă în mod transparent, SUGESTIE fără ca utilizatorul să remarce. Microsoft afirmă că versiunile viitoare de Office for Windows se vor autorepara şi ele. Esenţa PC-urilor Desieut, orice funcţionalitate nouă, unealtă de administrare, actualizare SO sau program utilitar adaugă cod suplimentar şi complexi- tate la sistem. Unii experţi cred că PC-urile INFORMATII UTILE Candle MIT Laboratory for Tandem Computer Santa Monica, CA Science Cupertino, CA 310-829-5800 Cambridge, MA 408-285-6000 http://urww.candie.com/ 617-253-5851 http://urww.tandem.com/ http://wwmu.lcs.mit.edu/ Computer Associates Upgrading and Repairing PCs islandia, NY QNX Software Systems 516-342-5224 Kanata, Ontario, Canada 317-581-3500 http-//www.cai.com/ 613-591-0931 http://www.mcp.com/info/ (Merit Project) http-//www.qnx.com/ 0-7897/0-7897-1295-4/ http://www.meritproject.com/ Quarterdeck Virtual Solutions Cougar Mountain Software Marina del Rey, CA Irving, TX Boise, ID 310-309-3700 972-550-7900 208-375-4455 http://www.quarterdeck.com/ http-//www.vsol.com/ http://www-cougarmtn.com/ : Sun Microsystems (Solaris) ie, NY 650-786-7737 770-863-1234 http-/ferww.sun.com/solaris/ http-//www.s390.ibm.com/ 64 BYTE Romania APRILIE 1998 SUGESTIE nu vor înceta să se blocheze până ce nu accep- tă toți „șocul viitorului”. Altfel spus, calea cea mai scurtă spre stabilitate este simpli- tatea: hard mai simplu, soft mai simplu și interfețe utilizator simple. Dar acest lucru necesită un nou mod de gândire, spune Michael L. Dertouzos, director la MIT Laboratory for Computer Science: „este mai complicat, puţin asemănător cu planificarea nașterilor”. Elspune că schimbarea, dacă va veni vreo- dată, ar putea începe ca revoltă fundamen- tală. Cineva va utiliza Web-ul pentru a dis- tribui un SO mai bun, care ocoleşte platformele obişnuite. Acesta va fi mai sta- bil, mai uşor de utilizat şi de înţeles. Pare asemănător cu ceea ce se întâmplă azi cu Linux, sau prima perioadă de la Mosaic. Dar Linux nu trece de testul de simplitate şi în locul lui Mosaic a ajuns Navigator şi apoi Communicator. Softul simplu nu rămâne simplu pentru multă vreme. La extrema opusă este conceptul NC: un client simplificat, fără stări, conceput pen- tru lumea interconectată. Dar NC-urile sacrifică esența de la PC-uri —controlul local nelimitat. Sistemele mainframe şi cele înglo- bate vitale obțin fiabilitatea prin renunțarea la controlul local. La bine sau la rău, dar multi utilizatori PC preferă blocajele în loc de schimbare. Din acest motiv, soluția definitivă este foarte departe. În mod realist, proiectanţii vor continua să scrie programe mai mari, livrate înainte de a fi terminate. SO-urile vor continua să crească şi să se complice. Uti- lizatorii vor vota în continuare, cu banii lor, pentru soft cu multe funcționalități. Plat- formele şi aplicaţiile stabilite pe piaţă vor eclipsa alternativele radicale. Şi PC-urile vor continua să se blocheze. Tom R. Halfbill este Senior Editor şi locuieşte în San Matteo, California. Poate fi contactat la tom.halfhillObyte.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Damas Attila] ILUSTRATIA: RON MAGNES © 1998 Lees DE ecu Unealta marketingului sau măsurători exacte? Cumpărătorii trebuie să decidă. De Michael Hurwicz entru cumpărători, benchmark-urile publicate sunt unelte pentru măsurarea puterii şi perfor- manţei procesoarelor, plăcilor grafice, calcu- latoarelor, reţelelor, sistemelor de operare, apli- caţiilor, precum şi a aproape oricărei componente sau a oricărui sistem hard sau soft. Pentru producători, bench- mark-urile publicate reprezintă mai mult o unealtă a mar- ketingului, decât o măsurătoare. Şi aici se ascunde un munte de probleme. Chiar și Sun Anul trecut, Sun a fost prins încercând să optimizeze com- pilatorul său JIT (just-in-time) pentru mașina sa virtuală Java (JVM), pentru benchmark-ul CaffeineMark de Pen- dragon Systems. Sun a incercat ceva ce poate fi comparat cu găsirea unei scurtături la Turul Franţei şi terminarea cur- sei cu două zile înaintea celorlalți concurenţi. Sun a găsit „cod redundant” — rutine ce calculează variabile care nu sunt folosite niciodată — care poate fi sărit pur şi simplu. Ca rezultat, punctajul obţinut de JIT, la unul dintre cele nouă teste din suita CaffeineMark, a fost de 50 de ori mai bun decât oricare punctaj precedent. Când Pendragon a alterat uşor codul, astfel încât JIT să nu recunoască bench- mark-ul, punctajul a scăzut de 300 de ori. S-a gândit oare Sun că nimeni nu va avea suspiciuni în legătură cu punctajul fenomenal al compilatorului său? Sau com- pania chiar a crezut, cum a fost citat un angajat Sun, că sco- pul este obținerea celui mai bun scor posibil la benchmark şi chiar asta a şi făcut? Rezultatul a fost reclamă falsă, pentru că optimizările făcute de Sun funcționau numai cu CaffeineMark. Nu avea nici o legătură cu lumea reală şi Sun ştia asta. În același timp, acest incident a atras atenţia asupra unui punct slab al bench- mark-ului. E posibil ca un compilator să exploateze acest punct slab fără nici o optimizare specială. În acest caz, deşi optimizarea putea să nu fie extrem de relevantă pentru majoritatea aplicațiilor, ar fi fost „legală”, pentru că com- pilatorul ar fi prezentat aceeaşi optimizare cu orice cod având acelaşi punct slab (Vezi caseta „Trecând linia”). La versiunea 2.5 a CaffeineMark, de exemplu, produse- le câtorva companii, incluzând Microsoft şi Sun, au obți- nut punctaje exagerate la unul dintre teste, testul „de ciclu”. A reieşit că testul respectiv a conţinut cod redundant, care a fost ocolit de unele compilatoare inteligente. Totuși, pro- ducătorii au publicat rezultatele lor obținute cu Caffeine- Mark 2.5 şi nimeni nu s-a plâns. „În acest caz, problema a fost cu benchmark-ul,” afirmă Ivan Phillips, preşedintele Pendragon. „CaffeineMark 2.5 a fost prea optimizabil. Efectuând optimizări perfect valide, s-a putut obţine un scor exagerat de ridicat.” Compilatoare standard pentru limbaje ca C şi FORTRAN facastfel de optimizari de cod redundant din rutină. E destul de dificil de realizat aceasta cu compilarea JIT Java. Din motiv că un program Java se compilează și rulează în timp real, compilatorul are doar fracțiuni de secundă pentru efec- APRILIE 1998 BYTE România 65 Dincolo de benchmark Trecând linia nitel ab pal ia el E bolii dă radiata wa ge bo N-arfi etic, „ Dartrebuie să facă orice le stă în putere, în afară de a minţi, ca „clien- „ tul” lor să arate bine. Uneori, ce-i legal nu se prea aseamână cu reali- . tatea. Optimizarea din Sun CaffeineMark este un exemplu de minciună la tribunal. Se pot auzi zvonuri că un incident similar ar fi avut loc la înce- putului 1997, în legătură cu benchmark-ul Direct3D de PC Player, des- tinat testării afișajelor 3-D din jocurile pe calculator. „ Atunci se zvonea că driver-ul pentru cipul NEC PowerVR căuta - D3DTEST.EXE și apoi crea imagini mai speciale, utilizând tehnici, care, din cauză că produc „rupturi de imagine”, n-ar fi utilizaţi în mod normal pentru jocuri. Dacă a fost adevărat, atunci clar este și acesta un caz de minciună la tribunal. Testele ieșeau mai aproape de adevăr, dacă se schimba numele fișierului D3DTEST.EXE. Un caz mai la limită a apărut acum aproximativ trei ani, în legătură cu benchmark-urile TPC: Oracle a fost acuzat că a dezactivat logging-ul tranzacţiilor. Acest lucru a accelerat foarte mult tranzacțiile. Dar ar fi însemnat că, în cazul în care cădea serverul, toate tranzacţiile nein- cheiate ar fi fost pierdute. in situatii reale, logging-ul de tranzactii probabil s-ar dezactiva doar lr more ffl ats amen rulboktetelo TPC culogging ld „explicat, dar acesta totuși furnizează rezultate ireal de bune pentru Cori ani încatel Vi general e& mal ie aton}i la benchmark-ut pen- tru că știu că rezultatele sunt cu de la 10 la 100 de ori mai mari decât ceea ce poate fi atins,” spune Richard Finkelstein, președintele Performance Computing, o firmă de consultanţă din domeniul bazelor de date din Chicago. „Producătorii acum evită subterfugiile evidente. Ei fac lucruri care sunt mai subtile, ambigue și dificil de dovedit sau fiecare.” În 1992, la testele de scriere pe rețea, un server NetWare ar fi rapor- tat o „livrare” la client, în timp ce data mai era încă într-un cache de memorie; serverele LAN Manager n-ar fi raportat livrarea până în momentul scrierii datei pe disc. Ca rezultat, „Am fost învinși destul de rău la benchmark-uri,” spune Wilhelm Fitzpatrick, un fost angajat al Microsoft de la începutul anilor 1990. În final, Microsoft a implementat o opţiune nedocumentată pentru LAN Manager, în scopul imitării com- portamentului de raportare NetWare și a obținerii de rezultate mai com- parabile. La sfârșitul anilor 1980, Kuck and Associates a scris un preproce- sor, numit KAP, care încerca să optimizeze codul sursă. A fost utilizat de toţi care rulau benchmark-urile SPEC89, fiindcă a îmbunătățit sem- nificativ performanţa la testul Matrix300. Totuși, nu a îmbunătățit per- formantele reale în același măsură. Optimizările erau legale, dar bench- mark-ul era supra-optimizabil. Drept urmare, testul Matrix300 a fost la încărcare de batch, care se poate repeta în cazul unei erori de server. Azi, cu raporta- rea și interogarea riguroasă cerută de TPC, un asemenea truc ar fi imediat descoperit. eliminat din suita SPEC92. Când benchmark-urile nu sunt de acord tuarea oricăror optimizări. Deși e posibil ca rezultatele Sun să fi fost obţinute prin optimizări valide, efectuate de către compilator pe orice bucată de cod similar, ele au fost obținute prin optimi- zări specifice doar unui singur benchmark, ceea ce se numește trișare. Totuși, este interesant de reflectat asupra faptului că dacă Sun și-ar fi opti- mizat compilatorul JIT ca să depășească concurenţa în limite credibile, nimeni nu şi-ar fi dat seama. Dar un câştig modest la unul dintre teste nu ar fi ridicat prea mult rezultatul general. Acest incident ne arată un defect fun- damental al tuturor benchmark-urilor sin- tetice, care încearcă să mimeze compor- tamentul unor aplicaţii tipice, dar nu conţin cod de aplicaţie propriu-zis. Unicul lucru măsurat de aceste benchmark-uri este cât de bine rulează sistemul sau com- ponenta (în acest caz, JVM şi compilatorul JIT) benchmark-ul. Orice asemănare cu . viața reală este doar aceasta — asemănarea. Mai mult, poate fi precis pentru o genera- tie de microprocesoare (sau pentru orice se evaluează) și extrem de imprecis pen- tru următoarea generaţie. Păstrând uneltele în condiție bună Indiferent de cât de mult lucrează proiec- 66 BYTE România APRILIE 1998 Benchmark-uri sintetice diferite indică o îmbunătăţire diferită, când un procesor MMX din sistem este schimbat pe unul non-MMX. tanţii de benchmark-uri la aducerea la zi, benchmark-urile sintetice pot numai să aproximeze comportamentul real. Acest lucru rezultă din faptul că benchmark-uri sintetice diferite pot da rezultate foarte diferite pentru aceeaşi componentă, ca de exemplu un procesor. De exemplu, să zicem că doriţi să cum- păraţi două PC-uri. Amândouă sunt baza- te pe Intel Pentium la 200 MHz, dar unul are tehnologie Intel MMX, celălalt nu. Deoarece diferența critică între cal- culatoare rezidă în CPU, poate veţi dori să verificaţi cu ajutorul unui benchmark de procesor cu cât este mai rapid CPU-ul cu MMX. Pentru acest scop, poate fi folosit sau benchmark-ul Norton $132 de Symantec, sau CPUmark32 de Ziff-Davis Labs. Amândouă sunt benchmark-uri sintetice destinate testării performanţei proce- soarelor pe 32 de biti. Cand la Intel au rulat aceste teste, rezultatele Norton SI32' au arătat că Pentium cu MMX este de 1,27 ori mai rapid decât Pentium normal (58,4 contra 45,9), în timp ce CPUmark32 arăta că raportul era de doar 1,11 (437 contra 392). Altfel spus, SI32 a raportat proporțional o îmbunătăţire de două ori mai mare, decât CPUmark32. Intel a obținut chiar încă un rezultat di- ferit, când a rulat CPU95 (cunoscut ca www.byte.ro Dincolo de benchmark SPEC95), două suite de benchmark-uri procesor de Standard Performance Eva- luation Corp. (SPEC). CPU95 diferă de Norton $132 şi CPUmark32, deoarece codul SPEC conţine atât cod pur de benchmark, cât și cod de aplicaţie, modi- ficat astfel ca să fie specific platformei şi portabil. Suita CINT95 (cunoscut ca SPECint) se concentrează pe performanța la calculul cu numere întregi, în timp ce suita CFP95 (cunoscut ca SPECfp) repre- zintă performanţa la calculul în virgulă flotantă. „. SPEC are două subgrupe: o grupă de Performanta Ridicata pentru supercalcu- latoare si o grupa de Caracterizare a Per- formantei Grafice (CPG), care introduce benchmark-ul Viewperf (pentru perfor- manta grafica 3-D) si benchmark-ul GLperf (pentru limbajul grafic OpenGL). Subgrupa de Caracterizare a Performantei OpenGL al CPG produce GLperf. Uti- lizand un Pentium la 200 MHz, ca in tes- tul anterior mentionat, SPECint95 arata procesorul cu MMX ca fiind de 1,25 de ori mai puternic, față de cel fără MMX (6,44 contra 5,17), în timp ce SPECfp95 calculează acest raport ca fiind de 1,13. Toate aceste trei benchmark-uri (5132, CPUmark32 şi SPEC95) au fost proiec- tate pentru testarea subsistemului format din procesor, cache şi memorie. Au fost gândite astfel, încât să minimizeze efectele altor componente ale sistemului, ca dis- curi şi monitoare. Aţi fi tentat să credeţi că benchmark- urile SPEC sunt mai apropiate de realitate decât celelalte, pentru că includ aplicaţii reale. Dar ce fel de aplicaţii sunt acestea? Tradițional, SPEC era aproape exclusiv o fortăreață Unix. Toate aplicaţiile SPEC, ca de exemplu compilatorul GCC, inter- pretorul de liste LI şi utilitarul Perl utilizat pentru testul cu numere întregi, vin din mediul Unix. Testele SPEC sunt proiec- tate să fie portabile, dar practic bench- mark-urile SPEC sunt utilizate mai mult pentru testarea staţiilor de lucru Unix. Chiar şi în acest mediu, benchmark- urile SPEC au anumite limite. SPEC tre- buie să fie în stare să obțină codul sursă pentru fiecare aplicaţie, pentru a-l modi- fica, astfel ca să fie specific platformei şi portabil şi apoi să-l potrivească perfect în = * Benchmark-uri pe scurt Organizaţia Benchmark Tipul Ce testează Observaţii Business Applications SYSmark Aplicaţie Sistem Performance Corp. (Bapco) BYTE BYTEmark Sintetic Procesor intel Media Sintetic Procesor ‘Multimedia; „ instrucțiuni MMX Mercury interactive "LoadRunner Aplicaţie Servere Web Unealtă de programare. Mercury interactive WinRunner Aplicaţie Client GUI Unealtă de programare; doar Windows Mercury interactive XRunner Aplicaţie Client GUI _ Unealta de programare; : doar X Window Pendragon Systems CaffeineMark Sintetic JVM Segue Software QA Partner Aplicatie Interactiuni client/server Unealtă de programare Softbridge Automated Test Aplicaţie interacțiuni client/server Unealtă de programare Facility (ATF) Standard Performance CPU95 Sintetic „Procesor. Două suite: întregi Evaluation Corp.(SPEC) | oe a și virgulă flotantă SPEC av GLperf | Sintetic Grafică 3-D SPEC | „Viewpert | Aplicaţie Grafică 3-D Symantec Norton Multimedia Sintetic Sistem Multimedia; a ie instructiuni MMX Symantec „Norton SI82 “Sintetic. Procesor Si a oa aaa Transaction Processing TPC-C Aplicaţie Performanţa procesării Council (TPC) (baze dedate) tranzacţiilor tee TPOCD Aplicaţie Suportdedeciziepertormanţă oe ati o Le (baze dedate) destocareadatelor a Ziff-Davis Benchmark BrowserComp Aplicatie Browsere doar Windows Operation (ZDBOp) | oS ee | ZDBOp „Sintetic Probe z Aplicaţie Performanţă reţelei doar Windows Zr Aplicaţie ormanta serverul ZDBOp WebBench Aplicatie Server Web ZDBOp Winstone Aplicatie Sistem doar Windows www.byte.ro APRILIE 1998 BYTE România 67 Dincolo de benchmark benchmark. Testul SPEC cu numere în- tregi utilizează baza de date Vortex. SQL Server de Microsoft, Oracle şi IBM DB2 sunt mult mai populare, dar producătorii lor nu distribuie codul sursă al acestor apli- Caţii. Dacă suita SPEC se dovedeşte a fi benchmark-ul care acoperă cel mai bine nevoile dvs., veţi plăti un preţ pentru folosirea lui: rularea benchmark-urilor bazate pe aplicaţii, ca SPEC, poate dura mai multe ore. (Pe maşini mai vechi şi mai lente dura zile întregi.) Timpul necesar rulării unor benchmark-uri sintetice, ca Comenzile și e i i . interogările TPC văzute de . Si dinăuntru enchmark-ul TPC-C simulează un . financiar standard de intrare ; de comenzi, sub o sarcina de lucru inten- : siva. Regulile de executie cer un timp de raspuns mai mic de 5 secunde pentru 90 la sută din noile comenzi, plăţi, livrări „ şitranzacţii de stare a comenzii, precum și un timp de răspuns mai mic de 20 de „secunde pentru 90 la sută dintranzac- ţiile la nivel de stocuri. Dacă timpii de răs- puns sunt prea mari, testul nu este valid. Rezultatele sunt exprimate în tranzacții "pe minut „C” (tpmC). _ TPC-C se concentrează pe numărul de tranzacţii de intrare de comenzi pro- „„ cesate de sistem, într-un interval de timp „dat. Tranzacţiile variază de la simplu la ușor complex. Benchmark-ul cere exe- cuţia simultană de interogări multiple de "la mai multe terminale on-line. Suita de teste TPC-D, pe de altă parte, „seconcentrează pe interogări complexe, „care necesită încărcarea și analizarea unor cantități mari de date. De exemplu, unui din teete gleegte un funizor cu cost : turi; altul găsește, peritr fiecare țară și an, profitul pentru toate părțile coman- „date în acel an, care conțin un șir speci- ficat în numele lor de componentă și care — afost livrat de un furnizor dintr-o țară „anume. TPC-D este cel mai bun bench- _ mark disponibil pentru soluții de baze de date pentru depozite. Cele mai multe teste TPC-D reflectă lucrul monoutiliza- tor. Suiteledeteste TPC-A Și TPC-B sunt . deja depășite. 68 BYTE România APRILIE 1998 La o distanță de numai un cache | In cursul unui test din 1992, Novell NetWare ar fi raportat O „livrare” la scrierea datei într-un cache de memorie, creând astfel iluzia unei viteze mai mari. $132 sau CPUmark32, este de ordinul secundelor sau minutelor. Benchmarketing de milioane de dolari Unele benchmark-uri pe bază de aplicaţii sunt atât de exigente şi consumatoare de timp, încât în general e prohibitiv din punctul de vedere al costului rularea lor în conexiune cu un anumit proiect sau ce- rință a unei organizații client. Aceasta este situaţia, de exemplu, cu benchmark-urile de TPC (Transaction Processing Coun- cil), un consorţiu de 47 de producători, ca Compaq, Digital Equipment, IBM, NCR şi Sun, şi producători de software ca Computer Associates, Informix, Micro- soft, Novell, Oracle, Sybase, Intel şi EDS. Cele două benchmark-uri TPC, cel mai bine cotate sunt TPC-C, care testează per- formanta OLTP (on-line transaction pro- cessing) si TPC-D, care testeaza perfor- manta DSS (decision-support system) (vezi caseta). Producătorii utilizează copii complete ale unor aplicaţii de baze de date ca Informix, Microsoft SQL Server, Oracle şi Sybase. Pentru toate benchmark-urile TPC, producătorii furnizează informații pe larg despre software şi maşina testată. Doar ceilalți membri TPC obţin raportul întreg, care tipic se extinde pe sute de pagini. (Cei care nu sunt membri, pot obține un sumar care are în jur de 10 pagini.) Când ceilalți membri — competitorii cei mai feroce ai celui care a efectuat testele — obțin rapor- tul, ei parcurg documentaţia foarte minu- ţios, căutând orice violare a execuţiei stricte şi a cerințelor de verificare. Testarea TPC este scumpă şi consuma- toare de timp. Rularea unui benchmark TPC-D, de exemplu, poate dura luni întregi şi poate costa mai mult de 1 milion de dolari. Ca rezultat, producătorii au o tendință pronunțată de a evita provocările încununate de succes, la adresa rezul- tatelor lor. Ei încearcă să nu se abată de la reguli şi rezultatele sunt rareori retrase din motive de violare a unei reguli. Rezultatele sunt totuşi retrase din alte motive, ca de exemplu un sistem care este înlocuit cu un produs nou; rezultate care sunt în curs de înlocuire de către alte rezul- tate, mai noi şi mai bune; ori întârzierea lansării unui produs sau sistem de opera- re asociat. Rezultatele trebuie să repre- zinte produse care vor fi disponibile în următoarele şase luni. (O modalitate de a descoperi din timp produsele întârziate este urmărirea rezultatelor 'TPC retrase, care rămân pe situl Web cu menţiunea »retras”.) In ciuda acestor fapte, majoritatea rezultatelor TPC mentin doar o relatie vagă cu performanţele reale. Aceasta se datorează faptului că producătorii publică rezultatele TPC pentru propriile lor sco- puri — să aibă cu ce să se laude. Adevărat, producătorii rulează teste 'TPC şi în timp ce proiectează produsele, pentru verifi- carea performanţelor proiectului. Şi câteodată, când o organizație client se află în stadiul planificării sau achiziţionării unui proiect critic, care costă zeci de mili- oane de dolari, un membru TPC va rula, sau va ajuta această organizaţie să ruleze, benchmark-uri TPC. Dar aceste rezultate nu sunt publicate niciodată. Când vedeţi un rezultat publicat, puteți fi sigur că producătorul a configurat hardul și softul urmărind un singur scop: www.byte.ro Dincolo de benchmark acela de a obţine cel mai bun scor posibil. Configuraţia poate să nu aibă nici cea mai vagă asemănare cu ceva ce o companie client s-ar gândi să cumpere şi costul sis- temului e foarte probabil să se cifreze la sume astronomice. Dar toate acestea sunt de importanță secundară. Scorul e impor- tant. TPC publică cifre care reprezintă pre- ul, raportul preț/performanţă, cât şi per- formanța simplă, astfel cumpărătorii pot să-şi dea cel puţin seama că au de a face cu un sistem supraîncărcat, placat cu aur. Din fericire pentru producători, raportul preț/performanţă poate furniza de aseme- nea un motiv de laudă alternativ. Chiar dacă un sistem nu oferă cel mai mare număr de tranzacții pe minut, de exem- plu, el mai poate costa cel mai puţin pe tpm (tranzacţii pe minut). Produsele noi lasă utilizatorii să ia benchmark-ul de server şi de rețea în pro- priile lor mâini. Bluecurve (Oakland, CA) oferă Dynameasure 2.0, care „stresează” aplicaţiile de fişiere, de tipărire, SQL side mesagerie pentru a ajuta la determinarea operării unei reţele încărcate. Editoarele de tranzacţii permit măsurarea de către utilizator a capacităţii şi fiabilităţii tran- zacţiilor din propriile lor aplicaţii. Prin tradiţie, TPC era teritoriu Unix. Actual, mai multe teste TPC sunt efectua- te sub Windows NT. Dar testele sunt încă limitate la bazele de date largi. Da, noi testam si Windows Utilizatorii de aplicatii Windows, diferite de baze de date largi, probabil preferă benchmark-uri care fac uz de aplicaţii Windows populare. Exemplele includ benchmark-urile Winstone şi WinBench, de Ziff-Davis Benchmark Operation (ZDBOp), divizia R&D a Ziff-Davis Pub- lishing; şi testele SYSmark (SYSmark32 şi SYSmarkNT), de Business Applications Performance Corp. (Bapco). Atât SYS- mark, cât şi Winstone, sunt benchmark- uri de sistem care testează capacitățile unui calculator ca un sistem întreg. Win- Bench testează componentele specifice. Există de asemenea un test WinBench 3-D, care măsoară performanţa grafică 3- D. Benchmark-urile WinMark sunt tes- tele individuale de componente din Win- Bench. Benchmark-urile ZDBOp şi Bapco uti- lizează aplicaţii folosind scripturi compi- late, scrise cu ajutorul softului Visual Test de Rational Software. Versiuni „conser- vate” (neconfigurabile) ale acestor apli- caţii sunt incluse pe CD-ul de benchmark. De exemplu, SYSmark32 conține opt apli- WWW. Otero Wi nstone si iwi nBench mai pe larg : moasa dd vie ay Eine sight Blame Vintila 96 Ama na. - o / V pe Windows 95 şi NT, utilizează nouă aplicaţii: CorelDraw 7, Corel Quattro Pro 7, orel WordPerfect 7, Lotus 1-2-3 97, Microsoft Acces 97, Microsoft Excel 97, Microsoft _ _ PowerPoint 97, Microsoft Word 97 şi Netscape Navigator. High-End Winstone 9Brulează __ doar pe NT. Utilizează șapte aplicaţii exigente: Adobe Photoshop 4.01, Adobe Premiere. „4-2, AVS/Express 3.1, Microsoit Fronti age 97, Microsoft Visual C++ 5; De Meret caţii pe 32 de biţi (Windows 95 şi NT): Word 7.0, Lotus WordPro 96, Excel 7.0, Borland Paradox 7.0, CorelDraw 6.0, Lotus Freelance Graphics 96, Pow- erPoint 7.0 si PageMaker 6.0. SYS- markNT contine cinci aplicatii NT de bază pe 32 biți: Word for Windows 6.0, Excel 5.0, Texim Project 2.0e, Orcad MaxEDA 6.0 şi o aplicaţie pe 16 biţi, Pow- erPoint 4.0. (Vezi caseta.) Bapco şi ZDBOp furnizează scor indi- vidual pentru categorii particulare de apli- caţii şi un scor combinat pentru toate testele. Astfel, se poate afla cum se com- portă sistemul la o aplicaţie de tabele, “sau la procesarea de text sau aplicație de baze de date. Bapco are un proces peer-review, care nu inspiră chiar atât de multă încredere, caexaminatorii TPCi i. Mem- brii Bapco ar putea, de exemplu, să bene- ficieze de o înţelegere nescrisă de a scăpa unul pe altul în anumite puncte de vedere. Dar testele Bapco sunt de asemenea con- servate în întregime. Astfel, nu există opțiuni de configurare a aplicaţiilor şi pro- cesul de testare-raportare este cu mult mai simplu decât cel utilizat de TPC — şi astfel oferă mai puţine posibilități de optimizare nedrepte. O critică deseori auzită este urmă- toarea: codul sursă a benchmark-urilor ZDBOp nu a fost făcut public, cum s-a întâmplat cu benchmark-urile SPEC, TPC şi BYTE. Codul sursă Bapco este disponi- bil doar pentru membrii Bapco. Astfel, codul sursă a tuturor celorlalte bench- mark-uri a fost supravegheat de toți pro- ducătorii, în timp ce acela a testelor ZDBOp nu. Dar benchmark-urile ZDBOp sunt larg utilizate, şi unii utilizatori, ca producătorii de calculatoare, monitorizează îndea- proape rezultatele, coborând chiar la nivelul rulării benchmark-urilor sub debugger-i de nivel de jos, urmărind apelurile sistem și comparând acestea cu apelurile sistem ale aceloraşi aplicaţii neconservate. Dacă nu ar crede că bench- mark-urile se comportă tipic pentru apli- catii, Ziff-Davis ar afla aceasta. Suita BYTEmark a fost dezvoltată de BYTE Lab in 1995. Deşi BY TEmark este considerat un benchmark sintetic, în sensul că nu este compus din aplicaţii reale (ca acele conţinute în SYSmark de Bapco), e bazat pe algoritmi larg utilizați în apli- caţiile obișnuite, multimedia și comer- ciale. Toate cele 10 programe din suita BYTEmark își raportează rezultatele în termeni de iterații pe secundă, dar natu- ra lor de rezolvare a problemelor îi dis- tanţează de ciclurile repetitive ¢ din pro- _ gramele benchmark mai mici. in loc sa efectueze in mod repetat calcule simple, programele BYTEmark utilizează un eşantion de date pentru generarea de rezultate care să aproximeze cât mai mult performanțele aplicaţiilor reale. Benchmark-uri multimedia Dacă doriţi să rulaţi aplicații multime- dia, în special aplicații care să exploateze APRILIE 1998 BYTE România 69 Dincolo de benchmark „ Cele patru categorii de benchmark- uri Un beci ai ata aplicaţii ru- lează aplicaţii reale, sau parti ale acestora, în versiunea lor completă sau modificată. O Un benchmark sintetic emuleaza activitatea specifica aplicaţiilor. _ @Untest de redare utilizează jurnale Ti al ll cneaz dare casi va tacetioidee vagă _ despre performanţele unui sistem sau a unei componente. Dacă sunt disponibile „ benchmark-uri bazate pe aplicaţii, care corespund cu mixtura de aplicaţii pe care „ aveţi utiizaţile pentrua vă finiea rezultatele. Utăizaţi testele de inapecţie pentrua ie Manu lare ra dis n lasa orespu în (log) ale unui tip de apel sistem (ca apeluri de disc) sae redă apelurile în izolare. "eUntestde inspecţie „ „pune la lucru” un sistem sau o componentă fără a „ încerca să emuleze o activitate speci- „fică unei aplicații CPU-urile MMX, atunci s-ar putea să fiți interesat de rezultatele obținute cu bench- mark-ul Intel Media, lansat în ianuarie 1997, sau de Norton Multimedia, lansat cu puţin timp după primul. Benchmark- ul Intel este de fapt un benchmark de componentă, testând numai capacitățile procesorului. Benchmark-ul Norton este unul de sistem. Amândouă sunt orien- tate către funcții ca redarea audio şi video, procesarea de imagini şi geometrie 3-D. Potrivit benchmark-ului Intel Media, cipul Pentium MMX rezultă de 1,64 ori mai rapid decât Pentium normal (257,3 contra 157,3). Conform benchmark-ului Norton Multimedia, un sistem MMX rezultă de 1,44 de ori mai rapid ca un sis- tem fără MMX (9,8 contra 14,1). Acest scor reflectă faptul că aceste benchmark- uri conţin instrucţiuni MMX. Avantajul principal al tehnologiei MMX este un set nou de 57 de instrucţiuni specifice, des- tinate aplicaţiilor multimedia. Când o aplicaţie cu această facilitate detectează că este lansată pe un calculator MMX, uti- lizează aceste instrucțiuni în locul acelo- ra non-MMĂ, mai puţin eficiente, care de fapt fac același lucru. De ce indică testul Intel un beneficiu de tehnologie MMX cu 45 la sută mai mult decât testul Norton? Poate din cauza că, fiind producătorul cipului MMX, Intel are otendinţă de a crea un test care să arate mai mult. Testează-ți singur Dar chiar şi când vă conduceţi propriile teste, trebuie să fiți precauţi, să nu obţineţi rezultate false, în special în medii de rețea sau multiutilizator. De exemplu, deşi pare că rularea benchmark-urilor pe sisteme de producţie dă rezultatele cele mai aproa- pe de adevăr, acesta nu este neapărat 70 BYTE România APRILIE 1998 cazul, dacă utilizatorii lucrează pe sistem în acest timp. „Problema numărul unu [pentru orga- nizafii client care utilizează unelte de testare automatizate în mediu distribuit] | este controlul datelor şi controlul mediu- lui,” afirmă Alex Marchicelli, director la metode de testare în cadrul IMI, o firmă de consultanţă din Melville, New York. „Eşecul la păstrarea în condiţii de stabili- tate al unui banc de probă, este cauza numărul unu al eşecului în a obţine rezul- tate clare cu uneltele de testare automa- tizate.” . Marchicelli menţionează, că un pro- gram de test poate încerca să deschidă şi să închidă o înregistrare, de câteva ori, într-o succesiune rapidă. Pe un sistem de producţie, un utilizator poate a blocat deja accesul la înregistrarea în cauză. Încer- cările programului de test de a deschide aceasta pot să dea greş imediat, sau să fie întârziate până utilizatorul deblochează accesul la înregistrare. Este foarte dificil de spus ce s-a întâmplat, bazându-ne pe rapoartele furnizate de programul de test. „Uneltele de testare sunt destul de stu- pide,” explică Marchicelli. „Ei nu fac deosebirea dintre un acces blocat sau un bug [de sistem]. În cele mai multe cazuri, e ceva legat de date.” IMI îşi ajută clienţii să-şi testeze sis- temele şi aplicaţiile distribuite, utilizând programe de la diferiți producători: Mer- cury Interactive (LoadRunner, WinRun- ner şi XRunner), Segue Software (QA Partner) şi Softbridge (Automated Test Facility [ATF]). Toate aceste unelte se concentrează pe sprijinul acordat pro- gramatorilor pentru testarea comporta- mentului aplicaţiilor distribuite, unul din- tre aspecte fiind testarea performanţei. WinRunner şi XRunner testează GUI- urile client în medii client/server pentru sisteme Windows, respectiv X Window. LoadRunner testează servere Web supuse unor sarcini variate. QA Partner si ATF testează interacțiuni client/server. Aceste unelte permit ca testarea să se facă utilizând aplicaţiile dvs. proprii, sau prin crearea de scripturi cu limbaje de pro- gramare speciale, sau prin înregistrarea şi derularea sesiunilor reale de aplicații. Dar sunt complecși și pot costa mii de dolari per utilizator. Sunt populari mai mult în cadrul programatorilor. 3 3 Măsura finală Benchmark-urile publicate de producă- tori, de obicei, dau o idee despre limitele superioare ale unui sistem, ale unei com- ponente, sau aplicaţii. Pentru obţinerea unor valori mai realiste, probabil va tre- bui să vă faceţi propriile testări. Rularea unui test sintetic sau bazat pe aplicaţii conservate pe un sistem sau o. componentă, poate fi îndeajuns de cinstit. Efectuând testări riguroase, automatizate cu aplicaţii proprii de obicei necesită un banc de probă separat şi poate fi scump, foarte scump, sau exagerat de scump. Michael Hurwicz este un scriitor şi consultant independent din Brooklyn, New York. Poate fi contactat la mhurwiczQattmail.com. Unele din articolele sale anterioare pot fi găsite la http://www.durrassociates.com. [din BYTE, o publicație McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istuân] WHERE TO FIND Bluecurve, Ine. i Oakland, CA Cupertino, CA 510-267-1500 408-863-9900 http://www.bluecurve http://www.rational com „com Business Segue Software Applications Newton, MA Performance Corp. 617-796-1000 (Bapco) http://www.segue Santa Clara, CA „com 800-321-0457 . 408-988-7654 ceai bea Spa 617-576-2257 a Intel benchmark http://www.intel.com/ Transaction nen ~~. San Jose, CA Mercury interactive 408-295-8894 Sunmyvale, CA http://www.tpc.org „merc-int.com Benchmark Operation http://www.zdnet www.byte.ro aoe întreprinderile din lumea întreagă, programatorii sistemelor infor- matice îndeplinesc o muncă herculeană: dezvoltă si intretin apli- . | caţiile de a căror funcționare depinde viaţa companiilor lor. Aces- tea sunt aplicațiile BTR (bet the ranch- aproximativ: „a-ţi pune casa în joc”) — aplicaţii vitale — care reprezintă sângele operaţional a multor între- prinderi mari. Aceste sisteme critice au în comun un număr de caracteristici care fac din realizarea lor o provocare substanţială. Ele trebuie să susțină foarte mulți uti- lizatori în condiţii de disponibilitate foarte ridicată. Trebuie să susțină multe tipuri de utilizatori, cu diferite tipuri de calculatoare, uneori răspândiţi în lumea întreagă. Trebuie să integreze diverse date şi aplicaţii de la o pleiadă de divizii cumpărate de-a lungul timpului („stovepipe legacy” — „burlanul moştenit”). Tre- buie modificate des şi repede. Şi spre deosebire de Hercule, care poate renunța la suport după Release 12.0 — proiectanţii de aplicaţii au parte mereu de „moşteniri”. Este o premiza comună că aplicaţiile BTR ar trebui implementate pe baza unei arhitecturi de obiecte distribuite. Cu toate acestea, eu afirm că bazele de date obiectual-relationale pot să sporească distribuirea obiectelor în sisteme vitale. "Haideţi să explorăm tehnologia obiectual-relațională şi avantajele ei. Arhitecturi de obiecte distribuite Dacă ar fi să alegem „Numele decadei” din perspectiva programării aplicaţii- lor, anii'90 ar fi „Decada orientării spre obiecte”. Următorul va fi probabil „Deca- da aplicaţiilor distribuite”. Cea mai bună cale de a construi sisteme software de mare amploare pentru medii în care utilizatorii, datele şi componentele apli- catiei sunt separate fizic, este de a crea şi livra sisteme în care componentele funcționale — obiecte de date, procese economice şi interfeţe cu utilizatorul — sunt separate fizic. Ce variantă mai bună decât softul bazat pe componente se poate imagina pentru a te descurca cu Internetul („ştii unde-ţi este utilizatorul?”) sau cu replicarea datelor şi aplicaţiilor care necesită disponibilitate ridicată? Obiectele şi aplicaţiile distribuite sunt făcute unele pentru altele. Compo- nentele de aplicaţie cu interfeţe bine definite şi cu implementări bine încapsu- late (ascunse) sunt mult mai uşor de combinat în aplicaţii distribuite decât manevrarea codului, care este mai puţin disciplinat. Mai departe, un cadru de lucru (framework) obiectual standard (cum este CORBA de la Object Manage- ment Group, DCOM de la Microsoft sau Java Remote Method Invocation de la Sun) oferă mecanisme automate pentru ca un obiect să poată apela un altul, indiferent care este situarea fizică a acestora. În comparaţie cu facilitățile de apelare a procedurilor la distanţă ale generaţiei precedente („ro/l/-your-own”), cadrele de lucru obiectuale sunt mai ușor de stăpânit de către proiectanți. Cam atât în privinţa veştilor bune. Aşa cum ştie orice proiectant de aplicaţii pentru întreprindere, există un număr de nepotriviri între promisiunile dez- voltării simple de aplicaţii cu obiecte distribuite şi realitatea mediilor de astăzi. Unele dintre aceste neconcordanţe sunt în directă legătură cu lipsa de maturi- tate a standardelor obiectuale (precum şi confuziile din domeniul standardizării), dar altele se datorează nepotrivirilor dintre modelele obiectuale şi modelele de Sefu ] tebno logie i de la gestiune a datelor folosite pentru crearea componentelor aplicaţiilor distribuite. ; Variante de gestionarea a datelor Actualmente, pe piaţă sunt disponibile trei variante pentru susținerea gestionării Informix, Michael Stonebraker, analizează datelor tn apiă iale. posibilitățile bazelor de date Baze de date relaționale Vreme de aproape 20 de ani, sistemele de gestiune obiectual-relationale a bazelor de date relaționale (SGBDR sau RDBMS) au constituit standardul în 3 ee cee ; administrarea bazelor de date. Un SGBDR diferă de sistemele mai vechi de baze în aplicaţiile economice. de date prin faptul că se bazează pe un model matematic elegant, care combină De Michael Stonebraker o modalitate simplă de organizare a datelor gestionate cu un puternic limbaj structurat de interogare. Această fundamentare matematică a permis producă- torilor de sisteme relaţionale să furnizeze motoare SQL foarte eficiente, per- wivw.byte.ro : APRILIE 1998 BYTE Romania 71 Administrarea datelor Pariind pe ORDBMS crores 72 BYTE Romania APRILIE 1998 ăilustrăm avantajul mutării mo- 4 delului obiectual al întreprin- derii într-un SGBD printr-un exem- plu simplu, care datează de la sfâr- șitul anilor'80. La acea vreme, eram angajatul unui alt producător de ba- ze de date relaționale și tocmai im- plementasem noțiunile (pe atunci noiîn standardul SQL) de dată ca- lendaristica și timp. Compania im- plementase, firește, semantica tim- „pului din calendarul iulian, așa cum se specifica în standardul SOL. Unul dintre clienţi, care a aștep- tat cu nerăbdare această nouă funcţionalitate, ne-a sunat la câte- vazile după lansare, într-o stare de agitaţie extremă, afirmând că am . implementat incorect noţiunea de timp. Clientul avea o aplicaţie care calcula dobânda (interest) bon- durilor (bonuri de valoare — finan- cial bonds) pe Wall Street, utilizând o organizare relua tipică a datelor: Bond (name, coupon_rate, date sold, date_bought, interest) calcul: UPDATE. Bond SET. interest = coupon._ rate ae (date hee date_bought) WHERE ... De fapt, el vroia să île aci. SQL pentru a calcula dobânda păcate, fraza SOL de mai sus nu mergea în aplicaţia sa deoarece pe piața americană a bondurilor (spre deosebire de multe alte țări) pri- mești aceeași dobândă în fiecare. lună, indiferent câte zile are luna respectivă. Comercianţii de bon- duri din Wall Street folosesc deci se continuă see mițând aplicaţiilor să suporte în mod simultan mii de utilizatori care accesează şi actualizează aceleaşi date. Această bază matematică solidă, plus circa 20 de ani de continue îmbunătățiri, au făcut ca produsele relaționale de astăzi să fie printre cele mai sigure softuri existente. Combinația de putere, maturitate şi soliditate au condus la ubicuitatea SGBDR-urilor ca fun- dament al aplicațiilor vitale. Din păcate, SGBDR-urile stochează doar numere și șiruri de caractere. Aplicațiile vitale care necesită gestionarea unor obiecte mai complexe trebuie să le simuleze în afara sistemului de gestiune a bazei de date. Această »nepotrivire de impedanta” a constituit o difi- cultate majoră în sistemele vitale. Bazele de date obiectuale Un alt fel de sis- teme de gestiune a bazelor de date a apărut în această decadă a obiectelor: sistemele de gestiune a bazelor de date obiectuale (SGBDO sau ODBMS). Ca extensie a limbajelor de pro- gramare orientate pe obiecte (ca C++), SGBDO-urile adaugă persistenţă obiectelor native ale limbajului. Aceasta aduce o mare comoditate pentru programatori, deoarece nu mai trebuie să-şi proiecteze obiecte lin limba- jul OO pe organizarea unei baze de date relațională. Din nefericire, SGBDO-urile nu s-au grăbit să adauge suport SQL, făcând ast- fel ca unele sarcini ale aplicaţiilor vitale să fie foarte greu de programat. În plus, sistemele obiectuale au fost optimizate pentru a susține în mod eficient persistenţa într-un limbaj de programare şi nu pentru a susține mii de utili- zatori care accesează și actualizează simultan date vitale. În fine, SGBDO-urile nu sunt com- patibile cu bazele de date relaționale, ceea ce face foarte dificilă migrarea unei aplicaţii vitale spre această tehnologie. Lipsa suportului SQL, de scalabilitate şi de facilităţi de migrare au li- mitat utilitatea SGBDO-urilor în aplicaţii vitale. Baze de date obiectual-relaționale O a treia abordare promite să salveze programatorii de aplicaţii vitale de la dilema alegerii între un model obiectual bogat și scalabilitate. Sistemele de gestiune a bazelor de date obiectual-relatio- nale ($GBDOR sau ORDBMS) sunt proiectate astfel încât să ofere întreaga putere și robustețe aunui SGBDR şi să administreze în mod nativ obiecte, în plus față de numerele și stringurile la care erau limitate sistemele relaționale. Un SGBDOR este extensibil. Toate facili- tățile procesorului de cereri SQL sunt disponi- bile, dar limbajul operează asupra tipurilor de date definite de utilizator ca şi asupra tipurilor de date predefinite ale motoarelor relationale mai vechi. Prin aceasta, un SGBDOR reprezin- tă alegerea cea mai bună pentru administrarea datelor în aplicaţii vitale. Avantaje majore Elementele de bază ale activităţii întreprinderii Cele trei locuri unde Arhitectura în trei straturi Arhitecturile în trei straturi pot fi mai ușor scalate decât clienţii grei, dar au nevoie de extragerea datelor din baza de date în vederea pier one: Elibereaza de procesari computerul „central care susține baza de date; administrarea clienților nu este dificilă; scalabilitate bună. Posibilitatea de performanțe slabe când “datele sunt extrase din baza de date. constituie unul dintre cele mai utile seturi de clase pentru aplicaţiile BTR. Un obiect C1 ient, de exemplu, poate garanta că toate aplicaţiile realizează aceleași verificări de integritate pen- tru a preveni introducerea unor date incon- sistente în baza de date a clienților. Tentativa de a simula obiectul C1ient într-un SGBDR este adesea o sarcină dificilă, datorită nepotri- virii de impedanță. lar utilizarea unor metafore naturale ale orientării pe obiecte în cererile SQL (de pildă o relaţie de moștenire care să garanteze că un Client_Principal este tot un Client) este imposibilă. Într-un SGBDOR, imaginea activităţii între- prinderii poate fi inserată direct în motorul obiectual a bazei de date, iar cererile SQL vor recunoaște în mod automat obiectele C1 ient Pariind pe ORDBMS Administrarea datelor se poate afla logica aplicaţiei ae ra, „bază de date gre | „ Realizând procesările chiar în baza de „date, aceste aplicaţii pot obține - performanţe mai bune decât cele bazate o „pe clienţi grei sau servere de aplicație. Arhitectura „client greu” Deși utilă pentru aplicații orientate spre interfaţă, scalabilitatea aplica- „țiilor de tip „client greu” este limitată, viciile de administrare a datelor. Odată cu apariţia SGBDOR-urilor, devi- ne posibilă oa treia schemă de partiţionare, deoarece logica aplicaţiei poate să ruleze chiar în motorul bazei de date. Această arhi- tectură thick-database („bază de date grea”) este în mod inerent mai rapidă în cele mai multe cazuri. (Pentru un exemplu real privind avantajele aduse întreprinderii de - un SGBDOR vezi caseta „Exemplu de ex- tensie a bazei de date”.) În general, trebuie să se poată lucra cu obiecte în oricare din cele trei straturi (client, server de aplicaţie, server de baze de date). Arhitecturi tradiționale Orientarea către modelul de calcul client/ser- ver în anii '80 a marcat o schimbare radicală a modului în care aplicaţiile erau proiectate. Înainte, toată procesarea — atât logica eco- nomică cât și accesul la date — erau realizate de un server centralizat, de regulă un main- frame. Modelul client/server a mutat pro- gramele aplicative (adică „logica economi- că” — business logic) de pe mainframe pe mașina client, de obicei aceasta fiind com- | puterul de pe biroul utilizatorului. S-a ajuns astfel la arhitectura bazată pe „clienți grei”, ilustrată în figura din stânga. Clienţii grei au fost voga sfârșitului deceniului '80. Din păcate, modelul bazat pe clienți grei are puncte slabe. Este dificil de administrat şi nu poate fi scalat. În primul rând, serverele şi rețelele locale sunt solicitate până la limi- tă. În al doilea rând, proiectantul ar vrea să "Eliberează de procesări computerul | Cerinţele de administrare 3 clienţilor sunt scrie aplicaţia o singură dată și apoi să o central care susține baza de date; permite reduse; păstrează manevrarea datelor în livreze tuturor mașinilor client. Aceasta utilizatorilor să manevreze datele oricum baza de date pentru performanţe sporite. devine foarte dificil în cazul a mii de com- doresc. Cerinţele de administrare a clientilor sunt ridicate; creste traficul in retea. Poate pune probleme de echilibrare a încărcării. şi Client_Principal. Astfel, primul avan- taj al SGBDOR-urilor este că oferă proiec- tantilor de aplicaţii vitale un vocabular mai natural și mai adaptabil. Din ce în ce mai mult, aplicaţiile vitale sunt chemate să furnizeze utilizatorilor informaţii grafice, audio, video precum şi alte tipuri complexe de date. Unele exten- sii de tipuri, mai puţin evidente dar nu mai putin importante, includ datele geospaţiale („Găseşte cinci distribuitori, cei mai apropi- ați de un anumit client”) şi seriile temporale („Găseşte portofoliul [de acţiuni] care va avea cea mai mare valoare peste un an”). Al doilea mare avantaj al SGBDOR-urilor este suportul pentru baze de date care conțin un amestec de tipuri complexe și tradițio- nalele numere şi stringuri. Partiționarea aplicațiilor S-a discutat foarte mult în presă și în cadrul expozițiilor specializate despre cea mai potrivită arhitectură de aplicaţie la nivel de întreprindere: bazată pe clienți „ușori” (£hin clients) sau clienți ,,grei” (thick clients). Pe scurt, suporterii clienţilor „grei” sugerează plasarea logicii economice a aplicaţiei pe mașina client. În contrast, suporterii clienţi- lor „ușori” sau ai arhitecturii în trei straturi (three-tier) plaseaza aceeasi logică a aplicaţiei pe un server de aplicaţie și nu pe un client desktop. În ambele situații, logica aplica- ției trebuie să comunice cu nivelul serveru- lui de baze de date pentru a beneficia de ser- putere de birou, având foarte posibil seturi diferite de instrucţiuni (de pildă mașini Mac, PC şi Unix). În plus, când vine vremea unui upgrade pentru o astfel de aplicaţie, administratorul de sistem trebuie să găsească și să actualizeze configuraţiile tuturor clienților. Acest proces manual este labo- rios, scump și expus greselilor. În fine, cos- tul administrării unui număr mare de PC-uri desktop este adesea semnificativ. Toate aceste probleme nu existau în cazul unui mainframe centralizat. Aplicația exista doar pe o singură mașină centrală. Astfel, actualizările şi desktop-urile disparate nu erau o problemă. Pentru a redobândi avantajele unui main- frame Centralizat, arhitecţii au început să propună arhitectura în trei straturi. În acest caz, logica aplicaţiei este transferatăde la clienți spre un strat intermediar, al serve- rului de aplicaţie. Această arhitectură are câteva avantaje faţă modelul clienţilor grei. Noile aplicaţii pot fi instalate într-un sigur loc iar un singur mare server de apli- caţie este mai ușor de administrat decât o APRILIE 1998 BYTE România 73 Administrarea datelor (alia) un calendar în care anul este con- siderat de 360 de zile, împărțit în 12 luni egale. Astfel, 15 martie mi- nus 15 februarie înseamnă 30 de zile. Vom numi această semantică „timpul bondului” (bond time) în contrast cu timpul iulian. Din nefericire, comanda SQL expusă implementa timpul iulian, deci calculul dobânzii era greșit. Utilizatorul a fost obligat să folo- sească o cale ocolitoare: Se defineşte un cursor pen- „tru cereri asupra tabelei Bond; Se parcurge. sati beta, „pentru fiecare linie califi: cata se extrag cele două date şi rata cuponului ; N “În codul utilizator seca „ culează dobânda pe baza scăderii datelor; „Se pune rezultatul în baza « de a date actualizand ae “curentă. i „ Această cale seste are | „două dezavantaje majore. În primul - rând este foarte lentă. În loc de a folosi actualizări SOL pe seturi, |... într-o singură trecere, utilizatorul arenevoiedeuncursorșideotre- „cere pentru fiecare linie. În plus, datele trebuie copiate din SGBD „. într-un program extern. În ansam- blu, clientula constatat că această soluție era de trei ori mai lentă | decAtcodulSQLnatv. = A doua problemă o constituie cerința de a întreține o bibliotecă derutine pe care programele săle poată apela pentru a realiza calcule în „timpul bondului” „Aceasta impli- că dificultăţi serioase în adminis- e A o as oe 74 BYTE România APRILIE 1998 Pariind pe ORDBMS Migrarea logicii aplicatiei Thin Client Thin Client O arhitectură bună poate folosi pentru procesari clientii, serverele și baza de date, permițând logicii aplicaţiei să migreze între acestea. mulțime de PC-uri. Dacă serverul de aplicație este mai aproape de date decât mașinile client, traficul în reţea va fi redus, ceea ce duce la performanţe mai bune ale sistemului în ansam- blu. De asemenea, serverele de aplicaţie pot fi rulate pe un singur fel de hardware, suportând însă o varietate de maşini pe post de „client ușor”. Astfel, arhitectura în trei straturi reține doar avantajele centralizării, fără a necesita costurile mari ale revenirii la mainframe-uri. O variațiune pe această temă este appletul Java rulând într-un browser, după ce a fost descărcat de pe un server Web central. Această soluţie în trei straturi transferă în mod dinam- ic metode din stratul median către client, com- binând astfel unele aspecte ale clienților grei și ale arhitecturii în trei straturi. independenţa straturilor Un sistem obiectual-relational permite meto- delor obiectelor aparținând aplicaţiei să ruleze în motorul bazei de date. Aceasta constituie o a treia schemă de partiționare a aplicaţiei, pe care o numim thick database („bază de date grea” — vezi figura din pagina precedentă). Am văzut cum perioada de timp Interval este un exemplu de metodă care poate atinge performanţe optime rulând în motorul bazei de date. Problema care se pune este: „Când este convenabil să alegi clienți grei, strat mijlociu greu sau bază de date grea?” Cele mai multe funcții orientate spre date trebuie rulate cât mai aproape de datele pro- priu-zise, adică în baza de date. În acest fel, trafi- cul comunicării între obiectele SGBD-ului si celelalte straturi ale sistemului este minimizat. Totuși există anumite funcții, cum ar fi cele de afişare si cele de validare a intrărilor, care sunt orientate spre ecran. Aceste funcții convertesc obiecte mici în unele mult mai mari, cum ar fi imagini rastru (bitmap) sau implica interactiu- nea cu utilizatorul. Aceste functii sunt in mod natural rulate ca si clienti ei fine, functii care sunt orientate spre date gi de regula ar fi candidate bune pentru a fi rulate in motorul bazei de date pot fi rulate de către serverul de aplicaţie. Această variantă poate fi aleasă pen- tru a echilibra ocuparea resurselor de calcul, într-o configurație cu multe calculatoare, sau pentru a susține compatibilitatea cu alte obiecte utilizând un framework standard. De exemplu, perioada de timp Interval va face față cel mai bine cererilor asupra porto- foliilor de bonduri atunci când se rulează cât mai aproape de datele portofoliilor, adică în motorul bazei de date. De asemenea, se pot găsi cu ușurință elemente din logica aplicaţiei care rulează mai bine într-un client greu. Să con- siderăm o metodă, New(Bond), prin care se introduce un bond în sistem. Această funcție cere utilizatorului să introducă date numeroase şi întotdeauna cuprinde numeroase verificări ale datelor introduse. Dacă acestea nu sunt valide, metoda trebuie să dialogheze cu uti- Pariind pe ORDBMS Administrarea datelor lizatorul pentru a corecta valorile eronate. Dacă New (Bond) se rulează într-un server de aplicație sau în SGBD, atunci numeroasele interacțiuni cu utilizatorul vor implica un tra- fic considerabil prin rețea. Este mult mai efi- cient să rulăm astfel de funcții orientate spre ecran pe mașina client. Aceasta ne conduce spre câteva reguli utile: 1. Metodele orientate spre date care sunt utile în cereri trebuie rulate în baza de date. 2. Metodele orientate spre interfață tre- buie rulate ca şi clienţi grei. Ambele moduri de operare sunt necesare pentru a realiza aplicații de înaltă performanță. Dar există şi argumente în favoarea folosirii obiectelor în stratul de mijloc. Un obiect COR- BA pentru administrarea portofoliului, încap- sulând interogări refolosibile asupra bon- durilor individuale, este un bun exemplu de obiect din stratul mijlociu. De regulă, aceste obiecte vor folosi ele însele obiecte „thick data- base”. 3. Anumite elemente ale logicii aplicației se pretează cel mai bine la a fi rulate într-un strat intermediar între client şi server, adică într-un »thick middle tier”, mai ales in medii obiec- tuale eterogene. Alegerea locului unde o metodă trebuie să ruleze se bazează pe mai multe aspecte, cum ar fi: viteza şi încărcarea reţelei; cât este de orien- tată spre interfața cu utilizatorul; vitezele rela- tive ale hardware-ului clientului, a serverului de aplicaţie, a serverului de baze de date și al re- țelei; tipurile de clienţi care trebuie suportați etc. Aceşti factori se vor schimba pe parcurs, pe măsura evoluţiei logicii economice, a stan- dardelor pentru obiecte sau a hardware-ului. Ceea ce ne conduce la următoarea regulă: 4. O bună arhitectură a aplicației trebuie să permită logicii aplicaţiei să migreze fără probleme între client, stratul mijlociu și baza de date, în funcție de schimbarea condiţiilor economice sau tehnice. O bună arhitectură a aplicaţiei trebuie să ne permită să programăm logica aplicaţiei o singură dată și apoi să o livrăm ca si cod pen- tru client, cod pentru serverul de aplicaţie sau cod pentru baza de date, în funcție de condiţii. Unele sisteme de aplicații permit migrarea între primele două straturi. Ne putem aștepta la o nouă generaţie de instrumente de dezvoltare care vor permite obiectelor să migreze între toate cele trei straturi, pe baza mixării tehno- logiilor obiectelor middleware și a bazelor de - date obiectual-relationale. Viitorul middleware Amtrecutin revista câteva dintre motivele pen- tru care tehnologia obiectual-relațională va avea un rol tot mai important în dezvoltarea apli- caţiilor vitale. Cred că în timp, SGBDOR-ul va deveni o componentă importantă a sistemelor middleware obiectuale. Ambele tipuri de sis- www.byte.ro teme trebuie să realizeze următoarele sarcini: * să gestioneze cozile de cereri; + să execute logica aplicaţiei; + să gestioneze firele de execuţie; * securitate; * administrarea sesiunilor; * recuperarea după incidente; * controlul tranzacţiilor. Cei mai mulți furnizori propun software mid- dleware specializat (servere de aplicații sau monitoare de procesare a tranzacţiilor) pentru sarcinile de mai sus. CORBA Object Transac- tion Service şi Microsoft Transaction Server sunt exemple de servicii destinate acestui scop. Dacă veţi arunca o privire în interiorul unui SGBDOR bine proiectat, veţi constata că și acesta se ocupă de toate aceste servicii. Exe- cuţia logicii aplicației este necesară pentru a susține arhitectura „thick database”. Mai mult, multithreading-ul şi administrarea eficientă a sesiunilor sunt de multă vreme cerințe esențiale pentru orice SGBD care trebuie să susțină mii de clienţi în aplicaţii vitale. Când motorul unei baze de date procesează o cerere care implică informaţii dintr-o bază de date din Boston și produce informații pen- tru o bază de date din New York, sunt invocate exact aceleași servicii ca atunci când un ORB (Object Request Broker) administrează apelul unei metode prin Internet. Eu cred că, inevitabil, aplicaţiile vor ajunge să folosească același set de servicii pentru acce- sul la date distribuite şi pentru interconectarea „aplicaţiilor distribuite. Mai mult chiar, aceste servicii vor fi furnizate de un singur cod, de înaltă performanţă. Mă aştept ca o componen- tă majoră a acestui cod să fie un SGBD obiec- tual-relațional. Cu alte cuvinte, un SGBDOR va fi o componentă importantă a oricărui mid- dleware obiectual care trebuie să susțină apli- Caţii vitale. Abilitatea de a migra codul aplicaţiei între cele trei straturi şi abilitatea de a folosi aceleași instrumente pentru a administra aplicaţia si seturile de date reprezintă două avantaje ime- diate de care programatorii pot beneficia din- tr-o astfel de integrare. Pe măsură ce ne îndrep- - tăm spre o lume în care starea obiectelor distribuite este păstrată într-un SGBDOR, diferenţele între baza de date și ORB trebuie să dispară. Un singur cadru pentru aplicaţii dis- tribuite și date distribuite poate fi de fapt ceea ce va particulariza următoarea decadă. BI Michael Stonebraker, şeful tehnologiei la Informix, este creatorul conceptului de bază de date obiec- tual-relațională. ÎL puteţi contacta prin redacţie: editors@byte.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. ; Adaptare - Mircea Sârbu] APRILIE 1998 BYTE România 75 THE NATIONAL MUSEUM OF ART OF ROMANIA Address: Calea Victoriei No. 49-53, 70101 Bucharest, Rornania Telephone / Fax (401) €15 51 93./ (401) 3124327 Open to the public: 10:00 a.m, < 6.00 p.m daily except Monday and Tuesday For current exhibitions, please consult the Calendar | Welcome - Bine ati venit! Welnorne to the National Museum of Art in Bucharest, Romania's leaditig art museum was ae founded in 1948 to house the former Reyel Collection along with these a ecua other Hie fruseums in the country's capital. : ee ‘The sina of the soueeum ia to pecvide a comprchanaine ih aa Ramil Lilies th cacy ts Middle Ages te the present, m as broad an Europe content an possible, MUZEUL CIVILIZAȚIEI POPULARE TRADIȚIONALE A ASTRA » SIBIU Atings harta penten a vedea detaliu! 76 BYTE România APRILIE 1998 | Surfing _ MUZEE entru a ne forma o imagine despre viitor, de multe ori ne uităm în trecut. Fie că e vorba de artă, istorie, arhitectură, tehnologie sau orice alt domeniu, cele mai potrivite și atrac- tive locuri sunt muzeele. Acestea strâng la un loc mărturii despre ceea ce am fost, de-a lungul a sute de ani. Dar, prinși în vârte- jul vieţii „moderne”, tot mai rar dispunem de timpul necesar pentru o documentare temeinică, „la faţa locului”. Ca alternativă însă avem posibilitatea vizitării muzeelor virtuale, iar răspândirea acestora pe Web, chiar dacă nu le vor putea înlocui pe cele reale, ne poate economisi timpul, oferindu-ne totodată informaţii prețioase. Muzeul Naţional de Artă din România http://www.itc. ‘ro/museum/museum.html Fondat în anul 1948, în fosta casă a colecţiilor regale, acest muzeu ne oferă o imagine cuprinzătoare despre arta românească, de la în- ceputul evului mediu și până în prezent. Temporar închis pentru lucrări de restaurare, muzeul funcţionează prin câteva filiale care oferă o imagine clară despre varietatea colecţiilor de artă. Prin intermediul acestei pagini aveţi însă ocazia să vedeţi cele mai valoroase exponate. Sau puteți vizita cele șapte departamente ale muzeului: departamentele de artă medievală și modernă românească ( Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Constantin Brâncuși, Dimitrie Paciurea și alţii), departamentul de sculptură și pictură europeană (Peter Paul Rubens, Claude Monet, Paul Signac etc.), departamentul de artă decorativă europeană, de artă orientală, departamentul de picturi şi desene (Ștefan Luchian) și cel de artă contemporană (Aurel Vlad, Victor Vasarely). Muzeul civilizației populare tradiționale Astra Sibiu http://www.itc.ro/sibiu/rom/astra_r.htm Este compus din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului (http://www.itc.ro/sibiu/rom/dumbra_r.htm), Muzeul de etnografie universală „FRANZ BINDER” (http://www.itc.ro/sibiu/rom/etno- gr_r.htm) și Muzeul civilizaţiei transilvane „ASTRA” (http://arww.itc.ro/sibiu/rom/civili_r.htm). Secţiunea Muzeului în aer liber ne pune la dispoziţie o hartă senzitivă care, prin „atingere”, ne dezvăluie o varietate de complexe arhitecturale și de industrii popu- lare, gospodării și ateliere, construcţii și biserici de pe întreg cuprin- sul țării, cum sunt Complexul de industrie textilă populară din Rucăr, Biserica de lemn din Bezded etc. Muzeul „FRANZ BINDER” se află într-o clădire din centrul Sibiului. Expoziția permanentă este axată pe cultura și arta popoarelor lumii, iar cele temporare pe creaţia arti- zanală a popoarelor lumii. În pagina Web a muzeului găsim exponate cum sunt Pasărea Garuda (Indonezia), Statuete africane (Tanzania), Mumie cu sarcofag (Egipt), Bambus sculptat (Japonia), Masa sculp- tată (India) și multe altele. Muzeul mai cuprinde colecţiile de artă populară românească și a minorităților naţionale: port-textile, broderii, ceramică, obiecte de cult, obiecte de lemn, os și fier. Muzeul ţăranului român http: /IWww. sfos.ro/culture/roweb/mtr/ Muzeul, fondat în 5 februarie 1990, este expresia unei îndelungate tradiții care datează din 1875. Acesta conţine o bogată colecţie de obiecte țărănești, însumând aproximativ 90.000 de articole. Pentru o mai bună gestiune, observare și conservare, această colecție este împărțită în mai multe categorii. Colecţia de ceramică este formată din aproximativ 18.000 de obiecte din aproape 100 de centre cul- turale și artistice (Horezu, Făgăraș, Curtea de Argeș, Vama etc.). Cel www.byte.ro Pentru turiști și nu numai, muzeele au constituit întotdeauna o atracţie. lar acum avem posibilitatea să le vizităm și pe Web. De Mircea Sabău mai vechi obiect ceramic din muzeu poartă inscripția anului 1746. Colecția de costume este formată din aproape 20.000 de piese, de la începutul secolului al XIX-lea și până în prezent, Mai găsim aici colecţia de artă decorativă cu peste 10.000 de exponate, colecția de obiecte lucrate în lemn și fier, colecția de obiecte religioase, cu peste 3.000 de picturi pe sticlă, lemn, matrițe și obiecte de cult religios. nt Toate acestea sunt completate de colecţia de obiecte tradiționale din : 3 ho ay of te Misc alte țări. Merită să vizitaţi acest muzeu. 2 m Coeion of eM Muzeul National Brukenthal http://www. dntcj. ro/others/brukenthal/beginvar.htm Ca instituţie de prestigiu european, Muzeul Naţional Brukenthal este unul dintre cele mai mari muzee ale României. Şi-a dobândit notori- etatea datorită colecției sale de o inestimabilă valoare, ce conţine un număr impresionant de picturi și gravuri ale principalelor școli europene de pictură ale secolelor al XVI - XVIII-lea : italiană, fla- mandă şi olandeză, germană și austriacă, spaniolă. În afară de aceas- ta, galeria şi-a îmbogăţit colecția și cu 1.800 picturi românești. Colecţia de pictură europeană a fost realizată de Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei între 1777- i 1787. Fiind un spirit enciclopedic și vizionar, el a contribuit la F a toe Verca înflorirea spiritualității transilvănene. Merită să-i vizitaţi colecția. = Cetatea Voievodala Curtea Veche http://www.kappa.ro/photos/curtea_veche/index.html . Dacă Bucureștiul ar putea fi caracterizat printr-o singură clădire care să-l reprezinte, aceasta este complexul voievodal Curtea Veche. Pentru necunoscători, simplele și sinistrele ruine încă vizibile, repre- zintă un eveniment spectaculos. Cei avizaţi însă, știu că aceste ruine reprezintă inima Bucureștiului. Începuturile bucureştene sunt pier- dute în legendă, poate şi pentru că de acest subiect s-a ocupat o per- sonalitate recunoscută ca fiind un mare „producător” de mituri- colonelul Papazoglu. Acesta este autorul gi cel care a lansat legenda pastorului care a dat numele orașului-Bucur. Revenind la Curtea dom- nească, ea reprezintă un „paradis” pentru orice istoric şi arheolog. Acest palat are, în fundaţiile sale, fazele cele mai semnificative de con- structie a orașului. Deși nu a reprezentat în ultimele secole reşedinţa domnească, el a exercitat o atracţie specială asupra vizitatorilor şi locuitorilor orașului. Dacă treceţi prin București, nu ratați ocazia să vizitaţi aceste locuri. Dar până atunci, puteți arunca o privire pe pagina Web, consacrată acestui complex voievodal. Castelul Peles http://www. kappa.ro/travel/sinaia/peles/index. html In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, venit petronul României în 1866, începea înălțarea Castelului Peleș la Sina- Ein tă Pe il due Id li Ain. aa ia, după planurile arhitectului Wilhelm Doderer, de școală germană. i repare nt n orare oa După 1876, șantierul a fost încredințat lui Johannes Schultz, iar inau- gurarea oficială s-a desfășurat în octombrie 1883. Dar construcția a continuat cu transformări executate între 1893-1914 de arhitectul Karel Liman, care definitivează lucrările în stilul neo-renașterii ger- mane-sunt dominante profilurile ascuţite, fragmentarea compoziției fațadelor, abundența lemnului sculptat şi a elementelor decorative. În prezent, Castelul Peleș este muzeu, iar o mică parte din acesta o Î regăsim si pe Web. Este vorba despre Holul de intrare, Sala de con- Dupa 1876 sasea A boat were data hi Johannes Sebi, certe, Sala veche de muzică, Sala de teatru, Sala turcească, Dormitorul spune boa clei plaga bă dă ee pi a torhbinat ru banarea i apiboarn éxecutate ine 1B95.1914 de regal, Sala regală de studiu si altele. athtects Karel Liman, care defloiiwveaga lucrante in stilul neoerenay ee aint de ee pre e: Agi en Cee Vie Caen 0 : Castelul Peles Mircea Sabău este redactor la revista BYTE România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa: msabauQagora.ro. APRILIE 1998 BYTE România 77 JavaSoft lansează o versiune JDK 1.2 timpurie. enomenul Java este în creştere. Cu lansarea din luna ianuarie a versiunii beta 2 a produsului Ja- va Development Kit 1.2, firma Sun a reumplut rezervorul cu combustibil. (O versiune completă este aşteptată în această vară). Caşi în JDK 1.1, marile schim- bări nu sunt în limbaj, ci în numărul tot mai mare de API-uri care compun „nucleul plat- formei” Java (vezi „Java Development Kit, Take Two,” din BYTE aprilie 97). Îmbogăţită cu Java Foundation Classes (JFC), platforma Java are acum componen- tele necesare dezvoltatorilor pentru con- struirea interfeţelor utilizator profesionale. API-ul Java2D extinde setul de instrumente Abstract Window Toolkit (AWT) si oferă clase pentru desenarea liniilor, afişarea tex- telorşi manipularea imaginilor. Noile carac- teristici „trage şi plasează” ale JFC ofera po- sibilitatea de conlucrare si cu aplicatii non-Java. JavaSoftcontinuă extinderea, prin adău- garea SwingSet-o colecție de componente prefabricate constând din meniuri, butoane, casete de validare şi altele. Pentru a oferi aplicației aspectul implicit al platformei SO, Windows, Motif sau Macintosh, aveţi acum la dispoziţie acest set de componente. Da- ca rulati programul Simp] eExamp1e inclus in sectiunea demo, puteti executa un mic program care comută între modul de rie. Un obiect referință poate urmări un o- biect persistent care a fost în memorie, dar ulterior a fost mutat pentru a face loc altor „obiecte, caz în care obiectul referință devine extrem de util pentru un „obiect ascuns.” 78 BYTE Romania APRILIE 1998 Gdsiti aici cele mai importante aspecte. De Rick Grehan JavaSoft porneste la drum din nou <3 SwingSet Ete _Ogune Conmiutors Closes Dialog ; Java Development - TableView | paren | marea | BorderedPane uni jam |n | ees [| abe i Kitr.2 free (Windows, Solaris) JavaSoft, a division of Sun Microsystems i Palo Alto, CA The toolbar can be dragged out by pressing the mouse buittnn in the background of the toolbar (outsioe the butons!) and dragginu. When | | you want to dock the toolbar back into the SwingSet window, click ance | }aaain in the backaround of the toolbar and drag back towards this text 888-843-5282 512-474-1591 nttp://www.javasoft .comMm JDK 1.2 aduce extensii majore la JFC. Aici este expusa, intr-o aplicatie demo, partea de componente vizuale SwingSet ale JFC. prezentare „Java fundamental” şi Motif. Clădit pe modelul de securitate Java origi- nal şi pe apleturile convenţionale JDK 1.1, JDK 1.2 oferă strategii şi drepturi de acces mult mai rafinate. Fiecare set de strategii de instalare pentru apleturile externe şi dreptu- rile de acces sunt valabile pentru toate apleturile şi aplicaţiile. Drepturile de acces potfi puse în legătură cu o semnătură digita- lă particulară sau configurate astfel încât toa- te apleturile externe să aibă acces doar la un singur subdirector. Dezvoltatorii pot extinde drepturile de acces pentru a acoperi orice resursă a sis- temului. Apleturile sau aplicaţiile pot primi dreptul de acces la o imprimantă gi la anu- mite fişiere de pe disc, putând realiza opera- ţii seriale I/O şi altele. De asemenea, puteţi rafina tipurile de acces permise, alegând din- tre drepturile de creare de director, citire, scriere şi ştergere. Datorită JFC, JDK 1.2 are un API acce- sibil, oferind dezvoltatorilor posibilitatea adăugării dispozitivelor I/O alternative pen- tru utilizatorii neautorizați sau pentru alții. Noile colecții API sunt reminiscenţe miste- kk Excepțional kk Foarte bine kw Bine APRECIERI TEHNOLOGIE xxx x IMPLEMENTARE kk k rioase ale bibliotecii de sabloane standard C++. De asemenea, au fost îmbunătăţite fişierele arhivă Java (JAR) şi JavaBeans. JavaSoft lucrează pentru a face din Java un mediu de dezvoltare pentru întreprinde- re. Imbunatatirile aduse la JFC vin in spriji- nul dezvoltatorilor GUI, în timp ce rafinarea strategiilor de securitate ar putea permite dezvoltatorilor să furnizeze în siguranță ap- leturi şi aplicaţii în Internet sau intranet. To- tuşi, comunitatea dezvoltatorilor a îmbră- ţişat deja cu entuziasm Java față de C/C++, chiar daca proiectantii de la JavaSoft admit faptul că mediul Java este „incomplet”. Întrebarea este dacă va rămâne aşa. BI Rick Grehan lucreazd la Metrowerks si scrie secti- unile Javatalk din BYTE. Îl puteţi contacta la rgrehan Qaustin.metrowerks.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] %4 Acceptabil * Slab ' Un program pentru profesionişti ... CorelDRAW 8.0 devenit deja o obișnuință să auzim „A apărut o nouă versiune a produsului XXX şi a adus îmbunătățiri majore față de versiunea precedentă“. De aceasta, nu scapă nici versiunea 8 a popularului program Corel- DRAW. Ani în șir, am primit noile versiuni pline cu bug-uri, cu re-re-release-uri. Se pare însă, că de la versiunea 7 CorelDRAW s-a maturizât. Patch-urile au dispărut aproape în totalitate, semn al profesionalismului celor de la Corel Inc. După cum spuneam, şi versiunea 8 a venit cu îmbunătățiri şi noi facilități, care nu sunt numeroase, avantajul real fiind că pro- dusul lucrează fără cusur şi se menţine astfel în topul programelor vectoriale. Interfața CorelDRAW 8 are acum o interfață netedă, dispensându-se de neimportanta fațadă 3D, atât de răspândită pe platforma Win- dows 95/NT. Unele ferestre de dialog (Object Manager, Zoom Manager etc.) pot fi „lipite“ de interfață şi în aceste ferestre pot fi stocate mai multe dialoguri. Se salvează astfel spaţiul atât de necesar pentru grafică. Deoarece uneori aveam nevoie de a adău- ga / extrage unele fişiere de export/import, s-a lucrat şi aici. Ast- fel, în fereastra de dialog de opţiuni (Options) se pot manevra fil- trele de import/export şi asocia fişiere care vor fi deschise cu ajutorul lui CorelDRAW. O altă opţiune utilă este reprezentată de salvarea spaţiului de lucru, ca de exemplu o interfață pentru grafică iar o alta pentru manipulare de text. Poate însă că această versiune de CorelDRAW este prima pe care ati achizitionat-o si pana acum ati folosit alt produs ( Illustrator, Freehand etc.). NU tre- buie sa va faceti griji. O alta fatada se poate alege din meniul „Options, în funcție de interfața cu care aţi fost obișnuit. Listare și culoare În nici o versiune nu s-a lucrat atât de substanţial la managemen- tul culorii şi al listării. Pe partea tehnică a fost inclus suportul pen- tru Adobe PostScript 3 şi s-a integrat Kodak Digital Science Col- or Management, ceea ce îmbunătățește acurateţea scanării, a dispunerii pe ecran şi a listării documentelor dacă sunt folosite dis- pozitive care suportă standardul ColorSync 2.0. În general, noua paletă editoare de culori ajută la crearea paletelor cu culori com- plementare definite de utilizatori. Editare de imagini Şi pe partea de editare de imagini s-au adus câteva modificări mod- este. PhotoPaint are acum unelte de „Dodge“ şi „Burn“. Person- al, cred că încă nu a ajuns din urmă programul concurent Adobe Photoshop. Părerile sunt însă împărțite. A fost în schimb rezolvată vechea problemă a publicării imaginilor pe Web, adică crearea directă a GIF-urilor animate şi a compresiei, la o calitate compa- rabilă cu cea a fişierelor JPEG. Efectele aplicate asupra unei imagini din CorelDRAW pot fi vizualizate anticipat, chiar în spați- de la profesioniști. De Valics Lebel E Corel Corporation, 4 1600 Carling Ave. % Ottawa, Ontario * K1Z8R7 Canada telefon: (613) 728-3733 http:// www.corel.com % ul de lucru. Plus... CorelDRAW vine cu câteva utilitare suplimentare, cum ar fi Bit- stream Font Navigator v3.0 pentru instalarea fonturilor, Corel Versions, Kodak Digital Science™ Color Management System sau cele mai vechi Corel OCR-TRACE pentru vectorizarea imaginilor, respectiv recunoaşterea caracterelor dintr-o imagine, Corel TEX- TURE, Corel SCAN, Corel CAPTURE, Corel SCRIPT Editor şi cu 40000 clipart-uri, 1000 de fotografii, 1000 de fonturi True Type şi Typel, template-uri etc. Ca filtre terțe au fost introduse produsele de la AutoF/X PhotoGraphic Edges, Cytopia PhotoLab, Digimarc Digital Watermarking, Human Software Squizz. Dacă e să crească în fata mea un program, atunci pot spune despre CorelDRAW 8 că a reuşit. Manualul este amplu revizuit, rămânând doar ceea ce este necesar să știm despre program, completat de un excelent ghid de prelucrare a imaginilor, cu tot ce trebuie să ştim despre culoare sau pregătire pentru tipografie. În program găsim un îndrumar bine realizat, care ne arată pas cu pas ce poate CorelDRAW, atât pentru începători cât şi pentru cei avansați. Ar trebui să scriu o încheiere, în care văpropun să încercaţi acest produs. Nu voi face aceasta din următorul motiv: ceea ce am scris mai sus ar trebui să fie de ajuns să vă convingă de calitatea pro- dusului. Dacă as fi descris toate funcţiile noi din pachet, mi-ar fi luat pe puţin un număr de revistă. Aş vrea să vă anunţ că firma Corel Inc. vă oferă posibilitatea de a achiziționa produsele Corel în sistem OEM. Distribuitorul oficial, din România, este Omni- logic BGS. Valics Lehel este tehnoredactor la Computer Press Agora. Poate fi con- tactat prin e-mail la adresa \walics@agora.ro. APRILIE 1998 BYTE Romania 79 Achizitie de semnal distribuit la distanta cu FieldPoint! _ Introduce FieldPoint, modulele de achizitie pe suprafata intinsa National Instruments, lider mondial in instrumentatia bazata pe folosirea computerului PC, introduce acest sistem modular de achizitie pe suprafata mare, ce ofera: SRR e module izolate analoage si digitale e configurare de tip HotPnP”, e cost scazut e drivere LabVIEW” si LabWindows”/CVI Pentru aplicatiile de culegere de semnal distribuit intr-o suprafata mare, trebuie sa ai acces la point'ul de masurare. Adu-ti aminte deci de solutia FieldPoint. Da telefon integratorilor de sisteme din Romania, si lasa-ti ideile sa devina realitate. FOUN OA HOON ak iid de ores one eon lu eee ppt RIV = s omania Bucuresti: imperial Electric tel: 211 3782 ; Genesys Software 638 4944; i on e: ae ACT 637 7156 ; rea Editura MEDIAMIRA Cluj-Napoca: FROsys 064/43.08.05 ; Net Brinel Computers 064/19.87.75 Distributedl//0 System” si Revista de ere Timisoara: CoRES Trade 056/21.92.99 Instrumentatie Virtuala. îi Tape eee tera lasi: Prince Software 032/21.25.59 Constanta: Instronica 041/61.01.10 © Copyright 1998 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. ae and, wr) la. - "TA | Esti pregatit pentru maine? Abonează-te = vei O. PUN CA TIE €:0 MP UT E.R. BR ES 5 A GLO RA care te ajuta sti în proiectarea asistată de Sa i i PREZENTĂRI caiculiator PRACTICA | http://www. ro/ OPINII PRIN A i A co a a a a ae a i a PP ee ea ee eee eter ft se Ne ae a ae ORE e A ec dea Dc ici eect ia an ep et ena Gas ou tată ue! CES i kaa ee nei ke a taie We aaa ti URR VOM XP ana lei, cv mandatul postol/ordinul de plat Parte din dota dO... /.n/snuonnny Dorescsămăabonezio: CAD Report - 38.400 lei pentru Computer Press AGORA, în contul: 2021400027100178, Banca Transilvania, filiala Mureș. Expedioţi acest talon pe adresa: Computer Press AGORA, CP 172,1, 4300 Tg. Mureș; sou prin fox la: 065-166290. Informaţii suplimentore lo tel.: 065-166516. 80 BYTE Romania APRILIE 1998 REȚELE 56K standardizat V.90 este noul standard al modemurilor de 56Kbps. Pornind de la premisa că unul din capetele unei sesiuni de modem prezintă o conexiune pur digitală la rețeaua telefonică, V.90 exploatează avantajul pe care-l conferă conexiunile digitale de mare viteză. De Daniel Moldovan S7boinl modemurilor de 56K s-a încheiat cu un important acord ITU, convenit la 6 februarie 1998, Răspunsul e mai mult decât satisfăcător: consuma- torii și furnizorii ISP. Având în vedere că anul trecut utilizatorii aproape şi-au dublat viteza de acces la Internet, acesta ar putea fi numit anul modemurilor de 56K. Cu toate acestea, cele două teh- nologii de 56Kbps proprie- tare, X2 de la US Robotics (acum 3Com) si K56flex de la Rockwell si Lucent, au cre- at o confuzie şi o frustrare incredibile. Veştile noi de la Geneva i-ar putea face însă pe utilizatori să nu se bucure numai de performanță, ci şi de omniprezenta compatibi- litatii. Astfel, Uniunea Inter- nationala de Telecomunica- ţii a aprobat specificaţiile tehnice pentru modemurile PCM (cunoscute și ca mode- muri de 56K) si a initiat for- malitatile pentru procesul de ratificare. Noua Recomandare, nu- mită V.90, se aşteaptă să fie folosită pe larg în aplicaţii care vizează Internetul și ser- viciile de acces on-line. Mo- demurile V.90 sunt proiec=- tate pentru conexiuni care sunt digitale la unul din cape- te şi prezintă o singură con- versie digital-analogică. În funcţie de calitatea liniilor telefonice, sunt posibile rate de descărcare de până la 56000 biţi/secundă, transmisiile în sens invers (de la abonat spre ISP de exemplu) fiind de maxim 33600 biti/secunda. Clienţii care au modemuri de 56Kbps, bazate pe una din cele tea er 1 Dytara în Geneva. Vă întrebaţi probabil cine a câștigat? două tehnologii, vor putea achiziționa în viitorul apropiat un upgrade software pentru ca propriile dispozitive să devină com- patibile cu standardul V.90. Producătorii majori de echipa- ment pentru situri, cum ar fi Ascend, Cisco, Livingston şi 3Com, vor lansa un cod nou pentru a permite porturilor ISP să fie com- patibile ITU V.90. Astfel, în măsura în care din ce în ce mai mulți furnizori ISP vor desfășura cod V.90 pentru propriile porturi, utilizatorii care-şi vor actualiza propriile mo- demuri X2 sau K56flex, pentru a rula V.90, nu vor mai fi limitați de tipul echi- pamentului din situl central. Ce este tehnologia V.9o Standardele tradiţionale pentru modemuri presupun faptul că ambele capete ale unei sesiuni de comunicație de tip modem prezintă o co- nexiune analogică la rețeaua de comutație telefonică pu- blică. Datele sunt conver- tite din semnal digital în sem- nal analogic și invers, limitând viteza de transmisie la 33,6 Kbps. Conform teo- riei lui Shanon, rata teoreti- că maximă a transferurilor în reţelele telefonice - conside- rând cea mai mică cantitate realistă de zgomot - este de 35 Kbps. Faţă de acestea, tehnolo- gia V.90 porneşte de la pre- misa că unul din capetele unei sesiuni de modem pre- zintă o conexiune pur digitală la rețeaua telefonică (legătură pe care furnizorii de servicii Internet respectiv alte servicii on-line o folosesc deja pentru acces de la distanță). În acest mod, este exploatat avantajul pe care-l conferă conexiunile digitale de mare APRILIE 1998 BYTE România 81 Reţele 56K standardizat Cum lucrează V.90 Centrala telefonica de comutatie care prezinta convertor „ analog-digital. Până la Descărcare 33,6 Kbps 33,6 Kbps - 4 56 Kbps Server ISP Pentru a obtine viteze de descarcare de la 33,6 Kbps la 56 Kbps, cu ajutorul unui modem de 56K, între locaţia dumneavoastră și furnizorul de servicii poate să existe o singură conversie analog-digitală. Furnizorul de servicii trebuie să se conecteze digital la rețeaua telefonică. viteză. Deoarece tehnologia V.90 vede rețeaua de comutație telefonică publică ca pe-o reţea digitală, ea este capabilă să accele- reze descărcarea datelor din Internet, până la viteze de 56 Kbps. Astfel, tehnolo- gia V.90 se diferenţiază de standardele anterioare, datorită utilizării unei codi- ficări digitale în locul unei modulări a flu- X2 vs. V.90 je tehnice dintre tehnologia x2 și V.90 apar în primul rând in sec- venta de initializare (handshake). În ceea ce priveste modul de transmitere a datelor, acesta este în esenţă același. Deosebiri care apar se datorează în special proto- „colului de semnalizare V.8 și modului de testare a liniilor digitale: Protocol de semnalizare V.8 V.8 este un standard internaţional care determină capacitățile modemurilor de la ambele capete ale unei conexiuni. Proto- colul de semnalizare V.8 folosit în V.90 diferă de metodele de semnalizare pro- prietare folosite în tehnologia x2. Testarea liniilor digitale Testarea liniilor digitale este un mecanism folosit în tehnologia V.90, care-i permite fiecărui producător să determine într-un mod propriu deteriorările liniilor digitale. Această metodă este flexibilă și permite îmbunătățiri ulterioare fără a influența protocolul. 82 BYTE Romania APRILIE 1998 xului descendent, utilizate de modemurile analogice. Cu toate acestea, transferul de date rămâne în continuare un proces asimetric, transmisiile ascendente (majoritatea fiind comenzi de la tastatură sau mouse către situl central, ceea ce necesită o lăţime de bandă mică) continuând să se desfășoare. la viteze de maxim 33,6 Kbps. Asigurând o viteză de descărcare de 56Kbps, tehnologia V.90 este ideală pen- tru utilizatorii Internet care descarcă pa- gini Web pline cu sunet şi imagini sau care descarcă fişiere mari de date. Pentru a beneficia de acest avantaj al unei viteze sporite, trebuie doar să fiţi conectaţi la un ISP care utilizează tehnologia V.90 pe liniile sale digitale. Ultimul standard analogic Este foarte probabil ca V.90 să rămână ultimul standard de viteză pentru mode- murile analogice. Până în anul 2000, analiştii prevăd o creştere a vânzărilor de modemuri, până la o cifră de 75 de mili- oane de modemuri pe an, din care cea mai mare parte au s-o constituie modemurile V.90. Cu toate promisiunile existente din partea unor noi tehnologii de bandă largă, cum ar fi modemurile de cablu sau liniile digitale de abonat (DSL), mulţi dintre abonaţi fie nu vor avea instalată infra- structura, pentru a putea beneficia de avantajele unui cablului bi-direcţional sau DSL, fie nu-și vor permite costul unui ast- fel de serviciu. Pentru un acces optim la Internet, modemurile V.90 vor reprezen- Modemul V.90 “n timpul secventei de probe, modemurile v.90 testează linia pentru a determina dacă pe traseul de descărcare intervine o conversie analog-digitală. Dacă este de- tectată o astfel de conversie, modemurile se vor conecta conform standardului V.34. Aceeași metodă va fi abordată și dacă modemul corespondent nu suportă V.90. „Sarcina modemului V.90 este de-a de- tecta cele 256 de nivele de tensiune care compun semnalul transmis de la centrala telefonică, pentru a reconstitui cele 8000 de eșantioane PCM per secundă. Dacă acest lucru s-ar putea realiza, viteza de descărcare ar urca la 64 Kbps. Însă dato- rită unor cauze obiective, această viteză este mai mică. Prima cauză este reprezentată de un zgomot de cuantizare de nivel mic, gene- rat de echipamentul de conversie digital- analogic precum și de interferenţele care apar între circuite. A doua cauză o reprezintă neliniaritatea convertoarelor digital-analogice. Astfel, codurile PCM reprezentând tensiuni mici, produc tensiuni de ieșire DAC foarte mici pe când codurile reprezentând tensiuni mari, generează salturi mari de tensiune. Din această cauză, utilizarea de 256 de coduri discrete nu e practică, tensiunile de ieșire DAC apropiate de zero fiind prea slab diferenţiate pentru a permite o re- prezentare clară a datelor într-o buclă telefonică afectată de zgomote. Ca ur- mare a acestui fapt, codificatoarele V.90 utilizează subseturi variate pentru cele 256 de coduri, eliminând semnalele de ieșire DAC susceptibile la a fi afectate de zgomot. Spre exemplu, cele mai robuste 128 de nivele sunt folosite pentru trans- misii de 56 Kbps; pentru 52 Kbps fiind folosit setul de 92 de nivele ș.a. ta cea mai bună alegere. Bibliografie * „Modemuri de 56 Kbps” - BYTE Ro- mânia, martie, 1997, pagina 75; * „56 Kbps still a gamble” — LanTimes, decembrie, 1997; ¢ http://www.v90.com; ¢ http://www.itu.int/newsroom/press/ releases/1998; ¢ http://www.3com.com/56k.@ * „Fast connections for all” — PC Maga- zine, octombrie, 1997, pagina 100. Daniel Moldovan este redactor la BYTE Romă- nia. Poate fi contactat prin e-mail la adresa dmoldovan@agora.ro. ILUSTRAȚIA: MIRCEA DRĂGOI O 1998 COMUNICAŢII infrastructuri ~ de telecomunicatii a începutul lunii aprilie, la Hilton/Bucureşti va avea loc Forumul sud-est European de Telecomunicaţii, la care vor participa reprezentanţi ai societăților de tele- comunicații şi ai ministerelor de privatizare din Româ- nia şi Moldova, Grecia, Bulgaria, Croaţia, Slovenia. Vor fi abordate problemele liberalizării pieţei de telecomunicații în Europa, impactul ei asupra regiunii sud-est europene, tendințele de dezvoltare a comunicaţiilor în această regiune, politici com- petiționale între operatorii de telecomunicaţii din sud-estul Europei, procesul privatizării sectorului de telecomunicaţii în fiecare din țările participante, proiectele de investiţii și finanțare în acest domeniu, construcţia de alianțe strategice între operatorii balcanici, con- form experienţei anilor '90 globalizată în cele 3 bazine : UE, US, ASIA. Liberalizarea telecomunicaţiilor de la 1.01.1998 este un lucru stabilit euroatlantic şi la ITU de către 68 din 187 de tari. Desi la începutul anului trecut România a semnat, sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerțului (WTO), două acorduri privind liberalizarea telecomunicatiilor -15.02.1997 şi scutirea de taxe vamale pentru produsele din domeniul IT&C până în anul 2000 - 26.02.1997, România nu a fost pregătită să facă față unor asemenea sarcini care determinau evoluții mult mai rapide decât fuseseră anticipate la acel moment. Astfel, specialiştii în domeniu au considerat necesară devansarea datei liberalizării telecomunicaţiilor, respectiv la 1.01.2001, dată care ar permite îndeplinirea tuturor pregătirilor necesare (cadrul legislativ, reglementări privind libera concurență, interconectare, analiza prezervării funcţionării în regim de opera- tor unic pentru telefonia vocală, telegraf, telex etc.). Privatizarea RomTelecom În acest moment, în România, Ministerul Comunicaţiilor este încă preocupat de menţinerea poziţiei de monopol a SNTc RomTele- com până la sfârşitul lui 2003, perioadă de consolidare necesară pentru a permite SNTc RomTelecom șanse egale în fata unui alt competitor, acum societatea nefiind capabilă de competiţie. După părerea specialiștilor, ministerul ar trebui să fie motivat de crearea condiţiilor pentru realizarea unei infrastructuri de telecomunicaţii la nivel european. România are drept model acțiunile şi experiența altor țări, din care rezultă clar faptul că liberalizarea pieţei este moda- litatea cea mai rapidă pentru atingerea acestui obiectiv de integrare europeană. Privatizarea Romtelecom, considerată ca fiind cea mai profitabilă afacere a deceniului, va duce la dezvoltarea infrastructurii de comu- nicaţii şi integrarea României în structurile europene. Următoarele jaloane marchează etapele de privatizare ale RomTe- lecom: 23 februarie 1997: Elaborarea memorandumului de intenţie - document care va sta la baza procesului de privatizare și care va fi prezentat, sub condiția confidenţialității, operatorilor care vor par- ticipa la licitaţie. 2 martie 1997: Finalizarea evaluării tehnice, juridice şi finan- din România Privatizarea sectorului de telecomunicaţii din România, considerată ca fiind cea mai profitabilă afacere a deceniului, va duce la dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea României în structurile europene, cele mai mari companii de telecomunicaţii din lume fiind atrase de perspectiva de partener/investitor strategic. De Eugen Preotu și Marilena Popa APRILIE 1998 BYTE România 83 Comunicaţii Infrastructuri de telecomunicaţii din România ciare a operatorului naţional şi anunțarea intenţiei de privatizare în presa inter- națională. Din 36 de firme internaţionale de consultanță angajate în faza preliminară, au fost selecționate 10, iar în faza finală, înainte de desemnarea câștigătorului, au rămas Merryll Lynch, First Boston Credit Suisse şi Goldman Sachs. mai 1997: Goldman Sachs a câștigat lici- taţia și prin contractul negociat s-a angajat în pregătirea programului detaliat de pri- vatizare, emiterea strategiei de vânzare, realizarea evaluării de piață şi pregătirea documentelor pentru licitaţia internaționa- lă ce va desemna investitorul strategic care va deține în urma vânzării, 35 % din acti- uni (5% vor fi rezervate salariaților Romte- lecom iar 60 % va reprezenta oferta pu- blică). 2 martie 1998: Anunţarea etapelor de privatizare la Conferinţa de presă a Minis- terului Comunicaţiilor (fără document scris). iulie 1998: Data estimată pentru defini- tivarea vânzării celor 35 % din acțiunile RomTelecom. In următorii 5 ani, se preconizează inves- tiții în comunicaţii de peste 2 miliarde de dolari. Procesul de selecționare a partenerului strategic și structura contractuală propusă pentru această tranzacţie se bazează pe o serie de criterii, din care, cel mai important este cel de dezvoltare a infrastructurii, impli- carea și competența partenerului strategic în eficientizarea reţelei și distribuţiei ser- viciilor de comunicații. Cu Goldman Sachs, RomTelecom pre- găteşte cadrul legislativ, în vederea realizării obiectivelor privatizării. Goldman Sachs este un consorțiu anglo-american şi este spe- cializat (ca și alți consultanţi) în consilierea guvernelor și operatorilor de telecomuni- catii (British Telecom, PTT Nederland, Tele Danmark, SPT Telecom -Cehia, Matav, Telefonica Spania, Deutche Telekom etc). Privatizarea Deutche Telekom a fost pre- zentată distinct de Agnor high tech în cadrul sintezelor elaborate). * Consorţiul de privatizare RomTelecom este următorul: * Skadden Arps - Societate americană * Price Waterhouse - Grup internaţional de audit * Nestor Nestor & Kingston Peterson - Firmă română de avocatură Consultantul are datoria de a prezenta documentația care va fi pusă la dispoziția potenţialilor cumpărători. Vor fi organizate prezentări pentru aceștia, după care va începe să funcţioneze mecanismul de selec- tie a ofertelor. Selecţia va fi făcută în două etape, urmând ca până la sfârșitul lunii iulie, cum este stipulat în planul de acţiune al con- sultantului, să fie semnat contractul cu investitorul. Desemnarea investitorului strategic Mari companii de telecomunicaţii sunt atrase de perspectiva de partener/investitor strategic, cele mai importante fiind în alianţe globale: British Telecom, Concert, Deutche Telekom, France Telecom, Global One, NTT Japonia, OTE Grecia, PTT Telecom Olanda, TeleDanmark, Telefonica, Tele- com Finland, Telecom Italia, Telia Suedia, Unisource. „ British Telecom, companie privată 100%, deţine cea mai performantă rețea de comu- nicaţii şi intenționează să asigure o aco- perire globală prin produsele şi serviciile sale din cele 100 de țări în care operează - soluţii de comunicaţii de înaltă calitate, cu costuri reduse, oriunde în lume. Concert este format printr-un joint-venture British Telecom - MCI/ SUA și deține cea Computers E-MAIL: vinzari@deck.ro DISTRIBUTOR: _Aloxandria{O47 318-441; Bociv(004 17.060; ui Maroez) ae 411.379; Buziu-(088) 720,806; Bragov4068)136.800, Cluj Napoce-(064) 414.600; Constanţa (041) 642.168; (092) 281.283; Craiove(061) 411,882; Deve-0S4) 212.176; rin052) 314.623/132; Galat096) 490.62; ag(082) 233,080, 213.047; 0, 644,583; Plologti4044) 194.888; Am, Vâleoe-080) 722.069; 18.790; Timigoare-086) 1302407140 84 BYTE Romania APRILIE 1998 Pe lew br | in leasing direct la distribuitor ...! Magazin: Calea Moșilor 251, tel. (01) 2119742 Sediul central: Vasile Lascăr 206 Tel, (01) 210.44.50, 212.26.59. Fax (01) 212.26.60. d usi au ieri E EXPERT 626 - 200 MMX E EXPERT 626 - 233 MM E TRITON P5 - 165 MMX EB TRITON P5 - 200 MM E TRITON P5 - 233 MMX £2 KLAMATH - 233 MM EB KLAMATH - 266 WINX EB KLAMATH - 300 WINX KLAMATH - 333 WIMX VĂ INVITĂM SĂ VIZITATI STANDUL NOSTRU DIN CADRUL XPOZIȚIEI DE TEHNICĂ DE CALCUL ȘI COMUNICAȚII - CERF '98 (€ a DEGH Computers mT UAE a PRURIT ar Dl ea e E SEE Infrastructuri de telecomunicaţii din România Comunicaţii mai avnansată şi completă reţea de tele- comunicaţii din lume, iar rolul său este acela de a oferi servicii şi produse de ultimă oră pentru clienți multinationali. Deutche Telekom este cel mai mare furni- zor de telecomunicatii din Europa si numărul trei mondial (44 milioane de abonaţi în telefonia fixă, 2,7 milioane de abonaţi de telefonie celulară și 17 milioane de abonaţi în rețele TV /radio). Datorită liberalizării pieţei de telecomunicaţii din Germania, Deutche Telekom a pierdut, la 1 ianuarie 1998, monopolul telefoniei fixe. Deutche Telekom a lansat la Berlin sistemul T-View, în contextul pregătirilor pentru videotelefonia prin ISDN, care se alătură serviciilor informatice oferite de operatorul german. Deutche Telekom a acționat şi în privatizarea mai multor ope- ratori din Europa: Ungaria, Belgia, Cehia şi Olanda. France Telecom, operatorul național francez situat pe locul patru în lume și pe locul trei în domeniul telefoniei mobile, (3.5 mili- oane de abonaţi GSM la sfârşitul lui 97) deţine în prezent, prin FTMI, 56 % din MobilRom. În dorința de a deveni un operator de telecomunicații paneuropean, France Telecom și-a dezvoltat o reţea aproape 100% digitală, cu mai mult de 1,5 milioane de kilometri de fibră optică. În februarie 1997, a realizat prima reţea funcțională de roaming între DCS 1900 și GSM 900. Pe lângă telefonie, operatorul francez asigură și transmisii de date, tele- fonie wireless, Internet, CATVşi servicii cu valoare adăugată. În plus, France Telecom este un partener activ in proiec- tul Globalstar pentru telefonie mobilă, prin sateliți de comunicaţii plasați pe orbită joasă. Acest proiect va deservi peste 150.000 de abonaţi până în 2002. Prin privatizarea parțială a companiei France Telecom, guvernul francez a obţinut peste 7,1 miliarde de dolari. Global One este un consorțiu înființat de France Telecom, Deutche Telekom și operatorul american Sprint şi este spe- cializat în transmisii de date şi voce. În România, Global One România, realiza- tă în colaborare cu RomTelecom, oferă servicii de rețea Internet sau acces Video- text. NTIT Japonia: Intrarea sa în operarea inter- naţională, începând cu aprilie 1999, a fost aprobată recent de guvernul nipon. NTT a testat deja şi va folosi tehnologia care defineşte cea de-a treia generaţie de tele- fonie mobilă, Wide band CDMA, inițiată de cei doi lideri Nokia și Ericsson și spri- jinită de majoritatea operatorilor de tele- comunicaţii europeni. Folosirea acestei tehnologii este un pas important către definirea unui standard global în noul sis- tem UMTS - sistemul pentru servicii mobile universale. Acesta va crea o piață mai largă pentru furnizorii de echipa- mente și operatori. Actualul sistem global de telefonie mobilă digitală va putea funcționa în baza noii tehnologii WCDMA din generaţia a 3-a de tehnologie, aşa cum s-a fost stabilit la Paris, la 30.01.1998, de către marile firme din lume, care determină civilizaţia comuni- caţiilor în societatea informațională: Alca- tel, Bosch, Ericsson, Italtel, Lucent, Motorola, Nokia, Nortel, Siemens, Sony alaturi de NTT DoCoMo - cel mai mare operator japonez de telecomunicatii. Un recent raport al cotidianului francez Le Monde arată că ordinea primilor 5 furni- zori de telecomunicaţii este : Lucent, Eric- sson, Alcatel, Motorola, Siemens. Anul trecut, Lucent (fost AT&T) a înregistrat vânzări de 25 miliarde $, Ericsson de 21 miliarde $, iar Motorola - de 20 miliarde dolari. P Cs PCurile ErgoPro ‘jitsu secretul perfectiunii ErgoPro, cea mai apreciată serie de PCuri, beneficiază de valoroasa moştenire Fujitsu din domeniul business computing. întotdeauna, în interesul afacerii tale... calitate, fiabilitate tehnologie de vârf cost redus fe grabesti? CERF ‘98 Pavilion 105 Stand 1225 | lată de unde: |. “Intel Pentium il, 512KB cache | -max. 512MB ECC EDO RAM | -UltraWide SCSI2 integrated | -10/100Mbps PCI Ethernet integrated | -(2-36) GB U/W SCSI2 hot-pull HDD Motor: |. -sursă standard: 420W So ae | -garantie: 3 ani 1x CD-ROM, 2 Lion batt. full fonctionel miulornedia 6y doar 1,9 Kg!!! fans O 2 FUJITSU (9. FultIsu teamserver e- ee Acum nimic nu îţi mai stă în cale... Fast Ethernet integrat), degetele fac un du-te-vino continuu între cel mai comod TouchkPOINT şi tastatura completă, Alergi prin rețea cu 100Mbps (pentru că ai un cele mai naturale sunete te asurzesc şi eşti gata să pătrunzi prin display-ul TFT de 12,2 inch in... seria FUfiTSU LifeBook 600 e— Tel: (01) 220.32.80; 638.49.44 Fax: (01) 220.33.95 Ştefan Furtună nr. 169, sector 6, Bucureşti 77171 internet: http:/Awww.genesys.ro - GENESYS E-mail: sales@genesys.ro www.byte.ro APRILIE 1998 BYTE Romania 85 Comunicaţii Infrastructuri de telecomunicaţii din România Telia Suedia este prezentă în Europa Gre- cia, Latvia, Irlanda, Polonia, Bosnia- Herţegovina. Conform OECD, Suedia este a doua țară care are cel mai competi- tiv sistem de telecomunicaţii. Telia a con- tribuit la dezvoltarea performanţelor tehnice şi strategice ale sistemelor de telecomunicaţii în peste 100 de ţări, prin compania sa de consultanţă: Telia Swed- tel. PTT Olanda, companie privată 100%, are una din cele mai sofisticate infrastructuri şi realizează cea mai rapidă implementare de linii noi. Cu cea mai mare rată de inves- titii, în special în dezvoltarea de tehnologii noi, PTT Olanda este prezentă în Europa prin subsidiarul Unisourse, în domeniul rețelelor de date şi voce (Unisourse este furnizor global de rețele private virtuale wireless - WVPN pentru cele mai impor- _tante companii multinaționale). TeleDanmark este şi el în procesul priva- tizării, urmând să plătească 2 miliarde de dolari pentru achiziţionarea a 30% din capitalul său, deţinut de statul danez. Telecom Italia este asociat cu IBM în grupul STET format din 100 de companii din Italia şi din lume, pentru integrarea ser- viciilor de date, voce şi multimedia. Tele- com Italia ocupă locul şase mondial şi asigură cel mai ridicat grad de penetrare a telefoniei mobile din Europa: 18%. Telefonica Spania este cel mai mare opera- tor de telecomunicații din țările vorbitoare de spaniolă (peste 300 de milioane de abonaţi prin companiile afiliate din Spania, America Latină şi SUA. OTE Grecia a pus la punct, în colaborare cu operatorul norvegian Telenor AB, sis- temul de telefonie mobilă DCS 1800, investind 70 de milioane dolari în ramu- ra de telefonie mobilă Cosmote. Neînţele- gerile cu Telenor au întârziat cu patru luni punerea în funcțiune a sistemului, situație de care au profitat concurenţii Panafon și Telestet. Acestea sunt cele mai importante companii care se pot angaja în competiţia inițiată de RomTelecom. Privatizarea SNIc RomTelecom, conside- rată de unii „tranzacţia secolului” şi pre- conizată a se întâmpla începând din luna iulie, prin vânzarea a 35% din acțiuni către un investitor strategic (pe baza caietului de sarcini anunțat în martie 98), se petrece în cadrul programului recent anunţat în fe- bruarie de către Guvern, pe care îl enu- merăm aşa cum a fost prezentat FMI-ului : privatizarea RomTelecom, a Poştei Româ- ne, a unei părți din sectorul bancar (Banc Post, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Agricolă), din regiile de transport (Aeroport Băneasa, Romavia, AND), din ramurile energetice şi extractive (Renel, S.N Petrol, Romgaz, R.A. Apele Române, R.A. a Sării), alte regii autonome (S.N. Tutunul Românesc, Zirom, R.A. Cai de rasă, ANPA, Plafar, I.C.D.V.P. Horticole, Editura Didac- tică şi Pedagogică, Imprimeria Coresi, R.A. Distribuţia Filmelor, Unifarm). Proiecte de dezvoltare RomTelecom BERD a acordat, în ianuarie “98 RomTele- com-ului un împrumut de 100 milioane dolari, finanțare care va contribui la finali- zarea procesului de privatizare şi la insta- larea a peste 500.000 linii telefonice noi. Proiectul de dezvoltare RomTelecom, cu investiţii de la BERD ca potenţial acționar, mai prevede şi obiective în direcţia con- struirii celei de a 2-a centrale internaționale a României la Braşov, precum și obiective pentru realizarea infrastructurii naţionale de date, instalarea a peste 10 mii km de cablu cu fibră optică, servicii cu valoare adăugată pentru transmisia de date, servicii pe rețeaua Internet, servicii integrate pe infrastructura ISDN, înlocuirea centralelor analogice cu cele digitale, înființarea unor centre națio- nale şi regionale de management al rețelei de telecomunicaţii etc. Printre obiectivele pe care SNTc RomTe- lecom și le-a propus pentru 1998 se numără: definitivarea magistralelor de fibră optică la nivel naţional, instalarea de echipamente de distribuţie radio-loop în Bucureşti, zona Dunării, Constanţa, Prahova, Apuseni, Arad, Alba-Buzău etc., utilizarea cablului submarin de fibră optică KAFOS între Cons- tanta si Turcia, care vauni telefonic Europa de zona Asiei. Un acord de 30 milioane de dolari a fost semnat de Ministerul Comu- nicatiilor pentru introducerea sistemlor de telefonie rurală în județle Buzău şi Alba. Creditul este susținut de către Coreea de Sud, iar echipamentele firmei Goldstar vor fi instalate în cel mult doi ani. Ministerul Comunicaţiilor va acorda SNTc RomTele- com, în martie 1998, licenţa de instalare şi operare a unei rețele de telefonie mobilă în sistem DCS 1800, dar care va putea fi instalată doar peste un an, când se va elibe- ra ecartul DCS în banda de frecvenţă 1,5-2 GHz, utilizată în prezent de către Ministerul Apărării Naţionale, care va beneficia de RISCAȚI SĂ pet yp i ROMANIAN N N GeCAD srl A The Software Company Tel./Fax: 324.84.09, 647.63.07, 647.71.49 http:/Avww.gecad.ro 86 BYTE Romania APRILIE 1998 Infrastructuri de telecomunicaţii din România Comunicaţii sumele obținute din aplicrea taxelor de licenţă (50 milioane dolari), pentru dotarea cu echipamente de transmisiuni în banda vest. Investiţia Romtelecom pentru DCS 1800 necesită fonduri între 200 și 500 mili- oane dolari, pe care compania speră să le asigure prin eventuale asocieri cu opera- tori străini. Liberalizarea infrastructurii Ministerul Comunicaţiilor lucrează cu fir- ma de consultanță ASTEC (Asociaţia Con- sultanților de Telecomunicaţii), în cadrul unui contract PHARE de integrare în struc- turile de telecomunicaţii ale UE, la elabo- rarea unor reglementări prin care RomTe- lecom îşi poate liberaliza infrastructura, cu precădere backbone-ul naţion:! pe bază de fibră optică. Liberalizarea infrastructurii în telecomunicații este necesară din mai multe motive : 1. România, prin aderarea la pactul WTO, promițând liberalizarea 1998/2003 şi dorind integrarea în UE, trebuie să-şi alinieze sectorul de telecomunicații la nivelul politicii europene. 2. Există minim 11 infrastructuri naţionale alternative de comunicaţii de voce/ date/video, necesar a fi folosite spre bene- ficiul şi siguranţa ţării : 4 operatori în cadrul Ministerului Transporturilor (SNCER, AND, N. Maritime, N.Aeriene), 3 operatori - regii autonome de resurse naturale (Renel, SN Pe- trol/Romgaz, R. Ape) , 4 operatori spe- ciali (MApN, MI, STS, SRI). 3. Cele mai importante acte care stau la baza liberalizării infrastructurii sunt licențele de instalare şi operare în telefonie fixă sau mobilă, într-un sistem de reglementări care si in Romania trebuie obligatoriu conceput strategic pe câţiva ani şi publi- cat, în transparența procesului de decizie. Pregătindu-se în direcția racordării sec- torului de telecomunicaţii la nivelul stan- dardelor europene, menționăm ca un exem- plu acordul cadru pe $ ani cu grupul suedez de telecomunicații Ericsson, pentru livrarea şi instalarea a 500.000 de terminale de linii telefonice AXE și ANS, necesare telefoniei fixe; firma anunțând intenţia de a-și aduce o contribuţie semnificativă la digitizarea rețelei de comunicaţii în România, fiind și constructor al operatorului Mobifon în ser- viciul de telefonie mobilă Connex, cum este Alcatel pentru Mobilrom cu rețeaua Dialog. Ambele firme vor dezvolta încă două fabri- caţii şi laboratoare la UPB/EIT. Câteva exemple dintre noile servicii cu valoare adăugată, pe care RomTelecom le-a introdus o dată cu instalarea centralelor dig- itale: redirijarea imediată a apelurilor, restricționare cu parolă, apel în aşteptare, repetarea ultimului număr format, apel pro- gramat. Regia autonomă de radiocomunicaţii a inclus infrastructuri moderne în rețeaua națională de radiocomunicaţii, deservită de radiorelee digitale SDH Bosch, firmă ale cărei proiecte similare au cea mai mare amploare în Europa. Contractul semnat de RA Radiocomunicatii cu Bosh este în valoa- re de 19 milioane DM, iar echipamentele sunt destinate înlocuirii radioreleelor ana- logice de pe patru magistrale: București-lași, Bucuresti-Constanta, Bucuresti-Craiova- Timisoara, Bucuresti-Cluj-Oradea, fiind posibil astfel transportul de voce si date pen- tru toti operatorii de telecomunicatii din Romania. Proiectul a fost finantat din surse propriiale R.A. Radiocomunicatii, cu garantia Banc Post. RA Radiocomunicatii va intra, incepand cu 1998, intr-un proces investitional in valoare de cel putin 150 mili- oane dolari. În programul R.A. Radiocomunicatii sunt prevazute si alte dezvoltari, in conceptia strategică a unui al -II- lea carrier al tarii, care îmbunătăţeşte accesul în backbone-ul national. R.A. Radiocomunicatii asigura 50 % din circuitele analogice aleRomTelecom. Prin statia de sol de la Cheia, regia va asigu- ra realizarea legaturilor telefonice inter- nationale, prin intermediul satelitilor Intel- sat si Eutelsat. Regia va experimenta la sfârșitul acestui an și transmisia digitală a celor trei programe ale Radiodifuziunii. Procesul de privatizare va începe după transformarea regiei în companie națională Şi se estimează a se derula în aproximativ doi ani. Inspectoratul general de comuni- caţii. Până la mijlocul anului 1999, va fi definitivat și proiectul privind înfiinţarea Sistemului National de Monitorizare şi Gestiune a Spectrului de Frecvenţe. De asemenea, Ministerul Comunicaţiilor va constitui, în acest an, Agenţia Naţională de Telecomunicaţii, care va prelua atribuţiile de reglementare si de control în domeniu. Sectorul de Poștă și Telecomunicații s-a dezvoltat în 1997, reprezentând 6,3% din totalul investiţiilor realizate la nivel naţional, valoarea lor fiind de 2431 miliarde lei, şi au fost concretizate în instalarea de centrale digitale in Bucuresti si 37 județe, NETWORK PERIPHERALS Preţuri promoţionale == FE DS12 2 12x10/100 TX autodetect Fe 224 eo 24x10Base-T+2x1G0TX E249 10x10Base-T+2x1007T. WWWi:Catacompra | = = Pe PRI f nier Reseller solutions 4000 2500 1600 Switching ATM, Gigabit Ethernet Ethernet, Fast Ethernet internet solutions THORSMAN canale de pozare APRILIE 1998 BYTE România 87 Comunicaţii Infrastructuri de telecomunicaţii din România precum şi de centrale analogice în 15 judeţe. infrastructuri bancare. În contextul programului 98, de privatizare a sistemu- lui bancar, sunt incluse primele două bănci: BancPost si BRD. Licitatia pentru evaluarea BancPost a fost câştigată, în noiembrie 97, de către un con- sorțiu în care se află printre alții: ABN AMRO şi Price Waterhouse, iar comisia de privatizare a BRD a desemnat in februarie 98, consortiul condus de Daiwa Europe sa elaboreze raportul de evaluare și studiul de fezabilitate. Forumul Financiar Român, organizat de Piaţa Financiară și CEC în octombrie “97, a evidenţiat necesitatea şi ce- rinţele sistemelor bancare în Societatea Informațională, programe și surse de inves- tiții pentru infrastructuri IT în domeniul bancar și piața de capital. infrastructuri alternative. Sistemul integral de infrastructuri trebuie conceput guvernamental cu profesionalism. Câteva exemple: * Programul de comunicaţii rurale pentru 4.993 localităţi (M.O. Partea I, Nr. 256/1997) este menţionat în comunicate de presă (deci, nu este aprobat/publicat, ca la MLPAT, MIC/Renel ). Acest program (cu DECT vechi, CDMA nou, sisteme MARR/SMR, TETRA, reţele de radiotele- foane, optime pentru costuri eficiente în zone specifice) necesită o analiză aparte. * Alianţele şi partenerii strategici în IT&C fac obiectul unui alt raport, dedicat opera- torilor telecom şi fabricantilor. * Oaltă oportunitate este legată de sateliți, cu un alt program cerut de Intelsat, Eutel- sat, Inmarsat, având România prezentă la şedinţe. ¢ Idem, analiza infrastructurilor SNCFR, AND, Renel s.a.m.d., aflate in diferite stadit de evolutie, de la dinamism la stagnare, necesita un studiu separat: În 1997, au fost obtinute, din surse extra- bugetare, 1650 miliarde lei pentru infra- structuri rutiere si 1000 miliarde pentru infrastructuri feroviare. Pentru restruc- turarea sectoarelor de drumuri, cale ferata, metrou, Ministerul Transporturilor a anga- jat, până în anul 2000, credite în valoare de 1,16 miliarde dolari. Programele de restruc- turare a Administraţiei Naţionale a Dru- murilor prin transformarea antreprizelor în societăți comerciale și al reorganizării SNCFR, prin separarea infrastructurii de exploatare, au fost precedate de crearea cadrului legislativ, în acord cu legislaţia europeană. . Sectorul energetic a constituit un punct de atracţie pentru investitori străini. În 1992, s-a impus pe piața românească grupul ABB Asea Boveri. Investiţiile sale vizează trei domenii de acţiune: generare de energie, 88 BYTE Romania APRILIE 1998 transport și distribuţie, industrie. Au fost create astfel ABB Energo - prima societate mixtă RENEL - ABB, joint venture cu IAM Timişoara pentru fabricarea de contoare electrice, un holding activ pe partea de industrie și ABB Automatica prin prelua- rea pachetului majoritar de acțiuni. Investi- țiile prezente şi viitoare realizate de ABB se concretizează în proiecte ca: Centrala pentru electricitate şi căldură Bucureşti Nord, modernizarea centralei Porţile de Fier, centrale la Deva şi Timișoara. Complexul Cernavodă este controversat şi va funcționa probabil separat. Sistemul vamal trebuie să asigure un ser- viciu public eficient şi să susțină credibili- _ tatea și atractivitatea economiei în ansam- blu. Dezvoltarea Sistemului Integrat de Informatizare este un pas important făcut de administraţie, în sensul integrării euro- pene. Proiectul finanţat din fonduri PHARE a reuşit prelucrarea și integrarea informaţii- lor preluate din multiple aplicaţii software interdependente, într-un sistem informat- ic unic și coerent: Sistemul Informational de Management (MIS), bazat pe ASYCU- DA. De menţionat căzonele libere nu au un program IT & C unitar. Se vor investi, de asemenea, 50 milioane dolari pentru realizarea sistemului global de impozitare. Surse de finanțare Organismele World Bank,/IFC, BERD, BEI, USAID, PHARE, ca și băncile ING Ba- rings, ABN AMRO, Societe Generale etc. finanţează infrastructurile de telecomuni- caţii. De exemplu, printre obiectivele BERD - senumără sprijinirea economiilor în tranzi- ţie, a IMM-urilor, accelerarea privatizării, susținerea integrării statelor din sud-estul Europei în UE. În topul proiectelor finanțate de BERD, România se află pe locul 3, după Rusia și Polonia, cu 11% din totalul investi- țiilor efectuate de această bancă. BERD a angajat o finanţare de 190 mili- oane dolari pentru operatorul GSM Mobi- fon, iar ING Barings a finanţat Mobilrom cu 170 milioane dolari, în vederea realizării infrastructurilor de telefonie mobilă. Pen- tru RomTelecom, finanțarea BERD este de 100 milioane dolari. Este de menţionat că numai fibra optică instalată în perioada 1992 - 1996 costă 800 milioane dolari. Cele mai importante credite au fost acor- date SNTc RomTelecom — peste 600 mil. ECU pentru introducerea telefoniei digitale, Administraţia Naţională a Drumurilor -476 mil. ECU pentru modernizarea şoselelor, credite pentru privatizarea băncilor şi tu- rismului, pentru conservarea energiei ter- mice ş.a.m.d. Implicarea societății civile Este de menţionat faptul că România este singura țară din CEE care nu utilizează si studiile locale, cu nedemna justificare a experienţei numai a consultanților inter- naționali, în condiţiile în care firmele străine resimt în mod expres lipsa strategiilor guver- namentale și solicită „Market Survey ” neguvernamental, la intrarea pe piața românească. Un exemplu de implicare a Societăţii civile îl reprezintă ATIC (Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor) „din România. Ea a fost desemnată să acorde asistență CNI (Comisia Naţională de Infor- matică) pentru ca reglementările adoptate de Guvern să devină operaţionale: „Strate- gia Naţională de Informatizare si imple- mentare în ritm accelerat a Societăţii Infor- maţionale” - 23.01.1998 , „Programul de acțiuni privind utilizarea pe scară larga şi dezvoltarea sectorului tehnologiilor infor- maţiei în România” - 23.01.1998 , „Codul dezvoltării şi utilizării tehnologiilor infor- maţiei” - 5.02.1998. Principalele direcţii de acţiune ale ATIC pentru 1998 sunt: implicarea activă în pro- gramul de acţiuni coordonat de CNI în realizarea acţiunilor privind industria TIC, în direcția stimulării ofertei și cererii, a îmbunătățirii calității produselor/serviciilor industriei TIC, propuneri de reglementări legale ce urmează a fi elaborate, activități susținute de promovare a importanței și imaginii publice a ATIC şi a domeniului TIC în scopul activării sectorului public, parla- mentar, guvernamental pentru adoptarea reglementărilor legale și a programului de acțiuni privind domeniul TIC. În construcţia reformei veritabile din România, infrastructurile de comunicaţie sunt vital necesare unui mecanism social- economic, care trebuie pus în mişcare pen- tru producerea venitului naţional, de către persoane responsabile și competente. BI Eugen Preotu este președinte iar Marilena Popa director comercial al Societăţii de Comunicaţii și Calculatoare Agnor high tech. Pot fi apelaţi telefonic la numărul 01-2118800 sau prin e-mail la adresa agnorQtag.vsat.ro. www.byte.ro SOFTWARE IntraSpection Prin IntraSpection administratorii de rețea dispun de un puternic instrument soft de monitorizare şi control al rețelelor de calculatoare. De Bogdan Crainicu azat pe o interfață HTML, IntraSpection oferă un management complet al oricărui nod de rețea com- patibil SNMP (Simple Network Management Pro- tocol), modulele sale asigurând servicii de gestiune avansată a reţelelor: RMON (Remote Network Monitoring), VLAN (Virtual Local Area Network), paging, MIB Walker, " BOOTP (Bootstrap Protocol), TFTP (Trivial File Transfer Pro- tocol), management de retea la distanta (Remote Network Man- agement) conform tehnologiilor si specificatiilor Internet/Intra- net. Componentele arhitecturale ale pachetului (module CGI (Common Gateway Interface), un motor SNMP, applet-uri Java şi formulare HTML) furnizează mecanisme pentru detectarea automată a topologiei rețelei, actualizări de stare în timp real, optimizarea performanţelor mediului testat, investigarea trafi- cului şi identificarea problemelor care ar putea deveni critice - totul prin intermediul unui browser WWW lansat pe orice maşină conectată la reţea. IntraSpection reprezintă, de fapt, un plug-in inserabil într-o structură de aplicaţii client/server dintr-un mediu Internet/Intranet existent. Soft-ul rulează pe platforme Win- dows NT cu server WWW activ (Netscape Server, Microsoft IIS, NCSA HTTP etc.), iar partea de a client presupune staţii de lucru Win- aiba dows, Macintosh, Unix şi browser- e care suportă Java și Java Script. Network Monogement Software for Intranets ond the Internet Fiecare nod de retea compatibil SNMP poate fi administrat individual cu ajutorul butonului Device din meniul principal (Figura Culegerea informatiilor referitoare la un nod compati- bil SNMP). Elementele care identifica un nod sunt: adresa IP, MIB-type (tipul device-ului: router, switch, hub), numele pro- ducatorului echipamentului respectiv. Administrarea se reali- zeaza la nivel de device, grup sau port. Anumite optiuni permit editarea informatiilor direct din browser, iar altele doar vizualizarea lor: * Configuration - afişarea şi setarea datelor de configurare pen- tru un port (Group - numărul grupului de care aparţine por- tul, Port - numărul portului selectat, Admin Status - câmp editabil prin care se activează sau se dezactivează portul, Oper- ational Status - informează dacă portul este operaţional, Auto Partition - partiţionare automată a portului ca urmare a coli- ziunilor excesive), un grup (Group - numărul grupului selec- tat, Object ID - numărul de identificare SNMP a obiectului selectat, Description - descrierea grupului, Port Capacity - numărul porturilor din grup care sunt uti- lizate, Operational Status - informează dacă grupul selectat este sau nu operaţional) sau un device (PhyAddr - adresa fizică, Object ID - numărul de identificare SNMP a device-ului selectat, Description - descrierea device-ului, Name - câmp editabil care afişează numele device- ului, Location - câmp editabil ce localizează informaţia referitoare la device, Up Time - perioada funcţio- nală a device-ului, Group Capacity Monitorizarea unui segment de rețea own near | [Sti Bom Liekswiteh Cu ajutorul opțiunii AutoDiscovery cian ee (selectabila din meniul principal), IntraSpection caută și construiește imaginea tuturor device-urilor compatibile SNMP de pe un seg- ment de reţea (Figura Detectarea unui segment de rețea). Dome- niul de căutare poate fi limitat prin setarea parametrilor: com- munity strings (determină accesul public sau privat asupra unui obiect; trebuie precizat faptul că obiectele, în acest context, conţin valori care descriu starea, statisticile și parametrii de operare ge- nerali ai unui nod administrat SNMP), enterprise ID (detectarea echipamentelor specifice unui anumit producător, care este iden- tificat printr-un număr (1D) unic alocat de către Internet Engi- neering Task Force), low IP address (adresa IP de start; implicit este 1); bi IP address (adresa IP finală; implicit este 254); dis- covery mode (modul de creare a „hărţii” reţelei scanate, inde- pendent sau în funcție de alte imagini salvate anterior). acasa Da m bm AAN. OVLE.TO - numărul grupurilor asociate device-ului, Port Capacity - numărul porturilor în cadrul grupului utilizat la un moment dat, Operational Status - gradul de operabilitate al device-ului, Partitioned Ports - numărul porturilor parta- jate sau dezactivate pe device, RptrReset - câmp editabil care permite gestiunea comenzilor de tip remote-reset trimise către device, NonDisruprTest - câmp editabil care permite gestiunea comenzilor de tip remote self-test trimise către device) (Figu- ra Configuraţia unui device). * Spanning tree - setarea și afișarea informaţiilor de configu- rare spanning tree (arbore de acoperire). Noţiunea este asocia- tă router-elor şi bridge-urilor şi reprezintă o colecţie de legă- turi între nodurile reţelei. Arborele conexiunilor trebuie să acopere fiecare cale posibilă din rețea. Algoritmul utilizat cal- culează legăturile reale între rețele, ajutând un bridge să găsească APRILIE 1998 BYTE România 89 Software. INTRASPECTION 90 BYTE România Detectarea unui segment de reţea. cea mai bună cale între două noduri din reţele diferite. Algoritmul poate genera toate căile posibile şi să decidă asupra uneia. În cazul în care o cale devine inoperativa, spanning tree gaseste o legătură alternativă. Câmpurile din pagina arborelui de acoperire depind de selecţia unui port (Port - numărul por- tului selectat, State - starea curentă a unui port extern care este legat de algo- ritmul spanning tree, Forwarding - indică gradul de funcţionalitate a por- tului şi capacitatea acestuia de a prelua şi trimite pachete, Listening - monitor- izarea traficului portului, Learning - indică adresa MAC (Media Access Con- trol) a device-ului pe care e activ por- tul, Blocking - pachetele care nu sînt „forwardate”, Enabled - câmp editabil cu activarea sau dezactivarea portului selectat, Priority - câmp editabil care afişează prioritatea dată portului, Parb Cost - parametrii utilizaţi în algoritmul spannin tree la calcularea celei mai avan- Culegerea informaţiilor referitoare la un nod compatibil SNMP. APRILIE 1998 tajoase căi, Designated Root - identificatorul bridge-ului rădăcină, Designated Cost - val- oarea totală a căii dintre anumit bridge şi portul principal de pe bridge- ul rădăcină, Designated Bridge - identificatorul bridge-ului ales ca bridge rădăcină, Designated Port - identificatorul por- tului de pe un bridge), a unui device (Protocol Specification - protocolul utilizat in definirea for- matului, a sincronizărilor „şi a secvenţei utilizate pe rețea, Priority - câmp editabil folosit la determinarea prioritatii device-ului selectat în timpul configurarilor span- ning tree, Designated Root - identifica- torul device-ului radacina, bazat pe adresa fizică şi pe prioritate, Root Cost - distanţa calculată între device-ul selec- tat şi rădăcină, Maximum Age - timpul maxim permis device-ului rădăcină să rămâne activ pe bridge-ul sau switch-ul selectat (se recomandă 20 secunde), He/- lo Time - timpul, exprimat în secunde, între transmisiile unităţilor de date BPDU (Bridge Protocol Data Units), Bridge Maximum Age - câmp editabil care afişează timpul maxim permis informaţiilor de configurare spanning tree să rămână active pe bridge-ul selec- tat, Bridge Hello Time - câmp editabil care setează timpul furnizat de bridge- ul rădăcină între transmisiile unităților de date BPDU. Această valoare ar trebui să fie mai mare decât Hello Time; Bridge Forward Delay - câmp editabil ce afişează întârzierea furnizată de bridge-ul rădăcină altui bridge înainte ca acesta din urmă să transmită pachetele de date, Time Since Topology Changed - timpul de la ultima schimbare a topologiei, Number Topology Changes - numărul topologiilor schimbate) sau a unui grup. ¢ Node Summary - cuprinsul datelor ce personalizează un nod de reţea. * Filter - statistica pachetelor într-un un port specificat pe un anumit moment (Forwarding - bază de date care precizează destinaţia pachetelor; după cum se știe, termenul forwarding defineşte procesul trecerii unui pachet de date la o destinaţie inter- mediară sau finală. Pachetele sînt „for- ward-ate” dacă adresa MAC a nodului destinaţie nu este pe același segment; Static - permite schimbarea informaţii- lor din tabela de filtrare statică pentru un device, grup sau port). * Validate - reface baza de date cu con- figurările device-ului. Butonul ar trebui folosit de cît ori un device a fost modi- ficat sau schimbat. * Statistics - statistici relative la un port, grup sau device (trafic, coliziuni, integri- tatea frame-urilor). Aceste statistici pot fi culese în trei moduri: Static - detalii despre statistici curente de rețea: număr de frame-uri sau pachete recepționate, număr de octeți recepţionaţi, numărul erorilor (Figura Statistici de reţea); Table - informaţii curente de reţea afişate tabelar; Grapb - furnizează în timp real informaţii specifice traficului, într-o for- mă grafică). Opţiunea Map Manager oferă posibili- tatea unei gestiuni globale a „hărţii” re- ţelei, salvând imaginea anumitor topo- logii care pot fi personalizate şi reîncărcate ulterior. Tot aici pot fi setate drepturile de acces asupra device-urilor detectate prin câmpurile editabile: IP Address - adresa IP, Read Community String - acces read-only pentru IP-ul specificat (com- munity string determina accesul read-only sau read-write asupra unui obiect; SNMP defineşte „comunitatea” ca o legătură între un agent SNMP şi unul sau mai mulți manager-i SNMP, furnizând un nivel de securizare a informaţiei conținută în obiect; când este recepţionată o comandă SNMP, valoarea parametrului commu- nity string asociată comenzii este com- parată cu cea corespunzătoare obiectu- lui solicitat, determinându-se nivelul de acces; cele mai utilizate valori pentru com- munity string sint „public” şi „privat”, însă ele pot fi redefinite), Write Community String - acces read-write pentru IP-ul specificat, Alias String - un nume-alias pentru IP-ul specificat. Capcane...și nu numai Modulul server Trap Manager, selectabil tot din meniul principal, permite adminis- tratorului de rețea gestiunea „capcanelor” (traps) pentru un device sau pentru întrea- ga rețea. Un trap reprezintă acțiunea-test declanșată de un agent SNMP către un manager SNMP pentru a raporta eveni- mentele deosebite apărute în rețea. Enu- wwiw.byte.ro Esti pregatit pentru maine? Abonează-te = = ERA ÎN i Lay Sa a PPP RE SS AGORA incepe MÂINE. „i AS SU, decât programa școlară, sie] q fundamentelor ir A RAPR. Ne. DICA 1908 | Vatabă - 199% - d Probleme şi rezelvbri, interviu, putină matematică . SE INPADRES | pentu Computer Press AGORA, în contul: 2021400027 100178, Banca Transana, flu Mureș. SW et aS a ee ea ce CORR ERIN e ea celt a o idea se eta lau be Rbeia amara Ip ad ae AEO Lua A co cae ie ema e meat date cui e e ga Eee aa lui NE a ne aa O a ee da a A a a e ame dia aaa Mi era aaa erat al Cone e une, N a NU aa ae ÎN ac aaa A Na a lei, cu mandatul poșta /ordinul de plOH Me. „aere GI GOO OB af af anny Doresc să mă abonez le: (] Gazeta de Informatică - 20.000 lei 5 opnitil (ebnnriciunie 1998) Expediafi acest talon pe odreso: Computer Press AGORA, CP 172/11, 4300 Tg. Mun, pin m 06510670 informați suplimentare lo tel: 065-166516. @ e CYCLOMY 2 Multiplexoare seriale RISC a oe ~Dual RISC processors (Cirrus Logic CD-1400); -Rata de transfer pana la 115.2 Kbps; -Înglobează funcţii pentru procesarea caracterelor; -Suportă modem-uri pe fiecare canal; -1 - 4 cartele; arhitectură ISA/EISA, PCI -Conectori : RJ45 sau DB25; Interfaţă RS-232 -Protectie supratensiune (optional); -Driveri SCO UNIX, SCO UNIXWARE, SCO XENIX, LINUX, BSDI, FreeBSD, UNIX SVR4, OS/2, DOS, Windows NT, NetWare. CYCLOM Z Multiplexoare seriale inteligente Ng ee -CPU : MIPS R3000/1DT3051@33MHz, 33 MIPS -Memorie: 1 Mbyte, FIFO: 4 Kbytes (configurabil) -Viteza 921.6 Kbps, semnale control RS-232 -Bus : True 32-bit PCl 32-bit master/slave -Modelul Ze: 4 module seriale expandabile x16 porturi. -Accesoni : rack-mount, desktop kit, cablu expandare; -Protectie la supratensiune pe fiecare canal (optional). -Software: driveri Windows NT, LINUX si UNIX. CYCADES PR3000 Power Router multiprotocol GENESYS System) -rutare/comutare IP, IPX,SNA 5 i CYCLNDES CERF ‘98 Pavilion 105 Stand 1225 e. itt - ROUTER multiprotocol integrat, rackmountable 1U Preturi excelente pentru - Motorola Power PC, 64 MB DRAM, 4MB. Flash. - Ruleaza CyROS (Cyclades Routing Operating - Un port LAN Ethernet, un port consolă şi trei sloturi expandare. Module opţionale ISDN, SWAN (V35, X21), T1/E1, Z-bus (16-64 porturi RS-232). CYCLADES PathRouter Routere TCP/IP pentru WAN -Rutare: TCP/IP RIP I, RIP Il, proxy ARP, DNS Client, DDR. Frame Relay, X25 (TCP/IP. socket support), Dial in/Out, Dial-on-Demand, Dial-Backup suport viteze 56K, FT1, 71, FE1, E1. Optional : CSU/DSU V35. - interfaţă LAN 10 Base5 sau 10BaseT; interfețe WAN: Sincron E1/T1(V.35); Sincron 56 / 64 Kbps (V.35) sau Asincron 115 Kbps ; High Speed Asincron 230 Kbps (RS-232); Consolă RS-232 - Memorie : 1 - 8 MB DRAM, 512 K-4 MB Flash ee “yee CYCLADES PathRAS Terminal server cu suport PPP} - Protocoale utilizate: Ethernet, TCPAP, SNMP. - 8/16 porturi asincrone RS-232; suport Dial-Up - Autentificare si autorizare RADIUS, TACAS ~ Securitate: PAP/CHAP, parola baza de date. - Aplicaţii: ISP/POP; conectare la distanţă a PC- urilor la un LAN; aplicaţii Home Banking; conectare la dispecerat; terminal server UNIX. RESELLERI si ISP ! Distribuitor autorizat GENESYS s.ri. Str. Ştefan Furtună 169, sector 6, Bucureşti 77171 Tel: (01) 638.49.44; Fax: (01) 220.33.95 Internet: hitp-://www.genesys.ro E-mait: sales@genesys.ro, info@genesys.ro APRILIE 1998 BYTE Romania 91 Software INTRASPECTION nity string fals. Adminis- trarea se poate face, în această situaţie, prin opţiunile: SelectIpAd- dress - adresa IP asociată device-ului pentru care se doreşte- vizualizarea informatiei-trap, MaxNumberToDisplay - numărul maxim de cap- Raspunsul unui obiect MIB. merarea catorva ,,capcane” ar fi folosi- toare: coldStart - agentul este initializat singur, obiectul putand fi compromis, warmStart - agentul este reinitializat sin- gur, dar obiectul nu este afectat, linkUp - interfața atașată e activată, linkDown - interfaţa ataşată este dezactivată, zutben- ticationFailure - utilizarea unui commu- 92 BYTE Romania APRILIE 1998 2097 $ Microsoft We a Index of /dist-Netscope | i WS | Configuratia unui device. cane afisate; implicit, 200. Statisticile trap pot fi urmărite prin activarea butonului Display: IP Address - adresa IP a device-ului, Enterprise ID- numărul de identifi- care a producătorului device-ului, Type - tipul „capcanei”, Date - data apariţiei unui eveniment trap, Time - timpul apariţiei unui eveniment trap, Manufacturer - pro- ducătorul device-ului, Description - descrierea acţiunii trap, Up Time - timpul de operabilitate al device-ului în momentul apariției unui eveniment trap. IntraSpection funcţionează în strânsă legătura cu baza de date instalată pe server. În cazul componentei Trap Manager există baza de date SNMPTRAP, care ar trebui actualizată per- manent pentru a include numai înregistrările reale. Universul SNMP SNMP (Simple Network Management Protocol) reprezinta un set de pro- tocoale si functii definit pe standardul IP (Inter- net Protocol) si destinat administrării reţelelor: detectare erori, izolare de segmente, configurări de device-uri, monitorizări de trafic şi de stări. SNMP- ul defineşte o legătură server-client. Pro- gramul client, numit manager, realizează o conexiune virtuală la un program ser- ver, numit agent SNMP, care rulează pe un nod aflat la distanta. Toate informatii- le culese din retea sint stocate in baze de date numite Management Information Bases (MIBs), controlate de agenți SNMP. | Baza de date MIB conţine un set standard de valori statistice și de control asociate maşinilor din reţea, definind în același timp obiectele (variabilele) stocate ce pot fi interogate de manager-ii SNMP. IntraSpection suportă următoarele specificaţii MIB: MIB II, Standard Repeater, Standard Bridge, Ethernet-like Interface, RMON (Remote Network Monitoring - standard pentru monitori- zarea $i raportarea activităţii reţelei uti- lizând monitoare aflate la distanţă), VLAN (Virtual Local Area Network - model configurabil de reţea creat soft, care poate permite diverse schimbări de topologii). Răspunsul obiectelor MIB în cazul unor interogări conţine: Description - device-ul analizat, Object ID - numărul de identificare SNMP al device-ului, Phys- ical Address - adresa de reţea a device-ului, IP Address - adresa de identificare a device-ului în procesul SNMP, Contact - persoana de „contact” în cazul unui ele- - ment specific SNMP (Figura Răspunsul unui obiect MIB). Evident, pentru fiecare specificaţie MIB amintită anterior există un răspuns corespunzător. În funcţie de necesităţi, administratorul de reţea îşi poate alege pentru monitorizare setul de date dorit. Singurul lucru supărător ar fi modul de afişare a informaţiilor de eroare în cazul imposibilității scanării unui anumit nod, uneori fiind destul de dificilă identificarea reală a problemei apărute. În loc de final... Instalat sub un server WWW Windows- NT, IntraSpection permite administrare de reţea de pe orice staţie de lucru prin intermediul unui browser. Administrarea se face pe nivele de prioritate (autentifi- care prin nume de login şi parolă), anu- mite sarcini putând fi astfel atribuite unor utilizatori mai puţin privilegiați. . Portarea uneltelor de administrare reţea către interfețe Web reprezintă o con- tinuă provocare pentru orice casă de soft- ware care este implicată în dezvoltarea aplicaţiilor Intranet/Internet. Şi mai ales merită urmărit orice produs de rețea cre- at în mediul Java care foloseşte din plin puterea tehnologiei SNMP. IntraSpection poate fi descărcat pentru testare de la adresele: ftp.asante.com, ftp.uttgm.ro. Informaţii despre produs: http://www.asante.com, http://www.intraspection.comlll Bogdan Crainicu este inginer de sistem la Uni- versitatea "PETRU MAIOR” din Tg.Mureş. Poate fi contactat prin e-mail la adresa cbogdanQuttgm.ro. Filantropie Despre puii de găină, biblioteci publice, impozite şi... în stil Microsoft nii oameni cred că un pui de găină se ataşează instinctiv de mama sa, că Word Perfect era cel mai bun procesor de text din lume, că Microsoft este singu- rul producător de software din lume şi că Windows NT (New Technology) va scoate de pe piață UNIX. Ei bine, studii recente au dovedit că puii de găină se atașează de prima crea- tură pe care o văd la ieșirea din ou. Un îngrijitor de la grădina zoologică din San Diego a clocit, sub braţ, un ou de condor. Odată ce puiul a ieşit din ou, s-a creat între ei o legătură care avea să dureze toată viaţa. Două decenii mai tîrziu, cînd îngrijitorul ieşise la pensie, a trebuit să fie rechemat, deoarece condorul, acum mai bătrîn cu douăzeci de ani, refuza mîn- carea, fiindcă nimeni nu mai apărea dimineaţa, pentru a sta de vorbă cu el... Lumea s-a lămurit şi asupra faptului că Word Perfect nu era cel mai bun proce- sor din lume, dar că autorul său un pro- fesor de liceu — îl dăduse pe dischete colegilor săi, pe vremea copilăriei com- puterelor. Înțelegerea oficială era ca nimeni să nu facă vreo copie, dar, prac- tic, toţi au făcut. Atunci cînd o nouă ver- siune a apărut pe piaţă, toți cei care aveau copii pirat au fost bucuroşi să plătească cîțiva dolari, pentru a intra în legalitate. Desigur, faptul că nu se putea face up- grade, avînd o copie pirat, trebuie să fi fost doar o coincidenţă... Pînă cînd absol- veau, studenţii deveneau experți în Word Perfect, iar companiile erau nevoite să achiziționeze aplicaţia, pentru a-și creşte productivitatea... Acum, despre Microsoft. Toţi copiii învaţă, la şcoală, despre produsele Mi- crosoft, citesc în reviste despre Microsoft şi văd reclame la produsele Microsoft. În ww'w.byte.ro plus, deoarece această situație nu i se pare satisfăcătoare lui Bill Gates, acesta donează anual sistemului de învățămînt cam 200 de milioane de dolari... în soft- ware, care, din întîmplare, este produs chiar de Microsoft... Pe bună dreptate, George Orwell se temea de Big Brother, cel care ne supra- veghează constant; cu toate acestea, nici în cele mai întunecate coşmaruri nu şi-ar fi putut imagina ca acesta să nu fie guvernul, ci unul dintre noi. Aş minţi dacă aş spune că nu apreciez faptul că Bill Gates face donaţii sistemului de învățămînt, dar aș prefera să dea bani pur și simplu, fără alte reclame mascate. De fapt, 200 de mil- . ioane din impozitele sale sînt plătite de către contribuabili, deoarece suma ofer- ită învățămîntului este considerată don- atie in scop caritabil şi se scade din impozite. Faptul că donația este reprezentată de propriile produse nu e un lucru ilegal, deşi am putea dezbate la infinit dacă acest lucru este etic sau nu. Seattle este unul din puţinele oraşe din America, în care densitatea milionarilor este foarte mare. Mulţi foşti angajaţi Microsoft au preferat să plece din com- De Harrison Forbes panie, să îşi vîndă acțiunile și să trăiască foarte bine. Problema e că majoritatea acestora au început afaceri pe cont pro- priu cu care, evitînd fiscul pe diverse căi, promovează produsele Microsoft. Nu fac lucrul acesta din plăcere diabolică, ci datorită faptului că, ajunşi milionari înainte de a fi împlinit 30 de ani, după “o viaţă întreagă de realizări” cu Mi- crosoft, nu ştiu să facă altceva, deoarece au lucrat în acest mod de cum au ieşit de pe băncile şcolilor. Donaţiile sînt un lucru minunat şi mă bucur că societatea în care trăiesc are o tradiţie a donațiilor cari- tabile. Nu îmi place, însă, felul în care se fac aceste donaţii. Pe lîngă cele 200 de milioane anual, Bill Gates creează și o bibliotecă pentru uz public. Şi acesta este doar începutul. Ce ar fi rău în asta? Andrew Carnegie a construit și el biblioteci în stînga și în dreapta. Preşedinţii Statelor Unite con- struiesc și ei biblioteci şi le donează ime- diat cum pleacă de la Casa Alb. Bineinte- les, pe lîngă cărțile obişnuite, întotdeauna se va găsi acolo şi un colț dedicat vieţii preşedintelui respectiv. Şi acesta este un mod de îndoctrinare... Am putea dezbate această temă, deoarece bibliotecile prezi- dentiale sînt finanțate şi de la buget. Dar, la naiba! e un preţ mic pe care îl plătim celor care ne dedică patru (sau opt, dacă sînt norocoși) ani din viaţa lor... In concluzie, care este problema dacă Bill Gates construiește și dedică biblio- teci? Nici una, cu excepţia faptului că aceste biblioteci sînt organizate cu soft- ware Microsoft şi tot accentul se pune pe realizările Microsoft, făcîndu-se, în acest mod, spălarea creierelor. Dacă Bill | Gates are chef să construiască biblio- teci, unde se face reclamă la produsele Microsoft, nu are decât să facă acest lucru APRILIE 1998 BYTE România 93 Forbes Filantropie în stil Microsoft pe banii săi. Sau să construiască şi alte biblioteci, unde să apară doar software care nu este produs de Microsoft. În acest fel, cei cărora li se spală creierul în şcoli cu produsele Microsoft, ar putea vedea că există şi alternative. Se pare, însă, că în Seattle comporta- mentul etic nu este un lucru obişnuit. Îmi este foarte greu să spun acest lucru, deoarece îmi place oraşul şi îmi plac locuitorii lui. Paul Allen, al doilea om din lume ca avere, s-a decis,să cumpere The Seahawks, echipa de fotbal din Seattle. Foarte bine. Bogătașii fac tot felul de lucruri bizare. O echipă de fotbal poate aduce bani sau poate toca bani, nimic aitceva. Paul are banii care sa-i permita să ofere orașului Seattle acest gen de dis- tracţii. Problema a apărut atunci cînd echipa a vrut un nou stadion, iar munici- palitatea nu a dorit să îl construiască. De ce ar fi cheltuit banii publici? Echipa era proprietatea cuiva care încasa toate profi- turile, iar primăria nu beneficia decît din lucruri colaterale. Nu asta era, însă, viziunea lui Paul Allen. Le-a spus, pe şleau: ori construiți stadionul, ori mă mut, cu echipă cu tot, într-un alt oraș... Astfel că, făcînd cea mai bună afacere a vieţii lui, Paul Allen a plătit 25% din costurile lucrărilor, iar populaţia din Seattle 75%... Bineînţeles, odată ce con- strucţia va fi terminată, profiturile vor reveni lui Paul în proporţie de 75%, iar municipalității 25%... Toţi cei din Seattle sînt mîndri de Bill Gates şi Microsoft. Ceea ce nu ştiu, însă, este faptul că Microsoft este, probabil, compania care plăteşte cele mai puţine taxe din tot Peugent Sound. Nu numai atît, dar şi casa pe care Bill Gates şi-a con- struit-o pe una din insulele din jurul lui Seattle, pentru care plăteşte 600.000 dolari anual, nu intră în categoria de impozite în care ar trebui. Casa este uriașă, avînd o suprafaţă de peste 3.600 de metri pătraţi, depăşind-o şi pe cea a producătorului TV Aron Spelling, care făcuse senzaţie — cu cîţiva ani în urmă — . cînd îşi construise casa din California. Sînt sigur că decoraţiunile interioare le vor umbri pe cele ale micului palat con- struit de William Hurst la începutul seco- lului. Bill Gates deţine drepturile asupra formelor digitale ale aproape tuturor capodoperelor lumii, pe lîngă cele care sînt deja în posesia lui. Nu vreau să fac ca vulpea care spunea că strugurii sînt acri, deoarece nu ajungea la ei. Vreau doar să sper că Bill Gates, în- tr-o bună zi, își va spune lui însuşi şi lumii întregi: “Gata, acum mă voi retrage, am suficiente acumulări”. În acest fel, lumea ar redescoperi computerele și pro- gramele care merg bine de la prima ver- siune... Fiind toate acestea zise, dacă încă mai există oameni care cred că puii de găină se ataşează, instinctiv, de părinți, că Word Perfect era cel mai bun procesor din lume şi că Bill Gates este un binefăcător, i-aş anunţa pe aceştia că se vinde podul Brooklyn si ca le pot face rost de acţiuni la un preţ foarte atractiv... Harrison Forbes conduce companiile T&C Consulting and VP Operations for Piranha Bussines Systems. Locuieste in Franklin (Wis- consin) si poate fi contactat (in imba romana sau engleză) prin e-mail la ctorbesQibm.net. [Adaptare în limba română - Mircea Sârbu] GOT9'SSE :XBA/19L O9SS'TS9 19 ‘letjoepe.r [NIpes BI s1eperoUr no urjnd Jeo eserpe rjeynd Ba eyueuTeuOge nIyUeg (ifn el qanap eubed gp 94 BYTE Romania APRILIE 1998 Ca } Ji M.G.T. Trade Prețul, timpul de livrare, suportul tehnic, investiţia în personal și bunăvoința în relaţia cu clienţii stau la baza succesului companiei. Pag. 97 Net Consulting Firmă serioasă, profe- sională, dinamică și activă, mereu preocupată să ofere satisfacţii celor care îi devin parteneri Pag. 99 APRILIE 1998 BYTE România 95 8661 ONOSWNOF SAVG ‘vILVYLSNT 6 Menges That Let Evcrytendy (ren Pete Wa Pages j! Network Printers Push Servers #2 Liner hein The Hype and Hope 1 Ape "at us aitLy = 4 Ort ite Test at °°) Fas E i DENTE Prin intermediul firmei noastre puteti primi in mod regulat oricare eee revistele americane de calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă în care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi. vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala de expediție percepută de Poșta Română. Atenţie deci, COMPUTER PRESS AGORA NU TRIMITEŢI BANI ÎN AVANS!!! Vă rugăm să expediaţi comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, Bucuresti, fax: 3309285 TITLU PRET TITLU FRECVENTA PRET 3D DESIGN ACCESS OFICE VBA ADVISOR || AIXTRA | | BOARDWATCH BYTE C/C++ USERS JOURNAL C++ REPORT. UNICENTER TNC ADVISOR CADALYST CADENCE CD-ROM PROFESSIONAL CIRCUIT CELLAR COMPUTER ARTIST COMPUTER GAMING WORLD COMPUTER GAMING WORLD wCD COMPUTER GRAPHICS WORLD COMPUTER PLAYER "| COMPUTER SHOPPER 1 | COMPUTER SHOPPER BUYERS CD _ | CYBER SPORTS _ | DATABASE WEB ADVISOR _| DATABASE PROG. & DESIGN _|DBMs DBMS 1996 BUYERS GUIDE DELPHI INFORMANT DIGITAL VIDEO MAGAZINE DR. DOBBS JOURNAL ELECTRONIC PUBLISHING ELECTRONIC GAMING MONTH >| Emc2 “| | FILE MAKER ADVISOR FOXPRO ADVISOR “| GAMEFAN GAME DEVELOPER | ULTRA GAME PLAYER » | GAME PRO INTERACTIVITY — INTERNET WORLD INTERNET JAVA & ACTIVEX ADVISOR JAVA DEVELOPERS JOURNAL 12 JAVA PRO 4 JAVA REPORT 6 LAN MAGAZINE 12 LINUX JOURNAL 12 LOTUS NOTES ADVISOR 12 MACADDICT : 12 MACTECH 12 MACWORLD MAGAFAN MICROSOFT INTERACTIVE DEV MICROSOFT SYSTEMS JOUR. MONDO 2000 NEW MEDIA OBJECT MAGAZINE OBJECT ORIENTED PROGRAM. PC COMPUTING PC GAMER PC GRAPHICS & VIDEO PC MAGAZINE PC MAGAZINE CD-ROM PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE PC WORLD PRACTICAL WINDOWS PUBLISH SOFTWARE DEVELOPMENT SYS ADMIN UNIX REVIEW VB TECH JOURNAL VIDEO TOASTER USER VISUAL BASIC PROG. JOUR. VISUAL DEVELOPER MAGAZINE WEB, THE © WEB DEVELOPER WEB TECHNIQUES WINDOWS/DEV DEVELOPERS WINDOWS NT WINDOWS SOURCES WINDOWS TECH JOURNAL WIRED Revistele pot fi rasfoite, comandate si cumparate de la libraria noastra deschisa la sediul firmei Forte Computers: str. Lipscani nr. 102; precum si de la urmatoarele | magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102; MIVAS: Pasaj Universitate; Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Libraria ‘Nor, sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lingă magazinul Muzica); BRAȘOV: Interprof International, str.Operetei nr.86; TIMISOARA: COMPUTER 21 SRL B-dul Regele Ferdinand nr. 2; ARAD: BB Computer, B-dul Revoluţiei 26-38. Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.I., C.P. 94 OP.49, Bucuresti, fax: 01-3309285 Important: Lista completa de preturi poate fi obtinuta via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) “Biroul viitorului prin M.G.T. Trade De Anca Berindei .G.T. Trade a fost înfiinţată în 1993, având ca obiect M de activitate distribuţia de produse din domeniul in- ami formatică-birotică, dar abia în aprilie 1995 a început drumul ascendent pe care se află în prezent. Ne referim la fap- tul că, în aprilie 1998, compania noastră aniversează trei ani de zile de când a căpătat statutul de distribuitor autorizat VER- BATIM. Seriozitatea cu care ne-am urmărit obiectivul de a ne face cunoscuţi pe piaţa românească, printr-o ofertă completă şi absolut competitivă, și şansa de a găsi colaboratorii cei mai potriviți pentru constituirea unei rețele de distribuţie au con- dus la rezultatele de astăzi, când MGT domină piaţa mediilor de stocare. Totîn 1995, urmare a cererilor pieţii, am pus bazele distribuţiei de echipamente de prezentare (flipcharts, copy- boards, screens, OHP & direct projectors, video projectors, LCD panels) devenind distribuitor oficial al companiei MEDI- UM GmbH, cel mai mare integrator european in acest dome- niu. Astazi, MGT Trade reprezinta cu siguranta compania cu " Pretu i ' ti m p U | d e cea mai diversa oferta in domeniul echipamentelor de prezen- . tare, ofertă care conține peste 300 de produse. Încă de anul tre- i ivrare, SU po rtu | cut, am inițiat serviciul de închiriere pentru această gamă de teh n i C, investiţi 9 in produse, printre clienți numărându-se Hotel HILTON Athenee Place, World Trade Center şi alţii. perso na i și „hu în O decizie importantă a fost luată plecând de la premisa înlo- cuirii treptate pe piaţă a benzilor magnetice cu medii magne- J iti mu i ra nd ' b un a on to-optice. Pentru a încuraja crearea unor puncte de consum * N a pentru aceste tipuri de medii magnetice, compania noastră a VOI nta in re | ati acu contactat în timp firmele producătoare de drive-uri de back- . as up, devenind pe rand Distribuitor Autorizat pentru YAMAHA cl ie nti Il SU nt e | ce (CD-Recordere si produse multimedia), OLYMPUS (MO dri- : ve, camere digitale si reportofoane) si PLASMON (CD- me nte care sta u la " Recorder, PD drive, MO drive, MO Jukebox si CD Library ). i Această campanie a adus cu sine „gustul“ de a lucra cu pro- baza succesu | ul ducători de brand-uri de clasă A. Ca urmare, paleta furnizo- a ctivitati i d e d i stri oa rilor s-a îmbogăţit cu nume care nu au o strânsă legătură cu linia inițială de dezvoltare, dar care sunt prin sine o garanţie a cali- b uti eacom p an ie i : oh tatii produselor: HITACHI (monitoare, camere digitale video cu compresie MPEG, CD-ROM drive, HDD 2.5“, HDD 3.5“ —Anca Berindei SCSI, DVD), WACOM (tablete grafice) si foarte recent ACER 7 COMPUTERS (calculatoare si notebook-uri). director vanzari M.G.T. Trade ww'w.byte.ro a APRILIE 1998 BYTE Romania 97 Biroul viitorului prin M.G.T. Trade Având în vedere caracterul high-end al produselor, cât și faptul că o parte din- tre ele se adresează unui segment relativ îngust de piaţă (jukebox-uri, camere digitale, tablete grafice, DVD ş.a.) a fost necesară desfășurarea unei campanii de educare a utilizatorilor, prin elabo- rarea şi punerea la dispoziţia distribui- torilor noştri, şi mai departe a clienților acestora, de documentaţie tehnică refe- ritoare la produsele respective, uneori chiar înainte de apariţia acestora pe piaţa românească. Nivelul de satisfacţie atins de furni- zorii noştri în relaţia cu M.G.T. Trade a permis companiei noastre pe de o parte păstrarea statutului de unic distribuitor în România pentru firmele VERBATIM, HITACHI, YAMAHA, OLYMPUS, PLASMON şi WACOM, iar pe de altă parte obţinerea unui pachet de servicii de garanţie din ce în ce mai bun. Un prim pas a fost făcut chiar de HITACHI care a anunţat, cu ocazia con- ferinţei de presă recent organizată la Hotel HILTON, asigurarea unui sistem de garanţie swap-on-site. Este un sistem pe care compania noastră luptă să îl obţină şi de la ceilalți furnizori şi există speranţe reale de a-l putea extinde foarte curând. Conceptul de vânzare, pe care com- pania noastră a făcut şi face eforturi să-l promoveze, este acela de a vinde nu produse ci pachete de servicii care au în centrul lor produsele și care au ca scop realizarea cadrului în care produsul poate oferi satisfacția maximă. Pentru o mai bună implementare a acestui concept, M.G.T. Trade a prelu- at recent pachetul majoritar al firmei iTECH ELECTRONICS, firmă cu expe- rienţă în prestarea de servicii în dome- niul TI, care va presta servicii în perioa- da de garantie si post-garantie pentru produsele comercializate de M.G.T. Trade. Pretul, stocul, timpul de livrare, su- portul tehnic, investitia in personal, si nu în ultimul rând bunăvoința în relația cu clienţii sunt elemente care stau la baza succesului activităţii de distribuţie a companiei. Am încercat în permanență să promovăm o strategie centrată pe managementul calității totale. Este în intenţia noastră ca, până la sfârşitul anului, să beneficiem de avan- tajele unei atestări ISO 9000. M.G.T. îşi propune în continuare ca, prin echipamentele brand name oferite, să creeze consumatorului român de TI aceleaşi avantaje ca si în țările cu piețe dezvoltate. Companiile care comercializează pro- dusele distribuite de noi beneficiază de servicii suplimentare (ex.: sistem de credit, garanţie, training etc.). Prezenţa noastră constantă în ultimii 3 ani la târgul de tehnică de calcul CERF a fost apreciată atât de furnizori cât şi de partenerii noştrii, ea contribuind cu siguranță la imaginea pe care compania o are astăzi. Plecând de la realitatea că în Româ- nia birourile sunt în majoritatea cazu- rilor foarte slab organizate, chiar şi în ceea ce priveşte desfășurarea unor ope- rațiuni elementare, una dintre preocu- pările companiei va fi „biroul viitoru- lui“, mai exact elaborarea unui pachet care 'să ofere soluţii complete de dotare. Bă Anca Berindei este director vânzări la M.G.T. Trade. Poate fi contactată prin e-mail la adresa mgtsalesQcanad.ro CItEste 98 BYTE Romania APRILIE 1998 (ORAS Go www.byte.ro Net Consulting ASCENSIUNEA CONTINUĂ De Dragoș Stan rivită în ansamblu, situaţia pieţei IT din România, în 1997, poate fi apreciată ca „staţionară”, în sensul că schimbările produse în plan politic şi evenimentele petrecute în domeniul economic, adică încercările de a se apli- ca reforme - cu efectele, până în prezent nefericite, pe care le cunoaşte toată lumea - au afectat serios capacitatea pieţei de-a absorbi produse informatice. Practic, nu au existat bani prea mulți pentru a se investi în calculatoare şi aplicaţii. ” Situaţia este cu atât mai serioasă, cu cât toate celelalte tari, inclusiv cele din jurul nostru, au continuat să-și dezvolte accele- rat o puternică infrastructură informațională şi de comunicații. Există riscul real ca decalajele, ca să nu spunem prăpastia, din- tre noi si ceilalți, mai ales cei cu care ne comparăm în mod obiş- nuit, să se adâncească, cu efecte devastatoare, chiar pe termen scurt. Să nu uităm că printre criteriile ce se aplică ţărilor ce doresc să fie acceptate în diferite organisme regionale, mai ales economice, cum este Uniunea Europeana, figurează și gradul de informatizare a societăţii respective. Ori, la acest capitol ne aflăm foarte departe de standardele internaţionale, ca să nu spunem mai mult. După părerea mea, cheia rezolvării acestei situaţii este de natura strict economică şi legislativă. Se află în mâinile celor ce ne conduc în momentul de faţă, ca și a celor ce vor veni după ei, întrucât un asemenea proces va presupune o perioadă mai lungă de aplicare. De unde şi o mare răspundere pentru toți cei implicaţi. Am în vedere alocarea de resurse bugetare și crearea de facilități pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în dome- niu. Deocamdată, şi într-un caz, şi în altul, situaţia nu este nici pe departe de natură să încurajeze un proces, respectiv cel al informatizării societăţii româneşti, care este vital pentru atin- gerea obiectivelor de orice natură ale României, în prezent şi în perspectivă. Un prim pas, pe care îl apreciez ca fiind pozitiv, mai ales că ştiu cât de greu s-a obținut finalizarea sa, a fost făcut, și anume aprobarea, de dată recentă, printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului, a strategiei de informatizare și dezvoltare a comu- nicaţiilor în România. A fost rezultatul unui efort deosebit, susținut de perseverenţă, al Comisiei Naţionale de Informatică, care a avut sprijinul concret al tuturor celor ce îşi desfăşoară www.byte.ro „Am reușit să ne conturăm un profil de firmă serioasă, „profesională, dinamică și activă, mereu preocupată să ofere satisfacţii celor ce îi devin parteneri." - Dragoș Stan director general, Net Consulting APRILIE 1998 BYTE România 99 Net Consulting - ascensiunea continuă Segmente de piață O explicaţie a creșterii înregistrate de Net Consulting în 1997, de peste 25% faţă de anul anterior, o regăsim în efectele benefice ale orientării noastre mai bine direcționate spre anumite segmente ale pieţei, care au fost evaluate pornindu-se de la specificul ofertei noas- tre. Net Consulting promovează soluţii complete și integrate, bazate pe produse de cea mai bună calitate. Deci, în mod firesc, clienţii noștri se regăsesc printre utilizatorii de proiecte informatice de anvergură. i Prin urmare, am actionat consecvent pentru a ne face cunoscuti la nivelul bancilor si al marilor firme străine ce își desfășoară activitatea în România. Și, iată, o asemenea orientare a dat roade chiar într-o perioadă economică grea, puţin favorabilă investiţiilor, în general, și, cu atât mai puţin, în informatizare. Practic, domeniul bancar și firmele străine reprezin- tă în momentul de față principalul vector al introducerii soluțiilor moderne de informati- zare și comunicaţii în România, având caracteristici și o dinamică proprie de dezvoltare. Au resurse și le folosesc eficient. Pe de altă parte, opțiunea acestor instituții pentru calitate este necondiționată. Se achiziţionează doar ce este mai bun, fiabil și performant. Și, nu în ultimul rând, asemenea proiecte se realizează cu parteneri locali, capabili să asigure un suport tehnic, de consultanţă și service la nivel de exigenţă occidentală. Și, din fericire pen- tru noi, Net Consulting răspunde unor asemenea standarde de evaluare, având deja acu- mulată, după 8 ani de funcţionare, o foarte solidă experienţă, însoţită de reputaţia unei firme românești pentru care profesionalismul este o carte de vizită foarte limpede. Așa se face că în prezent printre partenerii cei mai importanţi ai Net Consulting veţi găsi ABB Romania, Banca Daewoo, Coopers & Lybrand, Procter £ Gamble, ABN - AMRO Bank, Coca Cola România, British American Tabacco, Price Waterhouse, Hotelul Hilton, Benkiser România, Romanian American Fund, Banca Italo-Romana, Ar mai fi de adăugat că, în 1997, mai mult decât în anii anteriori, a existat o foarte serioasă preocupare pentru a fi identificate formule prin care să se ofere partenerilor noștri si apli- caţii, deci software, de natură să-i ajute efectiv la rezolvarea problemelor pe care le ridică funcționarea diferitelor instituții. Și aici am în vedere nu numai produse străine, cum sunt cele Microsoft și Oracle, pe care le promovăm în mod foarte serios, dar și cele efectiv și autentic românești. Așa a apărut o colaborare extrem de serioasă cu o firmă, numele ei este FIBA Software, specializată în elaborarea de soluții informatice pentru sectorul bancar. Parteneriatul cu această firmă a început în 1997, iar efectele au început să apară foarte repede. Primul rezultat concret a fost crearea unei aplicaţii, INTBank, destinată să fie o soluţie completă pentru orice bancă de nivel mediu, fiind perfect adaptată modului de funcţionare a sistemului financiar-bancar din România, precum și exigenţelor si criteriilor "de raportare impuse de Banca Naţională. Faptul că această aplicaţie funcționează cu suc- ces la Banca Daewoo și Banca Italo-Română este de natură să ne întărească convingerea fermă că viitorul aparţine aplicaţiilor, iar noi, Net Consulting, încercăm să ne adaptăm aces- tei tendinţe, prin articularea unei oferte cât mai cuprinzătoare, prin care să putem concu- ra, în mod serios, ca firma românească ce se dezvoltă doar prin forte proprii, cu marile firme producătoare care au început și și-au deschis deja reprezentanţe în România, cum sunt IBM și HP, declanșând o foarte agresivă și flexibilă activitate de promovare, îndeosebi pentru câștigarea marilor proiecte. Firește că am continuat să acordăm o atenţie specială beneficiarilor aparținând dome- niului, să-l numim generic de stat, remarcând, în mod special, realizarea cablării struc- turate a sediului Guvernului României, respectiv clădirea Palatului Victoria, o operaţiune foarte complexă, dificilă și de anvergură. Tot la acest capitol merită menţionată livrarea unui număr important de calculatoare Compaq către Parlamentul României, fiind îmbu- curătoare opţiunea pentru calitate a unor instituţii care, până anii trecuți, erau mai puţin accesibile pentru noi, inclusiv din cauza unor reglementari legale care puneau un accent mai mare pe preţ, și mai puţin pe calitate, atunci când este vorba de achiziţii de echipa- mente de către instituţiile de stat. Alţi parteneri importanţi mai vechi, Rodipet, Automobile Dacia, Hidroconstrucție, Biblioteca Naţională, au continuat să se numere printre beneficiarii noștri, însă este de așteptat ca îmbunătăţirea climatului economic să contribuie la accelerarea procesului de informati- zare a unui număr cât mai mare de întreprinderi și instituții românești. 100 BYTE România APRILIE 1998 activitatea în acest domeniu. Însă este nevoie ca acest moment important al evo- luţiei informaticii românești să fie însoțit de o transpunere în practică, prin începerea implementării marilor proiecte menite să creeze în România o societate infor- maţională modernă. Să vedem ce se va întâmpla cu bugetul pe anul acesta, existând un foarte mare orizont de speranță şi opti- mism în ceea ce priveşte aşteptările noas- tre. Din păcate însă, ceea ce se petrece la noi în prezent, și mă refer aici la articularea unei strategii economice coerente, este departe de ceea ce ar trebui sa fie o prioritate majoră pentru noi toți. Riscul îndepărtării Româ- niei de lumea dezvoltată este prea mare ca să putem trata cu ușurință o asemenea problemă. Să fim însă încrezători că se va merge în direcţia pe care o dorim cu toții, și anume aceea a modernizării României. Paradoxal, chiar şi pentru noi, anul tre- cut a fost unul foarte bun, cu mult peste aşteptările, dar mai ales estimările noas- tre, luând în calcul evaluările şi progno- zele elaborate la începutul lui 1997. A fost o surpriză dintre cele mai plăcute, însă nu trebuie să credeţi că acest lucru s-a petrecut de la sine. A fost un efort extrem de serios, la care s-au adăugat rezultatele unor direcții de activitate puse în aplicare, cu multă con- secvență, de mai mulţi ani. Am în vedere faptul că, la nivelul cererii de calculatoare, a existat o mai pronunțată orientare spre calitate, ceea ce ne-a pus în- tr-o poziţie avantajoasă, noi promovând numai produse de cea mai bună calitate, ale unora dintre cele mai mari firme din lume, cum sunt Compaq (fiind integratori de sis- tem) 3Com, EPSON, Oracle, Lucent Tech- nologies. Avem, totodată, o relaţie com- plexă cu IBM: suntem dealeri pentru echipamente RISC-6000 şi computere AS-400, parteneri în realizarea de soluţii ATM şi POS (bancomate), noi oferind apli- cația ARKSYS pentru o platformă IBM, dar şi concurenţi în promovarea staţiilor de lucru şi a unor categorii de servere. Din fericire, în prezent în România pentru marile proiecte de informatizare se " iau în considerație aproape în exclusivitate produse de cel mai înalt nivel tehnologic, Compaq şi IBM aflându-se chiar în vârful tehnologiei informaţiei la nivel mondial. De aceea, şi la noi în țară concurența între marile firme este acerbă, dar cel puţin se desfăşoară pe același palier de calitate. Ceea ce, în ultima instanță, este extrem de bene- fic pentru beneficiari. Personal, cred că 1998 va reprezenta pentru Net Consulting o perioadă de con- solidare, întărire și amplificare a poziției WWW. DYTE.TO Net Consulting - ascensiunea continuă Promovarea de aplicații specițice Orientarea noastră spre realizarea de aplicaţii, despre care am mai vorbit deja, va continua foarte puternic, Împreună cu partenerii noștri de la firma FIBA Software vom lansa, chiar din luna martie, un produs nou, aplicaţia numită INTinvest, care se adresează pieţei de capital, respectiv societăților de valori mobiliare, prin care se asigură suportul pentru toate genurile de operațiuni: administrare clienţi, gestiune portofoliu, tranzacţionare, contabilitate, reprezentând, în același timp, un puternic instrument de analiză a evoluţiei pieței de capi- tal și de eficientizare a operaţiunilor cu valori mobiliare. Dincolo de ceea ce înseamnă concret pentru noi parteneriatul cu firma FIBA și promovarea unor aplicații specifice, cred că lansarea unor soluţii cum a fost INTBank și, iată mai nou, INTinvest, are o semnificaţie mai generală. Și anume că există o creativitate de excepţie în România în domeniul software, că sunt oameni capabili să rezolve probleme dintre cele mai complexe și că, în sfârșit, s-au găsit și firme românești, în acest caz Net Consulting, care să încurajeze și să pună în valoare aceste resurse, firește cu o finalitate economică foarte clară. Cred că este un început al unui proces foarte complicat de a se încerca păstrarea în România a specialiștilor din domeniul software, domeniu în care suntem recunoscuţi ca o forță cu ade- vărat mondială. Mă bucur mult că opțiunea făcută de noi privind sprijinirea și valorificarea potențialului existent în acest domeniu este validată, în sens pozitiv, de practica activității de afaceri pe care o desfășurăm. Oamenii care lucrează în Net Consulting doresc să demonstreze că și în România se poate desfășura o activitate la nivelul standardelor celor mai ridicate din lumea dezvoltată. Și nu numai prin nivel produselor oferite, dar mai ales prin profesionalismul specialiștilor noștri. Nu este deloc ușor, dar merită sa încercăm să dovedim că putem rezolva cele mai compli- cate probleme și satisface cei mai pretenţioși parteneri. nează în România; Mă bucur să constat că cei 8 ani, totuși mulți, care au trecut de la înființarea firmei noastre, au reprezentat un drum ascendent, foarte greu si anevoios, dar care ne-a ofe- rit şi satisfacţii mari. Şi noi dorim să con- tinuăm pe această cale pe care am ales-o încă de la început. Și care este una dintre cele grele. Adică să promovezi produse foarte performante, în condiţiile unei concurenţe acerbe din partea produselor ieftine. lar pe de altă parte, să faci fata provocarii concurentiale pe care o lansează marii coloși ai informaticii mondiale atunci când vin în forță în România. Faptul că am avut, şi sper să avem și în continuare, succes, spune că am evaluat, dimensionat şi elabo- rat corect strategia firmei noastre, fără să primim nici un ajutor de la nimeni. De asemenea, mă bucur să constat că avem o imagine bună pe piață, reuşind să ne conturăm un profil de firmă serioasă, profesională, dinamică şi activă, mereu preocupată să ofere satisfacţii celor ce îi devin parteneri. BI Dragos Stan este director general la firma Net Consulting. Poate fi contactat prin e-mail la adresa DStanQNetConsulting.ro. noastre pe piaţă, premisele arătându-se încurajatoare. Şi asta, în ciuda faptului că vor continua să se manifeste foarte serioase dificultăţi economice, şi am în vedere fis- calitatea şi efectele procesului inflationist, de natură să creeze un cadru, să-i spunem eufemistic neprietenos, pentru declanșarea de măsuri concrete în planul informatizării societății româneşti. Cu toate acestea noi credem că în 1998 ascensiunea firmei Net Consulting va con- tinua. Printre factorii ce vor favoriza con- tinuarea ascensiunii firmei Net Consult- ing mă gândesc, în principal, la creşterea agresivității noastre ca politică a preţurilor, având ca bază o mai mare adaptabilitate a partenerilor noştri externi, și am în vedere aici în primul rând Compaq, la cerințele specifice ale pieţei româneşti, o piaţă extrem de sensibilă la ceea ce înseamnă preţul unui produs. Recenta achiziţionare a firmei Digital de către Compaq este de aşteptat, și am mai declarat acest lucru, să aibă ca principal efect în România oferirea de calculatoare mai ieftine, însă la același nivel de performanţă. . Din fericire, previziunile si așteptările noastre încep să capete contur, chiar mai repede decât ne-am fi așteptat. Deja de la data de 16 martie, Compaqva lansa un pro- dus excepţional, modelul Deskpro 1000, într-o configurație foarte performantă (pro- cesor Pentium la 200 MHz, 16 MB RAM, HDD 2.0), inclusiv monitorul color de 14", la preţul incredibil de $1.000. Mă bucur să constat că, prin lansarea acestui produs Compaq şi-a respectat o promisiune mai veche, respectiv producerea unui calcula- tor ieftin, care să fie accesibil inclusiv unor pieţe mai dificile cum este cea românească. Prin Deskpro 1000, Compaq reuşeşte să atace, mai agresiv ca niciodată, ambele paliere ale pieţei de calculatoare. Pe de o parte, produsul respectiv va fi foarte aproape ca preţ de modelele asamblate de diverse firme locale din componente de obi- cei de proveniență asiatică. lar pe de cealaltă parte, preţul noului calculator va fi sensi- bil mai ieftin decât modele similare realizate de alți mari producători mondiali, şi mă refer aici mai ales la IBM si HP, care au in România o prezență foarte activă. Eu anticipez un efect de șoc asupra pieţei din România, în sensul unei reacții extrem de rapide a cumpărătorilor, inclusiv a celor ce au achiziționat anterior alte mărci de cal- culatoare $i care acum nu vor putea fi indiferenți la apariţia pe piață a unui echipa- ment atât de ieftin. Probabil că primele ce vor răspunde acestei oferte vor fi, din nou, marile companii străine și, în general, comunitatea de afaceri străină ce functio- BUCUREȘTI tel: 3205770; fax: 3203635 e-mail: officebu@tricorp.ro CONSTANTA tel:041-65 2771; 092-364 958; fax: 041-646428 e-mail: officect@tricorp.ro APRILIE 1998 BYTE Romania 10 1- Tehnologie Open'J la Corel Corel Corp.a introdus pe data de 25 mariie 1998 OpEN*J, o nouă tehno- logie de proiectare a aplicaţiilor prin utilizarea limbajelor Java și XML, precum și o versiune „preview” a utilitarului ce implementează teh- nologia. Tehnologia Open*], anun- tata la conferinta JavaOne din San Francisco, lucreaza pe orice echipa- ment pe care rulează o mașină vir- tuală Java sau un browser compa- tibil cu Java. Tehnologia poate fi uti- lizată la dezvoltarea aplicațiilor, îm- preună cu orice procesor de texte, editor de texte sau editor XML; XML-ul este utilizat sub formă de Application Description Markup Language, ce îmbină componentele JavaBeans, au afirmat oficialitățile firmei. Corel dezvoltă în prezent două suite de aplicații comerciale . numite jSuite și Self-service, bazate pe tehnologia Open*]. De acum, uti- lizatorii pot încerca utilitarul Web SiteBuilder, ce include tehnologia Open'] și uneltele de creare și de administrare a siturilor Web, care permit conectarea la baze de date. Web SiteBuilder, planificat pentru lansare în această vară, poate fi descărcat pentru teste de la adresa firmei. http://hwww.corel.comContact: „Push” pentru întreprinderi MARIMBA, care nu demult lupta să devină o firmă redutabilă, încearcă să se impună și pe o altă piaţă cu tehnologia sa push, și anume pe piaţa întreprinderilor. În acest sens, firma a anunţat câteva contracte la Conferinta JavaOne. De la sfâr- șitul anului trecut, firma și-a în- dreptat privirea tot mai mult spre piaţa marilor corporații. „Ei au real- izat că tehnologia push este mai st ăia Oat el . “Software indicată corporațiilor decât sim- plilor consumatori”, afirma Steven Hess de la Internet Strategies Inter- national. În urma contractului încheiat cu firma canadiană Inter- Netivity, aceasta din urmă va com- bina Castanet-ul cu produsul lor dbProbe 3.0. Astfel, dbProbe 3.0va oferi suport pentru OLAP și canale pentru publicarea programelor complexe de analiză a datelor. De asemenea, Marimba va colabora cu firma Activerse din Texas. Softul, cunoscut sub numele de Ding and Ding SwitchBoard, oferă facilități asemănătoare cu cele oferite de Castanet, dar mult mai simplificate. http://www.marimba.com BBS TBAV se obține mai rapid Firma CS-Software SRL și-a schim- bat numărul de telefon Norman ThunderBYTE România BBS. Noul număr este (01) 312.80.70. De la acesta puteţi transfera, în conti- nuare, gratuit, noile versiuni share- ware IBAV PENTRU DOS, Win 3.X, WIN 95 sAU WIN NT, precum și informații suplimentare despre gama de pro- duse Norman ThunderBYTE. Noul număr de telefon de la BBS, fiind pe o centrală digitală, permite o conectare mai rapidă și o transmisie de înaltă calitate, modemul folosit având o rată maximă de 33.600 bps. Pentru conectare, clientul trebuie să emuleze un terminal ANSI având ca parametri de comunicare 8N1. gabriel@css.pcnet.ro Qwest a achizitionat EUnet International Firma Qwest Communication Inter- "national Inc. a achiziționat în data de 26 martie firma EUnet Interna- - Distinctiile BYTE -laCeBIT'98 Continuând tradiția decernărilor de premii celor mai bune produse, revista BYTE a fost prezentă și în acest anla expoziţia CeBIT desfășurată la Hanovra în perioa- da 19-25 martie. Faţă de anul trecut, redactorii revis- tei BYTE au adăugat două noi categorii: sisteme de operare și produse pentru securitate. Pe scurt, câștigă- torii la categoriile din acest an au fost: Cel mai bun software de dezvoltare: Visual Concepts al firmei SuperNova (1-212-686-2650; http://www.supernova.com). Finalistii au fost: Bolero dela Software AG (+49-615192-1 193; http://www - .softwareag.com) si LUCA 2.7 al Langner GmbH (+49-40-27 1006; http://www.langner.com); Cel mai bun sistem: £2000 Platform Architecture al firmei Compaq (281-370-0670; http://www.com paq.com). Finaliștii au fost: Multimedia Integration - Box de la Siemens Nixdorf (+49-0180 52 11 100; http://www.sni.com/pc) si sistemul mobil bazat pe Windows CE Vehicle Server al MD-CO (+32-3- 4513060; http://www .md-c0.com); Cea mai buna tehnologie: Swatch Talka firmei Swatch Telecom (+41 -3254-651 0). Finalistii au fost: Intelligent Home Control de la Ericsson (+49-221 1- 534-0; http://www.cebit.ericsson.se) si Fingertip Handy de la Siemens Nixdorf; Cel mai bun produs Internet: Access Pointal firmei Philips Speech (+43-60101-1128; http: /Iwww.news.philips.com). Finaliștii au fost: /NTEAR- . SHOP 3 al Intershop Comm. (415-373-1530; http: //www.intershop.com) si Callisto 3 al Zone Software (+420-54521 4788; http://www.zoner.com); Cel mai bun portabil: Scenic Mobile 800 al firmei Siemens (+49-180-521 1100; http://www.sni.com /pc). Finalistii au fost: TravelMate 7300 de la Acer (http://www.acer.de), Nino 300 de la Philips (+43- 60101-1128; http://www.nino.philips.com) si Everex — Freestyle de la Everex (510-683-2231; http://www.everex.com); Cel mai bun periferic: Siemens Virtual Touchscreen al firmei Siemens (+49-91317-33384; http: //www.siemens.de/it-dl). Finalistii au fost: Unitatea SD-W1101 DVD-RAM de la Toshiba Europe (+49-2131 1-1-58583; http://www.toshi ba- teg.com) si ALPS MD-1300 Photographic Quality - Printer de la ALPS (+353-29-70677; http://www.alps.ie); 102 BYTE Romania APRILIE 1998 Hardware Ce-i nou tional, tranzacţie evaluată la apro- ximativ 154 milioane $. EUnet este un furnizor european de servicii Internet cu filiale ce operează în 13 tari: Austria, Belgia, Finlanda, Fran- ţa, Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia, Luxemburg, Republica Cehă, Suedia, România și Estonia. Liberalizarea pieţei europene de comunicaţii, combinată cu această achiziție, va permite firmei Qwest să ofere clienților săi servicii Inter- net performante la un preţ scăzut, între America de Nord și Europa. http://www.romania.eu.net/ pressRelease/26Mar98_1.htm | Eveniment Omnilogic și partenerii săi Sâmbătă 7 martie '98 la Sinaia a avut lOC ÎNTÂLNIREA CU DEALER-II Orga- nizată de firma Omnilogic. Cu această ocazie, dl. Gabriel Marin, -director general, a făcut o prezen- . tare a firmei, referindu-se la activi- tatea anului precedent (14,4 mili- oane dolari cifra de afaceri, locul întâi în topul distribuitorilor de tehnică de calcul din România, con- form clasamentului organizat de revista britanică PC Europe), la strategia de abordarea pieţei pen- tru anul în curs (de notat că Omni- logic își propune o mărire a cifrei de afaceri cu 25% în acest an) și la principalele produse noi care au fost preluate pentru distribuție. Au fost menţionate: semnarea la 23 februarie '98 a contractului de dis- tribuţie cu firma Compaq, pro- ducătorul numărul unu mondial de PC-uri, având în prezent 4 dis- tribuitori în România (Computer- land, Omnilogic, Scop și Tornado); semnarea unui contract cu 3Com pentru PC Builder Program; sem- narea unui contract Corel OEM și faptul că se afla în negociere un contract cu un producător major de networking. Din partea firmei Compaq a fost prezent dl. Alistair Round, Product Manager Market Development Group, carea făcuto prezentare a gamei de produse Compaq: PC-uri desktop (insistân- du-se pe modelul Deskpro 1000, un nou model PC cu un pret de vân- zare sub $1.000) si mobile, servere, monitoare si un nou model palm- top; s-au facut referiri la recenta achiziţionare a firmei Digital și a fost anunţat faptul că în prezent Compaq l-a angajat pe dl. Calin Tatomir, fost angajat Digital Româ- nia, pe poziția de Sales Manager „Compaq pentru România. http://www.omnilogic.ro HARDWARE Sisteme O treapta superioara in data de 25 martie, SALIENT Ro- mânia a lansat, în premieră naţion- ală, SISTEME BAZATE PE PROCESORUL ÎNTEL PENTIUM || LA FRECVENȚA DE 350 MHz. Dar noutatea de ultimă oră este că, plăcile de bază SALIENT cu cipset BX rulează la frecvenţa de 500 MHz, față de 333 MHz a cipsetului 440LX. În acest caz, magistrala PCI lucrează la frecvenţa de 100 MHz. Un rezul- tat imediat îl reprezintă dublarea performanţei sistemului. Totodată, acest lucru constituie o lovitură dată pirateriei, deoarece nu sunt prea mulți fabricanți care să dis- pună de tehnologia necesară pro- ducerii plăcilor de bază ce funcţionează la 500 MHz. http:/hwww.salient.rolinf_f.btm Servere Noi servere la NEC Firma NEC Computer Systems Divi- sion va lansa în curând două noi servere, NECEXPRESS MODELELE 5800 HX4100 și HX6100. Noile servere vor completa cele șase servere deja + . Cel mai bun software de aplicaţie: StarONE al firmei Star Division. (+49-23-646-500; http: /Iwww stardivision.com). Finaliștii au fost: multi DESK „dela Dialogika (+49-6897-9350; http://www.mul - tidesk.com) si Lotus.Notes 5.0 dela Lotus a 80- "54123; http:/Amww. lotus. de); „Cel mai bun software de comunicaţie: Unified i © Wascagiag Server MRS al firmei PP-COM (+49- 2404-901 -0; http://www.ppcom.com). Finalistii au + fost: EWSD InterNode de la Siemens si XaCCT 3.0 . de la XaCCT Technologies (+9723-6180040; http://www.xacct.com); Cel mai bun hardware de comunicatie:/C220 4- . in-1 56K Platinum PC Card al firmei COM One (+44- 1189-695570; http://www.com1 fr). Finaliștii au fost: - Apollo Pro de la RADLAN (+972-3- 645- 8555: - ~ http://www.radlan.co,il) si Vanguard 6400 de. la. (+49-6151- 880720; . Motorola ISG /www.mot. com/MIMS/ISG/) i ” Cel mai bun software muitimedia: C/NEMA 4D 5.1 al firmei MAXON (+49-6172-5906-0; http: „ /Iwww.maxon.de). Finaliștii au fost: Voice Xpress German de la Lernout&Hauspie (+32- 2-4560500; : http://www.lhs.com) si VIDEO Clip MPEG-2 „de la. VITEC Multimedia (+33-1-46- 730606; http: //www.vitecmm.com); /Iwww.powervr.com); ” /www.acrmain.com); a i Cel mai bun hardware multimedia: Cartela PCI 607 afirmei FAST Multimedia (1-415-295-3521 ; http: / www. fastmultimedia.com). Finalistii au fost: mp-man dela Saehan Information systems (+822-3468-7296; http /Iwww. mpman. com) si PowerVR Second Gene- ration de la NEC si VideoLogic (1-408-588-6620 — [NEC], +44-1923-260511 Ivo pia]; http: Cel mai bun produs de securitate: eg Enterprise al firmei First Access (+972-4-840-3322; - http://www.access-1.com). Finalistii au fost: c/Pro- VPN de la RADGUARD (201-828-9611; http: /Iwww.radguard.com) si Secure4U de la Advanced Computer Research (+420-2-5731-3491; http: Cel mai bun sistem de operare: UnixWare 7.0 al firmei SCO (408-425-7222: http://www.sco.com). Finalistul a fost: Windows 98 de la Microsoft (206- 882-8080; http: //www.microsoft.com). Premiul Best of Show din acest an arevenit softu- lui de dezvoltare Visual Concepts al firmei SuperNova, datorită faptului că „permite dezvoltarea cu ușurință de soft performant pentru rețea”-conform declaraţiei redactorului șef al revistei BYTE, Mark Schlack- și datorită facilității de combinare vizuală a componen- telor ActiveX, CORBA și Java. 94q je qe2g/jepp2ds/ui09 IN}S HeNZIA ‘osejUSUIdNS] "Y's APRILIE 1998 BYTE România existente în familia 5800. Ambele modele vor fi compatibile cu inter- fata Slot-2 Deschutes a firmei Intel, ce se va vinde în acest an împreună cu un kit NET de actualizare, au afir- mat oficialitățile. HX4100 suportă până la patru procesoare Pentium Pro la 200 MHz, 512 KB de memo- 5,5800 sm me teme soe KypressS800 [IX Serios Te bah Capacity. dia sPorfarmance Sever fer Aivsinens Cyintcal Applications Pont straw ° » Swppente tet, otet Parma aan * Quad capable Pentian Pro DARL procesnr denge nippy SSP ‘SAR b ca TOLLS coche: Peon au » Suppotte up ty (08GB Dish Storage without ie. pred for a] aapaite expantisn ¢ Deea 2» Foh-Avpdabary trates welods etapsart Urs: Wide ioana 3 AI. Se Dia. n mp Poem. a oa "MMM/ du uuojuțniued rie cache Level-2, 4 GB memorie RAM și un CD-ROM 24x. Preţurile vor începe de la 7.306$. Serverul HX6100 suportă până la 6 proce- soare și este echipat cu 1 MB de memorie cache Level-2, 4 GB de RAM, o configurație UltraWide RAID pe trei canale, suport pentru 12 drivere hard și o cartelă de rețea 10/100. Preţurile vor începe de la 21.536$. http://www.nec.com Echipamentele PC/TV Firma Advanced Micro Devices a anunţat că va lansa în această vară CIPURI PENTRU ECHIPAMENTELE PC/TV. Genoa Systemsa prezentata CeBIT un echipament. nou ce reprezintă o combinaţie între un PC, un tele- ‘Vizor si un echipament DVD-ROM, "noul echipament fiind bazat pe procesorul încapsulat AMD Elan 400, o versiune încapsulată a pro- cesorului AMD K6, fără magistrală. Procesorul Elan 400 rulează la viteze asemănătoare cu ale unui procesor Pentium la 166 MHz. De asemenea, noul echipament, numit Genoa Info Appliance, este echipat cu un modem la 56 Kbps, placă video și de sunet, slot PCMCIA, conexiuni seriale, paralele și prin unde infraroșii, unitate CD- ROM 24X și disc hard de 1,5 GB. http://www.amd.com 10:3 Ce-i nou | Conferințe CERF '98 Conferințe la CERF '98 A trecut, organizatorii celei mai mari expozi- ţii de informatică din România (Comtek Int']) au colaborat cu editura Computer Press Agora pentru pregătirea programului de seminarii și con- ferințe din cadrul CERF'97. Succesul a fost nota- bil, în ciuda unor imperfecţiuni. Ca urmare, colaborarea organizatorică va continua și anul acesta. Numărul şi capacitatea sălilor vor creşte iar programul se va diversifica, răspunzând astfel creşterii vizibile a interesului expozanţilor pentru acest gen de manifestări. Sub rezerva unor posibile ajustări de ultim moment, vă prezentăm în premieră câteva repere din programul de conferinţe ce se va desfășura în cadrul CERF '98, în perioada 12 - 16 mai 1998. Orar Cele patru săli de conferinţe (C1 şi C2, de câte 120 de locuri, C3 și C4 de câte 80 de locuri) vor fi plasate în prelungirea pavilionului 107. Pro- gramul conferințelor va fi de la 10:30 la 17:30 în fiecare zi. Excepţie face prima zi, când va începe la ora 13:30 (după deschiderea oficială). Tematici Gruparea tematică pe zile a conferințelor va fi mai puţin strictă, datorită numărului sporit de con- ferinţe şi a diversităţii tematice. Există totuși câte- va teme grupate: * Internet/intranet (sala C2, 15 şi 16 mai). Prin- tre participanți se numără firmele Deck Compu- ters, Crescendo Int'l, Genesys Software Romania, KTech Electronics, Logimax Canada, Phonix Soft- ware Services, A&C Int'l, Geo Strategies. * Soluţii de întreprindere (sala C3, 14 şi 15 mai). Participa firmele Crescendo Int'l, Informix, INFRO Informatica Franco-Română, Scala Busi- ness Solutions, Wizrom Software, Unisoft Româ- nia, GeCAD, Ager Business Tech, Cybernetics, KTech Electronics, Lasting Systems, Phonix Soft- ware Services, Profuse Romania, Ana Electronic. ¢ Networking (sala C4, 13 si 14 mai). Printre participanţi se vor număra: Net Brinel Compu- ters, Genesys Software România, RQA Impex, Tornado Systems, Logimax Canada, Crescendo Int'l, Aris Electronic, Deck Computers. * CAD și GIS (sala C4, 15 mai).Cu participarea: Romsym Data, Cyber- netics, Gemini SP, EDCG, Geo Strate- gies si A&C Int'l De asemenea, in prima zi, o grupare de conferinte despre sisteme de calcul, periferice si surse de alimentare va fi găzduită de sălile C2 si C3, cu participarea firmelor Lasting Systems, Net Brinel Computers Unitech (EXIDE Electronics) Genesys Software România și Clepsydra. Trei prezentări de soluţii antivirus vor fi susținute de CS Software, GeCAD și Softwin în data de 12 mai, sala C4. 6 Firme Tematicile amintite mai sus vor fi cu siguranță abordate și de grupajele de conferinţe susținute de câteva firme prestigioase: * Microsoft România va susţine în 13 mai (sala C1) 12 conferințe şi prezentări. * Flamingo Computers va avea rezervată sala C3 pentru întreaga zi de 13 mai. * ICL Romania va susţine o serie de prezentări în ziua de 14 mai, de la 10:30 la 16:30 (sala C2). * Sun (reprezentată prin Romsys) şi Oracle isi vor împărţi sala C1 în ziua de 15 mai. Manifestări adiacente Ca și anul trecut, Communications Day va fi organizată în colaborare cu firma Agnor şi va avea o serie de invitați de marcă. Ziua dedicată este 13 mai (sala C2). Sesiunii CAD-CAMP, în organizarea firmei A@C International, îi este dedicată sala C1 în ziua de 14 mai. Mese rotunde Dezbaterile pe teme de interes vor încheia pro- gramul fiecărei zile (cu excepţia celei de 14 mai). Accesul gi participarea publicului la aceste mese rotunde este nu doar liberă, ci şi încurajată de către organizatori. Temele luate în discuţie sunt: * Internetul ca mediu cultural (12 mai, orele 16:30, sala C1). * Legalitatea în informatică (13 mai, orele 16:30, sala C4). * Strategia națională de informatizare - pro şi i) BEST oF CERF FA '98 CATEGORII 1. Cel mai bun client (într-o reţea, un calculator care permite accesul optim la resursele reţelei); 2. Cea mai bună staţie de lucru (calculator de mare performanță, optimizat pentru aplicaţii profesionale în domenii cum ar fi arhitectura, desen tehnic, proiectarea de circuite digitale, prelucrări de imagini, prelucrări video, simulări, modelări etc.); 3. Cel mai bun server (într-o reţea locală, un calculator care oferă performanţele cele mai bune pentru clienții din reţea); 4. Cel mai bun periferic. 5. Cel mai bun soft românesc. 6. Cel mai bun sistem informatic integrat (soluţie integrată hardware-software de realizare a sistemului informatic pentru o instituție sau întreprindere). 7. Situl Internet care oferă cele mai bune aplicaţii pentru servicii (aplicaţii dezvoltate cu facilități de căutare, acces la baze de date, interactivitate etc.). 8. Cel mai bun echipament de telecomunicații. 9. Cel mai interesant produs prezentat în premieră în România. 10. Bestof Show (cea mai importantă distincție a târgului pentru produsul considerat cel mai semnificativ pentru industria de TI și comunicaţii din România). contra (15 mai, orele 16:30, sala C1). * Industria românească de software - perspec- tive (16 mai, orele 16:30, sala C2). BYTE Best of CERF | Distinctiile BYTE Best of CERF '98 vor fi acor- date in data de 14 mai, orele 16:30, in sala C2. Vă aşteptăm! Communication Day Programată pentru a doua zi a expoziției (13 mai), Ziua Comunicaţiilor va fi pon de dl. Eugen Preotu, presedintele firmei Agnor High Tech. rogramul este organizat pe mai multe sectiuni, fiecare constand din mai multe expuneri sustinute de personalitati din industrie si administratie. |. Europe: one market for many * The liberalisation of telecom market in the EU and its impact on the Romanian market: government strategies before and after 1 January 1998 * Consultancy for financing Romanian telecommunications infrastructures and telecoms projects . Il. Exploring fixed and mobile networks convergence, integration substitution * Data transmission over GSM: today application and tomorrow's R&D efforts for achieving the higher speed needs: GPRS, HSCSD ¢ Establishing the role of fixed IN in providing advanced Mobile Services * Integration of GSM / DCS 1800 - the advantage of building strategic alliances on local market * Wireless Internet / IAP — an attractive part of GSM functionality III. Wireless Local Loop on Romanian Scene * Evaluating GSM, DCS, PSTN as a substitute to rural telephony * DECT and CDMA an Romanian market * Case study: Arad — WLL pilot project IV. National Backbone for communications and its alternative infrastructures * The privatisation's process of the Romtelecom: current framework and time-scales; examining Romanian network transactions as a result of liberalisation and competition; understanding foreign investors progress world-wide and their intentions in Romania. * Kafos — undersea optical fiber systems * PMR alternatives: Tetra or Tetrapol * SHD choice for long distance services and international connections V. Global Mobile Personal Communication by Satellite * Policy implication of convergence of telecoms, computers and broadcasting services * How do you ensure efficient use of spectrum for mobile communications? * Eutelsat's Digital Platform for multiplexing TV and multimedia services; adapting TDMA network IV. Brainstorming Session: Strategy of IT&C companies to anticipate the migration to third generation systems Printre invitaţi sevor afla reprezentanți de vârf din Ministerul Comunicațiilor, Comisia Naţională de Informatică, Fondul Proprietății de Stat, Ministerul Finanţelor, Romtelecom, Poșta Română, Renel, Ministerul Transporturilor, SNCFR. De asemenea, vor fi prezenţi manageri de la EBRD, ABM AMRO, ING Barrings, Coopers&Lybrand, Mobilrom, Mobifon, Global One, Bosch, Logic Telecom, Ericsson, Lucent, EMGS, Siemens, PTT Netherland, Alcatel, AND, RAR, IGC, Hughes, ProTV, Matra Marconi etc. 104 BYTE Romania APRILIE 1998 ae Gm. | i “ O chestiune de etică fîrşit de martie plicticos. În lumea IT nu se întîmplă mari evenimente. Arunc o privire distrată pe un număr al depe- şei digitale CNet. Nimic nou - se pare că Windows 98 va fi lansat în jurul datei de 25 iunie şi că va corecta... Îmi scot ochelarii, mă frec la ochi, apoi recitesc fraza cu pricina. „...pe lîngă noutăţi, următoarea versiune de Windows va corecta şi cele 5000 de bug-uri din Windows 95, în toate vari- antele sale“. Stai, îmi spun, nu se poate, esteo eroare. Celui care a scris aceste rînduri i-a scăpat degetul pe alături. Mă duc glonţ la situl CNet, pentru a confrunta textul depeşei pe care o primesc prin e-mail, cu textul din articolul original. Nici o deosebire. Cifra este exactă. Oricine a scris fie şi un singur program „ştie că acesta nu poate ieşi perfect „din prima“. Deseori este nevoie de altcine- va să parcurgă sursa sau să întoarcă apli- catia pe toate partile, pentru a observa anumite lucruri care scapă unui singur om. Situaţia nu se schimbă, nici chiar atunci cînd este vorba de o echipă de programatori. Nimeni nu poate preve- dea toate situaţiile care pot apărea în toate contextele posibile pe toate maşi- nile. De aceea, există faza beta, de testare a unui produs, etapă importantă, nu numai din punct de vedere al reclamei. Se speră ca un produs final, care a par- curs şi această fază beta (care nu durează doar două-trei zile, ci mult mai mult), să nu mai aibă decît foarte puține bug-uri care încă nu s-au manifestat. Acest pro- dus final se cumpără, adică este obiect contractual între producător şi utiliza- tor, cu toate responsabilităţile care revin dintr-un asemenea act. Cu doar cîţiva ani înainte, oricărei aplicaţii majore i se descopereau anu- mite bug-uri, corectate în versiunile suc- cesive. Numărul acestor erori, însă, era redus, în timp ce astăzi este legiune. Jus- tificarea că o aplicaţie din - să zicem - 1993 nu era atît de complexă ca o apli- catie din zilele noastre nu poate fi invo- cată. Programele au devenit mai com- plicate, dar şi sculele de dezvoltare au evoluat; echipele de programatori sînt din ce în ce mai numeroase şi mai spe- cializate. Poate că şi aici este o problemă; nimeni nu mai este în stare să gîndească un întreg sistem de operare, de exem- plu, pe baza a multor milioane de linii de cod, ci doar o parte a sistemului; în cazul acesta, comunicarea dintre echi- pele care dezvoltă subsisteme devine esenţială şi orice perturbare a sa duce la dezastre; în plus, datorită acestei înlăn- ţuiri, propagarea erorilor este facilitată, iar efectele lor nu mai sînt limitate la un modul anume sau la un singur subsistem. Și totuși... Modul în care se speculează snobismul utilizatorilor, care vor mereu cele mai noi versiuni, chiar dacă aplicaţia actuală îi satisface, tinde să se plaseze în afara oricărei etici profesionale. Să dau un exemplu al unei aplicaţii binecunoscute: Eudora. Eudora Pro 3.0.5 este o aplica- ție decentă, care își face treaba foarte bine. Acest .0.5 indică tocmai corectiile unor probleme minore, care apăreau la versiunile inițiale 3.0, 3.0.1, 3.0.3... Ce înseamnă probleme minore? De pildă, faptul că un anume plugin (PGP) face ca afişarea unei pagini HTML să fie aliniată la dreapta în propriul editor. Atât. De cîteva luni, însă, a apărut versiunea 4.0 Mult mai hulpavă de resurse şi, inevitabil, mai lentă, această versiune este plină de bazaconii. Stabilitatea sa De Gabriel Proscanu este mult mai redusă decît cea a versiu- nii anterioare, amestecă ASCII cu HTML într-un mod independent de voinţa utilizatorului, nu lucrează bine cu Clipboard-ul, nu se înțelege cu unele drivere video, utilizatorul nu poate con- trola în totalitate fonturile care se afişea- ză pe ecran sau se trimit la imprimantă, compatibilitatea API cu versiunea ante- rioară este redusă, deci toate acele plu- gins trebuie rescrise şi cîte şi mai câte. Dacă mai adăugăm că acest program, ajuns la versiunea 4, încă nu are multi- threading, adică nu poate trimite/primi mesaje în background, iar, în timpul dia- logului cu serverul nu poţi face altceva decît să stai şi să te uiţi la clepsidră, atunci senzaţia de incompetenţă şi lip- să de profesionalitate a companiei pro- ducătoare devine evidentă. Acest pro- gram nu este freeware, ci se cumpără. Suportul tehnic din partea Qualcomm lasă mult de dorit, după cum se plîng uti- lizatorii din SUA. De curînd, a fost anunțată versiunea beta 4.01 Va aduce aceasta stabilitate multithreading? Nu, ci va aduce cîteva cosmetizări, după cum se poate citi în manifestul care însoţeşte această versiune beta. Care versiune reprezintă un mizilic de 5 mega şi ceva. Doar kit-ul de instalare (comprimat, evi- dent). 50 de bug-uri corectate faţă de versi- unea din 1995 a sistemului de operare mi s-ar fi părut o cifră firească. Cifra de 500 m-ar fi îngrozit. Dar incredibila cifră de 5000 nu poate să-mi trezească decît indignare. Ce credibilitate mai poate avea acel producător al unui sis- tem de operare, care anunţă, cu aerul cel mai firesc posibil, că produsul său arată ca un şvaiţer? Windows 95 nu este folosit doar de copiii care joacă Quake sau Descent, pentru care dezastrele APRILIE 1998 BYTE România 105 N-ai vrea să te dezlegi de nesfarsitele probleme cu gestiunea ŞI contabilitatea firmei?... ... At oferim solutia! Solutia de referinta informatica de gestiune bucuresti, str. gh. manu 3/4, tel. 650.57.39, fax 312.37.6 ciel @mail. kappa.ro, bttp://www.kappa.ro/yourside/ciel O chestiune de etica Unet EUnet Romania SRL Bd.Unirii 20, BI.SC, Ap.14 R-76105 Bucharest ROMANIA Tel: +40-1-4.100.100 Fax: +40-1-410.3883 „e-mail: infoQRomania.EU.net WWW: http://www.Romania.EU.net/ Your Internet Partner Everywhere 106 BYTE România APRILIE 1998 înseamnă blocarea computerului, tocmai cînd reuşiseră să ajungă la nivelul cutare. Mare parte dintre noi, în viaţa de zi cu zi, sîntem dependenţi de suitele Mi- crosoft, pe care nu le putem găsi pe alte platforme reputate a fi fără probleme. Care ar fi, atunci, soluţia ? Windows NT. Răspunsul este evident. Atât de evident, încît parcă începem să ne întrebăm dacă seninătatea cu care Mi- crosoft îşi apreciază propriul produs ca fiind subțirel, nu are şi un tîlc. Desigur că are, deoarece tot cei de la Microsoft au anunţat că Windows 98 va fi ultima dez- voltare a acestui sistem hibrid. S-a ajuns la capătul liniei. De-acum vom vorbi doar de NT 5.0 - Personal Edition acasă $1 Enterprise Edition la serviciu. De fapt - vom vorbi doar de NT 5.0 de cum va apărea, deoarece actualmente NT 5.0 este frumos și nemaipomenit, dar ziua în care va exista cu adevărat este încă departe. Dar va apărea. Atunci problemele dumneavoastră, aşa cum le ştiţi prea bine, vor lua sfîrşit. Veţi avea, în fine, un sistem de operare solid, care va merge lin pe un computer cu cel puţin 128 MB de memorie şi un procesor Pentium II la 300 MHz. Dacă nu aveţi un asemenea computer și nici nu speraţi să-l achiziţionaţi prea curînd, resemnati-va să folosiți Windows 98 şi să vă întrebaţi de ce, printre cele 5000 de erori corectate, nu se află şi o simplă tratare a erorilor I/O (programare de - liceu? mai curînd de școală generală), care ar evita să vă fericiţi cu un bine- cunoscut ecran albastru, dacă scoateţi o dischetă sau un CD afară din drive, atunci cînd se realizează o operaţie de citire sau scriere... Aşa cum bănuiţi, în NT 4.0, acest lucru este deja rezolvat. Pînă la urmă, știința învinge, se zicea, într-un trecut nu foarte îndepărtat. Aşa o fi, dar o întrebare tot mă macină: - oare pe cine învinge ?...M Gabriel Proşcanu este redactor BYTE România. Lucrează la sediul BYTE Româ- nia din Bucureşti. Poate fi contactat la adresa gproscanuQagora.ro. OA Prima carte romaneasca de reterintciiniaomenivl retelelor de) calculatoare U ot Thera eck Subiectele abordate includ: "Nivelul fizic (firele de cupru, fibrele optice, comunicațiile radio si cele prin satelit) "Nivelul legătură de date (principiile protocoalelor, HDLC, SLIP si PPP) ” Subnivelul de acces la mediu (LAN-uri IEEE 802, punți, noile LAN-uri de mare viteză) ” Nivelul reţea (rutarea, controlul congestiei, interconectarea reţelelor, IPv6) ” Nivelul de transport (principiile protocoalelor de transport, TCP, performanţa retelei) ” Nivelul aplicaţie (criptografia, poștă electronică, stiri, Web-ul, Java, multimedia) In fiecare capitol sunt descrise în detaliu principiile de bază, urmate apoi de exemple ample luate din Internet, rețele ATM și rețele de comunicaţii fara fir. Doresc să cumpăr cartea Reţele de calculatoare V-am expediat în contul C.P Agora nr.: 2021400027100178 deschis la Banca Transilvania, filiala Mureș, 100.000 lei fin care nu sunt incluse taxele poștale), cu mandatul postal /ordinul de plată ir. ne aeieoa vealeniaanoesae ee ala oanepoiao ad anina Air COTA CD osoasă [] Doresc să-mi trimiteti și factură. Pentru elevi și studenți cartea costă 75.000 lei. Ei vor trebui să atașeze comenzii o copie după carnetul de elev sau student. | Numele BE CORNING nete Dna n 6 poa dada ih vina i ae tip a a at ei Funcţia: ..... Fin: oa arie abia ni ad aa PURE sa 3 cea 03 eta ALEI d AA a ape re PORT P P S oaD a ea Cod pastal/LOcdlitGte: «..ccccssecsiscaisesiscsnnsscesese CD ua fi aaa a 3 Ie aaa TARO OS ioc oc soo atit caiet a ua sees DOI a iat ceca ee ues ca houh senha 107 Lada va a aia pa Seniăturai: «aaa etate a ale aaa ru ua a aa Eta a a e A INFRASTRUCTURI INFORMATICE SOLUȚII COMPLETE DE ELECTROALIMENTARE ECHIPAMENTE DE RETEA GENESYS ES O soluţie completă de electroalimentare, compusă din grup electrogen şi sursă de putere neinteruptibilă, elimină complet avariile şi fluctuațiile din rețeaua de distribuţie electrică. Această soluție este ideală pentru protejarea consumatorilor vitali din bănci, spitale, sisteme de comunicaţie şi sisteme cu “foc continuu” din industrie. Best Power (Necedah, USA) este liderul alimentării CERE ¢ 9 8 neintrerupte, cu o mare varietate de UPS-uri monofazate sitrifazate ingama 250 VA-2MVA. e * ze Pavilion I 0 Sunati acum pentru detalii referitoare la produsele Best Stand 1225 Eee soc. O rețea de alimentare instabilă poate duce la distrugerea datelor stocate pe servere de rețea sau de comunicație, transmisia defectuoasă a datelor, defectarea prematură a componentelor şi multe altele. Produsele BEST POWER rezolvă aceste probleme. Ele filtrează tensiunea de alimentare înainte ca aceasta să ajungă la reţeaua dumneavoastră, ceea ce reduce rata de cădere a componentelor şi reţelei cu până la 80%. Dacă apare o pană de curent, ele oferă alimentare de siguranţă pentru funcționarea sistemului. Puteţi opta pentru un UPS monofazat din seriile Ferrups, Fortress, Best 610, sau trifazat din seriile S4000, Best3100, Best1000, cu posibilități de montare în rack sau de adăugare a unui cabinet de baterii. Distribuitor autorizat GENESYS s.r.. Sir. Ştefan Furtună 169, sector 6, Bucureşti 77171 Tel.: (01) 638.49.44; Fax: (01) 220.33.95 Power Internet: http://www.genesys.ro 3 E-mail: sales@genesys.ro, info@genesys.ro IM)REPORT (0 OC AsivINpRoSRL. strada Eroilor nr. 13, Tulcea, 8800 i Partenerii noștri din MASS-MEDIA tol: 040516138 A doua alfabetizare Service PC / Printer (Sâmbătă ora 16:30) : . Realizator: Florin Craciunoiu Vanzari PC / Printer fs Ora 6 fix 1 | (Vineri ora 7:15) Realizator: Sorin Sarbov $.C. BRIO-BIT S.R.L. Cl ai eee 06 an Petes ş oi din două în dou ptămâni ora 10: lași Realizator: Cristian Pamfil și Laurenţiu Bubuianu Constanța - 8700 BRK ComputerMania Tel:041-61.70.13°61.68.11 ea (Sâmbătă ora 14:30) DISTRIBUITOR AUTORIZAT COMRACE Europa Nova Realizator: Firicel Mone (Sâmbătă ora 15:00) 7 ee Realizator: Firicel Mone 2 Asaltul MB re (Joi ora 18:00) Tele? ABC Realizator: Victor Potra Spoturi publicitare Radio 21 (de 3-4 ori in ziua aparitiei) Realizator: Mihai Naie Nu stim. R A 7 [3 Ce vă putem însă spune A | | a este că un anunț de mică publicitate Puteți obține informații de această suplimentare la: dimensiune costă Computer Press Agora 80$ p 8 Tel.: 065-166516 $190 UMAX Astra 610P $229 UMAX Astra 610S+ $299 UMAX Astra 1210P $390 UMAX Astra 1200S+ $1.849 UMAX PowerLook | $3.737 UMAX PowerLook III $7.900 UMAX Powerlook 3000 $3.737 UMAX Mirage Ilse $8.300 UMAX Mirage Il CADOU un cu modelele Astra SCSI Grup București*01-4105494, fax 32275934. Transilvae Cuj*064-196950, telefax 191449 108 BYTE România APRILIE 1998 INDEXUL ÎNSERENȚILOR Adresă Web http:/AMwww.ager.ro Firma A Astyin Pro srl ACT B BRIO-BIT sri Cc Canon Caro Comp srl Ciel Comtek Compaq Computer Media Computer Press Agora CoRES Trade D Deck Computers Dialog Digital Romania E EUnet Flamingo Computers F Forte Computers FROsys G Game Over GeCAD Gemini SP Genesys Software Grup Transilvae i ICL Imperial Electric Instronica InterComp L LASTING Computer Lucent Technologies M McGraw-Hill Company MGT Trade Microsoft România Minolta România Îi National Instruments Netsoft P Prince Software O Omnilogic BGS Ss Siemens Nixdorf SoftNet Services Sprint Computers System Plus T Tehnologic Tehnorom Tornado Sistems Trend Tricorp Electronics Tripp Lite Pag. 108 80 108 7 87 106 10.11 Cll 108 43,80,91,96,98,108 80 84 20 23 1 —. 30,Clll oSeE S7~ 63,85,91,107 108 CIV „30 30 29 18 18 3.63 101 Telefon 01-6377156 041-617013 01-2233854 065-216325 01-6505739 01-2311882 01-3122833 040-513248 065-166516 056-190051 01-2104450 01-2033333 01-2105508 01-4100100 01-2225041 01-3122360 064-430805 01-6215560 01-3248409 01-2108565 01-6384944 - 01-4105494 01-2303030 01-2113782 041-610110 01-3238255 056-201278 +36-1-2709500 US(800)924-6621 01-3120311 01-2104393 01-6346245 US(512)795-8411 065-162614 032-212559 01-2233175 01-2222987 044-110700 01-2108565 01-3232350 032-116502 041-618580 01-2100190 01-3205770 48(22)615-7121 http://www.canon.com http://www.carocomp.ro http:/Awww.kappa.ro/yoursite/ciel/index.html http:/Awww.compag.com http://www.agora.ro http:/www.deck.ro http://wvuw.dialog-gsm.ro http://www.digital.ro http:/Awww.Romania.EU.net/ http://www. flamingo.ro http://www forte.ro http://www.gameover.kappa.ro http:/Awww.gecad.ro http://www.genesys.ro http:/Awww.starnets.ro http://www.lasting.ro http://www.lucent.com https:/Awww.byte.com/orders/subcd.htm http:/Aww.microsoft.com http;/Awww.minolta.com http:/Awww.natinst.com http://www.netsoftro http:/Awww.omnilogic.ro http://www.simensnixdorf.com http://www.sni.softnet.ro http://tehno.webinfo.ro http://www.tornado.ro http://tripplite.com întîmplare recentă a făcut să fiu eroul cap-coadă negativ al unui episod neplăcut. În primul rînd pentru alţii, în al doilea rînd pentru mine. Sau invers... Dincolo de anecdoticul poate puţin trist al faptelor, sînt cîteva învățăminte ușor de desprins. Faptele, atît de obiectiv pe cit le poate relata personajul negativ: vrînd să vînd un produs oarecare, am dat drumul la un „spamming” cum scrie la carte. N-are nici un sens să încerc să găsesc sau să inventez scuze. Pot, dar n-am. Am făcut boacăna cu bună ştiinţă, oricât de caraghios sau ridicol ar părea. Pentru cine nu ştie ce este „spamming”, să plecăm de la origine. „Spam” este con- serva aceea tipică (nu neapărat, dar de cele mai multe ori chinezească) de „luncheon meat” pe care o vinam mai de Mult: carne de porc, măcinată, şi presată, ideală în excursii. „Spamming” — acţiunea asociată—nu are nici O legătură cu producerea sau consumul cărnii, ci desemnează, zice-se, ceea ce se întimplă dacă se răstoarnă conţinutul con- servei peste un ventilator î în funcţionare. „Chiar dacă termenul a mai cunoscut cite- va variatiuni de sens de cind a apărut, în pr ezent semnificația consacrată este asocia- tă cu poşta electronică. O acţiune prin care mesaje de tip comercial — invitaţii de a cumpăra la cel mai bun preţ, ocazie unică, nu pierdeţi! — sînt trimise către zeci, sute, | mii sau zeci de mii de destinatari care evi- dent nu le-au solicitat; Expeditoiul unui mesaj de acest el cal cain mod grosolan regulilede bună purtare pe "Net, neticheta. ‘De ce exista tentatia de a face ,,spam- ming” ? ? Pentru că este suficient de simplu şi, mai ales, pentru că este extraordinar de ieftin. Cu o investiţie derizorie de timp $1 efort, să ajungi cu reclama sau „promo-ul” 110 BYTE România MARTIE 1998 E Spam: Păzea, atacă mail-ul! la mii de „ţinte? — cum să nu tenteze pe oricine ar vrea să vîndă ceva? De ce este reacţia negativă pe care o stîrneşte „spamming-ul” mult mai puter- nică decît în cazul celorlalte mijloace de „guerilla marketing”? De ce este „spam- ming-ul” o rețetă aproape sigură de a stîrni furie şi resentimente ee ae tre cei „atinși”? Aici răspunsul se complică puţin, pentru , că există nuantari. Odată, probabil, pentru că intruziunea este mai aproape de „personal” și este normal ca reacţia la un mîncător de semin- ţe în public să fie mai pasionată atunci cînd cojile nu cad pe jos, în autobuz sau la cine- matograf, ci ţi se lipesc de haine sau obraji. Chiar dacă cauză este aceeaşi. Apoi, pentru că nu de puţine ori costă bani —şi nu pe autorul acţiunii, ci pe cel care este victimă a ei. Costurile conexiunii la Internet sînt, nu de puţine ori, semnifica- tive — s4 constati dupa minute lungi de - asteptare si eventual reluari repetate că ţi-ai „pierdut timpul nu pentru mesajul impor- tant pe care îl asteptai ci pentru o.ofertă de a încerca un nou și infailibil | purgativ sau. remediu împotriva calviției la cîini, este evi- dent ceva destul de greu de digerat cu calm şi bună dispoziție. Mai ales dacă se întîm- plă nu o singură dată, ci din ce în ce mai des, cu tendință de permanentizare. „Nu în ultimul rînd pentru că mănîncă resurse: spaţiu pe disc, lărgime de bandă de. acces, timp din partea fiecărui adresant — măcar atît cît durează să faci deosebirea între un mesaj „bun” și unul „rău”. Ce-i de făcut? Una din soluțiile propuse vizează decimarea spammerilor — cei depis- taţi ca fiind spam-pozitivi sînt adunați, puşi la zid și executați. Așa le trebuie. Alte variante, ceva mai blînde, lucrează cu „liste negre”. Cine, cînd şi cum le ges- tionează variază — de la liste negre perso- nale, pe care să le puneţi pe propriul calcu- lator, atașînd filtre corespunzătoare pro- gramului de mail pe care îl folosiţi, pînă la liste „universale” — liste mari în care intră adresele site-urilor de pe care au plecat spa- muri. Cine vrea, le consultă și le blochează — refuzînd orice fel de mesaj de pe site-ul respectiv. Cît de etic este genul ăsta de pedeapsă colectivă, rămîne discutabil — în felul acesta, nu numai spammerul cel rău e în imposibilitate să trimită mail (de cele mai multe ori, un ilustru anonim, deseori impo- sibil de depistat) ci şi toţi ceilalți utilizatori de pe site-ul respectiv. Carantină generali- zată, care se ridică de regulă după o vreme dacă administratorii sistemului par să se angajeze pe calea corectă pentru a evita repetarea incidentului. O soluţie activă propusă în direcţia reducerii fenomenului vizează sancţionarea - financiară a „celor răi”. Vor plăti amenzi, 10 USD per mesaj de exemplu, şi vor putea să trimită spam cât poftesc. Greu de aplicat însă dacă autorul e într-o ee care nu se x» ee 3 Zi „Ce-i de i cu. ulate mai sect care pot fi victinia unei substituiri virtuale, fără să aibă altă vină decât naivitatea, rămîne încă o problema deschisa. Cum mai sint multe multe multe in ceea ce priveste dreptul, drepturile si dreptatea în noua lume — cea fără frontiere — pe care o reprezintă Internet-ul. În care o acţiune atât de simplă $1 i abstrac- tă cum este cea de a sta în fața unui ecran şi de a lovi nişte taste într-o anume succesiune poate să se transforme în delict adevărat = extrem de concret. Iosif Fettich (ifettich@netsoft.ro) www bytero es SAE oe, Nu-e nici o îndoială, vreau calitate și fiabilitate. Produse cu un „pedigree bun”, cum se spune. Un nume în care să am încredere. Provenind de la un producător care nu utilizează pur și simplu tehnologia Trinitron, „ci. este aes ÎNCINGE Sony au stabilit întotdeauna standardele, au fost întotdeauna „cu un pas înainte”, și Sony oferă acum 3 ani garanţie. Dintr-o nouă linie ws b Un monitor original Sony ent mine completă pentru utilizatori individuali, institutionali și pentru aplicaţii complexe de procesare de imagine, noi beneficiem de calitatea Sony peste tot în lume. Tehnologia de vârf la monitoarele Sony, prin ecranul extraplat, cele mai bune performanţe de focalizare, sistemul de centrare automată: ci N Lie grafică a imaginii Sunt garantiile MOS pentru imagini remarcabile - peniru,că noi ta bau ml B- ia Titulescu 121, Sul l, ona ® in) Tr - aad Fax PAZ Re tsi) E mail: sony@flamingo.ro AAA whe ro/sony N meu 3 Poligrafiei Bivd., Bucharest 1 PO BOX 18-131, Romania . Tel: +40-1-223 3175 Fax: +40-1-223 31 64 www.omnilogic:ro dapat