/p83 SOFTWARE: Programe de fax pe Internet /p30 REȚELE: IIOP următorul HTTP? /pis IANUARIE 1998 APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/053/1998 Valabil pînă la 31.12.1998 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. "RO, 4300 Tg. Mureș, CP 172 0P.1 i Oi 9 aI XZ dimensiune a calitatii imaginii: EPSON Stylus Color 600 cu rezoluție de 1440 dpi Si o viteza senzationala ! EPSON si EPSON Stylus sunt marci inregistrate ale Seiko-EPSON Corporation. EPSON Stylus „COLOR 600 Imprimanta EPSON Stylus Color 600 poate tipări pentru Dumneavoastră imagini cu o rezoluție nemaiîntâlnită până acum. La 1440 dpi asigură, chiar și pe hârtie, o calitate cu totul deosebită a imaginii. Indiferent de ce doriți să imprimaţi-grafice, fotografii, combinaţii de text și imagine- veţi obține întotdeauna rezultate excepționale, în condiţiile unei viteze mai mari. În plus, calitatea imaginii imprimate cu EPSON Stylus Color 600 este standard. Evitaţi deci obositoarele reglaje, care măresc costurile de exploatare și scad viteza de lucru și bucuraţi-vă de noua dimensiune a calității imaginii. SIMBOLUL TEHNOLOGIEI | Dacă doriți să primiţi mai multe detalii despre | | noile imprimante EPSON Stylus Color, trimiteti | acest cupon completat (prin poștă sau fax): ! Nume | Prenume | Firma | | | Poz. în firmă | Telefon I | Adresa | Localitatea r--- EPSON e angajați * multe hârtii și p soluţii hardware & software sisteme integrate "la cheie" asistență tehificad software & service hardware consultanta training Di y i AVE attelaatdale ea ou. ră ¢ IBM Business Partner ¢ Microsoft Aut ed Distribution Partner/ i t Microsoft Hot Line distribuitor Symantec Curi FORTE Authorized Distribution Partner/ DSP for Romania COMP U ia RS A d ~~ 4 Flexibili Dar un volum maxim de avantaje? Copiatoarele de mare volum MINOLTA. Avantaje financiare la maxim - Nu trebuie să ai toţi banii! În rate sau leasing, în 24 de luni, ai tot timpul să platesti copiatorul MINOLTA. Timp la maxim - cu cele 60 de copii pe minut, copiatorul MINOLTA îţi economiseşte timpul. Servicii la maxim - garanţia de 3 ani* oferă întreţinerea completă a copiatorului MINOLTA şi furnizarea de consumabile şi piese de schimb. Mai mult! La apariţia unei disfuncţionalităţi majore, copiatorul va fi înlocuit în 24 de ore! *cu contract S+M Pentru că Minolta nu cunoaşte 1/2-le de măsură. pe ua ui CALCULATOARE - REȚELE - SOLUȚII INFORMATICE Lo gimax, Logimax Canada S.A. Calea Grivitei Nr. 136, Corp B, Etaj 2, Sector 1, Bucuresti - Romania, „ "Tel.: 222.22.75, Fax: 222.85.08, E-mail: logimax@canad.ro CALCULATOARE - RETELE - TIT) IT INFORMATICE t lanuarie 1998, vol ROM AN COVER STORY mn o 9 Zz 9 9 3 m a 2 o 2 > z S ~< 0 [co o ao 4 BYTE România IANUARIE 1998 www.agota.ro/byte/ EDITORIAL BITS Procesul Java: reclamă? 8 | Echipamente de acces în mod analogie și digital 9 Adoptarea NC-urilor 10 Smartcard 12 Gas > < > _ Presenting JavaBeans 21 Cum puteti crea componente refolosibile ori de câte ori aveţi nevoie de funcţionalitate similară. WEB MASTER Vi editor WYSIWYG? 71 De Peter Csaba Cum puteţi folosi vi pentru a edita pagini Web. SURFING Esti pe Web, deci existi 74 Firmele din Romania au inceput sa fie prezente cu pagini proprii pe Web. LAB REPORT aan API PENTRU CRIPTARE Proiectare Java sigura, cu JSafe 78 Trusa de instrumente de la RSA propune Java ca platformă pentru aplicaţii Internet sigure. JAVATALK RISC-ul Java 79 De Budai Lăszl6 PicoJava va asigura execuţie rapidă Java şi interconectarea echipamentelor. FORBES E greu să trăiești, e greu să mori... 93 De Harrison Forbes FUNDAMENTE PROGRAMARE HTML dinamic, pe intelesul tuturor, partea a Ill-a 13 De Rick Dobson Conectarea datelor utilizează obiecte sursă de date care pot fi cache pentru pagini Web, accelerând accesul la Internet. REȚELE IIOP: următorul HTTP? 15 De Paul Clip Versiunea TCP/IP a unui pro- www.agora.ro/byte/” tocol de mesaje permite comu- nicatii client/server pe Internet. UC RISC contraatacă cu Mips R12000 17 De Tom R. Halfhill SGI dotează noul cip cu posi- bilităţi de transfer mai rapid pe bus, paralelism mai accentuat şi un accent mărit pe perfor- manta in virgula flotanta. | FIRME Bilanţ la Microsoft România 97 De Daniel Moldovan Microsoft România este parti- cipant activ la formarea pieţei. . Agnor High Tech 99 De Eugen Preotu Înterprinderile mici şi mijlocii reprezintă singura speraţă în tranziţia pe care o traversăm. CE-I| NOU Solaris pentru Merced 101 Disc Western Digital 102 Lupta contra pirateriei 102 Noul procesor AMDK6 102 OPINII Mindrie și prejudecată 103 De Gabriel Proscanu COMENTARIU Cine ridica piatra 105 De Dan lancu ULTIMA Stare de perplexitate 108 De Iosif Fettich Harrison Forbes (Chicago); Sepsi Istvan (Tg-Mures); Dan lancu (București); Péter Csaba (Tg-Mures); Monica Ene-Pietroșanu (București); Eugen Preotu (București); (CORECTURA: ; Aurora Pascanu; TEHNOREDACTARE: Reman Laszlo, Valics Lehel ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier CASETA REDACŢIEI Marxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu Szabo Mihaela e-mail: redactia@agora.ro; office@agora.ro CONTABILITATE: Pap Ilona SecRETARIAT: Rodica Fettich Distrieupe: Stefan Curtifan, Doina Ceșa, Natalia Vânău REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 C.P. 94 0.P. 49 Bucuresti LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiu Secuiesc, ; Tel: 066-216483 EDITURA: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mureș TELEFON: (065) 16.65.16 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 i (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-MAL: byte@agora.ro WEB: - http://www.agora.ro/byte Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. IANUARIE 1998 BYTE România 5 onjonul, construit de Chyl von Kelling în secolul XIII, se află la Câlnic. Este un don- jon masiv, de plan rectan- gular, construit conform tehnologiei existente acum peste şapte sute de ani. Reşedinţa grafului a fost vândută în secolul XV, de urmaşii lui, comunității de sași care locuiau la Cîlnic. Timpul a trecut si acum cetatea, catedrala şi don- jonul formează un centru cultural ştiinţific, patronat de Institutul de Arhe- ologie şi Istoria Artei al Academiei Române din Cluj şi Asociaţia „Ars Transsilvaniae” România. Timpul a tre- cut, şi tehnologiile s-au schimbat. Acum regăsim donjonul, dacă nu avem drum prin Câlnic, pe Internet (http://home. t-online.de/home/m.s.-serv./kellingd .htm). Cavalerii care aduc tehnologia epocii par a fi, acum, furnizorii de ser- vicii Internet (ISP). În acestan, vom be- neficia probabil de servicii noi în Româ- nia, servicii de comerţ electronic, fax şi telefonie pe Internet. Dar, anul de-abia a început și reglementările legislative vor produce schimbări importante, chiar şi în TI şi comunicaţii. Firmele importante încep sa fie din ce în ce mai prezente în România. Din această lună, putem saluta prezența companiei Hewlett Packard, care inaugurează se- diul propriu HP România și se alătură astfel lui IBM, ICL, Digital, Microsoft sau Imation, ca să amintesc doar câţiva ” dintre cei mari. Tehnologiile noi, cum este şi normal, nu au succes dintr-o data. Inertia, rezis- tenta opusa datorită lenei sau lipsa înţelegerii pot avea o influență mare. Un săptămânal, pornit cu intenţii aparent bune publică de exemplu un articol pe prima pagină cu titlul: Elevii - BYTE România IANUARIE 1998 Donjonul români au învăţat să fure cu calculatorul (Capital, 11.12.97). Senzaţia ieftină, “urmărită de autor, aduce prejudicii ines- timabile pentru cei care doresc alinierea țării la standardele de civilizație actuale. Autorul ar trebui să știe că nu este fru- mos să prezinte cazuri izolate şi demne de a fi pedepsite cuvenit, ca fiind gene- ral caracteristice. Dar, poate, apar în acest an şi reglementările legislative : necesare pentru dezvoltarea TI, în condiţii normale. Ce tehnologii noi se vor impune în 1998? Editorii BYTE prezintă 25 de tehnologii, considerate a fi cele mai importante şi am preluat în acest număr previziunile lor. Este viziunea lor. Nu uitaţi: părerea dumneavoastră este importantă şi mesajele primite ne ajută la redactarea revistei. Primăvara se apropie şi în curând mergem la CERF. În acest an se vor decerna din nou premiile revistei BYTE România si vom prezenta în revistă realizările și produsele importante. Revista se va îmbogăţi în acest an cu materiale preluate din prestigioasa revistă LAN Times, ceea ce sper să fie o bucurie pentru toţi cititorii noştri. În acest număr, începem și o secțiune nouă, dedicată firmelor de prestigiu din domeniul TI şi comunicaţii din Româ- nia, în care prezentăm realizările lor şi modalitatea în care intenționează să contribuie la dezvoltarea domeniului. Şi sper să vă putem oferi și alte surprize plăcute. Anul se anunţă dificil. Guvernanţii spun că va fi mai greu, pentru ca la sfârșit să fie ceva mai bun. Venind spre casă, după Revelion, am trecut prin Cîlnic. Localitatea arăta trist, poate era mai veselă pe vremea grafului editorial von Kelling. Donjonul, monument de artă, dar şi de tehnologie a epocii stătea mărturie a unor timpuri apuse, cu oameni curajoși şi pricepuţi. Acei oameni au plecat şi motivele sunt multe. Acum se adună copii, la cerşit, în jurul maşinilor cu turişti. Tehnologiile noi sunt frumoase și utile, dacă sunt înțelese şi folosite cuvenit. Altfel, doar anii vor fi mai grei, vor pleca ISP-iştii, în căutarea unui trai decent, căci meserie respectată în lume au. Şi generaţiile care vin vor admira sediile lor ca pe nişte monu- mente ale perioadei de tranziţie. Cred că nu trebuie să existe scutiri de taxe pentru fotbalişti. Pe termen lung, cred că specialiştii din tehnica de calcul şi comunicaţii sunt mai utili şi merită respectul concetăţenilor măcar atât cât merită fotbaliştii. BI Darvas Attila adarvas@agora.ro www.agora.ro/byte/ EȘTI PREGĂTIT PENTRU MÂINE? S-au abonat și au câștigat! Dintre abonaţii înregistrați până la data de I5 decembrie s-au tras la sorți următorii câștigători: Oferit de COMRACE COMPUTERS [Tel: 051-415800; Fax: 051-413209] * placă de bază: TX-MMX PCI P5, 75-233, 3PCI/3 ISA ° 512 kB cache Pipeline Burst Syncron * procesor INTEL PENTIUM 200 MMX * 32 MB EDO RAM * HDD WD-Caviar EIDE 2 GB * FDD Sony 3,5“ * 16xCD-ROM Drive FUNAI EIDE * microfon * tastatură COMRACE 104 Win 95 * mause COMRACE 3 butoane 400 dpi + pad * Trident ProVidia 9685 3D Direct Draw 2 MB EDO, true color, TV-OUT, MPEG * MEGAWAVE GOLD Sound-Card 3D YAMAHA F7 18/704 hardware wavetable * monitor ADI ProVista E40 15” Digital 1280x1024, LR, MPR II ¢ BTC Fax-modem 33.600 Cirrus Logic V 34 Bis W/Voice PnP * Windows 95 OSR2-PE (CD) + IE 3.02/USB * 3 CD CU JOCURI (MS GAME SAMPLER+1 SEGA+99 JOCURI) . A fost câștigat de Băltățan George din București Oferit de AGER BUSINESS TECH eae [Tel: 01-4103301; Fax: 01-4103340] * Cirrus Logic CL-GD5480 VGA pe 64 biti +Cl- TORNADO SISTEMS PX4072 decodor + tuner Tv cu2MB/4Mb SGRAM [Tel: 041-618580; Fax: 041-619457] [Tel: 065-166516 * intrare Tv cu suport NTSC/ PAL/ SECAM/ * captură "| | * compatibilitate PC și MAC Fax: 065-166290 video full-motion * diagonala 15“ “carte publicată de * control al culorilor Tv _| * 1024x768 pixeli la 85Hz McGraw-Hill 1995 * suport Microsoft D3D * microfon incorporat si mufe pentru * o carte * intrare selectabiă a CATV-ului, camerei video, microfon extern și căști de programare care video-ului, LD-ului * Plug & Play - Windows 95 te învață să lucrezi * decodor teletext numai pentru PAL A fost câștigat de Schuimmer Sorin inteligent Afostcâștigat de Cosma Constantin din Timișoara A fost câștigat de dinBalsjud. Olt — Tesileanu Ovidiu din Bucuresti ABONEAZA-TE ȘI Ve! Pentru abonament folosiţi cartea poștală ‘ain revistă. Abonaţi-vă și veți participa la concursurile care vor urma! Știri & Noutăţi Otravă în Java sau doar discreditare? Judecătorii sunt ocupați, iar dezvoltatorii îngrijorați, în timp ce firmele Sun şi Microsoft se luptă în justiţie pentru compatibilitatea Java. turnat Microsoft o ceaşcă de Java otrăvită? Sau firma Sun a ales, nu prea corect, un furnizor concurent atunci când a acuzat firma Microsoft de derutare intenţionată a programatorilor şi de eşuarea acesteia în încercarea de a oferi o implementare com- patibilă a tehnologiei Java în produsele sale? Aceste întrebări, precum şi altele au fost în centrul atenţiei, atunci când firma Sun a declanșat acționarea în justiție, acuzând fir- ma Microsoft de încălcarea obligaţiilor con- tractuale, privind oferirea unei implemen- tări compatibile a tehnologiei Java. Apărarea firmei Microsofta pretins că fir- ma Sun a eşuat în încercarea de a oferi o implementare a tehnologiei Java, care să treacă cu succes chiar de suita de teste a firmei Sun, că nu a oferit un set public de suite de test şi nu a tratat firma Microsoft la fel ca pe alte firme cu licenţă Java. În timp ce procesele îşi urmează propria cale, tre- când prin sistemul legal al SUA, unii progra- matori sunt îngrijorați că Java şi propria-i promisiune „scrie o dată, rulează oriunde“, se va diviza chiar mai mult, în versiuni speci- fice, dependente de furnizor. Firma Sun a făcut răspunzătoare pe Microsoft ca, o data cu lansarea produsului Internet Explorer 4.0 și a versiunii 2.0 a pa- chetului Software Development Kit for Java (SDK]), a modificat bibliotecile cheie de clase Java. Rezultatul, spunea Sun, ar putea fi acela că dezvoltatorii ar putea scrie acci- dental programe despre care săcreadăcă ru- lează pe diverse platforme, dar care, de fapt, funcționează corect doar cu cele mai noi pro- grame ce permit Java ale firmei Microsoft (de exemplu, IE4). De asemenea, firma Sun a acuzat Microsoft că nu oferă caracteristi- cile nucleului Java standard, ca si Java Native Interface (NI), o interfaţă de programare a aplicaţiilor care permite interpretorului Java să apeleze cod nativ în timpul rulării. In schimb, firma Microsoft distribuie propria interfaţă Raw Native Interface, despre care afirmă că oferă performanţe mai bune. BYTE România IANUARIE 1998 îi Codul arată că: metodele adăugate pot genera erori Documentaţia Microsoft Documentaţia Microsoft a Enhanced Locale Support propriului SDK for Java con- ţine informaţii despre noile The Microsoft VM includes the following enhancements to thllbidsdală iile dial aa internationalization. extensii ale standardului JDK 1.1. Programele care uti- * Locale support for all locales supported by Win32. Ain) lizeaza aceste metode ar pu- forty locales to the locales supported by JDK 1.1, incluUBEPpimbnacl-laaeleyrlaecnlrio writing (for example, Locale JAPANESE_VERTIC * A new method, getLCID, to get the locale identifier. * A new method, getCodePage, to get the code page as formele Java ce implemen- tează aceste extensii, cum este Internet Explorer 4.0. getDefaultLocaleList public Locale[] getDefaultLocaleList (): Gets a list of all predefined Locale constants. Una dintre noile metode publice introduse în clasa java.util.Locale, getDefaultLocaleList(), este de asemenea documentată, dar nu într-o manieră care să specifice clar că aceasta este o extensie Microsoft. Return Value: Returns list of predefined Locale constants. Aplet generat de BYTE Acest aplet executat pe un alt navigator decât Microsoft, are ca rezultat un mesaj de eroare. Mesajul de eroare rezultat e Java Console it Applet exception: error: java.lang.UnsatisfiedLinkE rrar: getClassContext java. lang.UnsatisfiedLinkE rror: getClassContext at java.util. ResourceBundle.getLoader{Compiled Code) at java.util. ResourceBundle.getBundle(Compiled Code) * at java.util. Locale.getLCID(Compiled Code) at MyTestinit(MyTestjava) at netscape.applet EmbeddedAppletFrame.run(Compiled Code) at java.lang. Thread.run(Compiled Code) Mio declares ih iruta acor ia “încheiat, are toate drep pe re lucruri, cum ar fi adăugarea de metode și câmpuri la clasele Java. Ultima ve versiune SDK] a firmei Microsoft de a sunt noile mp publice adăugate în bibliotecile cheie Java, cum sunt getWin32Index, adăugată la java.awt.Sys- temColor, sau cele cinci metode noi adău- gate la java.util. Locale. „Dezvoltatorii pot utiliza accidental aceste extensii, fără să-și dea seama că astfel codul lor nu va mai fi portabil,“ spunea Carla Schroer, directorul diviziei de inginerie JavaSoft a firmei Sun, care se ocupă de compatibilitatea Java. La aceste acuzaţii, oficialităţile firmei Microsoft au ripostat cu îngrijorare. „Acţi- unea în judecată înaintată de Sun este o pură discreditare,“ spunea Joe Herman, direc- torul de producţie al Internet Platforms din z cadrul firmei Microsoft. ,,Numeroase arti- on _ Cole si cronici ee că In ernet „n Explorer4.0estece mai mai compatibil și şirapi pid eee navigator disponibil.“ sai Firma Microsoft poate fi indreptatita sa se simtă pe nedrept selecționată. Pentru că, de asemenea, firma Netscape Communi- cations a adăugat metode publice bibliote- cilor cheie de clase Java, eşuând în tentati- vasa dea oferi suport NI (deși oficialităţile Netscape spun că suportul ]NI soseşte). La acuzaţiile inițiale, oficialitățile Microsoft au obiectat cum că firma a eşuat în încer- carea de a oferi suport pentru apelul metodelor la distanță (RMI), deşi Microsoft a publicat RMI în propriul sit Web. „Toate acestea se reduc la o dispută fără sens,“ spunea Herman. „Netscape a adăugat metode fără să implementeze ]NI. Prin. urmare; care este problema. N u este un icru corect. Sun cauta un fap ispăşitor.“ ( ficialităţi ile firmei Sun nu sunt de acord cu Cru. „Există astăzi 117 licenţe pen- tru tehnologia Java,“ spunea Schroer. „Dacă fiecare ar adăuga în pachetul Java Sp ceea ce ar dori, ar fi un haos total.“ _.. Cine are dropia Este treaba justiției să n, pronunțe, dar ambii furnizori par să aibă i gumente justificate. Puteţi scrie un aplet Pit Microsoft, folosind noul SDK] (vezi exemplul din stânga), dar Microsoft este cu siguranță unic în această privinţă: în momentul publica il lui, Netscape gua Web info referitoare la « [.. I a litatea riere a Lo ss E. ri înrerfețele de progta. "Marea aplicaţiilor modificate Java. (Recent, Netscape a înlăturat din Communicator 4.04 ISEopi - Java) Servicii ii reţea tive pentru Java: să-i facă publicitate, să scoată în evidență importanța compatibili- tăţii între platforme și a conceptului „scrie o dată, rulează oriunde“. În acest timp, pro- gramatorii care doresc să scrie cod porta- bil, trebuie să fie atenți pentru a evita secvențele de cod specifice fiecărui furni- zor. - Dave Andrews Accesul la distanta suporta combinatia analog/digital zi, accesul eficient la distanță necesita A pentru diverse combinaţii de tehnologii analogice şi digitale. Ultima ge- neraţie de servere de acces la distanță posedă această caracteristică şi nu numai; multe dintre acestea suportă tehnologiile analogice, $6K și ISDN pe un singur grup de linii telefonice, utilizând modemuri ce identifică automat apelurile sosite şi le pro- cesează corespunzător. Acest lucru permite alegerea celei mai adecvate metode de acces la distanță, pentru fiecare situaţie în parte, cunoscând faptul că sistemele sunt pregătite să răspundă corect la apeluri de orice tip. Pentru accesul la distanță, este disponi- bilă ogamă largă de opţiuni, dependente de necesităţile și bugetul dumneavoastră. În general, produsele care oferă mai multe posibilităţi de dezvoltare, costă mai mult, dar de cele mai multe ori, acestea, prin profi- turile aduse ulterior, acoperă investiţia nece- sară pentru un upgrade. Rascal RS 1000 al firmei Ariel (vezi tabelul din pagina 27) reprezintă o soluţie mult mai economică. Rascal RS 1000 (11.500$) are 24 de porturi pe două cartele PC care se conectează la un server NT și pe care clientul le cumpără sepa- rat. Pe de altă parte, Total Control Enter- prise Network Hub al firmei 3Com costa circa 41.500$, în varianta cu 24 de porturi, dar acesta oferă o mai bună gestiune şi o posi- bilitate de extindere mai mare (0 cartelă modem cu 24 de porturi, așteptată să apară la sfârșitul acestui an, va permite hubului TC să suporte aproximativ 300 de porturi pe cutie). Utilitarul grafic al hubului, Total Con- trol Manager, permite administratorului să configureze setările pentru fiecare modem. în parte. Alte produse, ca Livingston Port- master 3 (17.300$ în varianta cu 24 de porturi, extensibil la 48 de porturi) şi Ascend Max 2024 (15.420$ în varianta cu 24 de porturi, disponibil şi în varianta cu 12 por- turi) se vor situa în aceste game de prețuri. Una din tendințele continue ale acestor servere de acces la distanță este impusă de cererea tot mai mare pentru comunicații la 56-Kbps. Furnizorii serverelor de acces la distanţă își promovează propriul suport pentru conexiuni la 56-Kbps prin liniile telefonice analogice, în special în rândul furnizorilor de servicii Internet care doresc să-şi atragă clienții din ce în ce mai repede. Recent, firma Livingston a anunţat că va IANUARIE 1998 BYTE România 9 OA fuziona cu firma Lucent Technologies, care a pus în practică tehnologia K56flex. Aşa cum se întâmplă adesea în lumea mode- Ascend Max oferă ISP-iștilor și bi- rourilor conexiuni analogice și digitale. murilor analogice la apariţia noilor stan- darde, furnizorii lansează produsele bazate pe standardele anterioare, cu promisiunea de a le actualiza la o dată ulterioară. Astăzi sunt disponibile două soluţii modem la 56K, x2 si K56flex, care nu sunt compati- bile între ele. Doar câteva servere de acces în reţea le suportă pe amândouă. Pentru a complica şi mai mult situaţia, în următorul an, Uniunea Internaţională de Telecomu- nicaţii (ITU) este așteptată să finalizeze un nou standard care să le înlocuiască pe acestea, făcând din orice produs x2 și K56flex unul depășit. De asemenea, câteva tehnologii com- plete noi, cum este linia de abonat digitală (DSL), se află la orizont. Multe servere de acces la distanță pot fi actualizate prin software, promițând să suporte standardul final ITU 56K, dar tehnologiile de genul DSL vor necesita probabil o actualizare hardware a serverului. Produsele modulare sunt cele mai adecvate să suporte aceste tehnologii aflate pe muchie de cuţit, până când acestea vor deveni disponibile. Toate aceste soluţii presupun că începeţi de lazero. Insă dacă deja aveţi într-un loc un server de acces la distanţă şi acesta utilizează modemuri separate sau un modem partajat, puteţi actualiza doar modemurile. Un banc de modem, ca a3Com MP/8 Isau MP/16 I va „Scurtă ă privire asupra „Formă _deprezentare 2 cu ucartele a AscendMax2024 0 —— Cutacucanele î a 800 ASCEND4;http:/Awww.ascend.com | Ariel Rascal RS1000 Cael 609-860-2900; See a (PC gazdă furnizat „tipla, ariel.com i da utilizator) A i "Lista de pretu ibcanțor pentru o cote sick 10 BYTE Romania IANUARIE 1998 “ permite doar actualizarea modemurilor cu cea mai noua tehnologie, cu costuri mai mici şi mai puţine necazuri de administrare decât ar presupune înlocuirea întregii instalaţii. -Keith Levkoff Keith Levkoff este analist principal de producție la Progressive Strategies (orașul New York), o firmă de cercetare a pieței şi de evaluare tehnologică. _ Adoptia NC-urilor într-o situație delicată Pee legate de largimea de banda, lipsa aplicatiilor si de faptul ca, in esenta, calculatoarele de retea (NC-urile) nu sunt PC-uri, pot constitui un obstacol pentru acceptarea acestora de catre cor- poratii ca si clienti mici. Intr-un sondaj recent efectuat asupra unui număr de 137 de persoane de decizie IT importante în întreprinderi mici, medii şi mari din SUA, doar 15% dintre acestea şi-au declarat intenția de a extinde arhitecturile client- mic în următorii trei ani. De asemenea, sondajul a arătat că acei ceşi-au planificat extinderea arhitecturilor Numărmaxim ne ee client-mic, printre factorii care au influ- enţat această decizie, au menţionat drep- turile legale de posesie si usoara adminis- trare a acestor arhitecturi. După cum relevă sondajul condus de Zona Research (Red- wood, CA), o firmă de consultanță și cerce- tare a pieţei Internet, utilizatorii potenţiali ai clienţilor mici sunt personalul oficiilor, recepţionerii, asistenții administrativi, directorii din ierarhia inferioară. de con- ducere şi personalul de supraveghere. Motivul principal invocat de cei care nu au intenția să-şi extindă clienţii mici (care includ terminale Windows, PC-uri în reţea, ‘cg www.agora.ro/byte/ |, Quit all applications immediately. pe There is a new Microsoft special offer for Romania. Go get it at once! | ZA Start Cu Office '97 Professional Romanian beneficiaţi de TOATE facilităţile produsului original PLUS extensia pentru limba română. „ Lucrul cu Office '97 în versiune românească este mult mai ușor, program fiind prevăzut cu corector ortografic și facilităţi de despărțire în silabe in limba română. spa „BUCURESTI: DimSoft 01 pa, 52, 04, GeCAD o 1/304 84.09, QNet 01 oan 78.01, Rom Team Sa 01 /3 311.08.51, Soft Win Ji jas 230, 50, 128, ou ALIFIED DEALER CONSTANTA: GMB Micronet 041/636.644, ARAD: BB Computer 057/280.111, BRASOV: Intelprof ee 068/41 1.354, IAS Open SRI 032/225. a ee Site La 190.282, Net oo 064/430. 200... ând două bănci mari sau două firme ce efectuează plăţi se unesc pentru a sponsoriza programul smartcard, acest lucru reprezintă ceva mai mult decât o modă trecătoare. Citibank, Chase Manhattan Bank, Visa și MasterCard au sponsorizat împreună programul New York Smart Card, care acoperă zona de vest superioară a orașului New York. Tehnologia smartcard este utilizată în întreaga Eu- ropă, luând amploare și în SUA. (Pentru mai multe informaţii citiţi „Invazia tehnologiei Smartcard' în pag. 27). Cunoștinţele consumatorilor despre smartcard- uri au crescut în SUA, parțial datorită folosirii acestora în 1996 la Olimpiada de vară din Atlanta. Dar, marea confuzie în folosirea smartcard-urilor s-a datorat neim- plicării comercianților. Datorită subscrierii a peste 600 de comercianţi din zone specifice Acesta este numărul anilor decla- rati de Intel, în care va face ca e- chipamentele firmei Digital să fie profi- tabile, din momentul în care firma Intel va prelua controlul asupra acestora. În efor- tul de a încheia disputa în privinţa paten- telor asupra tehnologiei utilizate de pro- cesorul Pentium, recent, firma Intel a căzut de acord în privința cumpărării întreprin- derii de semiconductoare a firmei Digital, pentru 700 milioane $ precum și asupra altor aspecte, cum ar fi taxele de licenţă a cipului și rabatul comercial oferit de Intel firmei Digital. Firma Intel a obţinut echipa- mentele de fabricare a cipurilor la un preţ mai mic decât cel estimat, necesar pentru a construi noi echipamente, mai exact sub 2 milioane $. Firma Digital își reduce astfel numărul echipamentelor neprofitabile, în timp ce își păstrează dreptul de proprietate asupra procesorului Alpha. reprezintă numărul anilor (con- form unor surse demne de încre- dere) în care firma Intel este obligată să continue fabricarea procesorului Alpha, din momentul preluării întreprinderii (tranzacţia constituie încă un subiect ce trebuie aprobat de guvernul SUA). este numărul sistemelor de ope- rare (Digital Unix) pe care firma Digital le va porta pe viitoarele platforme bazate pe procesorul Merced al lui Intel, așteptat să apară în 1999. După spusele oficialităților firmei Digital, acesta reprezintă numărul anilor în care procesorul Alpha ar fi o parte componentă a strategiei de bază a firmei Digital. Sondaj la programul smartcard, sponsorii programului ey York au abordat aceasta problema. Există două'tipuri de cartele: clienţii Giibani a au primit cartele valorice Visa; iar clienţii Chase posedă produse Mondex pentru plăţi electronice. Oamenii își pot încărca smartcard-urile atât cu 500$ cât și cu un peni. De asemenea, și clienţii altor bănci pot beneficia de smartcard, dar pentru acest lucru, în momentul publicării articolului, aceștia trebuiau să deţină un cont bancar (nu pot încărca un smartcard cu ajutorul banilor gheaţă). Printre furnizorii participanţi se numără restaurantele, magazinele de desfacere cu amă- nuntul și chiar unele unităţi de prestare a serviciilor care anterior acceptau doar bani gheaţă, cum sunt curăţătoriile chimice. Pentru informaţii suplimentare despre rapoartele Datapro, o unitate a Gartner Group, NC-uri Java, dispozitive Windows CE şi alte echipamente) este acela că dispozitivele nu sunt PC-uri (vezi graficul). „Cu atâta vâlvă în jurul clienţilor mici, ar putea exista și o ripostă împotriva acesto- ra,“ spunea Peter van de Graaf, director de producţie la Lotus Components, o uni- tate IBM care va lansa în luna noiembrie prima suită de aplicaţii Java (sub numele de cod Kona). „Această ripostă ar putea fi con- secința faptului că oamenii încă nu au văzut suficient de multe aplicaţii complete Java.“ Greg Blatnik, vicepreședinte la Zona ând ne referim la găurile din securitatea rețelelor, amenințările din partea unor surse-cum sunt spărgătorii codurilor de acces, Internetul, furnizorii și foștii angajaţi-acestea nu reprezintă nici măcar jumătate totalul lor. Rezultatele unui recent sondaj asupra unui număr de 150 de cititori BYTE, condus de departamentul de cercetare BYTE, indică faptul că, cel mai mare pericol la securita- tea unei organizaţii îl reprezintă angajaţii acesteia. După cum re- levă răspunsul dat de cititorii chestionaţi, cele mai multe găuri se produc din vina angajaților, care nu respectă procedurile de tate V Ida tate corespunzătoare sau din vina executivului, care nu informează angajaţii despre schimbările procedurilor de securitate. 12 BYTE România IANUARIE 1998 -Jannette M. Alston sunati la 609-764-0100; fax 609-764-2874; sau vizitati http://www.datapro.com Research, este de acord cu faptul ca lipsa aplicatiilor de birou ar putea fi cauza scep- ticismului directorilor față de clienţii mici, dar subliniază că peste 70% din cei ches- tionati care doresc să-și extindă clienții mici, doresc sa poată accesa aplicaţiile Windows de pe server. „Acest lucru indică faptul că intenția de a oferi produse non-Windows care să scoată pe Microsoft de pe calcula- toarele de birou este un efort fără nici un rezultat“ spunea Blatnik. -Dave Andrews [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] Acţiunile accidentale ale angajaţilor 40% A ¢ Posibilitatea de conectare a datelor din DHIML oferă date dinamice, rapide pe Web. De Rick Dobson HTML Dinamic, pe înțelesul tuturor. Partea il cest episod final de HTML di- namic (DHTML) va examina conectarea la date a paginilor Web. Aceasta tehnologie pas- trează local un set de inregistrari, intr-un o- biect tip sursă de date. Aceasta permite dez- voltatorilor să transforme HTML-ul din paginile Web în șabloane pentru prezentarea datelor. Separarea datelor de structura paginilor Web ușurează întreţinerea infor- maţiilor partajete de pagini Web. Păstrarea datelor într-un cache local la sta- ţia de lucru accelerează vizualizarea datelor, prin eliminarea timpului necesar pentru a accesa serverul pentru fiecare înregistrare. Datorită faptului că datele se păstrează local (la client), paginile Web pot include algo- ritmi de sortare şi filtrare a datelor. Deoarece datele sunt transferate asincron, înregis- trările încep să apară mai repede decât în cazul unei abordări bazate doar pe server. Acest articol prezintă două tehnici de a- fişare fundamentale, pentru a vă pregăti să exploataţi în întregime tehnologia de legare la date. De asemenea, va fi prezentat TDC (Tubular Data Control), un obiect simplu, de tip sursă de date și atribute care leagă e- lementele HTML de cache-ul de date al TDC: Articolul se termină cu o privire de an- samblu asupra acestor obiecte. Microsoft are un sit (http://www.microsoft.com/ gallery/files/datasrc/) cu o galerie de obiecte de tip sursă de date. Prezentarea unui tabel Modelul de tabel repetat afişează cache-ul de date local, cu ajutorul tagului TABLE şi cu elementele HTML asociate. Tagul TABLE este singurul element care afişează datele într-o formă tabelară (toate celelalte elemente afișează datele cu o singură înre- gistrare la un moment dat). Modelul de tabel repetat şi-a primit numele de la faptul că prezintă un tabel întreg, prin repetarea mo- delului de afișare a unei înregistrări, care se află în cache-ul de date local, pentru toate înregistrările. Fiecare element HTML are nevoie de o sursă pentru datele ce urmează a fi afişate. Folosiţi TDC, când doriți să aveţi www.agora.ro/ byte/ cel mai simplu si mai uşor de folosit obiect de tip sursă de date. În caseta „Cod pentru tabel repetat“ se poate vedea cum se foloseşte TDC în mode- lul unui tabel repetat, pentru a prezenta un tabel într-o pagină Web. Blocul OBJECT de anume. Atributul DATAFLD realizează această funcţie. Exemplul ilustrează cum se plasează un atribut DATAFLD într-un ele- ment DIV, pentru a afișa un câmp anume al unei înregistrări. Când se foloseşte blocul TABLE, nu este necesar a specifica atributul „cu oa 19 linii de So „ ~ C/OBJECT> 1 then tdcRDPubs.recordset. et msdbox “(his is the first record: | size:20;position:Absolute;top:50;left:5">Topic: A | Year: f Î * j My Ș | j 5 , Ş a sunt componente ActiveX și sunt livrate împreună cu Internet Explorer 4. Conectarea datelor poate oferi utilizarea cea mai productivăa DHTML. Această posi- bilitate accelerează și îmbunătăţeşte afişarea, actualizarea şi manipularea datelor prin intermediul Internetului. În acest articol, am atins doar o mică parte a tehnologiei de conectare a datelor. Pentru a vă forma o privire de ansamblu despre fundamentele acestei extraordinare tehnologii, puteţi fo- losi Internet Client Software Development Kit (SDK) ca o resursă adițională (încercați http://www.microsoft.com/msdn/sdk/inets dk/helpdefault.htm). Rick Dobson este preşedintele companiei CAB care oferă consultanţă în domeniul bazelor de date si Internet. Îl puteţi contacta la adresa Rick_DobsonQmsn.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6] www.agora.ro/byte/ 4 q A n octombrie 1996, Marc Andreessen, unul din fonda- | torii Netscape, a scris că IIOP (Internet Inter-ORB Proto- col) care face parte din CORBA ( Com- mon Object Request Broker Architec- ture) va deveni tot atat de universal si de important ca si HTTP. A trecut doar un an $i IIOP este cunoscut , printre altele, de milioane de copii Netscape Commu- nicator. Totusi, IIOP este un protocol putin inteles. Ultima specificaţie CORBA (versiunea. 2.1 disponibilă la http:/Avww.omg.org/ corba/corbiiop.html) descrie IIOP ca implementarea TCP/IP pentru GIOP (General Inter-ORB Protocol). GIOP defineşte un set de mesaje, formate şi de codificare de date, independente de pro- tocolul de rețea, cu care trebuie să fie con- formi toţi brokerii ORB (Object Request Broker) atunci când comunică între ei. Scopul GIOP a fost simplitatea, scala- bilitatea şi generalitatea. Simplitatea asi- gură ușurința de utilizare şi implementare GIOP pentru furnizorii ORB, păstrând costurile reduse. Scalabilitatea înseamnă suport pentru ORB şi reţele de ORB, până la dimensiunile Internet-ului. Con- cepţia formatelor de mesaje GIOP pen- tru a fi utilizabile de către orice protocol de transport fără conexiuni realizează scopul de generalitate. În fine, prin uti- lizarea TCP/IP ca mecanism de transport în rețea, GIOP poate oferi disponibili- tatea cea mai mare posibilă. Reprezentare comună a datelor Pentru schimbul de informaţii între două sisteme GIOP, specifică o metodă de codificare a tipurilor de date din CORBA IDL(Interface Definition Lan- guage), într-un nou nivel de reprezenta- re înţeles de părţi. CDR (Common Data Representation) defineşte reprezentarea pentru tipurile primitive (de ex: int, long. double) şi cele construite (struct, www.agora.ro/byie/ Versiunea TCP/IP a unui protocol de mesaje permite comunicaţii client/server pe Internet. De Paul Clip IIOP: următorul HTTP? union, array, string). CDR codifică şi pseudo-obiecte, care nu sunt nici primi- tive, nici construite, cum ar fi o invocare de informaţii context și excepţii. Refe- rinţele la obiecte sunt pseudo-obiecte deosebit de importante, deoarece repre- zintă obiectele ale căror metode sunt Mesaje GIOP Pentru a păstra simplitatea, GIOP defineşte doar cinci mesaje. Figura: Mesaje GIOP, prezintă aceste mesaje şi sursele pentru fiecare. Trei provin de la clienţi (sisteme care inițiază o conectare) ŞI trei mesaje vin de la server (sisteme care Prin doar opt mesaje, GIOP oferă un mecanism de comunicare client/server simplu și totuși scalabil. apelate. În cadrul unui ORB, o referință la un obiect ar putea fi un simplu point- er la obiect. Dar, când această referință trebuie trimisă altui ORB, atunci este codificat ca profil IOR (Interoperable Object Reference), o structură de date care conţine nu numai o referință opacă „la obiectul în sine (o cheie pentru obiect), ci şi informaţie dependentă de transport, care descrie modul în care poate fi contactat obiectul. Vom vedea mai târziu, în acest articol, modul de definire pentru profilul IIOP si IOR. acceptă conectare). Ultimele două mesaje, MessageError şi Fragment sunt bidirecţionale. Mesajele GIOP se com- pun, in general, din trei părţi: un header GIOP, un header specific mesajului si un corp de mesaj. Request este mesajul de bază CORBA pentru apelul la metodă. Include identi- ficatorul ID al cererii, starea răspunsului şi corpul răspunsului. Dacă starea răspun- sului arată că nu a avut loc excepţie, a- tunci corpul conţine valorile de revenire asociate metodei apelate. Dacă a avut loc excepţie, atunci este codificată în corpul IANUARIE 1998 BYTE România 15 Fundamente/Retele IIOP: următorul HTTP? mesajului. O a treia stare, Location For- ward, arată că obiectul cerut s-a mutat la un alt ORB. Corpul conţine, în acest caz, noua locaţie. ORB-ul client trebuie. să retransmită apoi cererea curentă, în mod transparent, la această nouă locaţie. LocateReguest permite clienţilor să determine dacă se cunoaşte referința obiectului, dacă serverul implicat poate procesa o cerere relativă la acest obiect şi dacă nu, atunci să determine serverul la care se fac cererile pentru acest obiect. Informaţia obţinută prin Locate Request este dată și de Request, dar în cazul unei situaţii de Location Forward, acesta permite clienţilor să evite o transmisie potenţial îndelungată de parametrii aso- ciaţi unei anumite cereri. LocateReply este răspunsul serverului la LocateRequest. El conţine identifica- torul Id al cererii LocateRequest şi o stare a locației care arată dacă locaţia este cunoscută, localizată pe server, sau altun- deva. În cazul din urmă, LocateReply include şi noua locaţie a obiectului. CancelRequest are ca parametru unic identificatorul ID al cererii. Clienţii folo- sesc acest mesaj pentru a anunţa serverele că nu mai așteaptă răspuns la o cerere în curs sau LocateRequest. Serverele trimit mesaj CloseConnec- tion pentru a anunţa clienţii că se închide o conexiune. Toate cererile în curs se pierd şi trebuie, din acest motiv, trimise din nou la o altă conexiune. Pentru robusteţe. Un client poate închide o conexiune fără anunţ prealabil, pre- supunând că serverele vor trata amabil evenimentul. CloseConnection permite ca ORB să ceară din nou și să folosească conexiuni neutilizate. MessageError este trimis ca răspuns la orice mesaj necunoscut sau cu format necorespunzător. Fragment permite ca „un ORB să fragmenteze mesajele în secți- uni şi să le transmită pe fiecare ca mesaj GIOP separat. Dacă header-ul GIOP al unei cereri sau al unui răspuns arată că mai urmează fragmente din mesaj, aces- tea vor fi trimise ca mesaje fragment. IIOP IIOP este ceva mai mult decât GIOP, având TCP/IP ca niveluri de transport şi rețea. Prezumţiile făcute de OMG (Object Management Group), privitoare la orice nivel de transport pentru GIOP, pot fi foarte bine mapate la TCP/IP: un protocol fiabil, orientat pe conexiune care poate fi vazut ca flux de biti si care oferă o tratare robustă a erorilor în cazul erorilor la conectare. În timp ce GIOP definește forma și ~ 16 BYTE Romania IANUARIE 1998 conţinutul mesajelor, IIOP codifica infor- matia necesara pentru apelul metodelor pentru obiecte fn profile TOP IOR. Pro- filul IOR se compune dintr-un număr de versiune, gazda şi port-ul la care trebuie trimise mesajele, o cheie obiect şi o serie de componente care conţin informaţii, folosite la invocarea metodelor pentru obiect (de ex: tipul ORB-ului care a emis apelul și parametrii de securitate). Distincția strictă dintre clienți şi ser- vere (pentru a se evita condiţiile de con- curenţă, nici unul nu are voie să trimită mesaje care trebuie să provină de la celălalt) este doar unul din aspectele trimite serii de cereri unidirecționale, fără să aştepte răspuns de la server. De exem- plu, clientul poate dori să facă periodic ping la server, pentru a-l anunţa că este activ. Viitorul pentru IIOP IIOP nu are şi poate nici nu va avea omniprezenţa HTTP. Totuşi, pe măsură ce CORBA devine mai răspândit, IIOP se va găsi într-o mai mare măsură în afara ORB. În iunie 1997, JavaSoft a anunţat că va permite execuţia unui subset RMI (Remote Method Invocation) pentru Java peste IIOP si va conlucra cu OMG IIOP (Internet Inter-ORB Protocol) codifică informațiile, pentru apelul metodelor ORB prin conexiuni TCP/IP. modurilor în care IIOP utilizeaza nivelul transport aflat dedesubt. Figura: „Fluxul de mesaje IIOP“ arată diferitele moduri de comunicare între clienţi și servere. În secvenţa 1 din figură, cererea unui client primeşte.răspuns de la server, în acest caz, în două fragmente. Remarcați că fiecare flux reprezintă o singură conectare (aici bidirecțională) la soclu. Deoarece cererile sunt identificate unic, mesajele multiple pot utiliza partajat aceeași conexiune, şi cereri/răspunsuri asincrone se pot chiar suprapune, asa cum se arată în figura 2. Acest fapt permite o partajare mai uşoară a resurselor. Unii ORB-i (de exemplu de la Expertsoft) vă permit să alegeţi între conexiune dedi- cată şi multiplexată, astfel că un mesaj mare poate fi trimis printr-un soclu dedi- cat, pentru a se evita încetinirea mesajelor mai scurte. În fine, în secvenţa 3, clientul poate pentru a extinde suportul IIOP pentru toate funcțiunile RMI. Acesta va permite ca programele Java să apeleze ușor metode din ORB folosind RMI. O propunere recentă (vedeţi: http: //www.sun.com/solaris/neo/wp-nam ing-svc) venita de la IBM, SunSoft, Netscape, Oracle si Visigenic defineste o forma de URL pentru CORBA-ser- vices Naming Service. De exemplu, numele Naming Service iiop://host: port/cale/la/obiect va fi adecvat include- rii in pagini HTML. Cine stie? Poate previziunea lui Andreessen se va adeveri, pana la urma.@ Paul Clip (paul@clip.org) este consultant la biroul din San Francisco al lui Sapient Corpo- ration si se ocupa de tehnologii obiectuale si Web. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ a Ultimul procesor din seria Rx000 reafirmd angajarea în RISC a firmei Silicon Graphics. De Tom R. Halfhill RISC contraatacă cu Mips i2000 u s-ar putea spune că 1997 a fost un an norocos pentru RISC. Cel mai mare producător de sisteme pe bază de procesoare RISC, Apple, aavut propriile lui greutăți. Pe pieţele staţiilor de lucru și serverelor, x86 de la Intel și Windows NT de la Microsoft au pornit o adevărată campanie împotriva RISC şi Unix. Microsoft a oprit dezvoltarea lui Windows NT pentru seriile de procesoare PowerPC şi MIPS Rx000. În plus, Silicon Graphics, Inc. (SGI)- compania mamă a lui Mips Tech- nologies - a anunfat ca va scoate stații bazate pe x86 ruland NT. Ce mai ramane pentru Mips? Ea va mai rămâne în joc dacă noul procesor R12000 se va dovedi un succes. Derivat din R10000, care a fost anunţat în 1994, R12000 are un design evoluat ce îmbunătăţeşte vechiul R10000 pe mai multe planuri. R12000 nu are un redesign radical față de microarhitectura lui Rx000, cum a fost cazul lui R10000. În schimb, Mips s-a decis să cizeleze un nucleu ce a confirmat. R120000 a fost anunțat la începutul lui septembrie şi ar trebui să intre în producţia de serie în prima jumătate a lui 1998 - cu condiția să nu apară defecte de ultim moment în acest sili- ciu. El va fi fabricat de membrii fondatori ai lui Mips- NEC Electronics şi Toshiba. Staţii- le de lucru și serverele ar trebui să apară în a doua jumătate a lui 1998. Mai mic, mai iute, mai bun R12000 îşi va face debutul la 300 MHZ, fiind fabricat în tehnologie 0,25 microni CMOS cu patru straturi de metal. De fapt, NEC şi Toshiba pot obţine cipuri în cinci straturi de metal în proces 0,25 microni, dar ingine- rii de la Mipsşi-au introdus această autolimi- tare pentru a accelera planificarea producției. Ar putea să introducă și al cincilea strat în cazul unor probleme cu primele mostre. In patru straturi, suprafaţa pastilei lui R12000 este de 204 mm? - cam cu o treime mai mică decât la R10000, cu toate că noul cip are cu 100000 de tranzistori mai mult (în total 6,9 milioane). Undeva în 1999 sau 2000, va deveni www.agora.ro/byte/ disponibilă o nouă generaţie în tehnologie 0,18 microni și cel puţin șase straturi de me- tal interconectate. Aceste îmbunătățiri vor reduce dramatic mărimea pastilei lui R12000, vor permite viteze mai mari ale cea- sului (400 MHz), tensiuni de alimentare mai în popularul BGA (ball grid array). Va fi şi compatibil la nivel de pin cu R10000. Așchia nu sare departe de trunchi R12000 păstrează nucleul de bază pe 64 de Microarhitectura lui R12000 i ss Bus sistem > Un nou bufer de destinatii ramificări cu 32 de intrări aye esele de ramifica Lista activă pate acum manip la 48 mde instrucțiuni în curs de execuție în doar 32 REIES (il i ficărilor (nereprezentată conține acum 2048 de Nice TNI Lei any es Microarhitectura lui R12000 este destul de asemănătoare celei a lui R10000, cu câteva cizelări pentru o performanţă superioară. mici și reducerea consumului de putere. La 0,25 microni cu un nucleu alimentat la 2,5 V şi l/O la 1,5 V, primele versiuni de R12000 ce vor fi produse vor disipa în jur de 20 W. Ele vor apare la inceputin capsule de 600 pini CLGA (ceramic land grid array), dar vor fi urmate curând de o versiune încapsulată biţi al lui R10000, care a fost primul pro- cesor superscalar pe un singur cip de la Mips. Poate executa până la cinci instrucți- uni pe ciclu și să finalizeze până la patru pe ciclu, folosindu-se de cele două unităţi de întregi, două FPU-uri și unitatea de încăr- care/stocare, cum este ilustrat şi în figura „Microarhitectura lui R12000>. Numărul IANUARIE 1998 BYTE România 17 Fundamente/UC RISC contraatacă cu Mips 12000 minim de stadii pe pipeline-ul procesoru- lui este de cinci. R12000 poate executa instrucțiunile în ordine, cu predicţie dinamică a rami- ficărilor şi execuţie speculativă de instrucți- uni până la o adâncime de patru rami- ficări. Are 64 de regiștrii de întregi şi 64 FP (fiecare de câte 64 de biţi), cu posibilitatea ca CPU să-i redenumească dinamic pentru a reprezenta cei 32 de regiștrii de întregi și 32 EP ai setului arhitectural. El aderă la arhi- tectura 4 Mips pe 64 de biţi, iar Mips declară că execuţia de cod optimizat pen- tru R10000 ar trebui să fie chiar mai rapidă şi fără recompilare. Chiar şi cache-urile de nivel unu (L1) rămân nemodificate, în ciuda tendinței de a creşte memoria pe cip. Totuși acestea sunt suficient de mari, pentru a menţiona doar că şi cel de instrucţiuni şi cel de date au câte 32 KB, de două ori mai mari decât cele ale lui Pentium II. Una dintre cele mai semnificative schim- bări la R12000 este că acesta poate manipu- la cu 50% mai multe instrucțiuni în curs de procesare față de un R10000, în timpul reor- donării fluxului de instrucţiuni. În fapt, aceasta înseamnă deschiderea unei ferestre mai mari în programul executat dându-i lui R12000 mai multă flexibilitate pentru re- aranjarea instrucțiunilor în cea mai eficien- tă ordine pentru a-şi ţine ocupate unitățile de execuţie. : Iată cum lucrează. CPU ţine o listă a re- giştrilor ocupați, numită lista activă. Regiștrii din lista activa potavea două stări: activă (uti- lizat de o instrucţiune în curs de execuţie) sau încheiat (conţinând rezultatul final al unei instrucțiuni executate). Când este terminată utilizarea unui registru, acesta devine liber pentru fi utilizat de o nouă instrucțiune așa că CPU îl scoate din lista activă. Cu cât CPU menţine mai multe instrucțiuni pe lista activă, cu atât este mai mare bucata de cod pe care o poate reordona pentru a optimiza fluxul de execuţie. R10000 păstra o listă activă de 32 de instrucţiuni; la R12000 acest număr a crescut la 48. Mips a adăugat de asemenea un bufer de destinaţii de ramificare (BIB - branch target buffer) și a mărit de patru ori tabela predicţie salturi. BIB are 32 de intrări, INFORMATII ~ 18 BYTE Romania IANUARIE 1998 un cache cu setare asociativă pe două căi ce menţine adresele destinaţiilor ramificărilor. În cea mai mare parte a timpului R 12000 gă- seşte adresa destinaţiei de care are nevoie în acest cache în loc de a o extrage din cache-ul LI. Tabela de predicţie salturi conține acum 2048 de intrări în loc de 512. Fiecare intrare conţine o valoare pe 2 biţi care prevede statu- tul unei instrucțiuni de ramificare. Doi biţi permit patru posibilităţi cu privire la o rami- ficare: puternic probabilă, slab probabilă, slab improbabilă, puternic improbabilă. CPU ajustează dinamic aceste predicții prin ur- mărirea rezultatului ramificărilor anterioare. De asemenea, Mipsa dublat mărimea ta- belei de predicţie a căilor pentru cache-ul L2; care acum are 16348 intrări. Această tabelă permite CPU să extragă mai repede datele din acest cache. Deoarece acest cache este cu setări asociative şi pe două căi, CPU încarcă două linii de instrucțiuni şi date în timpul fiecărei extrageri (fetch), una după alta. Tabela de predicţie a căilor ajută CPU să decidă de pe care linie să fie făcută prima extragere de instrucțiune. Toate aceste schimbări trebuie să îmbu- nătăţească performanţa în cazul rulării unor programe mari, în special baze de date. Mips subliniază că procesoare de tipul lui R12000 se găsesc în mod obișnuit în servere şi stații de lucru, nu în PC-uri de birou, deci ele tre- buie să fie optimizate pentru sarcini diferite. De exemplu, tabela extinsă de predictie a căilor lucrează optim cu un cache L2 de 4 MB - de 8 până la 16 ori mai mare decât cache-urile L2 tipice care se găsesc în PC-uri. Tot de aceea, R12000 (ca și R10000) suplimentează busul sistem de 64 biţi, cu un bus secundar pentru cache-ul L2 de 128 de biți. Acesta este de două ori mai lat decât cel similar de la Pentium Pro sau Pentium II. De asemenea, semnalele de control nece- sare busului secundar (adresele destinatii- lor, corecţii de erori, şi altele) merg pe linii separate în loc să fie multiplexate cu datele. Rezultatul este un potenţial mai mare. Preţul plătit este reprezentat de cei 600 de pini ai capsulei - prea mulți pentru ca R12000 să devină un procesor economic pentru O vânzare în masă. O importantă diferenţă între cel de două " busuri secundare la R10000 respectiv R12000 este că noul procesor nu-și susține busul la viteza nucleului. Divizarea ceasului în intervalul 1,5 la 3,5 în incremente de 0,5, astfel că busul secundar al lui R12000 nu poate rula mai rapid de 200 MHz dacă nucle- ul lucrează la 300 MHz. Procesorul în 0,25 microni de la Intel, Pentium II (sau Deschutes) are posibilitatea de a-și conduce busul secundar la viteza nucleului, 333 MHz sau mai mult, pe la mijlocul anului viitor. Dar un bus secundar cu lățimea dublă ca a lui R12000, chiar la 200 MHz va avea un vârf al lăţimii de bandă mai mare (3,2 GBps) decât al lui Deschutes la 333 MHz (2,6 GBps). Viu și în puteri / Îmbunătăţirea proiectului pastilei împre- ună cu optimizarea căilor semnalelor și cu toate celelalte cizelări vor propulsa per- formanta lui R12000 la peste 50% fata de R10000. Cu toate că Mips a testat cu suc- ces Unix pe simulatoare de R12000, inginerii erau încă în aşteptarea primelor mostre de siliciu la ora scrierii acestui arti- col, aşa că încă nu sunt disponibile rezul- tatele unor prime teste. Va fi acest R12000 suficient de bun pen- tru a umbri Intel-ul pentru încă o generație CPU? Cu superioritatea oferită de lăţimea de bandă a busului, un paralelism mai larg și o importanță mai mare dată performanţei FP, R12000 ar trebui să fie foarte potrivit pentru staţii grafice de vârf și servere. Tom R. Halfhill este redactor principal la BYTE din San Mateo, California. Îl puteți contacta latom.halfhill@byte.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adrian Pop] www.agora.ro/byte/ Presenting JavaBeans artea aparuta la editura Sams Net vine in ajutorul celor care doresc să-și însuşească cea mai nouă tehnologie Java: JavaBeans. Autorul, Michael Morrison, este coautor la cărțile „Leach Yourself Java in 21 Days, Professional Reference Edition” şi „Late Night Visual ]+ +”, precum şi autorul cărţii „Java Unleashed, Second edition”, poate fi contactat prin e-mail la adresa mmorrison(thetribe „Com sau puteţi să-i vizitaţi pagi- na personală pe serverul http://www.thetribe.com. JavaBeans este abordarea Java a tehnologiei de progra- mare pe componente. Ideea de baza este crearea unor compo- nente care sa poata fi refolosite ori de câte ori e nevoie de o funcţionalitate asemănătoare. Această tehnologie duce la creşterea eficienţei dezvoltato- rilor de programe. Compo- nentele sunt create in asa fel încât să poată fi accesate şi folosite în diferite contexte. Această tehnologie transformă sloganul Java în „Write once, run everywhere, reuse every- where”. Cartea abordeaza din diferite unghiuri subiectul JavaBeans, oferind o lectură utilă, atât citi- torilor începători, cât și celor care deja au cunoştinţe în acest domeniu. Cartea este compusă din patru părți şi anexă, fiecare parte prezentând dintr-un alt unghi subiectul. Primele trei capitole ale cărţii (partea I: „Introduction to Java- Beans” ) prezintă bazele programării pe componente, impor- tanta acestei tehnologii pentru viitorul industriei de software. Sunt prezentate fundamentele tehnologiei JavaBeans, precum şi APl-ul JavaBeans. . In partea a doua (,,Inside the JavaBeans API”), se face intro- ducerea în specificaţiile API-ului JavaBeans. Fiecare din cele cinci capitole ale acestei părți se concentrează asupra aspectelor fundamentale ale API-ului JavaBeans, cum ar fi manipularea pro- prietăților componentelor, introspecţia, tratarea evenimentelor, persistenţa și particularizarea componentelor. Aceste secţiuni reprezintă ariile fundamentale pe care le acoperă JavaBeans. www.agora.ro/byte/ Următoarele capitole din carte (partea a treia: ,, Creating Your Own Beans") fac trecerea de la conceptual la practic, arătându-vă cum să vă construiți propriile componente (bean-uri). Capitolul „Bean Construction Basics” vă prezintă uneltele şi tehnicile nece- sare pentru a construi și utiliza propriile componente. Următoarele capitole sunt dedicate creării unor componente proprii, cum ar fi: un buton, o bară de progres (indică procentul la care a ajuns O operaţie în curs de execuţie), un afişaj numeric cu LED-uri și o componentă pentru redare au- dio. Pentru fiecare dintre aceste componente se prezintă atât partea conceptuală, cât şi imple- mentarea. Ultima parte a cărţii („Advanced Issues and the Future of JavaBeans”) vine să completeze ariile ramase netra- tate pana in acest moment, pre- zentând câteva aspecte avansate ale JavaBeans, precum şi câteva considerente despre viitorul acestei tehnologii. Un capitol din această parte „Hand Coding Applications with JavaBeans” va prezintă modalitatea în care se utilizează componentele în pro- grame create „de mână” şi nu cu un editor vizual pentru care au fost destinate. După care sunt prezentate o serie de aspecte mai avansate ale JavaBeans, cum ar fi: securitatea, persistenţa, lucrul cu mai multe fire de execuţie. Ultimul capitol din carte prezin- tă câteva probleme legate de viitorul acestei tehnologii, despre laturile care necesită îmbunătățiri și la care deja se lucrează, despre integrarea acestei tehnologii în diferite medii de dezvoltare a aplicaţiilor, precum și despre integrarea cu alte modele de com- ponente cum ar fi Active X, OpenDoc, LiveConnect si CORBA. Cartea conţine şi o anexă, care prezintă câteva resurse JavaBeans on-line, o scurtă descriere a API-ului JavaBeans, conţinutul CD- ROM-ului livrat împreună cu cartea, precum şi un glosar de ter- meni. Preţul cartii este 35$. new - Budai Lâszl6 (Cartea prezentată poate fi comandată și prin serviciul de carte prin poștă a editurii Computer Press Agora, Tel.: 065-166516, Fax: 065- 166290). IANUARIE 1998 BYTE România 21 rim: Opt statii NT puternice barea dramatica produsa in prezent fn industria PC. Sis- temele Windows traditionale bazate pe Intel intra in mod agresiv pe piaţa dominată anterior de staţiile de lucru Unix şi puternicele Mac-uri. Aces- te staţii de lucru PC, care rulează Win- dows NT şi sunt bazate pe procesoare Pentium II (PII) cu cip setul 440LX, lucrează la viteze ameţitoare de 300 "MHz. Mai mult, unii producători sunt pe punctul de-a oferi alimentarea, driver-ele si BIOS-urile care permit un upgrade la versiuni de 333 MHz ale procesorului PII. La asemenea viteze, aceste sisteme sunt complet dotate pentru aplicaţii cum ar fi CAD, animații, analize financiare şi creaţii cu conţinut digital. Generaţiile viitoare de procesoare PII se aşteaptă să ruleze chiar mai rapid, la vi- teze de 400 MHz. Cu următorul cip set 440BX de la Intel se așteaptă ca aceste procesoare să suporte un bus sistem de 100 MHz. Prin urmare, sistemele PII cu cip setul 440LX s-ar putea să ofere o capacitate limitată de upgrade dincolo de 333 MHz. De cealaltă parte, PII cu cip setul 440LX prezintă accesorii care pot val- orifica mai bine capacităţile PII. In eval- uarea noastră am descoperit unele car- acteristici incitante cum ar fi suportul pentru AGP (Accelerated Graphics Port), RAM ECC (Error-Correction-Code), DRAM sincron (SDRAM) şi unităţi hard Ultra DMA. Într-adevăr, cip setul 440LX sur- clasează performanţele cipului 440FX (care este predecesorul sau) în multe priv- ine, fiind ideal pentru utilizarea în staţi- ile de lucru performante. În plus, atunci când PII cu cip setul 440BX are să apară ~ 22 BYTE Romania IANUARIE 1998 u mai puteti ignora schim- ’ pe piaţă, vă puteţi aştepta la o scădere a preţurilor la sistemele bazate pe PII cu cip setul 440LX. Un cip set eficient Cip setul 440LX este compatibil AGP, ceea ce oferă cipurilor grafice un acces dedicat la memoria principală. Mulţi cre- atori de jocuri și conţinuturi au devenit recent conştienţi de posibilele aplicaţii ale acestei tehnologii, care asigură o con- ductă de date de 66 MHz între cip setul - 440LX şi procesorul grafic, imbunatatind SPAESBEST STATI] DE LUCRU NT LA 300 M performantele sistemului. Cu toate aces- tea, beneficiul principal al AGP este ca îndepărtează acceleratorul grafic de pe busul PCI. Plăcile de bază care folosesc PII cu cip setul 440LX suportă de asemenea cartelele grafice PCI, pe carele-am folosit în testele noastre grafice. De fapt, în afară de jocuri şi probabil VRML (Virtual Real- ity Modeling Language) puţine aplicaţii Cu cip setul 440LX la cârmă, Pentium II se îndreaptă în mod clar spre nirvana stațiilor de lucru. De Michelle Campanale pot exploata în mod curent avantajele AGP. La fel se întâmpla şi cu suportul SO nativ pentru AGP, deşi Windows 98 şi NT $.0 ar trebui să schimbe aceasta situ- aţie. Pentru această evaluare, testele de aplicaţii OpenGL standardizate au real- izat în locul nostru toate trucurile pentru determinarea celui mai bun subsistem grafic. Un alt supliment important al cip setu- lui 440LX este ECC RAM, care detectează şi corectează din zbor erori pe un singur bit cât și pe doi biţi. Aceasta face din cip setul 440LX soluţia ideală pen- tru staţiile de lucru performante, deoarece ele lucrează bine în sisteme care sunt proiectate să ruleze aplicaţii critice în care integritatea datelor este vitală. Am urmărit de asemenea suportul pen- tru SDRAM, care poate îmbunătăţi per- formanţa globală a sistemului printr-o sincronizare cu busul UC-ului. Înlocuind EDO (Extended Data Out) RAM în multe din noile calculatoare, SDRAM este capabil de o rulare la 100 MHz, aproape de trei ori mai rapid decât FPM (Fast Page-Mode) RAM convenţional și de două ori mai rapid decât EDO DRAM şi BEDO (Burst EDO) DRAM. Cip setul 440LX prezintă de asemenea un suport hard drive Ultra DMA, ceea ce permite rate de transfer pentru dispozi- tive IDE rapide. UltraDMA, care este un protocol dezvoltat de Quantum și Intel, suportă un mod de transfer al datelor în rafale de 33,3 Mbps. Acesta este de două ori mai rapid decât standardul anterior de unităţi de disc pentru PC-uri, fiind necesară folosirea avantajelor unităţilor de disc Ultra ATA mai rapide. (Cu toate acestea, toate sistemele pe care le-am testat au inclus unităţi hard cu un spaţiu cuprins între 4,3 şi 9,1 GB, având con- www.agora.ro/byte/ ILUSTRATIA: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1998 uc Configuratia Slot 1 cu Pentium Il si cip setul 440LX reprezintă o bună alegere pentru multe din statiile de lucru NT actuale. CACHE Capacitatea tipică pentru stațiile de lucru PIl este de 32 KB de memorie L1 pe placă şi 512 KB de me- morie L2 per procesor. BUS SERIAL UNIVERSAL Un bus serial rapid, repede-conectabil, cu două porturi USB este esential pentru un suport periferic multiplu. PLACA DE BAZĂ E Formatul ATX pentru plăcile de bază este standardizat pentru carcase mini-turn. Multe au sloturi de procesor duale și por- turi RAID (paralel la un soclu PCI). ACCELERATOR GRAFIC O cartelă grafică OpenGL de mare perfor- manta este perfecta pen- tru CAD 3-D, creare de conținut și animatii 3D. RAM SISTEM Memoria rapidă, care poate transfe- ra salve de date la 100 MBps este o necesitate pentru aplicatiile preten- tioase. E indicat să achizitionati sis- teme cu 128 MB de DRAM sincron (SDARM), expandabil la 512 MB. llustratia bazata pe TDZ 2000 3D dela Intergraph. trolere SCSI care permiteau rularea de la SCSI-2 pana la Ultra Wide SCSI. În final, la fel ca cip setul 440FX, cip setul 440LX suportă multiprocesarea simetrică (SMP), ceea ce-i măreşte per- formanţa ca urmare a disponibilizări de mai multe UC-uri pentru realizarea simul- tană a proceselor individuale. Multe din staţiile de lucru pe care le-am testat au fost disponibile cu un soclu suplimentar, neocupat. Hardware de mare capacitate Producătorii staţiilor de lucru performante se întrec în furnizarea de sisteme la 300 MHz. Am rugat producătorii sa ne trim- ită cele mai performante sisteme bazate pe SLOTURI DE EXTENSIE Standardul industrial de patru sloturi PCI este mulțumitor; dacă sunt mai multe (șapte în imagine) e chiar mai bine. ALIMENTARE Veţi avea nevoie de o sursă de alimentare ro- bustă de 500 W, suficient de puternică pentru a suporta toate extensiile și compartimentele PORTURI INTEGRATE Urmăriţi staţiile de lucru care prezintă audio in- tegrat, bus serial universal cu un canal dublu, Fast Ethernet si Ultra Wide SCSI cu dublu canal. COMPARTIMENTE UNITATI EXTERNE Ele fixeaza in mod tipic discuri- le, unitatile floppy si unitatile CD-ROM. O unitate CD-ROM rapidă 24x va încărca repede aplicaţiile și informaţiile din ba- zele de date. Există și suporturi de disc fără șine. UNITĂȚI HARD INTERNE Două unităti de 9,1 GB vor face ca sistemul dumneavoas- tră să chiuie de bucurie, cu toate că unitătile de 4,3 GB ar trebui să acopere necesarul unui utilizator NT tipic. E bine sa achizitionati un controler Ultra Wide SCSI de mare performanţă cu o rată de transfer de 16,8 Mbps. IMAGINEA DIN SPATE dintr-un sistem încărcat la maxim. PII cu cip setul 440LX. Am primit opt sis- teme de la Compaq, DTK, Hewlett- Packard, IBM, Intergraph, MicroExpress, Polywell si Xi. Toate erau statii de lucru PC performante bazate pe NT. Din păcate, Dell nu a avut nici o staţie de lucru NT care să prezinte cip setul 440LX. De asemenea, Digital Equipment, NetPower, NEC, Gateway 2000 şi Micron nu au reuşit să ne furnizeze sisteme până la data limită impusă de testul nostru. Pentru această evaluare am dorit să observăm modul în care staţiile de lucru NT cu cartele grafice PCI şi un minim de 4 MB video RAM, 128 MB de RAM sis- tem și o unitate hard de 3,1 GB sau mai mult pot rezista una în faţa celeilalte. Am urmărit performanța de vârf şi am folosit un număr de benchmark-uri standardi- zate, acordând o atenţie specială testelor C++, Viewperf şi Fourier care reprezin- tă aplicaţii de măcinare a biţilor, fiind sinonime cu staţiile de lucru performante. Am rulat toate testele sub NT 4.0 Work- station cu Service Pack 3, incluzând C+ +, Fourier, Viewperf (CDRS-03, DX-03 şi AWAD-VS-01), Bapco Sysmark 4.0 pen- tru NT, Access, Intermark si BYTEmark. Au contribuit Steve Platt, Managing Editor/NSTL Dorothy Hudson, Project Manager/NSTL _ Maryanne Eves, Acquisitions Editor/NSTL Linda Higgins, Editorial Associate/BYTE Michelle Campanale, Technical Editor/BYTE IANUARIE 1998 BYTE Romania 23 24 BYTE Romania entru a determina câştigătorul categoriei Cel mai bun, ne-am bazat în primul rând pe perfor- manţă. Deoarece sistemele pe care le-am testat erau staţii de lucru NT performante, ne-am focalizat pe C++ (un test de limbaj), teste Fourier (analiză de fitiere WAV) si Viewperf (un test de grafică OpenGL). Am acordat o pondere mai redusa testului Sysmark 4.0 for NT de la Bapco (un test bazat pe aplicatii) si propriului test < Mai slab BYTEmark STAȚII DE LUCRU LA 300 MHZ întregi), dovedind că poate prelua majori- tatea sarcinilor ce presupun o procesare intensă. HP Kayak XW de la Hewlett-Packard I- a urmat îndeaproape pe TDZ 2000 3D in ceea ce priveşte performanțele grafice. Punc- tajul realizat în testul CDRS-03 Viewperf (egal cu 62 şi clasat pe locul secund) merită o menționare onorabilă. În plus, Kayak XW a realizat punctaje decente în testele Fouri- er si BYTEmark. Nu numai că s-a compor- Mai bun P Testul UC BYTEmark pentru platforme multiple prezintă o discrepanta mică între sistemele care folosesc PIl cu cip setul 440LX. BYTEmark de nivel jos (un test specific UC). Campionul indiscutabil a fost Intergraph TDZ 2000 3D care în testele noastre a obtin- ut per global cele mai bune rezultate. A fost de asemenea cel mai bun în prelucrări grafice 3-D, situându-se însă la o diferentă mică de restul competitorilor. În testele Viewperf spre exemplu, am măsuratviteza de randare a unei serii de imagini 3-D. În aceste teste, TDZ 2000 3D a realizat cel mai rapid scor combinat dintre toate sistemele evaluate. Punctajul său CDRS-03 Viewperfa atins val- oarea de 65, cu aproape 80% mai mult decât sistemele medii de la Compaq, IBM și DTK care au realizat un punctaj egal cu 36. TDZ 2000 3D a punctat de asemenea destul de sus în testele Fourier, plasându-se împreună cu Polywell și DTK pe același loc secund între sistemele care pot mânui funcții de procesare intense. TDZ 2000 3D a obtin- ut de asemenea cel mai bun punctajin testele BYTE (in cele cu virgulă mobilă şi numere Be IANUARIE 1998 tat excelent în testele de aplicaţii perfor- mante, însă a obtinut cel mai bun punctaj în testul nostru Bapco, care a evaluat aplicati- ile pentru afaceri. De asemenea, a obţinut al doilea punctaj în testele Intermark la cate- goria grafice 2-D. În realitate, performanţa este cântărită în comparatie cu costul. O achiziție avantajoasă într-un mediu pur grafic presupune sis- teme care pot genera imagini bogate din punct de vedere grafic, într-o perioadă scurtă de timp, pentru cea mai mică sumă de bani. Pentru cei dornici de performanţă însă conştienţi de propriul buget, Xi 600 MTow- er DP reprezintă alegerea cea mai bună. Daca e să-i compari punctajul global bun obținut in testele benchmark, cu pretul mic, constati că reprezintă un real chilipir. Punctajul său CDRS-03 Viewperf a fost de mijloc (20) însă nu a furnizat motive de comentarii. A obți- nut cele mai bune punctaje în testele în vir- gulă mobilă Fourier si BYTEmark gi a obti- nut cel de-al doilea punctaj în testele de baze de date Access de la Microsoft. În testele C++ aobţinut rezultate moderate, cu toate că reprezintă în continuare o alegere dem- nă de luat în seamă de programatori. ” În ceea ce priveşte raportul pret/perfor- manta, 600 Mtower DP a fost urmat indeaproape de Poly 7300LS de la Polywell. Datorită valorii sale, acest sistem merită o menționare onorabilă. În testele Fourier s- a clasat pe locul secund în ceea ce priveşte viteza de execuţie (împreună cu mașinile de la Intergraph şi DTK), obţinând în același timp rezultate C+ + satisfăcătoare (un pro- cent clasat în primele două treimi). Rezul- tatul CDRS-03 Viewperfa fostcu puţin mai bun decât media (25), obţinând rezultate puternice în testele Fourier si BY TEmark. S- acomportat bine chiar și în testul de aplicații de afaceri Bapco, clasându-se pe primul loc. - Într-o prezentare plină de subsisteme grafice rapide, Compaq, DTK şi IBM au oferit de asemenea performante grafice care trebuie luate în calcul. Toate trei au obţinut un punctaj egal cu 36 în testul CDRS-03 Viewperf. Fiecare mașină a prezentat carac- teristici puternice. Spre exemplu, IntelliS- tation M Pro dela IBM lucrează bine cu apli- caţiile de baze de date, prezentând cel mai rapid punctaj Access din această prezentare. De asemenea, a avut o evoluţie corespun- zătoare în ceea ce priveşte graficele 2-D, obţinând un punctaj mai bun decât media în testele InterMark. APRI-76M/K300 de la DTK si Professional Workstation 6000 Model 6300 de la Compaq au fost printre cele mai rapide în testele noastre C+ +. Sis- temele s-au comportat bine şi când au fost supuse la alte teste, cum ar fi cele Fourier, BYTEmark şi Bapco. Dacă doriţi un sistem grafic performant, e bine sd evitati MicroFLEX-PII/300 de la Micro Express. Punctajul sau CDRS-03 Viweperf a fost de doar 4 puncte. Însă el poate constitui o bună alegere pentru pro- gramatori datorită punctajului bun obținut în testele C++, Fourier şi BY TEmark. Ce au relevat testele Pe durata testărilor, fiecare sistem s-a do- vedit capabil să îndeplinească rolul unei stații de lucru desktop respectiv pe cel al unei staţii grafice (stil-CAD). Testele noastre au inclus analize comparative în patru domenii: per- formanta, facilitate, preţ şi caracteristici. Sistemele testate au prezentat un decalaj mare al preţurilor. Cel mai ieftin sistem a costat 2199$ iar cel mai scump 17 759$. N-ar trebui să ne surprindă faptul că între www.agora.ro/byte/ FOTOGRAFIA: JIM COON © 1998 CEL MAI BUN SISTEM Intergraph TDZ 2000 3D Bine acordat pentru grafice, statia de lucru TDZ 2000 3D de la Intergraph a depăşit toate celelalte sisteme în testele de grafică 3-D. De asemenea, a trecut în zbor prin multe din testele la care am supus-o, cum ar fi Viewperf CDRS- 03, Fourier şi Bapco, dovedindu-şi capacităţile în rularea Tehnologie PONE REZULTATELE EVALUĂRII PONDERE Implementare aplicaţiilor de grafică, în cele de procesare intensivă în virgulă mobilă şi cele de afaceri. Intergraph TDZ 2000 3D Hewlett-Packard HP Kayak XW Xi 600 MTower DP Polywell Poly 7300L5 IBM IntelliStation M Pro DTK APRI-76M/K300 Compag Professional Workstation 6300 Micro Express MicroFLEX-PII/300 PRET PERFORMANTA CARACTERISTICI $15,385 AAA AAA $17,759 Ai Ai $2999 Ai AA tok $3858 rii ăi $7695 AAA kkkk $5062 © tok tokk $7695 AXA AAA $2199 kk AAA FACILITĂŢI EVALUARE GENERALĂ FOI hte Fok hehe ake Bok kkk to Ia ok | OI A Aki tok "Ari Ai Akai i „CEA MAI BUNĂ VALOARE Xi 600 MTower DP Cu un UC rapid şi un preţ mic, Xi 600 Mtower DP ar trebui să reprezinte o staţie de lucru Windows NT impor- tantă. Cu un punctaj solid al performanţei globale, per- formanţe grafice mai bune decât media şi un preţ de 2999$, ea reprezintă cea mai avantajoasă afacere. „PREŢ PRET PERFORMANTA Xi 600 MTower DP $2999 AAA Ai Polywell Poly 7300L5 $3858 Odaii Aki „DTKAPRI-76M/K300 $5062 Ari took Micro Express MicroFLEX-Pll/300 $2199 iii se Intergraph TDZ 2000 3D $15,385 dak Odaii „Hewlett-Packard HP Kayak XW $17,759 eke Ai IBMintelliStationMPro anii S760. Ai ii Compaq Professional Workstation 6300 $7695 ii Aki dete te hte Exceptional XXX Foarte bine XX Bine hk Acceptabil : x Slab cele mai scumpe respectiv cele mai ieftine sis- teme a existat o diferență respectabilă în ceea ce priveşte performanţa. Deşi au venit echipate asemănător, între sistemele mai rapi- de respectiv mai lente din grupul testat am înregistrat un decalaj de 130 procente în cazul testelor benchmark C+ +. În benchmark- urile Fourier, raportul a fost asemănător, cel mai lent sistem având nevoie pentru îndeplinirea unei sarcini de un timp cu 119% mai mare decât cel necesar unui sistem rapid. Cu toate acestea, adevărata încercare au con- stituit-o subsistemele grafice, unde diferența între punctajul cel mai bun respectiv cel mai slab a fost de 868 procente (cu toate că sis- temele de valoare medie s-au situat cu doar 190 de procente sub cele mai rapide). Nu e deloc surprinzător că primele două www.agora.ro/byte/ sisteme mai scumpe au fost şi cele mai puter- nice, în special în testele grafice. Kayak XW şi TDZ 2000 3D de la Intergraph a oferit o performanță grafică dublă față de rivalii săi apropiați (Compaq, IBM și DTK) şi desigur un pref mult mai mare. În timp ce multe din sistemele de valoare medie în testele grafice (IBM, Compaq, DTK şi Xi) s-ar descurca bine cu sarcinile de procesare grafică intensivă, MicroFLEX-PII/300 care a obtinut un punc- taj miceste potrivit pentru funcții grafice mai puţin intense cum ar fi programarea. Suplimentar acestor ample urcușuri şi co- borâșuri ale performanței, pe durata testelor noastre am observat că producătorii au inclus noi tehnologii performante. Spre exemplu, În câteva sisteme testate a fost observat RAID. HP a livrat un sistem echipat cu un controler CARACTERISTICI FACILITĂȚI — EVALUAREGENERALĂ <+€ AAA Ai Akai hardware SCSI pentru unităţile sale de disc, împreună cu o cartelă RAID. Intergraph a deţinut același software complet, sub NT. Varietatea cartelelor grafice de perfor- manță ridicată pare să fie aproape fără limite, iar producătorii continuă să permită adaptarea acestora la cerințele clientului şi alegerea propriilor cip seturi şi cartele grafice 3-D. Suplimentar, sistemele testate sunt mai ușor de administrat decât au fost vreodată. Producătorii au continuat să-şi îmbu- nătăţească pachetele de programe de admin- istrare, cum ar fi uneltele HP Top, Intersite de la Intergraph şi softul de administrare Netfinity de la IBM. Ele oferă o colecţie de unelte care indică resursele sistem disponi- bile și funcţionalitatea, informându-vă despre „problemele potenţiale. IANUARIE 1998 BYTE România 25 Separate din start i | Securitate bună SS portul de încărcare entru a împiedica CD-ROM de la furtul, IBM a pre- văzut un număr serial format din 22 de cifre, gravate cu laser pe circuitele DIMM si UC. In plus, el stocheaza un număr digital serial in EPROM. Există o com- panie de securitate (Retainagroup), care permite înregistrarea numerelor seriale. Compaq reamintește de noile tipuri de echipamente stereo de mașină. Acest sistem a înregistrat puncte pentru comoditatea ofer- ită. Compaq pretinde că acest dispozitiv prezintă mai putine disfunctional- itati in comparatie cu unitatile CD-ROM tipice. RAID invadeaza PC-ul tatia de lucru HP Kayak XW prezinta tehnologia FastRAID, care asigură un cache pe hard disc si un nivel 0 RAID (disk striping). RAID este o tehnică de combinare a unui număr de unităţi hard pentru a forma un singur sistem de stocare. Beneficiile includ o securitate crescută a datelor și nivele ridicate ale ratei de transfer a datelor și 1/0. Până în prezent, această tehnologie a fost dis- ponibilă doar serverelor de fișiere dedicate. Pe baza tehnologiei ARO (RAID port Option) de la Adaptec, ea constă dintr-o placă sistem special modificată, cartelă de adaptare PCI și unități hard. 26 BYTE Romania Bee majoritatea utilizatorilor staţiilor de lucru performante vor trebui să compileze programe, să folosească foi de calcul tabelar care necesită o procesare intensă și să ruleze grafice 3-D, am acordat o pondere dublă testelor C++([testul de limbaj), Fourier (anal- iză de fișier WAV) și Viewperf (grafice OpenGL) în calcularea perfor- manei globale. În ceea ce privește aplicațiile de afaceri acestora le- am acordat o pondere obișnuită fiind important de evaluat, însă nu cruciale. Spre exemplu, testele C++, Fourier și Viewperf fiecare au reprezentat 18,18 % din punctajul total al performanţei. Access, InterMark, BYTEmark pentru întregi respectiv pentru virgulă mobilă și Bapco au constituit fiecare o bucăţică de 9,09 % din punctajul glob- al. Aceste teste ale performanţei combinate au reprezentat 70 % din punctajul total, din care facilităţile au reprezentat 20% iar caracter- isticile 10%. C++ MaibunP 4 Mai slab Viewperf Mai bun P IANUARIE 1998 4 Mai slab Fourier Mai bun > ici un test benchmark singu- lar nu vă poate spune tot pen- tru a afla cât de bine va func- tiona un sistem. Cu toate acestea, puteţi rula şapte benchmark-uri standardizate industrial, variind de la aplicaţii de afaceri din lumea reală la teste de grafică de înaltă performanță OpenGL ŞI vă veţi forma o idee suficient de bună. Am rugat producătorii să ne furnizeze stații de lucru încărcate cu o singură parti- tie de NT Workstation 4.0 (cu Service Pack 3). Toate sistemele trebuiau sa se confor- meze minimului nostru de specificaţii (0 cartelă grafică OpenGL PCI cu un minim de 4 MB de video RAM, 128 MB de RAM sistem şi o unitate hard de minim 3 GB). Performanța Testul C++ ne-a ajutat să evaluăm cât de bine se va comporta un sistem atunci când va fi supus unei compilări MEC (Micro- soft Foundation Class). Am rulat un test multiprocesor care a măsurat viteza cu care un sistem poate construi (compila şi lega) un cod sursă prin rularea simultană a două instanţe de Visual C++ 4.2. Trei suite mono-filare de la Viewperf 5.0 aualcătuit testele grafice de înaltă per- formanta pentru evaluarea perfor- manţelor grafice. Viewperf CDRS-03 a folosit elemente de design-industrial, DX- 03 a testatelementele de vizualizare ştiinți- fică şi AWADVS-01 a testat animația 3-D. Toate testele au fost rulate la o rezoluţie color de 1024x768 pixeli cu culori reale. Pentru a analiza puterea de procesare în virgulă mobilă care este crucială pentru multe aplicaţii ca cele de calcul tabelar avansat, am folosit testul Fourier. Acest program analizează conținutul spectral al unui fişier WAV şi încarcă două copii simultane ale testului, în timp ce NT-ul administrează sesiunea de multiprocesare. De asemenea, versiunea 2.0 a bench- mark-ului BYTEmark ne-a ajutat să tes- tăm UC-ul, FPU şi memoria sistemului. Testul Access, un benchmark bazat pe aplicaţie, care a folosit compilatorul Test Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale „redactorilor BYTE,; bazate pe testele dirijate de NISL, Inc., prezentate într-un număr recent al pu- blicatiei PCDigest. Pentru un exemplar al rapor- tului complet, contactati NTSL la 625 Ridge Pike, Conshohochen, PA 19428; (610)941-9600; pe internet, editors@ntsl.com, pentru abonament, contactati Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mures. BYTE Magazine şi NTSL reprezintă unităţi funcţionale ale The McGraw-Hill Companies. www.agora.ro/byte/ REZULTATELE TESTELOR 4.0 de la Microsoft a măsurat cât de bine poate un sistem să genereze tranzacţii multiple de baze de date de afaceri. Am folosit de asemenea Sysmark 4.0 for NT de la Bapco, care a măsurat spre exem- plu performanţa PC a unui client NT de-a lungul unui spectru de aplicaţii de a- faceri cum ar fi Word for Windows 6.0 (na- tiv pe 32 de biţi), Excel 5.0 (nativ pe 32 de biti), exim Project 2.0e (nativ pe 32 de biti), Orcad MaxEDA 6.0 (nativ pe 32 de biți) şi PowerPoint 4.0 (emulare pe 16 biti). Testul video Inter Mark a măsurat ope- ratiile primitive GDI (Graphical Device Interface) şi a afişat întreaga imagine gene- rată de aplicaţii cum ar fi Excel, Word, Co- relDraw, PowerPoint, Freelance Graph- ics și altele. Facilități și caracteristici Am examinat cele opt maşini urmărind fa- cilitățile oferite printr-o focalizare pe două domenii: design-ul sistemului şi documen- tarea. Am evaluat cât de uşor este să înde- părtezi şi să reinstalezi carcasa spre exem- plu. Uşurinţa în realizarea de upgrade (pentru adăugarea de RAM şi dispozitive de stocare în masă) a adăugat puncte supli- mentare pentru punctajul de facilități. Am avut în vedere sloturile de memorie acce- sibile şi compartimentele pentru unități care oferă spaţii pentru cablare. Am oferit cele mai bune distincţii siste- melor cu manuale specifice producă- torului care erau cuprinzătoare, includeau diagrame uşor de folosit şi ofer- eau informaţii tehnice actuale. Cele care ofereau informaţii puţine despre placa de bază, unitatea hard şi subsistemul grafic La 2999$, 600 MTower DP de la Xi este alegerea cea mai rentabilă. au fost notate slab. Fiecare producător a completat un chestionar lung şi a oferit o descrierea car- acteristicilor fiecărui sistem şi a opţiunilor de suport. Am cântărit fiecare caracteristi- că şi am calculat un punctaj global al acestora. Caracteristicile legate de perfor- manţă includ dimensiunea şi politica de scrierea cache-ului secundar. Dispunerea pe placa de bază a controlerelor hard dri- ve, a adaptoarelor de rețea şi a adaptoa- relor grafice eliberează soclurile de exten- sie şi câştigă puncte suplimentare pentru sistem. În final e important de notat că po- litica de garanții și suport este ceea care se- pară în mod frecvent producători majori de producătorii de mâna a doua. [din BYTE, 0 publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel. Moldovan] IANUARIE 1998 BYTE România 27 STAȚII DE LUCRU LA 300 MHZ CARACTERISTICI Compaq Computer Corp. DTK Computer, Inc. Hewlett-Packard Co. Modele Compaq Professional Workstation APRI-76M/K300 HP Kayak XW PC Workstation 6000 Model 6300 Preţul la testare $7695 $5062 (without monitor) $17,759 Apreciere generala tok tok Ardi PROCESOR Localizare UC (-uri) Platformă SEC pe slot 1 SEC pe slot 1 Producător și versiune BIOS Compaq 8/97 Award 1 Phoenix SHB.01.02 ISA PnP Flash BIOS Vv v v Compatibil DMI v Vv Configurare sistem de pe ROM, disk ROM ROM INFORMAȚII ECHIPAMENT Producător și model cartelă sunet ESS Audio Drive Chip Creative Labs AWE-64 Analog Devices AJ16AS Producător și model drive CD-ROM Various > Toshiba XM-6102 Panasonic CR-585-B Producător și model Fax modem Opţional Opţional N/A Producător și model placă de bază Compaq DTK PRM-0076l He Producator si model cip/placa grafica Diamond Fire GL 4000 3D Labs Glint MX HP Visualize fx4 Adaptor video (tip bus extern) 64-bit PCI 32-bit PCI AGP pentru accelerator 3-D 32-bit PCI Memorie video instalată/maxim (în MB) 31/31 40/56 18/34 Tipul memorie video DRAM (SDRAM, CDRAM) VRAM, EDO RAM SGRAM Rezoluţie video maximă, fără upgrade 1280x1024 1920x1200 1600x1200 'PORTURII/O Număr total porturi seriale 2 2 2 Tip port paralel Extins, îmbunătățit Selectabil Selectabil Port SCS|-2/USB disponibil 1/2 1/2 1/2 MEMORIE Standard /max. RAM pe placa de bază (MB) 128/512 128/1024 128/512 Tip RAM Cu buffer EDO 64-bit SDRAM ECC SDRAM Instalat EDO RAM si cache L2 v Vv Cache RAM maxim (KB) 512 512 1024 HARD DRIVE ȘI CONTROLER Hard drive Diferite 4.3-GB 4.3-GB Seagate ST34501W 4.3-GB Seagate Cheetah Producător și model controler hard drive Compaq Integrated Ultra SCSI Adaptec AHA-2940UW Adaptec AIC-7880 Tip interfaţă hard drive Ultra Wide SCSI Ultra Wide SCSI-2 Ultra Wide SCSI Timp de acces (ms) 8 8 75 SOCLURI DE EXTENSIE Arhitectura primara PCI ISA, PCI, AGP PCI Arhitectură local-bus PCI HPSA PCI PCI, AGP Socluri bus-mastering V v Vv Socluri pe 16 biti ocupate/vacante 0/4 2/1 0/1 Socluri PCI local-bus ocupate/vacante 1/1 2/1 2/1 Socluri partajate 4 1 1 COMPARTIMENT UNITĂȚI Compartimente de 5 inci (total/expus) 8/2 4/4 2/2 Compartimente de 3 inci (total/expus) 0/0 4/2 1/1 INFORMATII PRODUCATOR Garantie (in ani) SPL FR 2/P,L,R 3/P,L,R Număr telefon producător 281-370-0670 626-810-0098 415-857-1501 Număr telefon gratuit 800-345-1518 800-289-2385 800-322-4772 Adresă Web http://www.compaq.com http://www.dtkcomputer.com http://www.hp.com =BYTE Best ~ =da; Garantie: P= parțială; L=manopera; A A AA A Excepţional AAA Foarte bine AA Bine N/A=nu se aplică. F= costul transport; R= retur la beneficiar AA Acceptabil * Slab 28 BYTE România IANUARIE 1998 www.agora.ro/byte/ IBM PC Co. Intergraph Computer Systems Micro Express Polywell Xi Computer Corp. IBM IntelliStation M Pro TDZ 2000 3D Graphics MicroFLEX-PIl/300 Polywell Poly 7300L5 Xi 600 MTower DP Workstation $7695 $15,385 $2199 $3858 $2999 kk Adi = tok drd Ari Placă de bază Placă de bază SEC pe slot 1 Placă de bază SEC pe slot 1 IBM 17 Intergraph 926B Award AMI 4.5 AMI81997 v v V V ¥ v v v v v ROM, disc ROM, disc ROM ROM ROM Crystalwave 4236 Crystal CS4237B Integrated Opti 32W-3D Creative Labs AWE64 Creative Labs AWE64 Sony 24x Max Panasonic CR585-BN7-1 Toshiba 6100B Toshiba 6102B Toshiba 6201B Optional Optional Databridge 56K Diamond Supra 56K „ Opţional IBM Intergraph TDZ 2000 Micro Express P2 6x MicroStar MS-6111 Supermicro P6DLS Intergraph Intense 3D Intergraph RealiZm!lVX25-GT ATIExpertQ Work 3D Labs Permedia Il 3D Labs Permedia ll Pro2200/4t 16 Graphics 32-bit PCI 32-bit PCI 64-bit AGP 64-bit AGP 64-bit AGP 20/20 32/32 8/8 8/8 8/40 SGRAM, SDRAM SDRAM WRAM SGRAM SGRAM 1280x1024 1824x1368 1600x1200 1600x1200 1600x1200 2 2 2 2 2 Selectabil, extins Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil 3/2 1/2 0/2 0/2 1/2 128/512 64/512 128/256 128/512 64/1024 SDRAM ECC 64-bit ECC SDRAM DIMM ECC SDRAM 64-bit SDRAM ECC SDRAM, EDO Vv N/A v N/A V 512 512 512 1MB 512 4.51-GB/7200-rpm IBM 4.3-GB Seagate Cheetah 4.3-GB Quantum ST4300 4.3-GB Seagate Cheetah 4.3-GB IBM DCAS-34330 ST34501W IBM TI EA-73AF2EW Quantum ST4300 Adaptec AHA-2940UW Adaptec AHA-2940UW SCSI Ultra Wide SCSI-2 Ultra DMA EIDE SCSI-2 Ultra Wide SCSI-3. 7.5 8 9 75 8 ISA, PCI, AGP, ISA PCI, ISA, AGP PCI ISA, PCI, AGP PCI PCI, AGP Chained PCI PCI PCI, AGP ACP V V V V v 0/5 0/4 2/1 2/0 1/2 0/5 3/3 1/2 1/2 0/4 5 1 1 1 1 2/1 3/3 3/3 2/2 4/4 4/2 5/3 3/2 1/1 4/2 3/P,L,F,R 3/P,L,F,R- 1/site 4/P,L, R (limited F) 5/P,L,R 3/P,L,F,R-1/site See Web site 205-730-2000 714-852-1400 650-583-7229 714-498-0858 800-426-2968 800-763-0242 800-989-9900 800-999-1278 800-432-0486 http://www.pc.ibm.com http://www.intergraph.com/ics _http://www.microexpress.net _ http://www.polywell.com http://www.xicomputer.com NOTĂ: Toate sunt sisteme Pentium II la 300 MHz. poe f Dn rea 4 O/DYte/ IANUARIE 1998 BYTE Romania 29 30 BYTE Romania „20 [ Nouă programe de fax pentru Internet ransmiterea de fax-uri a devenit o componentă vitală în afacerile moderne. Simpla artă a transmiterii de fax-uri de acum de mai bine de un deceniu a devenit în prezent mult mai complicată. În particu- lar, transmiterea de fax-uri în reţea pare un pas mare şi complex. Pentru transmiterea de fax-uri în reţea, aveţi nevoie de un fax-server, plus clienți individuali. Din ce în ce mai mulţi clienţi de fax în rețea au început să fie integrați cu clienţi e-mail şi navigatoare Web. Trans- miterea de fax-uri IP (vezi caseta TECH FOCUS) este disponibilă în prezent la orice produs fax-server de mare performanţă. De asemenea, serviciile de rutare ieftine furnizate de servere, pot oferi o modalitate mult mai avantajoasă în transmiterea faxu- rilor. Suportul Web se răspândește în mod crescător, fiind posibilă includerea de ser- vicii de transmitere, de vizualizare $i de primire de fax-uri. Majoritatea serverelor de fax necesită, în special la nivelul întreprindere, un serv- er SO robust cum ar fi Unix, Novell Intra- netWare sau Windows NT Server. Majori- tatea serverelor au în vedere doar una sau două platforme. În prezent, este folosit în principal Windows NT Server, în timp ce altele necesită de asemenea Microsoft Exchange Server pentru a putea rula. Grup de lucru sau întreprindere? Serverele de fax pentru grupuri de lucru suportă în mod tipic un singur modem, în timp ce serverele de nivel întreprindere pot administra până la 32. Serverele de nivel i întreprindere oferă în cele mai multe cazuri . un suport multiserver, o prezentare a gradu- lui de încărcare a serverelor și transmiterea de fax-uri IP. Aceste servere oferă, de ase- IANUARIE 1998 menea, un suport pentru operaţii protejate la căderi, jurnalizări sofisticate, suport pen- tru taxare, suport pentru evenimente, com- patibilitate SNMP si un control superior, mecanisme de securitate. Multe din serverele de fax de nivel intre- prindere oferă funcţii de mesagerie mult mai complexe şi o integrare mai bună cu sis- temele de mail, cum ar fi Microsoft Exchange şi Lotus Domino. Majoritatea direcționează fax-urile şi documentele ae BEST lazi m îm ataşate, în formatele originale de fişier în loc de fişiere de fax Group 3, astfel încât uti- lizatorii pot transfera documentele, for- matate din plin, care pot fi editate, utilizând simplul mod de trimitere al fax-urilor. . Multe din serverele de fax sunt atașate la servere de e-mail specifice, în mod uzual Microsoft Exchange, ceea ce poate consti- tui un beneficiu sau un dezavantaj, în funcție de situaţie. Serverele de fax de nivel între- prindere tind să devină scumpe pentru micile grupuri de lucru, însă ele oferă o posibilitate de evoluţie excelentă. De asemenea, ele sunt mai puţin costisitoare atunci când sunt amor- tizate pe un număr mare de utilizatori. Testând serverele BYTE a adunat şase servere de fax de nivel întreprindere: Faxination for Microsoft Exchange de la Fenestrae, FAX maker de la GFI, FAXserver for Windows NT de la Computer Associates, Fax Sr. 2.0 de la Transmiterea fax-urilor prin Internet poate economist timp si bani. De William Wong Omtool, FACSys si RightFax for Windows NT de la Optus Software. Am urmărit în © primul rând serverele NT, deși majoritatea aveau de asemenea versiuni pentru alte plat- forme, cum ar fi IntranetWare de la Nov- ell şi Unix. Am urmărit, de asemenea, serverele pentru grupuri de lucru: LanFax NT 5.0 de la Alcom, FAXport de la Lan- Source Technologies și WinFax for Net- works de la Symantec. În testările noastre, am folosit TR114 Brooktrout, GammaFax Cpi Dialogic și Sportster 3Com/U.S. Robotics, toate fiind cartele ISA fax-modem interne. TR114 este o cartelă fax cu patru porturi care este configurată să suporte două linii de voce şi două linii DID (Direct Inward Dialing- apel intern direct). GammaFax Cpi, un fax-modem dedicat, cu o singură linie, cu o procesare proprie la fel ca şi TR114, suportă semnalizare DIME (Touch-Tone) pentru rutarea fa- xurilor de intrare. Sportster-ul este un fax-modem stan- dard, ieftin; este potrivit pentru PC însă, în mod normal, este adecvat doar pentru fax-servere de capacitate redusă. Fiecare modem suportă de asemenea ISID (I'rans- mitting Subscriber Identification) şi CSID (Calling Subscriber Identification), ambele fiind bazate pe o transmitere a datelor maşină (şi nu utilizator) oferind astfel posi- bilitatea unei utilizări limitate pentru rutare. Platforma noastră principală de testare a fost un PC Pentium la 166 MHz care rula NT Server 4.0. Am folosit Windows 95 pen- tru produsul workgroup de la Symantec care nu a rulatsub NT Server. Ne-am concentrat pe caracteristicile administrative și pe ca- racteristicile client avansate, urmărind acce- sul în cazul navigatoarelor Web, adminis- trarea de la distanță, suportul pentru fax IP. . şi indicarea nivelului de încărcare. www.agora.ro/byte/ Cu FAXserve Administrator, Computer Associates a opțat pentru prezentarea datelor. aaa în trei cadre, într-o interfață Windows curată. a Sesion sisal ; Faxination server Administrator Cu IntraFax adaugat la LanFax, serveruldela Alcoma adunat la un loc © într-o imagine compactă. toate informaţiile nece- sare de fax IP. o evutiitri A a săli tă IAN al > PAXmaker Gateway Directory Properties — i i | i Ei i i i | [ZE OSiq$Ş' Fereastra de administrare Faxination de la Fenestrae prezintă administratorul de reţea cu familiarul NT Explorer - cum ar fi o vizualizare a resurselor și a opțiunilor. FAXport Pe lângă fax-uri, acest server de group poate coordona de asemenea modemuri partajate (numite WINPort) şi, sub NT, servicii de acces de la distanţă (numite RASport - Remote Access Service), oferind posibilitatea ca un fax-modem să fie folosit pentru comunicații standard sau pentru utilizare RAS. Ambele necesită un client activ, fiind posibilă parta- jarea unui singur modem de către trei servere. Administrarea securităţii este realizată prin clientul FAXport în mod independent de SO. Puteţi limita accesul la majoritatea opţiunilor oferite de server, cum ar fi con- trolul sarcinii de lucru, cărţi de telefon, profiluri utilizator şi configurare server. FAXport oferă cc: Mail, Microsoft Mail şi porți Exchange Server. Există de aseme- nea un API pentru dezvoltatori, incluzând un număr de programe demo Visual Basic. Cu TR114, FAXport suportă o rutare internă via DID. Am descoperit că uneltele de administrare şi monitorizare oferite de FAXport sunt limi- tate. Spre exemplu, caseta de dialog care per- mite monitorizarea serverului, listează doar totalul sarcinilor de lucru. Jurnalul oferă in- formaţii mult mai detaliate, însă chiar şi su- portul de taxare este limitat. Dacă doriți doar opartajare a fax-modemurilor, FAXport este cea mai bună alegere. Pentru o administrare mai complexă e bine să căutați altundeva. LanFax NT 5.o Acest fax server workgroup sofisticat prezin- tă un număr de caracteristici de nivel între- i | 4 aug i server Drahng | i] $ Fereastra de rutare a FaxSr. de la Omtool vă permite configurarea în orice moda căii de transmisie către ser- vere specifice și a numerelor de telefon situate la distanţă. @ FAXmaker dela GFI va permite adaptarea la propri- ile cerinte a cozilor de asteptare, plus optiuni de configurare specifice, desti- natii de adrese IP si date utilizator. FAXport oferă administratorului un control considerabil asupra tuturor parametrilor de apel, până la sec- venţa în care diferitele elemente sunt formate pentru apel, respectiv care - CSID este transmis cu fiecare fax. prindere. El se completează cu IntraFax de la Alcom, care permite unui navigator Web să receptioneze și să vizualizeze fax-uri. Desi este cel mai des folosit în intranet, IntraFax (care este de asemenea fundamentul pentru IP Fax Service de la Alcom) lucrează la fel de bine dacă un ruter conectează serverul la Internet. LanFax este un serviciu NT pentru o secu- ritate și încredere sporită. Suportul utiliza- tor multiserver este oferit prin suportul de domeniu NT. LanFax oferă suport pentru clienți de poştă MAPI şi Microsoft Exchange Server, astfel încât clienţii Exchange şi Out- look pot accesa LanFax. LanFax a lucrat cu toate cele trei cartele de fax, manevrand DID, DTMF, TSID/CSID si rutarea de canal. LanFax oferă clienți pentru Windows 3.x, Windows 95 si Windows NT IANUARIE 1998 BYTE România 31 Software Lab Report Nouă programe de fax pentru | nternet CARA CIE NI Sti cul Faxination FAXmaker FAXport FAXserve for NT Fax Sr. 2.0 FACsys 4.1 CLASA SERVER Enterprise Enterprise Workgroup Enterprise Enterprise Enterprise Client navigator Web Option Rulează sub Windows NT Vv V Vv v ¥v Vv Necesită Microsoft Exchange V Vv Alte versiuni SO Windows 95 IntranetWare VMS, Unix Serviciu NT V V V Vv V V FaxIP V LA Option v v Rutare ieftina Vv Option V Poartă SMTP Part of Vv Option Vv Part of Exchange Exchange Plati/decontari Vv V : v V A Compatibil MAPI Vv v V V v ¥ Tipuri de linii suportate Voice, Voice, Voice Voice, Voice, Voice, ISDN ISDN ISDN, T1 ISDN ISDN, T1 Administrare multiserver vV V Vv V de la distanţă Partajarea sarcinii între servere Vv V Vv RUTARE INTERNA Apel intern direct, Touch-Tone V vV Vv V Vv V Rutare linie V ¥ V V Alte rutări OCR CSID CSID, CSID option cover page rare es y/=da iar IntraFAx oferă un acces bazat pe Web. WinFax for Networks Produsul de la Symantec permite utilizato- rilor WinFax Pro să partajeze modemuri. Deşi este comparabil cu FAXport în funcționalitate şi operaţii, suportând până la patru modemuri, WinFAX for Networks (WEN) rulează doar sub DOS și Windows 3.x şi 95, şi nu sub NT Workstation sau Ser- ver. Există suport de rețea pentru IPX şi Net- BIOS dar din nefericire nu si pentru IP, care se pare că este standardul de facto. Deoarece WEN necesită un suport atât de simplu, el poate fi rulat chiar si pe un 286 pentru administrarea liniilor multiple. La fel ca şi cu FAXport/WINport, puteţi instala WEN cu Delrina CommServer 1.0 pentru coordonarea partajarii modemurilor. Kit-ul client este WinFax Pro 8.0 pentru Windows 3.x, 95 sau NT - aceasta fiind prac- tic cea mai bună parte a sistemului. WinFax Pro este un bun program de fax pe care-l puteţi folosi în modul utilizator singular. El include Talk Works (un sistem robot tele- fonic / fax la cerere) şi Textbridge pentru OCR, de la Xerox. Clientul suportă două modemuri, chiar prin WEN, astfel încât puteţi transmite şi recepționa în acelaşi timp. Fax-urile de ieşire vor concura pentru prioritate la transmisie, astfel încât, în mod inevitabil, va fi introdusă o întârziere până ce modemul se eliberează. Fax-urile de intrare însă sunt direcționate către un PC de „recepţie“ desemnat. 32 BYTE România IANUARIE 1998 Dacă nici un PC desemnat nu rulează Win- Fax Pro, fax-ul de intrare va fi respins. În plus, fax-urile primite la recepţie trebuie să fie vizualizate şi direcționate, în mod indi- vidual, către persoana potrivită. În mod evi- dent, aceasta nu va fi realizată pentru opera- ţii neasistate sau fax-uri broadcast. Serverul WFEN oferă o administrare și o monitorizare limitată; determină care mode- muri sunt active însă nu le compară cu alte produse. WEN va avea succes la organizaţii mai mici care folosesc deja WinFax Pro ajutându-le să găsească o utilizare pentru sis- temele 286, 386 sau 486. Faxination for Microsoft Exchange Fenestrae prezinta o linie de imbunatatiri - in transmiterea de fax-uri Exchange Server, incluzând kit-uri pentru SAP/R3, telex şi folosire mobil/pager. Faxination for Microsoft Exchange (FME) este oferit în mod standard cu două linii respectiv cu 16 linii pentru versiuni de întreprindere. Ambele oferă aceeaşi funcţionalitate şi ambele necesită Microsoft Exchange pentru a rula pe acelaşi server. FME se completează cu clienții Exchange Server, astfel încât fa- xurile de intrare pot fi puse în cutia poştală a utilizatorului și vizualizate de acolo. FME suportă o rutare fax internă folosind DID, fax-modemuri cu porturi singulare respectiv multiport, linii digitale T1, E1 şi ISDN. Clienţii de poştă pot transmite faxuri cu documente atașate (chiar documente ActiveX) iar aplicaţiile pot crea faxuri folosind un driver special de tipărire fax. Serverul administrează toate conversiile de format, astfel încât putem transmite mesaje Exchange atât primitorilor de poştă cât şi celor de fax. Utilizatorii de mail primesc fişiere native, în timp ce utilizatorii de fax recepționează documente prelucrate grafic. FME realizează rutarea cu cel mai mic cost, pe baza datelor configurate de adminis- tratorul de rețea. Oferă rapoarte ale taxelor şi bilanţului pe bază de tabele cu tarife pro- gramabile. Foile de acoperire adaptate pot folosi informaţia de director Exchange pre- cum şi nume și numere de telefon. Remote Gateway Manager al FME permite o moni- torizare a cozilor de aşteptare fax și o vizualizare în timp real a fişierelor jurnal. FME nu va atrage toate organizaţiile însă cele care folosesc Microsoft Exchange Ser- ver îl vor plăcea într-adevăr. FAXmaker GFI prezintă produse fax pentru diferite medii: FAX maker pentru Exchange, pentru intranet şi pentru reţele. Toate serviciile lucrează sub NT şi Windows 95, cu excepția Faxmaker for Exchange care necesită Win- dows NT Server si Microsoft Exchange Ser- ver. FAXmaker pentru intranet suporta clienti mail POP3 fiind de asemenea o poartă SMTP. FAXmaker pentru retele vine cu clienti pentru Windows 3.x, 95 si NT. Toate cele trei produse sunt comparabile in functionalitate cu exceptia gradului de inte- www.agora.ro/byte/ Nouă programe de fax pentru Internet Software Lab Report grare client, putând fi folosite pe același ser- ver. Rutarea fax-urilor de intrare include DID, DTME şi CSID. Puteţi folosi de asemenea rutare OCR opţională, cu o arhivare fax pen- tru căutare. Sunt suportate notele de fax. Rutarea Internet FAXmaker foloseste e- mail, ceea ce înseamnă că serverele FAX- maker nu trebuie să se conecteze direct unul la celălalt. FAX maker suportă patru linii în configu- ratia sa standard, care poate fi extinsă la 32 de linii. Optiunile voice-mail si fax-la-cerere nu au facut parte din testul nostru software, însă ele sunt disponibile. Am constatat că FAX maker este uşor de instalat deşi docu- mentaţia sa a fost subţire. Prezintă o mulţime de caracteristici de nivel întreprindere însă duce lipsă de servicii importante, cum ar fi prezentarea nivelului de încărcare. FAXserve pentru Windows NT FAXserve pentru Windows NT (FSNT) ofera o integrare cu Microsoft Exchange Server, fiind complementul FAXserve pentru Net- ware, care lucrează cu Group Wise. FSNT rulează ca și un serviciu NT şi foloseşte secu- ritatea NT, oferind un acces singular de conectare la serviciile de fax. Cu FSNT puteţi chiar limita utilizarea de lungă distanță. FSNT oferă multe caracteristici de nivel întreprindere în kit-ul de bază, incluzând suport server multiplu, cu o prezentare a nivelului de încărcare. O rutare mai ieftină opțională poate folosi Internet sau intranet www.agora.ro/byte/ iar o poartă SMTP oferă integrare e-mail cu sistemele de mail GroupWise, Exchange Server şi Lotus Domino. Clienţii FSNT sunt compatibili MAPI. FSNT suportă de asemenea adaptoare ISDN si T1, in plus fata de fax-modemurile analogice. Instalarea sa a fost simplă, ajutată de detectarea hard automată. Rapoartele de taxare sunt disponibile direct, fără a fi nece- sar un export de informaţie. Administrarea de la distanţă simplifică administrarea rețelelor rapide. FSNT utilizează o bază de date compatibilă ODBC, astfel încât puteți schimba date cu alte aplicații. FSNT direcționează documentele atașate către serverul destinaţie, unde aplicația potrivită le convertește. Dacă destinaţia este un fax, procesul de randare apare chiar înainte ca apelul să fie făcut. Deoarece multiplele sale opţiuni sunt eva- luate separat, preţul configurației de bază este semnificativ redus, fiind astfel aplicabil atât pentru soluţii workgroup cât şi pentru cele de nivel întreprindere. FaxSr. 2.0 FaxSr. de la Omtool disponibil în versiuni NT, VMS şi Unix, vine în mod standard cu o mulțime de caracteristici, incluzând rutare cu un preţ redus, porţi pentru Microsoft Exchange si SAP/R3 si suport pentru cc: Mail si Microsoft Mail. Această ultimă versiune este dedicată apli- caţiilor intranet/Internet, fiind oferită cu o poartă SMTP şi un suport pentru navigator Web. FaxSr. prezintă de asemenea un dome- niu larg de clienţi, incluzând DOS; Windows 3.x, 95 si NT; Mac; si Motif. FECA EOCUS FaxSr. creează o mulţime de servicii NT şi foloseşte o partajare corectă a memoriei virtuale. El oferă un bun control pentru fax-servere şi am constatat prezența unor capacități de administrare de la distanţă, utile în special în rețele WAN, folosind o rutare cu un cost redus. Programul prezintă un sis- tem foarte bun de taxe şi de urmărire (track- ing), plus un program de analiză a istoriei care permite o determinare instantanee a vâr- fului de utilizare maxim. FACSys 4.1 Serverul fax de nivel intreprindere de la Optus Software nu realizează o rutare cu un cost mai redus, însă opţiunea sa Exchange Server permite o partajare a încărcării între servere. A doua versiune de agent Web, o interfață de navigare, extinde capacităţile produsului la clienţi non-Windows. Porţile FACSys suportă SAP/R3, SMTP/POP3, Microsoft Mail şi Lotus Notes/Domino şi cc:Mail plus Group Wise de la Novell si MHS SMF 70/71. Solutiile terte ofera fax-la-cerere si suport OCR. FACSysrealizează randarea documentelor atașate când acestea sunt practic transmise, însă este limitat la formate de fişier specifice, cum ar fi Office 97 (incluzând Word, Excel şi PowerPoint) și fişiere grafice (incluzând PCX, TIFF şi BMP). Există suport pentru dri- ver de imprimantă fax, PCL (Printer Control Language), Post-Scrip Level II şi formulare. FACSys asigură o administrare de la distan-. Ță şi un menaj extins. Am putut configura sem- nalizări pentru o varietate de condiţii, inclu- zând spaţiu mic pe disc sau pragul de eroare pe olinie specifică. Sistemele de decontare şi FLUX FAX IANUARIE 1998 BYTE România 33 Software Lab Report MWA REZULTATELE EVALUĂRII CEL MAI BUN: FAX SERVER ÎNTREPRINDERE Nouă programe de fax pentru Internet Main - All baia RightFax Enterprise Sie i ase Un fax server pentru întreprindere plin de caracteristici, înalt scalabil. PREȚPERSERVER PREȚ PERCLIENT PREȚPERLINE TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE CARACTERISTICI FACILITĂȚI GENERAL RightFax Enterprise $2995 -$1295perserver N/A Ai Ai Ai tok Ai Computer Associates $295 $395 for five to N/A tottok tot tot ri tototok totlotok FAXserve for Windows NT $3995 for 100, server included Fenestrae Faxination $2495 for $545 for 10users, N/A Aki ii AAA Ai for Microsoft Exchange corporate edition $1035 for 20 users GFI Fax and Voice Free with clients $349 for five users $495 for AAA AAA tok tok dott ttt _ FAXmaker and four lines eight lines = Omtool Fax Sr. 2.0 $2495 N/A N/A toto tok Ai tek tok Aki Optus Software $995 $45 | N/A Ai Ai ke tok tok FACSys 4.1 CEL MAI BUN: FAX SERVER WORKGROUP Lanfax NT 5.9 de la Alcom Solid, uşor de instalat şi administrat, cu un acces navigator Web însă —— RI IRI NN N TIR DT fără suport de fax IP. PRETPERSERVER PRETPERCLIENT 7 PRETPERLINE TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE CARACTERISTICI FACUNĂȚI GENERAL AlcomLanFaxNT5.0 Freewithclients $995for10users $695 8 kKA hi Jock hi ee ey, and oneline © : Keeney 3 ‘Symantec WinFax Free with clients. eels N/A ke Ai AA OC i for Networks unea Shun PN ee ee LANSource FAXport Free with clients $399 forfiveusers N/A tote i RA, ki Mae Pane) i RAO PQOOO TON be Ea Sa Da 8 „. unlimiteduse ee kk Escepţional dotcdok Foarte bine okt Bine tok Acceptabil e A NA aie Mea A PRAID e de taxare sunt foarte bune. FACSys foloseşte RightFax Enterprise trout şi Dialogic care ar putea fi mai răspân- propriul sistem de securitate, reuşind să lu- creze pe platforme server multiple; versiunea NT include de asemenea sincronizarea utili- zatorului cu NT, Microsoft Mail şi Exchange Server. Cu toate acestea, FACSys nu va egala alte fax-servere de nivel întreprindere, până ce Optusnuva muta unele din caracteristicile Exchange Server în produsul principal şi va adăuga o rutare mai ieftină. N Rao Na 34 BYTE Romania IANUARIE 1998 Per global, serverul de la RightFax a fost cel mai impresionant produs de nivel între- prindere pe care l-am testat. A venit în două nuanţe: NT şi Enterprise. Ultimul adminis- trează mai mult de o duzină de canale fax şi nu va lucra cu modemurile seriale neper- formante cum ar fi Sportster, având nevoie în schimb de cartele fax mai rapide Brook- DESPRE PRODUS dite în fax-serverele de nivel întreprindere, suportând duzini de linii de fax. RightFax Enterprise oferă porţi pentru Microsoft Mail şi Exchange, Novell Group- Wise si Lotus cc: Mail si Notes/Domino. O poartă SMTP/POP3 oferă e-mail-la-fax cu orice program de mail POP3. Clienţii RightFax suportă navigatoare Web, plus Windows 3.x, 95 şi clienți NT. Rutarea mai ieftină lucrează peste Internet sau intranet și prezintă o varietate de carac- teristici, incluzând criptare, cascadare a ruterelor, echilibrarea încărcării și planuri de apelare avansate. OCR ajută la rutarea fax-urilor de intrare, pe baza datelor din pri- ma pagină si oferă conversii de document pentru clienți. Există suport pentru impri- mante PostScript şi pentru documente atașate native, presupunând că instalaţi apli- caţia corespunzătoare pe server. Multe caracteristici sunt opţionale, astfel încât RightFax s-ar putea dovedi mai ieftin decât a părut la prima impresie.M William Wong consultand de calculatoare. il puteti contacta la bwong @voicenet.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan} www.agora.ro/byte/ The Definitive Reference Source! Over 7 Years of BYTE — 1990 to Present ee me Updates "aI a Tea ve all Te SSE “US o t “A 2 d / Ye TE] To More Than 80 = of zi hs It's all at your fingertips — emerging _ trends, comprehensive world-wide industry analysis, multiplatform coverage of all the technologies, in-depth testing and product evaluations, advice, tips, expert opinions, and much more! „Its a deal for anyone who's » evaluating the significance of | new technologies...doing _ research...making complex ' multi platform purchasing /Ș decisions.. „developing the F next generation hardware or software products...preparing corporate plans. It's Comprehensive... Time Saving...and Easy to Use! It’s all in & Full Text E > > > a oa FAX Orders! secre | i 353- 091-75279 English-language version only. 2 U Send me BYTE on CD-ROM PLUS! The Currently shipping version, plus 3 quarterly updates. 80+ issues for just $54.95. _ O Send me BYTE on CD-ROM! Full text from Jan. 1990 through the end of the currently shipping quarter — over 80 issues for only $39.95. - Charge my: O Master Card O VISA OAmex O Check enclosed (Payable to BYTE magazine, US funds only) Card Exp. Date _ Signature 46 „Name _ Address „City State/Province/Country__________. Zip/Postal Code E-mail Address CDIP97 B' 4i: Mail to: BYTE on CD-ROM, Post Office Box 72, Galway, Ireland DA A Canadian and U.S. orders, please add $2.95 for shipping and handling, and state tax where applicable. (Canadian orders add ' 2792 Î u. 5/Ganada | eaten appropriate GST). Outside North America, add $5.00 for air mail delivery. Allow 6-8 weeks for delivery. 4 Dinicinn of The BAR as. LITE Onna cai Si 36 BYTE Romania IANUARIE 1998 - u este plăcut să faci previziuni, dar cineva trebuie să le facă. Probabil că și dumnea- voastră. Veţi recomanda, anul viitor, Win- dows NT 5.0 pentru desktop? Discurile DVD vor constitui o soluţie pentru dum- neavoastră? Puteţi integra doar o parte din tehnologii în timpul şi bugetul limitat de care dispuneți. Scopul nostru este să vă atragem atenția asupra tehnologiilor noi pe care va trebui să le urmăriţi, pentru a rămâne în frunte. Deci, ne deplasăm într-un domeniu vast, sugerând că e- xistă cel puţin 25 de tehnologii a căror ignorare vă poate peri- clita poziţia în 1998. Despre unele aţi aflat deja, despre ce- lelalte, probabil că nu. În următoarele 25 de pagini, veţi găsi prezentări succinte ale fiecărei tehnologii, cu argumente pro şi contra, când vor avea impact şi ce efecte vor produce. Chiar dacă ne atingem scopul doar pe jumătate, veţi avea o avan- cronică pentru Premiile editorilor în 1998, cu 11 luni înainte. Nu-i doar operație estetică În acest moment puteţi crede că 25 de tehnologii semni- ficative sunt prea multe și ar trebui o mai bună focalizare a atenţiei. Dacă este aşa, porniţi de la platformele de bază, unde vor exista modificări serioase în 1998. Un prim. exemplu: ambele SO principale de la Microsoft vor suferi schimbări majore, în cel puţin câteva aspecte. Atat Windows 98, cat si NT 5.0 vor include cele mai bune încercări de până acum din partea Microsoft, pentru reduce- rea lipsei de fiabilitate la PC. Dacă autoadministrarea şi autovindecarea limitată nu vă sunt suficiente, vedeţi Win- dowscu mai mulți utilizatori. Pentru unii, acesta va fi calea spre un mediu mai centralizat cu administrare mai ușoară. Ambele SO vor beneficia de un mod de adresare comun pentru hardware. Mai simplu, dacă Windows Driver Mo- del va primi suport rapid şi de calitate din partea pro- ducătorilor de echipamente, trecerea de la Windows 98 la NT 5.x sau 6.0 va fi mult mai simplă. Anul ce vine va fi de importanţă majoră pentru ca Java să devină o alternativă principală, viabilă, la Windows. Tot mediul va începe să arate mult mai împlinit, datorită unei noi versiuni JDK (Java Development Kit) Anul nou va aduce o schimbare majoră pentru Apple, care prezintă Rhapsody, un SO cu fire multiple şi task-uri multi- ple. Rhapsody va beneficia și de atenţia celor interesaţi în proiectare multi-platformă. Cu toate că nu este atât de uni- versal ca Java, oferă totuși posibilitatea dezvoltării de apli- caţii pentru PowerPC, Intel şi Alpha. Mediul de dezvoltare oferit va permite şi execuţia sub NT. Judecând după prede- cesor, NextStep, Rhapsody va fiun mediu de dezvoltare pu- ternic, orientat obiect, care merită o privire atentă, mai ales pentru firmele care au în dotare un număr semnificativ de sisteme Mac. Am văzut deja, totuşi, că unii membrii ai comu- nității Mac își strâng rândurile în jurul lui Be, în loc să aștepte. Cutii mai performante Ar fi bine să putem afirma că agitația la nivel SO va fi compensată de stabilitatea la nivelul cip-urilor. Totuși, acest lucru este doar parţial adevărat. Intel pare decis să continue programul de „Placa de bază a lunii“. Arhitecturi de bus și cip-uri mai rapide vor apare în acest an. Până la urmă, componentele vor recupera diferenţele de viteză față de procesoarele ultrarapide de azi. Peste un an, www.agora.ro/byte/ ILUSTRATIA: GLENN MITSUI © 1998 SITUAT PEO PLATFORMA MOBILA calculatorul pe care îl veţi cumpăra va fi complet diferit, aproape la toate componentele și subsistemele incluse, de sistemele de azi. „Activitatea principală ar putea avea loc la diferitele variante de calculatoare de rețea (NC). Se vor dovedi oare NC-urile fără disc, bazate pe Java, o alternativă ieftină, fiabilă şi uşor de administrat în rețelele de azi? Vom avea NetPC? După mai mult de un an de laude, această tehnologie este mai mult discutată decât utilizată. Unele dintre cele mai semnificative posibilități de îmbunătăţire în 1998, se află în infrastructura de reţea. Să punctăm: * Servicii de directori pentru volume foarte mari şi orice mediu major * Gigabit Ethernet mai ieftin şi mai matur * Comutatoare inteligente care destupă gâtuirile la rutere * Posibilităţi de utilizare a rețelei de date pentru trafic de voce * Securitate mărită prin identificare cu ID digital si smartcard Mare parte din ce trebuie realizat există deja. Construiti-va intranet sau extranet pe Internet prin utilizarea tehnologiei pentru reţele private virtuale VPN. Probabil că se va maturiza și va oferi suficientă siguranță şi uşurinţă pentru majoritatea apli- www.agora.ro/byte/ Schimbări dramatice în SO vor domina în 1998. De Mark Schlack caţiilor, fără costurile reţelelor private. Mulţi dintre dumnea- voastră vor beneficia de pe urma securității mai bune, alături de productivitatea proiectării bazate pe componente (JavaBeans sau ActiveX) pentru realizarea de aplicaţii de comerțelectronic. Veţi beneficia în acest efort de tehnologiile noi de bani electronici, soft middleware de urmărire a tranzacţiilor pe Internet şi chiar şi un nou HIML dinamic (DHTML). Toate acestea vor stabili o ordine în haosul existent azi în proiectarea pentru Web. „La studiu deci, cu mâneci suflecate şi bucurați-vă că nu veţi duce lipsă de tehnologii noi pe care le puteţi utiliza în anul ce vine. Și, în timp ce încercaţi să treceţi prin 1998 cu mintea limpede, să nu uitaţi că anul 2000 este la numai 24 de luni. Din fericire, nu vor lipsi uneltele pentru soluţionarea problemei. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 37, Următorul Windows Suprafaţa de lucru a 100 de milioane de oameni se va schimba. Ce se va întâmpla? De John Montgomery entru zeci de milioane de utilizatori, Windows este sis- temul de operare. Este singurul pe care îl utilizează şi îl utilizează toată ziua. Din această cauză, este un eveni- ment major anunţarea de către Microsoft a unor revizii majore la ambele sisteme, cel pentru desktop (Windows 95) şi cel pentru staţii şi servere (Windows NT). Și dacă DOJ (Depart- ment of Justice) nu va decide altfel, 1998 va rămâne cunoscut ca anul integrării SO desktop cu Web-ul. Acât Windows 98, cât şi NT, vor oferi suport pentru o integrare strânsă Internet. În primul and la aceasta integrare este contopirea dintre suprafaţa utilizator desktop şi browser-ul Web, astfel încât navigarea pe resursele sistemului local şi navigarea pe Web vor fi similare. Tehnologia cheie care permite această integrare este ActiveDesktop (şi Active Channel), tehnologie care permite uti- lizatorilor să pună pe suprafaţa de lucru elemente Web, inclusiv HTML, apleturi Java şi controale ActiveX. Declaraţia din 20 octombrie 1997 a DO], care afirmă că atașarea programului Internet Explorer 4.0 la Windows este ilegală, a aruncat o umbră asupra lui Windows 98. Dar până când acțiunea DO] va primi suportul unui judecător federal, vă puteţi aștepta ca Microsoft să termine integrarea completă dinte SO desktop şi Web, până la finele lui 1998. Windows 98 se doreşte să fie compatibil cu Win- DINTR-O PRIVIRE: Windows dows 95, dar mai rapid si 98 și Windows NT vor integra mai uşor de administrat. funcţiile desktop și Web, dacă Un utilitar nou de defrag- departamentul de justiţie din mentare disc permite uti- SUA nu intervine. J lizatorilor să-i optimizeze discul pentru aplicaţiile frecvent utilizate. Win- SUSȚINĂTORI: Microsoft, _ dows 98 va include şi un mulți furnizori independenți = verificator de fişiere sis- de soft (ISV), mulţi utilizatori. tem, care urmăreşte Microsoft Redmond, WA 800-426-9400 206-882-8080 http://www.microsoft.com intranet - Extrauet 38 BYTE România IANUARIE 1998 Sistemul distribuit de fișiere Dfs de la NI 5.0 Distributed Component Object Model (DCOM) creates an abstract object model for local and network systems. schimbările şi ajută la refacerea sistemului, la nevoie. Windows NT 5.0 promite scalabilitate mai bună, la ambele extremităţi ale spectrului. NT 5.0 va asigura un suport mai bun pen- tru calculatoare laptop, prin Plug-and-Play mai bun, adminis- trarea mai bună a alimentării cu energie și un sistem de fişiere crip- tat pentru-a preveni ca persoane neautorizate să ia informații de pe un laptop pierdut. Pentru desktop, includerea tabelei de alocare fişiere (FAT) 32 și a unei căi de migrare directă Windows 95 - Win- dows NT va face trecerea la NT mai simplă. În plus, NT 5.0 va fi mai apropiat de reţea, datorită unor tehnologii ca sistemul distribuit de fişiere (DES), securitate Kerberos, infrastructură pentru smart- card şi Active Directory. La vârf, scalabilitatea va creşte prin suport pentru sisteme de memorie foarte mari pe 64 de biţi şi intrări/ieşiri DO. Dar principala întrebare pentru utilizatori, privind Windows în 1998 —în afara celei dacă Microsoft va livra într-adevăr următoarele versiuni — este care Windows trebuie să-l utilizeze? Microsoft a fost foarte clar în această privință: recomandă răspicat pentru firme, unde nu există cerință de compatibilitate Win 16, să utilizeze NT. Pentru acasă și pentru joacă trebuie preferat Windows 98. Dar un model unificat de drivere(WDM) şi noile versiuni API pentru jocuri, arată clar că Microsoft crede că viitorul pentru Windows este NT şi că, la un moment dat, linia Windows 95 / Windows 98 se va ter- mina. {din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ rar ri da hara raziriar ied e d NI a ce S-A i+inii =: a mantatnara 4 AvWAE PT. LEA AAA A pa i tei ciiaii Taj i CI în 4Qf Anan min 41900 v EN Ar nart rial e \ etandarr LA tects LE ees i hn! dP AA Mii AES FREER LCAPIMAGE MA SFR nianta da ari antians nitata Ainla GVV TPIMGHLS US Yl dee ee MINLOALE UUVICA - mamaria Îmaxim EEMEL antianal ta Se Pete MPR 2 UI Vela ELA eth dn Dba LL A ee LA hoon ie © © RS ee Pa 4 ry ? TE PTT asia hila tausi dla BON narini LE ALA A ALR IAA” Li A A A Aa pagini Li a Jateta ay rT et tr ‘s Ue adela mi d Vaida eee RE LES eer) ei aR ee od ee 8 Ge ee 8 8D od LI bie) j cela SR Na SE LE: CPE L:l:e Sc el a culei CTAI=INT CERNII i 2-4, Bloc Tornado; tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 edr PYi Canrna FE 7-7, 414: tal. [i Constanta, George enescu 11, tel: U4 Războiul interfetelor UC Lupta pentru definirea noii interfețe x86 începe să se contureze ca fiind cea mai mare bătălie a plăcilor de bază din toate timpurile. De Tom R. Halfhill oua perspectivă a platformei PC compatibile x86 se va contura probabil în 1998. Sau ar trebui să spunem noile perspective? Deocamdată se discută dacă platforma PC va rămâne un standard consistent, sau se va sparge în fragmente semicompatibile, ceea ce ar forța utilizatorii şi producă- torii să se alăture uneia dintre tabere. Gigantul Intel, care produce 90 la sută din microprocesoarele x86 de azi, este una din părți. În cealaltă tabără s-au adunat Advanced Micro Devices, Cyrix şi Centaur Technology, trei companii mai mici care acoperă cei 10 la sută rămași. Nemulţumindu-se cu fărâmi- turi, ei vor să acapareze un segment mai mare de piață şi să conteste poziţia de lider a firmei Intel. Pentru a-i ţine la distanță, Intel dezvoltă procesoare și mai bune - şi schimbă regulile de bază. În acest moment, toate cele patru com- panii produc chipuri UC care se conformează cu o interfață UC stan- dard, numită Socket 7. Dar procesoarele Intel de clasa P6— Pentium Pro şi Pentium II-utilizează un protocol de magistrală diferit, care oferă o performanţă mai ridicată. În plus, e protejat cu patente puternice, şi dificil de clonat. Vine cu o grămadă de interfețe fizice noi, care sunt incompatibile cu Socket 7: Socket 8 (Pentium Pro), Slot 1 (Pentium II uzual), Slot 2 (Pentium II performant) şi un Slot 1 miniaturizat pentru notebook-urile viitoare cu Pentium II. Ca ripostă, ceilalţi pro- DINTR-O PRIVIRE: questo x86 vor vidica interfețele de firmă Intel pot — frecyenta de tact a Socket cauza o confruntare legală cu - 7 de la actualul 66 MHzla competitorii, să înlăture con- 100 MHz. Magistrala cu curența, sau să-l forțeze să 50 la sută mai rapidă va dezvolte interfețele lor proprii apare în noile UC-uri, alternative. chipset-uri sistem şi plăci de bază în prima parte a SU STIN ATORI: anului 1998. Acesta se va intel versus AMD, Cyrix, and Centaur Technology. potrivi cu magistrala Intel P6 de 100 MHz, a cărui apariţie este aşteptată în Advanced Micro Devices Sunnyvale, CA Ca, 408-732-2400 La LEI e IAU Te Leica MeN bei SL Intel Santa Clara, CA 408-765-8080 http://www. intel.com/ dU index de schimbare Mare P Server Client PC 40 BYTE Romania IANUARIE 1998 Conectoare și socluri * intel Pentium ÎN Standardul de industrie e Intel Pentium-MMX WX pentru chipurile x86. e AMD K6 Fara magistrala secundara © Cyrix 6x86 pentru cache L2. Ajunge © Cyrix 6x86MX ; la 100 MHz in 1998. oe ee Pratocolul de magistrală \ : de firmă Intel P6. Dispune ae ra A de magistrală secundară pentru cache L2, care rulează la 200 MHz. * intel Pentium Îl Același protocol de (mainstream) magistrală ca Socket 8. Magistrală secundară pentru cache L2. Ajunge la 100 MHz în 1998. e Intel Pentium Il Acelasi protocol de magis- (high-end) ane ca Socket 8. Magis- trală secundară pentru "cache L2. Debutează cu 100 MHz în 1998. e Intel Pentium Îl Același protocol de magis- (mobile) trală ca Socket 8. Magis- trală secundară pentru cache L2. De așteptat în 1998. : e AMD K7 Din punct de vedere fizic, identic cu Slot 1, dar electric, compatibil cu magistrala Alpha 21264. Programat pentru 1999. aceeași perioadă, când Intel va lansa chipset-ul 440BX. Interfața Intel P6 mai are avantajul unei magistrale separate pentru cache-ul neintegrat L2 (Level 2). Pentru a contracara acest avantaj, AMD si Centaur au anunțat că noile lor UC-uri, din a doua jumătate a anului 1998, vor avea un cache L2 integrat direct pe chip. Şi aceste UC-uri vor fi compatibile cu Socket 7. Urmează ca și Cyrix să anunţe o soluţie de moment similară. Dar pe lungă durată, rivalii lui Intel vor fi nevoiți sau să cloneze magistrala P6 de firmă, sau să inventeze o interfață complet nouă. AMD mizează pe cea de a doua soluţie. Noua lui generaţie de ci- puri, K7, (care va apare în 1999) va uni un miez de x86 cu interfaţa de magistrală a Digital Alpha 21264. K7 va avea un soclu care, din punct de vedere fizic — dar nu şi electric — va fi compatibil cu Intel Slot1: Procesoarele si chipset-urile sistem Alpha viitoare vor fi de asemenea compatibile cu acest soclu. Un eveniment de importanță cheie, de aşteptat în 1998, va fi decizia companiilor Cyrix şi Cen- taur, de a se alătura sau nu planului AMD. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istvan] www.agora.ro/byte/ addy 940py „„ 0X'1BU0d Woo@ussin ‘Tews Op OT'ZEZ :XPA Lp OI'ZET “IAL - LV 4 [B19U95) 103INQ1.17S1(] 97S9 SUIOISÂŞ UOPEUIIOȚUL Utruturoy poye1327uJ i EAOPIOJAI ENQnday IS eruturoy n.nuod ou “giqiuodsip If BA eysvooe puro a “Od UN NES TYDIA YSOPUPICTAL (ysoymoeyy 3d) gunordun ayergdumo soyensnyy+ doysoroya, ZUPUIOI EQUUIȚ Up AQEŢIS Uy o.rţ1zdsep no pjeuorjeuroul 0"; eoun un 9d 11970 UI0A [-IA 9129 9d [njoid no g[e3e o199npa1 0 riouriqo 15 erpouumntu IS OOpIA “BOIeI8 “oreyoeporouya n.uad 919nd “W109 SUN TBUL 9199 *0S€/0096 Nes 00£/0096 USO7UIDEIA IMO UN Ize\se Heredundg ZHINOSE e] purd Jd un nes IQI9A WSOzurdeJA un nnusd $000L»| pupd sHOUIEGO IS YSOJUIZDWAaMog UN WNdD ijpipduin» _ *ISIOA P| opeisdn op vozey]IqGIsod voae JOA HeNsIZorUL WO}ezZITN) Ysojulovy] Jomog nygued 1e0q x ajoyoed 7 no putdoour „966 ” $0s9 „9IEMIJOS 9IezI[e3oŢ S9 Jayewabeg aqopy $660 S9LE6_ J9XEIN95td 2q0py S6LT SECE SOS 107. NSni[I 240pVy DOGE ce coraszoeai $667 una oexed pepe pot ou a doys070yd 2q0py rt ISOULMIOY SSoIdX41VNGC snayuad % QC — _în4ju3do/;s/ — 23 a OL soveasny agony | 9S9UgU0y [°9°L SO IN SILISISOIUI Op BIOYOSIG Joyezinn ejusory BURWOL BqUIT] UI OqeiIS Ul oljedsaq :9pnpuŢ Java evoluează Având standarde şi unelte bine puse la punct, Java capătă importanţă în dezvoltarea aplicaţiilor industriale şi înglobate. De David S. Linthicum ici o altă tehnologie nu a intrat atât de furtunos în lumea noastră dominată de Web, cum a făcut-o Java. Fiind. un limbaj simplu, orientat obiect, de uz general, Java oferă arhitectura potrivită pentru a prezenta în browsere aplicaţii într-adevăr dinamice. În plus, prin intermediul Mașinii Vir- tuale Java se rezolvă problema portării de pe o platformă pe alta, realizând dezideratul „write once, run anywhere“, proprietate pe care majoritatea dezvoltatorilor o consideră prea bună ca să fie igno- rată. Având doar doi ani, limbajul Java este pregătit să se dezvolte în direcţii noi. Printre altele, Java va fi standardizat şi pregătit pentru a crea aplicaţii industriale și dezvăluie noi valori ale sistemelor înglo- bate. Unul dintre primele neajunsuri, remarcate de primii programa- tori Java, a fost lipsa de funcţii și facilităţi cuprinse în JDK (Java Development Kit). Vânzătorii de unelte, ca Borland, Microsoft, Symantec au fost mai mult decât încântați de posibilitatea de a elimi- na aceste neajunsuri, dar au folosit soluţii individuale dependente de uneltele proprii. 3 Începândculansareade (Remote Method Invocation). De asemenea există API-uri pentru DINTR-O PRIVIRE: Javaeste |; cas : : a începutul anului 1997 securitate, multimedia şi altele. Dar mama tuturor API-urilor Java un mediu de dezv oltare ȘI a JDK 1.1, Java oferă cu este JavaBeans. Acesta defineşte un set de API-uri portabile şi per- execuție a aplicaţiilor care nu JDK majoritatea funcţiilor mite dezvoltatorilor să realizeze componente soft şi să le integreze cunoaște platformă și este şi facilităţilor de bază în aplicaţiile „Java-enabled“. Mai mult decât atât, sunt integrate sprijinit de aproape fiecare cerute de programatori. standardele de componente deja existente cum sunt ActiveX, Open- sistem de operare. Una dintre acestea este Docşi LiveConnect de la Netscape. : posibilitatea de a conecta Toate aceste API-uri nu ar fi de folos dacă nu s-ar cupla cu un set SU STIN ATORI: obiectele Java la baze de deunelte. [In timp ce in 1997 majoritatea uneltelor au evoluat inde- date relaţionale folosind pendent, în 1998 se prevede o evoluţie spre APl-urile Java standard. To sprijină public Java, chiar interfaţa JDBC (Java NoulJBuilder de la Borland este prima unealtă care foloseşte JDBC și Microsoft (împotriva proce- . geal Database Connectivity). şi JavaBeans. Alte unelte puternice ca Visual Café Pro de la Syman- sului), dar diviziunea JavaSoft O altă facilitate este posi- tec, Visual Age for Java de la IBM şi MoJo de la PreNumbra sunt de la Sun este proprietara bilitatea de ainterconecta revizuite pentru a implementa majoritatea API-urilor noi. acestei tehnologii. apleturi folosind RMI Sun a apelat la ISO/IEC JTC1 pentru a fi recunoscut ca furnizor de standard PAS (Publicly Available Specification). Acest lucru a avut ca scop recunoașterea Java ca limbaj standard ISO. au Arial Inc. Astfel se poate prevedea că vom avea un limbaj Java standard, POP GF 5 gari ul, a e A apa ar i Rea lucru care va preveni transformarea limbajului astfel încât să DEAR erele servească niște interese particulare şi va da dezvoltatorilor siguranţa Devreme Cand impementati Tarziu că produsul lor va fi portabil pe alte unelte care respectă standar- dul. O altă direcţie spre care se îndreaptă Java este cea a sistemelor înglobate. Ca răspuns la această cerere, JavaSoft a creat un nou nd LU SILL kel mediu de dezvoltare a aplicaţiilor Java, care cuprinde APl-urile de bazăşi cele standard, numit EmbededJava. Acesta este destinat medi- ilor cu puţine resurse, furnizând doar un subset al funcțiilor Java, oferă compatibilitate în sus cu programarea Java tradițională. Citar ae Internet Intranet [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâs2l6] 42 BYTE România IANUARIE 1998 www.agora.ro/byte/ -. Management centralizat pentru desktop Administrarea centralizată reduce costurile și simplifică întreținerea sistemelor desktop. De Mike Hurwicz rganizatiile tin seama din ce in ce mai mult de cos- turile administrării calculatoarelor desktop. De exemplu, Gartner Group (Framingham, MA) estimează că cheltuielile totale de exploatare (TCO — Total Cost of Ownership) pentru un PC Windows 95 se ridică la 9784 dolari/an. TCO include costurile de asistenţă şi de hardware. Mare parte din aceste cheltuieli provin din schim- barea configurației de către utilizatori, instalarea de aplicaţii şi cartele de extensie, ceea ce face ca fiecare echipament să fie unic și depanarea și actualizările să fie complicate. Utilizatorii pot aduce chiar programe virusate de pe Web, producând chel- tuieli inutile şi crize în : toată organizația. DINTR-O PRIVIRE: Manage- Strategiile de adminis- mentul centralizat pentru trare centralizată a sis- desktop reduce costul total de temelor desktop se vor exploatare cu până la 25%. răspândi mult în 1998, Echipamentele ieftine, sigi- datorită posibilităților late vor aduce doar economii oferite de a diminua reduse la exploatare. TCO şi de a proteja reţeaua firmei. Aceste strategii includ confi- gurarea automată, diag- nostic de la distanță, încărcare sistem de la dis- tanta $i repornire LAN (power on). Politicile firmelor mai pot inter- zice ca utilizatorii să modifice setup sau să-şi instaleze soft propriu şi refuzul asistenţei în caz că fac aceste lucruri. SUSȚINĂTORI: Ofertantii majori de management cen- tralizat includ pe Microsoft, Intel, Sun, HP si IBM. Fabri- canti de NetPC includ pe Compaq (Deskpro 4000n Net- PC), Packard Bell NEC (Net- PC) si HP (netVectra), Printre producatorii NC se afla Sun Microsystems (JavaStation) si IBM (Network Station). Specificatiile NetPC se gasesc la: http://www.eu.microsoft .com/hwdev/netpe.htm Specificaţiile NC Ia: http://www.ne.ihost.com/ | ne_ref_profile.html Mare P 14 Mic Index de schimbare atare! Server iii n ii iii iai ia a a _www.agora.ro/ byte/ Managementul centra- lizat, automat pentru desktop poate reduce TCO cu până la 25%, după estimările făcute de Gartner Group. In trimestrul 2 din 1998, Microsoft speră să lanseze Windows 98, care va fi primul SO care include administrare ZAW (Zero Administration for Windows), o iniţiativă Microsoft care pro- movează managmentul automat, centralizat pentru desktop. ZAW există sub formă de kit pentru Windows 95. ZAW poate interzice utilizatorilor să instaleze soft neautorizat şi să acce- seze resurse din reţea. Poate de asemenea bloca complet accesul la echipament. : Calculatoare sigilate, cu configuratii reduse, ca cele fabricate conform specificaţiilor Intel/Microsoft NetPC, oferă avantaje minore, în plus, oferind încă 3% de economii fata de cele oferite de managementul centralizat. Totusi, NetPC nu este proiectat să funcționeze atunci când rețeaua este oprită, discul local fiind doar pentru cache. Oamenii nu pot să instaleze soft local, neavând echipamente de tip floppy sau CD-Rom. _ Din cauza acestor limitări, chiar şi suporteri ca Compaq afir mă că NetPC va ocupa doar 10 la 15 procente din piaţă. Surse independente, ca firma de sondaj International Data Corpora- tion (Framingham, MA) prevăd o felie de piaţă de doar 1 la 2 procente, chiar şi prin 2001. Chiar și la aceste procente reduse de adoptare, NetPC poate realiza o sarcină primară: să contracareze publicitatea pentru NC (network computer) promovat de Sun, Oracle şi alţii. Cal- culatorul de reţea NC nu va ocupa, previzibil, decât până la 2% din piață, până în 2000, după afirmaţiile de la Gartner Group. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 43 Opriți nebunia Digital ID abordează o multitudine de aspecte de accesare, autentificare şi criptare. De Jon Udell zi dimineaţă, când am venit la lucru, am folosit o cartelă să deschid ușa de la intrarea principală, apoi ușa de la birourile BYTE şi în final, ușa de la camera calcula- toarelor. Cartela mea mă deosebeşte de ceilalți 80 de proprietari de cartelă din această clădire, mă identifică ca fiind unul dintre puţinii care au acces la toate aceste trei domenii. Apoi am început să tastez parole: pentru calculator, pentru LAN, sisteme de mail şi de conferinţe, aplicaţii Web. Acest lucru e total deplasat. Pentru a opri această nebunie, o amplă coaliţie industrială se formează în jurul tehnologiilor de digital ID. Acesta include: Autorităţi de certificare (Certificate Authorities). Eliberează digi- tal ID-uri noi, le asociază cu oameni, verifică aceste asocieri la cerere şi anulează ID-ul la nevoie. O decizie majoră în 1998: să depinzi de un CA exterior, sau să-ţi înființezi propriile servicii de CA? În cazul primei variante, încearcă CA-uri comerciale, ca de exemplu VeriSign DINTR-O PRIVIRE: Este posibil ca digital ID să înlocuiască aproape toate parolele cu o cale mai si- gură, mai comodă de acce- sare a aplicaţiilor și infor- matiilor private. SUSTINATORI: Tehnologia de baza: RSA Data Security. Toolkits: Sun, Microsoft. Servicii de CA: VeriSign, Thawte, AT&T. Infrastruc- tura: HP/Nortel, Microsoft, Netscape. Aplicații: Netscape, Microsoft. FEV e EI a sik 44 BYTE Romania IANUARIE 1998 si Thawte. Serviciile de certificare oferite de acestia pot fi personali- zate, în scopul satisfacerii nevoilor fiecărei com- panii. În cazul celeilalte variante, soft-urile Prae- sidium line şi Xcert Soft- ware (Sentry CA) oferite de Hewlett-Packard, pot furniza infrastructura necesară. Infrastructura pentru criptare. Majoritatea apli- caţiilor de criptare de astăzi includ suport pro- priu de criptare. Dar infra- structura ţine de SO: aici o pune Microsoft. MS Public-key eryptography standards: http://www.rsa.com/ Extranet Două scenarii de Digital ID === Scenariu 1: Servicii intranet/extranet private pe Web. = = = Scenariu 2: Servicii director bazate pe Internet public. Infrastructura digital ID poate fi localizată în interiorul (1) sau exteriorul (2) companiei. CryptoAPI vine cu Microsoft Internet Explorer (MSIE). La Win- dows 98 si NT 5.0 se va include in sistemul de operare. Java Cryp- tography Extension (JSE) de Sun va asigura organizare de chei, sem- nături digitale, criptare şi alte servicii pentru platforma Java. Digital ID-urile trebuie să lucreze strâns şi cu sistemele de direc- toare. Netscape SuiteSpot 3.0 a arătat calea, permițând utilizato- rilor de mail, ştiri şi clienţilor Web să se identifice și apoi să benefi- cieze de permisiuni bazate pe o hartă de directoare LDAP. Microsoft Active Directory va asigura o metodă generalizată de mapare digi- tal ID la utilizator. Aplicaţii cu facilităţi de criptare. Cu Netscape Communicator sau cu MSIE 4, deja există posibilitatea utilizării de digital ID pentru accesarea unei aplicaţii Web protejate, de semnare de e-mail sau mesaj de conferință, sau criptare de mesaj. Cu cititorul de ştiri Com- municator, se poate folosi un digital ID pentru accesarea unui grup de ştiri protejat. Puţini utilizatori folosesc azi aceste tehnici; cu tre- cerea timpului însă, tot mai mulţi o vor face. Cu cât aplicaţii larg răspândite, ca Communicator $i MSIE4, isi învaţă mai mult utilizatorii cu digital ID, cu atât mai mulţi proiectanți vor începe să-şi pună la punct propriile lor aplicaţii cu facilităţi de digital ID. CryptoAPI si JCE vor fi catalizatori puternici. Smartcard-uri si cititoare. Odata ce incepi sa folosesti un digital ID pe calculatorul de birou, te întrebi: „Cum pot să folosesc același ID pe laptop şi pe calculatorul de acasă?” Acum răspunsul este: „Foarte greu.” Spre sfârşitul lui 1998, cititoarele de cartele (conec- tate la portul serial, PC Card, USB, sau altele) vor face ca utilizarea de digital ID să fie la fel de simplă, ca utilizarea cartelei pe care am folosit-o la deschiderea ușii azi dimineaţă. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istudn] www.agora.ro/byte/ COMPUTER PRESS AGORA | Prin intermediul firmei noastre puteţi primi în mod regulat oricare dintre revistele americane de calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă în care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin = înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala m ? we! de expeditie perceputa de Posta Romana. Atentie deci, S cae NU TRIMITETI BANI IN AVANS!!! Va rugam sa expediati comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora srl, CP 94 OP 49, București, fax: 3309285 lea | TITLU FRECVENTA PRET | | TITLU 2 FRECVENTA PRET | 2 — ACCESS OFICE VBA ADVISOR ED a za BOARDWATCH 12 8.93 LINUX JOURNAL C/C++ USERS JOURNAL MACADDICT (C++ REPORT = a 11.93. | | MACTECH © UNICENTER TNC ADVISOR 6 8.93 MACUSER CADAIST 22 a ‘| ÎMACWORLD CADENCE MAGAFAN ‘CD-ROM PROFESSIONAL MICROSOFT INTERACTIVEDEV CIRCUIT CELLAR MICROSOFT SYSTEMS JOUR. COMRPURLISHING a ae 43 | | MONDO 2000 cn COMPUTER ARTIST 6 7.43 NEW MEDIA : COMPUTERGAMING WORLD eI ea RE es eee eee COMPUTERGAMINGWORLDwCD 12 11.99 OBJECT ORIENTED PROGRAM. 9 COMPUTERGRAPHIESWORLD a ee (Nee COMPUTER PLAYER : 12 10.43 PC GAMER 12 COMPUTERSHORPER GS ae) | (CRI VID E 0050973000 pp e COMPUTER SHOPPER BUYERS CD 7.49 PC MAGAZINE 10 SER SPUS ees 149 IPCMAGAZINECD-ROM DATA BASE WEB ADVISOR 12 PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE |DATABASEPROG.& DESIGN = x oe | REWOR pei DBMS FILE MAKER ADVISOR DBMS196BUYERSGUIDE Vee = bay DELPHI INFORMANT DIGITALVIDEOMAGAZINE DOS WORLD DR.DOBBSJOURNAL DR. DOBBS SOURCEBOOK ELECTRONICGAMING MONTH EMG2 FOXPROADVISOR << GAMEFAN IGAMEDEVELOPER ULTRA GAME PLAYER GAMEPRO INTERACTIVITY INTERNETWORLD 12 INTERNET JAVA & ACTIVEX ADVISOR 6 10.49. WEB TECHNIQUES 12 WINDOWS NT WINDOWS TECH JOURNAL Arad: BB Computer, b-dul Revolutiei nr. 26-38 = Revistele pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers „str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine di pa Bucuresti: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr. 102: MIVAS: Pasaj Universitate o ce Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria 'Noi', sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica). „ TIMISOARA; Computer 21 SRL, Bul Regele Ferdinand nr. 2 e Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.I., C.P. 94 0P.49, București, fax: 01-3309285 Important; Lista completă de preţuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ... J ee MultiWin castiga public NetPC a fost doar uvertura: MultiWin de la Citrix va fi melodia cantata de administratorii de sisteme Windows. De Dick Pountain ostul ridicat al intretinerii PC-urilor Windows a devenit un subiect strategic, datorită provocării din partea Sun şi a aliaților acesteia privind dominaţia Microsoft la desktop, prin lansarea conceptului NC, de calculator de rețea administrabil centralizat. Microsoft a contrat printr-un standard NetPC realizat în grabă. Dar în fundal, Citrix pregătește tehnologia Multi Win, o armă nu prea secretă, pentru războiul cos- turilor de exploatare. Multi Win dezvoltă NT, astfel că mulţi utilizatori pot executa simultan pe acelaşi server aplicații ca Word sau Excel de la dis- tanta, avand interfeţe terminale simple, ieftine. Spre deosebire de NC, aceste terminale client nu au nevoie să aducă nici un fel de cod OS sau aplicaţie, deci pot fi într-adevăr suple. Citrix pretinde ca hard minim un procesor Intel 286 sau echivalent şi 640 KB de RAM, cu mult mai puţin ca orice DINTR-O PRIVIRE: Tehnolo- NC sau terminal X Win- C gia MultiWin transforma Win- dows. Un raportindepen- dows NTServerinSOcumai dent a constatat că 30 de or azi Permiteexe- pei urari ace > x desktop pe pe un server cu doua pro- Server Și controlul executiel ~ cesoare Pentium, fara ca de la terminale simple. performanta sa fie afectata x m 4 prea Mult: SUSTINATORI: Bell Mobility, Ca şi X, Multi Win British Telecom, Chase “ lucrează prin împache- Research, Compaq, Dell, Dr. tarea comenzilor GDI Solomon’s Software, Eicon, (Grephical Device Inter- Equinox, Hyperion Software, . face) care controlează de IBM, Insignia, Intergraph, COE ere Mi Multi Novell aplicatiei si trimiterea icrosoft, u -tech, Novell, acestora la client, pentru Sequent, Shiva, executie (vedeti si figura). Tektronix, Ventana, Wyse. Clientul nu trebuie sa fie Citrix Ft. Lauderdale, FL 954-267-3000 Devreme Când implementaţi _ Târziu DS aS | DS SE CET SR Mare a 46 BYTE Romania IANUARIE 1998 Serverele ICA preiau solicitarile Terminal ce : cu Intel _ ICA permite ca logica aplicatiei sa se execute _ pe serverul de aplicatii WinFrame cu mai multi utilizatori. un PC. Poate fi şi Mac sau stație Unix care execută soft client adec- vat. Citrix a inventat un protocol eficient, numit ICA (Intelligent Console Architecture) pentru trimiterea comenzilor de afișare. În locul hărţii bit-map a imaginii ecranului, trimis de un program convenţional de control de la distanță, ICA trimite mesaje foarte compacte, care au nevoie doar de 20 kbps pentru controlul inter- activ al unei aplicații tipice Microsoft Office. Astfel, legături mo- deste pe Ethernet la 10 Mbps, ISDN si chiar si modem la 28,8 kbps devin utilizabile si au rolul unor conducte subtiri la clienti. ICA poate rula peste orice protocol de retea raspandit, inclusiv TCP/IP, IPX/SPX, NetBEUI si PPP. Citrix a dezvoltat tehnologia MultiWin pentru propriul server de aplicatii WinFrame, care are deja 500.000 utilizatori in lumea intreagi. Microsoft a cumparat licenta de MultiWin gi a pus pro- dusul in Windows NT 5.0 cu numele de cod Hydra. Microsoft substituie protocolul propriu T.Share (utilizat in NetMeeting) in loc la ICA, dar Citrix va oferi softul de adaptare adecvat pentru uti- lizatorii produselor proprii. Multi Win/Hydra va permite utilizatorilor mobili de sisteme laptop să acceseze pe linii telefonice aplicaţiile critice din firmă, aflate pe serverul gazdă, şi va permite utilizatorilor de aplicaţii care lucrează de la terminale vechi, simple, să acceseze aplicaţii Win- dows. Este de aşteptat ca tehnologia să apară şi la terminale speciale, pornind de la chioşcuri şi ajungând la asistenți PDA. Terminalele Desktop Windows vor costa în jur de 500 dolari, softul de server și softul client costă între 200 şi 400 de dolari pentru un punct de lucru. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ Janageydyy ele nguagd apaday leyy ajeg aie eunuj Apple oferă Rhapsody Lansarea iniţială oferă clase OpenStep, suport Java și versiuni multiplatformă. De Tom Thompson PURE » octombrie 1997, Apple Computer a lansat varianta Rhapsody pentru dezvoltare, un SO dintr-o nouă gene- : raţie şi l-a livrat la 10000 de proiectanți. Rhapsody se va dovedi un SO modern cu funcțiuni atractive pentru utilizatori. Nucleul Mach 2.0 include protecţie de memorie, lucru cu fire şi multitasking preemptiv. Această versiune rulează pe sis- teme Macintosh având procesoare PowerPC 604 sau 604e. Dar Rhapsody nu este legat de un procesor. O versiune pentru x86 a fost lansată după câteva săptămâni. Aceasta rulează pe procesoare Pen- tium si Pentium II. Proiectanţii vor găsi o serie de bunătăţi în Rhapsody. Un shell Unix BSD 4.4 oferă acces pregătit la funcţii script şi un set de unelte de dezvoltare. Puteţi construi aplicaţii bazate pe un set de biblio- teci de clase-obiecte, denumite „Yellow Box“. Aceste biblioteci se bazează pe OpenStep de la Next, care asigură un suport puternic pentru GUI şi este testat de peste un deceniu. De fapt, mare parte din Rhapsody se bazează pe realizările de la Next. Remarcati ci Rhapsody este un SO în sine. Bibliotecile din cutia galbenă (Yellow Box) oferă un cadru pentru aplicaţii care se poate executa pe Windows NT şi 95, ca şi pe unele variante Unix, fără Rhapsody. Rhapsopdy nu ignoră explozia Java. Puteţi apela API-uri Yellow Box din Java. Pe un PowerMac, Rhapsody asigură suport Java folosind mașina virtuală Java (VM) DINTR-O PRIVIRE: SOdin — bazatăpe JDK 1.1.3 de la următoarea generaţie, de la Sun Microsystems. Bi- Apple se bazează pe bliotecile Yellow Box pe : Windows utilizează Java OpenStep de la Next ȘI Rate VM pe Windows, astfel ca rulează pe PC-urix86și Unix. — scoretic puteţi serie o apli- SUSTINĂTORI: cație Java care utilizează APl-uri Yellow Box şi ar trebui să meargă şi pe Mac, Windows şi Unix. Apple computer și fiecare utilizator Macintosh. Apple Computer, Inc. Cupertino, CA 408-996-1010 ET http://www.apple.com/ Tes Rn cuca EG Deel oa s ee Index de schimbare Mare PP | Presuune functiuni PIT) ad ce 4 Mic GL 8 internet Firewall Intranet Extranel 48 BYTE Romania IANUARIE 1998 Cu toate că Rhapsody prezintă unele elemente de interfata uti- lizator Mac, aceasta primă versiune este în primul rând o portare OpenStep pe PowerPC. Este destinată proiectanţilor care doresc să înceapă utilizarea API-urilor din Yellow Box. Ne este încă mediu de compatibilitate-SO de Mac (viitorul Blue Box), care se vor livra cu următoarea versiune majoră, denumită „Premier“. Lansarea pen- tru Premier este planificată pentru primul trimestru din acest an. Prima versiune de mare circulaţie din Rhapsody, numită „Unified“, va fi livrată la mijlocul acestui an. Poate respecta Apple aceste termene? Până acum, istoria este favorabilă: versiunea pentru proiectanți trebuia livrată la sfârşitul verii şi, cu toate dificultățile de la Apple, inginerii au întârziat doar câteva săptămâni. Pe moment, proiectanții pentru Mac trebuie să lucreze într-un mediu străin pentru a dezvolta cu Yellow Box. Dar dacă Blue Box din ediţia Premier oferă o compatibilitate bună între aplicaţii și Mac- OS, lucrurile vor fi mult mai simple. Proiectanţii trebuie să ia decizii mai grele, pe moment: sau acceptă durerile de cap de acum şi exersează pe Yellow Box, sau aşteptă Blue Box. O altă variantă ar putea fi cea de a utiliza Metrowerks Latitude, care rutează apelurile Mac OS API la apeluri nucleu, de nivel jos. Latitude oferă astfel o scurtătură prețioasă pentru migrarea codurilor existente de programe pe SO Mac la Rhapsody și multe variante de Unix. Cu toate aceste experimentări pentru solutii multiplatforma, por- nite de pe Mac, putem doar să așteptăm să vedem ce surprize ne va mai oferi Rhapsody. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ Extranet în centrul atenției Securitatea bazată pe standarde şi rețelele private virtuale deschid intranet-urile pentru comerțul electronic. De Pete Loshin yee 0 lumea afacerilor de la om la om, va puteti invita be- neficiarii şi partenerii de afaceri la magazinul propriu, i fără să le dati şi cheia de la birourile conducerii. Extranet-urile vă oferă aceleași posibilități de a deschide accesul la informaţii și sisteme din intranet, pentru cei de afară, fără ca să riscaţi pierderea datelor critice și aplicaţiilor vitale. Tehnologiile cheie, care transformă extranet-urile într-o ofertă viabilă, nu aduc nimic nou, cu excepția modului în care sunt com- binate: autentificare strictă și criptare puternică, realizarea de rețele private virtuale (VPN) şi utilizarea arhitecturilor pentru informati- că, distribuită şi a unor produse cu scopuri speciale care permit co- mertul electronic peste infrastructura extranet. ura extranet vine sub forma autentificării bazate pe standarde, criptare şi sem- nături digitale. RSA Data Security oferă unelte ca JSafe (pentru Java), BSafe DINTR-O PRIVIRE: Extranet- urile utilizeaza tehnologiile existente la retele TCP/IP si ae C+ i si SMail a x: pentru produse pentru de conectare, împreună cu stesale S/MIME) si osti. tehnologii de informatică dis- tribuită, pentru a realiza comunicație sigură în organi- Zaţie, pe Internet-ul global. ază algoritmii proprii de criptare şi hash pentru criptare. Mulţi furnizori adoptă standardul IPSEC (Secure IP) de la IETF SUSȚINĂTORI: (Internet Engineering AT&T, Bay Networks, Cisco, Task Force) pentru a reali- IBM, Lotus, Microsoft, za reţele private virtuale. Netscape, Object Manage- Produsele VPN criptea- ment Group Oracle. RSA ză şi autentifică traficul ’ y între reţele şi între indivizi conectaţi la rețele la dis- tanta. Inainte, era un pro- dus special livrat frecvent Data Security, Security Dynamics, Siemens-Nixdorf, Sun, TimeStep, VPNet. RSA Data Security, Inc. Redwood City, CA 650-595-8782 http://www.rsa.com Când implementaţi Târziu c Index de schimbare Mare P intranet cert sete malai [e 5 late ils i Firewall Extranet www.agora.ro/byte/ IPSEC C permite conlucrare pO) VPN: IPSEC va activa exbanelirile” a prin oferirea pentru VPN de tehnologii standard de tunelare, cr iptare și certificare cu chei publice. cu zidul de protecţie (firewall), ca cel de la Raptor Systems sau Check Point Software, dar acum funcțiuni VPN sunt incluse în produse larg răspândite, ca de exemplu concentratorul de acces de la dis- tanţă Microcom 6000 de la Compaq, ruterele Intel si Windows NT 4.0 de la Microsoft. Informatica distribuită, este realizată sau prin front-end la date vechi, prin abordarea certificată de Sun Java/JavaBeans/IIOP/COR- BA, sau prin abordarea Microsoft ActiveX/Active Server Pages/DCOM şi este o funcţionalitate înglobată în extranet-uri. Punând logica programului la locul lui și păstrând clientul suplu se Comerţul electronic trebuie să accelereze vizibil dezvoltarea extranet în acest an. Actra, o firmă de comerţ electronic realizată în comun de Netscape și GE Information Services, oferă soluţii soft- ware globale pentru comerțul electronic între firme sau între firme şi consumatori. Între timp, Pandesic, o firmă comună deţinută de ofertantul de baze de date SAP și furnizorul de cipuri Intel trebuie să lanseze, la începutul acestui an, primul său sistem la cheie, de co- mert Ge tale. menit să solide primii paţi în afacerile elec- tronice. Pachetul hardware/software/servicii oferit va costa în jur de 25.000 dolari și ceva taxe pentru tranzacții. Schimbările în lumea rețelelor au tendinţa să fie lente. Comerţul electronic, aşteptat de comercianţi și anunţat de furnizori şi analiști încă de prin 1994, va deveni realitate pe măsură ce extra- net-urile câştigă teren. O dată poziţionate, legăturile extranet și staţiile de lucru, va urma avalanșa de realizări de comerţ electro- nic. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE Romania 49 Servirea stocării SAN-uri SCSI si Fibre Channel mai rapide stabilesc scenariul pentru servere care merg tot timpul. De Scott Mace ubsistemele de I/O de disc produc gâtuiri la serverele actuale. Totuşi, acest lucru se va schimba în 1998. Schimbările încep cu venerabilul SCSI care isi dublează subit viteza şi lungimea, de la 40 MBps la 80 MBps în rafală, prin PCI Ultra2 SCSI. Simultan, Adaptec a lansat o tehnologie prin care se mărește lungimea cablului SCSI de la 3 m la 12m. : Îmbunătăţirea vitezei va ajuta serverele să ţină pasul cu îmbunătăți- rile de la procesoare, cu păstrarea investiţiilor în hard-ul SCSI ante- rior. Distanţa de 25 m de la Ultra2 va ajuta ca unitățile disc să iasă din cutia de server şi să fie puse în stive (rack) RAID și în subsisteme mai exotice. Mixarea şi potrivirea discurilor externe la servere va deveni o obişnuință. Şi în anul ce vine, Adaptec va prezenta mostre din tehnologia Ultra3, dublând transferul în rafală la 160 MBps. Dar SCSI este doar începutul. Canalul de fibră (Fibre Channel), o retea standard ANSI DINTR-O PRIVIRE: care poate multiplexa atât Îmbunătățirile SCSI și traficul SCSI, cât şi cel IP creșterile la Fibre Channel vor permite extinderea la peste 30 m pe fire de pe de Se e = Isi cupru sau până la 10 km imparta in n ur Ide calcul $I pe fibra de sticla. Permite de stocare, oferind cadrul viteze de peste 100 MBps pentru solutii ciorchini, toler- ante la erori și scalabile. în ambele direcţii. În 1998, veţi putea vedea o serie de oferte de adap- SUSȚINĂTORI: toare de la HP, Compaq si Adaptec, Intel, Computer alţii. Retelele Fibre Chan- Network Technology, nel vor ajunge să semene Tricord, Compaq, cu cele Gigabit Ethernet și Hewlett-Packard, Tandem vor folosi hub-uri si comu- 3 3 tatoare, ca nucleu pentru Microsoft, Novell, Sun, SCO, fermele de servere. Data General, Fibre Channel Peste SCSI şi Fibre Association, Vinca. Channel se suprapune AVE Gay Milpitas, CA 408-945-8600 http://www.adaptec.com Computer Network Technology Minneapolis, MN 800-268-0090 http://www.ent.com index de se a | Al 50 BYTE Romania IANUARIE 1998 Serverele se conectează la reţele SAN „Fibre Channel: sau medi de erețeac ca ATM sau D 3 SAN (Storage Area Network), în oferte de la Computer Network Technology sau Tricord. SAN-urile nu separă numai nodurile de stocare de nodurile de servere din rețea, ci permit și ca servere diferite să partajeze o rezervă (pool) comună de date. SAN permite ca uti- lizatorii să extindă capacitatea discurilor fără să Loptcasea serverele de aplicații. Simpla viteză şi capacitate constituie doar un aspect, dar reface- rea simplă după dezastre şi scalabilitatea la preţ accesibil sunt idea- lul pentru centrele de calcul. Sistemele Unix au oferit tehnologii de ciorchini (clustering) cu trecerea automată peste erori prin servere de rezervă. Oglindirea € discurilor a fost o funcţie oferită de Novell SET III de ani de zile. În acest an, opţiunea Server Cluster de la Microsoft conferă pentru Windows NT 4.0 funcţionalitate simi- lară pentru fiabilitate. După ce se va livra NT 5.0, Microsoft va extinde Server Cluster pentru suport la mai mult de două noduri, care conlucrează pentru partajarea încărcării la aplicaţii ca serverele de baze de date, scrise pentru a beneficia de avantajul oferit de Clus- ter Server. Nu trebuie uitat că următoarea versiune Novell NetWare, cunos- cută ca Moab, va asigura de asemenea suport pentru 16 ciorchini de servere, atunci când se va livra opţiunea Orion, cunoscută ante- rior ca Wolf Mountain. Novell promite Orion pentru a doua parte a anului 1998. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ HTML pentru grupuri Ultimele browsere includ clienţi care permit compunerea și transmiterea paginilor HTML. Acum există o platformă universală pentru grupuri. De Jon Udell ititorii rubricii mele ştiu că sunt impresionat de utilizările HTML în e-mail sau la conferinţe. lată de ce. Instalare zero. Minunea la Web este că browserul are nevoie doar de adresele tuturor aplicaţiilor pe care le execută si nu de aplicaţii. Poşta și ştirile care cunosc HTML lucrează în același mod. Mai concret, cititoarele de grupuri de ştiri înglobate în versiunea 4.0 a browserelor sunt clienţi groupware deosebit de capabili. Chiar în forma dată iniţial vă permit să colaborati pe retele publice sau private, cu colegii de firmă, parteneri sau oricine din lume. z - infrastructură ușoară DINTR-O PRIVIRE: Ultimele cu cod mobil. Clienţii de browsere se livrează cu servicii poştale şi de stiri clienţi de mail sinewscare din browserele HTML știu HTML. Acesta oferă o potreda majoritatea ele- infrastuctură suplă de cod mentelor din browser, mobil și oferă puterea inclusiv stiluri CSS, lucrului cu HTML pentru JavaScript şi HTML comunicatiile obisnuite dinamic. Pe Web, aceste de la fi Ba funcţionalităţi deschid noi care oferă interfeţe uti- SUSTINATO RI: Netscape a lizator complexe şi totuşi condus inițiativele de HTML sunt mici, în comparaţie pentru mail și news. Clien- cu Java de partea clientu- tul Collabra și serverul lui. În mesajele mail şi definesc conferințele NNTP news, aceste funcții devin din generaţia ce vine. Mi- mobile, în același fel ca şi oe : apleturile Java. crosoft urmează îndea Hypertext _ pentru proape, cu componente orisicine. Azi, bogatia superioare $i tehnologie oferită de Web este pro- dinamică DHTML. dusă de către puţini şi con- Toate sunt incluse în ultimele browsere disponibile la: iza : A tut http://www.netscape.com evremE Când implementați Târziu HGH miter a Ia Mic Index de schimbare MareP Internet fi i Intranet. Extranet www.agora.ro/byte/ ArborText Aan Arbor, MI i Jim says several folks in his company sit on the W3C committee that i When we do a story on XML, we ought to check back with them. resources: e XMLFAOQ e Draft XML Specification (DXS) eR e ee a ee mi oder i Mesajul care se compune aici poate include text cu stiluri, hyperlink, tabele și grafică. sumată de mulţi. Totuşi, oricine ar trebui să poată scrie note de ser- vicii care utilizează hyperlink, tabele și grafică, pentru o comuni- care mai eficientă. Acum, poate fiecare, datorită uneltelor de com- punere HTML utilizate în ultimele Gaye pentru a putea crea posta si documente complexe pentru stiri. Magazii deschise, extensibile, pentru date. Înăuntru, mesajele HI ML de poştă și ştiri îmbină două standarde Internet venerabile: formatul de mesaj RFC 822 și HTML. Fișierele text care conţin unul sau ambele formate sunt ceea ce se memorează pe serverele mail și news. Multe unelte de programare bine însuşite şi strategii pot produce, analiza, extinde, distribui şi căuta aceste fişiere. Comunicaţii flexibile. Clienţii de poştă şi ştiri conlucrează pentru a crea mediu bogat atât pentru schimbul de informaţii orientat push (emis) cat $i pentru cel pull (cerere). Puteţi trimite un formular elec- tronic la un grup, folosind o listă mail. Sau puteţi trimite (post) for- mularul la grupul de ştiri. Aici va deveni o parte a tisa IQ publice. Acest model are mai multe avantaje. De exemplu, membri actu- ali ai grupului pot face referințe la formular, chiar dacă serviciul poștal curent nu este momentan disponibil. În plus, viitorii mem- bri ai grupului vor găsi formularul, când se atașează la grup. Tehnologia care permite lucrul în grup cu HTML este deja răspândită. De ce nu a avut încă un impact mare? Majoritatea oame- nilor sunt atenți la browser, și puţini își dau seama de funcțiunile oferite de posta şi ştirile care recunosc HTML. În 1998, mult mai mulți utilizatori Web vor descoperi și utiliza aceste unelte. N [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE Romania 51 - Memoria lucrurilor viitoare Prea multe tehnologii de RAM pe piaţă pot să intimideze consumatorii. De Nebojsa Novakovic ehnologia memoriilor a făcut în 1997 un salt semnifica- tiv, făcându-și apariţia pe piață aproape o duzină de arhi- tecturi DRAM şi SRAM noi. Una dintre noile arhitecturi, SDRAM, va fi standardul predominant în sistemele PC în 1998, dar altele,rivale, vor apărea spre sfârșitul anului. SDRAM | DRAM Sincron lucrează în rafală până la 150 MHz, mai mare decât RAM-urile EDO standard de 60 ns, 40 MHz din sistemele de astăzi. Există deja SDRAM-uri cu capacitate de 64 Mb. Majoritatea in- compatibilităţilor iniţiale ale SDRAM-ului cu specificaţiile stricte de temporizare ale firmei Intel privind chipset-urile i440LLX (magistrala la 66 MHz) şi i440BX (magistrala la 100 MHz), au fost înlăturate. ESDRAM SDRAM îmbunătăţit (Enhanced SDRAM) este ultima serie de me- morii îmbunătăţite, proiectate de Ramtron, care pune accentul pe chipuri cu timp de aşteptare scăzut şi lățime de bandă ridicată. DDR-SDRAM Pentru a îmbunătăţi lățimea de bandă raportat la pin, trebuie trans- ferate date pe ambele fronturi ale tactului. Tehnologia este numită „viteză dublă de transmisie a datelor“ (DDR). Majoritatea noilor ar- hitecturi vor utiliza această tehnică. DDR-SDRAM, cunoscut şi sub numele de SDRAM III, a DINTR-O PRIVIRE: Multea- — fostaprobat ca standard, cronime doresc să fie RAM-ul după rezolvarea unor di- din sistemele viitoare: SDRAM V°'8°s< asupra sincro- este alegerea pe 1998. nizării datelor şi alte pro- bleme de proiectare. SUSȚINĂTORI: Intel, Direct RDRAM Ramtron, Rambus, MoSys, Cam acum șase ani, o firmă SyncLink, Mitsubishi. mică şi nouă din Califor- Rambus Mountain View, CA 415-903-3800 pa http://www.rambus.com Tarziu Ramtron Colorado Springs, CO 719-481-7000 800-545-3726 http://www.ramtron.com 4 Li Index de schimbare Mare P Server Client PC 52 BYTE Romania IANUARIE 1998 -. nia, a şocat lumea cu Rambus DRAM. RDRAM oferea un debit a magistralei de memorie de 500 MHz, utilizând magistrale de 8 biţi la 250 MHz şi transfer dual de date, cu un număr de pini de o treime faţă de DRAM-urile de același tip. Puteai să faci upgrade la memorie în paşi de un singur cip, rezultând o granularitate fără precedent. Ram- bus şi Intel au deja puse la punct specificaţiile pentru noua generaţie de Direct RDRAM, pe care Intel speră să le utilizeze în sistemele sale cu Willamette si Merced spre sfârșitul anului 1999. SLDRAM Proiectat de SyncLink, SLDRAM este un standard de memorie deschis, gratuit. Similar cu Direct RDRAM, SLDRAM implementează o magis- trală cu transfer dual de date, la 200 MHz, cu 16 biţi, dirijată prin co- menzi, cu transfer de pachete, debit de 400 MHz (lăţime de bandă de 800 Mbps). Ca şi Direct RDRAM, SLDRAM reduce numărul de pini pentru magistrala de memorie, utilizând o cale rapidă, restrânsă pentru date. Mai puţine semnale înseamnă un control mai eficient a interferenţelor electromagnetice şi o schemă electronică simplificată. CDRAM Cache DRAM-ul fabricat de Mitsubishi, oferit în chipuri de 4 sau 16 Mbiţi, utilizează o cantitate mică de cache integrat pe chip (16 Kb) împreună cu o magistrală internă foarte largă de 128 de biti, pentru a atinge atât o frecvenţă în rafală foarte ridicată de până la 100 MHz, cat si un timp de acces foarte redus, de 7 ns, printr-o structură pipeline. Bank-urile sale de SRAM și DRAM operează concurent. [din BYTE, 0 publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istvan] 7 www.agora.ro/byte/ Problema anului 2000 1998 este an decisiv pentru pregătirea rezolvării Y2K. Dacă nu aveți un plan, aveți probleme. De Ed DeJesus e ca și problema, este simplă aritmetică. Mulţi consultanţi estimează că durează cel puţin doi ani rezolvarea prob- lemei la întreprinderile mari și mijlocii. Începând cu 1998, nu mai este timp suficient. Y2K este o problemă deoarece programatorii sunt prea isteti. Pusi în faţa administrării a milioane de înregistrări (de exemplu, tran- zacţii financiare, naşteri, decese, etc.), utilizarea a două cifre pen- „tru reprezentarea porțiunii 19 dintr-un an de forma 1954, pare risipă. De ce n-am ignora 19 şi n-am lucra cu ultimele cifre ale anu- lui? Problema este că după 1999, anii nu mai încep cu 19. Schim- barea înregistrărilor este un proces obositor, dar simplu. Trebuie găsite referințele la ani în codul compilat, executabil, ceea ce face ca managerul să apeleze la calmante. Puteţi crede că doar aplicaţiile vechi COBOL de pe sistemele vechi, mari au problema Y2K. Din păcate greșiți. Sistemul dum- neavoastră de pe birou, aplicaţiile, baza de date, foile de calcul tabelar DINTR-O PRIVIRE: şi scrisorile tip cu includ- : erea datei, ar putea să aibă Echipamentele și programele ab dica probleme presupun că anul începe cu 19 Această perspectivă pen- și vor începe să dea erori tru desktop poate duce la în 2000. o explozie a actualizărilor SI la versiuni cu Y2K rezol- SUSȚINĂTORI: Furnizorii de vat. Asteptati-va sa vedeți soft include Ascent Logic, . etichete „Year 2000 Com- Cayenne, Computer Associ- patible”pecutii. _ ates, Micro FocussiViasoft. ! ee pa Dintre consultanţifacparte Pt aa Compuware, ConSyGen, Data ia Dimensions, IBM, Keane, KPMG, Peritus și TRW. ând analizaţi problema cu Anul 2000 (Y2K), 1998 este momentul în care trebuie să intrați în panică. Motivul, oferă garanţie pentru eliminarea tuturor cazurilor. A apărut o Situl Web al expertului în problema anului 2000, Peter de Jager: http://www.year2000.com/ Când implementaţi Târziu Devreme Client PC VWW.adOTa.rO/ -Y2K afectează totul Problemă Domeniu Ce-i afectat? Aplicaţii din Surse COBOL Înregistrările și intreprindere sau înregistrări programele presu- punan pe 2 cifre pe cartele „Soft Cutii reprezentând Presupune an desktop baze de date, foi de calcul reprezentat pe procesoare detext — 2 cifre întreagă industrie pentru a ajuta întreprinderile să corecteze peste tot, înainte de data fatidică. (Aceşti consultanţi au propria problema Y2K, care prevede şomaj şi un set foarte limitat de aptitudini în auto- biografii). Procesul implică secvenţe de alegeri binare. În primul rând: codul trebuie corectat sau înlocuit? Consultanţii vă pot ajuta să alegeţi soluția optimă, sau puteţi face analiza proprie cu un software (de la Ascent Logic, Computer Associates, Viasoft sau alții). Corectarea codului este atractivă atunci când programele lucrează stabil. Urmă- toarea alegere: faceți singuri corecţiile sau angajaţi externi? În timp ce există unelte de corecție (de la Cayenne, Computer Asso- ciates, Micro Focus, New Art Communications, Platinum Tech- nology, Viasoft şi alţii) care vă pot ajuta, mulţi apelează la ajutorul specialiștilor din exterior. Înlocuirea programelor este atractivă când codul este oricum cu probleme sau dacă departamentul TI trebuie să facă modificări despre care nici nu a visat. Din nou: scrieți codul nou sau angajaţi pe altcineva? Acesta este o proiectare clară fără accente Y2K. Desi- gur, puteţi dori să fiți absolut siguri că noul cod va fi conform Y2K. Problemele hardware sunt, desigur, mai dificile. Aveţi mii de PC-uri ai căror BIOS crapă după 1999? Atunci chiar că aveţi pro- bleme. Aţi putea schimba aceste BIOS, dar cred că nu asta așteptați de la viață. Aţi putea cumpăra echipamente noi, dar o asemenea cerere de aprovizionare este echivalentă cu demisia. Unele programe pretind ca intercepteaza funcţiile BIOS prin soft, o soluţie ideală dacă aceste programe se dovedesc de încredere pe toate echipa- mentele pe care trebuie instalate gi cu toate aplicaţiile existente pe ele. Dar n-aş paria pe acest lucru. Părerea mea? Acordaţi o zi liberă pentru toată lumea, dacă nu sunt deja în vacanţă, și aduceți un făraș şi o mătură începând cu 2 ianuarie. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 53 Invazia Smartcar Cartelele inteligente sunt omniprezente in Europa și apar, în sfârșit, și în SUA. De Udo Flohr untem in 1977. Asociatia bancilor din Franta, Cartes Bancaires, caută modalitatea de a combate pierderile imense datorate fraudelor. Folosind echipamente relativ simple, criminalii citesc datele de pe benzile mag- netice şi le copiază pe cartele contrafăcute. Împreună cu compania franceză Bull, Motorola Semiconductor proiectează primul microcip pentru cartele inteligente (smartcard). O dată infrastruc- tura realizată, pentru înlocuirea cartelelor cu benzi magnetice, fraudele se reduc de zece ori. Cele patru componente de bază la smartcard sunt cipul contro- ler, împachetarea acestuia (numită modul), softul şi cartela în sine. Cartelele transferă date printr-un cititor sau la varianta nouă, fără contact, printr-un modem radio miniatură înglobat. Smartcard-urile pot crip- ta datele conţinute în ele şi pot genera semnături digi- tale. Pentru aceasta, fiecare smartcard dispune de o DINTR-O PRIVIRE: Smart- card de dimensiunile cartii de credit, dar.cu cip care protejeaza datele personale si financiare, exista pretutindeni in Europa. Piata din SUA va deveni activa in acest an. totdeauna. Viteza modulu- lui de criptare este esen- ţială: pentru tranzacții de durată acceptabilă, cipurile SUSTINATORI: trebuie să efectueze funcții Smart Card Forum are de semnături RSA de 1024 peste 200 de membri, inclu- siv Gemplus, Microsoft și de biţi în aproximativ 500 milisecunde, prin utilizarea Schlumberger. Mediul unui modul special de Aladin Smartcard Environe- “Ptr hardware. y Smartcard-urile au cres- ment este o platformă de cut spectaculos, ca funcţi- dezvoltare cunoscută uni şi sofisticare. Majori- (http://www.aks.com/). tatea smartcardurilor de azi Smart Card Forum: http://www.smarterd.com/ 4@Mic Index de schimbare Mare Client PC - 54 BYTE Romania IANUARIE 1998 cheie unică, secretă pentru conţin un microprocesor pe 8 biţi, care le face aproape la fel de puternice ca un PC din anii 80. (Cartelele neinteligente, utilizate frecvent în Europa, ca şi cartelele telefonice, nu sunt adevărate smart- card deoarece nu procesează informaţii și nu oferă facilități pentru aplicații multiple. Dar pot să stocheze mult mai multe date decât cartelele cu benzi mangnetice). Microcontrolerul Motorola MSC0406 este inima programului Stored Value Program de la Visa, început în octombrie în Manhat- tan. MSC0406 oferă EEPROM de 1 KB, ROM de 9 KB și 280 octeți de RAM şi se vinde cu 1,49 de dolari, în loturi de 100.000 bucăți. (cartelele sunt fabricate de Schlumberger si alte firme). Aceasta prima încercare majoră din SUA, de introducere a cartelelor, după o încer- care de mai puţin succes la Jocurile Olimpice din Atlanta, poate în sfârșit activa piaţa de smartcard-uri. În 1998, două tendinţe tehnologice majore vor ajuta la consoli- darea pieţii. Una constă în cartelele fără contact. (Acestea sunt utile ca şi cartele pentru navetiști: staţiile de taxare de pe autostrăzi pot face încasări de la șoferi şi sistemul de transport public poate încasa plăţi conform distanței parcurse de călători). Astfel de cartele au apărut încet pe piaţă, datorită problemelor tehnice de a alimenta microcontrolerul corect, de la un semnal RF. (Pentru cartelele cu contact, cititorul este și sursa de alimentare). A doua tendință este standardizarea. De câtva timp, industria urmăreşte ideea de cartelă albă „White card”, care va permite con- sumatorilor să cumpere o cartelă şi să încarce aplicaţia după nece- sitati. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ DVD înseamnă DiVideD Trânta politică între formatele DVD ține standardele la distanţă. De Russell Kay ână la urmă, anul care a trecut nu a fostanul DVD. DVD (Digital Versatile sau Video Disc — nici chiar numele nu este stabilit) are un potenţial enorm pentru a înlocui CD-urile pentru arhivări şi stocări și distribuţia în masă de soft şi medii distractive. Având 4,7 GB / faţă, DVD oferă avantaje evidente pentru multe aplicații şi permit citirea şi pentru toate CD-urile existente azi. Unităţile DVD scumpe de azi şi hardul de codare MPEG (500 dolari/ kit) vor deveni mai ieftine. În 1998, multe sisteme de calcul noi vor fi livrate cu unitate DVD- ROM ca echipament standard în locul unităţilor CD-ROM. Totuşi, nici O tehnologie recentă n-a fost aşa de controversată cu o luptă neîntreruptă între standarde derutante, o distracţie ieftină dar de proporţii Wagneriene, având ca protagoniști furnizori de echipamente şi comercianţi în con- curenta. Acum doar un an, obstacolele majore (in primul rand protectia copiilor) păreau să fie depășite. Dar chiar vara „trecută, Hewlett Packard, “Sony şi Philips au propus un nou standard pentru înregistrare (DVD+RW), incompatibil cu standar- dul DVD-RAM asupra căruia s-a convenit în DVD Forum (un grup din industrie care include Sony și Philips), doar cu trei luni mai devreme. NEC a propus încă un alt DINTR-O PRIVIRE: DVD este CD-ul de generaţia următoare, cu stocare de cel puţin șapte ori mai mare (4,7 GB) și format aproape perfect pentru filme, video și baze de date mari. SUSTINATORI: Toţi furnizorii obișnuiți de hard promovează unităţi DVD, cu toate că grijile privind protecţia copiilor au amânat lansarea. Dar industria este divizată între standarde incompatibile concurente pentru DVD cu înregistrare. Pagina DVD de Robert Lundemo Aas page: http://janus.unik.no/ Sit i 007 Erobert/hifi/dvd/ Devreme Când implementaţi Grup de știri: alt.video.dvd „Mic Index de schimbare MareP elena ae Aromele multiple DVD. Capacitate Suporter /fata Format Suporter hard soft Matsushita, Thomson, Paramount, Zenith Universal, Dreamworks DVD-RAM 26GB __ Toshiba,Matsushita _ format pentru rescriere. Totuşi, acesta poate fi compatibil şi Sonz, Ricoh, Yamaha și Mitsubushi au semnalat suportul lor pentru DVD+RW. Matsushita, Hitachi și Toshiba vor'să rămână la DVD Forum. DVD-RAM utilizează un format „land groove” (înregistrând sem- nale pe gropile formate pe disc și în câmpurile dintre gropi) pentru a stoca 2,6 GB pe o față. În mod contrar, DVD+RW utilizează schimbările de fază ale semnalului pentru a obţine 3 GB pe o față, şi oferă atât funcţii RAM, cât şi ROM. În timp ce este dificil să ne imaginăm influenţa banilor asupra deciziilor tehnologice, unii reprezentanță ai industriei cred că dis- puta este cauzată de plățile de drepturi de autor şi probleme de mar- keting şi nu de tehnologie. Dar există o rază de lumină: ambele sis- teme citesc discurile DVD-video actuale. În domeniul DVD-audio există de asemenea standarde con- curente, în tabere asemănătoare celor RAM şi + RW. Şi mai este şi discul DVD-R de 4,7 GB, un format inscriptibil doar o dată, desti- nat producătorilor și nu consumatorilor. Lupta continuă. Ultima propunere, Divix, se bazează pe un mod- el de marketing cunoscut firmelor de închiriat casete video. Plătiţi o taxă pentru scrierea unui film pe DVD şi îl puteţi viziona timp de 48 de ore. Divix necesită o conexiune prin modem pentru a autori- za redarea şi, desigur, este incompatibil cu hadware-ul existent. Sis- temul ar fi un eșec sigur, dacă n-ar avea suportul din partea Disney, Dreamworks SKG, Paramount şi Universal. Divix a tulburat evi- dentapele DVD şi a redus aproape sigur potenţialul de creştere (sau cel puţin a decalat orarul) pentru tehnologiile DVD. Aş fi tentat să prevăd că DVD nu va împlini niciodată aştep- tările, dacă ar exista alternative bune la vedere. Dar nu sunt, si 1998 pare un alt an de creştere lentă şi lupte interne. [din BYTE, o publicație McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 55 Guerilă în banda largă Uitaţi companiile telefonice leneșe şi reglementările: ADSL sosește oricum. De Scott Mace atorită unor inovaţii tehnice, vinovaţii obișnuiți de pătrunderea lentă ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line), companiile telefonice reglementare, refractare să renunţe la afacerile bune cu T'1 şi emitenţii de regula- mente guvernamentale, înclinați să reducă investiţiile companiilor în echipamente ADSL, nu pot face nimic pentru a frâna progresul. Motivul: această tehnologie nouă va apare prima dată în aparta- mente si spaţiile de birouri, unde va fi relativ ușor ca furnizorii de servicii Internet (ISP) puţin reglementaţi şi companiile telefonice noi să instaleze DSL, care pentru firmele de telecomunicații apare ca una sau mai multe linii T1. Dar ADSL rămâne vulnerabil în fata tehnologiilor rivale la serviciile pentru acasă, deoarece firmele de telecomunicaţii controlează bucla locală, adică firele de cuplu unde ar trebui racordate echipamentele DSL proprii. DSL este o tehnologie asemănătoare cu cea de modem, care nece- sită un echipament gen terminal la fiecare capăt al cablului. Acest echipament acceptă un flux de date, de obicei în format digital, şi îl suprapune peste un sem- DINTR-O PRIVIRE: ADSLs-a nal analogic de viteză lansat cu start lent, dar mare, astfel că legătura noua tehnologie va permite poate asigura atât trans- furnizorilor de servicii să se mute ușor în oficii și aparta- mente. Modemurile de cablu vor fi prezente. SUSTINATORI: AG Commu- nications, Hayes Microcom- puter Products, Amati Com- munications, Paradyne, Bay Networks, MediaOne, Comcast, PairGain, ADSL Forum. LLS Devreme Când RE „Târziu SIS 0 Client PC Internet. —- Firewall 56 BYTE România IANUARIE 1998 port de voce, cât și de date. La ADSL, o direcţie are bandă relativ largă (până la 8 Mbps) şi există bandă mai îngustă în sens opus, lucru ideal pentru navi- gare pe Web şi anumite fluxuri multimedia. Înţelepciunea conven- ţională afirma că cheltu- ielile la deservirea unui mare număr de beneficiari DSL, ar avantaja încă vechii deținători de reţele AG Communications Phoenix, AZ 602-582-7000 http://www.ages.com Hayes Microcomputer Products Atlanta, GA 770-840-9200 http://www.hayes.com Puterea in numar | Clădire cu bitouri sau apartamente Locuinţă pentru familie Maui Aaaa Mt ter „de la AG Communications În timp ce utilizatorii casnici ve vor r trebui s să rămână la ISDN, telefonice, deoarece sunt încă proprietarii conductelor mari (45 Mbps DS 3 sau 155 Mbps OC 3) necesare deservirii a sute de abonați DSL. Dar firme noi, ca AG Communications, au descoperit că, datorită utilizării medii a liniei DSL de către abonaţi, o singură legă- tură T1 permite suportul pentru 30, la 150 legături DSL de 2 Mbps. Aparent, deoarece traficul modem este în rafale, acest lucru este posibil. Dacă fiecare din aceste legături ar face doar transfer de fişiere, scalabilitatea nu ar fi posibilă. O mică companie telefonică, Harrisonville Telephone (Water- loo, IL) oferă deja servicii de acest gen, conform afirmațiilor AG Communications care furnizează tehnologia Service Access Multi- plexer pentru acest telco. Companiile telefonice reglementare vor implementa tehnologia ADSL la oficiile lor centrale mai târziu, astfel că modemurile de cablu vor cunoaşte o răspândire accentuată în 1998. Utilizând mediu par- tajat, modemurile de cablu se vor lovi în mod necesar de două pro- bleme care nu apar la DSL: congestia pe sârmă, pe măsură ce uti- lizatorii se aglomerează pe bucla locală de cablu și comunicațiile inerent nesigure. Tot în 1998, trebuie să fim atenți la produsele revitalizate de la Hayes Microcomputer Products pentru modemurile de cablu și ADSL. La târgul Networld+ Interop din toamnă, Hayes a demon- strat un prototip de cartelă de rețea ADSL la 250 dolari şi a format echipă cu Cisco Systems pentru dezvoltarea de noi produse con- forme cu noul standard Multimedia Cable Network Systems. Hayes va ajuta a întreținerea luptelor pentru banda largă, oriunde urmează să ducă aceste lupte. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] DHTML și Scriplets conferă viață paginilor Cu toate diferențele, atât navigatoarele cu cat si cele Netscape permit schimbarea dinamică a paginilor. De Rick Dobson aginile Web dinamice promit creatorilor de conţinut o redare mai precisă a materialului şi utilizatorilor inter- fețe mai adaptabile şi mai interesante. DHTML (Dynamic HIML), tehnologia aflată în spatele paginilor dinamice, oferă pagini care evoluează mai rapid prin eliminarea necesității de a aduce pagini noi în cazul unui conţinut modificat, unor stiluri noi, la repoziţionarea obiectelor sau manipularea datelor. De asemenea, DOM (Document Object Model) oferă pa- "gini cu multă grafică și interactive, deoarece converteşte toate ele- mentele HTML în obiecte. Fiecare element își expune proprietăţile şi metodele care pot dinamiza paginile Web. Un model bogat de evenimente permite ca elementele să interacţioneze cu părinții lor şi cu vizitatorii paginii. Autorii de conţinut pot să utilizeze şi limbaje script, ca ECMA-262 (European Computer Manufacturers Association) JavaScript ŞI VBScript de la Microsoft pentru animaţie în pagini, prin manipu- larea proprietăţilor, invocarea de metode şi reacţie la evenimente. Ascensiunea evenimentelor (bubbling) permite scrierea unei funcţii pentru a procesa evenimente de la mai multe obiecte. Realizatorii de componente comerciale por proiecta unelte avansate cu limba- je ca Java sau C++. Microsoft a introdus Scriplets în versiunea finală Internet Explor- er 4. Această tehnologie permite proiectanţilor în DHTML să creeze componente refolosibile de alți autori Web. Aceste componente bazate pe DHTML ser- DINTR-O PRIVIRE: DHTML (Co ŞICA ceea omponent ject este un HTML orientat pe Model); pe carale poate obiecte, care poate oferi executa orice container pagini mai rapide, animate COM, chiar si Word. și mai interactive decât (Vedeţi şi tabela). vechiul HTML. W3Ca publicat în 1997 a o serie de specificaţii pre- SUSTINATORI: Micr osoft, liminarecare tratează CSS WSC, Netscape, SoftQuad. (Cascading Style Sheets), Devreme Cand implemetati Târziu Ui cd ce Per oe Mare> =e Internet Client PC W3C Cambridge, MA 617-253-2613 http://www.w3.org Povestea celor două DHTML-uri Microsoft DHTML in Internet Explorer 4 Netscape DHTML in Navigator 4.0 Din script se pot Din script se pot accesa accesa unele elemente proprietățile oricărui Sort ale paginii. din pagina. Sunt utilizate tag-uri Layers pentru sectionarea paginilor HTML in unitati separate, pozitionabile dupa dorintaé la urice coordonate de pixeli din pagină și se pot încărca cu date noi de la un nou URL, după încărcarea paginii. Scriplets pot modifice HTML care este inclus în pagină. Aceste componente pot servi drept obiecte COM și pot fi utilizate de orice container COM, ca de exemplu Word. Fiind complementare față de DHTML, Scriplets nu vor face parte din standardul W3C. poziţionarea CSS şi DOM. W3C va finaliza specificaţiile DHTML în 1998. În 1997, atât Microsoft Cât şi Netscape au subscris la o declaraţie de conlucrare, care specifică, printre altele, că browserele lor se vor conforma cu specificaţiile finale W3C. Până atunci, şi chiar şi după aceea, autorii de HTML vor trebui să trateze problemele de conipatibilitate, Ambele navigatoare au tehnologii inrudite cu DHTML, dar aces- ta nu este scopul lor primar. Navigatoarele Netscape permit pozi- fionarea cu tehnologia lor de straturi (Layers) şi cu coordonatele de poziţionare din W3C. Abordarea Layers este incompatibilă cu specificațiile W3C. Tehnologia Scriptlets de la Microsoft necesită cod care nu face parte din navigatoarele Netscape în acest moment. Deoarece Scriptlets sunt o aplicație DHTML, ei depăşesc cadrul declaraţiei de conlucrare. DHTML pune probleme proiectantilor de Web-site. Este pro- blema înglobării noii tehnologii în paginile Web. Acesta trece de învăţarea câtorva instrucţiuni script şi a câtorva proprietăţi, metode şi evenimente HTML. Presupune compromisuri între elaborare directă sau bazarea pe componente şi aplet- -uri. Elaborarea directă oferă transferul mai rapid al paginilor şi mai multă adaptare, dar utilizarea apleturilor şi componentelor permite accesul partajat la cunoştinţele avansate de proiectare. Trebuie oare să-şi piardă vremea proiectantii cu învăţarea DHTML? Veti decide dupa ce comparatisitul static HTML, pe care îl aveţi, cu cel DHTML al concurenței. BI [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 57 Extensible Markup Language XML descrie pachete structurate de date care se mişcă pe Web la fel ușor ca HIML. De Jon Udell plicatiile bazate pe text ASCII structurat — enue stiri Usenet, Web — fac Internetul să zumzăie. Toate aceste aplicaţii fundamentale se bazează pe formate fixe de schimb de date. XML (Extensible Markup Language) face posibile formatele extensibile de schimb de date, fiind o versi- une în stil Web a modelului EDI (Electronic Data Interchange). lată cum poate XML să facă posibilă o aplicaţie work-flow la BYTE. Un producător programează o demonstraţie. Datele întâl- nirii, introduse printr-un formular Web, sunt încărcate într-un fişier XML, care apoi este adnotat pe măsură ce se deplasează prin sis- tem (vezi figura). Actualmente, proiectanți de aplicaţii Web inventează adesea ast- fel de formate specifice aplicaţiilor. Dar întreţinerea acestora implică multă muncă particularizată pentru citirea, parsarea, adnotarea și stocarea datelor, plus formatarea acestora pentru afişare. Cu XML şi instrumentele adiacen- DINTR-O PRIVIRE: XML te, o mare parte din aspec- permite proiectantilor Web tele procedurale sunt eli- să reprezinte obiectele de minate. Definirea datelor date ca text cu marcaje, să EU d schimbe date între clienți și (standard Generalized servere și să dispună deu- Markup Language) defi- nelte diverse pentru par- sarea, validarea și afișarea datelor de către browsere. SUSȚINĂTORI: Sun, ment (DTD) sau scheme de date XML (XML Data schemata). Parsarea și vali- darea datelor nu mai au Microsoftși Netscape. nevoie, la rândul lor, de Distribuitori software : logică procedurală. Chiar Microsoft, Marimba. si formatarea pentru afisa- re poate fi, teoretic, decla- rativa: este doar o proiec- tie a modelului de obiect XML asupra modelului de Webcaster: PointCast, DataChannel. Unelte XML: ArborText, Inso. Nota de lucru W3C: http://www.w3.org/pub/ WWW/TR/WD-xml.html. linitiative Microsoft: http://www.microsoft.com/ standards/xml/. Devreme Când implementaţi Tarziu re i | | Mic Index de schimbare Mare P Internet Intranet 58 BYTE România IANUARIE 1998 niţii ale tipurilor de docu- " Fiul activităţii pe Web cu XML ş obiect al browserului. Deoarece DTD-urile SGML nu sunt scrise în SGML, Microsoft a propus XML-Data Schemata. Ideea este de a descrie meta-datele XML chiar în XML, crescând astfel viteza de dezvoltare a aplicatii- lor XML şi simplificând validarea structurii și (eventual) a conţi- nutului. XSL (Extensible Style Language), propus de Microsoft, ArborText şi Inso, se referă la afişarea datelor XML în browsere. XSL îşi propune să „cuprindă și să extindă” modelul CSS (Cascad- ing Style Sheets), care depinde de interacțiunea programată cu mode- lul obiectual al browserului. XSL vrea să devină mai mult decât un model declarativ bazat pe facilităţile avansate de formatare ale DSSSL (Declarative Style and Semantics Specification Language). Printre primele aplicaţii ale XML se număra Channel Definition Format (CDF), care definește pachetele de date care guvernează mo- dul în care browserele interacționează cu serviciile de Webcasting și Open Software Distribution (OSD), care îşi propune să descrie re- sursele și dependentele relative la softul instalabil. Dar perspectivele sunt largi. În 1998 vom vedea diverse aplicații economice utilizând XML pentru a purta date structurate prin intraneturi și prin Inter- net. Pentru aplicaţiile din partea server există puţine obstacole. În schimb, pentru partea client, implementările DHTMLincompatibi- le realizate de Microsoft și Netscape, precum şi modelele obiectuale de document ale browserelor, vor produce multe dureri de cap. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] PPE a ae pe AI Deca pe a Wii a 307 A. TO OVte/ Tranzacţii pe Web Web-ul crește și ne bazăm tot mai mult pe el. Monitoarele TP il fac mai fiabil. De John Montgomery trecut mult timp de cand Web-ul insemna doar navi- gare simplă, în mod read-only. Astăzi e la fel de ușor să cumperi 0 carte sau să faci o rezervare la avion, ca şi cum ai citi ştirile zilei. Ba chiar şi lectura ştirilor poate însem- na de fapt o excursie prin pagini Web generate dinamic. Toate aces- tea înseamnă că Web-ul se bazează tot mai mult pe aplicaţii. Unele dintre acestea sunt la nivel de întreprindere şi deservesc mii de uti- lizatori în fiecare zi. Aici însă se ascunde o uriașă problemă. Cu toate că multe com- panii au început să se bazeze pe tehnologiile Web pentru aplicaţiile lor economice, multe dintre aceste tehnologii nu au fost concepute pentru aplicații client/server de mare amploare, cu toate cerinţele specifice acestora privind fiabilitatea şi performanţele. Cu alte cuvinte, construim aplicaţii la nivel de întreprindere pe o fundaţie care, în mod evident, nu este la nivel de întreprindere. Din fericire, ajutorul a venit sub forma componentelor Web. Pot fi apleturi Java într-un browser, comunicând cu o bază de date de pe server. Pot fi aplicații ActiveX pe un server generând în mod “dinamic pagini Web. Dar cheia este faptul că o anume parte a conexiunii dintre tine și informaţia pe care o vizezi a fost scrisă conform unui standard de componente, cum ar fi ActiveX, Java- Beans sau CORBA (Common Object Request Broker Architecture). Dar marea problemă cu componentele Web pare să fie administra- rea: să pornească atunci când ai nevoie de ele şi să se oprească atunci când şi-au terminat treaba, iar sarcina lor să poată fi distribuită chiar şi pe mai multe sisteme. DINTR-O PRIVIRE: Monitoarele de procesare Monitoarele de procesare a soap ee (TP-Trans- "tranzacţiilor pentru Web vor sara rocessing) pot sa face ca aplicaţiile Websăfie caci mai fiabile și mai scalabile. pună în așteptare cererile şi răspunsurile (queuing), să SUSȚINĂTORI: Microsoft, BEA, IBM, Kiva. izoleze procesele, să veri- fice drepturile de acces şi, mai ales, să știe care sunt BEA Sunnyvale, CA 408-743-4000 http://www.beasys.com Kiva Mountain View, CA | | 650-526-3900 | | | http://www.kivasoft.com 4 Vic Index de schimbare Mare P iii TAȚIATUAS a păr ay / Poate d WWW aGOra.fOs DY? “ Evoluție peWeb Web Hypertext Web cu interacțiune simplă Web cu obiecte „ Publicare electronică Formulare client/server ¢ JavaBeans. faplet Push e Coordonare e Scripts componente e * Obiecte Web e interacțiuni * HTML dinamic ORB prin Cookie/sesiuni CORBA sau CORBA prin DCOM extensii (WAI)e Locaţii mesajele HTTP care aparţin unei anumite tranzacţii, creând astfel stare (status) într-o arhitectură lipsită în mod normal de stare. Microsoft a făcut valuri în 1997, cu lansarea lui Microsoft Trans- action Server (MTS), un coordonator de componente bazat pe ActiveX. Integrat în Windows NT, MTS gestionează o listă de cone- xiuni ODBC puse la dispoziţia clienţilor, reducând astfel încărcarea serverului. MTS este acum o componentă în Microsoft BackOf- fice, Windows NT Server și Internet Information Server (IIS). Microsoft nu e nici pe departe singur. BEA este o companie situa- tain avanposturile monitoarelor TP pentru Web, cu produse ca Tuxe- do și Jolt. Tuxedo este un monitor pentru tranzactii distribuite, care oferă echilibrarea încărcării, securitate și alte facilitati care se pre- tind de la un monitor TP. Transaction Server, de la IBM, oferă facili- tăți similare, dar este strâns integrat cu Lotus Notes și cu produsul IBM de gestionare a cozilor de mesaje, MQ Series. Un alt monitor TP este Enterprise Server, de la Kiva, care a fost proiectat anume pen- tru Web. Din moment ce ne bazăm tot mai mult pe Web, trebuie să-l facem mai fiabil, iar monitoarele de procesare a tranzacţiilor par să fie cea mai bună cale în acest sens pentru 1998. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] IANUARIE 1998 BYTE România 59 Următorul Internet Rutare pe nivelul 3, IPv6 şi IP Multicast sunt toate tehnologii în curs de lansare, sau care vor rămâne. De Scott Mace nternet se schimbă mereu. Dar cu cât devine mai mare, cu atât este mai dificilă schimbarea. IETF (Internet Engineering Task Force) continuă să pre- zinte standarde noi şi noile tehnologii copleşesc vizitatorii, de două ori pe an, la Networld-Interop. Dar, în lumea reală progresul în actualizarea tuturor ruterelor la un set nou de servicii pare să dureze mai mult decât ne-am fi aşteptat. Totuși, în 1998 vom putea vedea un progres. De exemplu IP Multicast: Uunet Technologies a desfăşurat recent un serviciu IP Multicast. UUCast permite ca furnizorii de conţinut să trans- mită fluxuri unice de informaţi şi acestea să ajungă simultan la sute de mii de oameni, prin utilizarea protocolului standard IETF IP Multicast. Înainte, serviciile de gen multicast utilizau tehnologii de firmă pentru fluxuri multimedia. Dar perspectivele pentru IP versiunea 6 (IPv6) sunt şi mai întunecate. Concepute iniţial pentru a înlocui IP versiunea 4, IPv6 a fost conceput mai ales să ofere cu mult mai multe adrese IP atunci când se părea că adresele Internet se epuizează. Dar Ipv6 a inclus şi alte funcţionalităţi, pe parcurs, inclusiv suportul pentru noile servicii în timp real, securitate mărită şi configurare automată. Rezultatele au fost inegale, standardul a progresat lent, furnizorii şi-au programat proprii- le extensii IPv4 (incom- patibile) şi utilizatorii şi furnizorii au dezvoltat propriile tehnici de oco- lire a limitărilor din IPv4. Ca urmare, IPv6 pe 6bone va rămâne doar DINTR-O PRIVIRE: Serviciile IP Multicast vor permite situri- lor Web să ofere mai multe fluxuri video, iar MPLS va asi- gura rutare la nivelul 3. Adre- sarea IPv6 rămâne neclară. SUSTINATORI: internet Engineering Task Force, Cisco, Bay, 3Com, Ipsilon, Cabletron, UUnet, StarBurst, Real Networks. Cisco Systems San Jose, CA 408-526-4000 2 http://www.cisco.com Devreme Cand implementati beta es | UUnet Technologies | Fairfax, VA | | 703-206-5600 | http://www.uu.net Mare P | 4 Mic Index de schimbare internet isa! 60 BYTE România IANUARIE 1998 Eliminarea gâtuirilor la ruterele Internet Comutator nivel 3 esente D 100 Mbp Ethernet Sisteme desktop client Comutatoarele noi pot ruta pachete intre retele pe nivelul 3. Aceasta rutare elimina congestia existenta la ruterele traditio- nale, dar nu este inca un standard pentru toate comutatoarele. experiment. Intre timp furnizorii obtin performante mult mai bune cu IPv4. De exemplu, Cisco Systems are un translator care permite echipamentelor să refolosească adresele IP în subreţele diferite, izolate, prin traducerea acestor adrese private în adrese publice, doar când echipamentele accesează servicii pu- blice Internet. Ceea ce lipseşte încă din Internet este o modalitate standard dea sigura rutarea pe nivelul 3, la un comutator. Ofertele include IP Switching de la Ipsilon Networks, Fast IP de la 3Com, Tag Switching de la Cisco Systems şi Secure Fast Virtual Network- ing de la Cabletron. MPLS (MultiProtocol Label Switching) de la IETF are şanse bune să devină standardul pentru comutare pe nivel 3 şi managerul liniei de produse IP de la Cisco, Martin McNealis prevede că MPLS îşi va găsi modul de înglobare în pro- dusele Cisco, la sfârşitul lui 1998. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ Tremura! Sunt un virus E nevoie de automatizare şi integrare strânsă pentru oprirea atacurilor de macro de pe Net. De Earl Greer C Sophos. Numărul sistemelor infectate creşte — aproape toate corporatiile mijlocii şi mari au fost infectate in ultimele 12 luni. În plus, viruşii se răspândesc mai rapid azi, datorită reţelelor — în primul rând Internetului. Acum cinci ani, unui virus îi trebuiau tipic doi ani ca să se răspândească în lume. Acum, are nevoie de doar câteva ore, afirmă cercetătorii de la IBM. Acum, ameninţarea creşte iar. Deşi scrierea unor viruși pe 32 de biţi pentru Windows 95 necesită cunoștințe de programare sub- stanţiale, viruşii macro pentru Word necesită cunoştinţe mai puţine, astfel, tipic, ei reprezintă 80 la sută din infecțiile luate în ansamblu. ActiveX și Java furnizează deja tehnologia, care face posibilă unui calculator să aducă şi să execute un program, într-un mod transpa- rent pentru utilizator. Şi numărul mediilor în care virușii pot trăi, va creşte — un virus PowerPoint e de aşteptat să apară cam într-un an. Nu toate metodele de antivirus, care au funcţionat în trecut, vor funcționa şi în viitor. De e- xemplu, cu cât criptarea de e-mail devine mai răspân- dită, scanarea peste zid de protecţie devine mai inefi- cientă. am 5-10 viruşi de calculator sunt creaţi în fiecare zi, con- form specialiştilor de la compania de software antivirus, DINTR-O PRIVIRE: Producă- torii de antivirus se străduiesc să facă faţă valului de infecţii noi, care vin cu macrouri si prin Internet. Noile rezultate in materie de criptare de e- mail vor ,,invinge“ unele soft- uri antivirus. SUSTINATORI: Computer Associates, Data Fellows, Symantec, McAfee, Sophos, IBM, Trend Micro, Finjan, Dr. Solomon tivirus, in frunte cu Sy- mantec si Cheyenne Divi- sion de la Computer Associates, introduc reim- prospatarea automata a semnaturilor de virusi sia soft-ului de antivirus. O astfel de improspatare va fi curând disponibilă, cu o frecvenţă de o oră, via National Computer Security Association Carlisle, PA 800-488-4595 717-258-1816 . http://www.nesa.com Devreme Mijlocul anului Târziu Frigate! www.agora.ro/bytes- cam 60%). Acest segment de 4,5 mii de miliarde dolari este tinta aplicatii- lor e-cash. Există două abordări fundamentale pentru banii electronici: una bazată pe smartcard, cealaltă software. Stored Value Card de la Visa este un exemplu pentru abor- darea smartcard. Cel mai cunoscut exemplu de abordare pură software, destinată în principal uti- lizării pe Internet este Ecash, de la DigiCash (Amsterdam). Puteţi folosi Ecash online (pe Web, de exemplu) sau prin e-mail Documente on-line: http://www.wnet.org/ fom/index.html and http:// www.fame.org/research/ library/ew-001.htm. DigiCash Web site: http://www.digicash.com. Research at IBM: http://www.ibm.net.il/ ibm_il/int-lab/mpay. atti şi este adecvat și altor medii digitale, inclusiv smartcard. Sistemul Ecash asigură securitatea prin „semnături oarbe”, care autentifică plăţile fără a divulga identitatea plătitorului. Multe bănci au şi început să emită Ecash şi un număr, în creştere rapidă, de comer- cianți Web acceptă deja Ecash. Banii digitali trimiși prin Internet mai necesită încă semnături digitale (care pot fi generate de smarcard-uri). Totuşi, majoritatea consumatorilor nu au încă acces la PC sau Internet. Din acest motiv, probabil că cele două abordări se vor contopi. E-cash este totdeauna cu plată în avans, spre deosebire de cartelele de credit (plata ulterior) sau debit (cu acces direct la un cont). Organizaţia emitentă, nu neapărat o bancă, alocă valoare la un mesaj digital codificat, memorat pe un smartcard sau pe calculator si garan- tează o valoare fixă de rambursare, adesea prin servicii speciale de „e-cash clearing”. Forța motrice din spatele e-cash este reducerea costurilor. Lucrul cu bani reali este costisitor pentru bănci şi plătitori, iar lucrul cu cecuri este și mai scump. Plățile e-cash, pe de altă parte, pot fi au- tentificate off-line. Tranzacţiile sunt rapide şi convenabile şi se reduc activităţile administrative. În plus, e-cash este o tehnologie verifi- cată: în timp ce în SUA încercările sunt la început, în lume există deja aproximativ 50 de sisteme e-cash operaționale. Bă [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IANUARIE 1998 BYTE România 63 Controlul apelului, peste tot Tehnologiile noi oferă o modalitate de ocolire a incompatibilității între aplicaţiile de telefonie pe calculator. De Al an Joch ţi mai auzit povestea cu telefonia cu calculatoare: apare o fereastră pentru agenţii de vânzări sau agenții de ser- vice, are loc rutarea apelurilor, se pot transfera mesaje de pe desktop la telefonul celular sau pager. Este bine. Dacă ar avea de ales, majoritatea managerilor de sisteme informatice, ar opta pentru tema din Barney în loc să mai asculte această poveste. : „CITI, telefonia asistată de calculator, nu s-a dovedit a fi găina cu ouă de aur aşa cum s-a crezut“, spune Michael Carpenter, preşedin- tele CTS Source (Marblehead, MA), un integrator se sisteme CTI. „Piaţa de CTIa fostuna confuză, de ani de zile“. Dar integratorii pre- văd o schimbare în acest an. Nu din cauza unor tehnologii noi, ci da- torită unor noi utilizări ale tehnologiilor existente. Furnizorii de siste- me de telefonie au proiectat servere de telefonie cu centrale PBX (si s-au concentrat asupra lipsei de compatibilitate API și hardware-ul dedicat de la firme). În acest an, furnizorii de sisteme pentru telefonie vor lansa servere CTI cu DINTR-O PRIVIRE: Înlocsă modalităţi noi de încap- se bazeze pe PBX pentru sulare a comutatoarelor declanșarea răspunsului de la telefonice. Rezultatul: servere CTI,noua generație buget redus pentru CTI, de servere proa cticve inter- Xantel urmează această ceptează comunicația de la cale cu un server CTI care contrazice parerile obis- centrala telefonica si ruteaza : nuite conform cărora PBX mesajele la PBX sau LAN. este primul punct de con- 3 tact cu centrala telefonică SUSTINATORI: a furnizorului de serviciu. Connex Server de la Xan- tel interceptează comuni- catiile de la oficiul central ŞI apoi rutează vocea spre PBX (centrala internă). Mesajele fax, e-mail şi restul, sunt rutate spre LAN-ul TCP/IP. Integratori și responsabili SI care realizează sisteme CTI; furnizori de sisteme e-mail conforme MAPI; furnizori PBX ca Ericsson, Lucent, Mitel, Nortel, Siemens. Xantel Corp. Phoenix, AZ 602-437-6400 http://www.xantel.com III Devreme Când implementaţi dads sled Interactive Intelligence Indianapolis, IN 317-872-3000 < Mic Index de schimbare Mare P Li Tei da Tee The ee Server Tanta a eta 64 BYTE România IANUARIE 1998 http://www.inter-intelli.com ; CTI înaintea centralei PBX Vechiul mod Compania telefonică trimite mesaje la PBX care le retransmite la telefoane sau CTI. Centrala telefonică linie T-1 Altenativa nouă 2 Serverul Interactive Itelligence înglobează un PBĂ și trimite comunicațiile tip voce e- mail și de alte tipuri la o zonă de stocare centrală de cutie poștală universală. De la i ceea Stocare e-mail, Altenativa nouă 1 Pentru evitarea gătuirilor între CTI și PBX, serverul Xantel este pus înaintea PBX și transferă traficul direct la aplicații LAN. De la centrală . Conexiune directă LAN -pentru aplicații telefonice Această schimbare are un avantaj major: nu impune modifi- carea sistemului telefonic existent pentru a lucra cu servicii noi. Deoarece rutarea are loc înaintea comutatorului PBX şi acesta poate fi unul nou, sofisticat, sau unul vechi, tradițional. Acest lucru per- mite şi evitarea încercărilor de a asigura suport pentru TAPI (Microsoft Telephony API), TSAPI ( Telephony Server API de la Novell) sau o variantă de firmă oferită de un furnizor PBX. Vânzătorii afirmă că acest lucru reduce durata instalării de la săp- tămâni la zile. Calculând cu 125 la 250 dolari/oră, acesta înseamnă economii de mii de dolari la un proiect. Connex are şi unele deza- vantaje: versiunea lansată la începutul anului nu conlucrează cu sisteme Centrex și asigură suport doar pentru servere şi clienți Win- dows. Xentrex va aborda prima problemă în acest an, dar intenționează să rămână la preferința față de platforma Windows. Interactive Intelligence abordează problemele de integrare pe o altă cale: prin includerea PBX ca parte a unui centru de servicii cen- tralizate. Interaction Server, o aplicaţie Java, oferă inteligența cen- tralizată pentru tratarea apelurilor voce, fax, e-mail și formulare Web. Utilizatorii folosesc, sau Interaction Client, sau un browser cu suport Java, pentru a regăsi mesaje sau a iniția comunicaţii spre exte- rior. Interactive Intelligence pregăteşte versiunea Java pentru Inter- action Client, pentru facilitarea utilizării pe platforme multiple. Aceste produse nu transforma CTI in plug-and-play, dar simpli- fică tratarea unitară a vocii şi datelor din întreprindere. Acest lucru - poate duce la răspândirea CTI şi în afara firmelor celor mai bogate şi mai răbdătoare. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ Să prinzi mesajul — Cozile bazate pe mesaje vor elibera tranzacțiile de considerentele de timp real. De Scott Mace vând în vedere instabilitatea Internetului, aplicaţiile nu sunt întotdeauna conectate cu alte aplicaţii. Pentru a face afaceri pe Internet, aplicaţiile au nevoie exact de acest lucru. Însă tranzacţionarea cu comitere în două faze nu poate funcţiona dacă, datorită unor congestii pe Net sau a gâtuirii serverului de tranzacţionare, se depăşeşte o anumită limită de timp (timeout). Aici apare importanţa cozilor de mesaje (MBQ - Message- Based Queuing), middleware care permite diverselor aplicaţii să partajeze tranzacţii prin metoda store-and-forward, transmițând paşii intermediari ai tranzacţiilor înainte şi înapoi prin intermediul mesajelor. Este un mecanism delicat- a scădea un produs din inven- tar înainte de a verifica contul cumpărătorului nu este poate cale cea mai bună — dar este suficient de apropiat de tranzactionarea in timp real pentru ca destul de multe firme să-l încerce. Tehnologiile comune — de la mai mulți producători pentru MBQ apar şi ele într-un ritm încurajator. În aprilie 1997, la Electronic Messaging Association a fost format grupul BQM SIG (Business Quality Messaging Special Interest Group). IBM, autorul unui pro- dus MBQ de vârf bazat pe o tehnologie proprie, MQ Series, a lucrat în colaborare cu Micro- DINTR-O PRIVIRE: Recunos- soft la o specificaţie funcţi- când nevoia aplicațiilor eco- onală BQM, care ar putea nomice de a tra nzactiona in să faciliteze interoperabili- tr-un Internet intermitent, co- tatea între MQ Series, zile de mesaje sunto metodă componenta Message de tranzacţionare store-and- Queue Server (cu numele Dica dă de cod Falcon) din Win- forward. BQM,o specificatie dows NT 4.0 Enterprise functionala, este adoptatade Edition si produse MBQ diverse produse. SUSȚINĂTORI: IBM, Microsoft, Candle, Hewlett-Packard de la alţi producători. S-au alăturat şi clienţi impor- tanti, cum este Pfizer, pre- cum si firma de analiza economica Meta Group. BOM SIG Kirkland, WA 425-889-0528 http://www.bqm.org Devreme Cand implementati Târziu 4 Mic Index de schimbare MareP Intranet Client Pt Internet ave! Extranet www.agora.ro/byte/ Ce ofera specificatiile BQM Furnizorii BOM trebuie să permită schimbul de mesaje asin- cron între participanți și să suporte (printre altele) următoarea listă de proprietăți: W Un identificator unic de mesaj W/ Numele unei cozi de admi- nistrare pentru mesaje de înştiinţare W/ Un indicator de tip de mesaj ce poate fi definit de aplicaţie W/ Identitatea securizată (dacă există) asociată cu aplicaţia expeditoare W Un indicator care specifică intervalul maxim de timp în care un mesaj este considerat „viu“ după expediere W/ Cozi de mesaje identifica- bile în mod unic Y/ Numele unei cozi de răspunsuri 4 Independenţa cozilor de mesaje de locaţia fizică W/ Prioritatea mesajului W/ Cozile trebuie să poată să primească mesaje chiar dacă aplicațiile și rețeaua au căzut W/ Modul dorit de livrare a mesajului (supraviețuiește sau nu unei pene hard) W/ Cozile trebuie să poată fi accesate de mai multe apli- : caţii simultan și să permită - aplicaţiilor să acceseze mai multe cozi simultan W/ Modul dorit de confirmare a „primirii (nici unul, mesaj primit, mesajul nu a fost primit într-un interval de timp, etc.) W/. Cozile nu trebuie să livreze a- celași mesaj de mai multe ori v Lungimea mesajului V Suport tranzactional Rezultatul: demonstratii de interoperabilitate BQM in septem- brie 1997, care au probat ca tehnologia este gata pentru lansare. Întreprinderile vor folosi BQM pentru a-și extinde sistemele e-mail existente în soluţii de work-flow. Aplicaţii noi, cum este produsul de la Mesa care rutează documente între Lotus Notes şi Microsoft Exchange, se bazează pe specificaţiile BQM. Alte aplicaţii vor uti- liza BQM pentru a susţine utilizatorii de computere portabile, care sunt în mod inevitabil decuplați adesea de la rețea. Valul aplicaţiilor BQM va continua și în 1998. Microsoft va pune tehnologia la îndemâna tuturor utilizatorilor lui NT 4.0 printr-un pachet opţional disponibil pe situl web al companiei. Hewlett-Pa- ckard implementează BQM în AdminFlow, o aplicaţie de work-flow. BQM poate să înlocuiască multă muncă de proiectare specifică, deoarece aplicaţiile comerciale conforme BQM pot schimba infor- maţii între ele, fără a necesita modificări sau costuri suplimentare. „Promisiunea [BQM] este că utilizatorii vor găsi aplicaţii comer- ciale care se pot lega la reţele MQ existente“, afirmă John Smith, directorul programului de alianțe pentru MQ Series la IBM. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] IANUARIE 1998 BYTE România 65 Acţiune pe toate fronturile Versiunea 3 LDAP și Microsoft Active Directory «vor ajuta ca NDS să apropie oamenii. De Mike Hurwicz a fi un an interesant pentru serviciile de directori pen- tru intreprindere, care vor oferi o stocare unitara în toată reteaua datelor despre resursele din retea. Aceste baze de date, cu scop special, fac mai usoara viata adminis- tratorilor şi utilizatorilor prin oferirea unei interfeţe unice, ierarhice, la datele despre conturile utilizator, servere, volume, cozi de im- primante, conturi e-mail, certificate digitale, numele de compo- nente obiect şi orice alte informaţii care pot fi cerute de oameni sau aplicaţii pentru accesul sau administrarea resurselor din rețea. Prin- cipalele trei firme, din acest domeniu sunt Netscape, Novell şi Microsoft. Vestea mare va fi lansarea Microsoft Active Directory, prima încercare a companiei de a oferi servicii de directori extensibile gi scalabile la nivel de întreprindere. Unele copii beta au fost lansate în 1997, dar livrarea versiunii finale va fi făcută mai târziu, în acest an, cu NT Server 5.0. Dată fiind complexitatea implementării ser- viciilor de directori pentru intreprindere, organizaţiile decise să facă reţele NT trebuie să pornească experimentarea cu Active Directo- ry cât mai rapid posibil. Firmele orientate spre Novell vor avea şi ele de lucru cu testarea NDS (Novell Directory Ser- V DINTR-O PRIVIRE: Directori comuni pentru căutarea oricărui cont sau resurse din rețea se vor răspândi în 1 998, vices) pentru NT (care tre- împreună cu replicarea între buiesăapară în curând) și directori și un modunitarde — cuversiunidelaIBM (pen- administrare a sistemelor tru RS/6000 cu ATX şisis- diferite de directori, sein apa af ași versiuni de la furnizorii de SUSŢIN ATORI: Unix, inclusiv Sun, SCO Novell, Microsoft, Netscape, Sanne un Overanen), si Unisys. Zoomit, IBM, Hewlett- Pentru multi, acesta va Packard, Unisys, Santa Cruz fi anul testelor mai seri- Operation, Sun oase ale protocolului Novell Provo, UT 801-861-7000 http://www.novell.com 4@Mic Index de schimbare Mare P intranet 66 BYTE Romania IANUARIE 1998 „ Funcţiuni. „. Referinţeinteligente: „ Serverele pottransmite „cererile laalte servere. _ - Layer) și cadru SASL (Simple SASL extensibil permit „ Authenticatiuonand curitatate actuale „ Security Layer). - LDAP (Lightweight Directory Access Protocol). LDAP s-a stabilit ferm ca protocolul pentru directori de medii multiple. Active Direc- tory va asigura suportul pentru el, pe la mijlocul lui 1998, ca și toate versiunile NDS. Al treilea concurent major pe piaţă, Netscape, a asigurat dintotdeauna suport LDAP. Pe moment, LDAP defineşte doar un protocol de acces, un mod de interogare a serverelor de către clienţi. Totuşi, furnizori ca Netscape şi Novell lucrează la replicare de la server la server, bazat pe LDAP. Veţi avea replicare pentru furnizor unic, bazată pe LDAP în 1998. Veţi putea face, probabil, şi anumite testări pentru replicare, pentru mai mulţi furnizori, bazată pe LDAP, dar va sosi probabil 1999, înainte ca să puteţi face distribuirea aplicaţiei pen- tru exploatare în medii de la mai mulți furnizori. Dacă trebuie să asiguraţi suportul pentru sisteme de directori de la mai muţi furnizori, va trebui să porniţi la studiul metadirectorilor, ca Via de la Zoom. Un metadirector este proiectat special pentru a oferi acces centralizat şi administrare pentru multiple sisteme diferite de directori. Deoarece componente cheie ca Active Directory, metadirectori şi replicare bazată pe LDAP sunt în curs de apariție, majoritatea orga- nizaţiilor vor fi încă în faza de experimentare cu directori de intre- prindere, în 1998. Cei care vor realiza sisteme pentru exploatare vor trebui să se bazeze sau pe sisteme bune şi verificate ca NDS sau să se pregătească să înfrunte pericolele. Totuşi, deoarece serviciile de directori pentru întreprinderi afectează toţi angajații, sunt în general costisitoare şi ridică probleme complexe de integrare, sin- cronizare, conlucrare, protecție și curățirea datelor și se impune o perioadă prealabilă de testare şi pregătire. Ml [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] www.agora.ro/byte/ UNIX Punând Unix in locurile cuvenite Poveștile despre moartea Unix sunt foarte exagerate. De John Montgomery nix nu este mort. Cu toate că o mare parte a presei şi comunitatea analiștilor sugerează că este doar o ches- tiune de timp, până când Unix dispare de pe fata Paman- tului, acest lucru este pur. şi simplu neadevărat. Uti- lizatorii îl mai instalează, furnizorii îl recomandă și există o mulţime de dezvoltări noi. Liderii tradiționali ai comunităţii Unix, ca Sun Microsystems și Santa Cruz Operation (SCO) au anunţat recent revizuirea semnificativă a propriilor SO și au în plan şi alte optimizări pentru 1998. Şi Linux, din ce în ce mai remar- cabil, înglobează noi tehnolo- gii, într-un ritm aproape în- spăimântător. ~ Dar, cu toate aceste dezvol- tări, comunitatea Unix are de înfruntat câteva provocări. Mulţi dintre comercianții şi utilizatorii chestionaţi pentru acest articol citează lipsa apli- caţiilor desktop de calitate şi productive. Alţii sunt îngrijo- raţi de prăpastia care se deschi- de între SCO, deţinătorul lini- ei tradiționale AT&T, şi Sun, unul dintre cei mai zzomotoși promovatori Unix. $i multi se întreabă, ce să facă cu Win- dows NT. Totuși, noua speranță pen- tru comunitatea Unix este adu- să de Linux. Acest lucru poate să pară puţin straniu, din punct de vedere tehnic. Linux nu este Unix, de fapta fost dezvoltat cu scopul să nu folosească codul Unix. Dar acesta n-are impor- tanta, deoarece Linux este foar- : te asemanator cu Unix la interfetele utilizator si de dezvoltare. Furni- zori terţi, care răspund la necesităţile de a avea aplicaţii desktop de calitate oferă produse ca Red Hat Applix Ware şi Star Office de la Star Division. Şi, pe măsură ce Hewlett-Packard, IBM, SCO şi Sun trec la medii mai sofisticate pentru servere, cedând segmentul pentru începă- tori la NT, Linux se stabileşte ca și competitor pentru NT. WWww.agora.ro/byte/ Un SO mort n-are versiuni Recent, SCO UnixWare, Solaris, IBM AIX, Linux si mai multe alte variante Unix au suferit actualizări. Schimbările în aceste SO sem- nalează nu doar sănătatea Unix, ci şi faptul că în comunitatea Unix se înțelege la ce este folosit Unix de către utilizatori. SCO UnixWare este probabil cea mai semnificativă dintre aces- te actualizări, pur şi simplu din cauză că SCO deţine în pre- zent codul de la AT&T System V. System V Release 5 (SVRS, pe care majoritatea îl va cu- noaște prima dată ca fiind Unix Ware 7) de laSCO inclu- de modificări care îmbunătă- ţesc performanțele şi scalabi- litatea şi unele extensii pentru 64 de biţi, care pregătesc acest SO pentru procesorul viitor Merced, de la Intel (Vedeți și caseta: SCO UnixWare). Tamar Newberger, director de management pentru Unix- Ware la SCO, admite că noul nume pentru kernel, SVRS, este „în parte marketing”. Dar ea susține că SCO a conferit la. SVRS multe optimizări sem- nificative fata de SVR4.2, ver- siunea precedenta. Totuși, dezvoltările din Unix Ware nu sunt prezente şi la cealaltă versiune Unix de la SCO (cea pentru care SCO a obținut recunoașterea pe scară largă), adică OpenServer bazat „pe SVR3. Newberger afirmă ca OpenServer este o soluție pentru firme mici şi medii şi că echipa de dezvoltare lucrează şi la acest sistem. Dar „pe termen lung, va fi mult mai convenabil pen- tru SCO să livreze un singur produs”, afirmă ea. Ghiciţi care va fi acest produs? Ca urmare, „Unix Ware are o mulţime dintre functi- uni și compatibilitate OpenServer”, adaugă Newberger. VaaveaSVRS o importanţă mare? Poate nu, cel puţin pentru Sun, — realizatorul sistemului Solaris care devine din ce în ce mai agreat. IANUARIE 1998 BYTE România 67 Unix Punând Unix în locurile cuvenite Nu numai că Sun nu va lua licenţa de SVRS, spune Brian Croll, directorul pentru mar- ketingul produsului Solaris Server la Sun, dar compania oferă în mod activ licența Solaris la mulţi furnizori de produse Unix existente. În această privinţă, un aspect cheie pen- tru Solaris este că se execută nu numai pe hardware SPARC de la Sun ci și pe sisteme bazate pe x86, ceea ce îi asigură intrarea rapidă pe piaţa înfloritoare de Unix pe x86. În particular, NCR, care anterior uti- liza Unix de la SCO, a anunţat că se va îndepărta de SCO pentru a trece în tabăra Solaris. Se 2.6. include muie mocdifica a A are-l fac compatibil pentru apli- . caţiipe 64 de biţi. Acestea variază de la modificări ale bibliotecilor care să per- „mită apeluri pe 64 de biţi până la schim- „bări în sistemul de fișiere astfel încât „acesta să suport fișiere de 1TB.Așa cum poate căv-aţi așteptat, , Solaris 2.6 i. include de asemenea multe caracteris- tici Java, cum ar fi un vizualizator aplet, „o mașină virtuală integrată și un brows- "er HotJava. Mai există de asemenea unele modificări pentru îmbunătăţirea : performanţei incluzând o stivă IP multi- ” filarăși rutine de disc I/O îmbunătăţite, precum și modificări cum ar fi un start — „Web (o instalare bazată pe browser) ae „ carefac pachetul soft mai ușor de folosit Ș un asistent pentru configurare pentru i mașini bazate pe x86 care identifica _ componentele sistemului dumneav- Este acesta o fractură a platformei Unix? De fapt, nu. Fiecare Unix a diferit puţin întotdeauna de toate celelalte sisteme Unix şi ideea unui Unix unificat s-a estompat în- tr-un fel. În schimb variantele Unix se mândresc cu conformitatea cu o serie de standarde, Posix de exemplu, sau marca de Unix/95 de la Open Group. Dar, fiecare comerciant întrebat ridică următoarea problemă: aceste etichetări nu sunt deosebit de utile. Croll spune că mar- cajul Unix/95 prezintă importanță mai mult pentru agenţiile guvernamentale. Ben Smith, senior engineer la Ronin House (Peterborough, NH), o firmă de programare şi consultanţă, semnalează un aspect foarte interesant şi anume că „VMS este conform cu Posix, nu foarte bine, dar este conform”. Şi dacă VMS, care in mod sigur nu este Unix, poate respecta Posix, atunci ce reprezinta 68 BYTE Romania IANUARIE 1998 Sil aaa versiune de UnixWare fnumits v versiunea 7 - colina numerotarea de la3 la 6-și construind pe sistemul de numerotare de la OpenServer) va introduce nucle- _ Files Mail Calendar Unix ul System V Release 5. Acea nucleon va ay unele Moni Atat aoe nucleului Ss stem rie aS Guport e 124 [ rincipală; sisteme de fişiere: sit discuri de j -TB precu I Editor 1 2 3 4 5 6 7 e de fapt aceste etichetări? S-ar putea ca nici SVRS să nu aibă impor- tanta, deoarece multe din functionalitatile oferite sunt deja prezente in sisteme ca Solaris sau IBM AIX, sisteme de operare bazate pe versiuni anterioare ale nucleului. De exemplu, AIX 4.3 introduce unele funcționalități pentru 64 de biţi, pentru arhi- tectura RS/6000. De asemenea, Solaris 2.7 (care trebuie să apară mai târziu, in acest an conform spuselor lui Croll) va oferi „un ker- nel complet pe 64 de biti”, . Apoi, exista desigur Linux. Linux nu se bazează acum, și nu s-a bazat niciodată, pe nici un fel de cod sursă de la AT&T. Nici nu este considerat Unix de către Open Grop- up. Totuşi, în ciuda lipsei acestor semne, care permit oamenilor de la marketing să se lanseze în acuzaţii, are o popularitate incredibilă. Nu există evidențe foarte pre- cise despre cât Linux există, dar estimările consideră că există între trei şi douăzeci de milioane de instalări. Smith admite că „există mai multe servere Internet realizate pe Linux decât pe toate celelalte SO luate la un loc”. Acest lucru se datorează, în parte, faptu- lui că Linux este gratuit și chiar şi versiunile comerciale Linux, ca cel de la Caldera, sunt ridicol de ieftine. Preţul pentru Open- Linux Standard Edition este de numai 399 dolari. Dar o parte din popularitatea Linux se datorează şi vitezei cu care adoptă www.agora.ro/byte/ Punând Unix în locurile cuvenite Unix tehnologiile noi. De exemplu, Linux a fost unul dintre primele SO care implementau IPv6, ultima versiune a setului de protocoale TCP/P. „Linux a devenit ceea ce doreşte să devină orice Unix: un sistem total deschis și total portabil” spune Smith. Şi pe oamenii care cred că Linux este doar o soluţie limitată Smith îi sfătuieşte să se mai gândească. „Linux nu este o simplificare. Cu toate că nu veţi întâlni neapărat Linux pe un „Digital Alpha cu 12 procesoare, veţi întâlni 12 sisteme în locul acestui Alpha”, explică el. Există şi extensii pentru multiproce- sare, incluse în nucleul Linux 2.x, si NASA (printre alţii) utilizează o soluţie de cluster- ing bazată pe Linux, denumită Beowulf, care a demonstrat deja o putere de calcul de GigaFLOP. Chestia numită Windows NT Deci, de ce am spune că Unix moare? Sim- plu: Microsoft. Percepția că Unix este pe moarte se datorează în mare parte apariţiei NT şi presiunea exercitată de marketingul aflat în spatele acestui sistem. Microsoft se aventurează mult în afirmaţii conform căro- ra NT este o soluţie pentru întreprindere, este scalabil si fiabil. $i previziunile analistilor au focalizat atentia asupra NT, afirmand ca detine un segment rezonabil din piata de servere. Dar NT nu ofera tot ce comunicatele de presa ar dori sa credeti, conform afirmatii- lor facute de vanzatorii intrebati de mine. Chris Daniels, manager al serviciilor de con- sultanta la DLP Technologies, din Cincin- nati ( care este si Microsoft Solution Provider si integrator pentru mai multe vari- ante de Unix) prezinta o imagine diferita a realitatii. „Vindem NT dacă clientul are nevoie de aplicaţii care îi măresc productivitatea per- sonală, are în jur de 10 sau 20 de utilizatori şi doreşte administrare ușoară”, spune el. „Pentru firme mai mari, mai avem tone de clienți care lucrează cu baze de date şi con- tabilitate, vitale pentru afacere așa cum este Oracle”, care, crede Daniels, rulează mai bine pe Unix decât pe NT. Elspune că aface- rile lui Unix au progresat cam în aceeaşi măsură ca și cele NT, dar în totalitate, aface- nix a avuttotdeauna contabilitate și baze de date, dar acum avem nevoie de aplicaţii serioase pentru lucrul în grup și aplicaţii de mărirea productiv- ităţii individuale. Avem nevoie de un set de aplicaţii de birotică și agendă pentru planificare și aplicaţii în genul oferit de BackOffice. CHRIS DANIELS Linux Ipv6. Updates ând Linux 2.0 a apărut în 1997, a adus cu sine un suport pentru o diversitate de UC- Co incluzând Alpha, x86, Mips, PowerPC, SPARC și procesoare 68000 Motorola. A adăugat de asemenea un suport hardware pentru diferite controlere SCSI și IDE, noi con- trolere Ethernet și, probabil cel mai semnificativ, un suport pentru servere de multiprocesare - până la sisteme cu 16 căi de multiprocesare simetrică (SMP). Suportul Java și o mulțime de alte protocoale de lucru în rețea (ex. tunelizare IP și suport ISDN) sunt incluse de aseme- nea în această versiune. Când acest articol a fost trimis spre publicare, versiunea 2.1 era deja în teste. Această versiune îmbunătățește suportul pentru Alpha și adaugă suport e a et Sartre Debt CoB Pricing Rey Quiee--OpenLimex Pert ‘With Special Promotional OpenLinux de la Caldera este unul din multiplele versiuni comerciale (si prin urmare suportate) de Linux disponibile. H - i | Ei | i | rile Unix sunt mai multe. Acești comercianţi afirmă că NT intră în firme cu rol de server simplu (low-end). Aplicațiile vitale se execută încă pe Unix. Există chiar și cazuri în care Linux ia locul lui NT în gama de jos. „Am înlocuit câteva servere NT cu Caldera, deoarece companii- le aveau probleme cu fiabilitatea şi cu con- figurarea DNS” spune Glenn Jacobson, preşedintele Unique Systems, un integrator de sisteme din Holland, Ohio. In mod sigur, NT nu este o forta ignora- bilă. Dar nu este mortală pentru Unix. Este aplicaţia, prostule Multe din poveştile contra Unix se datorea- ză faptului că azi deciziile tehnice se iau de alte persoane, decât în trecut. „Luarea deciziei s-a deplasat, de la specialiştii în tehnică din fundal, înapoi la managerii din camerele din față” spune Greg Forest, mana- ger pentru ISV Technical Programs la SCO. Această schimbare semnalează o modificare a modalităţii de selectare a SO: „dacă un manager nu vede un set de aplicaţii de birotică, ea sau el nu doreşte sistemul”, adaugă Forest. Nimeni nu se îndoieşte de stabilitatea sau scalabilitatea oferită de Unix, nici de pute- rea aplicaţiilor ce pot fi executate în acest mediu. Problema este că multe dintre aces- te aplicaţii nu sunt pentru utilizatorul final și nu au o prezentare nostimă. Daniels este de acord. „Unix a avut totdeauna aplicaţii contabile și de baze de date, dar avem nevoie de soft solid pentru lucru în grup şi pro- ductivitate personală”, spune el. „Aveţi nevoie de un set de birotică, un sistem de ca- lendar, un lucru de genul BackOffice”. Nu se pune problema că aceste lucruri nu exista. ApplixWare for Linux de la RedHat, de exemplu este destul de impresionant, cu calcul tabelar, procesor de text, editor HTML si un sistem de prezentare grafica. $i, multumita unor sisteme de compatibili- tate pentru Unix pe x86, poate rula si pe IANUARIE 1998 BYTE Romania 69 Unix SCO UnixWare. Similar, Star Office de la Star Division se livrează cu OpenLinux Base de la Caldera. Include un procesor de text, un sistem pentru prezentări grafice, o bază — de date şi un program de calcul tabelar. De fapt, problema este că aceste aplicaţii nu sunt Microsoft Office. Nu este proble- ma că Office ar fi în mod necesar mai bun decât, să zicem, ApplixWare (cu toate că mulți utilizatori Applix Ware cu care am dis- cutat spuneau că Office oferă unele funcționalități mai moderne), ci că oamenii s-au obișnuit să utilizeze Office şi au investit serios în ceea ce ştiu deja. „Ce m-ar putea entuziasma ca să trec la un produs ca ApplixWare?” Se întreabă un vânzător de Linux care nu a dorit să-şi facă numele cunoscut. „Oamenii sunt creaturi cu tabieturi. Oamenii care au crescut alături de un produs, tind să nu dorească schim- barea”, explică el. Unul din lucrurile care determină oamenii să treacă la Unix este stabilitatea, spune Jacobson. El spune o poveste sensi- bilă despre un document Word care pro- ducea blocarea la Windows 95, ori de câte - ori era deschis, indiferent de sistemul uti- lizat. Dar, după trecerea la Applix Ware toate s-au rezolvat. Java, Linux și aplicații Stabilitatea singură, nu este totuși suficien- tă. Utilizatorii s-au obișnuit cu sisteme desk- top care se blochează. În plus, sunt terorizati de schimbarea interfețelor utilizator, şi sim- plul gând al trecerii la Unix îi sperie, din cauza reputației că are aplicaţii cu interfeţe utilizator neprietenoase. Chiar și Forest de la SCO admite că inter- fețele Unix nu sunt chiar atât de clare pen- tru managerii de întreprinderi. „Lucrez toată ziua sub Windows 95 cu produse Microsoft”, spune el. „Până vom avea niște suprafeţe de lucru care sunt competitive fata de cele de la Microsoft, vom avea proble- me”. Nu că aplicaţiile ar fi problematice, este însă nevoie de interfeţe noi. „Există o dezvoltare incredibil de dinami- că în comunitatea Linux,” spune Smith de INFORM ~ 70 BYTE Romania IANUARIE 1998 Punând Unix în locurile cuvenite IBM AIX la Ronin Acest gen de dezvoltare impune schimbări în procesul de administrare Unix, în general brut si laborios.,, Red Hat Linux pe Intel este cea mai uluitoare procedura de instalare existentă acum pe planetă”, spune el exaltat. Trebuie să introduceţi doar un floppy în sistem și câteva informaţii şi softul de instalare se duce pe Internet şi aduce fişierele necesare. Nici nu aveţi nevoie de CD. Similar, Smith vorbeşte de RHS de la Red Hat, un sistem de instalare de apli- caţii care verifică dependenţele și actuali- zează fişierele, prin Internet. ( Experienţa mea la instalările Red Hat Linux a fost favo- rabilă, cu toate că instalarea NT oferă mai multe funcțiuni de identificare pentru hard- ware). SCO şi Sun nu stau nici ele pe loc. Versi- unea Unix Ware bazata pe SVRS de laSCO inlocuieste administrarea in mod text de la versiunea precedentă cu unelte de adminis- trare bazate pe Java și oferă interfaţă „Web top” o interfață utilizator simplificată pen- tru utilizatori simpli. Solaris 2.6, după cum afirmă Croll, oferă o interfaţă de adminis- trare care este utilizabilă complet din brow- ser. „Utilizatorii preferă fereastra navigator față de Wizard”, admite el. Exemplele de funcţionalitate bazată pe Web sunt încă limi- tate acum. Croll amintește utilitarul cu inter- - față grafică, folosit pentru partiţionare de disc, ca un prim pas înainte la administrarea Solaris 2.6. Dar promite mult mai mult pen- tru Solaris 2.7. Totuşi, furnizorii de Unix mizează pe Java, pentru ajutorul în oferirea de aplicaţii multe şi uşor de utilizat. Pentru aceia care fac azi dezvoltări pentru Unix, mulți comercianți au fost de acord că opţiunile pentru unel- tele de dezvoltare sunt mai limitate decât cele de unelte pentru aplicaţii Windows. „Dacă vă uitaţi la uneltele Microsoft şi apoi la cele de la SCO, este evident că cele de la Microsoft sunt mult mai bune” admite Daniels de la DLP Technologies. Sun (destul de evident) se află în fruntea încercărilor de realizare a unor unelte mai bune. Java Workshop (un mediu complet de dezvoltare) şi Java Studio (o unealtă mai vizuală de dezvoltare) obţin laude atât de la comercianţi, cât şi de la competitori. For- est de la SCO, laudă şi el produsele Sun, dar apreciază Visual Cafe de la Symantec ca recomandabile și uneltele de la Prolifics ca importante pentru platforma Unix. Dar, chiar dacă eforturile de a oferi unelte mai bune pentru Unix ar eşua (şi acest lucru nu se va întâmpla), aplicaţiile Java nu ar fi afectate, probabil. La urma urmei, mot- to-ul de la Java este: „scrieţi o dată, execu- taţi oriunde”. Deci, toti proiectantii sub Windows care scriu acum aplicaţii Java, scriu de fapt şi pentru Unix, dacă nu lucrează intens cu apelurile API specifice platformei şi permise de Java. Java este un exemplu de marketing reuşit în comunitatea Unix. Majoritatea inovaţii- lor din Unix sunt de obicei subestimate. „O parte a problemei la Unix Ware este că nu are o imagine într-adevăr strălucitoare”, spune Evan Leibovici, senior analyst la Sound Software, un integrator de sisteme din Brampton, Ontario, Canada. John Montgomery este BYTE features editor si este șeful biroului de pe Coasta de Vest. Îl puteţi contacta la: jmontgomeryQbyte.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila si Daniel Moldovan] www.agora.ro/byte/ n cele ce urmează, încerc să vă prezint modul în care putem transforma editorul vi într-un editor WYSIWYG, de HTML. Pentru cei care nu sunt familiari cu editoa- rele de texte, WYSIWYG este prescurtarea de la „what you see iswhat you get“. De multe ori, am fost nevoit să schimb câte ceva într-o pagină HTML, o adresă, un număr de telefon, sau să introduc o imagi- ne, după care, de fiecare dată, trebuia să reîncarc pagina ca să văd schimbările efec- tuate. Mult mai elegant ar fi fost ca după modificarea fişierului HTML, schimbă- rile să se producă automat și în browser. Ideea care mi-a venit pentru rezolvarea problemei era să scriu un program care veri- fică permanent un fişiet iar când aceasta se schimbă, programul numit atchange lansea- ză o comandă. Trebuie să menţionez că pro- gramul rulează doar sub UNIX şi a fost testat cu RedHat 4.2. Atchange foo date Programul este scris în limbajul Perl şi apelat cu parametri foo şi date. Acesta veri- fică momentul când se schimbă fişierul foo, şi de fiecare dată când acest eveniment se produce afişează data. În listingul 1 se află sursa programului, care după cum vedeţi este foarte scurt. În prima linie comunicăm sistemului interpretorul folosit pentru lansarea acestui program, iar în liniile $ şi 6 citim parametri utilizaţi de program. În linia 12 putem observa funcţia stat care re- turnează toate datele disponibile despre fişierul primit ca parametru. Rezultatul va fiun tablou cu următoarele date: numărul device-ului din sistemul de fişiere, numărul I-nodului, modul de acces (rwx), numărul hard linkurilor la fişier, numărul ID al pro- prietarului fişierului, GID, identificatorul de device (numai pentru fişiere speciale), dimensiunea fişierului în bytes, timpul până www.agora.ro/ byte/ la ultima accesare a fisierului (se socoteste de la 00:00 Ianuarie 1, 1970 GMT), tim- pul până la ultima modificare, timpul de la schimbarea inodului, dimensiunea blocului folosit de sistemul de fișier, numărul de blocuri alocate. Trucuri cu Netscape Navigând pe Internet, am aflat că se pot da instucțiuni din linia de comandă browseru- lui Netscape care a fost deja pornit. O co- manda de genul netscape-remote ‘openURL (http://www.netsoft.ro)' ar cauza ca Netscape-ul, care era deja pornit, să ne afişeze pagina Netsoft-ului. (Dacă în mo- mentul lansării acestei comenzi nu rulează programul Netscape, atunci această coman- dă va afişa un mesaj de eroare.) Putem afla mai multe comenzi ce se pot da Netscape-u- lui navigând la adresa http://home „netscape.com/newsref/std/x-remote.html. Până acum totul pare perfect. Spunem programului atchange să urmărească un fişier HTML editat cu vi, de fiecare dată când fişierul se schimbă, atchange putea să spună Netscape-ului să-l reafişeze. Listingul 2 conţine exact codul care face acest lucru. Comentariu de text Să parcurgem listingul 2 linie cu linie. În linia 1, specificăm sistemului ce program să folosească ca'să interpreteze programul nostru. Eu am folosit „bash“, dar şi cu alte shell -uri ca ksh, sh ar trebui să funcţioneze corect. Liniile 3 până la 8 sunt comentarii, inclu- siv o descriere despre cum să instalăm pro- gramul, dacă o punem pe un sistem nou. Linia 9 era scrisă din reflex, este prezen- tă din cauze de securitate. Prin teorie această linie se află acolo ca să ne protejeze împotri- va cailor Troiani. De exemplu, să conside- răm că PATH -ul este setat la PATH= /tmp:/bin:/usr/bin:/usr/local/bin si Johny Vi edi tor Noi folosim vi ca sa ii WYSIWYG? pagini Web. IANUARIE 1998 BYTE România 71 V Web Master editor WYSIWYG 1 #!/bin/bash Ph 3 ## editeaza un fisier html in timp ce ne uitam la rezultate in Netscape 4 # Netscape-ul va reincarca “pagina de fiecare data cand aceasta se schimba 5 a 6 1£ INSTALATIA: : Jo o schimbati prima cu: cated unde se afla bash -ul dumneavoastra - 8 # - asigurati-va ca atchange este instalat 9 PATH=/usr/local/bin:/bin:/usr /bin : 10 4£ afiseaza mesajul de folosire si iese din program 11 usage (){ 12 ARGVO=$(04HF%/) 13 echo ,usage: $ARGVO [-1|-h|- help] filename|filename.html* 1>&2 14 test „Și = long” || exit 1 1 16 Cat <<-.. EOD = 1>82 17 18 Netscape va afisa fisierul html indicat si editorul va fi apelat 19 simultan. De cate ori salvati textul aflat in editor, Netscape va 20 reincarca pagina. eed, : 22 $ARGVO va crea un template daca fisierul nu exista, si va adauga 23 html la sfarsitul fisierului, daca noi nu am specificat acest lucru. 24 "25 Pentru detali vizitati http://www.uttgm.ro/~cpeter/a tchange 26 sau scrieti la Peter Csaba, - 43 39 AQ Fax pas putea 41 44 bgcolor=“#EEFFFA“ 45 text=“#000000" 46 link=“#CCO000“ 47 alink=“#FF3300* 48 vlink="#000055* 49 > 51
52 53 Fix this Heading BA <7 hd) 55
58 Put something here ... 60 62. SED ES 63 |] 65 case $117 66 (-1|-h|-help) shift; usage long; : 67 esac : 68 test $# -eq 1 || usag 70 # agaug .html daca este nevoie 71 html=${1%%. html}. html 72 if test ,$ihtmld/}* = „$html“ (3 then. os 74 html=$PWD/$html (5 0t4 77 test -f $html || html_template > $html A ,openURL(file:///$html)~ 27 80 atchange $htm!l „netscape - 28 noraise -remote ‘reload’ “& 29 81. a 30 0 82 # editor Bex? 83 ${EDITOR:-vi} $html oa 84 kill 0 : da “85 wait lucrează şi el a un proiect și faceun program UNIX sau unul mai lung. numit „atchange“, care şterge toate fişierele dintr-un director şi îl pune în directorul Jump. Când scriptul nostru este apelat, în loc să lanseze programul nostru aflat în /bin, se va lansa programul lui Johny şi spre sur- prinderea noastră, se va întâmpla un lucru inexplicabil la prima vedere, adică ni se vor şterge toate fişierele. Dacă setăm corect PATH -ul, această problemă nu mai apare. Liniile de la 10 până la 32 sunt funcţii shell care afişează o descriere despre mod- ul de folosire a programului. Acest mesaj poate fi unul scurt, o descriere sumară tipic 72 BYTE România IANUARIE 1998 Linia 12 pare puţin ciudată la prima vedere. $0 conţine calea absolută a scriptu- lui care poate fi de forma ./edit.sh sau /home/cpeter/edit.sh iar expresia ${0##*} returnează in $ARGVO cuvântul care se află după ultimul „/“ adică numele scriptului. Notaţi de asemenea că în liniile 13 şi 16 mesajul afișat este redirecționat către „stan- dard error“, ca să devină un mesaj de eroare. Mulţi programatori fac acest lucru în pro- gramele de C, dar neglijează acest lucru când este vorba de scripturi shell. Liniile 34 până la 63 încapsulează o pagi- nă HTML iniţială, care ne va apare în cazul în care edităm un fişier inexistent. Linia 65 ne aduce partea principală a pro- gramului. Începem prin a verifica dacă pro- gramul a fost apelat corect de la linia 65. până la linia 68, după care facem o expan- siune de parametru ca numele fişierului să fie intr-o formă standard. După liniile 70 până la 75, $html va conţine calea abso- lută a fişierului al cărui nume se termină cu „html. Pentru simplificare sau pentru a scrie mai putin liniile 72 până la 75 puteau fi scrise şi ca o simplă comandă test "$(html?/)" ="$html" & & html=$PWD/$html dar ar fi fost mult mai greu de inteles. Linia 77 verifică dacă fişierul există sau — nu. In cazul în care fişierul nu există, creează un fişier HTML iniţial folosind funcția descrisă mai înainte. Linia 79 spune Netscape -ului, care deja rulează să afişeze versiunea curentă a fişierului $html. În linia imediat următoare specificăm programului atchange să urmărească fişierul $html, şi când acesta se schimbă să dea de ştire Netscape -ului că fişierul trebuie recitit. La sfârșit, pornim editorul, folosind încă o dată expansiunea de parametru. De data aceasta pornim vi -ul, doar în cazul în care nu am specificat un alt editor în variabila $EDITOR. Aceasta vă dă posibilitatea să folosiţi şi programul joe pentru a edita fişiere HTML, dacă chiar doriţi. Liniile 84 şi 85 ne asigură o ieşire curată din program. Kill 0 va opri programul at- change şi wait va aştepta până când acesta se opreşte înainte de a ieşi din script, elimi- nând astfel apariţia unor procese numite zombie. În final, dar nu în ultimul rând, linia 26 i- lustreaza un mic, dar folositor, principiu de design: intotdeauna comentariile negative, plangerile trebuie directionate la altcineva. La ce folosește? Bine, acum avem ceva care ne lasă să folo- sim vi -ul ca un editor HTML WYSIWYG: Şi ce dacă? Desigur, cei care folosesc Front- Page -ul pentru crearea unor pagini HTML, nu vor folosi de acum încolo vi -ul. În primul rând, am vrutsă vă prezint câte- va idei şi sfaturi folositoare, să creez ceva folositor şi să o fac din plăcere. Cei care doresc să vadă cum funcționează aceste programe le pot găsi la adresa http: //www.uttgm.ro/~cpeter/atchange lil. Péter Csaba este webmaster la Universitatea „Petru Maior“ din Tg-Mureș. Poate fi con- tactat la cpeterQuttgm.ro. www.agora.ro/byte/ OSOIL Press knows “ Îţi lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tiu, Microsoft Press are soluţia; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveţi despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ți per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ţi creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru Viaţa ta. ee x one Oe. "Senvvr Resource Kis Version 40 Hands-On, Self-Paced Training for Microsoft SOL Server Version 6.5 Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server “Microsoft® Windows NT® Microsoft® Windows NT? Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit _ Workstation 4.0 Resource Kit ° 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft: Press COMPUTER Pacat Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria 'Noi' sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lingă magazinul Muzica): MIVAS: Pasaj Universitate; TIMIŞOARA: Computer 21 SRL Bul. Regele Ferdinand nr. 2; ARAD: BB Computer, b-dul Revoluţiei 26-38 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.I., C.P 94 OP49, Bucuresti, fax: 01-3309285 Important: Lista completa de prețuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...} ROMSYS E AZI) Cu ocazia Sarbatorilor de Iarna vad uram uri calduros La Multi Ani! Integrated Romanian Information Systems Od Oferta Speciala 74 BYTE România IANUARIE 1998 nul dintre serviciile cele mai utilizate ale Internetului este serviciul World Wide Web, milioane de oameni din întreaga lume având acum acces la această modalitate interactivă de prezentare a reclamei. Prin prezenţa pe Web, firmele îşi pot face cunoscute domeniile de activitate, își pot extinde piaţa de desfacere prin atragerea de noi clienţi și parteneri, pot avea un contact permanent cu reprezentanții lor și, nu în ultimul rând, își pot vinde produsele. Iată de ce, prezenţa firmelor pe Web a devenit o necesitâte. Dar să vedem cum stau lucrurile la noi in tara, în domeniul tehnicii de calcul și al tehnologiilor de vârf. y Est PE WEB, Romsys (http://www. romsys.ro/) Infiintatd in anul 1993, firma Romsys SA a devenit unul dintre impor- tantii furnizori de soluţii informatice din tara noastră, în sectoarele financiar-bancar, asistență medicală şi guvernamentală. Pe lângă reclama standard (descriere, oferta de produse și servicii, parteneri - Sun, Unisys -, noutăţi), pe situl firmei mai găsim şi o secțiune pen- tru cei ce caută o ofertă de serviciu. Una din cele mai mari realizări ale firmei este sistemul informatic pentru serviciile de asistență medi- cală de urgență. O altă atracţie este secțiunea de adrese utile. Aici găsim legături spre Java, resurse Web, documentaţii Sun și trimiteri spre descărcări software. Iris (http://www.iris.ro/) Integrated Romanian Information Systems S.A., IRIS S.A. are ca prin- cipal scop promovarea pe piața românească a echipamentelor $i servi- ciilor firmei Apple Computer. Firma Iris are o reţea extinsă de dea- leri, a căror activitate s-a concretizat în creşterea numărului utilizato- rilor de sisteme Apple Macintosh, din diferite segmente de piaţă. Pa- gina firmei Iris aduce în centrul atenţiei produsele și tehnologia fir- melor Apple şi Adobe. Există aici şi o secţiune de ofertă specială pen- tru oamenii de afaceri din toate domeniile şi o prezentare a firmei. Flamingo Computers (http://flamingo.kappa.ro/) Într-o perioadă relativ scurtă, firma Flamingo Computer a avut o evoluţie spectaculoasă pe piața românească, impunându-se ca fir- mă distribuitoare de componente PC în întreaga ţară. Firma este prezentă pe Web cu o pagină bogată în informaţii, începând cu prezentarea profilului și până la prezentarea produselor și servicii- lor oferite. Pagina se mai remarcă prin existenţa unei secțiuni de descărcare, în care găsim programe driver pentru o gamă largă de dispozitive (mouse, stocare, audio, video şi altele). Şi pentru că sun- tem în pragul sărbătorilor de iarnă, nu lipseşte nici oferta specială. Vă las dumneavoastră plăcerea s-o descoperiţi. IBM România (http://www.ro.ibm.com/) După o absenţă de 13 ani, în anul 1990 firma IBM pătrunde din nou pe piaţa românească, prin organizaţia Romanian Business Systems - (RBS). După scurt timp, RBS devine IBM Alliance, iar apoi IBM România. Pagina Web face o scurtă prezentare a firmei IBM Româ- nia, prezintă un calendar al evenimentelor importante pentru fir- mă, partenerii de afaceri din România, oferă o secţiune de ştiri şi noutăţi cu rapoartele anuale ale firmei, distincţiile obţinute la târ- gurile şi expoziţiile internaţionale şi face o descriere a produselor, serviciilor şi soluţiilor oferite de firmă. www.agora.ro/byte/ Prin Web, puteţi face ca firma dumneavoastră să fie vizibilă permanent în lumea afacerilor. De Mircea Sabău DECI EXISTI Salient România (http://www.salient.ro/inf_f.htm) Salient, format din Salient International, România și Pacific, este un grup de firme din domeniul proiectării, producţiei și distribuţiei de tehnică de calcul, având un mare număr de parteneri în întreaga ţa- ră. Din pagina Web a grupului Salient putem afla informaţii despre răspândirea geografică a acestui grup prin intermediul unei hărți senzi- tive, profilul și clienții firmei precum și ecourile în presă ale produselor. Tornado Sistems (http://www.tornado.ro/) Ca firmă ce promovează tehnologii hardware şi software în Româ- nia, Tornado Sistems a reusit doar în câţiva ani să devină unul din- tre principalii furnizori de tehnologii pentru telecomunicaţii și rețele, dispozitive de stocare și automatizări pentru oficii. Pagina firmei Tornado descrie evoluţia acesteia pe piața românească, prezintă produsele oferite şi partenerii săi de afaceri. Există o secțiune de știri şi noutăţi în care putem avea acces la cursurile de autorizare Allied Telesyn şi BICC, prezentate în formatul PowerPoint. N > > p Forte Company (http://www.forte.ro/) Fondată în anul 1990, Forte Company Lrd., lidera grupului Forte Computers, este o firmă importantă de distribuţie a produselor Mi- crosoftîn Europa de est și România. Pagina Web, încă în construcție, oferă informaţii despre firmă şi partenerii de afaceri, cu promisiunea ca, peviitor, să ne spună mai multe lucruri despre produsele Microsoft şi să ne ofere şi o versiune a prezentărilor în limba română. Genesys Software (http://www.genesys.ro/) Firma Genesys Software România s-a impus pe piața românească în domeniile de distribuţie a produselor informatice de înaltă tehnolo- gie, ca furnizor de soluţii de conectivitate Internet/intranet, rețele, ca dezvoltator de aplicaţii comerciale și ca integrator de sisteme pentru controlul proceselor şi achiziţii de date. În pagina Web a firmei întâl- nim secțiuni de prezentare a produselor, asistență tehnică, vânzări, noutăți și evenimente din lumea IT precum și un scurt istorical firmei. Brinel (http://www.brinel.ro/) Brinel, una dintre cele mai importante firme din Transilvania, este un holding format din 5 societati comerciale, toate cu activitati in domeniul tehnicii de calcul. De curand, firma si-a realizat o pagina Web proprie care, momentan, oferă informaţii despre cele cinci so- cietăți comerciale ale holdingului și informaţii tehnice despre pro- dusele promovate pe piaţă. După cum putem afla, există intenția extinderii suportului şi asistenţei tehnice, prin definitivarea paginii Web, crearea unui centru FTP şi BBS. Din păcate, spaţiul nu mi-a permis prezentarea tuturor firmelor furni- zoare de produse și servicii din domeniul tehnicii de calcul, iar selecția firmelor prezente pe Web a fost subiectivă. Dar, chiar dacă unele firme se vor supăra, cu siguranță că altele, care încă nu au o pagină Web pro- prie, își vor da seama că au nevoie acum, nu mai târziu, de o prezență în această rețea mondială. Pentru că, nici un alt suport de publicitate existent nu poate fi mai accesibil, ieftin, rapid și economic. În final, urez tuturor firmelor sărbători fericite şi succes în noul an. Mircea Sabău este redactor la revista BYTE România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa: msabauQagora.ro. x , SALIENT Romai aces PRODUCTS TECHNICAL SUPPORT PARTNERS FORTE Computers Group Flexibility. Made in Romania Company Profile } WS Pree Reteases. | Pagini ®. limba română Wo You will IANUARIE 1998 BYTE România 75 vă invită la: Expoziţia şi Conferinţa Internaţională de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România Cea mai importantă expoziţie specializată de tehnică de calcul (hardware şi software), electronică, birotică şi telecomunicaţii Ediţia a 7-a Complexul ROMAERO Băneasa 12-16 mai 1998 Vă irosiţi timpul căutând de unul singur distribuitori pentru echipamentele dumneavoastră? Aveţi dificultăți în a găsi pentru produsele dumneavoastră clienţi cu mare putere de cumpărare? Comtek vă oferă şansa de a-i întâlni pe toți aceştia la CERF! Organizată la puţin timp după CeBIT Hanovra, cea mai mare expoziție europeană în acest domeniu, CERF vă prezintă echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Nu pierdeţi ocazia de a veni la CERF! Pentru informaţii sunați acum la tel.: 231.18.82 / fax: 230.12.53; tel./fax: 230.62.81 COMTEK EXPOSITIONS va invita la: Computers and Electronics Romanian Fair — Expoziţia şi Conferinţa Internaţională de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România Ediţia a 7-a Complexul ROMAERO Băneasa 12 - 16 mai 1998 1 9 9 8 CU PARTICIPAREA: 3M fig NFORMIx* ORACLE SPR:NT UNISOFT n>» 4 K TECH tit PiineyBowes CS A&C Pe INFRO PRINTRONID¢ Tulep Vision Line’ AT&T Lee sia : mesa = CLEPSYDRA compe Bees 1 compaa SCO LANAGNOR La AmTel @ Sun iomega @NcR 8 System PLUS mic UA 4 > mie Network Computing MINOLTA Q'NET TEC E PHILIPS Informatica a oo E] MVLAMIR Thunder BY TE SYMANTEC ELECTRONIC LASTING Mi rexen -s 0 Con ETA - 2U TOTA L 2 Technologies — 3 LONGSHINE’ , ROMY Pate RU Computer Vision ASTI CONTROL G7 Faninco IMA INFOCONSULT eg LA Autodesk. COMPUTERS | a n ALLTROM (DAI & try. AA TREND PI. aus & 10 TBE LDE BASF Be Bower A VIEWSONIC GEO STRATEGIES AGER SR Bay Networks ! HEWLETT THE COMPUTER COMPANY aay Profuse Canon Mr COMPUSOFT [ "ZI BENILEY a PSI FAST 2000 en ie Pacea Bali MARO a dW @@qQ, RADCO Sirom Graphics MAGIC oe CABTOR Seas eee VERO = i dialog DB silicon cm I , CIEL: | me Graphics Pre CYBERNETICS i Să COMPLIER a i Sa Ier WIZROM mosfitom scala : ; crescenod Olympus Romania YAMAHA Hitachi WYSE Pentru informații sunati acum la tel./ fax: 230.62.81; fax: 230.12.53; tel.: 231.18.82 Trusa de instrumente de criptare de la RSA propune Java ca o platformă preferată pentru aplicații Internet sigure. De Peter Wayner Proiectare Java sigură cu |Safe ilozofia „write once, run any- where” face din Java unealta optimă pentru aplicaţiile de re- ţea. lar posibilitatea de a face aplicaţii Internet destinate comerțului elec- tronic, va amăgi dezvoltatorii mai mult de- cât orice altă utilizare. Soluţia general accep- tată din punct de vedere al securităţii este criptarea aplicaţiilor şi dotarea acestora cu „semnături digitale. Implementarea acestor deziderate este uşurată odată cu apariția JSafe 1.0, kit-ul Java pentru implementarea algoritmilor de criptare furnizat de RSA Data Security. Funcţiile criptografice cu multe calcule determină majoritatea proiectanţilor să co- difice aplicaţiile Internet în mod compact, adesea prin utilizarea-limbajului de asam- blare sau C pentru optimizarea performan- ței. Aplicațiile pentru o platformă unică nu beneficiază de avantajul Java de execuţie ori- unde și RSA crede că proiectanți vor renunța la viteza codului nativ, în favoarea inde- pendenței de platformă oferită de Java. JSafe oferă algoritmii RSA cu nume de marcă, incluzând cifru pentru chei simetrice ca DES, DES triplu şi algoritmii proprii RSA ca RC2, RC4, RCS pentru criptare foarte performantă de blocuri. De asemenea, există 78 BYTE România IANUARIE 1998 TA 4 Applet Viewer: RSAE ncrypt.class Licenţă: trebuie negociată o Plain Text ; 00000000: 00 02 4AE4 79 23 24B ; 00000010: 83 81 F9 40 37 D428 A ; 00000020: 6D C8 21 84 59 CB 121 ‘|; 00000030: B3 F3 4E 7C B4 D9 7A licenta separata pentru livrarea unui produs cu JSave. RSA ofera reduceri pentru volum, licenta pentru site si alte posibilități. RSA Data Security, Inc. (a Security Dynamics company) Cipher Text Applet started. ; 00000000: 7E CB D7 7D DF 53 71 ; 00000010: E5 50 73 20 06 0B DE ; 00000020: 28 3A DC 43 C910B5 ; 00000030: 03 84 OF 5E 94 56 AC Redwood City, CA 800-732-8743 650-595-8782 http://www.rsa.com JSafe - un aplet simplu - preia textul din fereastra de sus și îl criptează în fereastra din jos. incluşi algoritmi de criptare cu cheie publică de la RSA şi algoritmi de semnături digi- tale, precum si algoritmul Diffie-Hellman pentru negocierea cifrului pe canale nesigu- re cum este Internetul. Suportul pentru func- țiile hash securizate din pachet, care verifică încercările de acces neautorizat la date, cu- prinde funcţii care implementează algorit- mii MDS siSHA1 (Secure Hash Algorithm). JSafe este proiectat astfel încât să poată fi extins în viitor și să includă mai mulți algo- ritmi. Opțiunile disponibile se pot diversi- fica odată cu expirarea patentului RSA, în momentul de față JSafe oferă utilizatorilor algoritmii RSA. JSafe duce lipsa rutinelor banale care sunt necesare programatorilor pentru a realiza un produs finit. De exemplu, pachetul conţine rutine pentru a produce date codate BER, care pot fi transformate în BASE 64 pentru o codare pe 7 biţi, dar nu conţine rutine pentru transformarea din sau în formatul PGP. Aceste rutine suplimentare kk kk Exceptional xxx A Foarte bine ar simplifica mult treaba programatorilor. JSafe preia greul lucrului în dezvoltarea aplicaţiilor şi apleturilor Java criptate. JSafe SDK costă 290$, dar dezvoltatorii trebuie să negocieze licenţa cu RSA pentru fiecare program realizat cu JSafe pe care îl distribuie, fie ca un produs care se livrează deja sau pen- TEHNOLOGIE xxx IMPLEMENTARE X* * * * tru utilizare in cadrul organizatiei de catre beneficiari. Cu toate că JSafe reprezinta o bază solidă pentru programarea criptării în Java, ar putea să mai beneficieze de suport mai bun pentru conlucrare programabilă. BI Peter Wayner este editor consultant BYTE in Baltimore. Pagina lui este la http://www -access.digex.net/~pcw/pcwpage.html [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6] xxx Bine xx Acceptabil * Slab TEHNOLOGIE JAVA RISC-ul java Java a făcut posibilă interconectarea paginilor Web, picoJava 1 va permite interconectarea echipamentelor care rulează Java. De Budai Lăszl6 n zilele noastre cu toţii suntem de acord că viitorul este al reţelelor, și aici nu e vorba doar de reţele de calcula- toare, ci şi de echipamentele, microcontrolerele inter- conectate, care câştigă din ce în ce mai mult teren. Pe viitor vor fi milioane de cutii set-top, terminale, telefoane celulare, echipamente specializate, care vor lucra interconectate într-un mediu optimizat pentru aplicaţii mici rulând la viteză maximă. Limbajul Java pare a fi cel care sprijină cel mai mult această evoluţie, NAN VENI Mg We promovând o interconectare sigură a echipamentelor de reţea prin intermediul faci- lităţilor native care asigură in- tegritatea aplicaţiilor de rețea. Următorul pas Fenomenul Java a fost dus cu un pas mai departe prin imple- mentarea în pastila de siliciu a Mașinii Virtuale Java. Execu- tarea codului Java pe un proce- sor optimizat pentru aceste ti- puri de aplicaţii elimină gâtuirile care până acum limi- tau performanţele acestora. Până acum, programele Java rulau fie prin intermediul unui interpretor, fie printr-un com- pilator JIT (just in time). În primul caz (interpretor), era afectată mult viteza de execuție, iar în al doilea îmbunătățirile de viteză se fac pe seama dimensi- unii codului, acesta mărindu-se de peste trei ori, devenind o problemă pentru utilizarea în aplicaţii înglobate. Pentru eliminarea acestor gâtuiri, Sun Microelectronics a 1 realizat cipuri Java, care sunt | © A optimizate in acest sens. Astfel, picoJava I executa setul de instructiuni Java eliminand necesitatea unui interpretor sau a unui compilator JIT. Pentru a întruni cât mai eficient cerințele Mașinii Virtuale Java, proiectanţii cipului picoJava I au adoptat o arhitectură asemănă- toare procesoarelor RISC (Reduced Instruction Set Computer), optimizată pentru performanţe de execuţie maxime. O atenţie deosebită s-a acordat faptului ca acest nucleu să poată fi adaptat diferitelor aplicaţii, astfel, dispune de memorii cache de date şi de ‘ www.agora.ro/byte/ instrucţiuni cu dimensiunea variabilă și de unitate de calcul in vir- gulă flotantă opţională, cum se vede şi în fig. „Nucleul picoJava I”. Nucleul picoJava I are o arhitectură pipeline cu patru nivele, ase- mănătoare procesoarelor.RISC şi un set de instrucțiuni bine definit. Au fost implementate hardware doar acele instrucţiuni care îmbu- nătățesc în mod direct execuţia codului Java. Majoritatea instrucți- unilor se execută în 1-3 cicluri, acelea care nu au fost implementate hardware, dar care sunt considerate esențiale din punctul de vedere al performanţei sistemului pet_ fi executate prin microcod sau cu mașini de stare, iar cele câte- : va rămase sunt interceptate şi emulate. Codul binar Java este păs- trat într-un cache de instrucți- uni a cărui dimensiune poate varia de la 0 la 16 Kb. Acest cache are o lungime de linie de 8 octeți, mică în compara- ţie cu procesoarele RISC, dar este adecvată instrucțiunilor Java, care sunt mai scurte şi ast- fel, rezultatul final este aproxi- mativ același. Cache-ul de in- strucțiuni este separat de unitatea de execuţie printr-un buffer de instrucțiuni de 12 oc- teti. In acest tampon se pot in- scrie simultan 4 octeti in timp ce se pot citi simultan 5 octeti, astfel ţinând cont de faptul că majoritatea instrucțiunilor au lungimea de 1.8 octeți, proce- - sorul poate citi simultan mai multe instrucţiuni. Conform specificaţiilor Mașinii Virtuale Java, fiecare instrucţiune este formată dintr-un cod de opera- tie (opcode) pe opt biti si operandul pe mai multi octeti (vedeţi articolul „Mașina Virtuală Java” din BYTE Septembrie 1997). La un moment dat, se citesc cinci octeți din cache-ul de instrucțiuni, aceştia sunt decodificaţi și trimişi către următorul nivel din arhitec- tura pipeline pentru a fi executat. Stiva Pentru a mări viteza de rulare a aplicaţiilor, picoJava Iconţine o stivă hardware de operanzi, care poate păstra 64 valori pentru a fi acce- IANUARIE 1998 BYTE România 79 Tehnologie Java | RISC-ul Java se prezice o depășire a stivei, o parte din da- te sunt salvate în cache-ul de date, ele urmând să fie reîncărcate în stivă când se eliberează spaţiu; pentru a accelera aceste operaţii de scriere/citire stiva foloseşte un port dedicat. Anticiparea depăşirii stivei se bazează pe un mecanism de driblare, care urmăreşte procesul de salvare și înscriere al valorilor în stivă. Stiva este administrată ca un tam- pon circular, care asigură încărcarea stivei într-o manieră previzibilă, evitând depășirea acesteia. Astfel, o aplicaţie Java poate apela mai multe metode depăşind capacitatea. . Nucleul picoJava | META Cache de date O - 16 kB Cache de instrucțiuni 0 - 16 kB d de program Logica de control a executiel Controler cache de date Buffer de instrucţiuni Decodificare de instructiuni ye relat (64 înregistrări) sate de către unităţile funcționale. Această stivă poate păstra atât valori întregi, cât și valori reale. Transferul acestor valori spre “sau dinspre stivă nu reprezintă o supraîncăr- care a nucleului indiferent de tipul operan- dului, acest lucru facilitând transferul datelor între unitatea de prelucrare în vir- gulă flotantă şi cea de întregi. Stiva hard a fost optimizată pentru a implementa cât mai bine funcționarea stivei Maşinii Virtuale Java. Astfel se creează câte un cadru pentru fiecare metodă. Un ast- fel de cadru conţine parametrii metodei, variabilele locale, precum şi un descriptor de stare a metodei, care furnizează infor- maţiile necesare la revenire, după ter- minarea execuţiei metodei, cum ar fi numărătorul de program sau valorile retur- Unitate de calcul pentru ais ge Unitate de calcul în întregi virgulă flotantă nate (figura „Arhitectura stivei hard”). Stiva implementată de picoJava facili- tează transferul parametrilor între metode prin implementarea unui mecanism de suprapunere, astfel valorile nu trebuie copi- ate din cadrul unei metode în cel al alteia. Acesttransfer de parametri făcut direct prin stivă evită operaţiile de scriere şi citire din registre, prezente în arhitecturile conven- tionale de microprocesoare. Aceasta stiva hardware poate contine si- multan mai multe cadre de metode, pentru a permite un acces cat mai rapid. De aseme- nea, stiva este suficient de flexibilă încât să poată să conţină metode cu dimensiuni di- ferite. Pentru a preveni depăşirile de stivă pi- coJava are implementat un mecanism de anticipare, rulând în fundal. În cazul în care stivei, mecanismul de driblare va crea spațiu în stivă prin salvarea acelor metode care sunt cele mai vechi (în stivă), iar excesul rămas va fi salvat în cache-ul de date. În momen- tul în care prima metodă își termină execuția cele rămase vor fi încărcate din cache-ul de date în stivă cu mult înaintea utilizării lor. Operaţiile de salvare și reîncărcare a valo- rilor este declanșat de indicatorii de nivel inferior şi nivel superior al stivei. Pentru a accelera execuţia operaţiilor pe stivă, picoJava foloseşte un mecanism de folding. S-a constatat că majoritatea opera- țiilor accesează operanzii de pe stivă, iar rezultatul este depus tot pe stivă. Dar acce- sul se face doar la vârful stivei, astfel vari- abilele care nu sunt în vârful stivei vor fi mai întâi mutate acolo și abia după aceea vor fi accesate. Eliminarea acestei operaţii supli- mentare îmbunătățește foarte mult perfor- manţele operaţiilor pe stivă. Pentru a reali- za acest deziderat, proiectanţii picoJava au constatat că operaţiile de mutare a vari- abilelor pe stivă de obicei sunt urmate de o operaţie care consumă acea variabilă, iar prin cuplarea celor două operaţii s-a reușit eliminarea a până la 60% din ineficiența = Prezenţă Personal - MINA SĂSAR | nnn... and works [ Gestiune - APULUM --. Gli Works rm A mii ( Gestiunea Stocurilor- SIRETUL | se ORĂ Works ll DISTRIBUITOR - Intermec A Etichetare - DHL Romania ... ) din 1994 ZALĂU Tel / Fax + 40 60 661816 Birou BUCUREŞTI. Tel / Fax + 40 1 3240376 80 BYTE România! IANUARIE 1998 www.agora.ro/byte/ “COSTUL întreţinerii unei rețele mari de calculatoare crește zi de zi... ADMINISTRAREA produselor software este din ce în ce mai sofisticată și consumatoare de timp... SECURITATEA datelor și a accesului la resursele disponibile în reţea vă creează mari probleme.... Există ACUM o soluție care vă permite să uitaţi de aceste griji: Network Computing - noul val al informaticii IBM Network Station face parte din familia de network computere realizate de IBM pentru a folosi noile tehnologii și aplicaţii Internet/Intranet, Java. “The Java Network Computer” este soluţia ideală pentru: -Utilizatorii ce rulează aplicații pe platforme multiple - de la vechile aplicaţii pentru mainframe la cele mai puternice instrumente pentru Internet si Intranet. “Întreprinderi și organizaţii care migrează către noile aplicații și arhitecturi Internet/Intranet dar doresc să păstreze aplicațiile existente pe servere și arhitecturi diverse. “Dezvoltarea noilor aplicații Java ce necesită acces la servere multiple. % Întreprinderi unde securitatea este o problemă vitală și care preferă stocarea centrală a datelor. _ (bănci, organizații financiare, agenții guvernamentale, companii de asigurări). Înlocuirea PC-urilor sau a vechilor terminale greu de administrat. . IBM Network Station Seria 1000 | Avantaje: | -Ruleaza aplicatii Windows NT _ -Simplusi usor de administrat -Capabilitate multiuser si multisesiune -Securitate maximă, administrare centrală - Independent de platformă „Acces Internet și Intranet prin Web Browser -Rezolvă problema virușilor _ (Navio NC Navigator si |BM NS Browser) -Gestionează eficient resursele reţelei prin _ ‘Include JVM (Java Virtual Machine) folosirea propriei puteri de calcul _ -Rulează aplicaţii X-Window -Suport audio si multimedia _ -‘Emulare terminal 3270 si 5250 -Suport PCMCIA și smartcard _ -Ruleaza aplicatii si applet-uri Java -Interfata LAN 10/100 Mbps CR il ai ; i Sunati acum pentru detalii ! Genesys oferă soluții complete pentru Network Computing și Vizitaţi site-ul Genesys : realizarea unui Intranet : servere puternice, staţii de lucru din http://www.genesys.ro seriile 1000 si 300, software de sistem (UNIX, AIX, NT multiuser, 5 GENESYS SAL . iii: es Str. Ștefan Furtună 169, sector 6, Bucuresti 77171 NCD WinCenter), baze de date, aplicații GENESYS “! (01) 638.49.44, 220.2.80;Fax: (01) 220.3.95; E-mail: sales@genesys.ro Dacă încă nu EȘTI PREGĂTIT PENTRU MÂINE trebuie să mergi la ȘCOALĂ, trebuie să ÎNVEȚI, îţi trebuie ... un MANUAL. Ciaso a iX -a Clasa a XI-a Pi III) eel limbaţul C y, COMPUTER LIBRIS DOINA RANCEA AGORA LIVIU NEGRESCU A tipărit pentru tine. două manuale de clasă! Și E Pentru comenzi sunati la Computer Libris AGORA [ Tel: 064-1 92422 ] A „sau la Computer Press AGORA [ Tel: 065-166516; 01-3309281]. _ www.agora.ro/byte/ IANUARIE 1998 BYTE România 81 Tehnologie Java | RISC-ul Java datorată arhitecturii stivei. Cele două instrucțiuni cuplate vor executa un acces Arhitectura stivei hard aleator la stivă într-un singur ciclu, ca și cum variabila ar fi fost situată în vârful stivei. "| Numărător de program a = _ pentru revenirea din metoda Utilizarea picojava | a Nucleul picoJava I se doreste a fi compo- Parametrii si | sil nenta de bază a unei serii de echipamente a awe Cg returnate . iy eG 8 cum ar fi telefoane care să se conecteze la ee te WWW, calculatoare de retea (NC — Net- work Computers), cutii set-top si alte cadrului abilă : : eget A echipamente destinate a rula aplicaţii Java. oe ae Rezervă de constante Astfel picoJava I este un nucleu de proce- . ee OO E La Ls is sor pentru echipamentele înglobate. i Prin arhitectura sa optimizată pentru exe- iau uta loa cuţia codului binar Java, nucleul picoJava | curente > A oferă performanţe remarcabile în rularea aplicaţiilor Java. Testele au arătat că pico]a- va Leste de 15 —20 ori mai rapid decât un 486 cu compilator, la aceeaşi frecvenţă de tact, şi de 5 ori mai rapid decât un Pentium cu un compilator JIT, la aceeaşi frecvenţă de tact. Aceste performanţe, adăugate la posibili- tatea de a adapta nucleul la necesitățile apli- caţiei şi preţul scăzut fac din picoJava Io soluţie viabilă pentru realizarea echipa- Adresa monitorului metodei curente Mecanismul de driblare Ala aitue Ae PN Încărcare mentelor înglobate. Ml nivel inferior Peene Referinţe 1. picoJava ‘| Microprocessor Core Archi- tecture 2. Tutorial On picoJava: http://www.ee. siue.edu/~kgovind/ee580_1.html 3. Hardware Implementation of Java VM: http://infopad.eecs. berkeley.edu/HotChi ps8/4.3/ Indicator de nivel superior Budai Ldszl6 este redactor la BYTE Romania. Poate fi contactat prin e-mail la adresa \bu- dai@agora.ro. RAY ARAM AST 1. Atenţie P rezovao .. 3. Dorinţă Vreţi ca produsele = Wi entru a 0 ca /X TRAV ® EXPERT COMMANDER problema fie veti angaja, = Software In care afi investit ASTA oameni, fie veţi tolosi puterea pantru succesul companiei Dvs. i i Câte ore au trecut de când v-aţi lovit ultima dată de încă un GeCAD calculatoarelorșia 2 9 intre în lumea bună a obstacol! între Dvs. şi succes? SOFTWARE ROMÂNESC PUTERNIC ȘI SIGUR i - a Când aţi constatat ‘& ORIGINALE norm VA sqpipioe Hcenginte? „obstacolele devin tot mai înalte interes 4. Acţiune „și mai dese? De câte ori soluția 7 ‘tite tn PROTEJĂM înainte să o facă ( găsită cu greu de Dvs.s-a dovedit inutilă în fața vesurse sunt importante. E condutenți, contactaţi acum 1 următorului obstacol? AX e > În aceeași măsură ca D Gonsilierii nostri _ in cursa cu obstacole spre. pentru definirea succes pot câștiga doar cei mai Gacy, AD aaa SOFTWARE Prohlemel,'s 3 pie nic și mai intim conectaţi SOLUȚII PROFESIONALE PENTRU PROFESIONIȘTI optime © la pulsul zilei de maine. software eens! i » GeCAD vă pune la dispoziție angajate fără NELICENTIAT aes soluţii pentru azi și mâine. referințe poartă în:8l6 riscul licenţei sau a SE pagina pleat de A surprizalor nedorite. unui software licențiat. ep ae la tel, Max: 32 324. "34.09, /X Ge NIUS AutoCAD. 647.63.07, 647.71.49 CAD - SOFTWARE GMBH GeCAD y GeCAD srt OX EJ Autodesk. PROIECTARE PENTRU VIITOR i mammal Dewar Str. Gh. Petrașcu 53, bl. PM53, sc. A, ap. 8, sect. 3, București Tel./Fax: 324.84.09, 647.63.07, EA 71.49 http:/Avww. gecad.ro 82 BYTE Romania IANUARIE 1998 SMARTCARD Un întreg calculator într-un minuscul cip sau... Cartelele inteligente criptografice De Monica Ene-Pietroşanu erivând din simplele cartele magnetice, cartelele inteligente (smart cards) au înregistrat în ultimii ani o imensă creştere a cererii pe piață, depăşind cu mult așteptările. Spre deosebire de cartelele magnetice obişnuite, cartelele inteligente sunt astăzi capabile să execute algo- ritmi criptografici ce dau posibilitatea folosirii acestora cu un grad de risc mult diminuat în aplicaţii ce necesită o securitate ridicată. Ideea de a introduce un cip într-o cartelă de plastic are deja 20 de ani vechime, având aproape aceeași vârstă cu crip- tografia cu chei publice. Cu toate acestea, primele aplicaţii practice ale criptografiei cu chei publice în domeniul cartelelor inteligente au apărut abia acum câţiva ani. Această întârziere s-a datorat limită- rilor tehnologice în ceea ce privea capabilitătile de stocare şi de procesare ale unor astfel de cipuri. Noile descoperiri în domeniului geometriei siliciu- - lui şi progresele realizate în dezvoltarea şi rafinarea algo- ritmilor criptografici au con- dus la o nouă generaţie de cartele: cartelele inteligente criptografice. Folosirea banilor electronici devine tot mai necesară dato- rită marilor avantaje pe care le conferă comertului în general și celui electronic în special. Să amintim doar siguranţa şi rapiditatea cu care se pot face schimburi de valori între par- teneri situați la mari distanțe geografice precum şi scăderea costurilor necesare pentru punerea în circulatie şi împrospătarea permanentă a numerarului de pe piaţă. În ultimii patru ani s-a înregistrat o cerere crescândă din partea administratiilor naționale și marilor operatori telefonici, băncilor şi corporațiilor de asigurări pentru cartelele inteligente ce folosesc criptografia cu chei publice. Mai recent, popularitatea crescândă a wwwi.agora.ro/byte/ Internetului sia home networking-ului a deschis 0 alta piata pentru acestea. În figura „Utilizări actuale ale cartelelor inteligente” se poate vedea cât de diverse sunt domeniile în în care se manifestă necesitatea cartelelor inteligente. Utilizarea crescută în practică a cartelelor inteligente a dus la scăderea ratei fraudelor comise, deci creşterea gradului de securi- © tate a Se Figura “Bicol introducerii cartelelor inteli- gente în practică” ilustrează “acest lucru. Impactul criptografiei cu chei publice La ora actuală, criptografia cu chei publice are un impact semnificativ pretutindeni în lumea microprocesoarelor şi a microcalculatoarelor. De la cartelele inteligente până la protocoalele de reţea, de la sis- temele electronice de plăți pâ- nă la tehnicile aritmetice opti- mizate, criptografia cu chei publice aduce schimbări majo- re în sistemele cu microcalcu- latoare de la orice nivel. Principalul avantaj al crip- tografiei cu chei publice este acela că dă posibilitatea uti- lizatorilor să comunice între ei în mod sigur, protejati de in- tereceptări și având asigurarea autenticităţii mesajelor pe care le schimbă, fără ca toate aces- tea să presupună o partajare anterioară a unei informatii secrete. În criptografia cu che- ie secretă această partajare a secretului este esențială, ceea ce fie limitează flexibilitatea sistemului de securitate, fie i impune necesitatea existenţei unei autorităţi centrale în care toți partici- panţii la comunicaţie trebuie să aibă încredere. Tranziţia de la tehnicile de criptare cu cheie secretă la cele cu chei publice este oarecum asemănătoare tranzitiei ce a avut loc de la main- frame-uri la microcalculatoare prin aceea că proprietatea datelor se IANUARIE 1998 BYTE România 83 Smartcard Cartelele inteligente criptografice Utilizări actuale ale cartelelor inteligente. 100 os 25 milioane 0,18% 0,16% 80 60 0,12% x £ g oS. 0,11% 0,08% 40 T 30,04% 20 2 milioane 0,028% 0,032% 0 1988 1989 „1990 1991 1992 1993 1994 1995 15 Utilizare cartele inteligente N Rata fraudelor Efectele introducerii cartelelor inteligente în practică. mută de la o autoritate centrală la utilizatori distribuiti. Așa cum tranziţia la microcal- culatoare a deschis perspective pentru dez- voltarea comunicaţiilor şi reţelelor, tranz- iţia la tehnologiile bazate pe chei publice 84 BYTE Romania IANUARIE 1998 aduce și ea o serie de oportunităţi, incluzând comerțul electronic sigur, termen atât de des vehiculat în ziua de astăzi pe autostrada informatională. Cel mai notabil impact al criptografiei cu chei publice în lumea microprocesoarelor este în domeniul cartelelor cu circuite inte- grate, cunoscute sub numele de cartele inteligente (smart cards) sau cartele cu cip. Dezvoltarea cartelelor inteligente coin- cide cu maturizarea criptografiei cu chei publice. Cartelele folosite iniţial erau în ge- neral dispozitive de stocare pasive, cu o capacitate de procesare limitată. Adeseori, aceste cartele aveau un anumit grad de pro- tecţie fizică, făcându-le adecvate stocării anumitor informaţii secrete, cum ar fi cheile private. Tehnologia cartelelor inteligente a influ- entat criptografia cu chei publice în sensul că proiectanții au dezvoltat sisteme cu chei publice speciale care să satisfacă cerintele de lărgime redusă de bandă şi de capacitate de memorare limitată. Un astfel de exemplu îl constituie schema de identificare dezvoltată de Guillou-Quisquater. Pe de altă parte criptografia cu chei pu- blice a afectat proiectarea cartelelor inteli- gente prin introducerea coprocesoarelor aritmetice pentru operaţiile din sistemele cu chei publice. Ce este o cartelă inteligentă? Cartela inteligentă este de dimensiunea unei cărți de credit standard din plastic, având în plus incorporat un cip care, de fapt, este un mic calculator. El stochează diferite tipuri de informatie în formă electronică şi incor- porează mecanisme de securitate deosebit de complexe. În figura „Microfilm” se poate vedea un microfilm din care ulterior, în pro- cesul de fabricaţie se vor decupa cipurile. Suportul fizic pentru a cartelă inteligen- tă obişnuită este un dreptunghi de plastic. Pe acest suport se găsesc, de obicei, diverse informaţii, cum ar fi: * informaţii, de cele mai multe ori publici- tare, legate de aplicaţia în care este folosită cartela respectivă sau despre compania emitătoare * informaţii lizibile despre posesorul cartelei (eventual o fotografie de identificare) şi despre perioada de valabilitate a cartelei inteligente respective * eventual o bandă magnetică sau o etichetă cu cod de bare. Există două tipuri de cartele inteligente: * cartelele inteligente cu contact - care nece- sită introducerea într-un cititor de cartele inteligente (smart card reader) * cartelele inteligente fără contact - care necesită doar vecinătatea unei antene. Cartelele inteligente cu contact au un cip de aur de diametru aproximativ 1/2 inch incorporat pe faţa cartelei (a se vedea figu- ra „Cartelă inteligentă cu contact”), în locul benzii magnetice de pe spate de la traditio- www.agora.ro/byte/ Cartelele inteligente criptografice Smartcard Microfilm nalale carti de credit. Cand cipul este intro- dus in cititorul de cartele inteligente. aces- ta face contact cu conectorii electrici care pot citi informaţie din cip şi pot scrie infor- maţie în acesta (a se vedea figura „Folosirea cartelei inteligente cu contact”). Cartele inteligente fără contact (contact- less smart cards) arată exact ca o carte de credit normală, prezentând însă în interior un Cip și O antenă ce permite comunicarea cu 0 antenă externă (a se vedea figura „Cartelă inteligentă fără contact”). Aceste cartele inteligente sunt folosite în aplicaţii în care este necesară o procesare rapidă sau în care folosirea mâinilor trebuie evitată (din motive de invaliditate sau a efectuării unor actiuni ce ocupă total mâinile). Aceste cartele inteligente fără contact se bazează pe transmisii radio sau tehnologii de înaltă frecventă şi nu sunt întotdeauna incorpo- rate într-un suport de plastic. Sunt folosite la ora actuală în transportul public sau pen- tru plata taxelor de intrare pe autostrăzi (a se vedea figura „Folosirea unei cartele inteligente fără contact”). Menţionăm aici şi existenţa cartelelor inteligente combinate (CombiCard) care funcționează în ambele moduri (cu contact şi fără contact). Construcția lor este prezen- tată în figura „Cartelă inteligentă combi- x» nata . Anatomia unei cartele inteligente in conformitate cu standardul ISO 7816 micromodulul (cipul) conţine un tablou cu 8 contacte din care doar 6 sunt de fapt conectate la cip, lucru care de obicei nu este vizibil. Contactele sunt alocate astfel: sursa de alimentare (Vcc şi Vpp), nul, ceas, reset și o legătură de comunicaţie serială de www.aaora.ro/bvie/ SA date, numită I/O. ISO (International Orga- nization for Standards) are în vedere la ora actuală câteva modificări ale acestui stan- dard și actualizarea specificaţiilor în ceea ce priveşte contactele: suprimarea celor două contacte nefolosite, crearea unui al doilea port I/O, etc. La momentul actual cartelele inteligente folosesc ca UC un microcontroler pe 8 biti, cel mai des întâlnit fiind 68HC05 de la Motorola şi 80C5 1 de la Intel. Cu toate aces- tea în curând vor începe să apară dispozi- tivele pe 32 de biti. Capacitatea memoriei RAM (de obicei între 76 şi 512 octeți) sunt extrem de limi- tate de constrângerile fizice ale cartelei. Microprocesorul cartelei inteligente exe- cută un program ce este cablat în ROM la momentul producerii măștii şi care nu poate fi modificat în nici un fel ulterior. Aceasta garantează controlul strict al producătoru- lui cartelei asupra codului. Pentru stocarea datelor de identificare ale ~ posesorului cartelei, prima generaţie de cartele inteligente folosea memorii EPROM (Electrically Programmable Memory). Aces- tea necesitau o sursă de putere „high-volt- age” suplimentară având valori tipice între 15 V şi 25 V. Cartelele din generaţiile cel mai recente conţin, în locul acestora, memo- rit EEPROM (Electrically Erasable Pro- grammable Memory) care necesită o singură sursă de putere de SV și pot fi scrise şi şterse de mii de ori. Uneori este posibilă importarea programelor executabile în memoria EEPROM a cartelei, în funcţie de necesitătile deţinătorului cartelei. Dimen- siunea memoriei EEPROM este constrân- gerea critică în proiectarea aplicaţiilor ba- zate pe chei publice. În acest tip de aplicaţii cheile sunt relativ mari şi, în consecință proiectantii cartelelor inteligente adoptă frecvent tehnici tipice de optimizare, cum ar fi regenerarea cheilor publice din cheile secrete atunci când acestea sunt necesare, regenerarea cheilor secrete din „seminţe” mai Mici (numere secrete mai mici), evitarea schemelor de calcul ceimplică numere mari, implementarea unor algoritmi de compre- sie pentru datele redundante (texte, date ale utilizatorului, etc.) şi mecanisme de garbage collection pentru EEPROM. Câţiva pro- ducători de cartele inteligente au dezvoltat adevărate sisteme de operare în acest scop. Nu în ultimul rând, cartelele inteligente contin și un port de comunicaţie (serial asin- cron) pentru schimbul de date și informații de control între cartelă şi lumea exterioară. Rata de transfer a acestui port este, de obi- cei, de 9600 biti/secunda dar, mai nou, se folosesc si interfete cu rate de la 19200 pana la 115200 biti/secunda care sunt perfect compatibile cu standardul ISO 7816. O primă regulă pentru realizarea secu- ritătii unei cartele inteligente este gruparea tuturor acestor componente într-un singur cip (a se vedea figura „Etapele de fabricare a unei cartele inteligente”). Dacă aceasta nu este respectată, legăturile externe ce conec- tează un cip de altul vor reprezenta posi- Cartelă inteligentă cu contact Cartelă inteligentă fără contact IANUARIE 1998 BYTE România 85 Smartcard Cartelele inteligente criptografice Aria microprocesorului bile căi de penetrare neautorizată și de uti- lizare nepermisă a cartelei. Standardul ISO 7816 impune şi con- strângeri relative la dimensiunea cipului. Multe din limitările actuale - în special cele privind capabilitătile criptografice şi cele de memorare -sunt o consecinţă directă a aces- tei limitări. Cipurile integrate în cartelele inteligente sunt foarte fiabile. Mulţi pro- ducători garantează proprietătile electrice ale cipurilor lor pentru 10 ani sau mai mult. Standardele ISO specifică modul în care o cartelă trebuie protejată împotriva agresărilor mecanice, chimice sau electrice. Pentru majoritatea aplicaţiilor cărora le sunt dedicate, cartelele prezintă o astfel de rezis- tentă încât ele expiră înainte de a se degra- da. Un exemplu binecunoscut este cel al cartelelor de telefon din Franta, pentru care rata de deteriorare este mai mică de 3 la 10000 de bucăţi. KeyMap 2.0 - este utilitarul Windows 95 de care aveți nevoie pentru a scrie comod în orice limbă. - permite configurarea software a tastaturii în funcție de necesităţile specifice oricărui utilizator. - pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare tastă a acestuia, puteţi configura 4 caractere ce să fie generate de acesta! - se instalează și se configurează foarte ușor pentru oricine a mai utilizat un produs Windows 95. - Vă oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi True Type sau Adobe Type (postscript), conținând toate * caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin, 40(0)65-166516 wee www .hotsoft .ro/keymap ă cu peste 180 KeyM omis ap | e] Noul KeyMap 2.0 pentru Win95 Set aeopalieio ae ali cu mandatul poștal/ordinul de plată nr. ccm eneae nana ennaneeenenenee Gin data: de 1... eco tea, pentru o licenţă a acestuia. (Pentru licențe multiple apelați la sediul firmei.) CI Doresc să-mi trimiteţi și factură Numele și p 1 Functia: Firma: Adresa: Telefon/Fax: Cod poștal/Localitate: Semnătura. o.oo eon nn nnn nn nnn nnn eS Ses 5 E sa are 1 Kevin a E ge V-am expediat la BCR Tg.Mures în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSoft SRL Tg-Mures, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poştale), 86 BYTE România IANUARIE 1998 Caracteristicile cipurilor folosite în cartele Printre cipurile cele mai folosite în cartele inteligente la ora actuală se numără: * SC11,SC21,SC24, SC26-18 produse de Motorola * ST1821, ST1834, ST16612, ST16601, $T16623,ST16F44,ST16F48,5T16301 produse de Thomson © 65901, 6483108, H8310, H83102 pro- duse de Hitachi * 62720, 62780 produse de Oki * 44C10, 44C40, 44C80 produse de “Simens. Capacităţile de memorie RAM pentru cipurile menționate mai sus sunt între 44 și 512 bytes iar memoria ROM este cuprinsă “ între 3 şi 16 kbytes. Din punct de vedere al dimensiunii, ariile suprafeţelor cipurilor sunt cuprinse între 3.5 * 5.5 mm? şi 5.66" 5.87 mm?. Menţionăm însă ca unii pro- ducători preferă să păstreze secrete datele tehnice ale cipurilor lor astfel încât gamele dimensionale de mai sus s-ar putea să fie mai largi. Motorola, Simens, Thompson si Philips vor domina cu siguranta piata de procesoare criptografice pentru cartele inteligente şi în viitorii trei-patru ani. Aplicațiile existente şi prototipurile par să confirme acest lucru. Din acest motiv în figura „Aria micropro- cesorului” am luat în considerare doar cipurile produse de aceste companii pen- tru a da o imagine suficient de grăitoare asupra nivelului de miniaturizare care s-a atins. Nu toate cipurile menționate au integrate facilităţi criptografice. Toate cipurile însă au detectori de securitate de genul: * detectori de ceas, * senzori de expunere la lumină şi pasivizare, * detectori de voltaj anormal * celule care detectează dacă memoria EEPROM a fost ştersă într-un mod neo- bisnuit Acesti detectori care permit microcon- trolerului să împiedice încercările de moni- torizare prin resetarea memoriei RAM/ EPROM. Detectorii de ceas reacționează la frecvente ale ceasului excesiv de ridicate sau de scăzute. Frecventele prea mari influ- enţează temporizările (de exemplu, cele necesare pentru a scrie corect în EEPROM) în timp ce o frecvență a ceasului prea scăzută poate indica o încercare de executie pas cu pas. Senzorii de lumină şi depasivizare sem- nalizează dacă micromodulul a fost deschis. Detectorul de voltaj anormal este util deoarece un astfel de voltaj poate influenta generatorul de numere aleatoare ce se gă- seşte în orice cip cu facilități criptografice www.agora.ro/byte/ Smartcard Cartelele inteligente criptografice sau poate influenta programele cablate in EEPROM. Din motive lesne de inteles, pro- ducatorii de cipuri pentru cartele inteligente nu fac publice anumite date tehnice cum ar fi informatiile despre detectorii de securi- tate si capacitatile de rezistenta la diferite atacuri. Cartelele inteligente pot fi utile în gene- ral în situaţii care necesită obiecte porta- bile sigure și în particular ori de câte ori lumea externă trebuie să lucreze cu anumite date fără a cunoaşte valoarea efectivă a aces- tora. Rezistenţa deosebită la atacuri a car- telelor, combinată cu criptografia cu chei publice furnizează în general soluţii adec- vate pentru multe din problemele de secu- ritate actuale. Microcontrolerul Motorola SC49 cu chei publice Motorola a fost una dintre cele mai active firme in dezvoltarea cartelelor inteligente, încă de la începutul acestei industrii. Impre- ună cu grupul Bull, Motorola a dezvoltat primele microrcontrolere pentru cartele inteligente pe 2 cipuri și 1 cip la sfârşitul anilor '70. Motorola a introdus microcontrolerul MC68HC05SC49 (pe scurt SC49) care se adresează aplicatiilor ce folosesc crip- tografia cu chei publice. Ca întreaga serie de microcontrolere Motorola pentru cartele inteligente, nucleul lui SC49 îl constituie cir- cuitul MC68HC0$ de joasă putere, dedicat sistemelor critice d.p.d.v. al securităţii. SC49 este deosebit de adecvat calculelor criptografice datorită coprocesorului inte- grat, numit MAP (Modular Arithmetic Processor) care realizează calculele de ridi- care la putere modulo un număr mare. Hardaware-ul pentru MAP este capabil să realizeze 512 * 512 biţi înmulţiri modulo. Ajutat însă de nucleul software, el poate real- iza la fel de bine și înmulţiri modulare pe 768 şi, respectiv, 1024 de biţi. Viteza tipică de transfer pe magistrală pentru SC49 este între 1 şi 5 MHz. Ca date orientative, MAP poate calcula o semnătură digitală RSA pe 512 biti în mai puţin de 500 de ms fără a folosi Teorema Chineză a Resturilor (care, prin aplicarea unui artificiu matematic, reduce dimensi- unea exponentilor la jumătate). Dacă se aplică Teorema Chineză a Resturilor (TCR), MAP poate calcula o semnătură digitală în mai putin de 125 de ms. Fără a fi „asistat” de nucleul software, MAP necesită cel putin 2, minute pentru a efectua aceleași calcule (fără TCR). SC49 incorporează o bibliotecă de ruti- ne criptografice ce includ algoritmi standard cu cheie secretă şi publică (DES, RSA, DSS, SHA) şi o serie de funcţii matematice. De asemenea, în microcontroler este incorpo- rat şi un generator de numere aleatoare care produce numere folosite în generarea cheilor de criptare. Capacitatea coproce- sorului de a genera cheile pe cip înseamnă că niciodată cheile private nu vor ieși în afara cipului de pe cartela inteligentă ceea ce reprezintă un element crucial în securi- tatea sistemului. Pe scurt, alte caracteristici tehnice pentru SC49 ar fi: memorie ROM de 13.5 kbytes memorie RAM de 512 bytes, buffer-area datelor între aplicaţiile utilizatorului și soft- ware-ul ce conduce MAP-ul. In plus sunt disponibili 4K de EEPROM pentru datele utilizatorului. Comunicatia cititor-cartela Comunicatia cu cartele inteligente urmeaza următoarele reguli din standardul ISO 7816-3. Aceststandard defineşte două pro- tocoale de comunicaţie: orientat pe octeți (T=0) şi orientat pe blocuri (T=1). Totuşi, standardul poate suporta până la 14 proto- coale (valoarea T=14 se întâlneşte însă foarte rar şi semnifică faptul că standardul Utilizatoare de cartelă. este proprietatea unei anumite firme şi folosit doar pentru produsele acesteia). Ast- fel, nivelele electrice, tratarea erorilor ca şi frecvența folosită impun un anumit gen de hardware pentru partea externă a cipului. Acesta este un fel de transciver/receiver care permite citirea informaţiilor de pe cartelă şi : Inkjet Printers. Laserjet Printe IANUARIE 1998 BYTE România 87 Smartcard Cartelele inteligente criptografice Descrierea algoritmului lui Montgomery Initializare d'=0 for i=0 to N-1 do d = d + Dears d dna L0$ deplasează d” la dreapta cu un bit „endfor in cd < o-then return(d’ ) else a retur (di n) endif. |. ara introducerea sau actualizarea de informaţii. Hardware-ul minimal necesar pentru ca o cartelă să fie operaţională constă din: * o interfață mecanică (conectorul) * o interfață electronică (cuplorul) * ocutie conținând primele două elemente (cititorul de cartele inteligente) Cele mai simple cititoare de cartele sunt destul de asemănătoare modemurilor şi realizează doar protocolul de comunicație ISO, fără să interactioneze în mod „inte- ligent” cu sistemul de operare al cartelei. Aceste cititoare transparente ar trebui să opereze cu orice cartelă inteligentă de la orice producător ce respectă standardul ISO 7816-3. În practică însă nu este deloc așa. Cititoarele mai sofisticate de cartele pot fi programate cu părți ale logicii de aplicație şi conţin date (de exemplu cheile publice RSA), fişiere şi programe. Ele pot executa funcții criptografice şi pot înlocui complet un PC (pot avea tastatură, pin pads sau ecran). În general folosesc un limbaj de pro- gramare specific. Aceste cititoare nu pot suporta toate tipurile de cartele inteligente, chiar dacă acestea sunt compatibile cu stan- dardul ISO 78 16-3, deoarece ele integrează “ adeseori comenzi dedicate unui anumit tip de cartele. Pentru a opera cu o cartelă, un cititor tre- buie să implementeze următoarele funcții: * să poată alimenta/deconecta cartela * să poată reseta cartela * să poată citi date de pe cartelă (să aibă implementate comenzi get) * să poată scrie date pe cartelă (să aibă imple- mentate comenzi put). Fiecare comandă get şi put conţine un antet în funcţie de care cartela procesează datele primite. Cartela trimite un octet de confirmare şi doi octeți de stare în timpul și după execuţia fiecărei comenzi. Coprocesoarele aritmetice Termenul de înmulţire modulară desem- 88 BYTE România IANUARIE 1998 nează operaţia: d = ab modn, unde n poartă numele de modul. Această operatie este cea care trebuie implementată cel mai des atunci când se folosesc algoritmii crip- tografici moderni şi, de multe ori, de efi- ciența implementării ei depind toate per- formanțele unei aplicații criptografice. De aceea s-au căutat moduri cât mai eficiente pentru realizarea acestei operaţii. Eficiența presupune viteză crescută de calcul și com- plexitate hardware redusă. In multe criptosisteme, d şi b își schimbă de mai multe ori valoarea decât n. Din acest motiv multe acceleratoare cripto- grafice sunt optimizate pentru realizarea operaţiilor din aritmetica modulară în ipoteza unor rare schimbări ale lui 7. Un coprocesor aritmetic (CPA) este conţine hardware dedicat pentru calculul lui d (= ab modn) sau, în anumite cazuri, chiar pentru exponenţieri modulare (cal- culul lui xY modn ). În general, microcontrolerul cartelei tratează accesele la coprocesorul aritmetic sub forma unui set de adrese RAM speciale la care datele sunt scrise (de exemplu d, b şi n) saucitite (de exemplu d). De obicei copro- cesorul aritmetic operează în următorii paşi: 1. resetare hardware și initializare; 2. încărcarea (sau reîmprospătarea) oper- anzilor a, b şi (opţional) n; 3. înmulţire (eventual înmulţiri repetate); 4. descărcarea rezultatului. Pașii anteriori pot fi integrați ca o macro- comandă într-o bibliotecă furnizată de pro- ducătorul cipului. Pasul 1 nu depinde de dimensiunea N a operandului. CPA realizează pasul 1 într-un număr constant de ciclii de ceas (adică în- tr-un interval timp constant pentru o frec- vență dată a ceasului). Paşii 2 şi 4 constau în manipularea unor cantități de date de lungime în general egală sau proportionala cu N. Timpii de execu- tie pentru pasii 2 si 4 depinde liniar de N. Inmultirile (din pasul 3) necesita un număr de ciclii de ceas care creşte pro- portional cu N?. În concluzie, timpul total este în general proporţional cu un polinom de gradul 2 în N. Algoritmi de înmulțire modulară utilizați în diferite implementări Motivul pentru care abordăm acest subiect atunci când vorbim de cartele inteligente criptografice este, după cum am menționat şi mai sus frecventa apariție a acestor opera- ţii în aplicaţiile de criptografie cu chei publi- ce. Algoritmul RSA si schema de inter- schimbare a cheii a lui Diffie şi Hellman sunt băzate pe operaţia de exponenţiere modu- lara care se reduce la o serie de înmulţiri modulare. Există la ora actuală mai multe metode interesante și utile în acest domeniu. Algo- ritmii de înmulţire modulară sunt, în gene- ral, publici. Se pot solicita informaţii asupra lor la marile firme producătoare de cartele inteligente (firma Gemplus- una dintre cele mai mari producătoare de smartcard-uri criptografice - oferă o astfel de listă de refe- rințe cu mai mult de 60 de intrări, conţinând detalii precise asupra metodelor de înmulțire modulară și aplicaţiilor lor). Prezentăm mai Jos o scurtă prezentare a detaliilor matematice pentru trei dintre cele mai folosite scheme de înmultire modulară. 1. Înmulțirea modulara Montgomery: Cipurile produse de Motorola, Thomson şi Universitatea Catolică Louvain (Belgia) folosesc această metodă pentru imple- mentarea inmultirii modulo. Algoritmul a fost publicat in 1987 de Montgomery și realizează într-un mod extrem de elegant calculul valorii d'=ab2-N mod n. Evident se poate obţine calculul lui d = ab mod n aplicând acest algoritm pen- tru d! şi pentru constanta (în general pre- calculată) 4N moda. Metoda foloseşte clasele de resturi într- o manieră nestandard și face o redefinire a înmulțirii modulare folosind această reprezentare. Algoritmul lui Montgomery este extrem de simplu și este prezentat în figura „Des- crierea algoritmului lui Montgomery”. 2. Algoritmul lui Waleffe și Quisquater Cipurile produse de firma Philips folosesc acest algoritm. Primitiva de bază utilizată este funcţia f(y, x, 0) = yx-c unde x este un întreg de N biţi, y este conţinutul unui registru de v biţi (în mod tipic v=24) iar c conţinutul unui acumula- tor de v biti. Se calculează produsul t = ab (c este va- loarea păstrată în acumulator pentru înmul- tire, x este a iar y este cea de-a i-a trunchiere la v biţi a lui b). Se reduce apoi produsul calculat modu- lo n prin adunarea la c = ta unui multiplu corespunzător y = kalluix=-n (unde -n este complementul faţă de 2 al lui n). Este uşor de estimat & atunci când cei mai semnifica- tivi v biţi ai lui n sunt 100000... Valoarea lui d este calculată în următorul ciclu: www.agora.ro/byte/ Host Systems tie Sco Open Server S q | O Dacă aplicaţiile dumneavoastră sunt critice, alegeți un sistem de operare adecvat ! SCO Open Server 5 - The business-critical server stratificate (instrumente de dezvoltare, servicii RAS - RAID şi SMP, servicii ia | distribuite OSF DCE, instrumente de conectivitate în rețea, de scalabilitate multiprocesor) SCO OpenServer Enterprise include acum gratuit: Netscape FastTrack Server 2.0, Netscape Navigator Gold 3.0, SCO Internet Manager si : SCO PPP from Morning Star, SCO VisionFS, SCO TermLite, Java Development Kit (JDK) 1.1, inclusiv Java Virtual Machine si Java classes. SANTA CRUZ OPERATION (Santa-Cruz, CA, USA) este liderul absolut al sistemelor de operare de tip server pentru aplicatii "mission-critical" pe platforma Intel, cu milioane de instalări de produse UNIX în întreaga lume. Familia SCO Open Server 5 include sistemele de operare de tip Enterprise, Host şi Desktop System şi o gamă largă de: produse şi servicii SCO OpensServer 5 suportă toate platformele importante de baze de date (Oracle, Progress, Sybase, Informix, Ingres, s.a.), numeroase compilatoare şi un sir larg de instrumente avansate pentru dezvoltarea aplicatiilor client/server. Ele pot fi utilizate într-o largă serie de soluţii informatice, în concordanță cu cerinţele specifice fiecărui utilizator, în aplicaţii bancare, aplicaţii de gestiune economică şi MRP, Point-Of-Sale, telecomunicații, data warehousing. În vederea asigurării unor rezultate performante, SCO asigură un şir complet de servicii expert disponibile prin distribuitorii şi resellerii săi autorizați. GENESYS, distribuitor autorizat Santa Cruz Operation în România, vă oferă întreaga gamă de produse SCO OpenServer, SCO UnixWare, SCO Vision, SCO Internet Family, ca şi alte produse conexe (Netscape, Oracle, Progress, NCD). Sunati acum pentru detalii ! Tel.: (01) 220.32.80; 638.49.44 Fax: (01) 220.33.95 Ştefan Furtună 169, Bucureşti E-Mail: sales@genesys.ro Sotwer Fomens —__ http:/Awww.genesys.ro ; roe mai utilizate Pent FR reţea. Cartea Mente (8) AIE PR structurată a rețelelor de E e adj îi de jos (de la nivelul fizic) si parcurgand treptat calea spre varful acestora (nivelul aplicatiilor). Subiectele abordate includ: ~ Nivelul fizic (firele de cupru, fibrele optice, comunicatiile radio si cele prin satelit) © Nivelul legatura de date (principiile protocoalelor, HDLC, SLIP si PPP) ™ Subnivelul de acces la mediu (LAN-uri IEEE 802, punti, noile LAN-uri de mare viteza) “ Nivelul retea (rutarea, contolul congestiei, interconectarea retelelor, IPv6) > Nivelul de transport (principiile protocoalelor de transport, TCP, performanța rețelei) * Nivelul aplicaţie (criptografia, poștă electronică, știri, Web-ul, Java, multimedia) In fiecare capitol sunt descrise în detaliu principiile de bază, urmate apoi de exemple ample luate din Internet, rețele ATM și rețele de comunicaţii fără fir. Doresc să cumpăr cartea Rețele de calculatoare V-am expediat în contul C.P Agora nr.: 2511000027100178 deschis la Banca Transilvania, filiala Mureș, 70.000 lei (în care nu sunt incluse taxele poștale), cu mandatul postal/ordinul de plata nr: .............ccccccssssssseneeeeeees seine din data de... nic caiete Cl Doresc să-mi trimiteţi și factură. Pentru elevi și studenți cartea costă 50.000 lei. Ei vor trebui să atașeze comenzii o copie după carnetul de elev sau student. Noptii și premurinipiee „e videa natale oana Acad dili 00 Aaa iS CLL, iu FRICTIONS însisi ceai ae i Rit aia zii 3 PURI ee na ale das poceae a eee tea AGFOSO deo nea aa aaa aaa a Int a pa eo ca aaa aaa ă ei E NE 0d postal/icoubtates ia a ue ai N a aaa dati a Tolofor/Faxe 20s. so eae ed a ee . DR a cc aa an os eases es ap Sămnătura 35 ooo a ead av deve sec casee ns ema ee ne e a a IANUARIE 1998 BYTE Romania 89 Smartcard Cartelele inteligente criptografice Metoda lui Barrett Fie bo bază aritmetică și m un întreg normal- izat care nu este putere a lui 2. Atunci: kr-1 M= Yim fl *b’ ED : cu m[k-1] 2 b/2si 0 < m[i] < b pentru i = 0..k-2. Dacă se dorește calcularea lui z= x mod m, unde x < b?K se parcurg pașii următori: 1. Se calculează : aproximarea hs = (b7* div m)- 2, Fic X= =x modo ! și x, = =x div = “Se calculează - ut, *(h+bk)) div okt! unde ueste 0 estimart ue x div m Concluzia este că: | i x mod m = x-u"m a for P= noi to step >. do reducere d= f(2", d, f(bLis, a, 0)) cuv biti folosind f endfor 3. Metoda lui Barrett Cipul firmei Amtec foloseste acest algoritm. Metoda se bazează pe o estimare a inversu- lui scalată de modul. O scurtă descriere a algoritmului este prezentată în figura „Metoda lui Barrett”. Metodele lui Barrett și Montgomery sunt echivalente ca număr de porţi utilizate în realizarea implementării. Totuși, pentru o anumită performantă și argumente pe 512 biţi, analizele realizate de cercetătorii firmei Gemplus au pus în evidentă faptul că meto- da Barrett are un coeficient al termenului de gradul doi puţin mai mare decât metoda Montgomery. Concluzii Tehnologiile de criptare cu chei publice pen- tru cartele inteligente sunt încă în fază incipi- entă. Viitorul prefigurează o serie de cerințe pentru tehnologie, algoritmi, performanţe şi sisteme. În perioada imediat următoare se va înregistra o mutație majoră spre dimen- siuni mai mari pentru cheile de criptare. Dis- pozitivele viitorului vor necesita alte con- figuraţii de memorie sau chiar alte tipuri de memorie pentru a suporta necesităţi speci- fice ale sistemelor. Se așteaptă mari progrese în dezvoltarea algoritmilor criptografici şi creşterea performanţelor acestora. Comerţul electronic necesită calitate, securitate, fiabiliate şi, mai presus de toate posibilitate de punere în practică a tuturor acestor concepte. Bibliografie 1. Naccache David, M'Rraihi David: „Cryp- tographic Smart Cards” - IEEE Micro Chips, Systems and Applications, iunie 1996 2. Fahn Paul, ,, Answers To FREQUENTLY ASKED QUESTIONS - About Today's Cryptography”, RSA Laboratories, 1997 3. Patriciu, Victor-Valeriu: „Criptografia şi securitatea rețelelor de calculatoare cu aplicaţii în C şi Pascal”, Editura Tehnică, 1994 4. Patriciu, V., Ene-Pietroşanu, M., Cristea, C., Bica, C.: „Securitatea în UNIX și Inter- net”, Editura Tehnică, în curs de apariție. 5. Fancher, Carol: „Motorola's SC49: A public-key microcontroller”, - IEEE Micro Chips, Systems and Applications, iunie 1996 6. Rivest Ron ,, The Digital Signature Stan- dard proposed by NIST”, Communica- tions of the ACM, July 1992 rtfm.mit.edu: /pub/usenet/news. answers pt OBiap hi faq/part[xx] Monica Ene-Petrosanu este software design engineer la Microsoft Corp. Poate ficontactata prin redacție byte Qagora.ro. COMPUTER FR Sa unitate VIDEO DVD q ee ae a aera a AR * Capacitate 4,7 GB = 133 minute de înregistrare video de înaltă calitate pe un disc * Posibilitatea alegerii variantei de sunet în 8 limbi Pentium MMX Pentium II Şi — performante ) a oe ae respectiv 32 canale pentru subtitrare * Privitorii pot alege finalul filmului * Părinţii pot selecta tipul de filme pe care să-l poată urmări copiii * Sunet spaţial pe şase canale, compatibil Dolby AC-3 ideo MPEG2 variată de discuri DIN | STOC! www.agora.ro/byte/ 90 BYTE Romania IANUARIE 1998 TEHNOLOGIE JAVA Biblioteci, în viziunea Sun Bibliotecile au păstrat tezaurul de informaţii, secole de-a rândul. Apariţia Internet impune restructurări majore. De Darvas Attila ibliotecile de la noi se luptă cu greutăţile tranziţiei. Majoritatea lor supraviețuiesc cu greu și nu reuşesc să facă faţă rolului social deosebit de important pe care îl au. Totuşi, există cazuri fericite în care s-a trecut la modernizarea lor şi chiar la prezentarea cataloagelor pe Web. Este cazul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (http://www -bcub.ro/), Cluj (http://bcu.utcluj.ro/) si Iasi ( http://www.bcu- iasi.ro/), ultimele două fiind in construcţie, sau cel al unicat Tehnice Gheorghe Asachi din Jasi (http://www.library .tu iasi.ro/). Începutul lăudabil, dar rezultatele încă modeste față de importanţa proble- mei, impun o reconsiderare a strategiilor de informatizare adoptate. Am avut ocazia, prin bună- voinţa firmei ROMSYS, re- prezentanta Sun Microsystems în România, să asist anul trecut în noiembrie la conferinţa The Road to Java, de la Berlin, care a avut o sectiune dedicata teh- nologiilor Java destinate re- zolvării problemelor cu care se confruntă bibliotecile şi bi- bliotecarii. Tendinţe Specialiştii de la Sun au iden- tificat şase tendințe majore care influenţează modul de lucru, atât la bibliotecile publi- ce, cât şi la cele ale instituţiilor, firmelor şi organizațiilor. Beneficiarii serviciilor ofe- rite de biblioteci vor solicita accesul de pe Web la cataloa- gele şi documentele disponi- bile. Ei doresc să poată căuta în mod transparent, atât în informaţiile şi documentele existente intern, cât și în bazele externe de date. Multe biblioteci recurg la motoare de căutare tradiționale pentru asigurarea posibilităţilor de căutare asigurate de metodologiile vechi. În general, se recurge la Sisteme Integrate pentru Biblioteci (ILS) oferite de furnizori externi, sunt sisteme foarte costisitoare care rezolvă problemele de circulaţie, achiziţie, administrare, catalogare și altele. Multe sisteme ILS uti- lizează baze de date consacrate, ca cele de la Oracle, Sybase sau www.agora.ro/byte/ acea, ees Ak, Informix. La institutiile academice, personalul didactic solicită spri- jinul pentru dezvoltarea unor materiale de suport, cum sunt cur- surile pe Web si pentru învățământ la distanță. La firme, pregătirea personalului, asistată de calculator (CBT) va avea un rol impor- tant. Costurile pentru instituții ŞI organizaţii sunt prea mari. Infra- “structura necesară impune cheltuieli pentru publicaţii, baze de date specializate, aro e hardware şi software de comunicaţii, de informatizare a bibliotecilor ŞI pregătirea personalului. Aces- te costuri pot fi suportate doar prin asocieri la nivel naţional sau regional. Consortiile ast- fel formate vor putea asigura costuri mai reduse la achiziti- ile de volum, la pregatirea per- sonalului pentru procese teh- nologice complexe, ca digitizarea informatiilor sau administrarea serviciilor informatice (servere, baze de date, programare, aplicaţii). Bibliotecarii doresc posi- bilităţi prietenoase de admi- nistrare a conţinutului oferit publicului. Paginile de text, imaginile, informaţiile video şi audio trebuie să fie oferite pe Web şi conţinutul trebuie să fie controlabil, pe nivele, pe bază de drepturi de acces. Administrarea drepturilor este o sarcină importantă. Date fiind problemele com- plexe generate de adminis- trarea mediului TI, este de dorit ca accesul să fie posibil prin metode standard unitare, de la terminale, PC-uri sau Mac-uri, pentru soft de apli- catie specific bibliotecii. Pentru a putea avea o dezvoltare lină, pe măsura atragerii de fonduri, scalabilitatea serverelor este esenţială. Bibliotecile, o dată infonnatiene: tind să se dezvolte mai lent decât firmele comerciale. Costurile mari la asemenea sisteme provin mai ales din administrarea sistemului și nu din cheltuielile iniţiale nece- sare implementării. Costurile sunt mai mari la sisteme desktop, unde configurările, actualizările şi protecţia la un număr mare de sis- teme implică un efort deosebit de administrare. Sarcinile adminis- IANUARIE 1998 BYTE România 91 Tehnologie Java Biblioteci, în viziunea Sun tratorului cresc în timp, pe măsură ce sis- temele îmbătrânesc. Un aspect important este dorinţa benefi- ciarilor de a avea servicii specifice interesu- lui lor. Informaţiile devin astfel bazate pe Web, pentru a se asigura accesul de oriunde şi oricând. Java pentru biblioteci Sun Microsystems are o solidă tradiţie de colaborare cu mediile academice și nu este o surpriză că a considerat importantă rezolvarea problemelor apărute o dată cu informatizarea bibliotecilor şi trecerea la Internet. Strategia Sun se bazează pe trei ele- mente fundamentale: tehnologia Java, soluții complete pentru biblioteci şi colabo- rare cu un mare număr de terţi furnizori spe- cializați. Această strategie permite ca Sun să satisfacă cerinţele de hardware, software și aplicaţii cu produse proprii, sau de la furni- zori, cu care colaborează strâns. Java promite comunităţii bibliotecarilor soluţii mai simple și mai ieftine de adminis- trare a unui conţinut mai bogat. Proiectanţii în Java sunt mai productivi şi limbajul, prin structura sa inerentă permite, pe lângă dez- voltarea mai ușoară a aplicaţiilor și o con- versie a aplicaţiilor existente, scrise în C sau 92 BYTE România IANUARIE 1998 - C++, pentru o administrare simplă, inter- feţe clare și unitare la diferitele terminale şi o desfășurare rapidă. Aplicația, o dată reali- zată, devine executabilă pretutindeni, unde există maşina virtuală VM şi încărcătorul de clase (orice browser). Sistemul devine deschis, centralizat şi oferă securitate mărită. Costurile de administrare se reduc drastic. Soluţiile Java fiind bazate pe tehnologii Web sunt orientate spre utilizator, care poate obţine informaţiile într-un mod dinamic, cu conţinut bogat. Versiunile oferite de apli- caţii vor fi totdeauna cele mai actuale. Pentru cei doritori să treacă la tehnologii Java, Sun Enterprise Consulting Services (http://www.sun.com/sunservice/suned/eec s.html) ofera analiza $i consultanta nece- sara. Serverele Sun sunt scalabile si solutii- le bazate pe sistemul de operare Solaris ofera posibilitati verificate de integrare cu baze de date performante Oracle, Sybase sau Informix. Solutiile Sun sunt verificate la biblioteci renumite, cum este Melvyl, de la University of California (http://www „dla.ucop.edu/). „Utilizând experienţa Sun, dobândită la peste 500 de biblioteci acade- mice, speciale, guvernamentale şi publice din peste patruzeci de tari, bibliotecarii pot implementa aplicatii de varf pentru automatizarea bibliotecilor, într-un mediu scalabil şi cu risc redus” , declară Art Pasquinelli, Marketing Manager Libraries and Administrative Computing, de la Sun Microsystems. Partenerii Pentru automatizarea activităţii din bi- blioteci, o serie de firme oferă soluţii veri- ficate, bazate pe tehnologii de la Sun. Ast- fel, CARL Corporation ( http://www .carl.org) ofera Gatway Server, pentru sis- teme Sun SPARC care folosesc Solaris. Devine astfel posibil accesul de la distanta la bazele de date ale bibliotecii, pe legături TCP/IP. Există posibilităţi de conectare la o serie de resurse aflate pe Internet, la alte situri CARL şi la situri non-CARL. Funcții- le server sunt standard 239.50, ceea ce per- mite accesul la surse conforme acestui stan- dard, biblioteci sau baze de date. CPS Systems Inc. ( http://www .cps-us.com ) ofera URSA ( Universal Resource Sharing Application), o poarta (gateway) desti- nata consortiilor si grupurilor de biblioteci. URSA oferă un model nou de partajare a resurselor, prin care împrumuturile ex- terne se tratează unitar cu cele interne şi resursele membrilor se pot utiliza mai efi- cient. Softul URSA rulează de obicei pe un server de la Sun aflat la unul dintre membri, este realizat conform standardelor referi- toare la biblioteci și la Web și softul permite legătura cu sistemele de automatizare a bib- liotecilor, cataloagele publice OPAC (Open Public Access Catalogs) şi bazele de date existente la membri grupului. Biblio Tech PRO este un sistem client-server realizat de Comstow Information Services (http: //www.bibliotech.com) si care are la bază o baza de date relationala RDBMS de la Progress. Tot sistem client-server este $i ALEPH de la ExLibris Inc. (http:// aleph.co.il). ALEPH este un sistem integrat destinat mediilor academice și institutelor de cercetare, este realizat modular conţine şi toate modulele ( Catalogare, Circulaţie, ’ Imprumut intre biblioteci, Achiziţii, Con- trolul seriilor, 239.50, Web). Arhitectura sistemului este modernă, bazată pe obiecte şi realizată pe cinci rânduri (five-tier). Baza de date este Oracle. Fulcrum Technologies (http://www.fulcrum.com) oferă Ful- crum Search Server, un motor de căutare modern cuplat cu o interfață de programare numită SearchSQL. Oferă și o serie de funcţii bazate pe ODBC şi JDBC. Search- Builder for Java, una dintre uneltele de dez- voltare oferite, asigură asistenţa pentru proiectantii de aplicaţii. Geac Computers Inc. (http://www.library.geac.com) ofera două sisteme integrate, ADVANCE şi PLUS. Innovative Interfaces (http://www iii.com) oferă INNOPAC Millenium, care este un sistem integrat complet, modular, modern și permite utilizarea de calcula- toare de rețea NC ca și clienţi supli, prin- tre multele facilități. SIRSI Corporation (http://www.sirsi „com) oferă produsele UNICORN, pentru automatizarea bibliotecilor. Există versiuni speciale destinate şcolilor (UnicornECOLE) şi bibliotecilor publice (Unicorn OASIS). Pentru Inernet si administrare a diferitelor medii, SIRSI oferă Hyperion Digital Media Archive System şi WebCat. În domeniul soluţiilor de conectare a bibliotecilor la Internet, trebuie să remarcăm I-Gear, de la URLabs (http://www.urlabs.com), un pro- dus modern, administrabil de pe Web. La acest produs, pe lîngă funcţiile obişnuite, apar posibilități noi de filtrare în funcţie de context, asigurate prin tehnologia DDR (Dynamic Document Review). Acesta per- mite o adaptare a conţinutului la cerințele formulate de biblioteci. Sun Microsystems și partenerii Sun oferă soluţii profesionale moderne, adecvate ce- rintelor specifice ale beneficiarilor. Dez- voltarea serviciilor Internet va duce şi la noi la o prezență mai semnificativă a bibliote- cilor pe Web și la diversificarea serviciilor oferite de biblioteci. Darvas Attila este redactor la BYIE România. Poate fi contactat la adresa: adarvasQ agora.ro. www.agora.ro/byte/ u-i aşa că e neplăcut să vezi cum unii nu greşesc niciodată, în vreme ce tu, oricât te-ai stră- dui, nu poţi să faci nimic bine, chiar dacă în joc ar fi viaţa ta ? Probabil că Randal Flint nu se gindeste la aga ceva, alt- minteri viata sa ar fi un chin. Fost profe- sor de computer science, Randal a decis, acum zece ani, să abandoneze viaţa liniştită a mediilor academice şi să pornească pro- pria-i afacere. Împreună cu un prieten, au înfiinţat o agenţie de consultanță, în Los Angeles. Echipa formată din un calcula- torist ţicnit (să nu îmi spuneţi că avea un doctorat în computer science, oricine are o asemenea diplomă în domeniu este un cal- culatorist ţicnit) şi mintea unui între- prinzător care a crescut în kibbutz, ar putea avea rezultate cel putin interesante... După cîteva luni de consulting, ei şi-au dat seama că utilizatorii tînjeau după un organizer şi au decis să vîndă aplicaţia pe care o foloseau, pentru uzul lor intern. Pe vre- mea aceea, singurul produs similar de pe piata era Borland Sidekick care, desi era puternic şi util, nu corespundea nece- sităților unui programator care lucrează în DOS. Programatorii au tendinţa de a utiliza absolut toate resursele pe care un sistem le oferă, iar atunci, la mijlocul anilor '80, mașinile DOS își cam atinseseră limi- tele... Pe scurt, în acea epocă, un power user avea numai bătăi de cap din cauza TSR-urilor... Nirvana și lumea afacerilor In timp ce Apple era în plin avînt şi calcu- latoristii ticniti erau in Nirvana cu Mac-urile lor — o minune care arăta totul în mod grafic, în timp ce navigarea pe ecran se făcea cu o chestie numită mouse — în lumea afacerilor se introducea stan- dardul Intel, cu un aspect neprietenos, greu de folosit și plin de scame... În timp ce restul lumii, din snobism, refuza să aibă Povestea plină de învățăminte a unui idealist cu ghinion. De Harrison Forbes E greu să trăiesti, e greu să mori... de-a face cu „jucării” şi se încrîncena să folosească mediul DOS pe care îl găseau detestabil, utilizatorii Apple, ridiculizați şi neluaţi în seamă, aveau productivitate din ce în ce mai mare. Acum ştim, însă, că o tehnologie lipsită de deschidere, oricît de grozavă ar fi, va fi învinsă de mediocritate. Astfel, Bill Gates a început să vorbească despre un nou mediu care ar fi trebuit să umple golul existent între DOS şi interfaţa grafică a Mac-urilor. Cum era de aşteptat, lumea afacerilor nu prea a fost receptivă la așa ceva, ceea ce a dus la un început difi- cil pentru Windows și a contribuit la sla- ba sa performanţă şi la o arhitectură nein- spirată. Ştim, însă, că Bill Gates compensează lipsa de inventivitate şi de originalitate cu un simţ practic ieşit din comun și cu lipsa oricăror piedici morale în calea atingerii scopului propus... Dacă adăugăm la acest amestec şi capacitatea de a se găsi în locul potrivit la timpul potri- vit, nu ne vom mira de faptul că Microsoft a format un joint venture cu IBM, pentru a crea o interfaţă grafică aparţinînd noii generaţii şi un sistem de operare care să aibă multi-tasking preemtiv şi multi- threading. Pentru noi, oamenii de rînd, aceste lucruri sunau amenințător, dar interesant. Habar nu aveam ce însemnau aceste concepte, dar erau, probabil, un lucru bun. Ar fi trebuit să ne ofere posi- bilitatea de a rula două, trei sau mai multe programe simultan și să ne scape de ener- varea provocată de necesitatea de a reporni sistemul dacă o aplicaţie se bloca. Utilizatorii de Mac-uri nu aveau aceste probleme, deoarece Mac-urile nu se blo- cau. În plus, puteau să şi ruleze simultan mai multe programe. Tînăra speranță, 0S/2 Cînd noul proiect — OS/2 - a fost adus la cunoştinţa publicului, Randal și partenerul său au decis să se implice în acest dome- niu, prevăzînd o piaţă foarte bună pentru noul produs. În plus, specializarea lui Ran- dal era in computer human engineering, iar noul sistem de operare era plin de promi- siuni in aceasta directie. Sundial, acel orga- nizer produs de ei, urma să fie printre primele programe scrise pentru noul sistem de operare. Apariţia pe piaţă a OS/2 era foarte stimulativă pentru producătorii de aplicaţii. Toţi vedeau în el.o mina de aur, deoarece nu exista nici o aplicaţie ante- rioară concurentă. Primii ani au fost grei pentru IBM, care a muncit din răsputeri să facă un produs care să meargă. Randal s-a implicat chiar de la început şi, cînd a fost lansată prima versiune, a cumpărat de la Microsoft codul şi uneltele de dezvoltare care erau disponi- bile. De la Microsoft? veţi întreba. Da, deoarece in joint venture, Microsoft era cel care comercializa produsul; de aceea, pînă în ziua de azi, unii cred că OS/2 era creația Microsoft, Începuturile au fost dificile pentru OS/2 si nici Randal nu a fost cruțat de greutăți. Partenerul său, după ce l-a bătut la cap să se reîntoarcă la consultanţă, a decis, brusc, să iasă din asociaţie şi l-a părăsit. Viitorul părea luminos, chit că şi Microsoft decisese să rupă parteneriatul cu IBM. IBM a hotărît să continue singur proiectul (cîţiva ani mai tîrziu, am aflat că Bill Gates nu avea de gînd să renunţe la ideea unui nou sistem de operare, ci doar să rupă înţelegerea, după care să „creeze” NT, cu codul pe care îl „uitase” prin buzunare..:). Noul sis- tem a fost redefinit si a fost suplimentat cu posibilitatea de a rula nu numai programe native, ci și aplicaţii DOS/Windows. La fel ca utilizatorii de Mac-uri, cei care au adop- tat OS/2, au început să se bucure de pro- tecţie la blocarea aplicaţiilor, multi-tasking şi de posibilitatea de a folosi Windows în- tr-un mediu mult mai stabil. Băncile şi lumea financiară au adoptat OS/2, iar viitorul părea strălucit pentru Sundial, deoarece venea în întîmpinarea IANUARIE 1998 BYTE România 93 Forbes E greu să trăieşti, e greu să mori... necesităților a milioane de utilizatori. Ran- dal a încercat să facă o alianță cu IBM şi să integreze în noul sistem de operare facili- tăți de organizing şi time management. Deşi ar fi fost benefic pentru ambele părți, IBM nu a acordat interes produselor lui Randal. Desigur, declaraţii de interes exis- tau, dar comportamentul era în totală con- tradicţie cu aceste declarații. Viitorul părea prevestit de tot felul de atitudini bizare, dar cine avea timp să fie atent la acele atitudini? Noua speranţă: Java Astăzi, subiectul aflat pe buzele tuturor este Java, mediul minune, care ar trebui să nu se mai preocupe de sistemul de opera- re. Dacă Java este nou, ideea este cît se poate de veche. IBM vrea să repete crearea unui nou standard. Acum este vorba „The San Francisco Initiative”. Să sperăm că acest proiectnu va avea soarta nefastă a lui Taligent. La începutul anilor '90, IBM, Apple şi HP au încercat să dezvolte, în comun, standardul unui nou sistem de operare universal — o idee care provenea de la Pink Operating System (Apple). Ce era acest Pink şi de unde acest nume? Co- piii minune de la Apple se jucau cu ideea unui sistem de operare care să permită rularea aceluiaşi program și pe un Apple, şi pe o platformă Intel și pe un DEC. Cînd ideea a apărut, pe la mijlocul anilor '80, a părut atît de revoluționară, încît pînă şi "promotorii săi au ezitat să se ocupe prea mult de ea. De aceea, au pus-o la păstrare pe un raft, „pentru cînd va fi timpul să o luăm în considerare”, într-un dosar cu etichetă roz... De ce aduc în discuţie asemenea proiecte defuncte? Deoarece Randal a văzut şi în acesta mari oportu- nități şi a început să se implice. Un sistem de operare universal era exact ceea ce tre- buia lumii întregi şi părea foarte firesc să cauţi să realizezi așa ceva. Întotdeauna întreprinzătorii s-au străduit să fie primii, atunci cînd se deschide o nouă piaţă — dar logica şi afacerile nu merg mînă în mînă. De Taligent s-a ales praful, de OpenDoc s-a ales praful, iar OS/2 se pare că va avea aceeaşi soartă... Micul Woodstock În ciuda acestui viitor nu prea încurajator, Sundial crează încă produce software pentru OS/2 şi se pare că există cerere care să le permită să-și continue activitatea. Cu cei nouă angajaţi, Sundial pare un fir de nisip pe lîngă Microsoft sau IBM, dar mărimea nu e totul si OS/2 încă stîrnește interesul unui număr suficient de companii. La sfîrşitul lunii octombrie, The San Fran- cisco OS/2 users group a organizat o întîl- nire ca la Woodstock, numită WarpStock 94 BYTE Romania IANUARIE 1998 97. Se credea ca va fio mica adunare a citor- va fanatici din zona golfului. Nimeni nu bănuia că oameni din toată America vor tra- versa țara pentru a vedea un produs lăsat în voia soartei de propriul său creator. Dar şi Woodstock, în concepţia organizatorilor, ar fi trebuit să fie doar un concert în aer liber, care nu urma să acopere cheltuielile de organizare... WarpStock nu a fost Woodstock, dar numărul participanţilor a creat probleme cu cazarea, materialele pregătite s-au dovedit insuficiente, iar vînzările au fost spectaculoase... O cină cu Randal Într-o seară, la Austin, după seminarul cu tema „Work space on demand”, am cinat împreună cu Randal și am discutat despre viitorul lui OS/2, despre viitorul companiei sale și despre viitorul computerelor, în general. Eram curios. Cum poate o persoa- nă să suporte atîtea eşecuri și să mai caute cu lumânarea şi altele? La urma urmei, afa- cerile sale fuseseră serios prejudiciate de abandonarea OS/2 de către IBM. Sundial scrie aplicatii doar pentru OS/2. Randal nu a început să dezvolte aplicaţii Java — în sfîrşit, a devenit prudent... Se teme de mo- dificările Microsoft la Java? Nu, doar de toanele IBM, şi mi-a mărturisit că a cam obosit să tot piardă bani şi să-și risipească eforturile cu proiecte falimentare... Sin- gurul lucru care îl mai ţinea în picioare era gîndul că există utilizatori ai produsu- lui său şi că aceştia au nevoie de sprijin. Era clar că nu va deveni milionar, dar părea mulțumit de faptul că el şi oamenii lui tră- iesc decent. Sundial a cumpărat Mesa 2, un program de calcul tabelar, ClearLook, un procesor de text şi DB Expert, un front- end pentru DB2, în stilul lui Lotus Approach. Cine mai are nevoie de alte pro- cesoare de text, baze de date și foi de cal- cul? veți întreba. Cum cine? Utilizatorii OS/2. Pînă acum, cu excepţia suitei de la StarDivision, o companie subsidiară IBM Germania, nu există alte aplicaţii native OS/2 provenind de la IBM. Lotus este în beta-testari cu SmartSuite pentru OS/2, dar nimeni nu poate prevedea daca va aparea vreodata pe piata. Pacat ca Mesa 2 nua avut şansa de a se afirma pe piaţa spread- sheet-urilor. Provenind din sistemul de operare Next, este un produs cu adevărat orientat pe obiect pentru platforma Intel. Cînd am utilizat Mesa pentru prima dată, eram atît de intoxicat de mediile pseudo- obiectuale ale Microsoft-ului, încît mi s-a părut foarte enervant şi eram cît pe ce s-o şterg de pe disc. Ţin minte că doream să fac un grafic şi să schimb culoarea fonturilor. Nu reuşeam acest lucru, oricît de mult aș fi folosit metodele clasice — bighlight şi clic asupra culorilor. Mi-a luat ceva timp să mă " dumiresc că trebuie doar să fac clic pe pale- ta culorilor şi să trag culoarea preferată deasupra textului... Mesa 2 este singurul program de calcul tabelar care acceptă intrare analogică directă, adică posibili- tatea de a avea date în timp real, provenind de la o interfață. In plus, Mesa 2 este singu- ra foaie de calcul care poate avea numărul dorit de linii şi de coloane. Cu alte cuvinte, o foaie poate avea 30 de linii şi 5 coloane, iar alta 100 de linii şi 200 de coloane. Epilog sau „va urma”? Povestea lui Sundial este foarte interesan- tă, o adevărată exemplificare a celebrei legi care spune că dacă ceva poate merge prost, în mod sigur va merge prost. Este recon- fortant să vezi că există şi oameni ca Ran- dal, după ce încrederea în natura umană ne-a fost zdruncinată de indivizi ca Bill Gates. Să nu uităm că Sundial nu își închide porţile, numai pentru a-și ajuta clienţii care - la un moment dat-— le-au acordat încredere. IBM poate abandona OS/2, dar produ- sele pentru OS/2 încă sînt pe piaţă, iar Sundial, cu Relish (calendaring si time man- agement), program de calcul tabelar, pro- cesor de text şi bază de date, este vîndut de marii distribuitori de software. Indelible Blue, un distribuitor specializat în pro- duse OS/2, are câştiguri foarte bune de pe urma programelor Sundial. Pentru Sundial trebuie să fie greu de su- pravietuit într-o lume Windows, dar iată că reuşeşte, iar Randal nu m-a lăsat să înțe- leg că are de gînd să abandoneze partida. Puteţi să-l numiţi un om de afaceri nein- spirat, un vizionar rupt de realitate, dar în nici un caz nu-l puteţi numi un om care te abandonează la greu. Ce se va întîmpla cu Sundial și Randal în anul care vine? E greu de spus, dar convingerea mea interioară este că produsele sale vor fi Java-enabled şi vor fi prezente pe toate platformele majore. Poate că nu vor fi atât de celebre ca produsele marilor companii dar, odată ce vor fi descoperite de publicul larg, sînt con- vinscă vor juca un rol important în viitorul univers al computerelor. Nici un deschiză- tor de drumuri noi nu a avut parte de liniște, dar, apoi, oamenii întotdeauna le-au fost recunoscători pentru faptul de a le fi făcut viata mai ușoară... Crinnon Harrison Forbes conduce companii- le T&C Consulting and VP Operations for Piranha Bussiness Systems. Locuieste in Franklin (Wisconsin) si poate fi contactat (in “română sau engleză) prin e-mail la cforbesQibm.net. [Adaptare in limba romana - Gabriel Proscanu] www.agora.ro/byte/ ilant icrosoft omania Obiectivele propuse inca de la infiintare au vizat generarea de initiative de afaceri pe termen lung. Pag. 97 Agnor High Tech Formarea echipei s-a realizat in matricea determinata de coor- donatele unei munci inalt calificate. Pag. 99 IANUARIE 1998 BYTE Romania 95 866| 901N09 SIHHO :vilvuisnii Rețea E-mail Fax pala : 5 sae = aK Colaborare Small Business Server ye Small Busin Partajare modem” ieee a Acces Internet E Baze de date (e AddaNewUser Oraaikesall these’ pe digi a en ome i tu: ieee - yOU Can return to Pee te oe ‘sy setUpa later, atyourconve ERT ea te A Coropiiter i i pl ata oe users May not have 2 Signupuithan features. : Service a “Some items on the gene : to connect to the 1 în Add User ‘need to be done or Licenses Ş whenever You wan 9 cale e oi i . FOr ex. es eee Se Seno ake ee Tocmai aţi angajat “geniu al tehnologiei i Aţi găsit ceea ce căutați. Aveţi acum tot ce vă trebuie pentu a crește afacerea Cine este noul „angajat“ despre care se vorbește când se pomenește numele companiei dumneavoastră? Clienţii și competiţia nu știu ca este vorba despre Microsoft BackOffice Small Business Server, dar vor sti. Este tehnologia software completa care vine in ajutorul necesitatilor de comunicare din compania dv. Corespondenta prin e-mail. Crearea de site-uri Web ce va vor prezenta unei planete intregi. Trimiterea pe fax a oricărui document, din orice program. Pastrarea legăturii si a partajării informaţiei între angajaţi când sunt la birou sau nu. Internet, intranet si extranet - floare la ureche. Şi toate acestea cu administrare minima. Categoric, este cea mai buna achizitie pe care o puteati face. „Competitive Upgrade” = 60% reducere The Easy Kiev 10 Run Your Business ae Microsoft BUCURESTI: DimSoft 01/322.52.04, GeCAD 01/324.84.09, QNet 01/211.78.01, Rom Team Solutions 01/311.08.51, SoftWin 01/230.50.26, CONSTANTA: GMB Micronet 041/636.644, ARAD: BB Computer 057/280.111, BRASOV: Intelprof International 068/411.354, QUALIFIED DEALER | Aşi. Open Systeras 032/225.132, Cluj: Sistec 064/190.282, Net Brinel: 064/430.280 : j A LR Despre impulsionarea formării pieței româneşti de software, dezvoltarea de parteneriate de afaceri cu companii locale și legalizarea produselor software. Daniel Moldovan Bilanţ Microsoft România esfășurată în cadrul complexului World Trade Center din Bucuresti, conferința de presă Microsoft România din 16 decembrie 1997 a prilejuit realizarea unui bilanţ al primului an de activitate al com- paniei. Domnul Silviu Hotăran, director Microsoft România, a menţionat că obiec- tivele propuse încă de a înfiinţare au vizat generarea de iniţiative de afaceri pe termen lung, facilitarea accesului utilizatorilor români la tehnologia software din cea mai nouă generaţie, formarea de competenţe în organizarea de activități de consultanță, instruire şi suport, furnizarea de informaţii tehnice. În acest context, Microsoft România a lansat în primul său an de activitate pro- dusele Windows NT 4.0 Server şi Workstation, Office 97, Office 97 Romanian Edition. Ultimul produs lansat pe piaţa românească — Office 97 Professional Romanian — reprezintă şi o noutate: este un produs localizat, având cele mai uti- lizate programe şi facilităţi în limba română. Succesul pe care-l va repurta această versiune va condiţiona apariţia de noi programe localizate care va fi mai consis- tentă pe măsură ce piața românească de software va înregistra creşteri semni- ficative. Pe lângă o reţea de distribuţie alcătuită din distribuitori şi dealeri, Microsoft România a format centre de competenţă prin programele Microsoft Solution Provider (adresat celor dornici să dezvolte soluţii folosind tehnologii Microsoft), Microsoft Authorized Training Education Center, Microsoft Certified Dealer (destinat celor dornici să comercializeze produse Microsoft). În România, numărul actual al partenerilor autorizaţi Microsoft depăşeşte 30. Cu toate acestea, în perioada următoare acest număr va creşte foarte mult ca urmare a programelor - G ra d u i care sunt în desfăşurare. Astfel, Microsoft România şi-a propus generarea de | .€ inițiative de afaceri alături de partenerii săi, rolul său fiind acela de-a transfera d e i ra ta F cunoştinţele sale și experiența sa. În acest sens au fost organizate cursuri şi semi- p j narii, au fost lansate programe de instruire, au fost oferite abonamente la ft resurse tehnice Microsoft, accesibile tuturor dezvoltatorilor romani. SO Wa re In ceea ce priveşte legalizarea produselor software, Microsoft România a des- aA făşurat campanii educaţionale pentru protecţia drepturilor de autor și a evidenţiat este stra n S i eg a t avantajele folosirii legale a pachetelor software. Campania de legalizare des- ¥ vA . y y . . A . . a a fășurată în primăvară a constituit un succes, conducând la o creştere a veniturilor d e si tu a ţi a peste așteptări. Cu toate că încă nu s-a ajuns la situaţia ca folosirea de software să fie critică, numărul de licenţe Microsoft vândute în 1997 a fost de aproape 50000. e CO n O m i C a ” Un alt domeniu în care Microsoft România s-a implicat, l-a reprezentat spri- i jinirea programului de informatizare a României, colaborând cu Comisia Nation- poe d ală de Informatică la elaborarea şi implementarea „Strategiei naționale de informa- Silviu Hotăran tizare și implementare în ritm accelerat a societății informaţionale”. Ca şi planuri de viitor au fost amintite dezvoltarea unui Sistem Nervos Digi- tal (o mulţime de aplicaţii distribuite pe intranet şi Internet, folosind Windows 98, NT 5.0) precum şi o prezenţă activă în continuare în mediul de afaceri, în întreprinderi, în sectorul guvernamental și al administraţiei publice. BI Daniel Moldovan este redactor la BYTE România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa dmoldovanQagora.ro. www.agora.ro/byte/ IANUARIE 1998 BYTE Romania 97 Your pair Business Solution / InterComp Bucuresti 01 3238255 Electronum Bucuresti 01 3120440 | CINOR | Bucuresti 01 3120579 ALGORITMA Bucuresti 01 2122151 UNICOM - Bucuresti 01 2234359 CanadSystems Bucuresti 01 3236888 CEDRU Bucuresti 01 6435024 EBONY Bucuresti 01 3228366 MICROSISTEM Bacau 034 171342 RomaniaOnLine — Brasov 068 134875 HARD-TEST'94 Braila 039 639533 TRANSDATA „Cluj 064 425854 DATA NET Constanţa 041 694520 SUD INTERNET Craiova 051 417963 TOPTECH Deva 054 213871 EST COMPUTER Focşani 037 217655 HARD-TEST'94 Galaţi 036 467752 KABELKON Gheorgheni 066 164525 REMUS ROMÂNIA laşi 094 582038 REMUS ROMÂNIA Piatra-Neamţ 033 213333 ee oe COMP-ARG Pitesti : 048 214269 | odă ae Weblalk COMPUTER STARS Pitesti - 048 215099 oe TRANSDATA Ploiesti 044 115577 ELCOM Reşiţa _ 055 220711 ae eel IVEX Rm.Valcea 050 736077 nO [Explorer MIANA Rm.Valcea 050 724404 i ral | COSYS Sf.Gheorghe 067 323036 ATENEU Slatina 049 434321 LANCOMP Sibiu 069 214103 WARP-NET Suceava 030 225589 ~ ROMWEST Târgovişte 045 218343 BIMOS Tg.Jiu 053 210741 | INFOMURES Tg.-Mureş 065 166872 | SARATOGA Timişoara 056 199780 HARD-TEST'94 Tulcea „040 521871 NETCOMP Zalău „060 661774 > Numai prin noi oi aveti acces ie Internet din toată dro),, cu viteză maximă şi costuri minime! Email: office@starnets.ro http://www. Steen ro Inter @ Powered Dy SPA RC- Solaris AGNOR high tech in cadrul Societatii Informationale din Romania. De Eugen Preotu Radiografia lui ‘97 ouă lucruri caracterizează major al şaptelea an din deceniul'90 al so- cietăţii româneşti de consum: 1997 a fostun an mult mai dinamic în evenimente față de ceilalți 7 ani precedenţi; dar din punct de vedere economic, a fostun an în care 80% din întreprinderile mici şi mijlocii au intrat în stare de faliment - chiar în domeniul high tech, cele mai bune firme de comunicaţii și informatică din lume prezente și în România (alcătuind aso- ciația ATIC) au întâmpinat greutăţi, risipind foarte multe eforturi pentru a im- pune anumite lucruri (care, în mod normal, în Europa de Est şi în alte tari se in- tâmplă cu un consum mai redus de energie intelectuală, psihică, fizică etc.), pe fondul neglijenţei priorităţilor const aces esentiale din Societatea Infor- mationala. Comertul si productia de Ships pentru telecomunicaţii, soft şi tehnică de calcul, periferice, au cunoscut o dinamică spectaculoasă în CEE (Central and Eastern Europe). În România funcționează î în prezent peste 400 de companii de prestigiu în domeniul informaticii şi comunicaţiilor, din care aproape 50 bene- ficiază de experienţa high tech la zi, dublată de capacitatea de a furniza clienților soluții complete. Realitatea este că România deţine o poziție mai putin favora- bilă în ierarhia europeană, în ceea ce priveşte dotarea cu tehnică modernă; cifrele furnizate de Comisia Naţională de Informatică arată că România ocupă unul din ultimele posturi în clasificarea țărilor europene din CEE ! În ceea ce priveşte comunicațiile, se resimte lipsa la nivelul țării a unei infra- structuri pentru interconectarea reţelelor de informatică, care trebuie să existe ca rețele inteligente în sediile guvernamentale, precum și în sediile economice ale unor instituții. În acest sens, Guvernul'a adoptat, în vara ȘI toamna trecută, o hotărâre vizând aplicarea „Strategiei Naţionale de Informatizare şi Implementare în ritm accelerat a Societăţii Informaționale”, strategie elaborată de Comisia Natională de Informatică, lucru foarte apreciat în lumea intelectuală modernă din România. Comitetul Director Executiv pentru Societatea Informațională (Comisia Naţională de Informatică, asociația ATIC, cele 13 principale ministere din Guvern) s-a implicat activ în realizarea unor sinteze care vor sta la baza unei legislații mai bune atât pentru Societatea Informațională, cât şi pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii care reprezinta vectorul activ si dinamic, singura speranta in tranzitia pe care o traversăm. Aceste firme există din impulsurile cunoașterii, nicidecum din impulsurile telefonice. Ele vor debloca interconectarea reţelelor informati- ce pentru comunicaţii de date. La grupa „Infrastructuri de Comunicaţii” s-a re- simțit neglijarea ei de către conducerea Ministerului de Comunicaţii. Prin legea telecomunicaţiilor din 1996 (lege europeană), Ministerul Comu- nicaţiilor are un Colegiu Consultativ de Telecomunicaţii, la care ATIC (reprezen- tată de Dl. Eugen Preotu, președinte AGNOR high tech) a participat în acest an la o serie de şedinţe. Amintesc astfel introducerea GSM-ului în'96 (nu în'98/99) în România. Astăzi AGNOR - dealer Dialog aniversează $ ani pentru acțiunile şi articolele dedicate comunicaţiilor wireless (GSM, rural etc.) O altă iniţiativă de muncă ce trebuie menţionată este cea legată de politicile industriale, care a plecat de la nişte cercuri de excelență din cadrul Consiliului fntreprinderilos Mici și Mijlocii și FPS, precum şi ca o propunere a Asociaţiei o/by te/ WWW 2oore.t „Întreprinderile Mici și Mijlocii reprezintă vectorul activ și dinamic, singura speranţă în tranziţia pe care o traversăm."” Eugen Preotu IANUARIE 1998 BYTE România 99 Radiografia lui '97 Economiştilor din România, din partea societăţii civile. Acest Colegiu de politici industriale şi-a propus să conceapă o strate- gie riguroasă, profesionistă, nediluată. Infrastructurile din sectorul bancar tre- buiesc realizate în primul rând; în acest sens, împreună cu ceilalți colegi din breaslă AGNOR high tech şi-a adus contribuţia la o serie de rețele pentru infrastructura ban- cară de comunicaţii. În această toamnă, în perioada 8-10 octombrie, Piaţa Financia- ră şi Central Europe Consulting au orga- nizat la Clubul Diplomatic / Bucureşti, primul forum bancar axat pe problemati- ca actuală și anume: dezvoltarea noilor tipuri de tehnologii bancare în acord cu cerințele europene, infrastructura ban- cară de comunicații, piaţa de capital; con- cluziile și strategiile au fost preluate imedi- at de Comitetul Tehnic din cadrul Asociației Române a Băncilor, precum şi de Comitetul tehnic de pe lângă Banca Naţio- nală a României. La ultimul eveniment care a avut loc pe 2 decembrie, aniversarea a 2 ani - Piaţa Financiară, s-au decernat 4 premii pentru sectorul bancar: cea mai bună bancă inter- națională pentru asistenţă tehnică investițională, cel mai bun bancher, cel mai fap a a BUCURESTI tel:(01) 320 57 70; 320 57 71; 32057 87 fax: (01) 320 57 88 CONSTANȚA ŞI tel: 092 364 958 tel/fax: (041) 65 27 71 : = e-mail: tricorp@radiotel.ro DeskJet 670 DeskJet 690 DeskJet 820 DeskJet 870 DeskJet 890 DeskJet 1100C A3! | YD HEWLETT PACKARD Authorized Reseller 100 BYTE România IANUARIE 1998 AGNORin industria TIC ateva exemple din activitatea firmei AGNOR sunt edificatoare pentru orice construc- Ce high tech: moderator CERF / Comtek (14 mai 1997), IFABO / Comunicatii - speak- er (18 septembrie 1997), publicarea de sinteze de literatura de specialitate (15 tehnice si 10 economice), conferinta ,Mobile Data Initiative” la RocsCom '97 (aprilie 1997 - WTC), Forum Bancar (8 - 10 octombrie 1997) - Chairman / moderator pentru S3: Infrastructura Bancaraé de Comunicatii, Comitet Director Executiv pentru Societatea Informationala / CNI (iulie/septembrie 1997 - H.G. 308/18 iunie 1997), Comitet Tehnic Consultativ / Ministerul Comunicaţiilor, Comitet Tehnic pentru Infrastructura de Comunicaţii al Asociaţiei Române a Băncilor (11 specialiști), Vicepreședinte ATIC (Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor din România), consultant Frost&Sullivan și în România - Asociaţia de Consultanţă și Management, Fundaţia Democratică, Cercul de Excelenţă IMM-uri (CNIP- MMR), expert high tech în CCIRB, specialist recunoscut de IEEE, vicepreședinte Comisia pentru Comerţ Electronic - Academia Română / Ministerul Cercetării, expertiză pentru Ministerul Integrării Europene, membru Consiliul Consultativ Tehnocrat (Mișcarea Umanistă din România), consultanţă pentru Colegiul de Politici Industriale și Reformă - acad. Constantin lonete, specialist pentru rapoarte de sinteză G7 etc. Ca bilanţ de firmă ar putea fi enumerate o serie de realizări de prestigiu în dotarea Palatului parlamentului și Guvernului (care, în 1997 a beneficiat de primele reţele informatice, AG- NOR high tech dotând departamentul de Integrare Europeană), Romtelecom, pentru o serie de operatori strategici ai țării și potenţiali constructori de infrastructuri alternative pentru comunicaţii - Regia de Drumuri, Romavia, Societăţi de Navigaţie Maritimă, SNCFR, Renel, S.N. de Petrol, Regia de Ape, uzine și institute semnificative din principalele ramuri eco- nomice (Amonil, Prompt S.A., Pionierul, Combil, Laromet, Areca, Moldomobila, Silvarom, Anvelope Florești, Ductil S.A., FEA, Transilvania, AIESEC, Gardienii Publici, Fundaţii, „Universitatea Valachia, IPA, ICA, IFA, Electrouzinproiect, Chema Proiect, Contech, Aquaproiect, Eurosic, Contransimex, Pacic, etc.), o serie de firme internaţionale UR Reynolds, Reuters, Rank Xerox, Schneider Electric, ABB, Telefonica, Soros, TopWay, Monteney, SmithKline Beecham, British Tobacco, TetraPak, Romarketing, Net Leasing, Cogerom, Fundaţia Europeană pentru Educaţie etc.) sedii de bănci (Banca București, Banca Comercială Română, Banca de Credit Industrial și Comercial, Mindbank, Eximbank etc.) și în final, dar primordial, menţionez dotările pentru cei 4 operatori strategici MApN, MI, STS, SRI, care "necesită un sistem de asigurare a calităţii specific și o serie de reglementări Benn oricărui domeniu militar din orice tara. De altfel, AGNOR high tech - firmă integrator de sisteme - este recunoscută pentru pro- movarea noutăţilor high tech în proiecte radio / telefonie / calculatoare / video, realizate pen- tru beneficiarii săi: telefonie wireless ZETRON, YAESU, MOTOROLA, LUCENT, reţele de calculatoare cu DTK, HP, CANON, EPSON, CALCOMP si soft Microsoft, Novell, Unix, Gupta, notebook-uri si PDA-uri TOSHIBA, SE COMPAQ, videoproiectoare MEDIUM. bun produs bancar si cea mai buna banca (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Română pentru Dez- voltare, Banca Transilvania, Banca Com- ercială Română). Luna decembrie a oferit de asemenea evenimente „de firmă” i impor- tante într-un tablou de bord impresio- nant. Acestea au fost câteva din evenimentele anului, la care fiecare din specialiştii high tech au participat, direct sau indirect, în primul rând din voinţa imperativă de a reali- za din muncă profitul necesar existenţei fiecărei firme şi, în al doilea rând, din entuzi- asmul şi pasiunea pe care fiecare specialist o depune pentru meseria lui, fiind un con- structor conștient și responsabil al reţelelor IT&C necesare în România, neglijate totuși până în prezent de structurile guverna- mentale din România. Formarea echipei AGNOR high tech s-a realizat în matricea determinată de coor- donatele unei munci înalt calificate, cu responsabilităţi severe în ceea ce priveşte respectul față de munca proprie, faţă de clienţi pe care îi considerăm beneficiari $i parteneri de muncă, respectarea termenelor față de furnizori și, de asemenea, impunerea unei atitudini de breaslă, chiar în cadrul unei concurenţe acerbe în familia firmelor de informatică şi comunicații - segment de elită al societăţii româneşti care trebuie să impună o legislaţie adecvată şi să ceară imperativ guvernanţilor responsabili rezolvarea mult mai promptă a necesităţilor vitale pentru fiecare firmă din România. BI DI. Eugen Preotu este președinte al AGNOR high tech şi poate fi contactat prin e-mail la adresa agnorQtag.vsat.ro. A Softul de la American Power Conversion simplificd gestiunea ey Wad) ;* PowerChute® plus http://www.apcc.com American Power Conversion Gestiune UPS irma American Power Conversion (APC) a hee software-ul PowerChute® plus actualizat, ca extensie imbunatatita a soft- __ware-ului de gestiune a surselor de alimentare de tip UPS. Acest „software de gestiune UPS rezolvă două probleme majore existente în industrie: oferă un timp de răspuns mai bun la instalare și actu- alizare pe sisteme de către administratori și o integrare cu cele mai “uzuale interfeţe. . Din punctul de vedere al aste die de timp, această îmbunătăţire simplifică procesele de instalare și aducere la zi, per- mițând administratorilor de sisteme să configureze rapid UPS-urile APC la distanţă pentru servere de rețea multiple, de la o staţie de lucru. Utilizatorii își pot crea acum un fișier de configurare standard pe care-l pot importa de la distanţă pe o altă staţie de lucru sau un alt server. O altă extensie este noul modul FlexEventTM care per- ” miteutilizatorilor sătesteze răspunsurile prestabilite în cazul diverselor „evenimente ce pot apărea în timpul funcționării. Acest lucru oferă administratorilor siguranța că au configurat corect propriile sisteme și că vor primi notificaţiile corespunzătoare îi în papale alle apariției unor probleme de alimentare. Noua versiune a software-ului PowerChute plus continuă vină în . întâmpinarea necesităţilor administratorilor în privința integrării cu „cele maiutilizate interfeţe. Utilizatorii pot primi mesajele de notificare - a alimentării defectuoase cu tensiune direct prin clientul de poștă : electronica preferat, prin portile SMTP (Simple Mail Transfer Proto- _ col) disponibile in Lotus Notes, cc:Mail si Microsoft Exchange. In plus, utilizatorii pot vizualiza în timp real informaţiile: subformă grafică referitoare la alimentarea cu tensiune prin Microsoft Windows NT “Performance Monitor, ceea ce oferă administratorilor o privire rapidă - şide ansamblu asupra evoluției întimp a UPS- -urilor, utilă la diagnoza - eventualelor anomalii de alimentare cu energie electrică. _ PowerChute plus v5.1 pentru Windows NT va fi disponibil în în „primul trimestru al acestui an. Utilizatorii vor putea descărca versi- unile actualizate ale acestui software de gestiune UPS depe situl „Web aS LAN. 8 com. www.agora.ro/bytey Solaris pentru Merced De curând, firma Intel a lovit în Microsoft, anunțând o puternică colaborare cu firma Sun Micro- systems, colaborare care constă în primul rând în dezvoltarea de către Suna unei versiuni a sistemului de operare SOLARIS PENTRU PROCESOARELE MERCED. Acest lucru va ajuta sis- temul Solaris să devină competitiv cu sistemul de operare Microsoft Windows NI, sistem care este ca- racterizat de către specialiști ca fiind proiectat pentru adminis- trarea fișierelor și a serviciilor de tipărire, pe când Solaris este un sis- tem pentru întreprinderi. De asemenea, firma Intel va colabora și cu HP, care va oferi o versiune Unix pentru procesoarele Merced pe 64 de biti. http://www.infoworld.com|cgi -bin/displayStory.pl?97 1216. esunintel.htm. Zidurile de foc devin personale FIREWALL CONTROL MANAGER de la Ascend Communications poate identifica in mod dinamic utiliza- torii. Identificarea este realizată prin autentificarea drepturilor indi- viduale asignate pentru accesarea materialelor din afara zidului de foc al firmei. Acest instrument de administrare permite folosirea oricăruia din următoarele unelte de autentificare - SecurID, PAP (Password Authentication Proto- col) și CHAP (Challenge Handshake Protocol) - pentru a determina politica de acces asignată unui uti- lizator. Acest instrument poate rula IANUARIE 1998 BYTE Romania UPS-urilor și integrarea cu mediile Windows NI. pe serverele Solaris de la Sun Microsystems Inc. și Windows NT de la Microsoft. Produsul poate fi descărcat de la adresa ftp://ftp.ascend.comlpub/Softw are-Release/FCM/Release- 1.0A. Tehnologie Legătură COM/CORBA Firma IONA TECHNOLOGIES negociază licențierea arhitecturii COM a firmei Microsoft în dorinţa de a avansa în tehnologiile prin care dorește să facă o legătura între COM și CORBA și să simplifice dez- voltarea aplicaţiilor distribuite. Dacă lona reușește să obțină un răspuns favorabil din partea Microsoft-ului, atunci s-ar putea să construiască o legătura în serverul său ORB (Object Request Broker) care ar permite obiectelor Common Object Request Broker Architecture și Component Object Model să lucreze împreună, afirmă reprezentanţii ambelor firme. http://www.zdnet.com/pceweek /news/1208/12eiona.hbtml an ec Microsoft SILICON GRAPHICS INC. st MicROSOFT Corp. au anuntat miercuri 17 decembrie o alianță strategică, proiectul „Fahrenheit”, cu scopul dea oferi noi tehnologii grafice per- 101 Ce-i nou Hardware formante pentru o varietate mai largă de consumatori. Proiectul „Fahrenheit” constă dintr-o suită de APl-uri pentru arhitectura mul- timedia DirectX, bazată pe sis- temele de operare Windows și pen- tru platforma Silicon Graphics UNIX. Noul proiect va integra tehnologiile dezvoltate de către Microsoft, Direct3D și DirectDraw cu tehnologiile Silicon Graphics, OpenGL, OpenGL Scene Graph si OpenGL Optimizer. Tehnologiile dezvoltate de cele doua firme vor fi destinate in primul rand apli- catiilor grafice pentru Internet, jocurilor, aplicatiilor CAD/CAM si aplicatiilor medical-stiintifice. http://www.sgi.com|/Headlines /1997/December/fahrenheit_re lease.html HARDWARE Stocare WDE9100AV de 9.1GB Ultima noutate in materie de dis- curi hard WESTERN DIGITAL ENTERPRISE ULTRA SCSI vine în sprijinul aplicatii- lor audio-video ce necesită o rată de transfer ridicată. Astfel, Western Digital Corp. a anunţat o versiune optimizată audio-video de disc hard magneto-rezistiv având o capacita- te de 9.1 GB, Ultra SCSI, destinată platformelor de calcul pentru între- prindere. Cu o rată de transfer sus- ţinută de 8.1 MB/sec, o memorie temporară de date multi-segmen- tată, programabilă, de 1MB, o fun- ctie de caching adaptiva si posibili- tati de corectiea erorilor de tip ECC si ERR, noul model, WDE9100AV va fi disponibilin aceasta luna, venind în întâmpinarea cerintelor aplicatii- lor de tip audio-video. http://www.wdc.com 102 BYTE Romania Procesor Noul K6 Firma AMD a anuntat marti 6 ianu- arie, ca a inceput lansarea proce- sorului AMD-K6, CONSTRUIT PE BAZA TEHNOLOGIEI DE 0,25 MICRON. Vor fi lansate versiuni ale procesorului ce rulează la frecvenţe de 266 MHz și 233 MHz. Primul PC Desktop bazat pe noul procesor AMD-K6, este echipat cu un procesor la 266 MHz și a fost lansat marți 6 ianuarie, de către firma IBM. Tot atunci a fost lansat și notebook-ul Compaq Pre- sario 1621 ce include noul proce- sor AMD-K6 la 233MHz. http://www.amd.com/news/co rppr/9811.btml DVD Colaborare Microsoft-Toshiba Firmele Microsoft si Toshiba au lucrat impreuna pentru a aduce atributele superioare ale DVD pesis- temul de operare WinDows 98, UTI- LIZÂND HARDWARE-UL FIRMEI TOSHIBA. Suportul DVD a apărut în versiunea beta 3 a sistemului de operare Win- dows 98. „Utilizatorii Windows-ului solicită din ce în ce mai multe facili- tati audio si video de înaltă cali- IANUARIE 1998 tate”, a spus Bill Veghte, director general la Microsoft. „DVD definește cele mai performante facilitati audio si video, iar relatia cu Toshi- ba ne-a ajutat sa oferim o platfor- ma DVD excelenta pentru industria de PC-uri”, a mai afirmat el. http://www.microsoft.com/cor pinfo/press/1997/Dec97/MSTo shPr.htm E lamuriris si ce sesiza fii ie programe. Peni relaţii = iei - re puteţi contacta ee val al BSAi in Romania a telefon ee Tehnologie Mitsubishi trece la 0.25-micron Mitsubishi Electronics America a anuntat ca va utiliza tehnologia 0.25-MICRON, ÎNCEPÂND DIN PRIMA JUMA- TATE A ANULUI VIITOR, pentru a oferi pro- duse „system-on-a-chip” mai rapi- de, ieftine și cu consum redus. Firma . . are în vederesă treacă la tehnologia 0.18-micron pe la sfârșitul anului viitor. Tehnologia HyperDRAM a firmei Mitsubishi combină tehnolo- giile 0.25-micron și 64Mb DRAM pe cip. HyperDRAM permite operații la o frecvenţă de peste 150MHz și care va ajunge la 250MHz în momentul trecerii la tehnologia de 0.18-micron. http://www.microsoft.com/cor pinfo/press/1997/Dec97/MSTo shPr.htm PAS Ret AR f Linux și Windows în competiție? De Gabriel Proscanu Mindrie si prejudecata cum citva timp, un comentator englez producea un articol furibund; cel atacat nu era un om, Ci un sistem de operare - Linux. „Imaginaţi-vă o versiune de MS- DOS mai aridă, cu comenzi mult mai greu de ţinut minte și fără toleranță la greșeli. Dacă vreţi să trişaţi puţin, puteţi apela la o pseudo-interfață grafică și bingo! Aţi reuşit să vă transformați un computer modern, pe care ar putea fi rulat Windows NT, într-o imitație nereușită a lui Windows 3.1, la nivelul anului 1992”. [...] „Dacă acum vă uitaţi la un ecran negru, pe care apar nişte mesaje criptice, în locul unui PC care funcționa foarte bine, vinovatul sînteți doar dumneavoastră”. Avea dreptate Pentru imensa majoritate a celor care stau în faţa PC-urilor, acestea sînt aparatele de care se folosesc pentru a scăpa de corvezile zilnice: scrisori, tabele, căutări în baze de date (proiectate de alți...) şi alte asemenea neplăceri cotidiene, care fragmentează discuţiile dintre colegi. Windows? Da, lucrează cu așa ceva. Ce este acela ? Păi... cum -adică? Windows este ce au pe calculator... Este firesc ca, în fața acestei mase de uti- lizatori, care ar avea serioase dificultăți la crearea unei arhive sau la folosirea vre- unei opţiuni la formatarea unei dischete, computerul să se arate cît mai milos şi răb- dător; majoritatea utilizatorilor chiar nu au nevoie să ştie mai mult de o duzină de comenzi sau gesturi automatizate şi, de frică să nu strice ceva, nici măcar nu au schimbat Windows default scheme... În mod sigur, Linux nu este pentru aceştia. Ei vor să vadă ecrane care îi doje- nesc, părintește, dar le arată calea cea dreap- tă, atunci cînd au făcut ceva greșit, ecrane care pilpiie, cîntă și se animă, chiar dacă aceste minuni înseamnă risipirea resurselor computerului. Utilizatorului nu îi pasă de £i resurse. El vrea să fie gratificat, din cînd în cînd, ca de pildă cînd face instalarea vre- unui pachet Lotus; cînd, în final, i se spune „Felicitări! Aţi reușit să instalaţi cu succes acest produs!”, utilizatorul se simte mîndru de cele cîteva clic-uri cu mouse-ul, care au avut efecte atât de fericite. Ce să facă el cu mesaje de genul „grep failed: cannot find clocks”, cînd încearcă să configureze X- Windows sau cu adevăruri dureroase, cum că „Is-IR” este una, iar „Is-LR” alta? Pe el nu îl interesează serverul Apache, care, sub Linux, merge şi pe un 386 cu 8 MB RAM; problegele lui sint mult mai pamin- tene: „de ce, cind dau Enter, îmi dispare li- niuța și îmi apare un fel de pătrat, la în- ceputul rîndului?” Nu am nimic cu sărmanii utilizatori; nu mă simt superior lor (atenţie, Unix-fellows!) pentru faptul că ştiu niște comenzi în plus; ţin minte foarte bine ziua în care, pentru pri- ma dată, m-am așezat în faţa unei mașini Unix; în afară de pwd, Is, cd, cp, mount şi alte asemenea comori de înțelepciune, habar nu aveam ce înseamnă, de fapt, acel sistem de operare. După un timp, a urmat etapa de entuziasm Unix; mi-am instalat sistemul, pe computerul de acasă, am început să lucrez efectiv cu el... şi am început să mă enervez. Zilnic, îmi trec prin mînă 10-20 de docu- mente; documente Word, voiam să spun. Asta însemna ca, de fiecare dată, să repor- nesc computerul in Windows 95/NT... in jurul meu, lumea foloseste formatul definit de Microsoft, iar nu LaTex, fie că acest lucru îmi place sau nu. Astfel, după munca serioasă de configurare a unui sistem Linux, cea mai banală problemă — cititul unui do- cument-—este de ajuns pentru a te face să vezi negru în fața ochilor. Wine? Nu, nu poate fi o soluţie; mi se pare absurd să emulez un mediu de operare pe care l-am părăsit, din motive de performanţă. La fel făceam şi sub Warp, ma incapatinam sa nu instalez sub- sistemul WinOS/2 şi nu am avut decâto viață mai liniștită... N Desigur că, atunci cînd este vorba de probleme mai serioase — Web server, ges- tiunea reţelei — consideraţiile sînt cu totul altele. Cine a trecut pe la ftp://ftp.edrom „Com şi a remarcat că un server atât de solici- tat foloseşte FreeBSD, nu se poate să nu-şi fi pus unele întrebări sau măcar una singură: „Nu Windows NT?”. Iată că nu; în con- tinuare, majoritatea serverelor de pe Net sînt servere Unix; chiar dacă segmentul NT este în continuă creştere, ceva îmi spune că este vorba, mai ales, de Intranet. Desi- gur, viitorul va fi al serverelor de aplicaţii (dacă aveţi vreo îndoială asupra capaci- tății serverelor Unix de a se conforma aces- tei noi paradigme, amintiți-vă doar cine este creatorul Java... ); pentru utilizator, însă, va fi indiferent tipul serverului; el va con- tinua să lucreze, ca și pînă acum, cu sistemul său de ferestre din ce în ce mai colorate. Comentatorul englez pe care îl pome- neam la începutul articolului, îi îndeamnă pe utilizatori să arunce la coş acel „bleste- mat CD-ROM”, de parcă utilizatorii ar fi o ceată de masochiști hămesiţi, în goană după suferinţele cele mai greu imaginabile, gata să renunțe la confortul lor zilnic, pentru a plonja în tenebrosul necunoscut. Realitatea ne arată că utilizatorii sînt exact invers, plini de tabieturi si foarte precauti fata de orice noutate. Bill Gates nu are de ce să se teamă, din acest punct de vedere: produsele sale vor face deliciul nespecialiştilor, pen- tru multă vreme de-acum înainte; profe- sioniștilor, însă... poate că NT 10.0 Service Pack 23 le va părea mai convingător, chit că pe o mașină cu minimum $ 12 MB RAM (recomandat 1 GB) și 64 de procesoare Pen- tium VII, Linux Kernel 5.2.6 ar exploata resursele ceva mai bine... Gabriel Proscanu este redactor la BYTE România. Lucrează la sediul Byte Româ- nia din Bucureşti. Poate fi contactat la adresa gabrielp Qagora.ro. IANUARIE 1998 BYTE România 103 GOŢO'ZZE :XEA/RL 09S6'129 [2L "12rjoepaa [nrpas e 249paDu! no urjnd Jao esaipe Ijoynd eA ajuauIeUOge NijUued ED awe Ceri ley eee euibed oO Viei, 2 n FE Ştirile ii “ps crprizată de Sin tarcOne: ă Jett A eritansncs te tae e sei SĂ partici a scz miar low. ARE (CTE : Bos reer ence VATA 104 BYTE România IANUARIE 1998 Cine ridică piatra? motto: Evanghelia după Internet (VII) De Dan lancu "The world hacker conjures up a vivid image in the popular media. The term was once used to descibed any computer user who spent endless hours developing unorthodox solutions to difficult hardware and software problems. Since then, the term has been twisted by the media and the general publict refer to those who engaged in rebellious and often illegal computer activities. [...] The popular image of the hackers has them armed with dangerous computer viruses and described them as prone to leaving a trail of destruction and damage in their wake" ine si-ar putea inchipui ca stind linistit in fotoliul sau si mergind hai-hui prin Internet ar putea comite crime care prin alte parti intra sub incidenta unor legi stricte şi nu tocmai duioase ? Cum să crezi că acţionînd un program inocent în aparenţă te poţi trezi amendat cu 10.000 de dolari şi trei ani cu suspendare ? Şi totuşi e vorba de un caz real petrecut în SUA în 1988, actorii fiind un tînăr de 23 de ani, Robert T. Morris şi programul său Internet Worm. Pe scurt programul avea o eroare ce permitea auto- reproducerea sa în așa fel încît „îngheţa” ceasul calculatoarelor din reţea. În cîteva ore de la acţionarea sa pe Internet a „infectat” cam 2000 de calculatoare si a produs pagube evaluate la 150.000 de dolari (după alţii, de exemplu John McAfee, preşedintele lui Computer Virus Association, mult mai mari, pînă la 96 de milioane de dolari!). Faptul că Morris nu a intenţionat să aducă nici un prejudiciu, că nu urmărea să obţină bani sau alte foloase nu a fost luat în considerare de judecători care l-au condamnat pentru intenţia de a accesa fără autorizaţie alte sisteme |, Acesta e un caz extrem de „hacking” aparent fără o evidentă intenţie fraudu- loasă. Ce se întîmplă însă cu cei care folo- sesc cărți de credit sau software pirat? Ce păţesc cei care nu respectă dreptul de i www.agora.ro/byte/ (E.A. Cavazos and G. Morin "Cyberspace and the law") copyright (citi stiu de exemplu ca e- mail-ul beneficiază automat de acest drept fără ca autorul să fie nevoit să îl menţioneze în mod special)? În SUA există legi federale şi statale, ce regle- mentează strict aceste noţiuni și activități şi care dau dreptul procurorilor de a incrimina aceeași faptă la ambele nivele, deci pedeapsă dublă pentru o singură abatere! Însă, în ciuda faptului că sistemul este echilibrat şi în continuă per- fecţionare, mass-media ţine să-şi tragă spuza pe turta ei împînzind primele pa- gini ale ziarelor cu titluri de-o şchioapă despre copii „minune” care au „spart” Pentagonul, CIA precum şi alte stabili- mente de acest fel. Şi cum boala se ia găsim şi la noi astfel de articole și emisiuni, care mai de care mai virulente (vezi Capi- talul, PRO TV) din care te-ngrozesti de ce poate face Internetul din om și mai ales din „tînăra” generaţie. Asociate şi cu alte păreri mai mult sau mai puţin decente (nu demult Tudor Octavian îţi dădea cu păre- rea în ziarul Naţional despre arta elec- tronică) toate aceste luări de poziţii ar tre- bui să ne ducă la concluzia că românul ar face mai bine să-şi plimbe miorita prin propra-i bătătură şi s-o lase mai moale cu „occidentalismele” astea care nu ne fac decît rău. Nenorocirea unor astfel de mentalități e agravată şi de o penurie în materie de documentare. Niciunul din ziarele de mare tiraj nu se învredniceşte să aibă o rubrică, măcar săptămînală, despre Inter- net, deşi se înghesuie să întreţină pagini de web. De altfel, cei care se ocupă de aceste pagini nu dovedesc nici ei cine ştie ce profesionalism. Astfel se dovedeşte că nu-i suficient ca ai tăi să fie mai deştepţi decît ai lor. În revista Caţavencu, al cărui de altfel fidel cititor sunt, mă delectez număr de număr cu următorul anunţ : „NOU! Acum avem două adrese pe Inter- net” după care urmează...trei, desigur adresa de e-mail nu e „pe” Internet ! Dar să revenim. Nu cunosc situația din şcoli, dar după „reuşitele” elevilor mă îndoiesc că şi-a pus cineva problema educării pentru o folosire corectă a calculatoarelor. Nu este vorba doar de o lipsă în legislaţia română, ci de o viziune mai largă, de o politică care să ne aducă într-un stadiu de civilizaţie pe care ni-l dorim. Ori dacă la TVRI1 se anunţă cu aplomb că de la 1 ianuarie vor fi amendaţi cei care folosesc software furat şi a doua zi găsesc pe stradă vînză- tori de CD-uri printre care doar „The Best of 97” ar face la evaluare modestă vreo cîteva mii de dolari, ce să înţeleagă bietul liceean avid de noi jocuri pe calculator ? Şi cum se face că Cehia, Polonia, Ungaria, de exemplu, au beneficiat de un termen de graţie în care utilizatorii de programe ilegal obținute să aibă dreptul să şi le înregistreze şi noi punem direct toroipa- IANUARIE 1998 BYTE România 1:05 Comentariu Cine ridică piatra? nul pe oameni ? Noi suntem la ora actu- ala asociaţi Rusiei și Bulgariei, tari in care criminalitatea informaţională a atins cote ce au speriat Occidentul. Urmările lipsei de legi, de educaţie, de o direcţie se vor simţi în primul rînd în cum vom fi trataţi de partenerii străini. Nimeni nu-i dispus sa se lase furat şi modalitatea cea mai simplă de a se apăra este închiderea zonei într-un fel de ghetto din care ieşirea se va face infinit mai greu şi mai umilitor. Nu cred că educaţia în sine va elimina peste noapte fenomenul de hackig din Româ- nia, dar măcar va aplatiza curba „com- promițătoare” a tipului acesta de crimi- nalitate. Şi mai ales, nu cred că titlurile aţiţătoare, făcute doar să speculeze slaba informare a populaţiei, îşi au vreun rost, mai ales că articolele sunt concepute la un nivel lipsit de orice fel de responsabilitate generalizînd aspecte punctuale şi inversînd cauza cu efectul. Pentru că, dacă nu ar fi fost Internetul, nici noi nu am fi avut necazuri! Simplu, nu? Şi mai grav mi se pare că specialiștii nu încearcă să pună lucrurile la punct mărginindu-se să se înfurie „local” sau nici măcar atît. Mai deunăzi, am întrebat pe un tînăr inginer de nici treizeci de ani care e situaţia accesului pe Internet a elevilor de la liceul Cantemir . Răspunsul m-a lăsat perplex prin nonşalanţa condamnării. „Au fost scoşi că au făcut prostii.”. Băiatul acela nici măcar nu se mira de o astfel de decizie luată de cineva care pe semne avusese o lungă carieră de sergent major într-o uni- tate de arme „cotite”. | se părea normal ca nişte sute de elevi să fie pedepsiţi pen- tru că printre ei sau printre profesori, de ce nu, s-au găsit cîțiva cu oarece curiozi- tate și ceva îndemînare, care să schimbe adresele. Ori dacă printre cei calificaţi să fie deschizători ai unei noi posibile lumi şi care culmea sunt mai aproape de vîrsta celor care fac bancuri mai bune sau mai proaste profesorilor, domneşte o astfel de „normalitate” nu văd cum un gazetar ce vineaza senzationalul cu orice pret sa fie în stare să discearnă răul comis. Pentru că dacă într-un sistem destul de bine pus la punct ştirea bombă are o contrapondere în cărţi şi reviste la preţuri accesibile, la noi ea va produce doar idei preconcepute de care nu duceam de loc lipsă. În interviul luat de patru reporteri dom- nului preşedinte Emil Constantinescu acesta spunea pe bună dreptate că una din cele mai importante avutii nationale este inteligenţa şi România trebuie sa devi- nă o imprtantă exportatoare de software. Toate bune şi frumoase, dar într-o ţară în care nu se vinde software, ci se fură, în care Internetul e doar sursă de pornografie şi îți dă ocazia să falsifici cărți de credit, în care nu se simte nevoia ca tinerii, deci viitorii „făcători” de programe de export, să aibă acces măcar la e-mail fără „dosar”, mă îndoiesc că vor fi mulţi dintre cei cu adevărat de valoare care să vrea să mai facă mulți purici pe aici. Ei vor creea într-ade- - văr dar pe alte meleaguri în care se vor simți în siguranță, atât ei cît şi rodul muncii lor. Dan lancu, Bucureşti http://members.aol.com/uhi4ge uhi4ge@aol.com 1, vezi Katie Hafner si John Markoff, Cyberpunk: Outlaws and Hackers on Computer Frontier (New-York: Simon&Shuster, 1991) ut 106 BYTE România IANUARIE 1998 Nu știm. de această lu lumea? Ce vă putem însă spune este că un anunţ de mică publicitate dimensiune costă 80$ Tel.: ans J | | = Puteţi obține informații suplimentare la: Computer Press Agora 065-166516 065-166257 LS E E E E E ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee i ee | haa eae PROFESIONALE i i ee ee ee ee ee ee ee ee et ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee VIDEO MACHINE v.3 AV MASTER KEYSYS Graft achiziţie de semnal video şi audio editare digitală on-line/ofi-line, mixaj video efecte digitale -3700-Oradea, str. Roşiorilor nr. 1 tel/fax: 059 437.700; 447.179; 419.805,436.281 INDEXUL Pag. Telefon Nr. Firma INSERENŢILOR Pag. Telefon _ „Nr. Firma A i „1 Ager Business Tech 28a ——01-4103303 16 . InterComp 98 01-3238255 2 AQZalau 80 060-661816 17. {fs 41 01-2321047 Cc K 3 Comrace 20 051-415800 18 Keysys Gfx Oradea - 106 059-436281 4 Comtek 76,77 01-2306281 5 Computer Press Agora 7,45, 73, 81, 89, 104 065-166516 L 18 Logimax Canada 3 01-2222274 D 6 Digital România 47 01-2105508 Mm 19 MB Distribution Cll 01-2300314 E 20 McGraw-Hill Company „35, US(800)924-6621 | 21 Microsoft Romania 11,16 01-2229012 7 Expert System Plus 87 01-2108565 22 MINOLTA Romania A 01-6346245 23 Multimedia Automex România 92 061-732600 F N 8 Flamingo Computers Ci 01-2225041 9 Forte Company i 01-3122360 24 Netsoft 106 065-162614 G o 10 Game Over 104 01-3226165 25 Omnilogic CIV 01-2233175 11 GeCAD 82 01-3248409 12 Gemini SP 87 01-2108565 Ss 13 Genesys Software 81,89 01-6384944 | S 26 Sowah Romania -90 059-155077 27 Starsoft ae re ADU 051-415800 H nd i a 14 Hotsoft 86 065-166516 T 15 HP Romania 19°: 01-2506133 sp aes 28 Tornado Sistems 39 041-618580 29 Tricorp Electronics 100 01-6794879 — u ştiu dacă perplexitatea este în esenţă un atribut al tinereţii sau nu, dacă e numai o formă de mirare mai deosebită sau nu. A te mira cu intensitate este totuși o stare măcar premergătoare unei descoperiri, iar perplexitatea este poate efectul brutal al descoperirii unei evidențe surprinzătoare. Una din perplexitatile de care imi aduc aminte ține de momentul în care după ani de folosire a Norton Commander-ului, am descoperit că există încă mai multe comenzi pe care le isnoram cu desăvîrşire, comenzi deosebit de utile, deși mă credeam un „pow- er user” și veteran în fan-club-ul Norton Commander-ului. (Dacă există vreun produs soft ce merită statuie, cred că acesta este nortoncomman- derul. Poate că trebuie spus copiator în loc de xerox, dar la nortoncommander încă nu ştiu cum se spune corect ...). Am fost aproape la fel de șocat mai zilele trecute, cînd am descărcat niște module Perl de pe Internet, via CPAN (the Compre- hensive Perl Archive Network). Şi despre Perl îmi place să cred că ştiu cîte ceva. Departe de a mă crede un expert, dar un începător avansat, oricum... Ştiam despre CPAN, un fel de arhivă de module-documentatii-programe PERL, in care găseşti cam de toate, jumătate anticari- at, jumătate supermagazin, în care căutarea poate lua un pic de timp, dar în mod hotărît merită făcută, avînd o importantă tentă de deliciu. Ce s-a întîmplat acum m-a luat pe ne- pregătite, chiar dacă este oarecum în stilul Perl că nu neapărat trebuie să şi înţelegi cum se întîmplă, cât timp se întîmplă ceea ce vrei... Am încercat să verific unul din modulele noi, cel de acces la CPAN. Am tastat o co- manda de test, pentru verificare, și a sunat telefonul. Pînă am terminat convorbirea, progrămelul pe care îl lansasem s-a lămurit unde anume sînt bibliotecile cu care lucrez pe sistemul meu, care sînt utilitarele de ac- ces către Internet disponibile, care este ver- siunea curentă a modulului de pe calculatorul 108 BYTE Romania IANUARIE 1998 Stare de perplexitate meu, care sînt modulele asociate cu acesta, unde anume sînt pe Internet (am aflat că cel mai apropiat sit de pe care pot descărca mod- ulele CPAN este la www .dntis.ro), după care mi-au fost puse pe sistem modulele de care era nevoie ca să fiu la zi. A pornit și testul, s-a compilat, no errors, gata — eram siderat. Se întîmplase ceea ce vroiam — dar mult mult mai repede şi mai complet decît m-am așteptat. Ca şi cum ai intra într-un magazin de stofe să vezi dacă ar fi ceva cu care să te duci apoi la croitor şi te- ai trezi în secunda doi cu un costum nou-nouţ făcut pe măsură în pachet... Un alt fel de perplexitate m-a prins a doua zi, de data asta în altă lume: Microsoft- ul a achiziţionat Hotmail! Hotmail este o firmă cu o istorie de circa un an. Şi este o istorie pe care cine nu e legat la Internet nici nu o prea pricepe. Faptele: Hotmail este o firmă înființată în urmă cu circa un an, care şi-a cucerit rapid o „piaţă” oferind e-mail gratuit oricui îl solici- ta. Investind masiv în servere, parţial în teh- nologie, ceea ce oferă Hotmail clienţilor săi se axează pe trei puncte cheie: independența de provider, uşurinţa accesului, anonimat. Independenţa de providerul de Internet nu înseamnă independenţa de provideri în general, dar înseamnă că poţi să-ţi schimbi fără nici o remușcare modalitatea de acces la Internet în orice moment, alegînd o varian- tă mai ieftină sau mai convenabilă din alt punct de vedere, fără a fi nevoit să schimbi și adresa de e-mail, lucru evident ceva mai com- plicat- o schimbare bruscă de adresă ar putea însemna pierderea unor mesaje poate impor- tante. Uşurința accesului s-ar putea rezuma laslo- ganul „orice variantă de acces este bună”. Nici un fel de soluţie proprietară; din orice browser, din orice Internet Café din colt de stradă să fie posibilă consultarea şi adminis- trarea poştei personale. Anonimatul are nenumărate fațete și toto- dată o istorie impresionantă: mitologiile tu- turor popoarelor abundă în zei ce se dau dreptanimale sau zmei ce se ascund în apariții jalnice. Dacă Bill Clinton ar vrea să „se dea” puţin prin Internet, anonimatul e obligato- riu. Un angajat nemulţumit de locul lui de muncă va evita probabil să păstreze textele scrisorilor de recrutare pe serverul firmei la care lucrează, iar cineva care vrea să se nu- mească odată altfel decât se numește în restul zilelor, „just for fun”, poate să o facă fără să fie nevoit să depună vreun efort. Hotmail a reușit să treacă cu succes de difi- cultăţile tranziţiei de la stadiul de idee la sta- diul de companie cu peste 9.000.000 de clienţi. Clienţi cărora li se oferă gratuitate pentru un serviciu care costă, de fapt: muncă, infrastructură, resurse... De unde banii ? Banii vin - sau urmau să vină din plata reclamelor. Un potenţial „set” de cîteva milioane de utilizatori, reprezintă (evident...?) o ţintă interesantă pentru ori- ce firmă care vinde ceva: de la ciorapi de da- mă pînă la mașini de lux sau hrană naturistă. Investiţia totală făcută pînă în prezent de către Hotmail, care a ajuns la 35 de angajaţi în- tr-un an de zile, este estimată la circa 500.000 USD. Preţul plătit de către veşnicul Microsoft pentru această firmă vînzătoare de gratuitate e secret; estimările specialiştilor indică o sumă între 300 şi 500 de milioane de dolari. Perplexitatea mea nu e (strict) legată de ci- fre, deşi pentru cine încearcă să facă nişte îm- părţiri, rezultatele pot fi măcar interesante. Nici de faptul că această afacere e imposibil de explicat cuiva care nu s-a legat la Internet, şi nici de faptul că istoria oricărei firme pare să aibă mai nou doar două coordonate ma- jore: momentul apariţiei ideii care să ducă la naşterea firmei şi momentul în care firma este cumpărată de către Microsoft. Mirarea mea, dublată de admiraţie și invidie, e sim- plă: dece nu mi-a venit mie ideea asta acu'un an...2 Nu trebuia să fiu în Sunnyvale, Califor- nia pentru asta! Plaja de la 2 Mai era la fel de bună...Şi de făcut se putea face oriunde. Și în California. Şi în Tanzania. Şi în Româ- nia. losif Fettich (ifettich@netsoft.ro) www.agora.ro/byte/ SERIILE de SISTEME MINGO COMPUTERS AES ito , Aceasta serie este destinata piss si sta ; i 1 prelucrarilor MultiMedia cc ui : si, nu in ultimul rand, jocurilor pe calculator Sistemul cu cea mai flexibilă configuraţie, care poate corespunde tuturor cerinţelor de tip Small Office - Home Office Microprocesor Cyrix M2 P166+ MX Memorie RAM 16MB Microprocesor Cyrix M2 P166+ MX Memorie RAM 16MB EDO Placă de bază Intel Triton TX, 512k Cache, Jumperless Unitate Floppy 3,5”, 1,44MB, Sony Hard-disk EIDE, 2GB Quantum Pioneer : E x : “CD-ROM IDE, 24x Goldstar Unitate Floppy 3,5”, 1, Placă de bază alai TX, 512k Cache Placă grafică S3 Virge 3D, DX, 2MB EDO, Hard-disk EID Uni FI 35” 1 44MB S 64 biti Fi nitate Floppy 3,5", 1, ony” Monitor 15” SVGA Color, .28 dp, IDE Hard-disk EIDE, 2GB Quantum Pioneer LRNI digital Spe rcury, Placă grafică S3 TRIO, 64 biti Carcasă AT Miditower Flamingo 2MB, 64 biti Monitor 14” SVGA Color, 0.28 dp, Tastatura Genius Windows 95, 15” Sony SX, SVGA LRNI, analog wrist pad Color, .25dp Carcasă AT Minitower Flamingo Mouse Genius My Mouse, ATX Miditower Tastatura Genius Windows 95, wrist pad Software Windows 95 CB, RAV 5.0 Flamingo Mouse Genius Easy Mouse, 3 butoane si GFE Genius Windows 95, Software MS-DOS® 6.22, RAV 5.0 și GFC Placa de sunet@aitus Sayre Mt BR wrist pad i Accesorii BOXE active SP330,microfon Mouse Genius Mouse 3 Genius, Joystick F-21 Software Windows 95 CD, RAV Genius w. &'GD Ganies 5.0 și GFC Unitate backup IDE lomega ZIP, intern Software Windows*95, RAV, GFC, "Am realizat seriile de sisteme Flamingo cu scopul declarat de a aduce înalta tehnolo- Microsoft Office 97 gie din domeniul calculatoarelor la nivelul oricărui utilizator, indiferent de gradul de instru- ire și de scopul de utilizare. Am folosit pentru aceasta componentele cele mai fiabile și mai performante, de la producători de prestigiu ca: Sony, Quantum, Genius, Ati, lomega, Miro, precum și software-ul original de la cele mai mari companii existente în domeniu: Microsoft, Lotus, Corel sau MetaCreations. : Astfel, oricine va găsi la noi un sistem pe măsura cerinţelor sale." lucra WM Marius Ghenea -Director|Executiv R F LAM i N GO | eteaua Statiile de lucru echipamente suple si versatile, Serverul de reţea O aleger er ap idă si sigur. a un calculator puternic, sigur si flexibil prin definitie optimal configurate pentru a asigura toate necesitățile unui post de lucru în rețea AA: Microprocesor Cyrix M2 P166+ MX Microprocesor Intel Pentium || 233MHz Memorie RAM 16MB Memorie RAM 64MB SDRAM Placă de bază Intel Triton TX, 512k Cache PB Placă de bază Intel 440LX Unitate Floppy 3,5”, 1,44MB Sony Unitate Floppy 3.5”, 1.44MB Sony 7 Hard-disk EIDE 2GB Quantum Pioneer Hard-disk 4GB Quantum Atlas II, Ultra SCSI-3 Placă grafică S3 TRIO64, 64 biţi Adaptor SCSI Adaptec AHA2940U, Ultra SCSI-3 Monitor 14" SVGA Color, .28 dp, LRNI, analog CD-ROM 12x Sony, SCSI Carcasă AT Minitower Flamingo Placă grafică ATI VideoXpression 1MB Tastatura Genius Windows 95, Carcasa ATX Fulltower Flamingo Mouse Genius Mouse3 Tastatura Genius Windows 95, wrist pad Software Windows® 95 CD, RAV 5.0 si GFC Mouse Genius Mouse3 Placd de-retea-Genius. GE2500II1, PCI, COMBO Software MS-DOS? 6.22,RAV5.0,GFC Unitate backup lomega DITTO 2GB, interna Placa de retea Genius GE2500II, PCI, COMBO Realizat cu Flamingo Maestro V100 Bd. Poligrafiei 3, Bucureşti 1, I: ; Fax: 164 i ee a single IP address! Instant Internet 10 The fastest, easiest, safest and most affordable way to connect your company to the Internet. . at*te, é 4 “1997 * Oct 1997 | Jan 6, 1997 Mar 18, 1997 May 1, 1997 | Sept 15, 1996 | Sept 15, 1996 | Nov 19, 1996 | | | ; | | | | Sept 1997 The Instant Internet!99 is a fully-featured, yet low-cost Internet solution designed to connect a small local area network to the Internet through a single dial-up account. It’s perfect for NetWare, Windows NT, Windows 95, Windows for Workgroups, Windows 3.1, UNIX, OS/2, and Macintosh clients. Everything you need comes with the box including a Web browser, newsreader, E-mail client, as well as an ftp application. The only thing you have to do is set up an account with an Internet Service Provider (ISP). So what are you waiting for? Get your company connected today. Adaptive ÎN Lis Li Liu) 7 _ Bay Networks