5. mR & ois. ae es Vi Main, Cl ologtcă a = an La Li Cum lucraţi cu ActiveX _ Cum se va sc hes SN WS oy a Sr ENE ee PE UL eee ee ee eee eee eee eS ie Prin ce difera | e JavaBeans ze, procesoare și facilităţi . htă interes pentru dumneavoastră Mașina Virtuală Java P.103 Calculatoare moleculare P.111 hi ie Lel 8000 EE APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/040/1997 Valabil pina la 31.12.1997 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mureș, CP 172 0P 1 Acum puteţi ALEGE cel mai CONFORTABIL OC. Cu un calculator Compaq Deskpro 2000 Cereti detalii despre solutia completa la: Wl Wille Wie thle Wl Wha Wh Wile Wh [e mm a Cie Win tn puteti acum sa traiti experienta unica a unui confort exceptional SS in cele mai atractive conditii. Noul Deskpro 2000 redefineste | întelesul valorii unui produs oferindu-vă avantajul de a lua cea mai Simplă şi normală decizie atunci când doriți să vă procuraţi un calculator. Acest produs reuşeşte performanţa fără precedent de a combina inovațiile cele mai recente cuprinse în tehnologia MMX'" cu optimizarea performanţelor prin administrarea inteligentă a programelor. Cel mai nou procesor, memoria şi tehnologia grafică senzațională reuşesc ca împreună să asigure standardul binecunoscut al Compaq de fiabilitate şi integrare uşor accesibilă. Adăugaţi la toate aceste performanţe un cost scăzut şi veţi avea toate elementele care explică de ce Deskpro este cel mai popular calculator personal din lume. Noul Compaq Deskpro 2000. Alegerea este extrem de uşoară. pentium" PROCESSOR COMPAQ DISTRIBUITOR AUTORIZAT: Î INTEGRATOR DE SISTEM a COMPUTERLAND NET CONSULTING SCOP COMPUTERS a Bdul Unirii 15 Str. Ştirbei Vodă 150 Str. Ştirbei Vodă 150 Sector 5 , Bucuresti Bucuresti Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Tel.: 336 25 95 Tel.: 312 28 33 Fax: 223 26 80 Fax: 336 75 68 Fax: 312 41 99 DEALERI: TORNADO PLUS Constanţa: Str. George Enescu, nr. 11 Tel.: 041-61 85 80 ;Fax: 041-61 9457 Bucuresti:Str. Pestera Scarisoara BI M2B, Sc. 1, Ap. 4 Tel.: 726 84 24; Fax: 420 40 45 CSI Ltd. MICRODATA / BRINEL Bd. Constructorilor 20 3400 Cluj Napoca Sector 6 Str. luliu Maniu 2 Tel.: 220 02 50 Tel./Fax: 064-43 02 80 Fax: 220 02 56 064-43 02 85 Intel Inside Logo și Pentium sunt mărci înregistrate ale Intel Corporation iar MMX"" este marcă a Intel Corporation Pepe aa SS a Se EWHFREDO-voU WANT To.Co TODAY 2 vl, (ÎN F RTE = =-=== Authorized Distribution Partner/ i ÎI AA A sae sei DSP for Romania Ne COMPUTERS NC’ Flexibility.Made in Romania Business Partner Lipscani 102, București Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Line: 3120948 Pa pa ae UI) COPYING FAXING PRINTING COLOUR vt HEWLETT® PACKARD DEALERI Bucuresti Amerilex 223 43 23 Arexim 311 16 76 MBL Computerland 230 77 37 Q’NET 211 78 55 System Plus 210 85 65 THEMA 231 29 55 Cluj Sistec (064) 190 282 RESELLERI Arad BB Computer (057) 280 666 Bucuresti Alsys Data 411 26 26 Cinor 312 05 79 CIPRO 220 04 00 Crescendo 211 18 60 DECK Computers 312 78 11 Flamingo 222 49 34 FOCUS International 322 30 69 Lowtec 240 36 98 Net Consulting 638 33 45 R&M Int'l (092) 244 094 SYSCO 323 72 52 Tricorp 679 48 79 Cluj Microinformatica (064) 438 328 Constanta DIGISOFT (041) 653 036 Glycon (041) 619 685 GMB Computers (041) 619 222 Craiova COMRACE (051) 415 800 Galati Spark (036) 465 270 Iasi Radix (032) 210 423 Open Systems (032) 225 101 Universal RX (032) 217 254 Ploiesti PLATIN Systems (044) 191 818 Oradea Keysys Grafx (059) 436 281 Resita Elcom (055) 210 559 Satu-Mare Data Electronic (061) 737 635 Sibiu Millenium (069) 437 460 Summit (069) 216 567 Targu-Mures CARO Comp (065) 210 040 Electro Orizont (065) 168807 Timisoara Netring Computers (056) 132 894 Neuronic Trade (056) 130 068 Tulcea Microline (040) 516 369 B | = Septembrie 1997, vol. 3, nr. 9 R ©) M I A pee COVER STORY eed Beat De David Chappell si David S. Linthicum 36 Este penetrant. Este omniprezent. Dar ce este, mai exact, ActiveX? lata adevarul despre tehnologiile fundamentale Microsoft. INTEGRARE RETEA Publicati, sau pieriti ADMINISTRAREA DATELOR PC scapă de gâtuiri 51 45 De Richard Hackathorn De Tom R. Halfhill Publicarea si abonamentul Schimbările majore în pot oferi informaţia dorită arhitectura Wintel în momentul apariţiei. vor rezolva gâtuirile interne de bandă de transfer. ADMINISTRAREA DATELOR | ADMINISTRAREA DATELOR Inbox universal OLAP prin Web 57 61 De Mike Hurwicz De Udo Flohr Obtineti toate mesajele Aplicatii bazate pe Web e-mail, fax sau telefonice pot simplifica accesul printr-o singură interfață. la datele OLAP. 6 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 EDITORIAL Toamna se numără. ... INBOX 10 BITS Sisteme Notebook mai rapide cu monitoare mai bune 12 Best of BYTElaPC Expo 13 in astepterea DHTML 15 Unix sau Windows NT? Ambele! 16 Sala de clasa virtuala Java 16 EVENIMENT Sun SITE Romania la UPB 17 De Darvas Attila NetWell ‘97 21 De Daniel Moldovan INTERVIU ViewSonic in Romania 23 De Daniel Moldovan Interviu cu dl. Willie Lohrke, sales manager la ViewSonic. LAB REPORT PROTECT WEB HTML + NNTP = Groupware 79 De Jon Udell Credeţi că Web-ul a transfor- mat lumea? Fiţi pregătiți pen- tru o nouă revoluţie. Wasi ease Carte postala virtuala 83 De Péter Csaba Un serviciu atractiv. SURFING Algoritmi 87 De Mircea Sabău Efort optimizat. FUNDAMENTE BAZE DE DATE Administrarea textelor critice 25 De Ann O’Leary Integrarea datelor text si relati- onale cu ConText de la Oracle. SISTEME DE OPERARE Controlul echipamentelor prin WWW 27 De Michael Howard si Chris Sontag O nouă tehnologie de interfață permite controlul şi urmărirea echipamentelor din browser. REȚELE Rutare și comutare în reţele ATM De Jeffrey Fritz lerarhia imbunatateste WWW.agora.ro/byte/ rutarea ATM. uc Pentium II revelat 31 De Clive Maxfield El combină arhitectura PentiumPro cu MMX intr-un singur chip mai ieftin. PROGRAMARE Functiile avansate de la ODBCDirect 33 De Rick Dobson ODBCDirect oferă o interfaţă client-server mai flexibilă care permite conlucrare cu o mulțime de baze de date. PREZENTARI ChemOffice 89 De Budai Lăszl6 Web Remote Control 91 De Peter Csaba Modelul obiectelor active 93 De Cătălin Aurel Rusu Mașina Virtuală Java 103 De Budai Lâsal6 Clasa java.awt.image 107 De Nicoleta și Cristian Pelin Calculatoare moleculare 111 De Dorin Marcu CE-I NOU Sybase lansează PowerBuilder Enterprise 6.0 117 IBM prezintă Cryptolope Live Le Ws Clone Macintosh la Umax 118 E-mail pe Digital PCS 118 Minolta ColorLine 120 Conferinte cu produse 3Com 120 Lexmark 2030invinge 122 Tastaturi românești la sistemele HP 122 FORBES O cafea vărog, și să fie Java 125 De Harrison Forbes ULTIMA Peștera Internet 132 De Darvas Attila DIRECTOR GENERAL: Romulus Maier (rmaier@agora.ro) DIRECTOR EXECUTIV: Adrian Pop (adipop@agora.ro} DIRECTOR EDITORIAL: Mircea Sârbu (msarbuCagora.ro) REDACTOR ȘEF: Darvas Attila (adarvas@agora.ro) SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Danie! Moldovan (dmoldovan@agora.ro) REDACȚIA: Mircea Sabău (msabau@agora.ro) Budai Lâszi6 (IbudaiQagora.ro) REDACTORI ASOCIAȚI: losif Fettich (ifettich@agora.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) LA ACEST NUMĂR AU MAI COLABORAT: Harrison Forbes (Chicago); Marius Tudorică (Tg-Mureș); Cătălin Aurel Rusu (Cluj); Péter Csaba (Tg-Mures); Sepsi Istvan (Tg-Mures); Kakucs Albert (Cluj); Nicoleta Corina Pelin (Bucuresti); Cristian Florentin Pelin (Bucuresti); Dorin Marcu (Bucuresti); Bathori Zsigmond (Tg-Mures); CorEcTURA: Aurora Laslo; CASETA REDACŢIEI TEHNOREDACTARE: ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier Marxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu (CONTABILITATE: Pap Ilona SECRETARIAT: Rodica Fettich DISTRIBUȚIE: Ștefan Curtifan, Doina Ceșa, Natalia Vânău REPREZENTANTA BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 C.P. 94 0.P. 49 București LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mures TELEFON: (065) 16.65.16 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) byte@agora.ro http://www.agora.ro/byte Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacția își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. EDITURA: E-MAIL: Wes: COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 7 seqitoriaia Toamna se numara... e numără și se calculează. Şi se va calcula, tot mai mult, pe echipamente de calcul. Acest lucru pare să fie atât de evident încât pe 23 iunie, în acest an, Guvernul României, prin hotărârea Nr.308, a decis ca accelerarea realizării infrastructurii informaţionale naționale să fie un obiectiv strategic prioritar al dez- voltării economico-sociale. Acest fapt nu poate decât să ne bucure, pentru că în sfârşit există un semnal oficial că cei care se ocupă de tehnologiile informaţiei si comunicaţii au, și la noi, perspectiva unui un viitor asigurat. Septembrie, prima lună din toamna aceasta sosită repede după o vară practic inexistentă, a început cu evenimente im- portante. La Mangalia, firma Tornado a organizat şi în acest an NetWell. Acest lu- cru pare normal, căci cu binele ne obișnu- im repede. Tornado merită în schimb toată stima pentru că oferă an de an spe- cialiştilor din domeniu posibilitatea să se întâlnească şi să participe la prezentări interesante. Universitatea „Politehnica“ din Bucu- reşti, Sun Microsystems şi ROMSYS ne-au oferit bucuria de a participa la inaugu- rarea centrului Sun SITE România. Sunt sigur că cititorii noştri îşi dau perfect sea- ma de importanţa evenimentului, dar ex- traordinara dotare, căci nici măcar băn- cile-de la noi nu dispun de ceva similar, oferă comunităţii academice șanse reale de a se prezenta la adevărata ei valoare în faţa lumii, pe Web, folosind tehnologii de ultimă oră. IFABO '97 începe la Bucureşti săptă- mâna viitoare, dar revista pleacă la tipo- grafie înainte de acest eveniment. Sperăm ca târgul să fie reuşit. Computer Press Agora va sărbători cu această ocazie cin- 8 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 ci ani de la prima apariţie a revistei PC Re- port, cea mai veche şi cea mai citită revistă de calculatoare personale şi informatică din România. Un călduros „La mulţi ani!“ pentru PC Report şi colegii noștri care realizează această revistă. În editorialul de luna trecută mi-am ex- primat îngrijorarea cu privire la reducerea numărului de domenii Web din România. Scăderea aparentă a fost însă cauzată de oprirea serverelor din şcoli şi universități. Se pare că acestea reprezintă 34% din tota- litatea domeniilor accesibile din Româ- nia. După vacanţă, sper ca acest procent să fie chiar mai mare şi că CNI va cuprinde în Strategia Naţională de Informatizare măsurile ce se impun pentru formarea competenţelor necesare realizării și uti- lizării unei infrastructuri informaţionale performante. Formarea competențelor presupune un efort deosebit, mult timp, nu este o treabă simplă şi sper ca cei care iau deciziile politice să poată înţelege acest lucru. După câte ştiu, destul de puţini din- tre ei au suferit o a doua alfabetizare. Deo- camdată, cunoaşterea unor limbi străine şi a aplicaţiilor de birotică este o cerință frecventă doar la selectionarea secre- tarelor. N-ar strica un criteriu similar nici pentru directorii de intreprinderi $i insti- tutii. Poate reforma economica s-ar rea- liza mai rapid. Spre regretul meu, Iosif Fettich, care scrie de obicei articolul pentru ultima pagină , a fost în concediu şi nu a reuşit să pregătească materialul așteptat. Sper totuşi că încercarea de a suplini această lipsă să nu vă dezamăgeasă prea tare. Acest număr conţine, așa cum va aştep- taţi, articole referitoare la noutăți tehno- . logice, tehnologii fundamentale şi admi- nistrarea datelor, dar nu lipseşte nici Java, ActiveX, Web Master, Lab Report sau Surfing. Cover Story încearcă o clarificare a tehnologiilor ActiveX. Pentru integra- tori de sistem, articolul referitor la tehno- logiile P&S (Publish&Subscibe) va oferi, cred, perspective noi. Suporterii Java pot citi o prezentare a maşinii virtuale (VM) şi un articol despre clasa java.awt.image. Nici specialiştii în hardware n-au fost uitaţi: platforma Pentium II este prezentă atât la tehnologii fundamentale cât şi în Lab Report. Veţi mai putea găsi în acest număr din BYTE România un articol despre calculatoare moleculare, veţi afla cum puteți trimite ilustrate pe Web şi multe informaţii pe care sper să le găsiți actuale şi interesante. Aştept să ne scrieți părerea dumneavoastră. Toamna se numără bobocii şi constat cu bucurie că există unele semne bune pentru lumea calculatoarelor și comuni- caţiilor. În ciuda dificultăţilor zilnice, apar realizări semnificative şi există speranța unei evoluţii pozitive în acest domeniu. Darvas Attila adarvas@agora.ro www.agora.ro/byte/ BI 10 fax cu hârtie obişnuită * Tehnologie bubble jet * Robot telefonic digital încorporat * 64 nuanţe de gri (UHQ) e ECM ; MultiPASS 0 e Bax multifuncțional cu hârtie obişnuită „ Fax PC / Imprimantă / Scanner / Copiator / Telefon „e Software pentru Windows 3.1 şi Windows 95 „e Memorie internă de până la 47 de pagini Cel plin de culoare - MultiPASSm C30 * Imprimantă color / Fax PC / Scanner / Copiator / 'Telefon A E * 4 pagini / minut (viteză de imprimare) alai isa m= * Rezoluţie a imprimării de 720 x 360 dpi | + Memorie opţională de până la 2 MB Bucuresti: eIT&S tel (01) 411 08 86 eSOTA tel (01) 232 03 88 eROMUS tel (01) 230 16 50 eECO anon COPY & PRINT tel (01) 679 35 39 RTC tel (01) 222 37 43 *TORNADO SISTEMS tel (01) 667 28 23: Ploiesti: IT&S tel (044) 194 519 Arad: eELEC- TRONIC SHOP tel (057) 289 642; Sibiu: eECO Reprezentanta | Romania COPY & PRINT tel (069) 213 189: Constanţa: Bd-ul Expoziţiei 2, intr. D, birou 1.06, “TORNADO SISTEMS tel (041) 618 580 tel. 01-223 3854, fax. 01-223 4236 Scrisorile trimise de cititorii noștri ne bucură şi aşteptăm să fie cât mai multe. Este o posibilitate de comunicare cu redacția, care ne ajută in ori- entarea revistei şi în același timp este o posibilitate de exprimare a unui punct de vedere diferit, sau entuzias- mului provocat (ce bine ar fi) de articolele publicate în revista noastră. Aşteptăm deci, în continuare, scrisorile dumneavoastră. Cărți pe Web Legat de un articol apărut în ultimul număr BYTE - cărți pe WWW (cred) - site-ul nos- tru www.racai.ro a inregistrat două premiere în toamna anului 1996: a fost prima carte a unui autor român, disponibilă în format html pe un site din România (noi nu am mai putut identifica o altă carte apărută înainte) şi toto- dată prima carte care a apărut întâi pe web, şi după aceea a fost tipărită - (este vorba de o carte scrisă de dl. academi- cian Mihai Draganescu, in limba franceza, pe care am editat-o). De asemenea, în primăvara acestui an, am mai editat o carte a d-lui academi- cian în limba engleză, folosind în câteva locuri Java Script. Cărţile sunt accesibile la http://www.racai.ro/books /books.html Dorin Marcu, Bucuresti. mdorin@racai.ro GUI, NUI si CUE Sunt de acord că ne apropiem de o revoluţie în concepţia GUI (Adio GUI, salut NUI, BYIE România, iulie 1997). Ce este, și încotro trebuie să se îndrepte, suferă a nouă definire, dincolo de metafora desktop. Aţi folosit termenul de interfață de utilizator rețea, sau NUI, pentru inter- fețele noi care apar. Ai dori să spun totuşi, că chiar și ter- menul de interfață trebuie să suporte o evoluţie. Gândiţi-vă la termenul de mediu. Oamenii realizează medii, peste tot în jurul lor, în lumea fizică. De ce să nu le mute în lumea virtuală? Celălalt ter- men, reţea, pare să se refere mai mult la tehnologie, canalul, decât la ceea ce se întâmplă în realitate aici, şi anume colaborare. Reţeaua este următorul nivel de canal pe care putem colabora. Propun deci un termen mai adecvat, mediu utilizator de colaborare (CUE). Următorul pas, desigur, este definirea optimului pentru un aseme- nea mediu de colaborare. Rich Kilmer Roku Technologies Chantily, VA rich@rokutech.com A fost o bucurie pentru mine, să văd articolul referitor la NUI. Aţi acoperit zona ideilor relative la suprafaţa de lucru a aplicaţiilor din comerţ, ceea ce este corect, dar cred că citi- torii dumneavoastră ar putea fi interesaţi şi de idei mai avansate din cercetare. Poate doriţi să vizitaţi situl de la Elastic Windows, care per- mite lucru cu mai multe feres- tre într-un mod care face posibilă o administrare mai eficientă a ecranului. Pentru mai multe informaţii vedeţi: http://www.cs.umd.edu/pro jects/hcil/Research/1996/elas tic-windows.html. Aici sunt disponibile textele de la mai multe lucrări şi imaginile afe- rente. Ben Shneiderman Human-Computer Interaction Laboratory, University of Maryland, College Park ben@cs.umd.edu Fara cod, fara bani După ce am citit despre avan- 10 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 tajele oferite de obţinerea unei semnături digitale şi a banilor electronici (Cine se mută, iunie) Am adus de pe Net portmoneul CyberCash. OK, am crezut, acum voi cheltui nişte bani electronici. Prima dată a trebuit să incarc nişte monede în portmoneu. Surpriză! Am primit un cod de eroare de la bancă. Cartela de identitate era în regulă, mai exista mult credit valid. Atunci care este problema? Am aflat că CyberCash accep- tă împrumuturi pe credit numai de la o carte de credit eliberată pentru un rezident în SUA de o bancă din SUA. Dar acum 15 de ani am putut să folosesc o carte de credit eliberată de o bancă din Marea Britanie, pentru a cumpăra bunuri în State, fără nici un fel de probleme. Obstacolul întâlnit este tipic PRIN E-MAIL PE WEB : Vizitaţi Agora OnLine! Trimiteţi mesajele la (065) 166.516; “Căutaţi în arhive. redactia Qagora.ro. E-mail „ Descărcaţi, articole. Pentru a contacta indi- office@agora.ro. A ltimele nouă. _vidual pe redactori. saupe WWW: folosiți adresele publi- http://www. apoi oe cate sau căutați Dee agoralinfol Ps ee aS oieri edi sau. PRIN POȘTĂ "contacte care nu sunt. Redacția BYTE _ legate de continutul — „România, GP. 1 72- 1 editorial, telefonic. oe A multor intreprinderi de co- mert cu prezenta pe Web. Dacă nu aveţi codul poştal ZIP, nu existaţi. Deşteaptă-te SUA! Charles Smith London Modelarea datelor Mă bucur întotdeauna să văd revista dumneavoastră, deoarece pot să învăţ multe din articolele publicate. Aşa încât am fost dezamăgit de articolul lui ]. L. Weldon, "O carieră în modelarea datelor”, - (iunie). Tratarea modelării datelor a fost superficială şi facilă. Dacă modelarea datelor este așa de simplă, de ce oare atâtea amărâte mode- le de date provoacă aşa ne multe necazuri, la acele com- panii care încearcă imple- mentarea unor magazii de date? Dacă modelarea este atât de simplă, de ce se inflamează ochii partici- pantilor la discuţiile fără de sfârşit despre modelele de date? Modelarea datelor este un proces complex şi dificil, plin de capcane ascunse. Fac mo- delare de date de multi ani şi cred că Weldon a adus un grav deserviciu subiectului. Rainer Schoenrânk Data Warehouse Practice Coopers & Lybrand San Francisco rainer-schoenrank vag net.att.net ABONAMENTE www.agora.ro/byte/ Microsoft "Sit „feel it set. Micro Oc în limba roman 3 Nu v-ar placea să folosiţi cel mai bun pachet de programe pentru birou din lume, în limba maternă? Microsoft a realizat Office '97 în versiunea românească. Lucrul cu Office '97 este acum mult mai ușor folosind noul corector ortografic și facilitățile de despărţire în sila- be în limba română. ui IntelliSense îţi permite să pui întrebări despre software Solicitaţi noul Office '97 Romanian și veţi vedea cum cu propriile tale cuvinte, instrumentele de integrare facili- puteți căpăta soluţii pentru problemele zilnice, totul de tează sharing-ul de date, iar Microsoft Outlook vă permi- la un singur pachet de programe pentru business. te să gestionaţi e-mail-uri, întilniri, activităţi și documente importante, toate într-o singură fereastră. WhereaVO ae, Hoda yy ? Microsoft: BUCURESTI: DimSoft 01/322.52.04, GeCAD 01/324.84.09, QNet 01/211.78.01, Rom Team Solutions 01/311.08.51, SoftWin 01/230.50.26, QUALIFIED DEALER CONSTANTA: GMB Micronet 041 /636.644, ARAD: BB Computer 057/280.111, BRASOV: Intelprof International 068 /411.354, IASI: Open Systems 032/225.132, CLUJ: Sistec 064/190.282, Net Brinel 064/430.280 Știri & Noutăţi Mai multă putere, ecrane mai mari Datorită ecranelor mai mari şi a procesoarelor Pentium la 200 si 233-MHz, noile portabile sunt o alternativă a calculatoarelor desktop iţi pregătiți pentru noul val de PC-uri portabile rulând la vi- teze de 200 şi 300MHz şi echipate cu cele mai recente procesoare mobile Pentium MMX pre- cum şi cu ecrane mari, de 14 inch. Desigur că notebook-urile încă nu beneficiază din plin de puterea noilor procesoare (cum ar fi Pentium II) pe care o posedă calculatoarele desktop, iar ver- siunea mobilă a procesorului Pentium II va apărea probabil doar în prima jumătate a anului 1998. Dar graţie noilor procesoare mobile Pentium (cu numele de cod Tillamook) - primele procesoare ce vor fi construite în tehnologia de 0.25 microni CMOS a firmei Intel - furnizorii de notebook-uri nu vor avea dureri de cap în pri- vinţa puterii con- sumate de un Pentium mobil la 166-MHz. Noile procesoare, cuplate la dispozitive CD-ROM rapide, la unităţi hard de mare capacitate şi la ecrane de dimensiuni mari vor oferi noii generaţii de portabile, caracteristici demne de luat în seamă, reprezentând o alterna- tivă reală la actualele calculatoare desktop. În aproape toate cazurile, furnizorii echipează aceste sisteme cu ecrane care oferă o rezoluţie de 1024x768 pixeli, cu minim 32MB memorie RAM, cu unități hard de 3GB şi, în multe cazuri, cu o uni- tate 10xCD-ROM. Totodată caracteristi- cile multimedia sunt semnificativ îmbu- nătăţite prin creşterea calităţii sunetului şi a imaginilor video animate, precum şi prin suportul grafic 3D. De fapt, pe măsură ce aceste portabile se maturizează, furnizorilor le este din ce în ce mai greu să-şi diferențieze produsele. „Firmelor le este tot mai greu să vină pe piaţă cu produse care să atragă datorită ca- 12 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 racteristicilor nemaiîntâlnite“, spunea Bruce Stepen, un analist IDC (Framingham, MA). „Vedem tot mai mult acele 'etape de susti- nere! în care proiectanți, în încercarea lor de diferenţiere a produselor, aduc acesto- ra doar mici schimbări.“ O diferență ar putea fi ecranele. S-a zvonit că firmele Digital Equipment şi IBM vorechipa noile portabile HiNote şi Think- Pads cu ecrane de 14 inch, dar ambele firme s-au ferit să comenteze acest lucru. Mai mult, acestea folosesc materiale cu totul noi pentru ecran, fiind necesar un nou format de notebook - aceste portabile sunt mai late decât cele actuale. Seriile Ascentia M ale firmei AST vor putea fi echipate cu procesorul Pentium la 233-MHz cu MMX. De asemenea, firma AST va oferi o unitate 20xCD-ROM, un VisionBook Elite la 4999$ la firmei Hitachi are un ecran de 13,3 inch și o greutate de doar 1,77 kg. disc hard de maxim 4GB, un ecran de 13.3 inch şi un mo- dem de 56Kbps. Pre- turile se vor situa intre 2499$ si 5499$, in functie de configuratie. Noile serii Versa ale firmei NEC vor dezvalui o lista de caracteristici similare. Firma NEC va utiliza procesoarele Pen- tium cu MMX la 200 şi 233 MHz cu 256KB memorie cache L2, ~ 32MB memorie RAM (maxim 128MB), o unitate hard de 3.2 sau 5.2GB, o uni- tate 20xCD-ROM, o cartelă gra- fică 3D şi de sunet pe 16 biţi, un “modem celular de 56Kbps, 2MB me- morie video precum şi porturi de ieşire video. Firma NEC a optat pentru unitatea floppy LS-120, care suportă atât standar- dul discurilor de 1.44MB, cât şi discurile de înaltă capacitate de 120MB. Preţurile portabilelor Versa, ce vor apărea în luna octombrie, se vor situa între 5199$ şi 5999$. În ansamblu, vă puteţi aştepta la oferte şi preţuri comparabile atât din partea firmelor care au deja un renume, cât şi din partea celor noi de pe această piaţă, cum sunt Hitachi, Fujitsu şi Sony. Pe lângă vitezele de tact mai mari, noile procesoare mobile Pentium ale firmei Intel consumă o putere mai mică: sub SW în comparaţie cu 7.7W cât consumă cipul la 166MHz. Dar consumul redus ce oferă o potenţială conservare a bateriilor, va fi probabil doar o iluzie din cauza ecranelor mai mari și a unităţilor mai rapide. De fapt, mulți utilizatori ar putea opta pentru porta- bile cu ecrane mai mici, de 13.3 inch, cu „matrice activă, în tehnologia TET (în care fiecare pixel este controlat de unul până la patru tranzistoare) datorită preţului mai scăzut precum și consumului de energie mai redus. Dar vestea bună este că utilizatorii care doresc un ecran adevărat, îl vor putea avea cât de curând. Pe de altă parte, portabilul Libretto al firmei Toshiba a fost prezentat într-o ten- dinţă de întoarcere la dimensiunile unui subnotebook sau ultraportabil, cum mai este uneori denumit. Firmele NEC şi IBM ar putea să se alăture firmei Toshiba în scopul fabricării acestor mici sisteme de cal- cul. Ambele ultraportabile pot fi echipate cu versiuni de dispozitive Windows CE (care sunt ceva mai mari decât modelele actuale şi au tastaturi mai bune) sau dispozitive Libretto-notebook-uri mai mici, cu ecrane mai mici, dar care rulează Windows 95. Chiar în acest an, s-ar putea să vedem o nouă categorie de portabile: notebook-uri de dimensiuni ultra reduse, care folosesc procesorul Tillamook şi noile tehnologii de fabricare a bateriilor, cum este tehnologia polimer litiu. Câştigătorii finali ar putea fi toţi acei care nu vor forţa cele două extreme. La prețul de 2500$, utilizatorii vor putea găsi așa numitele linii valorice, care le vor oferi o bună combinaţie de echipamente gi, cel mai adesea, stilul „totul într-unul singur“ (unităţi floppy, CD-ROM simultan). -Jon Pepper MeetingPoint învinge la PC Expo Software-ul de videoconferință Meeting- Point al firmei White Pine a câştigat la PC Expo premiul „Best of Show“ oferit de BYTE. Premiul recunoaşte produsele noi, Portege al firmei Toshiba este acum mai portabil. www.agora.ro/byte/ Curand: Productie mica in tehnologia informatiei i , ' Vesti bune, vesti rele. Un raport <2 recent al Meta Group (Stam- ford, CT), o firma de cercetare si analiza a tehnologiei infor- matiei, indica faptul că salariile angajatilor IT din SUA au crescut rapid in comparatie cu cele ale lucratorilor din alte domenii, dar prezice o lipsă a forţei de muncă calificată în informatică. “Problema este că această mare cerere pentru noile sisteme informatice, noul Internet și aplicaţiile de comerţ electronic, sosește în același timp în care firmele se con- centrează asupra descoperirii și remedierii tuturor problemelor potenţiale generate de „procente pe an, iar în 1995-1996 de 13.8 anul 2000. Firmele pot satisface câteva din- tre aceste necesităţi prin achiziţionări exte- rioare, dar multe departamente IT vor ră- mâne încă rigide. Firma Meta Group sfătu- iește organizațiile să lupte împotriva oricăror acţiuni inutile, prin stabilirea unor priorităţi stricte a proiectelor, printr-o bună selecţie a achiziţionărilor exterioare. Vestea bună este că salariile din domeni- ul IT înregistrează o creștere anuală de 20 %, în comparație cu cele 4 %odin alte domenii de activitate. lar rata de creștere a ofertelor de serviciu în domeniul IT este de asemenea accelerată: în perioada 1987-1995 a fost de 9.6 procente pe an, în 1994-1995 de 11.7 procente pe an. Firma Meta Group a estimat că există aproximativ 200.000 de locuri de muncă neocupate în domeniul IT. cu un impact real în tehnologia informaţiei. MeetingPoint ridică standardele-bazate pe tehnologia H.323 a serverelor de video- conferință, simplificând mișcările strate- gice pe care trebuie să le facă furnizorii de servicii Internet şi cele necesare în intrane- „turi. De asemenea, MeetingPointa câştigat premiul la categoria produselor Web/Inter- net. Ceilalți finaliști la categoria Web/Inter- net au fost software-ul PipeLive al firmei Interworks Systems, care oferă suport agenţilor şi clienţilor de a comunica pe viu, de la persoană la persoană, pe Inter- net și Instant Teamroom al firmei Lotus, care permite grupurilor de lucru să sta- bilească rapid un spaţiu de lucru privat pe Web, dincolo de zidul de protecţie al cor- poratiei. Software-ul Chili ASP al firmei Chili Soft, care permite aplicaţiilor ActiveServer să ruleze pe servere Web, altele decât Micro- soft Internet Information Server (IIS), a câştigat premiul la categoria „Cel mai bun software de dezvoltare“. Finalistul a fost SoftFactory/2000 al firmei Micro Focus, un set de unelte şi metodologii destinate anului 2000. Câștigătorul categoriei „Cele mai bune aplicaţii şi utilitare“ a fost Sky Map al firmei Etak, un complet GPS (Global Positioning System) asistat de o hartă şi un sistem de navigare prin satelit, proiectat pentru PC- uri portabile, compatibile IBM. Finaliști au fost Visio Map, un program pentru harti sub Windows 95 si Kai's Photo Soap al firmei MetaCreations, un program de procesare foto pentru Windows 95. Premiul la categoria „Cel mai bun porta- bil“ a fost câştigat de Portege 300CT 3D Revolution oferă performanţe înalte la un preţ de aproximativ 350$. (3499$) al firmei Toshiba, echipat cu un cip Pentium la 133 MHz şi un ecran panoramic de 10.4 inch. Finaliştii au fost Solo 9100 al firmei Gateway 2000, un notebook de 8.5 SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 13 pound (3.014 kg) configurat cu tot ceea ce este necesar, la un preţ de 4200$ şi Vision- Book Elite al firmei Hitachi, un notebook echilibrat în privinţa puterii şi portabilitatii. Elite costă în jur de 4999$, are un ecran de 13.3 inch şi cântărește 5.15 pounds (1.826 kg). Câştigătorul la categoria „Cel mai bun sistem“ a fost Ruffian RPX Workstation © /Server (5995$) al firmei DeskStation Tech- nology, un sistem cu procesor Alpha ce înglobează câteva dintre tehnologiile de vârf existente, incluzând un procesor Alpha 21164 la 600MHz. Finalistii la aceasta cate- gorie au fost AcerPower Graphics Work- station al firmei Acer, un sistem cu proce- sor Pentium II si sistemul Aquanta XR/6 Server al firmei Unisys, care extinde pute- rea de calcul a platformei Windows NT, precum 10 procesoare. Acceleratorul grafic 3D Revolution (349$) al firmei Number Nine Visual Tech- nology a câştigat distincţia „Cel mai bun hardware multimedia“ pentru combinaţia dintre performanţă şi accesibilitate. Fina- listul a fost Digital Versatile Library and Panorama al firmei Elms Systems, care oferă posibilitatea stocării pe DVD (disc video digital) precum și soluţii pentru aplicaţiile video la cerere. Cel mai bun periferic a fost MultiSync LCD2000 al firmei NEC Technologies, un monitor plat de 20.1 inch. Finaliştii au fost camera digitală D]J-1000 a firmei Mit- subishi, de mici dimensiuni, echipată cu o cartelă compactă de memorie rapidă şi CPJ- D500 LCD Data Projector al firmei Sony, având dimensiunile unui portabil. Cea mai bună imprimantă a fost Stylus Color 3000 a firmei Epson, care oferă o grafică profesională şi reproduceri foto- grafice digitale de excepţie pentru mai puţin de 2000$. Finaliştii au fost Document Cen- tre Series a firmei Xerox, o familie de Informații despre câștigătorii Best of PC Expo Best of Show: White Pine (603-886-9050; http:// www.wpine.com). Cel mai bun produs Web/internet: White Pine. Finaliști: Interworks Systems (914-993-0900; http://www.iworksys.com); Lotus (617-577-8500; http://www.lotus.com). Cel mai bun software de dezvoltare: Chili Soft (717-290-8346; http:// www.versicom.com/ chilisoft). Finalist: Micro Focus (415-856-4161; http://www.microfocus .com). Cea mai buna aplicatie sau utilitar: Etak (415-328-3825; http://www.etak.com). Finaliști: Visio (800-248- 4746; http://www.visio “ .com/solutions/maps); MetaCreations (805-566- 6200; http://www .metatools.com). Cel mai bun portabil: Toshiba (800-457-7777; http://www.computers oshiba.com). Finaliști: Sony (800-352-7669; http://www.sony.com/ Gateway 2000 (800- technology). 846-2000; http://www Cea mai buna impri- .gw2k.com); Hitachi(800- mantă: Epson (800-463- 448-2244; http://www 7766; http://www.epson. -hitachipc.com). com). Finalist: Xerox (800- Cel mai bun sistem: 349-3769; http://www. xe- DeskStation Technology rox.networkprinters.com). (913-599-1900;http:// Software multimedia: www.deskstation.com). Finalisti: Acer (800-551 - 2237; http://www.acer .com cec mile (408- MetaCreations (800-297- 2665; http://www .metacreations.com). Finaliști: Info Value unisys.corm) 1359; http://www Cel mai bun hardware .infovalue.com); Noise multimedia: Number Nine Cancellation Technologies Visual Technology (617- (203-961-0500; http:// 674-0009; http:// www .nine.com). Finalist: Elms www.nct-active.com). Cele mai bune solutii de Systems (714-461-3200; conectivitate: RightFax Cel mai bun periferic: www.rightfax.com. NEC Technologies (800- _Finalisti: TenFour (703- 632-4636; http://www „nec.com). Finaliști: Mitsubishi (7 14-220- 2500; http://www „mitsubishi-display.com); 716-8364; http://www .tenfour.com); River Run Software (http://www „riverrun.com). “Căimaibune pentru partaja- rea ajajorina Bel, Firma Hewlett- Packard promo- vează un nou pro- tocol de comu- nicatie numit JetSend, care per- „mite o comunicare directă între două dispozitive - fără inter- _venţia utilizatorului - reprezen- tând cea mai bună modalitate de partajare a datelor. Scopul este - acela de a oferi o nouă generaţie de dispozitive mai ușor de utilizat și care să furnizeze cea mai bună „calitate posibilă făcând apel la „. caraeteristicile oferite de două sau mai multe dispozitive. - Cânddouă dispozitive ce per- mit SendJet comunică, acestea nu au nevoie de un intermediar, cum ar fi un server de reţea, un driver de dispozitiv sau chiar de doi operatori, pentru translata- "rea și procesarea informaţiei schimbate între acestea. Fiecare dispozitiv își poate transmite in- formaţia referitoare la caracte- „risticile și domeniul de opţiuni pe care le suportă spre alte dispo- zitive. Dispozitivul transmiţător iniţiază o conversaţie și trimite informaţii despre caracteristicile sale (cum ar fi rezoluţia, culorile) receptorului. Conversaţia este Me iar datele din transe în formatul corespunzător. Cu JetSend, fiecare dispozitiv sau maşină de procesare a infor- matiei include un software de dispozitiv ce conţine informaţii referitoare la modul de lucru al acestuia. Accesul JetSend nu ne- cesită un dispozitiv care să re- zolve problema partajării datelor între periferice, fiecare cu pro- priul driver software, ceea ce re- prezintă motivul principal pen- tru care HP crede că JetSend se potrivește bine cu viitoarele dis- pozitive conectate la Internet și care au nevoie de o partajare a datelor cu un număr mare de alte dispozitive. În acest moment, HP a avut discuţii cu Microsoft pen- tru includerea protocolului Jet- Send în viitoarele versiuni Win- dows. HP a declarat că primul său produs ce permite JetSend va fi lansat într-un an de zile. HP spunea că dorește să facă din JetSend un protocol deschis, disponibil pentru industrie. Spe- cificaţiile au fost publicate la http://www/jetsend.hp.com, pentru a permite firmelor sa-si construiasca propriile dispozitive JetSend. Sau firmele pot cumpăra un pachet de la HP la un preţ de cca. 15.000$. -Dave Andrews 14 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 copiatoare ce poate fi configurată pentru tipărirea în reţea, scanare și servicii de fax şi DocuPrint C55 Color Laser Printer a firmei Xerox, o imprimantă de birou la un preţ scăzut, în jur de 3500$. Câştigătorul categoriei „Cel mai bun software multimedia“ a fost Ray Dream Studio 5 al firmei MetaCreations, un instru- ment pentru animaţie şi proiectare 3D. Finaliştii la această categorie au fost Quick Video Suite a firmei Multimedia Soft- ware, o platformă software completă des- tinată serviciilor video în reţele de corpo- raţie şi software-ul ClearSpeech PC/COM al firmei Noise Cancellation Technologies, care reduce ecoul şi zgomotul în aplicaţiile destinate PC-urilor. Distincția „Cea mai bună soluţie de conectivitate“ a revenit produsului Enter- prise 5.0 al firmei RighFax, o soluţie pen- tru serviciile fax distribuite, care solicită Internetul şi intranetul pentru evitarea chel- tuielilor telefonice în cazul distanțelor mari. Finaliştii au fost produsul TFS Gateway ver- siunea 3 al firmei TenFour, care furnizează securitate și conectivitate utilizatorilor şi administratorilor de poştă electronică şi Mail on the Run al firmei River Run Soft- ware, un furnizor de acces la poşta elec- tronică pentru utilizatorii mobili de Win- dows CE. Dezvoltatorilor le place DHTML, dar mai au de asteptat Noile versiuni îmbunătăţite de HTML promit un dinamism mai accentuat al siturilor Web, fără să necesite o bună expe- riență în scrierea apleturilor Java sau a con- troalelor ActiveX, dar incompatibilitatile existente vor genera o întârziere până la apariția unui standard uniform. Atât Net- scape cât şi Microsoft au numit aceste noi versiuni Dynamic HTML (DHTML). Dar, în ciuda acestui aspect, cele două imple- mentări diferă substanţial. DHTML reprezintă o combinaţie între HTML, stilul paginilor în cascadă (CSS) şi able de programare simple (script). Prin ce diferă acestea? În esență, HTML specifică elemente de genul antet şi para- graf. CSS oferă un control precis asupra prezentării acestor elemente. DHTML, prin Document Object Model (DOM), . furnizează un model şi o interfață de pro- gramare a aplicaţiilor ce permit autorului să manipuleze limbajul HTML şi CSS. Netscape suportă DHTML în Commu- nicator 4.01, disponibil pe platforma Mac, Windowsşi Unix. Suportul oferit de Micro- soft va sosi o dată cu Internet Explorer 4.0, dar suportul pentru Unix va apărea după cele Windows şi Mac, adică după aproximativ 180 de zile. Informaţii supli- mentare despre diferențele dintre cele două specificaţii DHTML sunt date în tabelul de mai jos. Lauren Wood, preşedintele grupului de lucru DOM al Consorţiului World Wide Web (W3C), afirma că specificaţiile pre- liminare pentru elementele cheie DOM ale W3C, un standard pentru modurile de acces şi actualizare a documentelor prin programe şi „scripturi“, va fi disponibil în luna august. Aceste elemente includ func- fionalitati pentru navigare şi manipularea documentelor. În orice caz, Woods a esti- mat că recomandările fale ale W3C nu Comparatii intre specificatiile DHTML Caracteristici Netscape Communicator 4.01 Microsoft Internet Explorer 4.0 Preview Recomandări de nivel 1 ale stilului paginilor în cascadă (CSS oferă autorilor controlul asupra stilului de document, cum ar fi seturile de caractere și culorile utilizate), Poziționarea CSS (oferă autorilor de cod po- sibilitatea „trage și plasează“ pentru obiectele din pagină și mișcări de obiecte în 3-D). Document Object Model (interfata DOM per- + Este permis pentru un subset de etichete mite programelor un acces dinamic și o ac- tualizare a conținutului, structurii si stilului documentelor), Suport de limbaj („scripturile“, în orice limbaj, manipulează metodele și proprietăţile obiectelor pentru a produce un conținut dinamic, ca răspuns la evenimentele generate de utilizator). Specularea evenimentelor (poate reduce lungimea codului când se manipulează mai multe obiecte în același a de a „trage şi plasează“), Legarea datelor (permite o testare mai rapidă a datelor Web prin reducerea necesităţii de reîmprospătare a datelor de la server). www.agora.ro/byte/ * Poate schimba stilul la încărcarea unui eveniment. Implementarea Netscape per- mite schimbări de stil doar asupra paginii încărcate, * Poziţionează elementele HTML cu CSS. * De asemenea, permite poziționarea prin eticheta de straturi. şi atribute HTML prin modelul obiect Netscape JavaScript. * DOM accesibil doar de standardul JavaScript al European Computer Manufacturers Association (ECMA). * Nu se speculează nici un eveniment. * Neimplementat. * Poate schimba stilul in timpul si dupa incarca- rea unui eveniment. Implementarea lui Micro- soft permite schimbarea dinamică a stilurilor, în timpul și după încărearea unei pagini. * Poziţionează elementele HTML cu CSS. + Este permis pentru toate etichetele si atributele - chiar si pentru caracterele etichetate, * DOM accewsibil prin ECMA JavaScript si VBScript. + Suport pentru specularea evenimentelor. * Cache server bazat pe date locale. * Sortare și filtru de date fără server. * Suport ODBC, JDBC și date separate prin virgulă. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 15 LR vor apărea mai repede de anul 1998. „DHTMLva permite dezvoltatorilor de situri Web efecte multimedia şi o mai mare interactivitate,“ spunea Sal Arora, director tehnic la NetObjects. NetObjects comercializează Fusion, un instrument de dezvoltare Web destinat celor care doresc să cheltuiască mai mult timp pentru dez- voltare de conţinut decât pentru scrierea programelor HTML. NetObjects lucrează Raport Datapro Unix sau Windows NT? Ambele! proape oricine şi-a dorit niște modalităţi pentru a face ca Unix și Windows NT să lucreze împreună ușor și eficient. Soluţia simplă a firmei Softway Systems plasează aceste sis- teme de operare pe aceeași platformă. În cadrul acestei integrări a celor două sisteme de operare în OpenNT, Softway a realizat ceva mai mult decât o simplă integrare între Unix și NT: OpennT furnizează un subsistem Unix complet și nativ deasupra unui nucleu NT. OpenNT seamănă mult cu Unix, fiind conform standardelor Posix.2, iar Softway se așteaptă ca la sfârșitul cu Netscape şi cu versiunile DHTML ale firmei Microsoft. Alţii sunt în aşteptare. Ed Foreman, director de marketing la Elemental Soft- ware, firmă ce comercializează programul de autorizare dinamică a siturilor Web Drumbeat, spunea că „a adoptat o poziție de aşteptare relativ la DHTML* și reco- mandă clienţilor săi același lucru. Ca multe alte tehnologii, DHTML oferă noutăţi sem- nificative. Dezvoltatorii care nu pot rezista instinctului, ar putea găsi aici cea mai bună suită pentru intraneturi sau extraneturi de dimensiuni mici, fiind posibilă folosirea unui singur tip de „browser“. Alţii însă ar putea dori să câştige experienţă în DHTIML, testând versiunile una câte una, până la apariţia specificaţiei finale. -Rick Dobson Sala de clasă virtuală Java Sala multimedia de studiu pentru Java Sala de clasă virtuală multimedia pentru Java este lipsită de acele vrăjitorii tehnice sofisticate care să-i ofere un răsunet, dar, în compensație, CD-ul conţine informaţii temeinice despre programarea în Java şi numeroase exemple de cod, oferind o modalitate excelentă de învăţare. tat i i Și Pl e ee NEXT pig. 6.42 1 77 Fig Se 247 Seaport: sapere public The progres: b passing an v class Passkreay awe off = @, £ 2,9, er ic void point? înt xfosicia = 25, - 3 6 d Să + » Ei 2 e i 16 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 acestui an să achiziţioneze de la Open Group marca XPG Unix 95. Când acest lucru se va în- tâmpla, OpenNT seva putea nu- mi cu adevărat Unix. OpenNT este ceva mai mult decât un software de interope- rabilitate. Alte produse software de acest gen au adoptat una din- tre cele câteva strategii existen- te, cum sunt interfețele de pro- gramare a aplicaţiilor pe platfor- me încrucișate, emularea Win- dows pentru Unix (de exemplu, Bristol și Mainsoft) sau emularea Unix pentru Windows (cum sunt trusa de instrumente MKS sau GNU Win32 al firmei Cygnus). Dar toate aceste soluţii, fie au un preţ scăzut, ceea ce înseamnă performanţe reduse și funcționa- litAti si compatibilitati limitate, fie sunt foarte scumpe. Produsul fir- mei Softway depășește aceste probleme prin punerea în functi- une, într-o manieră nativă, a celor Facilităţile suportate de OpenNT 2.0 (http://www.softway.com) includ: “interfețe Posix.1, Posix.2 si ANSIC *socluri BSD mapate la Winsock *SVID IPC (cozi de mesaje, semafoare) *memorie partajata, fisiere mapate in memorie * posibilitatea de execuţie a aplicaţiilor Win32 din OpenNT *semantici complete tty mapate la ferestrele consolei *suport pseudoterminal *programe client și biblioteci X1 1R5 Windowing System *server de afișare X11R6 Windowing System -fonturi și gestiunea acestora X11R6 *OpennNTIF (sistem de gestiune a ferestrelor OSF/Motif 1.2.4, biblioteci, pachete de dezvoltare) * demon pentru serviciu telnet (suport de conectare multi- utilizator) *suport de legarea fișierelor, nume de fișiere sensibile la caractere mari sau mici “peste 200 de comenzi și programe utilitare Unix și X11R5 *invelisuri Unix: KornShell, Bourne shell, C shell “limbaje „script“ Unix: awk, Perl, sed, Tcl/Tk *control complet al activităţii „shell“ “integrare completă cu modelul de securitate Windows NT “integrare completă cu sistemul de fișiere Windows NT “serviciu de planificare temporală a activităţilor, serviciu sistem, suport demon două sisteme Unix și NT. De a- semenea, OpenNT permite apli- caţiilor Windows și NT să ruleze una câte una pe aceeași platfor- mă, ceea ce reprezintă o puter- “clienţi Internet: FTP, telnet, ping, rsh *suport integrat pentru dispozitive de înregistrare instrumente de dezvoltare Unix: make, rcs, yacc, lex, cc, c89, nm, ar, strip nică atracţie pentru utilizatorii ce au nevoie ca aplicaţiile lor să ruleze pe ambele sisteme. Mary Hubley, analist principal, Datapro Information Services Group, analizează pieţele NT și Unix. Hubley este director al analiștilor Datapro: Rapoarte despre Windows NT, care se axează pe piața Windows NT și alte tehnologii înrudite, incluzând studii de caz, generalităţi despre tehnologii și produse și, nu în ultimul rând, gestiunea și integrarea strategiilor. Pentru informaţii suplimentare despre rapoartele Datapro, sunați la 609-764-0100; fax: 609-764-281 4; http://www.datapro.com. AL SU SA YORE RA RET TRI SS HS GMI IONE LEAT AT Sala de clasă virtuală pare a fi o întoarcere la cărţile multimedia timpurii de pe CD- ROM. Într-adevăr, există aici un preambul video de sine stătător, şmecherii pentru scrierea codului și secvenţe audio, dar CD-ul este lipsit de acele posibilități extinse cum sunt legăturile Web valoroase şi macrourile automate de aplicaţie. Chiar dacă moşteneşte o natură interactivă de la Java, se remarcă absenţa dezvoltărilor mo- derne. Noua ediţie a titlului, ce va apărea în septembrie, va fi actualizată pentru a acoperi modelul Java 1.1 şi va fi rescrisă din temelie în Java. Noua versiune a acestui CD-ROM va fi mult mai interactivă şi va funcţiona pe mai multe sisteme de operare. Titlul curent conţine o colecţie de pro- grame utile (nu doar frânturi de cod) ce pot fi vizualizate, copiate în alte aplicaţii sau lansate direct pentru a vedea codul în exe- - cuţie. Acest CD pare a fi mai degrabă o sală de studiu virtuală decât o sală de clasă multimedia interactivă, dar autorii şi-au făcut tema de casă. - Stan Diehl [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] Sun SITE România la UPB e data de 9 septembrie 1997, la Universitatea Politehni- ca Bucuresti, Sun Microsystems şi ROMSYS au inau- - gurat Centrul Sun SITE (SunSoftware Information and Technology Exchange), pentru România. A fost un eveniment remarcabil, deoarece există acum, într-o universitate importantă, un sistem deosebit de performant, care este o resursă atât pentru cei de la UPB cât şi pentru întreaga comunitate academică şi de cercetare din România. Acordul dintre Sun Microsystems şi UPB prevede donarea unui server pentru Internet a pachetelor de soft- ware necesare, valoarea iniţială fiind de peste 100.000$. Serverul Ultra Enterprise 3000 dispune de procesoare la 167 MHZ, memo- rie principală de 256MB şi sistem de discuri ce se pot schimba din mers, cu capacitate de 23GB, precum si o unitate de bandă de 4-8 GB. Donaţia companiei Sun Microsystems nu s-a limitat doar la acest server pentru Sun SITE. Prin efortul deosebit al domnului Theo Nis- sim, Senior Manager, Sun Engineering Department, au mai sosit un număr de nouă servere pentru Facultatea de Automatică şi Calcula- toare din UPB. Domnul Theo Nissim, este fost student al acestei fa- cultăți şi nu a uitat de şcoala şi profesorii care au contribuit la for- marea lui, ca specialist în sisteme de operare. Capacitatea totală de memorie centrală este acum de 3 GB, 62GB pe discuri şi 15 proce- soare. Este cea mai performantă configurație existentă în acest moment în România şi este la o instituţie de învățământ care are la această facultate profesori respectaţi atât la noi, cât şi întreaga lume, aşa cum ilustrează și această donaţie (câştigată inițial pe baza unui concurs de proiecte). Trebuie să amintim că Sun SITE România nu s-ar fi putut realiza fără efortul susţinut, perseverent al doamnei profesor Irina Athana- siu și care a luptat luni de zile cu o administrație nepăsătoare şi une- ori ostilă pentru a obţine o sală, care să adăpostească aceste echipa- mente. Rectorul UPB, prof.dr.ing Gheorghe Zgură, amintea în discursul de la inaugurarea SunSITE că doamna profesor a ajuns să DI. prof. Nicolae Tapus, dl. John Perryman _$id-na Laura Lazaroiu de la Romsys. Www.agora.ro/byte/ Unda de şoc a atins şi România. De Darvas Attila Donatie ia 0 ii ee le Doamna prof. lrina Athanasiu, dl. Theo Nissim si di. John Perryman la festivitate. plângă pe coridorul rectoratului, la un moment dat. Mie mi se pare ruşinos şi revoltător, ca un profesor stimat pentru realizările proprii şi munca depusă, să ajungă să plângă la ușa unor funcționari indolenți. Indrăznesc să sper că așa ceva nu se va mai întâmpla niciodată. Datorită, în mare parte, ajutorului oferit de ROMSYS SA, care a contribuit până şi la amenajarea sălii, donația de la Sun Microsys- tems şi-a găsit, în fine, un loc la UPB şi au putut rosti discursuri oficialităţile. Deşi s-a anunţat participarea, domnul Ministru al Educaţiei, Virgil Petrescu, nu a mai considerat necesar sa vină, nici n-a anunțat că nu mai vine, aşa că am așteptat cu toţii o jumătate de oră. Respectul pentru timpul celuilalt este parte din educaţie, poate acest lucru va intra și în atenția ministerului. Bucuria participanților nu a fost diminuată de acest incident minor. Au rostit discursuri dl. Iustin Tănase, secretar de stat, preşedintele CNI, Prof.Dr.Ing. Gheorghe Zgură, Rectorul UPB, Prof. Dr. Ing. Nicolae Țăpuș, şeful catedrei de calculatoare de la UPB, dl. Theo Nis- sim, Senior Manager, Sun Engineering Department, dl. John Perry- man, director de vânzări, Sun Balkans şi Dl. Adrian Dogaru, direc- tor general ROMSYS, reprezentantul Sun în România. Prin realizarea Sun SITE, UPB intră în rândul celor peste 40 de universităţi din întreaga lume care participă la programul SunSITE lansat în 1992. Este o recunoaştere a competenţei în domeniul tehnologiei informaţiei din țara noastră. Sper ca mediul academic de la noi să își dea seama repede de importanța resurselor existente şi care îi sunt disponibile la UPB, si sa participe la realizarea unui conţinut semnificativ şi de înaltă calitate, care să poată fi văzută pe acest Sun SITE. Mulţumim Sun Microsystems, succes Sun SITE România, şi felici- tări celor care s-au luptat ca acest proiect să fie de acum o realitate! Darvas Attila este redactor șef la BYTE România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa: adarvas@agora.ro. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 17 NetWell'97 AL perioada 4-6 septembrie anul curent, Centrul de Afaceri Ma- : rea Neagră şi Hotelul President din Mangalia au găzduit a treia ediţie a seminarului de reţele de calcula- toare NetWell'97, organizat sub patrona- jul firmei Tornado Sistems din Constanţa. Organizarea şi subiectele abordate i-au făcut pe mulţi dintre invitaţii străini să com- pare această manifestare cu unele dintre cele mai reuşite conferinţe din vest. Seminarul a fost deschis de domnul Flo- rea Gheorghe, director de proiect la Tor- nado Sistems care a descris pe scurt echipa Tornado, specificând că în prezent partea comercială este separată de cea tehnică, fiind capabilă să ofere informaţii despre orice produs furnizat de Tornado Sistems. În plus echipa tehnică a fost îmbunătățită, având un personal specializat în reţele de orice tip şi pentru orice mediu. Au fost prezentate serviciile oferite dintre care putem aminti suportul gratuit pentru proiectare, o pregătire a beneficiarului în vederea exploatării corespunzătoare a reţelei, asistență tehnică şi nu în ultimul rând testarea de categoria $. S-a amintit că sistemul de distribuţie a fost restructurat, în prezent toată marfa fiind localizată în Bucuresti şi nu în Con- stanţa, între cele două oraşe existând în prezent o conexiune digitală la un debit de 64 Kbps. Dintre noutăţile tehnice a fost amintit sis- temul de cablare MILLENNIUM care reprezintă o licență BICC BRAND-REX, pentru care este oferită o garanţie de 15 ani plus girul companiei. S-a amintit că în octombrie va avea loc o certificare MIL- LENNIUM şi în plus o certificare pentru echipamentele furnizate de Allied Telesyn. Domnul lon Cuşea, directorul comercial din partea Tornado Systems a anunţat noul parteneriat cu firma Canon şi softul profe- sional oferit de firma Allied Telesyn folosit în special pe partea comercială. S-a amintit că relaţiile cu partenerii din ţară se vor axa în special pe contracte, încurajând în acest fel afacerile cu parteneri tradiționali. Deşi serverul de Web nu reprezintă încă www.agora.ro/byte/ o certitudine s-a amintit că se continuă efor- turile pentru a-l transforma într-o realitate. Astfel, se urmăreşte realizarea unei reţele de firmă gen intranet între Bucureşti şi Con- stanţa care să permită atât realizarea unor legături telefonice interne cât și transferuri de date. Astfel, apelând telefonic un număr de Bucureşti, convorbirea s-ar putea direc- tiona prin acest intranet la un telefon din Constanta. Prezentarile tehnice au fost deschise de domnul Sascha Labandowsky, sales ma- nager al companiei 3Com pentru Europa centrala si de est. Dansul a prezentat sus- ţinerea cu tema „Soluţii de acces la distanță utilizând legături analogice şi E1“. În acest sens au fost discutate soluţiile oferite de tehnologia X2, care permite o rată de trans- fer către abonat de 56 Kbps pe linii telefo- nice analogice pe care există o singură conversie digital-analogică şi integrarea de reţea Total Control. Legat de platforma Total Control a fost prezentat şasiul - proiectat special pentru a evita orice punct de cădere, folosindu-se în acest sens surse de alimentare redundante şi comutarea apelului către modem-uri stand-by şi linii telefonice. Şasiul Total Con- trol suportă module accesibile frontal (incluzând aici cartele şi unităţi de alimen- tare redundante) care sunt răcite cu ajutorul ventilatoarelor şi care pot fi inserate sau în- locuite în timp ce şasiul este în funcţiune. Din seria Total Control a fost prezentat hub-ul de reţea Enterprise care reprezintă o platformă flexibilă pentru integrarea rețelelor locale şi de mare suprafață. Pen- tru furnizorii de servicii, Total Control Enterprise Network Hub permite un acces „Internet prin apel, administrarea accesului de la distanță, posibilităţi de procesare a tranzacţiilor, acces prin sistem celular și flexibilitatea de-a fi folosit în medii ana- logice, Frame Relay, X.25, Ethernet, Token Ring si ISDN. Enterprise Network Hub a fost proiectat pentru a asigura o cale de migrare sigură către noile interfeţe LAN şi WAN cum ar fi ATM sau Fast Ethernet. Dintre caracteristicile acestui hub putem aminti un design puternic integrat care De Daniel Moldovan Domnul Udo Kerkow din partea firmei Compaq. împachetează până la 576 de porturi mo- dem într-un rack standard de 7 x 19 inci. În continuare, domnul Jurai Rakovsky a prezentat din partea 3Com susţinerea cu tema „3 Com, o soluţie completă pentru orice tip de reţea“. A fost amintit că noua provocare a reţelei presupune noi aplicaţii care sunt generatoare de noi probleme. În acest scop 3Com urmăreşte realizarea celei mai bune infrastructuri: aceea dedicată unor cereri specifice şi unor clienţi speci- fici, şi în special realizarea unei reţele care să permită upgrade-ul viitor. Din agenda acestei prezentări au făcut parte soluţiile LAN, soluţiile WAN, intranet-ul, tehnolo- gia ADSL şi soluţiile de management. Ast- fel soluţiile pentru actualele probleme gene- rate de noile aplicaţii de reţea necesită o scalare a lățimii de bandă şi a performanţei reţelei şi în mai mică măsură o scalabilitate a platformelor. În acest sens este necesară o îmbunătăţire a infrastructurii de rutare şi de administrare a reţelelor LAN comu- tate, suplimentate de-o scalare a lățimii de bandă globale. Pentru implementarea unei lățimi de bandă scalabile au fost reco- mandate seriile SS (SuperStack) 9000, SS 3000, SS 1000, CB (CoreBuilder) 5000, CB 6000, CB 7000. În ceea ce privește soluţiile Gigabit Ether- SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 21 Prezentare Netwell'97 net, s-a menţionat faptul că 3Comva fi pri- ma companie care va furniza o suită com- pletă de dispozitive de reţea, care vor putea fi administrate cu ajutorul Transcend Enterprise Manager de la 3Com. Acestava oferi posibilitatea realizării configurării, a controlului, a monitorizării şi a analizării sistemelor de reţea 3Com pe toate cele patru platforme deschise de administrare (HP, IBM, Microsoft, SUN), oferind unelte de control si vizualizare RMON, RMON2, StatusView, LANSsentry. Domnul Udo Kerkow, project manager din partea firmei Compaq a prezentat serverele şi elementele de reţea Compaq. În acest context a fost prezentat sistemul SmartStart, o unealtă de integrare server bazată pe CD-ROM care conţine: utili- tățile Compaq, funcţii de administrare server, documentaţie on-line, CD-uri cu sisteme de operare şi cu baze de date. SmartStart este folosit pentru a realiza o configurare hard şi o instalare automată a driverelor Compaq corespunzătoare. În plus sunt instalați automat şi agenţii Com- paq. Practic este realizată o instalare soft fără a fi nevoie de intervenţia utilizatorului - doar inseraţi CD-ul corespunzător. Din partea Vero Electronics domnul Richard Gray a prezentat cabinetele meta- lice IMRAK ca și soluţii pentru lucrul în reţea. Aceste cabinete metalice sunt carac- terizate de o instalare simplă, pereți deta- şabili, spaţii suplimentare pentru cabluri şi un întreg arsenal de accesorii. Domnul Stephane Baudena reprezen- tând compania BICC BRAND REX a expus PE i Domnul Stephan Baudena, firma Bicc. lucrarea cu tema „Viitorul cablării strucu- rate“. A fost prezentat sistemul de cablare MILLENNIUM - nume care acoperă toate configuraţiile de sistem de cablare struc- turată. Din acest sistem fac parte: CATS Plus - sistem de cablare structurată folosind cupru, clasa D; MT Connect - sistem de cablare optica preconectorizata; Helios - sistem de cablare optică convenţională; Blolite - un sistem de suflare a fibrei Dedi- cat retelelor viitorului; Blotwist - un sistem unic de suflare a fibrei şi cuprului. Jurai Rakowsky prezentând din partea firmei 3Com. 2 2 BYTE Romania AUGUST 1997 In continuare, din partea companiei Allied Telesyn a luat cuvantul domnul dr. R. Meisenburg a cărui prezentare a abor- dat conectivitate la 10 8 100 Mbps. Au fost prezentate comutatoare rapide din seria AT-MS425 care suportă atât porturi de 10 cât şi de 100Mbps, posibilitatea de-a cupla un port backbone pe fibră optică, operaţii full şi half duplex, convertoare de medii la 100 Mbps care permit convertirea unei conexiuni de cupru la 100 Mbps în fibră ST sau SC. Aceste convertoare vor determina în mod automat tipul de cone- xiune (half sau full duplex), fiind posibilă configurarea portului RJ45 fie pentru MDI fie pentru MDIX. Au mai fost prezentate seria de hub-uri TurboStack care prezintă funcţii de securitate crescută şi toleranță la defecte, fiind ideal în locurile de garantare a operaţiunilor. Au fost prezentate cartelele de adaptare PCI Fast Ethernet - AT-2500 - care reprezintă o soluţie ce oferă o per- formanţă de rețea maximă la un preţ mic. Din partea firmei ViewSonic, domnul Willi Lohrke a prezentat cele trei serii de monitoare: economică, grafică si profe- sională. Finalul le-a aparţinut celor de la Tor- nado Sistems care au prezentat un studiu de caz legat de cablarea unui intranet de firmă între două sedii situate unul la Bucureşti şi celălalt la Constanţa, utilizând linii telefonice închiriate de la RomTele- com. Daniel Moldovan este redactor BYTE Româ- nid (ămoldovanQagora.ro). Lansarea unei noi firme de renume pe piața românească de monitoare . De Daniel Moldovan ViewSonic in Romania omnul Willie Lohrke, respon- sabil cu vânzările pe piața cen- tral şi est europeană, din partea firmei ViewSonic a fost prezent la seminarul NetWell'97. Cu această ocazie, dânsul a avut amabilitatea să ne acorde un interviu. BYTE: Compania ViewSonic a cunoscut o creştere explozivă într-un timp record. Care sunt substraturile acestei evoluţii? Lohrke: ViewSonic oferă monitoare de înaltă performanţă pentru un preţ foarte, foarte bun. Noi încercăm să devenim un lider al pieţei în ceea ce priveşte raportul preţ/performanţă. Aceasta înseamnă obținerea celui mai bun monitor din punctul de vedere al cali- tatilor şi specificaţiilor pentru preţul cel mai bun. Acesta este unul din motive. Un alt motiv îl constituie canalele de dis- tribuţie pe care le folosim şi politica globală. Noi oferim partenerilor noştri Viewsonic: See The Difference!” Domnul Eugen Lepadatu directorul firmei Tornado Systems și domnul Willie Lohrke din partea firmei ViewSonic. Cine este ViewSonic? ViewSonic este o companie americană de monitoare color pentru calculatoare și de surse de alimentare neîntreruptibile, localizată în Walnut, California. Fondată în 1990, compania și-a căștigat repede reputaţia de lider al combinației preț/performanţă în industria de monitoare pentru calculatoare. Această poziţie a fost ulterior întărită prin numeroase premii decernate de o varietate de recenzii inter- naţionale. Doar în 1996, ViewSonic a câștigat peste 70 de premii. Aceste recomandări obiective au contribuit la o creștere rapidă a companiei, ViewSonic fiind nominalizată printre cele 500 de com- panii americane care au cunoscut cea mai rapidă creștere în doi ani consecutivi: 1992, 1993. ViewSonic produce o largă varietate de monitoare color, proiec- tate pentru a satisface orice cerințe. Această gamă poate fi împărțită în trei serii: cea economică, cea grafică și cea profesională. Seria economică oferă monitoare de nivel minimal pentru medii edu- caţionale și birouri cu sarcini puţine sau pentru biroul de acasă. Seria grafică de monitoare ViewSonic este destinată persoanelor care au nevoie de un monitor de înaltă calitate, ușor de folosit, pentru aplicaţii de uz general, cum ar fi prelucrare de texte, tehnoredactare computerizată și prelucrări automate specifice www.agora.ro/byte/ oricărui birou. Încorporând funcţii care se găsesc în mod normal în monitoare mult mai scumpe, seria grafică permite un control View- Match al culorilor și o rată înaltă de reîmprospătare. Dacă aveţi nevoie însă de monitoare color de înaltă calitate, există seria profesională ViewSonic. Proiectată pentru un DTP de înalt ni- vel și pentru utilizatori de grafică sofisticată, aceste monitoare oferă o imagine de-o foarte bună claritate. Sunt ideale pentru aplicaţii de CAD/CAM/CAE si prelucrări de imagini. Din caracteristicile lor amintim compatibilitatea PC și MAC, funcţii avansate de control OnView pentru o ajustare ușoară, distanţa dintre puncte foarte fina, strat anti-reflectare și anti-strălucire. Știind că imaginea este totul atunci când faci o prezentare, un alt domeniu în care ViewSonic s-a implicat l-a constituit cel al tehnolo- giei de afișare prin proiecție. Astfel, proiectorul LCD PJ800 repre- zintă unul din produsele de înaltă calitate, ideal pentru prezentări pretențioase în cadrul ședinţelor firmelor prospere. Oferind un flux | luminos de 550 lumeni, o rată a contrastului de 200:1 și o paletă completă de 16,7 milioane de culori, PJ800 asigură o strălucire și o imagine realistă chiar și în medii bine luminate. Continuându-și evoluţia, dintr-o companie de succes pe piața monitoarelor, ViewSonic începe să se transforme într-o companie de succes pe piaţa tehnologiei de afișare de orice tip. Se SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 23 Interviu ViewSonic în România şi dealer-ilor un suport consistent în ser- vice şi marketing. Acesta este într-adevăr punctul forte al politicii ViewSonic. BYTE: Ce ne-ati putea spune despre politi- ca ViewSonic vis-a-vis de piața românească? Lohrke: Noi avem parteneri şi dis- tribuitori in toate tarile din Europa cu excepţia României şi fostei lugoslavia. In prezent, în România avem o colaborare cu firma Tornado Systems din Constanţa care s-a dovedita fi un partener excelent. Eu cred că împreună vom realiza o bună implementare a produselor ViewSonic pe piaţa din România. Ştim însă că aceas- ta va lua ceva timp, deoarece ViewSonic este destul de nouă pe această piaţă. BYTE: Ceva aduce nou ViewSonic pe piața românească? Lohrke: Atunci când vorbim de View- Sonic, ne referim la un set de produse care este poziționat foarte aproape de calitatea oferită de firme de marcă cum ar fi Sony, Mitsubishi sau NEC. Astfel, dacă veţi stu- dia specificaţiile tehnice ale monitoarelor ViewSonic, veţi descoperi că ele pot fi configurate la aceleaşi performanţe cu ale unui monitor Sony însă pentru un preţ mult mai bun. În plus, ViewSonic oferă pentru monitoarele sale o asistenţă tehnică şi o garanţie de trei ani atât în Statele Unite cât şi în Europa. În acest scop, aici în România, împreună cu Ior- nado Systems, ViewSonic va deschide şi va echipa puncte de service în care va pregăti potenţialii reseller-i și va lansa, în exclusivitate, un program numit Express ExchangeSM, de minimizare a timpilor morţi (down-time) în cazul unei căderi. BYTE: Ce tebnologii foloseste ViewSonic pentru realizarea propriilor monitoare? Lohrke: Una dintre tehnologiile de realizare a tuburilor catodice, folosite de ViewSonic, ar ficeaa măştii perforate, în care pastilele de fosfor sunt dispuse in for- mat triunghiular si folosesc un ecran numit masca perforata pentru a separa zonele de fosfor individuale. O alta tehnologie folosita ar fi cea a grilei de deschidere (aperture grille), dezvoltata de Sony in tuburile sale Trinitronin care, pentru directionarea fasciculelor de elec- troni catre suprafata acoperita cu fosfor, sunt utilizate fire verticale. ViewSonic foloseşte în plus o tehnologie proprietară numită SonicTron care este bazată tot pe tehnologia grilei de deschidere. BYTE: Ce presupune controlul ViewMatch? Lohrke: Acesta este un produs nou, dezvoltat de noi, care le oferă utilizato- rilor de monitoare ViewSonic posibili- tatea de-a obţine cea mai bună perfor- manta de la propriile monitoare. Sistemul de calibrare al culorilor View Match include un aparat de măsură a intensității luminoase care permite măsurarea lumi- nozităţii de ieșire ecran şi a intensității luminii din interiorul camerei. Un pro- gram de control al culorii vă ajută apoi să calibrati fin afişarea de pe ecran pe baza acestor măsurători. Vă mulțumesc pentru timpul acordat şi vă urez succes în afaceri! BA A consemnat Daniel Moldovan, redactor la BYIE România (dmoldovan Qagora.ro). Alege-ti un sensor Orice sensor si citeste-l cu placile noastre de achizitie. Indiferent de tipul de sensor pe care vrei sa-l folosesti, National Instruments iti ofera solutia completa ce-ti satisface cerintele aplicatiei. De ce sa risti? Mergi cu liderul mondial in hardware si software pentru achizitie de semnal folosind computerul PC. e conditionare de semnal superioara * placi de tip plug-in, PCMCIA, si solutie la distanta e software grafic cum este LabVIEW NATIONAL INSTRUMENTS \ The Software ts the Instrument Integratori de sisteme National Instruments in Romania Bucuresti: ACT 637 7156 Cluj-Napoca: FROsys 064/43.08.05; Net Brine! Computers 064/43.02.80 Imperial Electric 211 3782; Genesys Software 638 4944; Da telefon integratorilor nostrii de sisteme _ pentru informatie asupra produselor noastre 4 in gama placilor de achizitie, conditionare Timisoara: CoRES Trade 056/19.00.51 de semnal si software grafic. lasi: Tehnorom 032/11.65.02; Prince Software 032/21.25.59 © Copyright 1997 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. 24 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 Or-lat Puteti integra cdutdrile de text si de date relationale cu ajutorul ConText Cartridge si Oracle Universal data server. De Ann O’Leary Administrarea textelor critice POZE n ultimul deceniu, organizaţii- le au investit mult în sisteme | care permit accesul rapid la date structurate stocate în sis- teme de baze de date relationale (RDBMS- Relational Database Management System), dar in mod surprinzator, acest tip de infor- matie reprezinta doar zece procente din cantitatea de informatie a unei firme, pe când restul de nouăzeci de procente îl reprezintă texte (în documente, manuale, rapoarte, pagini Web, scrisori, prezentări, faxuri etc.). Până acum acest tip de dată (text) nu putea fi accesată atât de uşor şi efi- cient precum datele structurate. Organizațiile, care aveau nevoie de ambele tipuri de date, foloseau baze de date - relaţionale, bazate pe SQL, pentru datele structurate, în timp ce textul era păstrat în fişiere nestructurate şi se accesa prin mo- toare de căutare. Dar acestor motoare de căutare , în general, le lipseau funcțiile de prelucrare a cheii de căutare, funcții care sunt prezente în majoritatea bazelor de date relationale (securitate, tranzacţii). O altă problemă care apare la stocarea textului într-o bază de date relațională este că nu se poate face o căutare nativă folosind SQL. Iar soluţia de sistem dual este scumpă şi de obicei necesită şi un produs intermediar care să dirijeze schimburile de date și de interogări între motorul de căutare text şi sistemul de baze de date. Tehnologia ConText de la Oracle rezol- vă această problemă, prin introducerea tex- tului ca tip de dată nativă într-un RDBMS Oracle. Acest lucru elimină costisitorul sis- tem dual, deoarece aceeași baza de date relațională scalabilă şi sigură va păstra atât datele structurate cât şi cele text. Deaseme- nea se va furniza o interfață în care infor- maţiile tip text combinate cu date relatio- nale asociate pot fi căutate rapid prin intermediul cererilor SQL. Cum ajungem acolo ConText Cartrige de la Oracle permite regăsirea textelor dintr-un server universal de date de la Oracle. Acest lucru se obține www.agora.ro/byte/ prin transformarea textului într-o formă folosibilă de un RDBMS şi accesibilă via SQL (vezi figura de mai jos). De asemenea sunt furnizate capabilități lingvistice, care pot face față ambiguităţilor şi dependenţei de limbaj al textului. Termenul Cartrige indică faptul că motorul ConText este un modul soft care extinde capabilitatea unei cuvinte, sau lung, conţinând sute sau mii de pagini. Oaltă metodă de stocare implică păstra- „rea documentelor în sistemul de fişiere, sau altundeva pe Web. În acest caz, coloana text va păstra doar calea de acces din sistemul de fişiere, sau URL-ul fişierului. ConText caută în rezumatele fişierelor spre care Bază de date cu tabele de date structurate Povestea celor două arhitecturi Soluţia sistemului dual Stoc de date de tip text Context elimină sistemul dual folosit des pentru a combina căutări de text cu date relationale. baze de date pentru prelucrarea noului tip de date: text. ConText prezintă suport pentru diferite metode de stocare a documentelor, cea mai simplă dintre acestea fiind stocarea directă a datelor (direct data store), care permite stocarea textului într-o coloană text a bazei de date, având un document - sau orice enti- tate logică de text - pe rând. Depinzând de tipul coloanei alese, fiecare rând poate să conţină un string oricât de scurt, de câteva indica URL-urile din baza de date. Stocarea textului în baze de date oferă o integritate mai robustă a datelor, în timp ce păstrarea în fişiere, pe Web sau în sistemul de fişiere este mai accesibilă din punctul de vedere al resurselor folosite. Această posibilitate este utilă mai ales în cazul apli- catiilor care cauta date pe un intranet, fara a fi necesară copierea paginilor Web exis- tente la o locaţie centrală. Din moment ce textul este păstrat în baza SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 25 Fundamente Administrarea textelor critice de date, ConText va realiza un index al acesteia, care va conţine informaţii critice despre conţinutul documentului, aşa cum se vede şi în figura alăturată. Mai multe ser- vere ConText pot rula în paralel pentru a reduce timpul necesar indexării docu- mentelor mari. Indexul este păstrat şi uti- lizat ca un set de tabele relaționale în baza de date, care permit căutarea şi regăsirea textelor cu aceeaşi viteză cu care se face pentru date relationale. Tabelele în care se păstrează indexul conţin informaţii despre fiecare cuvânt din documente, cum ar fi: din care document provine un anume cuvânt, de câte ori apare în acel document, care alte cuvinte sunt aproape şi cât de aproape. Deoarece căuta- rea se face pe index şi nu pe text, aceasta are aceeaşi viteză ca si căutările relationale. Generarea indexului se face după nişte reguli stabilite de utilizator sau în funcţie de cele implicite, furnizate de ConText. Un set de preferinţe ale utilizatorului vor sta- bili caracteristicile unui anume index. Aces- te reguli vor specifica cum să se genereze indexul. De exemplu pot fi preferinţe pentru limbaj (Englez, Japonez), de format (document Word, sau WordPerfect), infor- maţii privind locul documentului (într-un RDBMS, sau laun URL). in general, setarile implicite sunt destule pentru generarea indexului, dar se pot realiza indexari con- figurabile pentru căutări după criterii spe- _ ciale. Deoarece ConText Cartridge este inte- grat în serverul universal de date furnizat de Oracle, toate operaţiile de adminis- trare sau programare se fac cu simple ape- luri SQL sau PL/SQL. Motorul SQL de la Oracle prelucrează cererile ConText, în timp ce alte procese ConText, care rulează în umbră, se vor ocupa de actualizarea automată a indexului şi de celelalte pro- bleme administrative. Programatorii nu au nevoie să folosească apeluri dintr-un API special pentru prelucrarea textului şi pot profita de avantajele serverului de date: scalabilitatea şi securitatea. Utilizarea ConText Cea mai simplă cale de a accesa ConText este folosirea funcţiei CONTA INS, care per- mite folosirea SQL pentru a interoga con- ţinutul unui document. Această funcție poate fi inclusă într-o clauză WHERE care include şi condiţii referitoare la câmpurile structurate. Un asemenea cod poate arăta în felul următor: SELECT-titie FROM docs_tbl WHERE organization = ‘Support’ AND CONTAINS (docs_tbl.text, 'Web 26 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 document, pentru cautari speciale. ConText es § cartridge | Comenzile SOL | folosese indexul de | text pentru cautarea — / Indexul de text contine informatii “| Textele (sau indica- tori spre fisiere -jexterne) sunt pas- | | trate in coloana text] __ | din baza de date. , Textul sau pointerii spre fisiere/URL-uri text pot fi stocate intr-o coloana a bazei de date. Server' )>0; Câmpul docs_tbl.text păstrează do- cumentul în care se doreşte căutarea. Bazat pe o interogare de text, funcția CONTAINS va returna un „scor“ numeric, care indică gradul în care documentul date se potri- veşte cu expresia. În exemplul prezentat expresia cere găsirea exactă a cuvântului WebServer; „scorul“ va fi mai mare pentru acele documente în care „WebServer“ apare de mai multe ori. Apelul SQL de mai sus va returna titlul fiecărui document în care apare cel puţin o dată cuvântul WebServer şi se îndeplineşte şi condiţia de câmp structurat: organiza tion="Support'. După ce utilizatorul alege din lista de titluri, aplicaţia va afişa documentul respectiv. Pentru a ordona în funcţie de scor rezul- tatul interogării, se poate folosi funcţia SCORE, după cum urmează: SELECT SCORE(0).title FROM docs_tbl WHERE organization='Support” AND CONTAINS (docs_tbl.text, 'Web Server’, 0)>0 ORDER BY SCORE(0) Acest apel va returna o lista ordonata de documente. (Argumentul pentru SCORE este un index, care este inclus ca al treilea argument in functia CONTAINS. Acesta nu impune nici o restricţie asupra rândurilor returnate.) Pentru căutări ConText mai complexe, expresia de interogare text se poate complica, iar apelul SQL poate avea mai multe clauze CONTAINS. ConText a fost conceput astfel încât să se poată actualiza uşor aplicaţiile existente bazate pe Oracle prin adăugarea capacităţii de căutare de texte, permițând utilizatorilor acces direct la textele care se află deja într-o baza de date Oracle.Aplicaţii de comerţ electronic care prelucrează preţuri, can- tităţi, numărul de identificare produs, pot . fi îmbunătăţite să includă căutări de texte (descrierea produsului) sau să ofere spre vânzare datele de tip text. Ann O'Leary este senior manager la Oracle si este responsabilă pentru vânzarea Oracle uni- versal data server si ConText Cartridge. Poate fi contactată prin e-mail la adresa: aoleary@ us.oracle.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6] www.agora.ro/byte/ = ALIUaGII O interfaţă de la emWare permite comanda şi monitorizarea echipamen- SR = Sisteme de operare telor cu ajutorul unui browser Web. De Michael Howard si Chris Sontag Controlul echipamentelor prin WWW nternetul este mediul ideal pentru controlul echipa- mentelor. Omniprezenta sa, precum şi standardizarea pro- tocoalelor face posibilă realizarea uşoară şi la preţuri mici a comunicaţiei între dispozi- tive de nivel inferior. Cu toate acestea, ade- văratul avantaj al Internetului constă în binecunoscutele interfeţe grafice furnizate de navigatoarele Web. Folosirea acestora simplifică treaba programatorului și per- mite conducerea de pe orice platformă a echipamentelor din reţea, cu ajutorul unei interfeţe familiare. Însă comanda şi monitorizarea în acest fel a echipamentelor se poate dovedi un lucru scump, deoarece producătorii au adoptat o arhitectură client neperformant /server performant. Clientul navigatorului Web are funcţii limitate, astfel că dispozi- tivul înglobat trebuie să realizeze pe lângă funcţiile sale şi cele specifice unui server Web, care include un sistem de fişiere, stivă TCP/IP şi componente de interfaţă. Acest lucru duce la imposibilitatea utilizării microcontrolerelor populare, care au doar 1—4KB ROM si mai putin de 100 octeți de RAM. Compania emWare, producatoare de echipamente inglobate, a studiat profund aceasta problema si a inlocuit conceptele traditionale privitoare la niecanismul client / server. Rezultatul, Embadded Micro Interface Technology (EMIT), face posi- bil controlul echipamentelor prin inter- mediul Internetului. Inversarea rolurilor În locul realizării de către echipament a tuturor necesităților soft şi hardware a unui server Web, EMIT transferă toate sarcinile, care pot fi transferate, la calculatorul gazdă realizând astfel o arhitectură: server neper- formant/client performant. Echipamentul obţine acces la operaţii care necesită multe resurse de pe partea client prin intermedi- ul unei arhitecturi de calcul distribuit, implementat de emWare. Serverul Web pentru echipamente, pro- pus de EMIT, necesita doar 30 octeți de RAM si 750 octeti de ROM pentru a func- tiona, lucru care face posibilă imple- mentarea atat pe microcontrolere uzuale cu cost redus, cat si pe cele mai avansate microprocesoare. Datorita cantitatii mici raspunde de decomprimarea acestora. Arhitectura EMIT EMIT furnizează următoarele servicii: sto- carea şi regăsirea fişierelor, invocarea sub- rutinelor de echipament, securitate, acce- „ Arhitectura EMIT = ee Microtagurile pastreaza in- formatiile specifice echi- pamentului într-o formă compactă, ca- re va fi ex- pandată la client de Un echipament înglobat folosește fişiere HTML și taguri comprimate pentru a comunica cu un browser Web. de memorie ocupată de server, EMIT poate folosi EPROM-ul de pe placa echipamen- tului pentru prelucrarea altor date legate de acesta (informaţii log) sau pentru sto- carea unor fişiere JavaScript şi HTML. Pe partea client, sistemul gazdă foloseşte o bibliotecă de funcţii preprogramate. Acestea minimizează necesarul de resurse al echipamentului prin construirea inter- feţei grafice a acestuia la client şi ajută la desfăşurarea comunicaţiei prin funcţii specifice de echipament. De exemplu, echipamentul înglobat păstrează informaţii comprimate cum ar fi tag-uri speciale în fişierele HTML, iar calculatorul client sul variabilelor de echipament şi evenimente de echipament. Primele trei servicii sunt specifice serverelor Web. De exemplu, se implementează securitatea echipamentului prin folosirea proto- coalelor Web bine stabilite. Ultimele două servicii sunt specifice EMIT. Variabilele sunt obiecte de date ale echipamentului. Accesarea acestora se face printr-un proces client-server secundar. Apleturi Java lansate pe partea client pot crea legături la serverul de variabile şi pot citi sau scrie variabile prin acest serviciu. Evenimentele sunt mesaje transmise către client de către echipament. Recepţionarea SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 27 Fundemente Sisteme de operare unui astfel de mesaj poate lansa o functie executabila pe calculatorul gazda. Aceste functii pot inregistra date intr-o baza de date, pot trimite un e-mail sau pot comu- nica cu alte echipamente. Se creeaza interfata utilizator, bazata pe Java, a clientului cu un fişier HTML care invocă un aplet. Fişierul va specifica, care componente de interfaţă vor face parte din pagina Web, cum vor arăta, unde vor fi plasate şi la care date sau funcţii înglobate vor fi legate. Datele de la echipament con- trolează interfaţa și operaţiile acesteia, dar nu sunt încărcate cu informaţii de dimen- siuni mari, care descriu componentele. EMIT furnizează 5 componente soft modulare, aşa cum sunt prezentate în figu- ra „Arhitectura EMIT“. Pornind de pe partea client, acestea sunt: * emObjects este o bibliotecă de funcţii compusă din grafică JPEG/GIF sau apleturi Java. Acestea implementează interfaţa cu utilizatorul a clientului. Aceste obiecte includ componente AWT standard şi com- ponente specifice echipamentului, cum ar fi un afişaj cu LED-uri. Există chiar şi bu- toane transparente, care pot fi suprapuse imaginii echipamentului. Alte obiecte din bibliotecă se execută ca răspuns la eveni- mentele de la echipament. * emManager corelează componentele grafice stocate local la client, cu echivalen- tul lor de la echipament, furnizând o imagi- ne reală a echipamentului în fereastra navi- gatorului. De asemenea, emManager rezolvă verificările de privilegiu şi validi- tate a tuturor cererilor. Un mecanism de interogare (pentru echipamentele mai sim- ple) sau un mecanism de transfer de jeton păstrează starea variabilelor de echipament. Un proces server face disponibile aceste variabile pentru apleturi Java. Cândștarea echipamentului se modifică, va returna către client o pagină HTML, care conţine microtaguri (descrise mai jos). emManager înlocuieşte acestea cu obiectul corespunzător, iar browserul creează inter- faţa cu utilizatorul din această combinaţie dintre HTML şi emObject. Deoarece obi- ectele pot fi apleturi Java, interfaţa poate fi folosită pentru trimiterea unor comenzi către echipament. * emMicro este serverul Web special al echipamentului. Colaborează cu emMana- ger pentru a permite acces la fişiere, vari- abile si functii ale echipamentului. Toate resursele echipamentului sunt accesate prin intermediul unor tabele. Pentru fiecare ser- viciu furnizat de echipament exista un tabel nume/atribut. (Serviciile tipice echipa- 28 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 mentelor sunt funcţii, variabile, eveni- mente, documente statice şi dinamice.) Comenzile trimise de client sunt prelucrate de un interpretor, care caută adresele funcţiilor sau a variabilelor în aceste tabele. Exemple de comenzi sunt GetVariable, GetStaticDocument, SetByteVar, InvokeFunction. * Microtagurile sunt pachete mici (1 octet sau mai multi) de informatie foarte con- densată, care defineşte comenzi ale echipa- mentului (butoane, comutatoare). Aces- tea sunt înglobate în documente HTML, care reprezintă interfaţa echipamentului. Este relativ simplu pentru producători să creeze propriile microtaguri pentru a se pentru monitorizarea unor utilaje cum ar fi tractoare, combine, sisteme de irigare. Weiser Lock adaugă EMIT încuietoarelor electronice pe care le produce. Acestea sunt monitorizate printr-o reproducere exactă a aspectului exterior ca în figură. Pe lângă posibilitatea de a interveni asupra stării de închis sau deschis a încuietorii, cu EMIT se poate realiza și o monitorizare pe o perioadă mai lungă a informaţiilor aferente. Emit poate permite monitorizarea dife- ritelor echipamente medicale de la distanță, cum ar fi monitorizarea sistemului de in- fuzie intravenoasă, monitorizarea func- ţionării inimii sau a mişcărilor fătului. Această tehnologie poate reduce în mod substanţial costurile acestor sisteme. Alte Se poate schimba parola sau starea incuietorii dintr-un browser Web. Butoanele transpa- rente va permit interventii cu nae lek eed 1B Echipamentul : poate trimite #-04-8) 1093. Locka eae {7-00-67 10.1 4~- Peston Fiiiogcice 17-04-87 10:14 - Uniociend fre), 17-04-97 10:15 - Loceed (|) 17-08-57 23-32 - Bad Pov fh) EMIT va permite sa obtineti informatii despre functionarea in timp a echipamentului. potrivi cu propriile echipamente. ¢ emNet este un protocol serial eficient $i adaptabil, care permite dezvoltatorilor uti- lizarea unui protocol de comunicare sim- plu pentru construirea aplicatiilor mici. emNet este un protocol master/slave bazat pe mesaje, care foloseşte o combinaţie de pachete şi fluxuri de date. Toate datele sunt transmise ca valori binare cu comanda codi- ficată în prefix. em Manager şi em Micro operează la un nivel superior transferurilor prin reţea a unor pachete emNet. Aplicaţii pentru EMIT Companiile dezvoltă o serie de aplicaţii pentru a exploata Emit. De exemplu, pro- ducători de utilaje agricole adaugă echipa- mente de tip EMIT produselor proprii, exemple de echipamente care imple- menteaza EMIT se pot gasi la http://www „emware.com. Acestea sunt doar câteva aplicaţii care folosesc EMIT. Până acum aceste tipuri de aplicaţii erau greu de realizat din cauza ce- rinţelor de resurse de care trebuia să dis- pună echipamentul. Această tehnologie va simplifica dezvoltarea următoarei generaţii de echipamente cuplate la reţea, care pot fi controlate de la distanță. BI Michael Howard este proiectantul lui EMIT. Chris Sontag este președintele emWare Inc. li puteți contacata la adresa engQemware.com. [din BYTE, o publicație McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6] www.agora.ro/byte/ 7 Or-lit Organizarea rețelei ATM într-o ierarhie va face mai eficientă rutarea şi va ușura extinderea. De Jeffrey Fritz Rutare și comutare în rețele ATM recum monarhiile vechi, co- mutatoarele ATM pot func- ţiona într-o structură ierarhică. Această structură ierarhică înseamnă montarea unor comutatoare ATM în poziţii subordonate unui alt comu- tator din rețea. Această abordare este diferi- tă de cea orizontală, în care fiecare comu- tator este de rang egal cu toate celelalte. Ierarhia adreselor echipamentelor se alocă la proiectarea iniţială a rețelei, dar tre- buie facut in asa fel încât să se poată modi- fica în timp, deoarece această necesitate va fi inevitabilă. Pornind de la acest lucru, este important ca pe durata ierarhizării echipa- mentelor (mutarea în jos și în sus) să avem în vedere consistenţa adreselor. Este impor- tant, de asemenea, să se păstreze spaţiu (de adresare) pentru creșterea rețelei, ca atunci când se adaugă un nou comutator să fie adrese disponibile pentru ierarhii adițio- nale. În principiu, este la fel ca şi alocarea unei subreţele într-o reţea IP, în care se doreşte a se păstra spaţiu pentru alte sub- reţele sau terminale la subreţeaua existen- tă. Este în adresă O Ierarhie ATM este creată prin alocarea adresei Network Services Access Point (NSAP). Adresa NSAP are lungimea de 20 octeți. Este formată dintr-un prefix de 13 octeți (104 biţi), 6 octeți adresa Media Access Control (MAC), care se mai numes- te şi identificator de sistem terminal şi un octet selector folosit ca subadresă. Reţeaua foloseşte informaţia din cei 13 octeți pre- fix pentru crearea ierarhiei. Se alocă 1 bit/nivel, astfel administratorul de rețea poate crea 104 nivele. Practic, majoritatea rețelelor vor funcţiona bine cu trei sau cinci nivele ierarhice. Este important să se aloce prefix unic fiecărui comutator, diferit de cel al celor- lalte comutatoare sau echipamente din aceeași rețea, mai mult decât atât, toate comutatoarele şi echipamentele ATM sub- ordonate unui comutator anume trebuie să aibă adresa bazată pe adresa acestuia. www.agora.ro/byte/ Figura „Ierarhia ATM* prezintă modul în care poate fi configurată o secţiune din- tr-o ierarhie ATM. Să remarcăm că în această rețea ipotetică adresa NSAP 39.10. „OA este alocată comutatorului principal a lucru devine esenţial în cazul rețelelor mari. Pe lângă faptul că se creează o structură de adresare logică, prin ierarhizare se ajunge şi la o rutare mai simplă şi mai eficientă a cererilor. Un alt avantaj al adresării ierar- Aranjarea ierarhică a comutatoarelor ATM dirijează pachetele prin reţea. © clădirii Colson, împreună cu masca FF.FF .FF. Comutatoarele intermediare (Stewart Hall, Colson, Contabilitate şi Desfacere) vor primi adrese NSAP care sunt subordo- nate adresei comutatorului principal. De exemplu, comutatorul Stewart Hall va pri- mi adresa 39.10.0A.01 şi masca FF.FF.FF .FF. Ca urmare comutatorul va fi subor- donat comutatorului principal Colson. În mod asemănător, comutatorului periferic Bursarise va aloca adresa 39.10.04.01.01 împreună cu masca FF.FF.FF.FE .FF. Fapt care-l face subordonat atât comutatorului intermediar Stewart, cât și celui principal. În rețele ATM simple, stabilirea unei ie- rarhii nu este neapărat necesară, dar acest hice este că dă posibilitatea unei rețele ATM de a participa la Private Network-to-Net- work Interface Phase 1 (PNNI-1) când aces- ta va fi disponibil. Protocolul PNNI-1 implementează conceptul de grupuri de rang egal. Fiecare astfel de grup e format din mai multe comutatoare, care operează la același nivel ierarhic şi care comunică cu comutatoare din alte ierarhii prin inter- mediul unui comutator lider de grup. Toate acestea sunt bazate pe o structură ierarhică. Până la apariţia implementării complete a protocolului PNNI-1, nu există nici o modalitate standard prin care comuta- toarele ATM să înveţe automat topologia reţelei. Acest lucru însemnă că ierarhia SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 29 Fundamente Rutare și comutare în reţele ATM trebuie să puncteze calea dorită prin labi- rintul de comutatoare ATM. Folosind rutarea ierarhică, celulele care sosesc pe coloană (backbone) şi care se adresează unui echipament din rețeaua LAN cuplată la Bursar, vor fi rutate prin comutatorul principal către cel intermediar (Stewart) şi apoi prin comutatorul periferic Bursar. Despre com utare Cel mai bun loc pentru plasarea comuta- torului principal este pe coloană. Acesta este supus celui mai intens trafic şi i se adresează cele mai multe cereri. În con- secință, acesta nu ar trebui să fie supraîncăr- cat niciodată. Supraîncărcarea apare când se cere comutarea unui flux de informaţie mai mare decât capacitatea comutatorului. Această supraîncărcare nu reprezintă o problemă deosebită dacă apare la un comu- tator periferic, deoarece tehnicile de mul- tiplexare statistice rezolva relativ uşor supraîncărcările, în schimb acestea sunt fatale dacă apar la comutatorul principal, deoarece acesta trebuie să facă față intre- gului trafic din coloană. Supraîncărcările pot să apară foarte uşor dacă comutatorul principal implementează servicii supli- mentare. De exemplu, este posibil ca acest comutator principal să prezinte suport pen- tru rețele mai vechi ca Ethernet sau Token Ring via LAN Emulation (LANE), dar este preferabil ca aceste servicii să fie făcute la un comutator periferic sau intermediar. Acest lucru permite comutatorului princi- pal sa se concentreze asupra cererilor din coloană. Comutatoarele intermediare şi cele peri- ferice sunt intre utilizator şi coloană. Un comutator periferic este la marginea unei reţele ATM şi în general deserveşte rețele mai vechi prin intermediul serviciilor LANE. În figura de pe pagina anterioară, comutatorul Bursar este unul periferic. Pen- tru reţele mai mici nu este necesar comu- tatorul intermediar. În acest caz comuta- torul periferic se poate lega direct la cel central. Comutatoarele intermediare, cum spune şi numele, se găsesc între cel central şi cele periferice. De exemplu, comutatorul Stewart Hall este unul intermediar. Decizia cu privire la poziţia în rețea unde va rula LANE va fi luată în funcție de con- figuraţia rețelei ATM şi de modul în care echipamentele ATM tratează procesele LANE. În reţele în care infrastructura este divizată pe departamente serviciile LAN Emulation Server/Broadcast and Unknown Server (LES/BUS) trebuie să ruleze pe comutatoarele periferice. Acest lucru face ca serviciile LANE să fie fizic mai aproape de numeroasele LAN-uri emulate (e-LAN). Trebuie să fie doar un singur LAN Emula- 30 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 le Rutează mai multe e- Comutatoare principa (pe coloana) LAN-uri pe aceeași in- terfata (ATM Ruterul cu un singur brat 39.10.0A FF.FF.FF Un ruter foloseste protocolul Layer 3 dintr-un punct al reţelei ATM pentru mai multe e-LAN-uri tion Configuration Server într-o reţea ATM, deci poate rula pe oricare dintre comutatoarele periferice sau intermediare. Rutarea pezentă și cea viitoare LANE 1.0 rulează doar în medii cuplate. Acest lucru duce la întrebarea „Totuşi de ce avem nevoie de rutare în LANE 1.0 2. Răspunsul este că rutarea nu este necesară într-un mediu cu un singur e-LAN, dar nu se recomandă proiectarea unei reţele indus- triale cu un singur e-LAN. Acest lucru ar duce la un domeniu de difuzare mare, care poate să suprasolicite serviciul LANE. Pen- tru a evita acest lucru se proiectează mai multe e-LAN-uri, care vor fi subretele in reteaua ATM rutata. Fiecare e-LAN functioneaza ca 0 entitate separată, folosind propriul LES/BUS. Inter- conectarea mai multor astfel de entități necesită un ruter, numit ruter cu un singur braţ. Se numeşte așa deoarece este doar o singură interfață fizică (de obicei o fibră OC3 de 155 Mbps) care leagă comutatorul ATM cu ruterul. Cum se vede şi din figura de mai sus, ruterul cu un singur braţ diri- jează protocolul Layer 3 în multiple e- LAN-uri conectate la aceeaşi interfață. “Ruterul poate fi o cartelă inserată în comu- tatorul ATM sau poate fi un ruter de sine stătător. Acest scenariu se schimbă dramatic, când apare LANE 2.0 şi Multi-Protocol Over ATM (MPOA) 1.0. Dirijarea se va face prin MPOA folosind tehnica numită „rutare vir- tuală“. Pentru acest lucru MPOA foloseşte Next Hop Resolution Protocol (NHRP). NHRP permite trecerea interogărilor de adresă de la o subretea la alta fara a necesi- ta vreun ruter fizic. În timp ce LANE 1.0 necesită un ruter pentru a conecta diferite e-LAN-uri, cu LANE 2.0 va fi nevoie de un ruter doar pentru legarea diferitelor rețele ATM. Proiectarea pentru viitor E bine ca totdeauna să proiectăm pentru prezent, dar cu un ochi îndreptat spre viitor. Stabilirea unei ierarhii bine gândite acordând o atenţie deosebită rutării în rețeaua ATM va aduce beneficii mari atât în prezent cât şi pe viitor. Proiectarea atentă a rețelei va rezulta performanțe foarte bune şi va pava calea de migrare către MPOA şi PNNI-1. Crearea unei reţele care funcţionează eficient în prezent, dar ținând cont de tehnologiile viitoare, ar trebui să fie țelul oricărui administrator de rețea. E Jeffrey Fritz (jfritz@wvu.edu) este responsa- bilul pentru tehnologiile de retea avansate la West Virginia University. Este autorul cărții Remote LAN Access: A Guide for Networkers and the Rest of Us (Manning/Prentice-Hall PTR). [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6) a 4 é $ EI combină arhitectura Pentium Pro cu instrucțiunile MMX într-un singur cip pentru sisteme ieftine. De Clive Maxfield Pentium Il revelat m început să mă ocup de mi- croprocesoare pe vremea când cel de 1 MHz era considerat marea realizare. Astăzi, un Pen- tium Pro la 200 MHz nu miră pe nimeni, iar Pentium ÎI de la Intel este disponibil în variante de la 233, 266 până la 300 MHz. În plus faţă de aceste frecvenţe ridicate, Pentium IL vine şi cu o radicală schimbare în stilul de împachetare. În timp ce acesta poate fi principala atracţie pentru proiectanţii plă- cilor de bază, impactul acestuia asupra designului sistemelor şi costului acestuia te poate face să te gândeşti de două ori înainte de a cumpăra un sistem Pentium Pro. Pen- tru programatori şi utilizatori, Pentium II oferă setul de instrucțiuni MMX, ce este uti- lizat în aplicaţii multimedia, video-digital, creaţie de conţinut și jocuri. Acest articol îşi propune o examinare a diferenţelor dintre Pentium Pro şi Pentium II. Diferențe arhitecturale La apariţia lui Pentium Pro, am fost mar- torii unor îndrăzneţe îmbunătățiri față de predecesorul său Pentium. De exemplu, Pentium Pro introducea arhitectura numită Bus dual independent (Dual Independent Bus - DIB), pentru rezolvarea limitarilor de capacitate ale sistemului. Aceasta se face prin două busuri: unul între procesor şi memoria principală; al doilea între proce- sor şi cache-ul L2. Pentru o performanță superioară procesorul poate accesa simul- tan cele două busuri. Pentium Pro poate executa până la patru instrucțiuni per ciclu de ceas. El are, de asemenea, execuţie dinamică, ce incor- porează conceptele de execuţie în in-ordine şi execuţie speculativă. Pentium Pro are un superpipeline de 12 stagii, în compara- ţie cu cel de cinci ale lui Pentium, respectiv şase ale Pentium-ului cu MMX. Pentium Pro folosește de asemenea predicția multiplă de salturi bazată atât pe istoric câtşi pe cunoştinţele despre cum este folosit în mod tipic fiecare cod-instrucţi- une. Păstrând compatibilitatea cu codul x86, aceasta logică de predictie imbunata- www.agora.ro/byte/ teste performantele lui Pentium Pro fata de Pentium. Pentium II mosteneste de la Pentium Pro caracteristicile arhitecturale superpipeline si DIB. Totusi, cea mai mare schimbare apare in logica interna: Pentium II are cache-uri L1 mai mari şi suport MMX. Aceste 57 noi instrucțiuni permit tratarea datelor din cuvinte de 64 biţi împărțite în două segmente UC Impachetarea procesorului Pentium Pro este un multicip modul con- ţinând două pastile: nucleul procesor şi un cache L2. Acest modul este furnizat într-o capsulă cu pini dispuşi matricial (pin-grid array - PGA). Capsula se introduce într-un soclu ZIF (zero-insertion-force), numit şi Socket 8 pe plăcile de bază; pinii fiind definiti de Intel. Suta nani mas e ata ra aaa Pentium Il folosește elemente standard cum ar fi cache L2. de 32 biţi, patru de 16 biţi sau opt de 8 biţi. Aceasta permite executarea parţială a aces- tor segmente simultan, facilitând astfel, de exemplu, afişarea pe tot ecranul a imaginilor video-digitale. (Vezi şi „x86 intră în era mul- timedia“, BYTE România, iulie 1996). De asemenea, spre deosebire de Pentium Pro, care funcționează la 3,3 V, Pentium II se alimentează la cu 2,8 V, permiţând ast- fel frecvenţe mai mari fără a afecta con- sumul de putere. În timp ce un Pentium Pro la 200 MHz cu 512 cache consumă aprox. 37,9 Wati, un Pentium II la 266 MHz cu 512 KB cache arde doar 37 W. La prima privire Pentium II pare foarte diferit de Pentium Pro, dar conceptual este foarte asemănător. Din exterior Pen- tium II pare a fi enorm, deoarece este împa- chetat în ceea ce Intel numeşte cartuş de conectare pe o singură muchie (sing/e-edge- connect - SEC). El se înfige pe placă într-un conector numit Socket 1. De fapt, Pentium II este o încrucişare între un modul multicip și un hibrid, folo- sind un substrat FR4 (placă de circuit impri- mat) cum se vede şi în figura „Interiorul lui Pentium II“. Intel a dublat cache-ul L1 din procesor (32 KB în două părți - 16 KB SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 3] Fundamente Pentium || revelat . pentru date si 16 KB pentru instrucțiuni). De asemenea nucleul procesorului a fost separat de cache-ul L2. Rezultatul este un cartuș pe al cărui substrat SEC se află şase dispozitive împachetate separat. Acestea sunt procesorul, patru cache-uri burst-sta- tic RAM standard (deci ieftine) şi un RAM pentru tag-uri, ce a fost înainte integrat pe pastila cache-ului L2. Cipurile de cache L2 şi cel de tag-uri RAM sunt prezente în capsule standard pătrate şi plate (QEP - quad flat package), în timp ce nucleul pro- cesorului este încapsulat într-o capsulă LGA (leadless grid array). Cartusul SEC conduce şi către alte viitoare avantaje privind designul. Capsu- la PGA a lui Pentium Pro necesită 387 de pini în timp ce cartuşul SEC foloseşte doar 242. Această reducere cu o treime a numă- rului de pini se datorează faptului că SEC conţine componente discrete, cum ar fi rezistentele terminatoare sau conden- satoarele. Aceste elemente asigura decu- plarea semnalelor, ceea ce implica necesi- tatea a mult mai putini pini de alimentare. Mai mult, proiectarea traseelor de sem- nal ale busurilor între mai multe Pentium Pro-uri ce folosesc Socket 8 este extrem de dificilă obligând proiectanţii să recurgă la mărirea numărului de straturi ale plăcii de bază. Aranjarea în linie a pinilor cartușului SEC îmbunătăţeşte considerabil trasarea circuitelor, permițând proiectanţilor să obţină plăci în patru straturi - care sunt mai ieftine. Suportul oferit Aşa cum arată figura „Sistem dual-proce- sor“, Pentium Il utilizează un bus gazdă GTL+ (gunning-transciever-logic) ce oferă suport complet pentru două procesoare. Aceasta oferă o soluţie economică pentru un design minimal cu două procesoare pen- tru multiprocesare simetrica (SMP). Limitarea la doua procesoare nu este impusă de Pentium II; ea vine din cip-setul de suport. Cu toate acestea, limitarea iniți- ală a cip-setului la o configuraţie dual-pro- cesor, permite Intel-ului și producătorilor de staţii de lucru să ofere sisteme duale de o manieră rapidă şi economică. Utilizatorii puternici ce pretind ultimele realizări în materie de performanţă pot aştepta o ver- siune cvadriprocesor a cip-setului lui Pen- tium II în viitorul apropiat. În figura „Sistem dual-procesor“ puteţi remarca cipurile PMC şi DBX ce sunt nu- mite împreună cip-setul 440FX. Cip- seturile 450KX (low-end) si 450GX (high- end) utilizate cu Pentium Pro suporta doar memorii cu acces FPM (fast-page-mode), deci aceste cip-seturi sunt obligate să asigu- re intreteserea (interleaving) memoriei pen- 32 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 Sistem dual-procesor Adrese/Control Data Adrese VIE Control Bridge PCI si controlerul Memoria. „principală [a la 16B) PParitatea datelor = F Bus privat de date Date pia DBX Accelerator de memorie Control bus date - Suportul integrat pentru două procesoare și memorie EDO DRAM reduce costurile de sistem. tru a reduce cicluri de acces la memorie. Problema cu intreteserea este ca toate soclurile de memorie trebuie sa fie ocupate, ceea ce ridică costul suportat de utilizator pentru upgradarea memoriei. Cip-setul 440FX nu oferă întrețeserea memoriei, dar suportă memorie EDO RAM, ceea ce aduce îmbunătăţirea performanţelor memoriei prin reducerea întârzierilor de ceas. Chestiuni legate de sistem si performanță Multe sisteme Pentium Il oferă pentru tem- porizarea accesului la memorie doar mode- lul X-3-3-3. Acesta înseamnă că la citirea unui bloc de date din memorie, primul acces necesită X cicluri de ceas pentru realizarea accesului iniţial. Pentru 440FX acest x este 7, 9 sau 12 cicluri, depinzând de faptul că sistemul primeşte pagină-găsită, pagină-gă- sită/rând-ratat, respectiv pagină-ratată. Accesele următoare vor lua doar trei cicluri de ceas pe acces, deci o schemă 3-3-3. Acces în acest context se referă la citirea unui volum de 64 biţi, numit şi cuvânt cvadruplu. Dar producătorii ce acordă atenţie problemelor integrităţii şi care fo- losesc componente de mare calitate, cum ar fi bufere şi terminatori, pot de fapt obține un X-2-2-2 de la procesor. Sistemele TD şi TDZ cu Pentium II de la Intergraph bazate pe 440FX, de exemplu, sunt construite pen- tru a satisface această schemă strânsă de tem- porizare. De asemenea, proiectanţii de la Inter- graph au construit un cartuş asemănător SEC pentru a duce un Pentium Pro. Astfel, utilizatorii pot cumpăra un sistem bazat pe Pentium Pro şi apoi să upgradeze sistemul la un Pentium II în viitor. Singura necesi- tate este de a schimba câteva jumpere ce modifică frecvenţa și nivelul de voltaj pen- tru ceasul sistem. La 266 MHz, Pentium II oferă un SPECint95 de 10,8 şi un SPECfp95 de 6,89. Pentru cei care nu rulează teste exo- tice de evaluare pentru a trăi, probabil că se întreabă ce anume măsoară acestea cu adevărat? Evaluările interne de la Inter- graph dezvăluie că un Pentium II la 266 MHz rulează aplicaţiile reale de fiecare zi cu 5 până la 30% mai rapid decât un Pen- tium Pro la 200 MHz (ambele cu 512 KB cache). Pentru un mare număr dintre aces- te aplicaţii, îmbunătățirile de performanță se regăsesc în intervalul de 20-25%. Considerând aceste îmbunătățiri de per- formanta si potenţialul oferit producăto- rilor de a trece înspre clienți economiile realizate cu Pentium II, aş spune că Intel nu ne face de ruşine. Clice Maxfield face parte din echipa tehnică de la Intergraph Computer Systems. Este co- autorul cărţii Bebop BYTEs Back (un ghid neconvențional despre computere)(Doone Publications, 1997). Îl puteți contacta la edi- tors@byte.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adrian Pop] www.agora.ro/byte/ = rii 4k 4 Programare Accesul aplicaţiilor Office97 la bazele de date back-end și actualizarea în loturi a acestora. De Rick Dobson Funcțiile avansate ale ODBCDirect una trecută am lansat o discuţie E "despre ODBCDirect, o tehno- logie client/server care vizează mai ales dezvoltatorii de apli- cații pentru Office 97. Această tehnologie aduce cel puţin trei avantaje programato- rilor de la companii. În primul rând, permite o flexibilitate mai mare pentru prelucrarea datelor de la distanță, pe o cale mai scurtă decât folosirea motorului de baze de date Jet furnizat cu Access, În al doilea rând, prin integrarea ODBCDirect în aplicaţiile Office 97, va creşte valoarea programatorilor Data Access Objects (DAO) şi Visual Basic for Applications (VBA) permițându-le aduce- rea datelor suport (back-end) pe calcula- toarele din companie într-un mod cum n-a mai fost. În al treilea rând, prin vânzarea licenţei VBA la mulţi terți producători, se măreşte numărul căilor prin care se poate utiliza puterea oferită de ODBCDirect. Acest articol se bazează pe cel de luna tre- cută, dar merge dincolo de baze, prezen- tând o serie de funcţii avansate furnizate de ODBCDirect. Prin ce diferă ODBCDirect de alte posi- bilităţi de conectare a bazelor de date? ODBCDirect se leagă la date ODBC mai repede, folosind mai puţine resurse decât Jet. Cu toate că şi Jet are anumite avantaje incluzând posibilitatea cuplării bazelor de date eterogene, formulare fixe şi controale.. Dezvoltatorii de aplicaţii trebuie să aleagă ce le convine mai mult între viteza şi mări- mea mică a funcţiilor din ODBCDirect sau calea ușoară, tradițională, de accesare ODBC de la Jet. Din back-end în Excel Prima mea aplicaţie, pe care am încercat-o, transfera date de la un server SQL într-o tabelă Excel. Această aplicaţie prezintă cum se pot scoate date dintr-o baza de date suport şi transfera într-un mediu prietenos, prezentând posibilitățile interesante oferite de ODBCDirect. Cu toate că acest exem- plu folosește Excel, pentru setările mediu- lui ODBCDirect şi conectarea la baza de www.agora.ro/byte/ date Pubs am folosit același cod ca și luna trecută pentru Access. Această posibilitate de reutilizare a unui cod pentru mai multe aplicaţii Office 97 arată posibilitatea redu- cerii timpului de programare cu ajutorul VBA. Trebuie observate două lucruri privi- toare la codul actual. Singura cale de a bene- ficia de dimensiunea redusă a ODBCDirect este de a-l folosi în exteriorul Access-ului, deoarece acesta încarcă Jet chiar şi în cazul Trebuie făcută o referire explicită la DAO 3.5 ca să folosească ODBCDirect în afara Access. în care se foloseşte ODBCDirect. Pentru Excel sau alte aplicaţii care se bazează pe ODBCDirect, pentru evitarea folosiri întâmplătoare a lui Access, va trebui speci- ficat acest lucru în mod explicit în biblioteca de obiecte DAO 3.5. În Excel alegeţi Refe- rences din meniul Tools, apoi marcați Microsoft DAO 3.5 Object Library, după care se închide fereastra de dialog, ca în figura de mai sus. Listingul „Din back-end în Excel“, din pagina următoare, începe prin crearea unui string, stSQL, care va conţine SQL-ul pen- tru datele care vor fi transferate. Se va crea un obiect querydef bazat pe şirul stSQL. Metoda OpenRecordset va returna în setul de inregistrari (recordset) local, rsYTD, liniile corespunzătoare interogării de la serverul SQL. După câteva operaţii asupra tabelei, un ciclu While ...Wend va copia valorile din obiectele DAO în tabela activă (Sheet1). Metoda Offset va muta celula activă la cea corespunzătoare din tabel, după care se va face atribuirea valorii. Actualizări în loturi din cache O trăsătură a ODBCDirect este posibili- tatea de modificare local, într-un cache, a unor date de la server. ODBCDirect intro- duce posibilitatea actualizării în loturi a datelor aflate pe server. Acest lucru facili- tează descărcarea unui recordset, folosit pentru păstrarea actualizărilor locale a datelor și actualizarea în loturi a înregistră- rilor corespunzătoare de la server. Alţi utilizatori pot edita înregistrări din baza de date, în timp ce dumneavoastră faceţi descărcarea pentru prelucrare locală sau actualizarea acestora pe server. Când editările de date ale altora sunt în conflict cu ale dumneavoastră va apare o coliziune pe server. ODBCDirect include mai multe mecanisme pentru rezolvarea coliziuni- lor. Mai întâi, actualizarea optimistă, în loturi, detectează, numără şi marchează automat coliziunile. În al doilea rând, ODBCDirect furnizează tehnici simple pentru a ignora modificările făcute de alții, prin scrierea peste modificările acestuia . În al treilea rând, vi se permite compararea datelor care au intrat în coliziune. Exem- plul prezintă cum puteţi folosi aceste posi- bilitati. Actualizarea optimista in loturi necesita cel puţin șase pasi: 1)Trebuie creat un spatiu de lucru ODBCDirect. 2)Se setează pen- tru DefaultCursorDriver valoarea dbUse- ClientBathCursor. 3)Se creează o legătură la un server de date prin intermediul unei conexiuni ODBCDirect sau un obiect DAO. 4)Se creează, cu ajutorul metodei OpenRecordset, un recordset local bazat pe datele de la server. Pentru argumentul lockedits trebuie specificat dbOptimistic- Batch. 5)Se efectuează modificările dorite SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 33 Fundamente | Programare Din back-end în Excel “Create row-returning recordset from server “7 cle, titres vid sales FROM titles: “Set qdfYTD = conPubs.CreateQueryDef(“”, Caracteristici ODBCDirect etsot= = SELECT titles. .titiectd,. titles. «2 “Create cached recordset = dbUseClientBatchCursor stConnect = “ODBC:DSN=Pubs;UID=sa;PWD=;”" & _ “DATABASE=Pubs” Set conPubs = wspPubs.OpenConnection _ (So SIL CORNER) stSQL) ‘Insert column headings Sheets(“Sheet1”).Cells(1, Sheets(“Sheet1”).Cells(1, “YTD Sales” “Copy rows While Not rsYTD.EOF ActiveCell.Value = ActiveCell.Value = rsYTD.MoveNext Wend Actualizari in loturi ‘Make connection “admin”, “”, dbUseODBC) Set rsx 1D = qdfYTD. OpenRecordset 1).Value 2).Value Sheets(“Sheet1”).CelIs(2, 1).Activate rsYTD! Title ActiveCell.Offset(0, 1).Activate rsYTD!ytd_sales ActiveCell.0ffset(1, -1)-Activate Set wspPubs=CreateWorkspace( “PubsSession”, _ wspPubs .DefaultCursorbriver sa e Set: rssales-= “fite” Wend “ame co ef lai:căs intIterations=rsSales.BatchCollisionCount pan, For j = 0 To intlterations. rsSales.Bookmark = _ rsSales.BatchCollisions(j) Next j rsSales.Update dbUpdateBatch, True St Sl = SELECT STOR II d “Ord: num, 28 “title id, „aty FROM: Sales” conPubs.OpenRecordset(stSQL, _ dbOpenDynaset, 0, dboptimisticBatch) — ‘Modify local cache and attempt “LO update Server. While Not rsSales.E0F rsSales.Edit rsSales!qty = rsSales!qty + 3 rsSales.Update rsSales.MoveNext rsSales.Update dbUpdateBatch “Force în changes even if there pe recordset-ul local. 6)Se folosește meto- da Update a recordset-ului cu un argument de tipul dbUpdateBatch. Paşii 2, 4 şi 6 sunt critici. Actualizarea optimistă în loturi necesită setarea valorii dbUseClientBatchCursor pentru Default- CursorDriver. Folosirea valorii dbOpti- misticBatch pentru lockedits, in pasul 4, permite actualizările optimiste de lot. Para- metrul dbupdateBatch pentru argumentul de tip (pasul 6) indică faptul că ODBCDi- rect va transmite cache-ul local către ser- ver, ca un lot de înregistrări. Secţiunea de cod „Actualizări în loturi“ este formată din patru blocuri: Primul face conectarea la serverul back-end. Am prezentat acest cod pentru a se vedea exact unde trebuie precizată proprietatea DefaultCursorDriver a spaţiului de lucru. Al doilea bloc creează un recordset: rsSales şi efectuează invocarea actualizări optimiste prin argumentul dbOptimistic- Batch a unei metode OpenRecordset. De asemenea aveţi nevoie de un recordset, care să nu fie read-only obţinut prin folosirea argumentului dbOpenDynaset. Altreilea bloc de cod efectuează o serie de modificări asupra datelor din cache cu ajutorul ciclului While .. Wend. Metoda Update din interiorul ciclului depozitează 34 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 local modificările, iar metoda Update din exteriorul ciclului va transmite serverului actualizările din cache-ul local. Al patrulea bloc prezintă o metodă de rezolvare a coliziunilor. Se vor suprascrie toate coliziunile de la server cu valorile din cache-ul local. După prima actualizare de la sfârșitul blocului trei, ODBCDirect va mar- ca acele înregistrări care au intrat în colizi- une pe server şi va recepționa de la server valorile care sunt în conflict. În exemplu se vede cum să copiem pe server date din cache-ul local și pe urmă să facem actuali- zări în masă ale acestora. Ultima linie folo- seşte argumentul dbUpdateBatch pentru a trimite serverului toate modificările făcute. Parametrul True va forța să se facă modi- ficările asupra datelor de la server Operații asincrone ODBCDirect poate deschide recordset-uri, querydef-uri şi conexiuni asincrone. De asemenea vă permite să vă mutaţi, în mod asincron, pe ultima înregistrare dintr-un recordset. Fiecare dintre aceste funcţii pot necesita timp. Să considerăm mutarea pe ultima înregistrare din cele 2000000 de pe un server îndepărtat. Funcţiile asincrone furnizate de ODBCDirect vă permit uti- lizarea pe plan locala timpului de aşteptare ca serverul să răspundă comenzii. Va trebui să realizați un cod care verifică terminarea activităţii asincrone. Proprietatea stillExe- cutinga unui obiect vă permite rularea unor operaţii în timp ce se aşteaptă ca această proprietate să devină false sau să întreru- peti executia dacă durează prea mult. Se recomandă folosirea tranzacţiilor pentru realizarea operaţiilor care efectuea- ză modificări în baza de date îndepărtată. Acest lucru va permite programului să refacă toate modificările în cazul în care operaţia este abandonată sau dacă nu s-a realizat într-o perioadă de timp dată. ODBCDirect oferă căi puternice pen- tru a adăuga valori la o bază de date suport. Programatorii DAO şi VBA au noi posibili- tăţi de a prezenta utilizatorilor datele suport, într-o formă familiară, prietenoasă. Sper ca Microsoft să considere necesară introducerea evenimentelor în ODBCDi- rect, astfel încât să fie mai ușoară folosirea funcţiilor asincrone. BI Rick Dobson, Ph.D. este preşedintele firmei CAB Inc. care oferă consultanţă pentru proiec- tare de baze de date și Internet. Puteţi trimite e-mail la: Rick_Dobson@msn.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâs2l6) www.agora.ro/byte/ Noua denumire a societății SIROM GRAPHICS COMPUTERS S.A. este: Str. Av. Radu Beller, nr. 25, sector 1, 71251 București Tel: 230.04.78 — Fax: 230.04.79 é-mail: sgi@sirom.emat.sgi.com URL: http://sirom.kappa.ro lsthnricad Nietrihstar Authorised Distributo! Napoleon sea luptat pentru ea. Vlad Tepes a ee pentru ea. s-o cumpăraţi § XIII) Graphics ae MIPS R5000 180 MHz Processor 32-bit Double-Buffered Graphics Hardware Texture Mapping Image Processing Engine Video Compression Engine Web-integrated User Interface 32 MB Memory SDRAM ECC 2 GB Ultra SCSI System Disk 17° Monitor, 1280x1024 100BaseTX / 10BaseT Ethernet CD-ROM IRIX 6.3 - UNIX Operating System Atât de multă putere faţă de un biet PC! Soluţii completa pentru: Proiectare asistată, inginerie asistată World Wide Web authoring & serving DS RES erai 0 IP Ata n Ha oo SR cP Fo ce SI: a ale Computer Graphics GIS, Desktop Publishing, Baze de Date (Oracle / Informix), Modelare Moleculara ActiveX CLARIFICAT Este penetrant. Este omniprezent. Dar ce este, mai exact, ActiveX? De David Chappell si David S. Linthicum acă utilizaţi un calculator, atunci ActiveX face pro- we st ig babil parte din viata dumneavoastra. Va place, sau nu, S i ste m i a d | st a N ta tehnologiile ActiveX au devenit parte esentiala a unel- telor şi aplicaţiilor Microsoft şi îşi găsesc locul chiar ca şi parte a sistemului de operare Microsoft. Ce impact are ' ActiveX? Cum influenţează milioanele de proiectanți orientaţi Micro soft spre Microsoft şi zecile de milioane de utilizatori? Răspunsul la Transaction Server aceste întrebări necesită mai întâi abordarea altei întrebări şi anume una care se dovedeşte a fi dificilă: Ce este mai exact ActiveX? În primul rând, scăpaţi de ideea că eticheta ActiveX se referă la o tehnologie sau un grup de tehnologii bine definite, căci nu este aşa. În schimb, ActiveX este o marcă, aga cum este Calvin Klein sau Ford. Ca şi la alte mărci, produsul referit se poate schimba în Server COM timp. Totuşi, tehnologiile grupate sub umbrela ActiveX nu sunt com- plet disparate. Multe dintre ele (dar în nici un caz toate) sunt în- tr-un fel legate de Internet si Web. Mai important este ca toate tehnologiile ActiveX sunt realizate cu folosirea modelului COM (Component Object Model) de la Microsoft. Dar pasul următor, evident, definirea lui ActiveX, care să cuprindă toate tehnologi- ile bazate pe COM, este greşit. COM și-a găsit utilizarea în aproape orice face Microsoft mai nou, inclusiv Microsoft Office si Win- dows si, in mod clar, aceste produse nu fac parte din familia ActiveX. Oricât este de neclară, trebuie să acceptăm aceasta nofi- une orientată spre marketing, care este ActiveX, căci este singura potrivită. Dar nu este oare ActiveX un rezultat al OLE (Object Linking and Embedding), tehnologia de documente compuse de la Microsoft? De fapt, nu este oare ActiveX doar o denumire nouă pentru ceea ce odinioară era OLE? Răspunsul la ambele întrebări este: „da, într-un fel.“ Istoria începe cu OLE, o tehnologie pentru realizarea docu- Stub COM 36 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Sistem local ActiveX se pot lansa în același mod Clientul apelează CoCreatelnstace. Dacă apelul nu specifică un PR echipament la distanţă, atunci apelul CO WV, : verifică baza de date locală din _ COM Registry pentru a localiza componenta apelată. Nia ae g COM 2 Server extern procesului Dacă avem componentă locală concepută ca server extern procesului (de ex. Excel), clientul face iniţializarea și comunică prin COM. Sistem la distanţă 9 CO VI Stub COM Server COM 3 Server la distanta extern procesului Dacă avem componenta la distanță, dar clientul nu a specificat un sistem la distanţă, Registry de la client va conţine numele echipamentului pe care trebuie creată componenta. Un cod COM sistem examinează Registry de la acel echipament pentru a afla numele executabilului. Dacă clientul specifică explicit sistemul la distanţă, Registry de la client este sărit și COM face acces direct la Registry de la sistemul specificat pentru a determina executabilul ce se lansează. În ambele cazuri, clientul și componenta comunică folosind DCOM. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 37 Cover Story ActiveX clarificat mentelor compuse. Pe când prima versiune OLE aborda doar documentele compuse, versiunea următore, OLE 2, a introdus COM. COM a rezultat din dorinţa pro- iectantilor OLE ca acesta să ofere un meca- nism mai general, care să permită unei bucăţi de software oferirea de servicii alteia. Astfel, în timp ce OLE 2 a fost prima tehnologie care l-a utilizat, modelul COM nu este legat într-adevăr semnificativ de documentele compuse. În scurt timp şi rapid, COM a început să fie utilizat în tehnologii care nu aveau nimic comun cu documentele com- puse. Astfel că acum Microsoft dispunea de o tehnologie frumoasă şi generală de infra- structură, dar nu era un produs, şi avea nevoie de un nume de marcă. Vrăjitorii de la departamentul de marketing, poate în mod nefericit, au ales OLE ca numele mărcii. Luând decizia de a nu mai considera numele drept acronim, Microsoft a început să a- dauge eticheta OLE la orice tehnologie care utilizează COM. Majoritatea acestora, desigur, nu aveau nimic de a face cu docu- mentele compuse, astfel că firma a pierdut mai mulți ani, încercând să ne convingă că OLE nu se mai referea doar la documente compuse. Apoi, în primăvara lui 1996, firma s-a răzgândit din nou. S-a ales un nume nou de marcă, ActiveX, şi OLE a fost din nou desti- nat să se refere doar la documentele com- puse. Şi pe când, o dată, OLE a fost nume de marcă pentru toate tehnologiile bazate pe COM, COM a devenit acum atât de răspân- dit încât nu mai este posibilă utilizarea unui singur nume pentru orice. Rezultatul este situaţia într-adevăr confuză de azi: ActiveX se referă la un set vag definit de tehnologii bazate pe COM, OLE se referă doar la doc- umente compuse. Şi COM, care era oricum, totdeauna, lucrul cel mai important, devine din ce în ce mai utilizat în lumea Microsoft. O observaţie importantă, care trebuie făcută aici, este că deși eticheta de marketing, aplicată multor tehnologii bazate pe COM, s-a schimbat, COM nu s-a schimbat. „Speci- ficaţiile de bază COM au rămas stabile din 1993, dupa cum afirma Joe Maloney, man- ager pentru grupul COM la Microsoft. „Am adăugat funcţii în plus, dar definiția a ceea ce este COM a rămas consistentă“. Apli- caţiile scrise conform specificaţiilor COM iniţiale lucrează şi astăzi, fără modificări Ideea unui model de obiecte, separat de limbajul de programare, poate părea stranie. Intelegem că un obiect poate fi în C+ + sau Java, dar ce este un obiect COM? Un mod simplu de a ne imagina COM este tehnolo- gia de împachetare, un grup de convenții şi biblioteci de suport care permit interacți- uni între diferitele bucăți de soft, într-un mod 38 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 consistent, orientat obiect. Obiectele COM pot fi scrise în tot felul de limbaje, inclusiv C++, Java, VisualBasic şi altele, și pot fi implementate în DLL-uri sau în executabile proprii care se execută ca procese distincte. Un client care utilizează un obiect COM nu trebuie să știe nici în ce limbaj a fost scris, nici că se execută într-un DLL sau ca proces se- parat. Pentru client nu are importanță. Existenţa unei asemenea abordări ge- nerale, pentru împachetarea softului, se dovedeşte deosebit de utilă. Aplicațiile care încărcarea datelor adecvate. Aceste obiecte trebuie să încarce datele proprii, persistente. COM asigură suport pentru mai multe mecanisme de persistenţă. Cea mai simplă este persistenţa bazată pe fişiere, unde un. obiect doar încarcă datele persistente, din- tr-un fişier. Pentru situaţii mai complexe, există şi o soluţie bazată pe COM numită memorare structurată (structured storage). Prin această soluţie, în fiecare fişier există ceva analog unui sistem de fişiere. Realizată din memorări (storages), care sunt asemenea Tranzacţii si componente (e tradițională cu tranzacţii comu- nică unui server de tranzacții că trebuie să înceapă o tranzacție, face modificările, apoi spune serverului de tranzacții să comită (com- mit) sau să abandoneze toate modificările. Dar această abordare tradițională nu funcționează atunci când tranzacţiile sunt efectuate de componente. De ce? Amintiti-va ca scopul prin- cipalal dezvoltării pe bază de componente este ca să se permită dezvoltarea de aplicaţii com- puse din părți realizate independent. Dacă fiecare componentă ar fi totdeauna utilizată sin- gură, structura tradițională „începe tranzacţia, efectuează operaţii, comite sau renunță“, ar funcţiona. Dar dacă doriţi să combinaţi mai multe componente într-o singură tranzacţie, nu este posibil ca fiecare componentă să aibă propria cerere de început de tranzacție. Soluţia Microsoft Transaction Server este cănu permite unei componente să decidă începerea "poate fi configurată administrativ, ca să poată unei tranzacții. În schimb, fiecare componentă cere tranzacție. Atunci când clientul creează o componentă care poate cere tranzacţie, MTS pornește automat tranzacţia. Dacă acea com- ponentă comite sau renunţă la tranzacţie, MTS efectuează tranzacţia cerută de componentă. Dacă componenta creează o altă componentă, și noua componentă solicită de asemenea o tranzacţie, MTS poate include automat schim- bările făcute de noua componentă în cadrul tran- zacţiei. Când această a doua componentă comite sau renunţă la operaţii, MTS ia la cunoștință dar nu termina tranzactia. Asta pana ce componenta părinte comite sau renunţă si face ca MTS să termine tranzacţia. Această abordare permite ca același fișier binar de com- ponentă să poată fi utilizat în propria tranzacție sau cu altele împreună, într-o singurătranzacție. -David Chappell conlucrează, pentru a oferi utilizatorului sen- zaţia unui document compus, de exemplu, pot implementa acea colaborare ca inter- acțiune între obiecte COM (ceea ce este exact ce se întâmplă cu documentele OLE compuse, de azi). Un cod descărcat de pe un server Web, pentru execuţie într-un brow- ser, se poate prezenta ca obiect COM pen- tru browser, oferind o modalitate standard de împachetare a codului descărcabil ( este ceea ce fac controalele ActiveX). Poate fi specificat chiar şi modul de inter- acţiune a unei aplicaţii cu sistemul de ope- rare local, folosind COM (şi API-urile noi, pentru Windows şi Windows NT sunt defi- nite acum, deseori, ca obiecte COM). In ciu- da originii sale, legate de documentele compuse, COM poate fi aplicat în mod util la multe probleme software. Persistenta Crearea unui obiect COM prin incarcarea codului adecvat este bună, dar este suficien- tă? Pentru anumite obiecte avem nevoie doar de cod, dar multe obiecte au nevoie şi de directorilor şi fluxuri (streams), asemenea fişierelor, memorarea structurată permite unor obiecte COM (care se pot executa în mai multe aplicaţii diferite) să utilizeze par- tajat același fişier. Atunci când un program client creează un obiect COM, este responsabilitatea clien- tului săspună obiectului locul unde îşi găseşte datele persistente (dacă are). Pentru obiectele COM, care trebuie să încarce date persis- tente, clienţii trebuie să facă două lucruri: să creeze obiectul şi să-i spună unde găseşte datele persistente. COM mai permite şi alt- fel de persistent, dar fişierele simple și me- morarea structurată sunt cele mai comune. Moniker Pentru mulţi clienţi, crearea şi iniţializarea unei anumite instanţe a obiectului este un lucru perfect acceptabil. În anumite cazuri, totuşi, este o cerință prea mare faţă de client să facă acest lucru. Un obiect poate necesita 0 iniţializare foarte complexă, de exemplu, un client poate avea nevoie să uti- lizeze multe obiecte COM, fiecare cu cerințe ActiveX clarificat Cover Story Active Platform Pe Platform este viziunea lui Microsoft despre lume. Ea utilizează controale ActiveX ca mecanism de interacțiune cu utilizatorii și pen- tru automatizarea oricăror activităţi, pornind de la monitoare de prelucrare tranzacţii (TP) care știu COM și terminând cu serverele Web. Are două parti: Active Server si Active Client. Active Server este de fapt treimea din mijloc, care oferă loc pentru logi- ca afacerii și procesare primară pentru aplicaţii și utilizează componente sau ASP (Active Server Pages). Tehnologiile fundamentale pentru Active Client? Este înglobat în Microsoft Explorer 3 și 4, și poate face parte din aplicația dumneavoastră client / server prin ActiveX. La soluții Windows, Active Platform oferă o platformă rezonabilă de dezvoltare de aplicaţii scalabile, de partea serverului. Deoarece Active Server îmbină uneltele și tehnologiile de larg consum cu produse de vârf ca monitoarele TP, grupurile mici sau aplicaţiile intranet nu vor încărca peste capacitate Active Server. În timp ce Active Platform se adresează unor medii diferite, ea depinde prea mult de Internet Explorer ca să ofere soluție pentru client. Explorer apare și pe unele platforme diferite de Win- dows, dar cel mai bun suport și ultimele versiuni sunt pentru Windows. - David S. Linthicum Server includ NT Server, MTS (Microsoft Transaction Server), servicii de administrare a datelor, servicii de directori, servicii Web și servicii de rețea. MTS combină facilitățile tradiționale de la monitoare, ca interogarea (polling) firelor și multiplexarea bazelor de date, cu modelul de programare Microsoft, bazat pe componente. Alte componente de la Active Platform, ca serviciile de administrare date, îmbunătățesc OLE DB și ODBC pentru accesul la surse de date ca DB2, Oracle și SQL Server. Active Directory oferă nivelul de servicii de directori pentru DCOM (Distributed COM), permițând obiectelor aflate la distanță să se găsească pe rețea. Serviciile Web sunt realizate în jurul la ISS (Internet Information Server), oferind mecanisme de scriptare prin ASP pentru dezvoltarea de aplicaţii Web de - partea server. Serviciile de rețea sunt rea- lizate cu DCOM, permiţând controalelor să se conecteze pe reţea, prin MS-RPC sin- cron. Active Client este multiplatformă. Microsoft speră să poată oferi tehnologia pentru o gamă largă de SO, cu toate că în condiţiile proprii, planul constă din utilizarea de HTML standard, a variantei proprii Microsoft de mașină virtuală Java (JVM), și un motor pen- tru script care utilizează VBScript de la Microsoft și JScript (Versiunea JavaScript de la Microsoft). Deci, unde întâlniți Active Lumea ActiveX Active Client (de ex. Internet Explorer) HTML Script Componente Servicii Protocoale standard: | , HTTP, TCP/IP, IPX/SPX |, Intranet, Internet, extranet Arhitectirile paralele Active Platform permit o mobilitate ridicata a componentelor de la client la server. Active Server (e.g., IIS, MTS) HTML Script Componente Servicii sistem Active Directory = 9 Servicii de - £ ns © | componente Ş = £ S| Securitate |? = ecuritate Retea Protocoale standard: HTTP, TCP/IP, IPX/SPX diferite la creare / initializare. Pentru a mas- ca această complexitate, se defineşte în COM noțiunea de moniker. Un moniker este un obiect COM, ca ori- care altul, dar are o funcţie specială: orice instanță a unui obiect moniker știe modul de creare şi iniţializare a exact unei alte instanțe specifice a obiectului COM. Monikerii fac ceea ce clienţii ar putea face singuri, crearea şi inițializarea obiectului, dar maschează detaliile față de clienţi. Dar monikerii sunt şi ei obiecte COM şi au datele persistente proprii (dacă n-ar avea, nu ar şti ce referință de obiect realizează). Pentru a utiliza un moniker, clientul trebuie deci să creeze, mai întâi, şi să inițializeze monikerul şi apoi să-i ceară să initializeze obiectul referit. Acest lucru pare stupid. De www.agora.ro/byte/ ce nu poatesă creeze clientul singur referința finală? Ce facilități oferă un moniker? În multe cazuri, răspunsul este: nici unul. Clienţii obiectelor COM creează şi initia- lizează deseori singur acele obiecte, evitând monikerii. Dar există cazuri în care crearea şi iniţializarea unui obiect este atât de com- plexă şi dependentă de moment, sau doar obositoare, încât recurgerea la un moniker simplifică viața clientului. Un exemplu este conectarea la un document cu legături în OLE, care a fost prima utilizare pentru moniker, dar sunt și altele. Internet Explo- rer de la Microsoft, de exemplu, se bazează pe monikeri, ori de câte ori un utilizator acce- sează un URL. Automatizare Ca şi alte tipuri de obiecte, obiectele COM oferă metode ce pot fi apelate de către clienți. Aceste metode sunt oferite prin interfeţe care grupează metodele în colecţii cu nume unice. Obiectele COM de azi pot prefera să-şi expună metodele prin două tipuri de inter- feţe diferite. Prima opţiune este numită vtable interfaces şi lucrează bine atunci când clienţii, care apelează aceste metode, sunt realizați în C+ +. A doua opţiune este dis- pach interfaces (prescurtată de obicei ca dispintrefaces) şi se comportă bine atunci când clienţii sunt realizați în limbaje mai sim- ple, ca Visual Basic (cu toate că pot fi utilizați şi de către clienţi C++). Din motive legate, din nou, de marketing, expunerea metode- lor prin dispinterface a devenit cunoscută ca SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 39 Cover Story | ActiveX clarificat ducerea de conţinut executabil de pe situri Web necunoscute, poate fi riscantă. Cine stie ce va face aceasta mica aplicatie, o data insta- lată pe sistemul propriu. Au apărut două concepte principale de secu- ritate, în lupta împotriva unor exe- cutabile malițioase: semnarea codu- lui și modelul de cutie cu nisip (sandbox). ActiveX folosește semnarea codului, mai specific, tehnologia Microsoft Authenicode. Auten- thicode vă permite să verificați originea unui control și să-i stabiliți gradul de încredere și siguranță. Dacă un control vă distruge sis- temul, știți măcar pe cine să bateti. Autorităţile de cerificate indepen- dente (CA), ca VeriSign, elibereaza semnaturile digitale pentru mar- carea codului. Proiectantii trebuie să plătească pentru certificate, și pentru a fi luaţi în considerare tre- buie să treacă printr-un proces de verificare. Semnătura digitală con- stă din 1024 de biţi și este astfel practic imposibil de falsificat. Authenticode se bazează pe propunerea Microsoft pentru sem- narea codului, aflată acum în evalu- are de către World Wide Web Con- Securitate ActiveX sortium. Authenticode utilizează cer- tificate de criptare conforme cu X.509v3 și standardele de semnă- tură PKCS 47 și 410. Semnătura digitală folosește atât cheie publică cât și cheie privată, cunoscute ca pereche de chei. Doar proprietarul cheii private cunoaște cheia pri- vată și cheia publică este disponi- bilă pentru toată lumea. Cheia pri- vată este folosită la generarea semnăturii și cea publică pentru validare. În mod diferit, cutia cu nisip de la Java oferă securitate foarte restric- tiv. Un applet nu poate executa funcţii sistem neautorizate (de ex. alocare memorie), sau scrie / citi de pe disc sau alte echipamente. Deoarece unii proiectanți au con- siderat cutia cu nisip prea restric- tivă, versiunile recente de Java Development Kit asigură suport și pentru semnarea codului și grade diferite de protecţie. Ca urmare, dacă un applet este semnat și de încredere, poate ieși din cutie într-un alt domeniu de protecţie unde poate face |/O de fișiere, de exemplu. Costurile sunt un alt element. Dacă veţi adăuga semnătură la codul dumneavoastră, va trebui să Authenticode(tm) Security Technc Authenticode vă avertizează că sunteţi în curs de instalare a unui soft, dar nu vă protejează, după ce acceptați continuarea. plătiți CA. În timp ce marii proiectanți suportă mai ușor costurile, cei care produc shareware în pivniţă s-ar putea să nu-și poată permite certi- ficarea sau să nu treacă de veri- ficările necesare pentru CA. -David S. Linthicum automatizare. Numele de automatizare a fost dat din cauza modului în care sunt utilizate aceste interfeţe. Proiectanţii de aplicaţii desktop au dorit să permită ca şi alte softuri să acceseze funcţii din aplicaţiile lor. Acesta este un caz croit pentru COM, deoarece raţiunea de a fi a acestuia este să permită unei bucăţi de soft să-şi expună serviciile pentru alta. Deoarece majoritatea programelor, care ar dori săuti- lizeze serviciile acestor aplicații, se presupune „că vor fi scrise în Visual Basic, proiectantii de aplicaţii au ales să-și expună metodele cu dispinterface şi nu interfeţe vtable. Şi, de vreme ce acest lucru permite scrierea unor programe care pot executa automat, să zicem, operaţii repetitive de calcul tabelar, care altfel ar fi trebuit făcute manual, uti- lizarea de dispinterface a ajuns să fie cunos- cută ca automatizare. Azi, dispinterface se utilizează în tot felul de situaţii, multe dintre ele fără nici o le-. gătură cu automatizarea utilizării aplicaţii- lor desktop. Totuşi, numele a rămas, adăugând încă un nume derutant la cele exis- 40 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 tente într-un domeniu care era deja destul de confuz. Informatica distribuita Prima variantă COM a presupus că obiectele COM şi clienţii lor se executau pe același echipament (cu toate că puteau fi în cadrul aceluiaşi proces sau a unor procese diferite). La început, totuşi, proiectanții COM aveau intenţia de a adăuga facilități pentru clienți, pentru crearea şi accesarea obiectelor aflate pe alte echipamente. Cu toate că COM a apărut prima dată în 1993, DCOM (Dis- tibuted COM ) nu a devenit atractiv decât după lansarea lui Windows NT 4.0, la mijlocul lui 1996.Fiind, fără îndoială, un membru important al familiei ActiveX, DCOM este disponibil acum și pentru Win- dows 95 (dar nu aşteptaţi versiunea Win- dows 3.1 căci Microsoft afirmă că nu va exista). DCOM nu schimbă în fond multe în felul în care un client creează şi inter- acţionează cu obiecte COM. De fapt, ar putea să nu modifice nimic, clientul putând utiliza exact același cod pentru accesul la obiecte locale ca şi la cele distante. În multe cazuri, totuşi, clientul poate prefera uti- lizarea câtorva extensii DCOM (cu toate că acestea lucrează şi cu obiecte locale, pro- iectantii COM depunând eforturi ca clienții să nu ştie unde se execută obiectele). DCOM mai include un mecanism de securitate dis- tribuită, oferind autentificare şi criptarea datelor. Windows NT 5.0, care trebuie să apară anul viitor, va adăuga facilități Ker- beros şi alte protocoale de securitate la DCOM. Şi, pentru a localiza obiectele COM pe alte echipamente, DCOM poate utiliza azi servicii director simple ca DNS (Domain Name System). Din nou, NT 5.0 va lărgi paleta de opţiuni cu suport pentru Microsoft Active Directory, bazat pe DNS şi LDAP (Lightweight Directory Access Protocol). Concurentul tradiţional pentru DCOMa fost CORBA (Common Object Request Bro- ker Architecture) de la Object Management Group, care este integrat în multe produse disponibile comercial, ca Orbix de la Iona si VisiBroker de la Visigenic. Recent, a apărut ActiveX clarificat Cover Story Java RMI (Remote Method Invocation) ca o altă opţiune de suport pentru obiecte dis- tribuite. Spre deosebire de CORBA şi DCOM, care ambii permit comunicarea între obiecte scrise în diferite limbaje, RMI se concentrează asupra comunicării între obiecte implementate în Java. Această limi- tare implică, în mod cert, constrângeri, dar duce și la simplitatea utilizării RMI. În plus, realizatorii RMI au beneficiat de plăcerea de a proiecta protocolul lor in mod specific pen- tru Java, ceea ce le-a permis o conformitate excelentă cu facilitățile limbajului ( COM, pe de altă parte, trebuie să trateze trans- formările între diferitele sisteme de tipuri din diferite limbaje, un lucru totdeauna neplăcut). Scrierea unui server DCOM care ar deservi doar câţiva clienţi este relativ simplă. Totuşi, realizarea unui server eficient DCOM pentru sute de clienți, sau câteva mii, este mult mai complicată. Pentru a uşura scrierea unor servere DCOM scalabile, Microsoft oferă MTS (Microsoft Transaction Server). MTS oferă suport pentru tranzacții şi oferă în plus ser- vicii ca urmărire automată și refolosire inteligentă a obiectelor. Chiar şi aplicaţiile care nu au nevoie de tranzacţii pot benefi- cia de folosirea MTS, deoarece ușurează mult scrierea serverelor scalabile. De fapt, Microsoft încurajează proiectanții ca să-și scrie aplicaţiile MTS în Visual Basic, o opţi- une ce poate fi calificată cu greu drept tradițională, pentru proiectanţii de servere pentru firme. Fiecare aplicaţie MTS trebuie scrisă ca unul sau mai multe obiecte COM, implementate ca DLL. Pentru client, MTS este transparent, clientul utilizând obiectele COM, ca totdeauna până acum. Standarde pentru componente Dezvoltarea de aplicaţii, pe bază de compo- nente, promite posibilitatea construirii apli- caţiilor asemenea felului în care se asam- blează dispozitivele electronice: din componente prefabricate. Componentele bazate pe COM, pentru desktop, sunt cunos- cute ca și controale AcvtiveX. (O greşeală obişnuită de terminologie este confundarea lui „ActiveX“, eticheta pentru o gamă largă de tehnologii, cu „controale ActiveX“ o tehnologie specifică din această familie). Un control ActiveX este doar un obiect COM, conform unor standarde privitoare la modul de interacțiune cu clientul. De exemplu, un control ActiveX trebuie să-şi expună me- todele prin automatizare, adică dispinter- face. Această interacțiune standardizată per- mite utilizarea aceluiași control în multe contexte diferite. În spatele interfeţelor stan- dard, un control ActiveX poate face virtual Java și ActiveX iS ontroversa este intre Java si ActiveX. Pen- tru a o înțelege, totuși, este important să nuuitaţi că atât Java, cât și ActiveX, sunt etichete aplicate unei game largi de tehnologii. Controalele ActiveX și JavaBeans se con- curează însă reciproc și proiectanți trebuie să aleagă, atunci când realizează o componentă. Dar nu se exclud reciproc, fiecare fiind adec- vat unei anumite situații. Atât controalele ActiveX, cât și appleturile Java și Beans asigură suport pentru arhitectura În cazul appleturilor Java, JVM (Java Virtual Machine) interpretează codul octet și con- trolează accesul la resursele sistem. JVM eliberează appleturile de detaliile SO gazdă și astfel appleturile se pot executa pe orice plat- formă care dispune de JVM. Trebuie să se poată. Spre deosebire de ele, controalele ActiveX tre- buie să se înregistreze în Registry din Windows și să se execute ca aplicaţii Windows native. Compromisul este între portabilitate și per- formanță. Orice versiune de cod Java este mul- tiplatformă, atât timp cât există suport JVM pen- tru platformă. Dar performanţele Java nu sunt extraordinare și, în mod implicit, subsistemul de securitate Java nu permite accesul la facilități native, ca I/O de fișiere sau echipamente. Ast- fel Java este soluția optimă pentru cei care tre- de „aducere o dată, execuţie de mai multe ori“. „corespondentele Java. Mai mult, majoritatea buie să asigure suport pentru o varietate de SO și procesoare și acceptă să scrie aplicaţii care evită mecanismele de securitate. În timp ce Java este soluție bună la toate, ActiveX este maestru pentru una: Win32. Con- troalele ActiveX funcţionează exact ca şi apli- caţiile Windows native și au acces astfel la toate facilitățile native, ca șirurile de așteptare impri- manta, I/O fișiere și chiar și memorie. Pentru securitate, ActiveX depinde de sistemul Authen- ticode de la Microsoft (vedeți și caseta: „Secu- ritatea ActiveX“). Utilizarea facilitatilor native de la Windows înseamnă că execuţia controalelor ActiveX se face cu viteza nativă, mai rapid decat uneltelor client/server, ca Visual Basic, Delphi și PowerBuilder asigură acum suport pentru dezvoltarea controalelor ActiveX, folosind lim- baje și unelte native. În fine, multe unelte și apli- catii Windows pot utiliza controalele ActiveX, deci acestea nu sunt limitate la browser. Care vă convine? Evaluaţi fiecare, după faci- lități și limitări. Este bine să adoptați controale ActiveX pentru aplicaţii în medii omogene Win- dows, iar Java corespunde mai bine pentru situ- aţii cu multe platforme. Este mai bine decât să forțați aplicaţiile sub presiunea standardelor sau, mai rău, cruciadelor între credinţe. -David S. Linthicum orice şi sunt disponibile azi controale de la diferite firme de soft, care implementează diferite funcţii. Controalele ActiveX sunt scrise ca şi DLL-uri şi, astfel, ele trebuie să fie încărcate într-un fel de container, căci nu se execută autonom. Containerul generic pentru con- troale ActiveX a fost Visual Basic (de ce cre- deţi că a fost necesară utilizarea unor dispin- terface?), dar azi există mai multe opţiuni. Un exemplu deosebit de important de con- tainer pentru controale este navigatorul Web de la Microsoft, Internet Explorer. De fapt, recunoaşterea faptului că un navigator poate fi container pentru control (şi recunoaşterea faptului că altfel appleturile Java ocupă piaţa) a făcut ca Microsoft să modifice semnifica- tiv atât tehnologia, cât și numele dat com- ponentelor desktop bazate pe COM. Ceea ce cunoaştem astăzi ca şi controale ActiveX au fost iniţial controale OLE, care trebuiau să implementeze un număr mare de metode. Acest lucru le făcea mari, dar ce dacă? Se încărcau de pe discul local al echipa- mentului, într-un container ca Visual Basic. Concepţia era că nu avea importanță dacă un control era de sute de kilo-octeti sau cati- va mega-octeti. Dar, dacă se încărca un control într-un navigator Web, existau şanse mari ca transferul să fie făcut printr-o legă- tură telefonică lentă, pe Internet. Acum, dimensiunea controlului a devenit de impor- tanță vitală şi cerința ca proiectantul să nu implementeze nimic decât strictul necesar s-a impus pentru a nu afecta timpul de trans- fer. În consecință, cam în aceiaşi perioadă s-a modificat și denumirea, Microsoft decretând că ceea ce se numeau acum controale ActiveX puteau implementa doar facilităţile de control absolut necesare, fără adaosuri inutile. Pentru câţiva ani, competitorul principal pentru ActiveX a fost OpenDoc, promovat de Apple şi IBM. Azi, totuşi, ambele organi- zaţii de suport pentru OpenDoc, au declarat oficial că acesta a murit. În schimb, majori- tatea oponenților Microsoft s-au aliniat în spate la JavaBeans, o arhitectură de compo- nente bazate pe Java. Spre deosebire de con- troale, care sunt strâns legate de Windows şi sunt distribuite ca fişiere binare specifice pen- tru echipamente, un Java Bean se poate executa oriunde. Compromisul, desigur, este căun Bean nu beneficiază de toate facilităţile mediului local, fără o compromiterea porta- bilităţii. Pentru multe aplicaţii, ca de exem- plu scrierea unei componente ce poate fi adusă de pe Internet-ul public, Java Beans SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 41 Cover Story ActiveX clarificat este o opţiune excelentă. Azi, există o piaţă în creştere accelerată pentru componente desktop, majoritatea cărora se realizează sub formă de controale ActiveX (există relativ puţine Java Beans). Standardele pentru componente server au apărut mai încet, totuși. Pe desktop, navi- gatoarele Web şi mediile de programare ca VB şi Power Builder sunt opţiunile evidente pentru containere, dar ce trebuie să fie con- tainerul pe server? Ei bine, o alegere exce- lentă pentru container de componente, de partea server, este serverul de tranzacții și Microsoft promovează propriul MTS. Concurenţii lui Microsoft sunt dezamăgiți când văd că MTS şi NT câştigă teren în mod semnificativ. Cel mai promiţător efort din partea lor, pentru realizarea unui standard pentru componente de partea server, este o extensie Java Beans numită Enterprise Java Beans. Această specificaţie defineşte inter- feţele spre un server de tranzacții, asemănă- tor cu MTS, şi suporterii speră să convingă furnizorii independenţi de soft ca să-şi scrie componentele server ca Beans şi nu ca şi com- ponente COM. Microsoft este in fata pe aceasta piata, MTS se livreaza in 1996, în timp ce specificatia pentru Enterprise Java Beans este noua si nu sunt inca disponibile produsele pentru suportul ei. Viitorul pentru Activex Este corect să spunem că tehnologiile ActiveX vor fitotdeauna mai adaptate lumii Windows şi Windows NT. Dar, indiferent de cât de mult îşi promovează Microsoft pro- priul SO, majoritatea organizaţiilor vor avea totdeauna o anumită diversitate, mediile realizate cu furnizor unic nu se prevăd. În e măsură ce popularitatea ActiveX crește, apar și mai multe unelte de dezvoltare de con- troale ActiveX. Deoarece acesta este independent de limbaj, aproape orice unealtă tradițională de dezvoltare poate construi și dis- tribui controale ActiveX. Cele mai populare unelte includ Delphi de la Borland, PowerBuilder de la Pow- ersoft și un arsenal de la Microsoft, înfrunte cu Visual Basic, Visual C++ si Visual J++. Cadre Există mai multe căi de creare a controalelor ActiveX utilizând 3GL, care includ: 3 Utilizarea MFC (Microsoft Foundation Classes) 3€ Utilizarea ATL (ActiveX Template Library) *€ Utilizarea BaseCtrl Framework Majoritatea dezvoltărilor recente ActiveX utilizează MFC, deoarece MFC este prezent de cel mai mult timp şi este cunoscut de multi proiectanți în C++. De asemenea, în mod deosebit de alte tehnici, MFC permite proiectanților să fie atenți la comportamentul obiectului și nu la interfață. Dezavantajul (mai ales pen- tru distribuție pe Internet) este dimensiunea controalelor și necesi- tatea unui DLL care să existe cu con- tainerul. ATL poate genera cod, de câte ori este nevoie, folosind configuratoare (template). Astfel, nu mai aveţi nevoie de biblioteci sau DLL-uri, care tre- buie livrate împreună cu controlul. ATL vă cere să derivați o clasă din mai multe clase de bază existente ca Unelte de construit controale şi configuratoare. În mod tipic, proiectanții vor folosi un Wizard pen- tru a crea clase automat. ATL are și dezavantaje. Este mult mai greu să lucraţi cu interfeţe folosind ATL, deoarece trebuie să creaţi fiecare interfață necesară pentru aplicația proprie. În plus, ATL nu asigură suport pentru Class Wizard, care poate să păstreze automat fișierele ODL (Object Description Lan- guage) și IDL (Interface Definition Language) sincronizate cu codul. Soluţia lasă mult de dorit. BaseCtrl este o bibliotecă mică, asemănătoare cu ATL, dar fără con- figuratoare. BaseCtrl este asa de mică, încât Microsoft nu asigură suportul pentru ea. Împreună cu BaseCTRL se livrează mai multe structuri de controale. Deși BaseCtri oferă un model ușor de înțeles, de dezvoltare de controale ActiveX, nu este mult mai simplu decât ATL și nu oferă așa flexibilitate. În acest moment, este o opţiune greșită pen- tru proiectantii de controale ActiveX. Unelte Visual C++ de la Microsoft a fost pri- ma unealtă cu facilităţi de creare de controale ActiveX. Azi el oferă cele mai multe controale pentru pro- iectantii ActiveX. Visual J++ poate si el crea controale ActiveX. Acest fapt strică somnul multor puriști Java, și este o revenire bună din partea lui Microsoft, atunci când se ceartă pe tema ActiveX fata de Java. Cu toate că două dintre uneltele Borland, JBuilder și IntraBuilder, sunt în centrul atenţiei, Delphi 3.0 și C++ Builder sunt singurele unelte Borland capabile sa realizeze componente Unelte pentru script VBScript JavaScript JScript others . ae Unelte de dezvoltare Visual Basic Delphi Visual C++ PowerBuilder Visual J++ Masina virtuala Java ActiveX. Borland numeste facilitatile de dezvoltare ActiveX din Delphi, Active Inside. Ideea este transfor- marea oricărei ferestre Delphi într- o formă ActiveX. Active Inside pregătește noul dumneavoastră con- trol pentru distribuţie pe Web. Del- phi poate lega controlul la COM sau DCOM pentru legături la alte obiecte. PowerBuilder 5.0 este o unealtă de dezvoltare client/server, refăcută pentrua deveni o fabrică de ActiveX. PowerBuilder poate distribui Data Window (nucleul dezvoltării de apli- Aplicatii desktop Word Excel WordPerfect i Other OLE-compliant catii PowerBuilder) sub forma de controale ActiveX si permite proiectantilor actualiin PowerBuilder * săutilizeze facilități cunoscute, calim- bajul de programare PowerScript. Microsoft deţine, probabil, cele mai bune unelte de creare a con- troalelor ActiveX. Visual Basic 5.0, de exemplu, permite ca proiectanții să utilizeze mediul vizual prietenos de programare VB și limbajul nativ Visu- al Basic for Applications pentru real- izat controale. - David S. Linthicum 42 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Când vorbim despre elemente de reţea high-end, PA iza a n a 0 NIN Bay Networks este „SR : 7 Pa PAPE sh iii ac ae = RR ro e een ony sa reat em Switchurile 303 (24x10Base-T, 1x100Base-TX), 304 performante pentru pretul la care sunt vângă sie. Numaic cu dumneavoastră. — i 16x10/100Base-TX autosense) au cele mai bune je lăţimea de bandă pe care o doriţi pentru rețeaua Noile huburi Bay Networks 150 oferă noi facil ama de ewe excelente si pot fi folosite independent sau impred 5, Cea mai i importantă cali atea pot fi plasate pe o lungime de 150 de metri şi doar j modu na nt. ceste echipamente au prețuri Oreste cad se pot stivui cate 8, Routere Clam Sistemul 5000 de la Bay Networks simplifică. ot i contează în câte localităţi aveţi birouri cu care doriţi să vă integrând mai multe tehnologii într-o singură platformă. ‘Integ înseamnă economie şi flexibilitate. În plus mai mult control ai reţelei prin Optivity, care este în acest moment cel mai bun p ) de management de pe piață. Este grozav că utilizând aces puteți migra de la tehnologia Ethernet de azi la tehnologi de mâine. nectați deoarece Bay Networks vă oferă o linie completă de oduse pentru acces la distanță sau acces la Internet. ile routere Clam'" au preț excelent, sunt simplu de utilizat, portă IP sau IP/IPX şi se pretează unei game foarte largi de caţii. Sunaţi acum deoarece routerele Clam sunt: mai petitive ca performate si pret decat routerele Cisco. aul. 13 Networking Ed Mu SEE Constanta, George Enescu 11 pap ie: = tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 vizitati-ne pagina web Bucuresti, Jiului 2-4, Bloc Tornado www.tornado.ro B y N W ks tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 siete a et or Cover Story ActiveX clarificat consecinţă, Microsoft lucrează pentru a face produsele COM, DCOM şi o parte din familia ActiveX să fie disponibile şi sub alte sisteme de operare. Microsoft oferă deja suport pentru ActiveX pe Macintosh, inclu- siv suport pentru controale ActiveX (deoarece Microsoft Office depinde mult de COM, Microsoft n-a avut de ales decât să asigure suport în acest mediu). Software AG face mutarea acestor tehnologii pe diferite variante Unix şi pe 0S/390 de la IBM (numele pentru venerabilul sistem VMS). Digital şi HP s-au angajat şi ei să mute tehnologia pe sistemele lor, prin portarea codului de la Microsoft. COM a devenit o parte vitală a infra- structurii software de la Windows şi Win- dows NT. Dar mai există multe incertitudini privind viitorul. Va reuşi oare Microsoft, de exemplu, să transforme COM într-o tehnologie viabilă pe mai multe platforme? Plasarea serverelor Windows NT, în între- prinderile existente, va face necesară ca DCOM şi alte servicii distribuite să fie disponibile pe platforme non- Microsoft. Procesul a durat mai mult decât era de aștep- tat şi, cu toate că unele organizaţii au făcut promisiuni, nu se livrează încă prea mult cod corespunzător. Între timp, atât produsele bazate pe CORBA cât şi cele RMI rulează deja cu succes în medii cu mai multe SO din întreprinderi. Cu cât trece mai mult timp, înainte ca DCOM să devină o tehnologie multiplatformă reală, cu atât se măreşte avansul dobândit de CORBA și RMI. Cum rămâne cu concurenţa între ActiveX şi Java Beans? Componentware este urmă- torul val în dezvoltarea de software, indife- rent dacă softul rulează într-un navigator Web sau altundeva. Controalele ActiveX sunt azi în frunte, dar o dată cu dispariția lui OpenDoc, toţi oponenții lui Microsoft s-au aliniat în spatele unui competitor unic. Chiar şi numai datorită dorinţei utilizatorilor de a evita monopolul, Java Beans va obţine pro- babil un segment de piaţă. | INFORMAȚII UTILE Cui îi aparține ActiveX WJ" factor cheie in transfor- marea lui ActiveX intr-o tehnologie multiplatforma il constituie renumitele tratative cu Open Group. Format din contopirea dintre X/Open si Open Software Foundation, Open Group este una dintre ultimele organizaţii rămase din zilele bune ale sistemelor deschise. A fost prezentat mai pretutindeni că Microsoft a cedat controlul tehnologiilor de bază ActiveX la Open Group. Dar o citire atentă a ceea ce a afirmat Microsoft despre acest subiect clarifică faptul că nu este vorba de așa ceva. Comunicatul iniţial de presă de la Microsoft, referitor la acest subiect, datând din iulie 1996, începe cu: „Microsoft Corp. a anunţat azi planuri de împlinire a viziunii sale de deschidere pentru ActiveX prin transmiterea specificațiilor și tehnologiilor corespunzătoare la o organizaţie de standarde industriale“. Acest lucru nu este chiar același lucru cu cedarea controlului. Maitârziu, în același an, Paul Maritz, vicepreședintele grupului Microsoft, a afirmat că scopul procesului a fost „asigurarea faptului că tehnologia este disponibilă pentru industrie, într-un mod deschis și asigu- rarea unui proces eficient, deschis, în viitor“. În octombrie 1996, într-un comunicat care anunţa rezul- tatul votului participanţilor potenţiali la procesul de stan- dardizare ActiveX, Microsoft afirmă: „Open Group a fost selectat de către acţionarii Microsoft ActiveX pentru a oferi conducerea în dez- voltarea și răspândirea tehnologiilor de bază ActiveX". Remarcati din nou ca nu se foloseste cuvantul ,control". Anuntul continua cu ,Active Group care se va forma sub auspiciile Open Group, va administra evolutia tehnolo- giilor ActiveX. Va beneficia de serviciile oferite de Open Group“. Ceea ce pare cel mai pro- babil în acest caz este că direcţiile viitoare pentru tehnologiile COM și ActiveX vor fi hotărâte de Microsoft. Active Group se va compune din companii care doresc să promoveze și înmulțească tehnologiile COM și DCOM. Active Group va utiliza, așa cum a afirmat Microsoft, ser- viciile Open Group atunci când are sens și sunt necesare, dar nu va fi sub dominație. De exemplu, Open Group dis- pune de un mecanism pentru licenţiere de soft, pe baze egale pentru toţi doritorii și Microsoft le-a permis să ofere licenţa codului COM și DCOM la alți furnizori. Dar scopul prin- cipal pentru Open Group va fi răspândirea și promovarea, nu oferirea unei căi stricte de definire a viitorului pentru ActiveX. Acest aranjament este o reminiscență a lumii Java, unde un furnizor unic (JavaSoft, adică Sun) primește semnale de intrare de la alţi furnizori și utilizatori și apoi determină direcţiile tehnologiei pe baza acestor semnale și propriile preferințe. Ambele tehnologii obiect, aflate în frunte, ActiveX/COM și mediul Java, sunt controlate acum de furni- zori unici. Industria noastră a învăţat în sfârșit lecţia vitală: tehnologiile controlate, orga- nisme de standarde care se mișcă lent, nu potţine pasul cu piaţa care se schimbă rapid. -David Chappell COM a ajuns să joace un rol cheie în strategia Internet de la Microsoft, în aplicații şi chiar în propriul sistem de operare. Şi, asemenea tuturor tehnologiilor soft exis- tente, îmbunătățirile la COM sunt în curs de Software AG. Borland International 408-774-3400 | Scotts Valley, CA http://www.mainsoft.com Darmstadt, Germany 800-457-9527 Reco (international headquarters) 408-431-1000 nese +49-6151-92-31-00 http://www.borland.com i Reston, VA (U.S. headquarters) : 800-426-9400 703-860-5050 Bristol Technologies 206-882-8080 iia diane cats eon Ridgefield, CT http://www.microsoft.com P pian 203-438-6969 : Symantec http://www.bristol.com abies Monagement Coup Cupertino, CA Framingham, MA iei 408-253-9600 JavaSoft 508-820-4300 “http://www.symantec.com Mountain View, CA http://www.omg.org aaa SV 800-518-1763 Dia pai ac) VeriSign 512-434-1591 ene division of Sybasc) „A ouintain Vie, CA http://www.javasoft.com - 800-395-3525 _ 415-961-7500 ae =e http://www.verisign.com Mainsoft „508-287-1500 eu meena _ http://www.powersoft.com : Sunnyvale, CA 44 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 aparitie. Dar orice eticheta s-ar pune pe tehnologiile de esentiale bazate pe COM, initial OLE, acum ActiveX şi mâine poate alta, importanța COM nu pare să scadă. Atât timp cât Windows şi Windows NT sunt sis- teme de operare importante, tehnologiile ActiveX vor juca un rol important în viața noastra. David Chappell (david@chappellassoc.com) este șeful firmei de educatie si consultanta Chap- pell&Associates din Minneapolis. David S. Linthicum (\inthicum @worldnet.att.net) este Senior Manager la Center for Technology Eneblament de la Ernst and Youg din Vienna, Virginia. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] ILUSTRATIA: JOHN BLECK © 1997 PC scapa de gatuiri Schimbările majore care vor transforma PC-urile Wintel în următoarele 18 luni vor fi în măsură să rezolve problema gâtuirilor interne de bandă şi să îmbunătățească performanţele grafice. De Tom R. Halfhill ără doar şi poate, calculatoarele evoluează mereu. După o stagnare relativă de cinci ani, PC-urile Wintel se pregătesc pentru prima îmbunătăţire majoră de la apariţia în 1992 a magistralei PCI şi a plăcilor de bază la 66 MHz. Aceste schimbări vor afecta desigur deciziile oricărei persoane dornice să achiziţioneze un sistem de calcul în următoarele 18 luni. Dar ce se întâmplă de fapt? Fără o serioasă revizie a actu- alelor sisteme, gâtuirile interne de bandă nu vor susţine cores- punzător performanţele noilor procesoare, care ţintesc nivelul de 300 MHz sau chiar mai sus. Mai mult, noi tehnologii, cum ar fi digital videodisc (DVD) şi utilizarea tot mai susţinută a aplicaţiilor video şi graficii 3D, necesită memorie şi perfor- manţe ale magistralei PCI co- respunzătoare. Schimbările care se prevăd vor afecta de asemenea şi in- dustria PC-urilor. Probabil că aceste schimbări vor întări in- fluenţa companiei Intel, vor slăbi concurenţa acestei com- panii, vor reduce numărul fa- bricantilor de componente şi vor inlocui unele standarde deschise cu solutii proprietare. lată la ce v-aţi putea aştepta: * Magistralele I/O ale UCP-u- lui, care sunt acum limitate la 66 sau 75 MHz, vor a- junge până la începutul anu- lui viitor la 83 şi 100 MHz. * Pentru a face fata frecvente- lor ridicate ale magistrale- lor, memoriile fast-page DRAM şi EDO RAM vor înlocui SDRAM. Începând cu 1999,SDRAM va cunoaște imple- mentări şi mai rapide, cum ar fi memoriile SyncLink DRAM (SLDRAM) sau Rambus DRAM (RDRAM). * Noile sisteme care vor debuta spre sfârşitul acestui an vor elibera magistrala PCI de controlorul grafic, transferele grafice fiind reali- zate printr-un canal privat numit Accelerated Graphics Port (AGP). Acest lucru va creşte automat de două până la patru ori www.agora.ro/byte/ performanţele grafice. - * De asemenea, magistrala PCI pe 32 de biţi la 33.3 MHzva fi trans- formată într-o magistală pe 64 de biti la 66.6 MHz, mai ales in PC-urile de vârf. * Toate noile UCP-uri Intel vor adresa memoria cache L2 printr-o magistrală specială pentru a reduce în acest fel traficul pe magis- trala I/O sistem. De asemenea, Intel va scoate de pe scenă soclurile de tipul 7 (care sunt standard industrial) în favoarea slot- urilor de tipul 1 şi configu- ratiilor Single-Edge Connect (SEC). Replica rivalilor com- paniei Intel la aceasta strate- gie ar putea fi orientarea spre arhitecturi cache in-line (plă- ci de extensie cu memorie cache adițională) sau spre noi interfeţe UCP. Magistrale mai rapide UCP-urile moderne operează de obicei la două frecvenţe de ceas. Miezul (care conţine unitățile de execuţie și memo- ria cache L1) rulează la o frec- venta de ceas, in timp ce ma- gistrala I/O (care interfateaza miezul cu memoria şi peri- fericele) rulează la o frecvență mai scăzută. Utilizatorii au tendinţa de a se orienta spre frecvenţe de ceas ridicate ale miezului fără să aibă în vedere importanţa vitezei de lucru a magistralei. În cele mai noi procesoare, magistralele sunt foarte încete faţă de miez, încetinind serios transferurile datelor. Frecvența de lucru a magis- tralelor a zăbovit un timp la bariera de 66 MHz, până în anul 1992 când Intel a lansat procesorul Pentium. Procesoarele 6x86 şi 6x86MX ale companiei Cyrix pot împinge magistralele să ruleze la 75 MHz, dar puţine sisteme sunt capabile de asemenea perfor- manțe. Pe lângă toate acestea, există o clară tendință industrială de a aduce magistralele la frecvențe de 83 şi respectiv 100 MHz. Indus- trială am putea spune că e un cuvânt cheie în discuţia noastră, SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 45 Administrarea datelor PC scapă de gâtuiri deoarece o generaţie de magistrale mai rapi- de va necesita mult mai mult decât UCP- uri mai rapide. În principiu, întregul sistem trebuie schimbat-inclusiv setul de chip-uri ce formează miezul logic al sistemului, pla- ca de bază şi memoria DRAM. Setul de chipuri al sistemului este format din două chip-uri care controlează traficul dintre UCP, memoria sistem, memoria cache L2, magistrala PCI şi alte magistrale periferice-ISA, SCSI, PC Card, USB şi 1394. Fabricanţii acestor chip-uri trebuie să îşi reproiecteze componentele pentru a face faţă acestor frecvenţe ridicate. Unele seturi de chip-uri suportă deja frecvenţe de lucru de 75 şi 83 MHz. Com- pania AMD a adoptat frecvenţa de 83 MHz ca un pas strategic intermediar. „Nu există nici un motiv pentru a sări de la 66 MHz direct la 100 MHz“, este de părere Vinod Dham, vicepreşedintele departamentului de sisteme de calcul din cadrul AMD. „Am favorizat o strategie de tip scară în care pri- ma treaptă e 66 MHz, a doua 83 MHz iar, în final, a treia e 100 MHz. Această ori- entare va fi benefica pentru terți şi va asigu- ra un salt de performanţă semnificativ.“ Cu toate acestea, Intel este de părere că cea mai logică mişcare ar fi orientarea spre frecvenţa de 100 MHz. Şi, să nu uităm că această companie controlează circa 90% din piața UCP-urilor, 80-90% din piaţa seturi- lor de chip-uri şi este de asemenea cea mai mare producătoare de plăci de bază. Intel a pregătit pentru începutul anului următor lansarea unui set de chip-uri numit 440BX. Acesta va suporta frecvenţe de 100 MHz în configuraţia Pentium II. 440BX va acom- pania lansarea clasei de procesoare Pentium II (purtând numele de cod Deschutes), care vor debuta având o viteză a miezului unde- va în jurul a 350 MHz. Unul dintre motivele pentru care Intel preferă frecvența de 100 MHz este impactul acesteia asupra magistralei PCI. Magis- trala PCI rulează în mod normal la 33,3 MHz. Dacă frecvenţa de ceas a magistralei UCP-ului creşte la 100 MHz, PCI va con- tinua să ruleze sincron la 33,3 MHz, 100 MHz fiind un multiplu de 33,3 (3x). În momentul în care magistrala UCP rulează la 75 MHz, magistrala PCI fie că va lucra la 25 MHz (3x) sau la 30 MHz (2.5x) pentru a menţine transferul sincron, fie că va rula asincron la 33,3 MHz. Toate aceste variante afectează din păcate perfor- mantele. Unele sisteme Cyrix 6x86 au magistrala UCP la 75 MHz, magistrala PCI rulând la sincron la 37,5 MHz (2x)- frecvenţă mult prea ridicată pentru unele plăci PCI. Dacă magistrala UCP rulează la 83 MHz, bus-ul PCI poate rula sincron la 33,2 MHz (2,5x). Dar trebuie avut în vedere 46 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 faptul că actualele seturi de chip-uri Pen- tium nu acceptă acest multiplu. De asemenea, Intel susţine sus şi tare că adoptarea frecvenţei de 100 de MHz este oricum inevitabilă, aşa că şi industria ar trebui să facă nu doi paşi mărunți (66-83- 100) ci unul mare (66-100). „În ceea ce priveşte performanţa, suntem de părere că aducerea magistralei la 100 MHz şi nu la 83 reprezintă adevăratul progres“, spune Jag nevoie de trasee mai scurte între compo- nentele critice pentru a se evita desin- cronizările. De asemenea, ele vor necesita: multe îmbunătăţiri pentru ca zgomotele interne şi externe să nu interfere cu sem- nalele de date. De exemplu, pentru a reduce zgomotele, proiectantii sunt siliți să adauge conden- satori şi să proiectezele traseele cablajelor în zigzag pentru a scăpa de traseele lungi şi | Cresterea vitezei o E bussistemdela <> „66 MHz la 83-100 MHz. © Port Accelerat eliade [dd Ode Grafică Cinci căi spre PC-uri rapide Gat sistem 2 Unele sisteme muta "d memoria cache 12 de 1/0 „bus sistem pe un bus privat. —, Pe Memorie centrala PC-urile noi care urmează să apară în lunile următoare vor elimina cinci gâturi existente la PC-urile actuale. Bolaria, directorul departamentului de marketing al componentelor din cadrul companiei Intel. Orientarea companiei Intel spre frec- venţa de 100 MHz va forţa industria să adopte această tehnologie şi va scoate din competiţie unele companii. Dar, există multe probleme de adresat pentru ca plăcile de bază la 100 MHz să atingă un nivel de fia- bilitate corespunzător. Aceste plăci de bază vor necesita surse de alimentare, stabiliza- toare de tensiune şi sisteme de răcire mai performante pentru ca UCP-urile de con- sum ridicat să funcţioneze satisfăcător. (Un Pentium II la 300 MHz consumă 42 W, în comparaţie cu Pentiumul la 233 MHz care consumă doar 17 W.) Aceste plăci vor avea paralele care se comportă ca antene. Tre- buie avut în vedere şi faptul că în S.U.A. frecvența de 100 de MHz a magistralei este afectată de banda radio FM. CPU-ul va fi deci foarte mirat dacă, în loc să primească datele pe care le-a solicitat din memorie, va asculta o piesă cu Smashing Pumpkins. „Deci, băieţilor care proiectează plăci de bază la 100 MHz le va fi mult mai greu decât s-a prevăzut“, este de părere Larry Barber, preşedintele companiei Tyan Com- puter. Pentru a scăpa de zgomot, pe ultimele plăci de bază Tyan (ca şi pe multe altele de acest fel) condensatoarele electrolitice s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie. Fugărind memoria PC scapă de gâtuiri | Administrarea datelor Memoria trebuie de asemenea să ţină pasul cu aceste frecvențe ridicate de pe magistrală. Chip-urile DRAM obişnuite nu mai fac fata însă. Există deja o tendinţă de migrare spre memoriile SDRAM, care necesită pe placă socluri de 168 de pini destinate modulelor DIMM (Dual In-line Memory Module), care vin să înlocuiască familiarele SIMM-uri. Prin memoriile EDO DRAM, conectate la o magistrală pe 64 de biţi la 66 MHz, lățimea de bandă actuală a ajuns la 533 MBps. Odată cu introducerea memo- riilor SDRAM la 100 MHz, lăţimea de bandă va ajunge la 800 MHz-o foarte sănă- toasă dublare. Memoriile vor deveni şi mai rapide până în 1999. Cei mai probabili succesori ai me- moriei SDRAM vor fi SLDRAM şi RDRAM. Intel ar putea avea şi aici ultimul cuvânt de spus, deoarece compania susține tehnologia RDRAM prin colaborarea cu fir- ma Rambus şi prin investiţiile făcute în această companie. De fapt, Rambus nu fa- brică nici un fel de memorie RAM; compa- nia proiectează şi brevetează pentru nouă dintre cei mai importanţi fabricanți de me- morii RAM interfeţe proprietare de înaltă viteză. Rambus poate face o magistrală memo- rie specială pe 16 biţi să ruleze la frecvenţe de pana la 600 MHz-cifra pe care compa- nia o măreşte cu aproximativ 100 MHz pe an. Până când tehnologia RDRAM se va lansa la nivel industrial, lățimea de bandă a unei magistrale pe 16 biţi ar trebui să atingă 1,6 GBps-de două ori mai mult decât SDRAM la 100 MHz. Pe o magistrală pe 32 de biţi această lăţime de bandă se dublează din nou, ajungând la 3,2 GBps. Rambus declară că magistrala memorie dezvoltată de ei vaatinge probabil 1000 MHz (1 GHz), asigurand o latime de banda de 4 GBps. SLDRAM este un standard deschis, pro- pus şi susținut de 22 de companii, printre care Apple, Hewlett-Packard, IBM, Moto- rola, NEC şi Texas Instruments (dar nu şi Intel!). Deşi standardul nu este în forma finală, SLDRAM va fi capabil şi el de rate de transfer de ordinul gigabyte-ilor. În cele din urmă însă, poziţia companiei Intel ca cel mai mare fabricant de UCP-uri, de seturi de chip-uri si de plăci de bază va determina probabil tipul de memorie care se va impune. „Dacă ar fi să fac un pariu, as paria din motive tehnice pe SLDRAM şi din motive politice pe RDRAM“, spune Dean Hays, director al departamentului de mar- keting din cadrul companiei VIA-un fa- bricant de seturi de chip-uri. Redirecționarea graficii O altă gâtuire de bandă care chinuie PC-urile actuale este legată de magistrala Arhitectura pentru grafică tradiţională Setul de chipuri logice sistem nu are cozi pentru cerile de memorie PCI sosite de la controlerul grafic. Programele 3-D memorează texturile în memoria centra- UC lă și în bufferul de cadru. Bus 1/0 Memorie Chin set [esa E PCI transferă datele Sia program 3-D i în fiecare ciclu com- plet de ceas și nu în fiecare fază, redu- când debitul poten- fial de transfer. — CD CEPE Disp. PCI Disp. Controler | oe | Bufferul de — cadru conține grafic copii redun- PCI este un bus de uz general dante ale Buffer cadru [N Partalat intre dispozitive multiple texturilor 3-D. care concurează pentru banda de texturi 3-D transfer limitată pe bus . Există multe probleme cu arhitectura sistemului de grafică de la sistemele de azi. Cum lucrează portul accelerat de grafică AGP este o legătură punct la punct, de echipament unic și nu bus, deci dispozitivul grafic nu este concurat de | JO bus alte dispozitive. UC „Setul de chipuri de bază poate pune în coadă mai multe cereri de acces la memorie de la controler fără a aștepta răspuns. Memorie centrală Chip set Controler î Cai PIN 32 biţi, 66 MHz (533 MBps) program 3-D cadru texturi 3-D buffer 4 Programele 3-D me- Bufferul de morează texturi în- cadru mai : : : tr-o zonă redimen- conține Disp. PCI Disp.PCI Disp.PCI sionabilă a memoriei anumite date be . . centrale și nu în 3-D, dar nu și AGP transferă datele în fie- “cadrul buffer. texturi...“ “care fază de ceas dublând banda efectivă de transfer. AGP ocolește busul PCI. Astfel controlerul grafic are un acces de patru ori mai rapid la memorie. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 47 Administrarea datelor PC scapă de gâtuiri - Avantajele memoriei SDRAM create, PCI, pe care Intel a introdus-o în 1992 pentru a surmonta gâtuirea produsă de magistrala ISA. PCI nu mai poate face faţă traficului tot mai intens dintre UCP, con- trolorul grafic şi memorie. Utilizatorii rulează acum aplicaţii ce implică imagini de înaltă rezoluţie şi în multe culori, imagini video şi grafică 3D, toate acestea saturând lăţimea de 133 MBps a magistralei PCI. Pe de altă parte, controlorului grafic nu-i este deloc de ajutor faptul că trebuie să împartă această magistrala cu alte plăci PCI. O soluţie ar fi lărgirea magistralei PCI de la 32 la 64 de biţi. O altă soluţie ar fi dublarea frecvenței de ceas a magistralei de la 33,3 la 66,6 MHz. Fiecare din cele două soluţii mai sus amintite este inevitabilă şi ar dubla lățimea de bandă, dar ambele sunt prea costisitoare pentru majoritatea PC-urilor. Dublarea lăţimii magistralei PCI este cea mai scumpă soluţie, deoarece ea presupune mai mulţi pini la setul de chip-uri, mai multe trasee pe placa de bază şi o mai mare complexitatea plăcilor PCI. Dublarea frecvenţei de ceas este o soluţie mai economică şi ar restaura un oarecare echilibru în sistemele cu UCP-uri foarte rapide. În ciuda acestor soluţii, Intel are oa treia alternativă: AGP. Aceasta eliberează magis- trala PCI de transferele grafice, care sunt realizate printr-un conecţie dedicată între controlorul grafic şi setul de chip-uri. AGP nu este o magistrală, tocmai datorită faptu- lui că este folosită doar de controlorul grafic. Astfel controlorul va dispune singur de un canal pe 32 de biti. Dezavantajul acestei tehnologii este fap- tul că AGP necesită o reproiectare completă aarhitecturii Wintel PC; trebuiesc reproiec- tate plăcile de bază, seturile de chip-uri, con- troloarele şi plăcile grafice. Plăcile de bază au nevoie de un slot AGP special, destinat noilor plăci video, setul de chip-uri are nevoie de un port I/O pe 32 de biţi menit să susțină noul slot iar controlorul grafic tre- buie să-și transforme protocolul PCI în pro- tocol AGP. PC-urile actuale-chiar şi ultimele 48 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 sisteme care dispun de extensia MMX-nu acceptă upgrade-uri. Pe de altă parte, AGP necesită suport la nivelul SO; suport care nu va fi furnizat de Microsoft până la lansarea următoarei versiuni de Windows (Mem- phis), lansare care se pare că va întârzia până în 1998. Un avantaj este faptul că protocoalele AGP sunt similare cu cele PCI, lucru ce simplifică proiectarea noilor seturi de chip-uri şi plăci video. Este corect să afir- măm că suportul hardware va fi pregătit în momentul în care îşi face intrarea platfor- ma software. De exemplu, Intel va suporta tehnologia AGP prin noul set de chip-uri 440LX, a cărui lansare este programată pen- tru toamna acestui an. Din nefericire însă, generaţia 440LX lucrează numai cu proce- soarele cu socluri de tipul 8 (Pentium Pro) sau slot-uri de tipul 1 (Pentium II). Intel spune cd nu planuieste sa asigure suport pen- tru aceasta tehnologie pe placile cu socluri de tipul 7 (Pentium clasic)-nici macar pen- tru cele mai noi Pentium-uri MMX. Din fericire, alte companii (cum ar fi AMD si VIA) vor suporta tehnologia AGP pe placile de bază cu socluri de tipul 7 prin lansarea în acest an a unui nou set de chip-uri. Pe de altă parte, prezentarea tehnologiei AGP de către compania Intel va duce la un anume grad de diferenţiere între fabricanți. Aşa numita tehnologie AGP de bază (AGP- 1x) dublează lăţimea de bandă la 266 MBps (de la 133 MBps ai magistralei PCI) prin dublarea frecvenţei de ceas a canalului de date la 66,6 MHz. Această implementare minimală va fi prezentă în primele seturi de chip-uri AGP şi controloare video, cum ar fi VIRGE/GX2 de la $3. În 1998, controloarele grafice vor pre- zenta implementări full AGP (sau AGP-2x). Această versiune de AGP va mări de patru ori lățimea de bandă, aducând-o la 533 MBps prin transferuri de 32 de biţi pe am- bele fronturi ale unui semnal de ceas de 66,6 MHz-tehnică cunoscută sub numele de dublă pompare (double pumping). În 1999, AGP-4x va aduce lățimea de bandă în jurul a 1GBps (de opt ori mai mult decat PCI) prin mărirea frecvenţei de ceas la 133 MHz. Perfectionand AGP-ul Dar potentialul tehnologiei AGP merge mai departe de ridicarea frecventelor de ceas si de pomparea dublă. O altă opţiune poartă numele de control separat (sideband sig- naling), prin care semnalele de control se transmit prin linii separate de canalul de date. Acest lucru dă posibilitatea utilizării întregului canal de 32 de biti pentru grafica- o îmbunătăţire fata de PCI, care suprapunea pe un canal de 32 de biti semnalele de con- trol cu datele. Nu toate implementarile AGP vor dispune de control separat, lucru care va da posibilitatea fabricantilor de a-si difer- entia produsele. O altă opţiune a tehnologiei AGP este accesarea memoriei în algoritm pipeline. Acestalgoritm dă posibilitatea sistemului de a prelucra mai multe cereri de acces la me- morie de la controlorul grafic. PCI forțează controlorul grafic să suspende cererile de acces la memorie dacă există deja o cerere de acces-o întârziere care măreşte şi mai mult timpii de acces la memorie (şi aşa destul de semnificativi). Algoritmul pipeline al tehnologiei AGP minimizează aceşti timpi de acces prin punerea cererilor de acces în- tr-o structură de tip coadă. Adâncimea aces- tei cozi va fi o altă caracteristică variabilă a seturilor de chip-uri; de exemplu, o coadă tipică ar putea avea în structură o duzină de cereri de acces. - Olatime de banda graficd de 1, ori mai mare PCI AGP _ Bitipe transfer AD 32 Transferuri One Two pe ciclu Cicluri “383 666 pe secunde „million million Latime 133-533 de banda MBps MBps Abilitatea de a pune cererile de acces in- tr-o structură de tip coadă este foarte impor- tantă deoarece controlorul grafic AGP poate stoca astfel mai multe date (cum ar fi texturi 3D) în memoria principală şi nu în memoria video. Acest lucru ar putea părea oarecum ilogic, deoarece chip-urile spe- cializate de memorie de pe plăcile grafice sunt mult mai rapide decât chip-urile DRAM obişnuite. Cu toate acestea, unele texturi 3D foarte bogate în detalii ar putea depăși capacitatea memoriei video, iar adău- PC scapă de gâtuiri Administrarea datelor garea de memorie video este costisitoare. Aşa că AGP dă posibilitatea controlorului grafic de a stoca aceste texturi în memoria sistem, ele fiind disponibile la viteze de transfer AGP. În momentul în care controlorul grafic trebuie să returneze aceste date, el trimite o cerere către setul de chip-uri. Pentru a economisi timp, setul de chip-uri poate cache-a adresele de memorie frecvent acce- sate intr-un buffer TLB (Translation Look- aside Buffer), care este similar buffer-elor TLB din microprocesoare. Dacă setul de chip-uri găseşte adresa de memorie cerută în TLB, sare rapid la această adresă şi retur- neaza datele-deci operaţia necesită doar un singur acces la memorie. Dacă setul de chip-uri nu găseşte adresa cerută în TLB, se adresează altei resurse, numite GATT (Graphics Address Reloca- tion Table-tabela de translatare a adreselor grafice) sau GART (Grafics Address Relo- cation Table-tabela de re-alocare a adreselor grafice). Spre deosebire de TLB, GART este localizată în memoria sistem şi nu în setul de chip-uri. Deci va exista un acces la mem- orie pentru a se obţine adresa din GART şi încă un acces pentru a se obţine datele. Evi- dent, seturile de chip-uri care dispun de TLB-uri mai mari sunt mai performante, deoarece datorită lor cererile de acces vor avea ca subiect mai mult buffer-ele (cache- urile) şi mai puţin memoria. Desigur, stocarea datelor grafice în me- moria sistem va duce la reducerea memoriei RAM disponibilă pentru programe. Dar memoria RAM este relativ ieftină, iar AGP stochează datele în blocuri mici (4KB) şi nea- diacente, alocate la rulare. Un singur obiect grafic, cum ar fi o textură 3D serioasă, ar putea ocupa mai multe alstfel de blocuri de memorie. Rămâne să vedem ce cantitate de date grafice stochează de fapt controlorul grafic AGP în memoria sistem. De altfel, până şi chip-urile specializate de memorie de pe plă- cile video se ieftinesc. De asemenea, con- troloarele grafice prezintă interfeţe I/O tot mai largi pentru bufferele lor dedicate. Pe măsură ce aceste interfeţe cresc de la 64 la 128 şi 256 de pini, controlorul trebuie să-şi Intel Socket 8 și SEC Slot 1 cache Bus I/O (de 64 biti) Renin Disp. PCI Disp.PCI Drisp.PCI Doua magistrale mai bune decat una Pilea Socket 7 L2 Pes Chip set} cache PEt ait Memorie centrala Socket 8 si Slot 1 au doua busuri independente de 64 de biti marind banda de transfer cu cache fata de Socket 7. mărească dimensiunea pentru face loc noilor pini. Probabil, circuitele logice ale controlorului nu vor avea nevoie de tot spaţiul creat prin mărirea dimensiunii chip-ului, aşa că în acest spaţiu s-ar putea plasa circuite de memorie locală destinată cache-rii texturilor. Cu toate acestea, abili- tatea AGP de a stoca date grafice în memo- ria RAM este o opţiune deosebit de folosi- toare. De asemenea, AGP poate prelungi viața magistralei PCI. Prin redirecţionarea graficii spre un canal dedicat, AGP eliberează ban- da PCI de cea mai mare bătaie de cap. Dl. Bolaria de la Intel este de părere că apli- caţia care solicită cel mai mult lățimea de bandă este captura video-necesită între 40 şi 50 MBps. Aceasta reprezintă mai mult de o treime din lățimea de bandă disponi- bilă. În momentul în care această încărcă- tură este preluată de AGP, alte operaţii de pe PCI dispun de mai multă capacitate. INFORMATII DESPRE PRODUS AMD 972-968-8388 Sunnyvale, CA http://www.cyrix.com/ 408-732-2400 intel mie! as Santa Clara, CA AGP Implementors 408-765-8080 Forum http://www.intel.com/ http://agpforum.org/ Ranibus Cyrix Mountain View, CA Richardson, TX 415-903-3800 www.agora.ro/byte/ http://www.rambus Tyan Computer -com/ Milpitas, CA sa 408-956-8000 Santa Clara, CA http://www.tyan.com/ 108 sas BOD VIA Technologies http://www.s3.com/ Fremont, CA 510-683-3300 SLDRAM Consortium : http://www.scizzi.com/ http://www.via.com.tw/ P1596.7/ Slot-uri sau socluri? Orientarea companiei Intel spre o interfaţă UCP proprietară este o schimbare majoră care va afecta lumea Wintel PC în urmă- toarele 18 luni. Procesoarele Pentium II şi viitoarele procesoare Intel x86 vor aban- dona soclurile de tipul 7 în favoarea slot-urilor de tipul 1 si configuratiilor SEC. (Pentium-ul Pro are socluri de tipul 8, dez- voltate tot de Intel.) Procesoarele Pentium clasice de la Intel ca şi toate celelalte proce- soare compatibile x86 folosesc încă soclurile de tipul 7, dar Intel plănuieşte să le scoată de pe scenă cât mai repede posibil. Producătorii de plăci de bază pot cum- păra licenţele soclului de tipul 8 şi slot-ului detipul 1 de la Intel; fabricantii de UCP-uri nu pot face însă acest lucru. Şansa realizării unor interfeţe similare (compatibile) fără ca acest lucru să ducă la acţiuni în justiţie din partea companiei Intel e aproape nulă, iar inginerii din domeniu sunt de părere că nu e deloc practic să pui pe aceeaşi placă de bază ambele interfeţe. De aceea, fabricantii de plăci de bază trebuie să aleagă între Intel ca unic furnizor de UCP-uri şi rivalii acestei companii: AMD, Cyrix şi Centaur. De fapt, fabricanţii nu prea au de ales. Cu Intel controlând aproximativ 90% din piaţa UCP-urilor, puţine companii îşi vor permite să parieze totul pe concurenții companiei Intel. Apoi, sloturile de tipul 1 şi soclurile detipul 8 auşi un avantaj tehnic: pot adresa SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 49 Administrarea datelor o memorie cache L2 printr-o magistrală pri- vată, mult mai rapidă decât magistralele 1/O obişnuite ale UCP. Soclurile de tipul 7 nu dispun de o magistrală cache privată. AMD şi Cyrix minimizează această dife- rență, dar pe măsură ce frecvențele UCP-urilor cresc, avantajul unui tranfer mai rapid între UCP şi memoria cache L2 va deveni tot mai clar. O alternativă ar fi com- pensarea acestui handicap prin mărirea memoriei cache L1, dar acest lucru ar duce la creşterea dimensiunilor chip-ului şi cos- turilor de producţie. O altă alternativă pen- tru concurenţii companiei Intel ar fi ca aceştia să proiecteze o nouă generaţie de interfeţe UCP. Chiar dacă acești rivali reuşesc să treacă peste disputele de ordin politic dintre ei şi purced la elaborarea aces- tei noi generaţii de interfeţe, ei vor trebui să găsească sprijin în rândul fabricanţilor de plăci de bază şi componente. O soluţie de compromis ar fi imple- mentarea unei plăci de exensie care să încor- poreze memorie cache L2 adițională (in-line 12). În această configuraţie, placa de exten- sie care va conține UCP-ul, memoria cache L2 şi controlorul cache se va conecta la pla- ca de bază prin soclul de tipul 7. Vor exista PC scapă de gâtuiri oscilatoare exterioare menite să sincro- nizeze, la frecvență mai mare, magistra UCP cu memoria L2 oferind sincronizare cu placa de bază la vieză normală. Apple şi câţi- va dintre producătorii de sisteme compati- bile Mac se orientează deja spre această soluţie pentru a surmonta viteza scăzută a magistralei sistem a Mac-urilor. Ultimul sis- tem compatibil Mac de la Umax dispune de un procesor PowerPC 603e la 300 MHz, memorie cache L2 adițională la 80 MHz pe o placă de bază ce rulează la 40 MHz. Wintel PC este capabil de chiar mai mult, aducând placa de bază la frecvența de 83 sau 100 MHz şi dispunând de cache adiţional care rulează la jumătate din frecvența miezu- lui UCP-ului. Toate aceste probleme și variante nu vor căpăta importanţă până în 1999. Cel puţin până anul viitor, plăcile de bază cu socluri de tipul 7 vor continua să domine piaţa, iar procesoarele din aceste socluri vor fi com- petitive. Mareea Schimbările importante vin în valuri iar Wintel PC se confruntă cu o adevărată maree. Apar chiar și alte inovaţii: plăci de bază NLX (cu format de 1mm, cu conector pe muchie, cu 340 pini), slot-uri de exten- sie pentru sertare şi mult aşteptata dispari- ţie a magistralei ISA, ca să numim doar câte- va. Dar aceste schimbări sunt mai mult de dragul confortului. Tehnologiie care au fost prezentate în acest articol-magistrale UCP mai rapide, magistrale PCI mai rapide şi mai largi, me- morii mai rapide, AGP și noi interfețe UCP- vor îmbunătăți substanţial performanţele sistemelor, venind în întâmpinarea micro- procesoarelor super-rapide. Aceste tehno- logii, deşi apar cu o foarte mare întârziere, vor restaura un oarecare echilibru în actualele arhitecturi PC. Tom R. Halfbill este un vechi redactor BYTE domiciliat în San Mateo, California. Puteţi să-l contactaţi la thalthillQbix.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Marius Tudorică] TOTALSOFT NOTEBOOK DUAL - an in one - AT 6000 PERIFERICE Interfaţă pe port paralel Viteze: 8x, 10x, 12x Dimensiuni: 155x275x55 mm Greutate: 1 kg Interfaţă pe port paralel sau SCSI Viteză la scriere 2x : Viteză la citire 4x Dimensiuni: 155x325x55 mm Greutate: 1.7 kg Interfaţă pe port paralel Capacitati: 1.7, 2.0 GB Timp de acces: 11 ms Dimensiuni: 135x210x40 mm Greutate: 1.8 kg Procesor Intel 166, 200 MHz cu MMX, 16 MB RAM exp. la 128 MB Display 12.1" TFT SVGA LCD, 2 MB VRAM 800x600x64 K culori HDD 1.3, 1.6, 2.0 GB , Built-in Multimedia System Autonomie 3h cu baterie Li-lON, Adaptor AC 220 V Sloturi PCMCIA 1 x tip II, 2 xtip Il, Greutate fără baterii 3.3 kg FREE MIND ADVERTISING Calea Dorobanţilor 103-105, sector 1, București Tel/fax: 2302374 2300976 2301020/133 E-mail: totsoft@mb.roknet.ro 50 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 ILUSTRATIA: BARTON STABLER © 1997 _ Publicati, sau pieriti Soluţiile pentru reţele suprasolicitate şi softul care nu se conformează regulilor constituie doar o parte din POS. De Richard Hackathorn mare firma de brokeri de actiuni, de pe Wall Street, are dificultăţi în oferirea datelor adecvate pentru benefi- ciari. Ea implementează un sistem de comerţ prin publi- care şi abonamente P&S (publish&subscibe) pentru distribuirea ştirilor de interes general şi a cotaţilor de la bursă. Un furnizor de soft de mare succes, care oferă unelte CAD are o mare problemă cu asistenţa pentru beneficiari. Firma concepe un sistem P&S de urmărire fluxului zil- nic de mii de cereri din partea beneficiarilor. Un producător mondial de echipamente pen- tru foraj are o situaţie încur- cată la urmărirea materialelor şi produselor finite existente în magazii. El instalează un sis- tem P&S de urmărire a mate- rialelor care urmăreşte pro- ductia, pas cu pas. Remarcati modelul? Toate aceste situatii implica procese complexe de afaceri, care au obiective în permanentă schimbare. Pare asemănător cu afacerea dumneavoastră? Dacă da, P&S va poate rezol- va problemele. Fara cerere - raspuns De 30 de ani, modelul de bază la calculatoare a fost bazat pe cerere - răspuns (request&re- ply (R&R)). O aplicaţie cere date sau servicii specifice şi un subprogram oferă răspunsul. Dar modelul R&R este în curs de epuizare. În lumea di- namică şi în permanentă schimbare a sistemelor de în- treprindere, de azi, o aplicaţie nu mai are luxul de a şti când şi ce să ceară. P&S coordonează componentele unei aplicaţii distribuite. Con- ceptul s-a născut acum sute de ani, cu publicarea ziarelor. Recent, s-a aplicat la o mulțime de produse care coordonează aplicaţii com- plexe distribuite sau fac replicarea unui conţinut de informaţii di- verse. P&S este o paradigmă de conectare care separă rolul pro- ducătorului de cel al consumatorului printr-un intermediar numit broker (vedeți figura R&R față de P&S). Brokerul administrează interacțiunile în aşa fel încât nici producătorul, nici consumatorul nu trebuie să ştie unul de celălalt. Arhitectura este decuplată sau cuplată vag. www.agora.ro/byte/ Cu P&S o relaţie este menţinută prin broker, pentru cuplarea producătorilor şi consumatorilor, spre deosebire de interacțiunea pe moment din R&R. Această relație este numită canal (sau abona- ment, subiect sau buffer). Prin inversarea ordonării din R&R, pro- ducătorul inițiază interacţiunea, prin publicarea unui mesaj la bro- ker. Modul tradițional de legătură între producătorii şi consumatorii de date este realizarea unui sistem, astfel ca aceste legături să fie statice, prestabilite în le- gături dintre module şi ape- luri de proceduri. Pe măsură ce ne deplasăm spre medii din ce în ce mai dinamice şi mai complexe, nu mai beneficiem de luxul de a prestabili aceste legături. Producătorii şi con- sumatorii apar şi dispar frec- vent. Avem nevoie de un me- canism eficient de împereche- re a producătorilor cu consu- matorii şi care să fie dinamic. Adăugarea de flexibilitate şi adaptabilitate la arhitecturi de sistem este rolul îndeplinit de PSES: Trei probleme de afaceri Deoarece domeniul P&S apa- re din mai multe tehnologii complexe, este foarte deru- tant. Terminologia este ne- standard şi fiecare utilizează termenii de mesaj, canal şi e- veniment cu sensuri care diferă subtil. Pentru a înţelege mai bine tehnologia şi terminologia, trebuie să înţelegeți prob- lemele de afaceri pe care doreşte să le rezolve P&S: coordonarea proceselor, replicarea conţinutului şi informarea oamenilor (vedeţi şi tabela: P&S rezolvă probleme de afaceri). Coordonarea proceselor. În mod tipic, acest lucru semnifică ur- mărirea activităţii afacerii. Penetrând profund, P&S a devenit o alternativă pentru metodologiile tradiționale de dezvoltare de apli- caţii, un mod diferit de gândire relativ la arhitectura sistem. În loc de serviciu la o bază de date centralizată, P&S este folosit ca şi coor- donator pe bază de evenimente a aplicaţiilor, prin distribuirea de mesaje. Focalizare se face pe schimbările semnificative care au loc în procesul de afaceri, ca de exemplu comandarea unui produs, de SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 51 Administrarea datelor Publicati, sau pieriti către un beneficiar. O dată mesajul trans- mis de la producător la consumator, este tratat ca fiind nepersistent (adică distrus). Replicarea conţinutului. Există undeva un magazin de date persistente, ca o bază de date relaţională sau un sit Web. Fluxul de informaţii este strâns legat de o anumită parte a acelui magazin persistent şi reprez- intă schimbările care au loc în el. Informarea oamenilor. Aceasta este esen- ţa publicării ziarelor, dar P&S mută această activitate către un scop global şi context adaptabil. Aceste trei domenii sunt similare în multe privinţe. Facem distincţie între „împingere de conținut (content push) şi împingere de proces (process push)“, afirmă Mike Kennedy de la Meta Group. Coordonarea proceselor presupune frec- vent ca o bază de date să facă parte din sis- tem. Onorarea unei comenzi de la benefi- ciar presupune existenţa unei baze de date cu beneficiari şi inventar. Replicarea conţi- nutului este activată de evenimentele care modifică baza de date. Baza de date cu in- ventarul se modifică deoarece sunt onorate comenzile beneficiarilor. Şi informarea oa- menilor presupune o bază comună de cunoştinţe şi o lume în schimbare continuă. Coordonarea proceselor necesită de obi- cei o structură de mesaje de tipuri stricte şi poate să fie sau să nu fie asociată strâns bazei de date. Replicarea conţinutului presupune de obicei legături puternice la ceva bază de date. Poate să difere puternic prin gradul structurii mesajului (de la declaraţii SQL INSERT la pagini Web reimprospatate). In fine, informarea oamenilor are de obicei o structurare mai slabă a mesajelor, care pot sau nu să aibă nevoie de o bază de date co- mună, pentru înțelegerea mesajelor. Arhitectura care apare P&S este un mecanism de coordonare care împerechează şi leagă producătorii şi con- sumatorii cu medierea asigurată de un bro- ker. Producătorii mai sunt uneori numiţi fur- nizori sau editori şi consumatorii sunt abonaţii. „Rolul îndeplinit de broker este critic la P&S“ afirmă Mitch Kramer de la Patricia Seybold Group. „EI decuplează producă- torii de la consumatori astfel ca să nu tre- buie să ştie unii de alții.“ Brokerul stabileşte un canal pentru admi- nistrarea unui flux de mesaje similare. Ca- nalele uşurează sarcina producătorilor şi consumatorilor de a păstra fluenta ( vedeţi figura: Abonament gratuit). Brokerul men- ţine un canal atât timp cât publică producă- torul sau cât durează abonamentul. Acesta poate dura de la câteva secunde, la câțiva ani. Prin decuplarea relaţiei producător - con- 52 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 sumator, securitatea ambelor părți poate fi îmbunătăţită, permiţând ca oricare parte să-şi păstreze anonimatul. Producătorii pot de asemenea să-şi partajeze abonaţii sau transfera abonamentul, pentru a echilibra încărcarea sau pentru specializare pe anu- mite domenii. În plus, mecanismul P&S ar putea forma lanţuri pe nivele multiple, de valori adăugate, în care un consumator poa- te adăuga valoare la date şi publica din nou rezultatul pentru un alt grup de consuma- tori. Un mesaj se compune de obicei dintr-un antet, format din date structurate în mod £ A : iConsumator Producăto! Crs l (Consumator | age a tt ee te = comun pentru toate tipurile de mesaje, şi un corp de mesaj format din date variabile spe- cifice unui anumit tip de mesaj. Corpul poate conţine text fără format, pagini HTML, perechi de valori pentru atribute şi altele asemenea. În fine, o piaţă se formează atunci când a- pare un nivel ridicat de activitate între un grup de producători şi consumatori pe unul sau mai multe canale. Ca şi la dinamica piețe- lor normale, dinamica pieţelor din sistemele P&S este un indicator major pentru directii- le de evoluție urmate de aceste sisteme. interacțiuni de bază lată cum lucrează (vedeţi figura: Arhitectura -P&S). Un producător se înregistrează la broker pentru un anumit canal. Această acţiune poate determina brokerul să creeze canalul şi să stabilească ce caracteristici va avea. Consumatorii se interesează privitor la canalele disponibile. Dacă găseşte un canal dorit, consumatorul se abonează. Mai târziu, producătorul publică un mesaj la un canal. Brokerul va livra mesajul la setul a corespunzator de consumatori abonati la acel canal. In anumite situatii, este de dorit o inter- actiune directa intre perechea producator - consumator. O asemenea legatura direc- tă este cerută pentru date deosebit de vola- tile sau voluminoase, legate de aplicaţii care necesită semantică eficientă pentru volume mari de tranzacţii. Un aspect final al ineractiunilor de mai sus este schimbul monetar posibil între pro- ducători, consumatori şi broker. Pe măsură ce sistemele vitale se extind peste limitele companiei, trebuie stabilit un sistem expli- cit stimulativ financiar pentru asigurarea funcţionării stabile. Cu toate că asistăm la cresterea rapidă în anumite domenii a co- ‘mertului electronic, nu au apărut încă exemple de schimburi monetare cu P&S P&S practic Sunt mai multe aspecte cheie care trebuie rezolvate in orice aplicatie practica P&S. Cum definiti canalele? Stabiliti nivele de servicii? Drepturi? Canale si spatii de nume. Primul aspect este definirea canalelor, in special spatiul de nume. Un canal reprezinta un flux im- portant de evenimente de afacere sau resurse de informatii. Definirea canalelor dumneavoastră implică definirea proce- selor proprii de afaceri. La fel şi numele (ad- resarea) dat canalelor implică modul în care aplicaţiile P&S vor asigura suportul pentru procesele afacerii dumneavoastră. Majori- tatea argumentează că denumirile ar trebui date prin consens, astfel ca să existe o res- ponsabilitate partajată între producători şi broker, în mod similar cu numele de dome- nii de pe Internet. Antetul de mesaj conţine de obicei un câmp structurat pentru subiect (sau numele tipului de obiect). Dacă numele dat mesa- jelor utilizează acest câmp pentru subiect, mecanismul P&S este bazat pe subiect. Prin contrast, dacă numele dat depinde de con- ţinutul corpului mesajului, mecanismul este bazat pe conţinut. Lucrul bazat pe subiect este mai eficient în timp ce lucrul bazat pe conţinut este mai flexibil la specificaţiile consumatorului privitoare la ce mesaje să fie procesate. Denumirile bazate pe conți- nut pot de asemenea implica ca să avem pentru corpul mesajului un anumit format auto-definit, astfel ca broker-ul să poată fil- tra pe bază de operatori de definire de echivalente şi nu numai pe bază de potriviri simple de şiruri. Q0S. Al doilea aspect este nivelul (sau calitatea) serviciului, care depinde da obi- cei de fiabilitatea transmiterii mesajului. Nivelele tipice de servicii sunt de efort optim (best effort), fiabil, garantat şi cel Publicati, sau pieriti Administrarea datelor tranzactional. Efortul optim presupune ca broker-ul utilizeaza transport eficient (dar fara corectie de erori), ca UDP. Fiabil pre- supune că avem transport mai puţin eficient (dar cu corecţia erorilor), ca TCP. Garantat, presupune că broker are cozi de mesaje pe medii de stocare permanentă, și unde păs- trează mesajul, până ce se asigură că a avut loc recepţia mesajului de către consumator. În fine, tranzacţional, presupune că bro- ker asigură administrarea unei tranzacţii între producători şi consumatori, astfel ca orice acțiune din partea oricui suferă o comitere sau este abandonată la unison. Printre diferitele produse, scopul propus la limitele tranzacţiei este derutant şi depinde de perspectiva care este din punctul de ve- dere al consumatorului sau producătoru- lui. Tragerea (pull) faţă de împingere(push). Subiectul protocoalelor push a câştigat ma- re vizibilitate recent, ca alternativa prefera- tă. Problema apare atunci când broker-ul trimite un mesaj la consumatori care s-au abonat la acel mesaj. Dacă numărul acesto- ra este mic, fiecare îşi poate trage mesajul de la broker prin interogare (poll) periodi- că, sau brokerul; poate trimite mesajul de mai multe ori, o dată pentru fiecare con- sumator. Pe măsură ca numărul consuma- torilor ajunge de ordinul milioanelor, am- bele abordări alterează rapid performanţele reţelei. Altfel spus, abordările pull şi cele push simple nu sunt scalabile. Mark Bowles de la TIBCO remarcă: „scalabilitatea este rea la soluţiile punct la punct“. Esenţa împingerii veritabile la P&S are două aspecte. Primul, consumatorul îşi re- cepţionează asincron mesajul. Apare o întrerupere pe un anumit nivel, pentru a co- muta atenția consumatorului la noul mesaj. Nu există de la consumator polling în fun- dal. Al doilea aspect este că mesajul este de tip multicast, de la broker la multi con- sumatori. Brokerul initiaza transferul care este distribuit eficient la consumatorii adec- vati. Eficienta implica asistenta hardware, înglobată în routere de reţea şi limitează ast- Broker PE ee ee cee een peer Producator fel retelele la echipamente omogene. Miezul dezbaterii privind un multicasting eficient este IP multicasting pentru TCP/IP (vedeți şi ,, Multicast pentru mase“, BYTE iunie 1997). Drepturi. Al patrulea aspect consta din specificarea şi administrarea drepturilor pentru producători şi consumatori. Ca şi la un sistem de baze de date, este necesar să avem un mediu sigur sn care are loc auten- tificarea tuturor participanţilor, cărora li se atribuie un set de drepturi care le limitează acțiunile Configuraţia. Aspectul ultim este confi- gurația arhitecturii P&S. Furnizorii își pre- zintă implementările tipice ca fiind magis- trală (bus), centrală (hub şi spoke) si fulg (snowflake). (vedeti si figura Cantecul plaiului). Participanti cheie P&S isi face aparitia din multe categorii de produse diverse (vedeti figura: Unde se potrivesc). Este o estompare rapida a limi- telor dintre categorii, cauzată de presiunea pieţei. O dată cu maturizarea P&S aceste categorizări vor fi utile doar pentru scopuri istorice. Mesagerie. Transportul cu mesaje (numit şi middleware orientat pe mesaje, sau MOM) începe de la protocoale simple pen- Consumator| „tru trimiterea unui pachet de mesaje de la punctul A la B într-un mod fiabil şi eficient. Mecanismul inerent de stocare - retrans- mitere al transportului de mesaje a fost ex- tins în numeroase feluri, unul dintre aces- tea fiind P&S. Ca o dezvoltare a transferu- lui unui mesaj din punctul A în multe puncte B, a apărut ideea de tampoane (buffer) par- tajate şi abonaţi. Există produse ca TIB/Rendezvous de la TIBCO, Velociti de la Vitria, Smart Sockets de la Talarian, NEONet de la New Era for Networks si Active Web de la Active Soft- ware. Din 1986 TIBCO (fosta Teknekron, componentă acum din Reuters) a înființat o bază de date de clienţi în sistemul de piață (trading) pentru WallStreet cu un middle- ware TIB (The Information Bus). Folosind un sistem de nume bazat pe subiect, TIB/Rendezvous transmite pachete multi- cast astfel ca recepţia să se poată face doar de către destinațiile selectate, de obicei prin IP-multicast asistat de hardware. Velociti de la Vitria este un nou sosit care ţinteşte în mod direct TIBCO. Produsul ex- tinde suportul de protocol dincolo de IP- multicast prin oferirea de suport IIOP COR- BA (Common Object Request Architecture). „Aspectele principale sunt definirea schemei de canale și evenimente împreună cu speci- == PREV TIERS A „Nivelde securitate Leni cnc on [oo ee Me na afacere ae a „...nizare de magazii de date persistente - sautemă comună „ Producători Aplicaţii care detectează și - Administrator de jurnal pentru | Furnizor de Sees ee |... captează evenimente de afaceri „bază de date actualizată a “Abonaţi „ Aplicaţii care trebuie să reacționeze Agent de replicare pentru copiile e Aia ba „n laevenimentele de afacere bazei de date pe bază de cunoaștere, Nivel de fiabilitate Redus sauridicat „Ridicat (tranzacţii) „Redus. ce într-un mediu in intranet ; Scăzut racer ; Declaraţii de modificare pentru sincro- 3 imtamnreoamenl,. d vaio ai | _ Elemente de informaţicu subiect. a : : Dela eee la ridicat www.agora.ro/byte/ SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 53 Administrarea datelor Publicati, sau pieriti ficarea nivelului solicitat de calitate a servi- ciului“, spune Dale Stoken, unul din fonda- tori şi şeful pentru tehnologie. SmartSockets de la Talarian, un veteran al industriei activ din 1989, pune accentul pe posibilitatea de a oferi toleranță la erori şi scalabilitate nelimitată, în medii tradiţi- onale mainframe şi Unix, dar si NT. Tom Laffey, unul din fondatori şi acum CFO la Talarian, afirmă: „Pentru echilibrarea în- cărcării, SmartSockets poate împinge mesaje la abonaţii care sun cel mai puţin o- cupati*. NEONet are un broker de mesaje con- trolat de un motor activat de reguli care transformă fluxul de mesaje. Consumatorii creează abonamente bazate pe conţinutul mesajului şi nu pe un sistem de nume pre- definit sau categorizare de către editor. La limitele sistemelor de mesaje se află ActiveWeb, care adoptă o puternică savoare Web prin uneltele bazate pe Java. Rafael Bra- cho de la Active Software afirmă că „Active Web se concentrază asupra atacării proble- mei eterogenităţii prin integrarea unor sis- teme vechi şi a unor resurse de informaţii cuplate vag“. Configuraţia este de centrală cu spite (hub and spoke), spiţele fiind o varie- tate de adaptoare în resursele de informaţii. Aşa cum remarcă Evan Bauer de la Giga, „cea mai frecventă implementare de P&S prin sistem de mesaje este o variantă casnică şi care utilizează IBM MQ“. O alternativă răspândită pentru mulți beneficiari pri- cepuţi este de a lua un produs matur de mesaje şi de a-i adăuga funcţionalitate P&S prin aplicaţia proprie. IBM este conștient de situaţie și măreşte numărul serviciilor P&S din MQ. " Obiecte distribuite. Conceptul de broker a dobândit atenţia industriei prin specifi- catiile OMG (Object Management Group) pentru CORBA, care se bazeaza pe apelul de procedură la distanţă (RPC) clasic. OMG a extins CORBA astfel încât să includă un set mare de servicii de obiecte, două din care sunt semnificative și pentru P&S: Object Event Notification Service (evenimente push/pull la/de la canale) şi Object Naming Service (asociază nume de gen IDL (Inter- face Definition Language) la un context, similar cu arborele de directori din Unix). OMG are în vedre mai multe propuneri de realizare a acestor servicii pentru suport complet P&S. Exemplele de ORB (Object Reques Bro- ker) includ Orbix de la Iona Tehnologies, Entera de la Borland open Environement și DataBroker de la I-Kinetics. Mulţi au extins Object Event Notification Service din CORBA pentru suport P&S, ca de exemplu Ambrosia de la Open Horizon. Nicholas Zaldastani, CEO la Open 54 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 | | | | | | na CT Intr-un proces în șase pași, consumatorul poate afla ce oferă producătorul și începe recepţia. Horizon, accentuează că „ atenţia este îndreptată la tratarea evenimentelor sem- nificative care vă afectează afacerile. Pro- iectanţii trebuie să înveţe să exploateze infrastructuri activate de către evenimente şi să conceapă adecvat spaţiul de nume pen- tru routarea evenimentelor“. Un alt concurent la obiectele distribuite este DCOM (Disributed Component Object Model) de la Microsoft care este funda- mentul tehnologiei ActiveX. În prezent nu există semne că ActiveX ar adopta abordarea P&S, cu toate că există produse apropiate ca Microsoft MSMQ (fost Falcon), SQL Server Replication si Webcasting bazat pe CDF (prezentat mai jos). Monitoare pentru tranzacţii. Monitoarele de tranzacţii au evoluat de la baze de date si sisteme mari de prelucrare tranzacții, ca IMS şi seriile CICS (Customer Information Control System) de la IBM. Atenţia este acordată tranzacţiilor distribuite între sedii multiple pe bază de protocoale de comitere în două faze (2PC). Tuxedo, oferit acum de BEA Systems, este exemplul clasic pentru această cate- gorie. Într-un mod similar cu serviciile pen- tru obiecte CORBA, managementul eveni- mentelor la Tuxedo a fost extins. „2PC este integrat în P&S şi oferă coordonare între resurse variate“, afirmă Ed Felt de la BEA... Furnizorul poate trimite un mesaj la bro- ker, care acționează ca solicitare de consens. Tacă toţi abonaţii sunt de acord, furnizorul poate comite tranzacţia“. În plus, BEA s-a aliat cu Digital Equipment pentru a înglo- ba MessageQ, ObjectBroker şi SAP/R3 Wrapper în linia de produse proprii. Aplication Integration Server de la Inter- mezzo Systems dispune de un broker de me- saje activat de un monitor de procesare de tranzacţii care coordonează mai multe apli- caţii pentru realizarea activităţii de afaceri. Grupuri de știri. Era să uităm că vechiul şi bunul e-mail are elemente P&S de mult timp. Prin liste de abonaţi de grup, un pro- ducător (emițător) poate trimite mesaj mul- ticast la mai mulți consumatori (receptori), care primesc mesajul în mod asincron. Să mai adăugăm conceptul de BBS, şi avem grupuri de ştiri Internet, care sunt bune merci în agitația Web. Crearea grupurilor de ştiri și mesajele moderate sunt concepte importante preluate de către P&S. Flux de activitate (workflow). Sistemele workflow (sau groupware) urmăresc un element pe drumul parcurs prin unităţile funcţionale ale unei organizaţii. Printr-o anumită combinaţie dintre o bază de date centralizată de control şi mesaje e-mail structurate, responsabilitatea pentru un ele- ment în lucru trece de la o persoană la alta. Există acum o convergență puternică între sistemele workflow tradiţionale şi cele de mesaje şi obiecte distribuite, rezolvându-se astfel problema implementării sistemelor workflow foarte mari, într-un mod adapta- bil şi incremental. Ca un pionier P7S, Apple a proiectat IAC (Interapplication Communication) in jurul „unei variante P&S pentru administrarea do- cumentelor. Un producător partajează o secțiune de document (de exemplu, calcul tabelar). Un abonat obţine acest conținut pentru un alt document. Edition Manager administrează secțiunea partajată, în cadrul unui container de editare. În acest mod uti- lizatorii pot schimba un document şi schim- bările se propagă la documentele abona- tilor. Un alt produs este NewsStand de la Lotus. El extinde Notes pe Web prin publi- Publicati, sau pieriti Administrarea datelor carea de forme Notes si administrarea secu- ritatii si aprobarilor pentru abonati. Mai multe publicatii, ca Banking Report de la BNS, utilizează NewsStand pentru dis- tributie electronica. Webcasting. Categoria de emisie pe Web a fost împinsă recent în centrul atentiei. Web- casting (sau publicare pe Web) utilizează teh- nologie Web pentru a transmite informaţii recurente prin protocol push. Produsele sunt: PointCast, Castanet de la Marimba, Back Web, I-Fusion şi DataManager. DataManager de la Data Channel adop- tă tehnologia TIBCO şi pune accent pe posi- bilitatea de realizare de multicast eficient pentru pachete TCP, ceea ce permite scala- bilitate în medii mai intranet. David Pool, preşedintele Data Channel spune: „dar ceea ce este o arhitectură foarte elegantă este modalitatea în care TIBCO trimite pachetul şi toată lumea ascultă conţinutul. Este foarte mic şi economic“. Recunoscând importanţa standardizării pentru Webcasting, Microsoft înaintat o propunere la WWW Consortium (W3C) pentru tehnologia proprie CDF (Channel Definition Format) care utilizează XML ( Extensible Markup Language). Propunerea separă Webcasting pe trei nivele: de bază, administrat şi adevărat. Nivelul de bază este o parcurgere (crawling) simplă, periodică a siturilor Web de interes. Webcasting ad- ministrat şi adevărat utilizează un fişier CDF, astfel că un consumator are o hartă a sitului, așa cum a fost definită de furnizorul de conţinut. Aşa cum se afirmă în broşura Microsoft CDF, CDF permite unui autor să optimizeze, să dea tentă personală şi să controleze deplin modul în care site-ul este emis (Webcast). Pentru a emie un sit, furni- zorul de conţinut va crea un fişier CDF în Unde se potrivesc A Ridicat Monitore a Mesagerie de tranzactii Obiecte Replicare de distribuite baze de date Yrograme ca și Distribuţie consumatori soft Structura Magazii d mesajului & Flux de lucru de date Webcasting rsoane Comert si electronic iconsumatori Scăzu +AGrupe de știri = Seazut Ridicat Legaturi la baze de date Softul P&S se prezinta prin modul in care sunt structurate mesajele si cat de stransa este integrarea cu bazele de date. rădăcina directorului Web, pentru a stabili un parcurs pe harta sitului şi subiectele cheie prezentate. Replicare de bază de date. Sistemele de baze de date distribuite care au nevoie de sincronizare cu o versiune primară, nece- sită o schemă de replicare care distribuie în mod fiabil un amestec de copii de imagini complete şi imagini delta. Produsele sunt Data Propagator de la IBM, Replication Server de la Sybase si SQL Server Replication de la Microsoft. Distributie de software. Aceasta categorie este un spin major infipt in coasta adminis- tratorilor de PC-uri şi rețele. Pe măsură ce Terminologia specifică Bus Brokerul are rolul unei plăci de bază și care este mică șui eficientă. interacțiunile. a Centrala cu spite Fulg Aceasta configuratie presupune ca brokerul universale, care oricine se afla in centru si se poate conecta poate, controleaza toate Arhitecturile PES se livrează în trei variante principale. Configuraţia de fulg înseamnă că brokerul este distribuit în diferite puncte din reţea. creşte numărul seriilor de software pentru stații de lucru, creşte şi nevoia unei dis- tribuţii eficiente a softului în toată între- prinderea. P&S pare să fie un model adec- vat pentru distribuţia de soft, deoarece canalul oferă o protecţie specifică pe dura- ta cât consumatorul este abonat pentru sof- tul care se execută pe echipamentul lui. Un produs Webcasting, Castanet, tratează dis- tributia de soft ca şi conținut Web. Un tuner la staţia de lucru trage de pe serverul de emisie diferitele actualizări ale modulelor de soft (chiar şi ale modulelor tuner). Magazii de date. P&S prezintă un poten- tial ridicat pentru livrarea informaţiilor în sisteme data warehouse. Problema depăşeş- te cea a oferirii informaţiilor adecvate pen- tru oamenii potriviți. Problema este cum să mentii un flux de informaţii adecvate şi să permiţi ca orice beneficiar să adauge valoare şi să publice din nou informaţia. Aplicarea tehnologiilor P&S la magaziile de date ne va duce la o dinamică complt nouă, activată de piață, pentru răspândirea informaţiilor. Produsele sunt delivery-Manager de la VIT, Tapestry de la D2K şi Aclue de la Decision.ism. Delivery Manager de la VIT trece dinco- lo de magazia de date la orice sursă de infor- maţie din întreprindere. „Atenţia trebuie concentrată asupra beneficiarului“ remar- „că Subhash Chowdary, fondatorul şi CEO de la VIT. „Consumatorul creează cererea şi activează conţinutul din orice magazie persistentă, asemenea unei benzi rulante de furnizare de informaţii“. Tapestry are o interfață pentru abonat cu SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 55 Administrarea datelor Publicati, sau pieriti — care analiştii pot examina meta-catalogul şi îşi pot depune abonamentele prin Web. Conţinutul poate fi livrat într-o mulțime de _ - formate (de ex. Excel Word, Lotus 1-2-3 si prin Java) si planificat periodic (vedeti ecranul alaturat). Tapestry are o separare unică între rolurile producătorilor. Un furnizor are rol de administrator de date şi mapează sursele de date disponibile într-unul sau mai multe magazine de date. Un editor (publisher) are rol de analist de afaceri şi specifică diferitele moduri de prezentare la care se pot abona oamenii. De exemplu, un furnizor poate construi magazine de date din baze de date gazdă, în vreme ce un editor va publica diferite vizualizări din aceste magazine. Aclue se adresează utilizatorilor Arbor Essbase și foloseşte P&S pentru a distribui cuburi, în mod consistent, prin rețea. Comerţ electronic. La o primă analiză pare că există puţine legături între P&S şi comerţul electronic. Totuşi, ambele uti- lizează tehnologii comune (de ex. sistem de mesaje fiabil şi cu securitate) şi au obiective comune (de ex. realizarea potrivirii pro- ducătorilor şi consumatorilor). P&S poate beneficia de pe urma experienţelor de schimburi monetare uşoare şi fiabile, iar comerţul electronic poate folosi mecanis- mele de tranzacţii recurente, similare celor de la grupurile de interes (ca la Clubul Book of the Month). Acum încotro? Ca mecanism de coordonare pentru sisteme distribuite şi oameni distribuiţi, P&S are un potenţial imens datorat flexibilităţii, ușurin- ţei de adaptare şi evoluţie. În situaţii com- plexe, de scară mare, unde cerințele se schimbă mereu, P&S poate oferi solul fertil pe care vor creşte aceste sisteme. De aseme- nea, standardizarea şi comercializarea teh- nologiei P&S au potenţialul de a crea pieţe ape - [Bookmark Applet] Tapestry de la D2K are o interfață Web pentru planificarea Di PRE IRI E SE XI doine natie STE =] Acu | fe ee i i furnizării informaţiilor la care există abonament. globale pentru schimbul de informaţii și comerț, dincolo de orice ne-am putea imagi- na acum. Totusi, P&S are nevoie de câţiva ani pen- tru maturizare. În primul rând, OMG şi alte grupuri de standardizare trebuie să se pună serios la definirea a ce este P&S. Apoi, infra- structura P&S nu este încă gata. Mai trebuie puse la locul lor tehnologiile pentru supor- tul sistemului de mesaje fiabile în exeriorul contextului limitat de intranet, protocolul de transport eficient multicast şi schimbul monetar universal. În al treilea rând, slăbi- ciunea critică este lipsa sistemului de ma- - nagement pentru toată întreprinderea. Este uşor să mai adaugi câte puţin o dată, dar cine va superviza acest lucru (sistemul P&S)“ remarcă lan MacFayden, vicepreşedinte de administrare tehnologii la Chase Retail INFORMAȚII UTILE .56 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Active Software http://www.d2k.com 800-815-6366 Santa Clara, CA i-Kinetics, inc. http://www.neonsoft.com aoe seer! . “Burlington, MA Talarian Corp. NEA aeiivesve cae 617-270-1300 Mountain View, CA BEA Systems, Inc. http://www.i-kinetics.com 415-965-8050 | Sunnyvale, CA Intermezzo Systems, Inc. http://www.talarian.com a name neces Boulder, CO TIBCO, Inc. bt d/vespel Acasys.comt 303-440-5410 Palo Alto, CA _ Borland Open Environment : 415-846-5000 Boston. MA ANI tt:fiwwwtibeo.com Ia au 617-949-9000 VIT http://www.openenv.com http://www.iona.com Cupertino, CA Decision-ism, Inc. 408-342-0882 Boulder, CO Cae one http://www.vit.com eee i 617-577-8500 Vitria Technology, Inc. http} rem http://www.lotus.com Mountain View, CA D2K, Inc. 415-237-6900 San Jose, CA edie ela = http://www.vitria.com 408-451-2010 : Banking Systems. „Nu există loc pentru responsabilii organizării, deoarece P&S amestecă sistemele gazdă, serverele, rețeaua şi cine şie câte altele“. Chiar şi matură, P&S nu este soluţie la cheie. Mai rămâne activitatea dificilă a înțelegeri proceselor proprii afacerii, speci- ficarea unei reprezentări eficiente a eveni- mentelor și conceperea schemelor adecvate pentru bazele de date. P&S va furniza doar unelte mai puternice şi va mări paleta de opţiuni posibile.., Nu există multă expe- rient4 cu acest lucru, va mai dura probabil 10 ani până la adoptare, ca şi tranziția de la lucrul pe loturi la cel on-line“, prevede Roy Schulte de la Gartner Group. „Marii furni- zori vor începe activitatea (pe piața P&S) peste doi ani“. Orice soluție P&S necesită încă profe- sioniști calificaţi care pot s-o aplice cores- punzător. Pentru multi ani ce vor veni, for- marea acestor profesionişti vfi factorul care va limita adoptarea P&S. Richard Hackathorn (richardh@bolder.com) este fondatorul si presedintele firmei Bolder Technology Inc. (Boulder, CO), specializată în interconectare în intreprindere şi magazii de date. Puteţi obține o copie a raportului com- plet referitor la tehnologia P&S la adresa http://www.bolder.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] ILUSTRATIA: DOUGLAS FRASER © 1997 Inboxul universal Este posibil să vă primiţi toate mesajele parvenite prin e-mail, fax, telefon cu ajutorul unei singure interfețe. De Mike Hurwicz rganizatia Gallup afirma ca un oarecare angajat a unei mari corporaţii primește zilnic 178 de mesaje. În plus, este un lucru deja obişnuit ca mesajele să fie recepţio- nate prin e-mail, fax, sistem voice-mail şi pager. Şi poate ca dvs nu sunteți un angajat oarecare! Pentru utilizatorii asaltați de mesaje din toate părţile, un inbox universal ar fi un colac de salvare. Fiind o singură interfață pentru utilizator, acest inbox universal se bazează pe programul client e- mail ce listează toate mesajele parvenite. Aceste mesaje pot fi recepționate prin e-mail, voice- mail, fax-mail (un fax ce soseşte printr-un fax-server şi este recepționat ca un e-mail) sau pe alte căi. De la interfața inboxului universal se pot citi, şterge sau gestiona toate tipurile de mesaje. Pentru a „citi“ un voice-mail, utiliza- torul se foloseşte de un telefon sau un PC echipat multimedia. Aceeași interfaţă conţine, în mod inevitabil, funcţii necesare pentru a răspunde la mesajele primite, cu toate că trans- miterea mesajelor nu este o funcţie specifică al inboxului. „Cutia poştală“ universală simplifică treaba utilizatorului prin reducerea mediului de re- cepţionare. Este mai rapidă verificarea unui singur inbox decât a mai multori conturi e- mail, aparate de fax sau sisteme voice-mail. Iar timpul alocat pentru învățarea folosirii core- spunzătoare a interfeţei va scădea, fiind vorba de un singur software. Inboxul universal poate elimina întârzierea recep- ţionării mesajelor ce pot apărea atunci când utilizatorul nu verifică destul de frecvent o anume sursă, cum ar fi o adresă e-mail, unde nu primeşte foarte des mesaje. Mai mult, inboxul universal permite gestionarea mesajelor fax şi voice- mail în acelaşi fel şi în acelaşi foldere ca şi mesajele primite prin e- mail. Avantajul nu ar consta doar în unificarea mai multor sisteme de gestionare, dar şi în faptul că folderele e-mail pot reprezenta o metodă de gestionare mai bună decât cele ce însoțesc produsele voice-mail sau fax-mail. De asemenea, inboxul universal va putea oferi diverse modalități de recepționare. De exemplu, prin convertirea textului în vorbire (mesaj enunțat vocal) inboxul va „citi“ mesajul e-mail prin telefon și astfel utilizatorul nu trebuie să aibă modemul conectat. www.agora.ro/byte/ Se poate deci afirma că inboxul universal poate într-adevăr sim- plifica viaţa, dar nu pentru toți utilizatorii. Cu toate că producătorii lucrează la proiectul inboxului universal de mai mulţi ani, tehnolo- gia se află încă in stadiul de maturizare, astfel produselor ce vor apărea, le pot lipsi anume atribuţii pe care utilizatorul şi-le-ar dori. Mai mult, în timp ce acest inbox oferă un singur client (front end) pentru diferite tipuri de mesaje, nu prea ajută la integrarea administraţiei, structurii de directoare sau stocării de date pe server (back end). La aceasta se mai adaugă faptul că utiliza- torul trebuie să ştie de ce are nevoie $i ce-i va fi de folos in viitor. De aceea, este mai in- dicat ca el să opteze pentru un singur pachet de programe ce ar conţine totul ce crede că-i va fi necesar. Nu este de dorit ca utilizatorul să se confrunte cu îmbinarea mai multor tipuri de sisteme diferite pentru a se bucura de opţiunile preferate, sisteme ce individual conţin doar o mică parte a acestor op- ţiuni. Totuși, aceasta este situ- aţia cu care trăieşte utilizatorul la ora actuală. Pe de altă parte, el nu dorește o funcţionalitate ce nu-i va fi de folos vreodată. Cu goana de pe Intrenet, producătorii de browsere îşi imaginează că își vor folosi produsele proprii ca un inbox universal. Astăzi browserele oferă doar o interfață cu mul- tiple funcțiuni, incluzând poate e-mail şi fax. Browsere- le populare, cum ar fi cel a lui Netscape sau Microsoft, nu oferă un singur inbox pentru toate varietățile de mesaje. De fapt, abia se conturează la ora actuală standardul necesar pentru a suporta inboxul universal. Esența concepţiei inboxului universal este ca un utilizator să fie capabil să recepționeze mesaje de la surse multiple în formate diferite. Mai concret, piatra fundamentală a acestui inbox este un client e-mail / groupware. La acest client se mai adaugă software- ul ce permite utilizatorului să recepționeze faxuri de la fax server şi voice-mail de la voice-mail server. În general, companiile doresc ca funcţionalitatea inboxului uni- versal să se bazeze pe produsele lor strategice e-mail în folosință curentă sau în curs de dezvoltare. Sistemele e-mail cu fişiere comune (shared-file), cum ar fi MS Mail, rareori au o performanță în sto- SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 57 Administrarea datelor Inboxul universal Comunicatia poate fi digi- tala sau DIMF. Unified Messenger Server comunica cu PBX prin DIMF, RS- 232 sau cod propri- etar. Poate spune serverului codul ID al ~ apelantului si numa- rul extensiei apelate. carea de date sau o capacitate de a suporta (sprijini) accesul greoi voice-mail şi fax- mail. Astfel, ca şi back end este folosit de obicei un server e-mail / groupware de o înaltă performanță, cum ar fi Lotus Notes, Microsoft Exchange sau Novell Group- Wise. În aceste cazuri, producătorii fax- serverului sau voice-mail serverului oferă o mesagerie unificată. Produsele de la Lucent Tehnologies şi Octel Communications (primul făcând o o- fertă de 1,8 miliarde $ celui din urmă în iulie a.€.) sunt printre exemplele populare ale a- cestei realizări de mesagerie unificată. Octel Communications (OC) este în special o com- panie voice-mail. Unified Messenger, pro- dus de OC, care adaugă voice-mail la Micro- soft Exchange Server, rulează pe un nou voice-mail server Octel, bazat pe NT. Faxul va face parte din versiunea următoare a pro- dusului Unified Messenger şi OC a mai anun- ţat că Unified Messenger va suporta Lotus Notes aproximativ în mijlocul anului 1998. In mod similar, Lucent Tehnologies (LT), fosta unitate tehnologică şi de sisteme de comunicaţie a lui AT&T, este (nu sur- prinzător) în special o companie de tele- fonie. Intuity, produs de LT, este un sistem voice-mail ce foloseşte Lotus Notes pentru a crea o mesagerie unificată. Intuity oferă atât servicii voice-mail, cât şi fax. În plus, Multimedia Messaging Server (MMS) a lui Intuity are e-mail propriu. Intuity va adău- ga un suport pentru Microsoft Exchange și produsele Internet mail, cum ar fi Eudora. Prin intermediul Internet mail, Intuity va avea suport şi pentru Lotus cc:Mail. lar suportul pentru Novell Group- Wise este încă incert, cu toate că suportul pentru Internet mail ar putea rezolva problema. 58 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Clientul exe- cuta softcli- ent Exchange. Cartela PC pentru voce convertes- te semnalul analog DTMF in date digitale pentru Unified Messenger. Unified Messenger foloses- te APl-uri director pentru perechi utilizator-extensie și APl-uri de baze de date pentru scriere-citire mesaje. mesajelor DTMF. Lucent Tehnologies si Octel Communi- cations se concentrează din ce in ce mai mult pe CTI (computer telephony integration). Sistemul voice-mail face parte din astfel de solutii CTI, dar nu reprezinta obiectul cel mai important, cât despre fax şi e-mail, ei sunt lăsaţi deoparte deocamdată. Printre producătorii de CTI, ce oferă solutii de mesagerie unificată, se numără Applied Voice Tehnologie (AVT), Tobit Software (TS) si CallWare Tehnologies (CWT). Call- Xpress NT, produs de AVT, se remarca prin opţiunile ce facilitează recepţionarea unui e-mail sau fax prin telefon. David, produs de T$, este sistemul de operare a unui serv- er de mesagerie multifuncţională $i rulează pe NetWare 3.11 sau superior ca un modul încărcabil (NetWare loadable module - NLM). Acesta gestionează şi controlează baze de date ce pot conţine diferite tipuri de obiecte (e-mail, fax, voice-mail, fişiere, link- uri). Informaţiile pot fi accesate în diferite feluri, incluzând LAN, telefon, fax sau WEB. CallWare, produs de CWT, este un produs CTI destinat in special pentru NetWare, fiind un NLM si se integreaza strans cu Novell Directory Service (NDS). Lucent şi Octel furnizează atât servicii voice-mail cât şi servicii fax. Prin împletirea acestor produse într-un sistem e-mail, uti- lizatorul va beneficia de cele trei funcții majore ale mesageriei unificate: e-mail, voice-mail şi fax. AVT oferă serviciul de voice-mail şi fax ca produse separate, în timp ce CallWare nu oferă servicii de fax. Astfel, ca utilizatorul să beneficieze de ser- vicii fax cu CallWare el trebuie să integreze un fax server, cum ar fi ZetaFax de la Equisys sau FaxServe de la Cheyenne (divizia firmei Computer Associates - CA) Cu toate că orientarea este îndreptată spre oferirea unei funcţionalităţi a inboxului uni- versal bazat pe un client e-mail / groupware existent, apar clienţi ce au ca scop realizarea unui inbox universal cu o funcţionalitate independentă, de sine stătătoare. Acesta este cazul şi a lui EMail Connections, (de la com- pania cu aceiași nume - EMC), ce a fost intro- dus pe piață în 1992 şi are instalată o bază de câteva sute de mii de staţii, după cum afirmă producătorii. EMail Connections a fost recunoscut ca primul client e-mail care suportă fiecare importantă interfață de mesagerie, incluzând atât Messaging API (MAPI) de la Microsoft, cât şi Message Handling Server (MHS) lui Novell, Vendor- Independent Messaging (VIM) de la Lotus şi standardele Internet. Dar EMail Connec- tions poate fi si un client la o varietate de ser- vicii on-line incluzand AOL, Prodigy, Com- puServe şi MCI. Fax serverele MAPI compa- tibile pot trimite faxuri folosindu-se de adresele e-mail. Momentan, EMail Connections nu are in- tegrată voice-mail, cu toate că nu este departe de realizarea completă a funcţionalităţii in- boxului universal. Oricum, EMail Connec- tions 3.1 este compatibil cu Multipurpose Internet Mail Extension (MIME), care oferă o bază pentru voice-mail în viitor, dar inte- grarea de voice-mail în grupul de dezvoltare EMC este în plină desfăşurare. Mesageria ——, oe câștigă fr, i mesageria unificată, puteţi retrimite a ace- A lagi voice-mail prin lista de distribuţie. „Puteţi proceda la fel și cu celelalte tipuri „ demesaje. Faxurile parvenind printr-un fax Gs „server, potfi retrimise ca si fax- mail. Ajun- la destinaţie, ele pot fi „printate“ direct _ un aparat fax local. În același context, = puteţi retrimite un e-mail subfomădee- | mail, fax sau prin conversia textului în vor- _bire (mesaj enunțat vocal chiar caun „voice-mail. Inboxul universal Administrarea datelor Stimularea fuziunilor O parte din producătorii de e-mail, fax, voice-mail au căzut de acord că produsele lor trebuie să conlucreze între ei. De aici, un exemplu pentru o soluţie de inbox uni- versal ar fi folosirea Notes Mail şi MMS lui Intuity conectaţi între ei prin Lotus Telephony One-Stop. Novell a promovat de mult FaxServe de CA (divizia Cheyenne), ca fiind o recoman- dată soluţie de fax pentru GroupWise. FaxServe se integrează strâns cu NDS şi poate fi gestionată ca un obiect NDS de sub NWAdmin. Importarea de utilizatori de la NetWare spre Group Wise si FaxServe este un lucru direct si la îndemână, eliminându- se necesitatea alocării de utilizatori în mul- tiple locuri. Împreună, Group-Wise, CallWare şi FaxServe întruchipează una din cele mai manevrabile soluţii de inbox uni- versal, datorită în mare parte NDS ce le leagă între ele. Un nivel mai evoluat de integrare managerială ar fi posibil prin Novell Manage Wise. Novell şi CA au anunţat de asemenea un management la nivel corporativ (de cor- poratie) pentru GroupWise, NetWare, IntranetWare şi o integrare cu Novell Manage Wise. Această integrare ar folosi Unicenter TNG (The Next Generation) sio solutie de management end-to-end, ambii lui CA , dar aceasta solutie end-to-end ar oferi management și pentru servere NT. Eldon Greenwood, directorul principal al strategiei de producţie a firmei Novell, afir- mă că cumpărătorii se pot aştepta la „paşi uriași“ în ceea ce priveşte integrarea mana- gerială şi că NDS va fi disponibil pe NT cam la sfârşitul acestui an, apoi NDS va fi disponi- bil şi pe cele trei mari platforme pe care GroupWise rulează: NetWare, NT şi Unix. Oricum, se pare că inboxului universal este mediul pe care majoritatea comercianți- lor de mesagerie unificată sunt nerăbdători să-l sprijine sau să crească suportul progra- melor proprii la acest mediu. Astfel, de exemplu, Octel a început să sprijine doar Microsoft Exchange, în timp ce Lucent a adăugat un suport pentu acesta. Cu toate că Notes cc:Mail continuă să fie liderul pieţei e-mail, mai mulți observatori prevăd un po- tential mai crescut cu Microsoft Exchange. Dezavantaje Inboxul universal nu se potriveste pentru toţi utilizatorii. În special, dacă tot ce face u- tilizatorul este combinarea a mai multor mail-boxuri, el se poate întreba care este a- vantajul inboxului universal. Dacă fiecare mail-box operează cu funcții diferite, poate că ar fi mai potrivit ca aceste cutii poştale să fie ținute separat din punct de vedere orga- nizatoric. Pentru utilizatorii mai puţin e-mail cen- www.agora.ro/byte/ = sau voice-mailcat: sipentruservere faxsl e-mail. AP!-uri si protocoale standard | nboxul universal necesită standarde pentru ainterconecta produse e-mail, fax sl voice- mail de la diferiți producători. Messaging API (MAPI) produs de Microsoft s-a impus ca APl-ul dominant în mediul Windows, per- - mitand producatorilor de fax si voice-mail sa afișeze mesaje în orice inbox MAPI compati- bil. Alte APl-uri, cum ar fi Common Mail Calls (CMC) sau Vendor-Independent Mes- saging (VIM) isi gasesc rostul atat in medii non-Windows cât și sub Windows. „MAPI permite comunicaţii tip client / server prin subsistemul MAPI, o componentă standard „a Windowsului. Subsistemul transferă cererile „între client și furnizorul de servicii MAPI: un mic modul software, rulând pe client, oferit de furni- zorulde servicii (pentru e-mail, faxsau voice-mail). Furnizorul de servicii se adresează în schimb ser- viciului propriu-zis: într-un mediu client / server acesta rulează pe serverul email, fax sau voice- „mail. Furnizorii de servicii multiple pot rula pe o „singură mașină client, cu MAPI având rolul de multiplexer / demultiplexer pentru acestea. Din perspectiva utilizatorului, MAPI permite clientului să comunice cu un serviciu e-mail. Dar în realitate MAPI descrie doar felul îi în care un „ client se adresează unui subsistem și felul în „care furnizorul de servicii se adresează sub- „sistemului. MAPI nu definește protocolul folosit pentru comunicațiile client / server și nu se referă nici la comunicaţii server / server. Un standard Internet ce poate fi folosit la „implementarea inboxului universal este Multi- „purpose Internet Mail Extention (MIME), ce _ poate trimite diferite tipuri de conținut cu ajutorul „ Simple Mail Transport Protocol (SMTP). Studi- „. ile intreprinse pe voice-mail, ce au început în „1994, auavut ca rezultat Voice Profile for Inter- net Mail (VPIM), ce la ora actuală este un stan- _ dard grosier pentru Internet Engineering Task „Force (IETF). IETF va adopta VPIM versiunea „ 2.caunstandard complet în cursulacestuiveri. i Cutoate cd VPIM a fost conceput pentru voice, A A standardul acum. Soții pia | ee VPIM lucrează cai unui ser- de telefon al destinatarului. Sistemul voice-mail observă că numărul introdus nu aparține unui utilizator local. Un sistem non- VPIM de obicei s-ar opri aici. În schimb, VPIM se folosește de Lightweight Directory Access Protocol (LDAP) pentrua căuta adresele e-mail ce au recepțion- at un mesaj vocal pentru acel număr de telefon. Atunci sistemul trimite acel voice-mail prin rețea caun mesaj MIME / SMTP. Pe recepţie mesajul poate ajunge la un sistem voice-mail VPIM sau la orice sistem e-mail SMTP / MIME. De vreme ce VPIM foloseste Internetul sau un intranet pentru a transmite voice sau fax, ar „putea reduce semnificativ costul convorbirilor delungădistanţă și costul trimiterii faxurilor co- lor. De asemenea, creează o bază solidă pen- tru „voice-mail intenţionat“ (spre deosebire de mesajele care au fost înregistrate doar pentru că cel chemat nu a ridicat receptorul). Producători ca Lucent, Nortel, Octel și Siemens Rolm au demonstrat la expoziția EMA | din 1996, că produsele | lor au fost create pe VPIMversiunea 1,. dovedind că conceptul este fiabil. Dar publicul nu a văzut produsele i in sine. Produsele bazate pe VPIM versiunea 2. ale a acelorași firme, aflate în majoritate în stare de test beta pe timpul expoziţiei EMA din 1997, sunt așteptate în cursul acestuian. Teoretic vorbind, puteţi folosi standardele „Internet pe lângă sau în locul lui MAPI sau alte. APl-uri. După afirmaţiile lui Greg Vaudreuil, autor al VPIM ver 1. și coautor la VPIM ver 2., fiind proiectantul sistemului de mesagerie de la Octel, astăzi MAPI poate eer cu conţinut VPIM, dar nu le poate transmite. "VPIM este un protocol strict server - - server, referitor doar la transportul mesajelor. Pentru interacțiunea client / server Internet Message „Access Protocol versiunea 4. (IMAP4) va fi _ deosebit de important pentru inboxul univer- . ] „sal. IMAP4vă permite f arcurgerea listei de _ mesaje inainte sa sele 2 accesa. 9 trici, solutia inboxului universal ar putea părea cam inconvenabilă. David Marshak, consultant principal al firmei Patricia Seybold Group cu sediul în Boston, ne oferă exemplul unui contabil care „trăieşte“ în Excel şi este posibil că preferă să aibă posi- bilitatea să trimită e-mail şi faxuri din Excel şi poate fi mulțumit să-şi primească voice- mailul intr-un mod conservativ. Tot așa, dacă acest contabil primeşte în mod regulat spread-sheeturi (foi de calcul), poate că îi este mai convenabil să folosească un director anume pentru acestea, decât să se folosească de e-mail pentru a le primi. Managerii de reţea (inginerii de reţea), de asemenea, tre- buie să fie conştienţi că o mare parte a soluti- ilor pentru inboxul universal vor suferi de o administrare şi de o stocare de date frag- mentate. Dacă ei doresc să adauge un nou utilizator la sistemul de operare pentru un login de bază la rețea, la PBX, la sistemul voice-mail, toate acestea ale făcute ca operaţii separate, efectuate manual. Toţi comercianții amintiţi (excepţie făcând doar Octel) implementează şi moda- lităţi de stocare a mesajelor în funcție de ti- SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 59 Administrarea datelor Inboxul universal pul acestuia, decât să stocheze, de exemplu, voice-mail împreună cu e-mail. Doar Octel foloseşte message store-ul din e-mail (în cazul de fata Microsoft Exchange) pentru a stoca toate genurile de mesaje, ceea ce reprezinta o arhitectură mult mai eficientă şi uşor de gestionat.(Tot această arhitectură face posi- bilă căderea intregului serviciu, lucru nedorit în cazul în care serverul voice-mail indepen- dent ar fi semnificativ mai fiabil decât ser- verul e-mail.) Ca manager principal de pro- duse pentru mesagerie unificată de la Octel, Robert Wohnutka afirmă că în multe alte sis- INFORMAȚII UTILE Applied Voice Computer Associates Technology (AVT) Islandia, NY Kirkland, WA 516-342-5224 206-820-6000 http://www.cai.com http://www Cheyenne division: -appliedvoice.com 800-243-9462 RightFAX (subsidiary _'"ttP*/Mmww-cheyenne:com of AVT) EMail Connection Tucson, AZ Redmond, WA 520-320-7000 800-889-3499 http://www.rightfax.com http://www CallWare .email-connection.com Technologies Equisys (Zetafax Sandy, UT USA) 800-888-4226 Atlanta, GA 801-486-9922 770-622-2810 http://www.callware.com http://www.equisys.com teme, dacă se şterge un mesaj, iar aceasta a fost stocat în două locuri, sistemul trebuie să coordoneze acele două locuri. Iar unele sis- teme nu o pot face în timp real.Dar cu un sin- gur loc de stocare apar mai puţine întârzieri şi mai puţine posibilităţi pentru probleme. Alte dezavantaje posibile al inboxului uni- versal pot fi referitoare la cost şi suport. Functionalitatea in sine a inboxului univer- sal poate costa mai putin, pana la 40$ per statie decat pretul total al hardware-ului, e- mail, voice-mail gi fax-mail., Analistul sef Michael Durr al firmei Michael Durr and Lotus Development Novell Cambridge, MA Orem, UT 800-346-1305 801-222-6000 617-577-8500 http://www.novell.com http://www.lotus GroupWise: -com 800-638-9273 Lucent Technologies Octel Murray Hill, NJ. Communications 800-325-7466 Milpitas, CA 908-582-8500 800-444-5590 http://www.lucent.com 408-324-2000 Microsoft http://www.octel.com Redmond, WA Tobit Software 800-426-9400 Montreal, Quebec 206-882-8080 800-444-5590 http://www.microsoft 514-392-9220 „com http://na.tobit.com Associates (Cape Coral, Florida), firmă ce se ocupă de consultanță și prospectarea pietii, afirmă că în cele mai multe cazuri este dificil de a demonstra profitabilitatea investiţiei în inboxul universal. Mai departe, tot el afirmă că comercianții au de obicei experienţă, fie în e-mail, fie în telefonie. Puţini sunt acei comercianţi care au expe- rienţă în ambele ramuri. „În fața unei alegeri“ spune Durr „înțelepciunea tradi- ţională spune că este mai uşor pentru un pro- ducător de telefonie să înveţe e-mail, decât invers.“ Din aceste considerente, inboxul univer- sal, cu toate că este atrăgător, nu a fost imple- mentat pe scară largă. Oricum, administraţia unificată ar trebui să devină mult mai uzual, în special cum Microsoft îşi dezvoltă tehnologia de directoare. Stocările unificate de date vor deveni mai la îndemâna utiliza- torului. Costurile se vor reduce și producă- torii vor câştiga experienţă. Cu toate aces- tea, utilizatorii ce suferă de mania mesageriei nu trebuie să renunţe la speranțe. Mike Hurwicz (mhurwicz@attmail.com) este scriitor si consilier din Brooklyn, New York. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Bathori Zsigmond| Your technology investment is too important to leave to chance ! So leave ittous! Sediul Central Bd. Unirii 15, Sect.5, Bucuresti, Tel.: 336.2595, Fax.:336.7568 Cl. Grivitei 355-357, Sect. 1, Bucuresti, Cl. | r 152, Sect.1,Bucuresti, Centrul de Vânzări Dorobanţilor Tel./Fax: 230.7737, 230.4032 Tel./Fax: 230.2575, 222.4616 Tel./Fax: 223.1443 CI. Grivitei 355-357, Sect. 1, București, 60 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 ILUSTRATIA: TIM TEEBKEN © 1997 OLAP prin Web Utilizarea aplicaţiilor bazate pe Web pentru procesarea analitică se clădește pe puterea ambelor tehnologii. De Udo Flobr rocesarea analitică on-line (OLAP - on-line analytical processing) poate fi cel mai important nou model de cal- cul al deceniului, după Web. Asocierea celor două for- mulează o puternică tehnologie. Un depozit de date este un depozitar de baze de date, central, pen- tru toate datele dintr-o organizație. În mod tipic, permite accesul la această informaţie prezen- tând-o sub forma unui cub de date metaforic, un model de stocare multidimensional care, permite multiple vizual- izări diferite şi combinaţii de date. După corelarea unor părţi arbitrare din datele firmei, managerii vor putea evidenția elemente ascunse - copacii dintr-o pădure, cumar Programele OLAP formea- ză o categorie de soft de afaceri ce permite utilizatorilor manipularea unui cub de date. Operatiile OLAP includ con- solidarea, forarea (de ex. rafinarea interogărilor), sectionarea, curbarea si rotirea. Rezultatele pot fi prezentate in formate de baze de date traditionale sau tabele, precum şi diagrame grafice. Deşi ieşirea poate fi într-un format fix, adesea permite uti- lizatorului manipularea direc- tă a datelor pentru o analiză ulterioară, cum ar fi identifi- carea tendinţelor, corelaţiilor sau seriilor de timp. O căsătorie în Cyberspatiu Majoritatea pachetelor OLAP si de depozite de date au deja sau vor avea curînd o interfață Web, permiţând utilizatorilor accesul la date dintr-o organizaţie prin Internet sau intranet. Intr-un raport recent, Wayne Eckerson, senior consultant la Patri- cia Seybold Group (Boston,MA), concluziona ca pana in 1998 browserele Web vor activa jumătate din toate aplicațiile OLAP şi de decizie. În ciuda unor probleme conexe, Eckerson crede că „ Webul este un mediu perfect pentru activităţi informaţionale de afaceri.“ Aici el aplică regula de 80/20: 80 la sută din toți utilizatorii au ce- rințe simple de interogare şi raport ce pot fi satisfăcute de aplicaţiile www.agora.ro/byte/ Web. Restul de 20 la sută au nevoie sau de acces interactiv de înaltă performanță la un volum mare de date, sau sunt dezvoltatori cu capacităţi de creație. Acest segment de 20 la sută deocamdată va continua să folosească unelte dedicate. Un avantaj major în desfășurarea sistemelor OLAP folosind inter- faţa Web este reducerea costurilor. Pachetele OLAP tradiţionale pornesc de la 10.000$. Pe de altă parte browserele Web sunt omniprezente. În plus, cele mai multe organizaţii au, sau încep să aibă o anumită structură intranet proprie, realizată cu servere deja exis- tente. Astfel, OLAP prin Web va permite, aproape tuturor utilizatorilor dintr-o organi- zatie, accesul la funcţionali- tate, cel puţin de analiză. Mulțumită reţelei, accesul universal s-ar putea extinde la utilizatori externi. De exem- plu clienţii sau furnizorii ar putea avea acces la unele informaţii ale firmei. Interfața universală a navigatorului Web, ar putea ajuta la redu- cerea costurilor de instruire. Majoritatea utilizatorilor sunt deja familiarizați cu operaţiile de selectare/activare legături, iar procesul de interogare gi manipulare OLAP este simi- lar. Un alt avantaj este că Web- ul este un mediu multiplatfor- mă, atât pentru utilizatori, cât şi pentru dezvoltatori. Uti- lizatorii găsesc aici un mediu familiar, indiferent de sis- temul lor de operare iar dezvoltatorii pot să-şi mute aplicaţiile Web. Datorită arhitecturii sale centralizate, Web-ul ajută la reducerea costurilor de distribuţie suport la clienți. Ultima versiune a softului de client-browserul- poate fi pus pe toate calculatoarele dintr-o între- prindere iar componentele, cum ar fi apleturi Java şi controale ActiveX, realizează propria lor încărcare. Obstacole pe Web Totuşi, există anumite neajunsuri care reduc din aceste avantaje. De exemplu, Web-ul a fost la origine un mediu pentru distribuţia fişierelor statice. De aceea, problema lui principală este că tratează SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 61 Administarea datelor | OLAP prin Web fiecare interacţiune ca o legătură nouă, anonimă. În mod intrinsec, nu-şi „aminteşte“ cine eşti sau ce interogare reformulezi. În plus, HTTP - principalul protocol Web - nu menţine starea unei sesiuni. Pro- gramatorii trebuie să folosească diferite trucuri în aju- torarea serverului să-şi „amintească“ identitatea uti- lizatorilor şi până unde au progresat în prelucrările lor. Există deja iniţiative pentru remedierea acestei situaţii într-o formă standardizată. Altă problemă des citată este securitatea. Reţeaua este deschisă practic pentru oricine, iar traficul ei în forma sa de bază nu este criptat. Firmele se abţin în a pune informaţii sensibile pe Net. Această ezitare este de înţeles, având în vedere faptul că un depozit de date conţine informaţiile cele mai importante despre afacerile unei firme. Situaţia este pe punctul de a se schimba prin introducerea pe Net a unor tunele de comunicaţii si- gure. Aceste tunele vor permite utilizatorilor acce- sul la date la distanţă, în condiţii de securitate. Zidurile de protecţie (Firewalls) şi alte sisteme de autentificare contribuie la securitatea intraneturilor interne prin interzicerea accesului la anumite situri. Web-ul constă dintr-un număr de protocoale care îl fac deschis şi uşor de integrat. Totuşi, pentru unele aplicaţii OLAP această arhitectură simplă se dovedeşte a fi prea simplă. De exemplu, folosind pen- tru forare o aplicaţie OLAP dedicată, aceasta lasă fe- restre decalate ce corespund stadiilor de rafinare pas cu pasa interogărilor. Acestea sunt utile, întrucât utilizatorul poate dori revenirea şi focalizarea într-o altă parte. Dar un browser Web simplu nu permite o asemenea abordare multidocument: fiecare pagină nouă conţine cod HTML ce este afișat, de regulă, ştergând ecranul precedent. Generatii de Web Unele situri Web permit operatii OLAP in mai mare măsură decât altele. De exemplu, din punct de vedere al uneltelor de interogare şi analiză on-line, studiul lui Eckerson distinge patru generaţii de arhitectură Web: Distribuţia de fişiere, editare HTML dinamică, editare asistată de Java şi editare Java dinamică. Majoritatea uneltelor informaţionale de afaceri suportă în mod curent arhitecturi din prima şi a doua generație. Siturile Web din prima generaţie (vezi fig. „Situri Web de generaţia 1“) folosesc o arhitectură pe două nivele pentru asigurarea distribuţiei fişierelor de bază. Uneltele OLAP off-line dedicate creează rapoarte şi le salvează pe serverul Web ca fişiere HTML, care pot să conţină text şi imagini bitmap. Cu browserul lor standard, utilizatorii pot vizualiza sau imprima aces- te documente statice, nefiind însă posibilă interacți- unea. Pentru o vizualizare reactualizată este nevoie de generarea unui nou raport. Hyperlink-urile ar putea stimula o anumită interactivitate. De exemplu, făcând clic pe o legătură denumită „Regiunea Nord- est“, utilizatorul poate naviga către un raport conţinând date doar pentru acea zonă geografică. Totuşi, volumul crescând de colecţii de fişiere 62 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Situri Web din generaţia a patra Interacțiunile facilitate de Java permit acces direct la date. Patru generaţii de acces la Web Situri Web din prima generaţie Web browser Server Web TCP/IP Utilizatorii văd date statice predefinite. Situri Web din generaţia a doua Serve Web eb browser aere Client/ J server “N network HTML dinamic oferă date din mers. Situri Web din generaţia a treia Server de aplicaţii Server Web interfeţe Web- server CGI Client Reţea client- Aplicațiile de extensie oferă lucru interactiv. Server Java OLAP prin Web | Administrarea datelor Furnizori si produse OLAP Suite de la Aplication Consulting Group Acest pachet folosește ActiveX pentru a oferi funcţionalitate OLAP, incluzând forare, rotaţie și selecție de date avansată. Din browser, u- tilizatorii pot crea rapoarte și grafice de baze de date în direct. Folosește standardul metadata Oracle Express (http://www.acgi.com) TM1 de la Applix Această soluţie de server OLAP de generaţia atreia, cu o arhitectură pe patru nivele, se prezintă sub forma unui program de calcul tabelar ba- zat pe Java.TM1 Anywhere permite accesul prin interogare dinamică la serverul TM1- motorul de baze de date multidimensional. Importă da- te ODBC. (http://www.applix.com). Essbase Web Gateway de la Arbor Software Acest produs de server OLAP de generaţia a doua folosește o bază de date OLAP multidimensională. „Arhitectura sa pe patru nivele folo- seste CGI pentru intefatarea cu pro- grame NT sau UNIX. Utilizatorii solicită rapoarte prin selectarea de parametrii într-un formular HTML, prezentarea fiind totîn HTML. Acest pachet este în măsură să folosească apleturile grafice de la Infospace. (http://www.arborsoft.com). Web Ware-House dela „Brio Technology Planificatorul produsului generază rapoarte HTML statice. Un brows- er plug-in susţine pachetul lui decizional, BrioQuery Enterprise. - baze de date relaţional în mod inter- activ. (http://www.brio.com). Business Objects O unealtă OLAP din prima genera- tie ce permite vizualizarea dinamica arapoartelor construite din obiecte native (nu HTML), cu aplicatii ajuta- | toare. Serverul lucreaza cu baze de date relationale; uneltele sale creea- ză rapoarte în mod interactiv sau se potplanifica rapoarte cu Document Agent. (http://www.businessob- jects.com). Commander DecisionWeb de la Comshare Unserver OLAP multidimensional, www.agora.ro/byte/ Utilizatorii pot interoga serverul de cu arhitectură pe patru nivele. Fo- losind apleturi Java, furnizează con- troale OLAP directe pentru forare și rotire. leșirea poate fi în format HTML sau Excel. Neceșită motorul Essbase de la Arbor și folosește standardul ISAPI de la Microsoft. (http://www.comshare.com). DataFountain si CrossTarget de la Dimensional Insight DataFountain creează modele de date multidimensionale pe serverul Web. CrossTarget folosește DataFountain pentru a primi infor- matii RDBMS atunci cand un uti- lizator de browser solicită un raport. Rapoartele sunt generate in HTML. (http://www.dimins.com). - WebOLAP de la information Advantage Este o interfață Web pe patru ni- vele, cu poartă CGI pentru Decesi- onSuite Server de la Information Advantage. Introducerea și ieșirea parametrilor de interogare se face — prin HTML utilizatorii execută forări folosind hyperlink-uri. (http://www .infoadvan.com). WebFocus dela Information Builder Arhitectură pe patru nivele, de ge- neraţia atreia. Accesează motoare de raportare UNIX, Windows NT sau MVS cu un gateway CGI. Uti- lizatorii creează rapoarte și grafice cu apleturi Java. Formatele de ieșire sunt HTML și Excel. Pachetul este compatibil cu peste 60 de baze de date. (http://wmww.ibi.com). MetaCube de la Informix Software Reprezintă o familie de programe susținătoare de decizii, pentru de- pozite de date de mari dimensiuni. Versiunea pentru Web generează rapoarte HTML în mod off-line. O interfaţă Java este în pregătire. Pachetul permite forări, diagrame și export în formate Excel. (http://www.informix.com). Infospace _ Prima unealtă autentică de analiză și interpogare bazată pe Java, de generaţia a patra. Folosește o arhi- tectură pe trei nivele, cu apleturi Ja- va comunicând cu un server Java. poate să conducă la probleme administrative, specifice siturilor Web mari. Principalul dezavantaj al acestei abordări este că utilizatorii văd doar rapoarte predefinite, care îmbătrânesc repede, şi toate operaţiile trebuie redefinite. Siturile Web din a doua generaţie (vezi fig. „Situri Web de generaţia a Il-a“) utilizează editare HTML dinamică: aplicațiile creează din mers documente HTML ca răspuns la cerințele utilizatorilor. Mediul este de fapt o arhitectură pe patru nivele, alcătuită din browsere Web, servere Web, servere de aplicaţii şi baze de date. Pentru a interoga bazele de date şi alte resurse, utilizatorii completează formulare HTML, pe care browserul le trans- mite serverului Web. Rezultatul este un fişier HTML generat dinamic, dar încă static. Utilizatorii primesc ultimele date prin rapoarte direct executate, apoi într-o anumită măsură, pot face adaptarea rezultatelor prin schimbarea valorilor parametrilor „puşi la dispoziţie de designerul sitului. Serverul Web păstrează doar șabloane şi metadate (date despre date). Parametrii de tip metadata înştiințează serverul ce informaţii să furnizeze către browser. De asemenea, și metadatele pot eticheta informaţii HTML care, pe lângă altele, ajută la menţinerea stărilor şi datelor autentice pe durata unei sesiuni. Serverul Web transmite cererea utilizatorului către serverul aplicaţiei printr-o poartă (gateway). Aceasta traduce cererea HTML în declaraţii SQL sau alte apeluri de tip baze de date. De asemenea serverul aplicaţiei formatează rezultatul pentru serverul Web. Pentru legarea unor astfel de programe externe la serverul Web, majoritatea arhitecturilor folosesc CGI. Acestă abordare nu dă întotdeauna rezultatele dorite, mai ales la instalaţii largi unde scalabilitatea este o problemă. Din această cauză, interfețele Web server native, cum ar fi Netscape Server API (NSAPI) sau Internet Server API de la Microsoft (ISAPI), devin tot mai populare. Opus interfeţei CGI, care exe- cută o nouă procesare la fiecare apel, NSAPI şi ISAPI folosesc fire uşoare. Aspectul negativ este că o aplicaţie scrisă pentru una din aceste interfeţe nu va putea rula cu altele (sau cu alte servere). Pe de altă parte CGI este portabil. O altă alternativă mai portabilă este Fast CGI, care are multe din avantajele CGI- ului, în plus, cum sugerează denumirea, îmbunătăţeşte per- formanţele acestuia prin reducerea timpului de apel. Arhitecturile Web din generaţia a treia, conform modelu- lui Patricia Seybold Group, urmăresc abordarea „editării asis- tate de Java“ (vezi fig. „Situri Web de generaţia a III-a“). Aceste arhitecturi completează cadrul generaţiei a doua cu apleturi Java, controale ActiveX, elemente de plug-in sau alte programe ale utilizatorului. Acestea pot asigura o utilizare îmbunătăţită, mai interactivă, care poate sprijini prelucrarea locală a datelor transferate. Această arhitecturăasigură o mai bună comunicare interactivă a utilizatorului cu serverul de aplicaţii, reducând multe din deficiențele HTIP şi HTML. Softul client suplimentar poate fi o aplicaţie ajutătoare, cum ar fi un program de calcul tabelar. Rezultatul va semăna tot mai mult cu o aplicaţie client/server tradiţională, în același timp menţinându-se filozofia de client suplu, bazat pe Web. Încă nu s-a decis dacă controalele ActiveX sau apleturile Java sunt strategia corectă pentru înzestrarea browserului cu mai multă funcţionalitate şi interactivitate. Unii consideră Java ca fiind prea lent. Componentele ActiveX, aceste elemente de construcție de bază ale unei aplicaţii Windows care sunt folosite de sute de mii de programatori Visual Basic, furnizează un mediu de dezvoltare mai bogat şi poate mai matur. Fiind SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 63 OLAP prin Web Administarea datelor însă atașați de clienţi şi severe Microsoft, componentele ActiveX nu sunt atât de portabile ca şi apleturile Java, fiind stâns legaţi de arhitectura Windows (specifică Win 3.2). Com- ponentele ActiveX sunt totodată mai greoaie decât Java, aducând prin DDL-uri propriul mediu de rulare. În momen- tul de față Java pare să aibă un avans în această competiţie. În final, siturile de generaţia a patra folosesc o abordare Java deplină. Ei utilizeză o arhitectură Java pe trei nivele, împărțind procesarea între un server de aplicaţii Java, apleturi Java încăr- cate de client, şi o bază de date sau administrator de resurse (vezi fig. „Situri Web de generaţia a IV-a“). Sarcina rămasă serverului Web este de a furniza apleturi Java. După o încăr- care, acestea comunică direct cu serverul Jva, folosind mai ales apleturi de procedură de la distanță. Serverul Java comunică cu administratorul de resurse folosind drivere baze de date native Java sau Java Database Connectivity (JDBC). Deoarece acest tip de aplicatie este pentru si pe Web, poate ocoli constrangerile date de HTTP si HTML. Serverul Java poate si genereze HTML, dar prezinta datele sub un format specific pentru vizualizarea cu browserul Java de la client. Cea de a doua abordare are capacitatea de criptare a comunicaţiei pentru îmbunătăţirea securităţii. De luat în seamă Rich Carickhoff de la Application Consulting Group, o orga- nizatie specializată pe soluţii OLAP adaptate, sugerează că înainte de evaluarea sistemului pentru mutarea sa pe Web, tre- buie verificat tipul aplicaţiei. Opinia este că „Aplicațiile cen- trate pe informaţii migrează pe Web şi profită din plin de această arhitectură. Cel mai mare succes îl au sistemele care prezintă informaţii cu o funcționalitate mai redusă, însă în for- mate multiple şi către o largă audienţă“. Dar el nu recomandă folosirea pe Web a unor aplicaţii funcţii-intensive destinate utilizatorilor specializați. Aici există prea mult soft adițional de administrat pe server, prea multe date de vehiculat prin diferite servere la browser, şi totuşi ar exista o interactivitate prea redusă. În lucrarea sa recentă, Eckerson concluzionează că în sta- bilirea cerințelor față de uneltele OLAP bazate pe Web, cel mai important aspect este interactivitatea, incluzând suport pen- tru tabele, diagrame, grafice, hărți şi alte elemente vizuale. Aproape la fel de importante sunt performanţa şi numărul de funcţii încorporate. Multe unelte nu permit utilizatorului să efectueze noi calculaţii asupra unui set de rezultate. Alte aspecte de luat în considerare sunt scalabilitatea (putând include echilibrarea încărcării) şi suport pentru o mare diver- sitate de baze de date. În aspect final este prețul: vânzătorul percepe pe sesiune sau ia în considerare numărul curent de utilizatori? Eckerson con- cluzionează că aplicaţiile informaţionale de afaceri de genera- ţia a patra vor fi cele care vor stimula o arhitectură client/ser- ver bazată pe Web. Udo Flobr este redactor asociat la Byte, cu sediul în Hanovra, Ger- mania. Poate f; contactat la e-mail: flohrQdtn.de. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Kakucs Albert] 64 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Menţine pe deplin starea unei sesi- uni pentru o bază de date dedicată. Serverul Java (AIX, HP-UX, NT și So- laris) folosește tehnica cache pen- tru îmbunătăţirea performanţei Pre- zintă datele în formate Excel, HTML, Java, VRML și altele. Utilizatorii pot crea prezentări cu mai multe pagini, cuelemente multimedia interactive. (http://www.infospace-inc.com). IQ/LiveWeb dela lQ Software Este o unealtă de raportare de ge- neraţia a doua, pe patru nivele, folo- sește interfață CGI pentru acce- sarea serverelor UNIX sau NT. Prin folosirea unei interfețe Web, utiliza- torii pot vedea rapoarte statice HTML, generate de unelte IOQ/Ob- jects și IQ/SmartServer. Hyperlink- urile implementează operaţii cum ar fi forarea. (http://www.iqsc.com). DSS Web de la MicroSrategy Este o intefață CGI Web de gene- rația a doua, pe patru nivele, pen- truDSS Server - sistemul de luare de decizii al lui MicroSrategy. Produsul suportă interogări de parametrii și vi- zualizare statică, inclusiv forări baza- te pe hyperlink-uri. Introducerea și ieșirea sunt prin HTML. Pachetul folosește modelul relațional OLAP. (http://www.strategy.com). WebAgent de la Oracle Această interfață pentru baza de date multidimensională Oracle Express Server este un server OLAPde generaţia a doua, pe patru nivele, cu un gateway CGI. Creează output în HTML. Hyperlink-urile implementează trăsături, cum ar fi rotirea și forarea. Se pot crea grafice folosind VRML. Pachetul de dez- voltare folosește cod de procedură salvat. Cu WebPublisher de la Ora- cle poate folosi Java sau ActiveX. (http://www.oracle.com). Pilot Internet Publisher de la Pilot Software Este o interfață Web pentru pachetul de luare de decizii al firmei Pilot Software. Accesează serverul multidimensional Pilot Analysis folosind ActiveX, HTML sau Java. (http://www.pilotsw.com). Gentia Web Suite de la Plan- ning Sciences International O interfaţă de generaţia a treia, ba- zată pe CGI pentru Gentia (un pa- chet relational OLAP server), ca și pentru multe baze de date SQL pro- venite de la terţi. Pachetul folosește HTML, dar sprijină apleturi Java și diagrame. (http://www.gentia.com). InfoBeacon Web de la Platinum Technology Este o interfață ISAPI de generaţia a doua pentru serverul OLAP relational al firmei Platinum, numit InfoBeacon. Utilizatorii au acces în direct la serverul bazat pe NT. Operatiile de forare si pivotare sunt sprijinite prin formulare HTML. (http://www.platinum.com). Seagate Software Unelte de raportare Crystal Reports și Crystal Info folosesc interfeţe ISAPI sau NSAPI către programele NT. Pentru vizualizare și manipulare, Crystal Reports folosește con- troalele ActiveX. Holos accesează serverul de baze de date multidi- mensionată Holos, folosind intrare și ieșire HTML pentru forare în browser. (http://www.img.seagate- software.com). Media/Web de la Speedware Este ounealtă OLAP de luare de de- cizii pentru acces și analiză de date prin Web. Serverul Media OLAP găzduiește o bază de date multidi- mensională și furnizează rezultatul interogărilor la serverele Media /Web, transferand rezultatele în HTML. Utilizatorii primesc interogări parametrizate și funcţii OLAP, cum ar fi forarea. (http://www.speed- ware.com). Perspectives -Web de la Syntell Acest server HTML este interfata Web catre Perspectives - Zoom. Pachetul de interfaţă cu baza de da- te multidimensională Perspective de la Syntell, ca și cu Informix, Oracle, Sybase și alte baze de date re- lationale. (http://www.syntell.com). DB Publisher dela Xense | DB Publisher accesează baze de date de pe orice platformă și orice loc. Clientul suportă orice platfor- mă Java. Serverul necesită Win95 sau NT. Accesează baze de date Oracle sau Sybase cu drivere native Informix sau altele, folo- sindODBC. Utilizatorii definesc interogările si rapoartele in brows- er. (http://www.xense.com). 2 Sun microsystems Network Computing Informatica Secolului XXI JAVA ROMSYS SA Calea Floreasca 169 BUCUREȘTI Tel: 230.08.10 Fax: 230.08.15 http://www.romsys.ro 66 BYTE Romania Platforme puternice: Pentium Il la 2337 Si 266-MHz iziunea, planificarea şi poten- țialul reprezintă trei calități importante şi necesare. Ne-ar place să le distingem ca şi cali- tăţi ale politicienilor noştri, ale arhitecţilor oraşelor noastre, ale administratorilor de reţea - şi în UC-urile calculatoarelor. Noul procesor Pentium II (PII) de la Intel, prezent în cele 17 PC-uri la 233- şi 266-MHz pe care le-am testat în această evaluare, are toate cele trei caracteristici. Într-adevăr, adevăratul merit al genera- ţiei PII şi a arhitecturii acesteia se află în posibilităţile sale latente - nu atât de mult legat de cât poate face în prezent dar ce va face atunci când va putea utiliza beneficii- le expandabilităţii, a instrucţiunilor multi- media MMX şi a scrierilor accelerate în regiștrii, ceea ce-i oferă lui PII capacitatea de-a rula programe pe 16 biţi mai rapid decât Pentium Pro. Noua arhitectură În primul rând, PII reprezintă o arhitectură complet nouă, care oferă mai multe posi- bilități pentru expansiunile viitoare decât cele oferite de predecesorii Pentium care folosesc Socket 7/8 (forță de inserție zero - ZIF). Spre exemplu, posibilitatea limitată de realizare de upgrade a procesoarelor Pentium se datorează unei lipse de circuite anexe dispuse pe cip şi a altor componente care fac posibilă modernizarea la o UC mai rapidă. Cartusul SEC (Single Edge Contact) al PII, care este de dimensiunea unui cartus Nintendo, este fixat in Slotul 1 de pe placa de bază şi este proiectat pentru a uşura upgrade-ul. Cartuşul SEC iese cu ușurință din Slotul 1 „după ce ati desurubat fixatorul, radiatorul si ventilatorul UC. Cu ajutorul designului PII, zilele în care SEPTEMBRIE 1997 schimbarea cipurilor se efectua greoi existând șansa îndoirii pinilor, au devenit istorie. În interiorul cartuşului SEC există o placă care conţine procesorul, logica de bază şi cache-ul bus şi sistem - toate com- ponentele fiind necesare pentru versiuni ulterioare la frecvențe superioare ale PII (deşi cipurile SRAM pentru cache-ul L2 nu se află în acelaşi pachet ca şi UC-ul) Suport pentru bus dual Ca şi Pentium Pro, PII folosește arhitectura DIB (Dual Independent Bus). Aceasta acce- lerează viteza de curgere a informaţiei, depăşind de trei ori performanţă proce- ES soarelor cu o arhitectură cu un singur bus. Arhitectura DIB permite ca bus-ul memo- riilor sistem la 66-MHz să treacă în viitor la viteze mai ridicate. DIB-ul este realizat cu ajutorul a două bus-uri: bus-ul cache-ului L2 şi bus-ul de la procesor la memoria sistem principală. Procesorul PII poate folosi ambele bus-uri simultan, ceea ce îi creşte şansele de atin- gere a unui vârf de trei instrucţiuni per ciclu de ceas. Aceste 17 sisteme Pentium II furnizează o putere surprinzătoare pentru aplicațiile de birou. De Michelle Campanale Tehnologia MMX Ca şi Pentium MMX, procesorul PIl include MMX accelerat, ceea ce-i permite executarea simultană a două instrucțiuni MMĂ. PII are în plus 57 de noi instrucțiu- ni MMX proiectate în special pentru o procesare mai eficientă a datelor video, audio şi grafice. Folosirea tehnologiei SIMD (single instruction / multiple data) fi permite unei instrucțiuni să acţioneze iden- tic pentru tipuri diferite de date, ceea ce reduce buclele de prelucrare intensivă specifice aplicațiilor video, audio, de grafică şi animaţie. Intel e de părere că printre alte aplicaţii, MMX va juca un rol important în video- conferință. De asemenea, sunt aşteptate noi drivere MMX pentru îmbunătăţirea imprimării. Stabilirea specificațiilor Cu posibilităţile de dezvoltare ulterioare puse de-o parte, accentul actual al PC-urilor cu procesoare PII şi cu noul cip set 440FX este pus pe performanță. În această evalu- are, ne-am focalizat pe un grup de sisteme din care au făcut parte PC-uri puternice la 266-MHsz, respectiv maşini la 233-MHz surprinzător de competitive. Deşi piața PII depăşeşte domeniul afacerilor obişnuite, noi ne-am focalizat pe PC-urile ce rulează Windows NT al căror preţ vari- ază de la 2200$ la 4100$. Fiecare a fost echipat cu un singur procesor şi 64 MB RAM. Din configurație mai făceau parte maximum 512 KB de cache procesor secundar, un cache L1 de 32 KB (16 KB pentru instrucțiuni, 16 KB pentru date) şi un hard disc de minimum 3,8 GB. În plus, un CD-ROM, o unitate floppy şi o placă VGA cu 4 MB de memorie video au fost adăugate specificaţiei sistem. ILUSTRAȚIA: SANDERS /TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION € 1997 RADIATOR ȘI VENTILATOR Observati prezența unui ventilator suplimentar pentru proce- PLACA DE BAZĂ În cazul de faţă, este bazată pe standardul ATX, deşi sunt frecvente și cele bazate pe NLX sau designuri proprietare. CARTUȘUL SEC De formă rectangulară și de mărimea unei palme, acesta este prevăzut cu un dispozitiv care permite fixarea procesorului în slot. SLOT 1 UC-ul se fixează în noul Slot 1, care folo- sește mai puțin spaţiu sistem. Aceasta per- mite producătorilor de sisteme să utilizeze designul plăcilor de bază existente. CACHE jat sunt standard. PII este optimizat pentru cod pe 32 de biti. Deoarece cititorii BYTE au dovedit o creştere a cererilor pentru articole care să acopere programe pe care ei le folosesc mai des, am selectat Windows NT Workstation 4.0 ca fiind SO-ul acestei evaluări. Ce urmează? Aşteptat pentru lansare în această lună, noul cip set 440LX de la Intel va conţine niște completări pentru o mai bună exploatare a capacităților PII. 440LX va fi compatibil AGP (Advanced Graphics Port) care oferă cip seturilor grafice un acces dedicat la memoria principală. De asemenea, va fi suportat RAM ECC (Error-correction-code) ceea ce va face din PII cu cip setul 440LX o Tot cache-ul se află pe placa SEC. Cache-ul PIl are un bus dedicat - parte a arhitecturii Dual Independent Bus - care crește rata de transfer. sor, care se încălzește mai puternic decât predecesorul său P6. PIl necesită, de asemenea, un radiator mare, care este de dimensiunea cartușului și are o grosime de un inci. Sua 2 “Ta ¥ + SLOTURI DE EXTENSIE Patru PCI, două ISA și un slot parta- componentă ideală pentru sisteme desktop sau servere. 440LX va include suport pen- tru SDRAM (Synchronous DRAM), care va putea îmbunătăţii performanța generală a sistemului, prin alocarea unei memorii pentru fiecare bit de date care trece prin bus- ul PCI. De asemenea, s-ar putea să fie oferit Au contribuit: Michelle Campanale, technical editor/BYTE Andrew Froning, managing editor/NSTL Dorothy Hudson, project manager/NSTL Linda Higgins, editorial associate/BYTE Maggi Bender, John McLoughlin, and John McDonough, product testers/NSTL Maryanne Eves, aquisitions editor/NSTL MEMORII Lipsa interferentelor permite re- HARD DISC alizarea unui upgrade usor.Opt @ 4 GBeste standard. socluri SIMM pentru panala 512 MB de EDO DRAM repred zinta capacitatea standard. COMPARTIMENTE UNITATI Acestea vor contine in mod tipic unitati ZIP, CD-ROM, hard si tape. BUS Busul PCI lucrează în mod standard la 66 MHz. Viteze de 100 MHz sunt așteptate pentru anul următor. Illustration is based on the DTK APRI-74M/K266. un suport pentru hard disc UltraDMA. Folosirea actuală a procesorului PII cu cip setul 440LX permite folosirea unei multi- procesări simetrice cu două procesoare: Suport pentru SMP pe patru căi nu va fi disponibil însă până în 1998. În plus, viteza busului intern este de 66 MHz; suportul pen- tru un bus de 100 MHz fiind estimat pentru anul 1998. La momentul când citiți aceste rânduri, se așteaptă ca PII 440FX să apară pe piață ca fiind primul PII cu cip setul 440LX. Cu avan- tajul prețului, bunele rezultate ale testului de performanță și de expandabilitate ale PII fac din alegerea platformei Intel cea mai rentabilă afacere pentru mulți utilizatori care caută sisteme de calcul minimale. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 67 ricare din cele 17 PC-uri testate de data asta s-ar potrivi de mi- nune în orice loc de muncă sau în cadrul biroului de acasă. Echipate cu 32 MB RAM si accelerate cu viteza ametitoare a lui PII, aceste sisteme oferă o mare performanță aplicaţiilor Win- dows NT actuale. Şi, deoarece sunt pregătite pentru MMX, ele pot folosi avan- tajul aplicaţiilor optimizate MMX, şi al sis- temelor de operare viitoare, compatibile MMĂX, cum ar fi majoritatea upgrade- urilor Windows 95 (nume de cod Mem- phis). Am evaluat aceste staţii de lucru pe baza propriilor performanțe, utilităţi, funcţii, a tehnologiei folosite, a implementărilor şi a preţului, toate pe o scară de cinci stele. Performanţa a fost cântărită cel mai greu, PC-URI PENTIUM Il uata cu 17%, in timp ce setul de functii a primit un factor de 8%. Preţul și tehnolo- gia (inovaţia) au primit fiecare o felie de 4%. Deoarece mașinile PII sunt construite în jurul unor UC-uri identice, preţul devine un factor determinant. Astfel, pentru a determina câştigătorul celui mai mic preţ, am derivat o formulă de punctare separată. Toate sistemele au fost evaluate cu un punc- taj din care pretul reprezenta 50%, per- formanta 30%, utilitatea 10% iar funcţiile 10%. Am derivat evaluarea performantei ge- nerale prin medierea rezultatelor din testele noastre tip benchmark. Ghiduri pentru uti- lizatori şi alte funcţii pertinente cu privire la operaţii ale sistemului, cum ar fi uşurinţa accesului, probleme de configurare şi insta- lare, de upgrade, au fost folosite pentru a urmă, punctajul funcţiilor se bazează pe componentele care au diferențiat sistemele unele de altele. Spre exemplu, completări cum ar fi unități ZIP, hard discuri de mare capacitate şi cartele grafice pe 62 de biţi. Cel mai bun Cu o puternică performanță, un design efi- cient al plăcii de bază şi al şasiului şi, nu în ultimul rând, cu un preţ bun, sistemul DTK APRI-74M/K266 la 266-MHz se remarcă cu usurinta. El a obtinut punctajele de per- formanţă cele mai consistente din toate testele pe care le-am efectuat: C++, Access, Fourier, Imark si BYTEmark. Desigur, performanta nu este singurul lucru care conteaza. APRI-74M s-a com- portat bine atât în testele de utilitate cât şi în cele de funcții. Spre exemplu, el a venit cu un procent de 67%. Utilitatea a fost eval- deriva un punctaj al utilității. În cele din Primul sistem AMD K6 cu nume de firmă enturis FX la 233-MHz de la Digital Equipment reprezintă prima maşină din rândul producătorilor majori de sisteme care este echipată cu procesorul AMD K6. La un preţ de 2504 $, acest sistem reprezintă o bună alegere, având în vedere că este prevăzut cu un disc hard Ultra DMA la 4-GB și 64 MB SDRAM. Deși linia Venturis de la Digital vine cu Windows 95 preinstalat, noi am efectuat testele folosind Windows NT 4.0 Workstation, "la fel cum am făcut-o cu cele 17 PC-uri Pentium din evaluarea noastră. Însă,sănu vă peer la performanţe care să le depășească pe cele ale - mașinilor PII. Am testat sistemul Venturis prin duplicarea majorităţii testelor benchmark NSTL, inclusiv testele în virglă mobilă Fourier, testul de limbal „C++, testul de grafică IMark şi testul UC BYTEmark. l-am comparat per- formanta cu două din cele mai bune sisteme la 233-MHz din evaluarea ” noastră, Client Pro XLU de la Micron și Titania || 233 XLA de la Unicent. De asemenea, i-am comparat punctajele cu cele obţinute de doi din învingă- torii noștri - ambele sisteme la 266-MHz - APRI-74M/266 de la DTK și PC -300XL de la IBM. Mașinile PI la 233-MHz au avut un mic anl) al performanţei faţă de Venturisul echipat ¢ cu K6. Astfel, nu e deloc surprinzător că sistemele Pilla 266-MHz au fost semnificativ mai i robuste decât sistemul K6 (vezi figura). Totuși, acest sistem poate fio buna alegere, dacă nu doriți să așteptați eS (dupa Pll cucip setul 440LX) pentru a beneficia de avantajele Ultra DMA si ‘SDRAM. Venturis FX, carea fost lansat în iulie, aavutca ţintă piața deafac- „ eri.Eleste echipat cu procesorul AMD K6 la 233-MHz și folosește cipsetul 430 TX PCI de la Intel. Un disc hard Ultra DMA de 4-GB, un CD-ROM drive _ oS 12xsi ocartelă grafică Matrox Millenium 1 rotunjesc: caracteristicile aces- si „ tuisistem bine echilibrat. Bus-ul său PCI la 66-MHz suportă trei socluri DIMMși până la 256 KB de SDRAM. Un cache Lide64KBesteinclusincip | zi ate, 32 KB pete ne rucţuni) iar pe pace de bază este a 68 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 cositorit un cache L2 de 256 KB pentru pipeline-burst. Designul plăcii de bază Digital, bazat pe standardul NLX, vă permite sa culisați unitatea în exterior prin partea superioară a sistemului. Dacă deșurubați cele trei șuruburi de pe carcasă puteţi accesa instantaneu com- ponentele sale interne. Procesorul K6 oferă o compatibilitate completă cu setul de instrucţiuni MMX. Ca și cipurile Pentium și Pentium MMX, acesta folosește soclul de procesor ZIF Socket 7. Cu un suport corespunzător din partea producătorului, un BIOS și un modul de reglare a tensiunii, este posibil, teoretic, înlocuirea unui cip Pentium sau Pentium MMXcu un AMD K6. Digital afirmă că în viitor e posi- bil să ofere un kit de upgrade. Datorită unei compatibilități MMX șia unui cache L1 mai mare decât al celui oferit de PI, AMD pretinde că logica cen- trală a cipului său K6 prezintă mai puţine erori decât cea a PIl. Conform AMD, cele 8000 de intrări stocate umbresc cele 200 de predicții de rami- - ficări ale Pentium II, folosite pentru rularea unităților de execuţie. Pe scurt, execuțiile sunt procesate eficient. AMD planifică lansarea unui cip set AGP - în această toamnă și mai mulți producători de cipuri grafice planifica un suport AGP pentru Socket 7 până la sfârșitul acestui an. Deși nu este o stație grafică optimizată pentru jocuri 3-D intensive sau. „pentru calcularea ecuațiilor ştiinţifice, Venturis se va descurca bine pe piața — pentru care a fost proiectat: cea de nivel întreprindere. lar afacerile îi vor "aprecia setul de funcții avansate și prețul redus. Performanţe Digital Venturis FX (233 MHz AMD K6) Unicent Titania ll XLA (233 MHz Pll) | Micron Client Pro XLU (233 MHz Pil) IBM PC 300XL (266 MHz Pll) DTK APRI-74M/K (266 MHz Ptl) Dă 0 10 20 30 40 50 60 echipat cu un CD-ROM 16XSCSI, cu un FOTOGRAFII: MICHAEL MAYO © 1997 NED REZULTATELE EVALUĂRII CEL MAI BUN DTK APRI-74.M/K266 Dintre toate sistemele Pentium II, APRI- APRECIERE Facilități Tehnologie 74M/K266 de la DTK a obţinut cele mai bune rezultate în testele benchmark, la diferențe considerabile faţă de restul competitorilor, remarcându-se în plus şi printr-un set solid de funcţii şi utilităţi. Utilitate Performanta PRET TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ DTK APRI-74M/K266 $3500 Aki AA i AAA AAA Ai AAA Dell Dimension XPS H266 $3179 Aki Ai Ai Ad Ai AAA AAA IBM PC 300XL $2500 AAA Ardi AAA AA AO Digital Celebris GL-2 6266 $4149 Arii dk Ai AAA Adi Polywell Poly 7266TD $2495 AAA tok kik AAA AAA AAA AA AA Compaq Deskpro 6000 $3199 AAA AAA kkkk kkk kk tk AAA HP Vectra VL6/266 $3350 Ai kkkk AAA AAA AAA AAA PREȚ MIC DAR AVANTAJOS APRECIERE IBM PC 300XL Facilitati Dacă preţul reprezintă un criteriu important, vă recomandăm sistemul PC300XL dela IBM - câştigătorul categoriei cel mai mic preţ. Ela fost ajutat de un set excelent de funcţii și utili- ane tati si un pret sub 2500$. PRET FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ IBM PC 300XL $2500 AA AAA AAA tok kkk Polywell Poly 7266TD $2495 tok kk toh kk tk kkk Dell Dimension XPS H266 $3179 kkk AA kkkk Xi 266 Pll Mtower SP $2499 kkk kk kkk Unicent Titania Il 233 XLA $2399 kik kik kkk DTK APRI-74M/K266 $3500 AAA AAA tok Micron Millennia XRU $2839 tok AAA Ai AAA AA Exceptional Ardi Foarte bine XA Bine AA Acceptabil A Slab hard drive de 4.55 GB Cheetah Ultra-Wide SCSI de la Seagate şi o cartelă grafică Matrox Millenium II cu 8 MB de EDO RAM. În plus, a venit echipat cu o cartelă de sunet Creative Labs AWE 64 şi o interfaţă de rețea înglo- bată. Designul său bine organizat permite un acces uşor la părţile interne, contribuind la creşterea utilității. Cea mai bună valoare Atunci când am ales câştigătorul celui mai mic preţ, am evaluat sistemele punând accentul pe preţ care a valorat 50% din scorul general. 30% au reprezentat perfor- manta, in timp ce utilitatea a reprezentat 10%. Funcţiile au acoperit restul de 10%. www.agora.ro/byte/ Premiul pentru maşina PII cu cel mai mic pret a fost câştigat de IBM PC 300XL. Acest sistem la 266-MHz a obținut cele mai bune punctaje în testele noastre benchmark. În testele de utilitate și funcţii, chiar a strălucit. O placă grafică Matrox Millenium II cu 32 MB RAM memorie video şi un hard drive cu 2.5-MB IDE a rotunjit valoarea acestui câştigător. Manualul utilizatorului bine scris, compartimentele pentru unităţi uşor accesibil şi o cheie de blocare a cutiei au sporit valoarea acestui sistem. Ceilalți câștigători Dimension XPS H266 la 266-MHz de la Dell s-a clasat pe locul doi în evaluarea noas- tră generală. El a obţinut un punctaj perfect la evaluarea utilității şi a performanţelor compuse. Setul puternic de funcţii include un drive ZIP, o placă grafică Matrox Mille- nium ÎI cu 8 MB de WRAM (Window RAM) şi un CD_ROM drive 24x. La un fir de păr în urma acestuia în cursa pentru cel mai mic preţ s-a situat sistemul Poly 7266TD la 266-MHz de la Polywell, un sistem care combina un punctaj puternic, in ceea ce priveste utilitatea si functiile, cu performanţa medie. Această maşină include un accelerator grafic $3 ViRGE 3D/GX cu 4 MB DRAM, un hard disc Maxtor de 5.1 GB îmbunătăţit şi un CD-ROM drive 16x. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 69 erarilor interne, ceea ce îi = comutarea jumperilor să fi ie un n adevărat coșmar. TECH FOCUS Investigand SEC Cartusul SEC se află situat în Slotul 1 al plăcii de bază, o caracteris- tică a proiectării care economisește din spaţiul și puterea sis- temului. Dacă forţaţi deschiderea cartușului SEC, veți observa pla- ca circuitului. Aceasta conţine UC-ul, cipurile de cache și unele din circuitele logice de bază. UC-ul este produs în tehnologie 0.35 microni și conţine 7.5 mili- oane tranzistori. El folosește ambele busuri simultan datorită unei microarhitecturi bazate pe superconducte. Conducta familiei P6 conţine 12 stagii și utilizează o execuţie dinamică cu două nivele de pregătire și cu mecanism de predicţie a ramificării. Aceste teh- nici de procesare combinată măresc performanţa softului, fiind posibilă executarea a până la trei instrucțiuni per ciclu de ceas. Tot cache-ul este localizat pe placa cartușului SEC. În contin- uarea cipului UC se află cache-ul de 512 KB pentru conducta de burst nivel 2; acest supliment îi permite lui Pll sa obtina perfor- manţele sale îmbunătățite. Un cache de 32 KB nivel 1 (16 KB pen- tru manevrarea datelor si 16 KB pentru manevrarea instructiu- nilor) este integrat direct in cipul UC. Alte avantaje ale cartusului SEC includ un pret de cost redus. Intel poate folosi însă și tehnici de producţie obișnuite, care să nu influenţeze negativ frecvențele de lucru; în acest fel, compania poate oferi clienților costuri mai mici. 70 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 CARTUȘE SEC INENNNRISINAANAAU LL LILI] 512 KB pipeline- burst cache, de nivel 2 Pentium Il nucleul procesorului Terminatiile rezistentelor și condensatorilor Conector de margine (se fixează în Slotul 1 wwe al placii de baza 466| O NOILVHLSNTII 9 NDISaA NaINVXMIL/SUIONVS ‘WILVYLSN ezultatele testelor noastre benchmark reprezintă perfor- manța generală a sistemului sub un SO impus (Windows NT 4.0) şi aplicaţii intense. Domeniul testelor de performanţă reflectă aplicaţiile reale, folosite de cititorii obişnuiţi ai revis- tei BYTE: Microsoft Access (test de baze de date), C+ + 4.3 (test de limbaj), plus testele Fourier (analiză de fişiere WAV), IMark (teste grafice) şi testele noastre BYTEmark de nivel jos. Nici unul din testele noastre benchmark nu au inclus aplicaţii recompi- late pentru tehnologie MMX - o caracte- ristică pe care PII ar putea-o fructifica. Teste de performanță În testul Fourier, am rulat copii simultane ale programului de transformată Fourier în virgulă flotantă. Acest program realizează o analiză spectrală a conţinutului fişierelor WAV, rezultatele sale fiind puternic depen- dente de puterea de calcul în virgulă flotan- tă. Al doilea test de procesor măsura cât de rapid poate un sistem să proceseze (com- pile şi link) o anumită cantitate de cod sursă, prin rularea a două instanțe simultane ale versiunii 4.3 Visual C++. Acest bench- mark produce rezultate care depind de asemenea de performanţa 1/O a discului hard, deoarece deseori acesta trebuiă să realizeze atât o scriere cât şi o citire. Testul Access a fost singurul bench- mark bazat pe aplicaţie din această suită. Folosind compilatorul din Visual Test 4.0 de la Microsoft, am măsurat capacitatea acestor sisteme PII de generare a unor tran- zacţii multiple afaceri-baze de date. S-au executat două iterații ale testului. Testele video IMark au fost realizate la o rezoluţie de 640x480 pixeli cu 256 de culori, folosind driverul grafic preinstalat al fiecărui producător. Testul BYTEmark într-un singur fir a tes- tat capacitățile UC, FPU şi a memoriei sis- tem. Utilitate și funcții Am testat cele 17 mașini pentru evaluarea utilității, prin focalizarea pe designul sis- temului şi pe documentaţie. Designul sis- temului este important; spre exemplu, am evaluat cât de ușor este să îndepărtezi şi să pui la loc carcasa sistemului. Usurinta reali- zării upgrade-urilor (adăugare de RAM şi dispozitive de stocare în masă) a adăugat puncte la punctajul utilității. Am verificat accesibilitatea sloturilor de memorie şi www.agora.ro/byte/ 8, 34 All Al Pe dona a, spaţiul pentru cablare oferit de comparti- mentele unităţilor. Sistemele care prezen- tau conectori 1/O, blocaţi de sloturi de extensie, au fost penalizate. Am punctat suplimentar sistemele care ofereau manuale de utilizare specifice producătorului, cu un înalt grad de cuprindere, care includeau diagrame ușor la eliberarea mai multor sloturi de exten- sie. Cantitatea de memorie video, cu care a venit echipat sistemul, a reprezentat un element critic în determinarea rezoluţiei de afişare maxime. Am măsurat rezoluţia de afişare maximă neîntrețesută, suportată de fiecare sistem, împreună cu numărul ma- xim de culori la acea rezoluție. Contravaloarea banilor 35 9.0 8.5 8.0 Performanta/Utilitate/Facilitati 7.5 7.0 6.5 XPS H266.—- IBM PC 300XL. - 6000 (266). -7266TD (2 illenia 1000 (266) & Xi Pll Mtowâr (266) 8 Unicent Titania Il 266 XLP_ E illennia-XRU (266) A Micron Client Pro. XLU (233) i -mUnicent "Titania ll Noe Micron-Mille: $5000 $4000 de folosit $i ofereau informatii tehnice actu- alizate. Manualele cu un glosar si cu un index au obținut un punctaj mai bun. Cele care nu ofereau prea multe date despre specificaţiile plăcii de bază şi despre sub- sistemele grafice au obținut punctaje infe- rioare. Fiecare producător a completat un lung chestionar, care i-a fost trimis pentru a furniza o descriere detaliată a funcţiilor fiecărui sistem şi a opţiunilor de suport. Am cântărit fiecare funcţie şi am calculat un punctaj general al caracteristicilor. Funcţii- le legate de performanţă au inclus dimen- siunea şi politica de scriere a cache-ului secundar. Folosirea controller-elor dis- curilor hard, a adaptoarelor de reţea şi a adaptoarelor grafice pe placa de bază au dus Apreciere : Performan $ 70% Utilitate 20% FacilitS i 10% Dare eee NR EEE E TE pere ce eee pal În final, trebuie remarcat că garanţia şi politica de suport reprezintă ceea ce sepa- ră în mod frecvent producătorii majori de sisteme, de producătorii de mâna a doua. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NTISL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicaţiei PCDigest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NTSL la 625 Ridge Pike, Conshohochen, PA 19428; (610)941-9600; pe internet, editors@ntsl.com, pentru abonament, contactati Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mures. BYTE Magazine si NTSL reprezintă unitati functionale ale The McGraw- Hill Companies. SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 71 SISTEME PENTIUM III CARACTERISTICI Compaq Dell Computer Digital Duracom Gateway Gateway Hewlett-Packard ComputerCorp. Corp. Equipment Corp. Computtr 2000 2000 Co. Deskpro 6000 Dimension Celebris G6-266MT G6-233 HP Vectra 6266/4200 XPS H266 GL-2 6266 Millenia 1000 VL6/266 Pretul configuratiei testate 1) $3199 $3179 $4149 $3699 $3279 $2748 $3350 MICROPROCESOR Viteza UC (MHz) 266 266 266 266 266 233 266 Furnizor și versiune BIOS Intel/AMI Dell/AMLA01 Digital/ Intel/AMI AMI 1.00.01 AMI 1.00.01 HP/ 1.00.03.DTO Phoenix 4.01/1 1.00.03.DTO VTOT VTOT Phoenix HD.07.00 Conform cu DMI V vV V oY ov Y Y Setup ROM ROM Disk ROM ROM ROM ROM BIOS shadowing ROM, video ROM, video ROM, video ROM, video INFORMATI DESPRE ECHIPAMENT Adaptor sunet/chip Compaq Yamaha ESS 1887 Yamaha Ensoniq Ensoniq ” Aztech MMPro Business OPLSA-3 OPL3SA-3 PCI Audio PCI Audio 16V-APnP Pro Audio/ YMS715 ESS 1868 CD-ROM/iteză Compaq OEM/ ToshibaXM- Mitsumi/16X Sony CDV-511/ Mitsumi FX- Mitsumi FX- Panasonic/ 8X 6002B/24X 16X 240S/16X 240S/16X 24X Fax/modem None U.S. Robotics/ U.S.Robotics/ U.S. Robotics/ 3M Sportster 3MTelepathx2 3MTelepath x2 Placă de bază Compaq OEM intel Digital Equip Intel Portland Intel Portland Intel Portland Hewlett-Packard 54-25290-01 Tastatură/cheie Nu/e/ Nu/Nu Viv Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/e/ Posibilitate de parolă Keyboard, preboot Preboot Preboot Preboot N/A N/A Preboot Jumper invalidare parole oY oY Da V Fumizorul și modelul de disc Compaq OEM IBM Quantum Western Quantum Quantum Western Digital AC3400 Fireball Fireball Digital AC ST6.4AT ST6.4AT 34000 Furnizorul și modelul interfeţei ATA Intel Adaptec Intel Promise Promise Intel 440 de disc AHA-2940VW Ultra 33 Ultra 33 FĂ Tipul interfeţei de disc Ultra SCSI EIDE SCSHI EIDE EIDE EIDE EIDE Capacitatea discului (GB) 4.2 6.4 45 4 6.4 6.4 4 Timpul de acces disc (ms) 9.5 9.5 12 11.5 10 10 145 Arhitectura primara de sistem PCI ISA ISA ISA PCI PCI ISA Locaşe partajate 1 1 2 1 1 1 2 Carcasă demontabilă fără scule AW ov Y oY d oY VIDEO Video pe placa sistem ov Accelerator video Matrox MGA Matrox Matrox Matrox MGA STBViRGEGX STB Matrox Millennium Millennium! MGA Millennium 2064-W ViRGE GX Millennium Il Adaptor video (tip bus extern) 64-bit PCI 64-bit PCI 32-bit PCI 64-bit PCI 64-bit PCI 64-bit PCI 64-bit PCI Memoria video/tipul 8/WRAM 8/WRAM 8/VRAM 8/WRAM 4/EDODRAM 4/EDODRAM 16/VRAM Rezoluţia maximă fără extensie 1280 x 1024 1280x1024 1280x1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1600 x 1200 PORTURI I/O Numărul total de porturi seriale 2 1 2 2 2 2 2 Tipul de port paralel Îmbunătățit Selectabil Selectabil Selectabil Îmbunătățit imbunatatit Selectable Porturi SCSI-2 0 0 1 0 0 0 0 Porturi EIDE 0 2 oe 2 2 2 4 MEMORIE RAM max. pe placa de bază (MB) 256 256 256 256 256 256 192 Arhitectura memoriei (EDO) Fast paged Cached, Cached, paged, „ Fastpaged Cached, Cached, Cached ECC RAM pe placa de bază o d o SUPORT TEHNIC Adresă Web http://www http://www http://www itt http://www http://www http://www http://www W=da;N/A=nu e cazul; AAA Excepţional A 444 Foarte bine AA Bine INP=nu se dau inforamtii 44 Acceptabil 4 Slab 1) Preţuri recomdate pentru S.U.A. 72 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 Kingdom Micron Micron Polywell Premio Unicent Unicent Xi Computer Computers Electronics, Inc. Electronics, Inc. Computers, inc. Computer, Inc. Technologies Technologies Corp. Pinnacle 233 MillenniaXRU ClientProXLU Poly 7266TD Shadowhawk Titana 11266 Titana Il Xi 266 Pil FX2 XLP 233 XLA Mtower SP $2197 $2839 $2814 $2495 $3539 $3099 $2399 $2499 233 266 233 266 266 266 233 266 AMI1 AMI 19 AMI 1.00.02 AMI3 Award 1 AMI AMI AMI .DTO5 G71595 Y Y Y Y Y Y ROM ROM ROM ROM ROM Disk Disk ROM ROM, video None None ROM, video ROM, video Video Video ROM, video Ensoniq Audio Yamaha Yamaha Crystal Creative Labs Yamaha Yamaha Creative Labs PCIES1370 OPL3SA OPL3SA 3D-16 Sound Blaster 16/ OPL3SA OPL3SA AWE 64 Vibras 16C Goldstar CRD- Hitachi CDR- Hitachi CDR- Toshiba 6002B/ MitsumiFX-820S/ Toshiba/ Toshiba/ Panasonic 8160B/16X 8130/24X 8130/24X 16X 8X 24X 24X CR-58 S-B/24X U.S.Robotics/ U.S.Robotics/ GVC 336i Phoebe 33.6 Phoebe 33.6 3M 1787/PC 3M 1787/PC voice/fax voice/fax Gem-Light Intel Intel Portland Tyan51682D Premio212A Intel PD440FX Intel PD440FX Supermicro GMB-P61AK-VO AN430TX ATX P6SKE v/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Nu/Nu Preboot Preboot Keyboard, preboot Preboot Preboot Keyboard, preboot Keyboard, preboot Preboot Y oY oY ov Seagate Maxtor Maxtor Maxtor Quantum Quantum Quantum Maxtor Medalist Pro 6450 85210A8 85120A Atlas Il Fireball ST Fireball ST 86480A QM 34320 QM 34320 Seagate PiiX4 N/A Intel 440FX Adaptec intel Intel Intel ST 36450A AHA-2940VW $B82371SB EIDE EIDE EIDE EIDE SCSI-2 EIDE EIDE EIDE 6.1 5.1 4 54 45 6.5 43 6.1 9.5 11 11 VES 8 10 10 9 ISA PCI ISA ISA ISA PCI PCI PCI 0 1 1 1 1 1 1 1 o oY o oY oY o o Dynamite 2000 2000 Pro 3D/GX MGA-2164 Mystique 220 Mystique 220 Millennium Uf 128-bit PCI 64-bit PCI 64-bit PCI 32-bit PCI 32-bit PCI 64-bit PCI 64-bit PCI 32-bit PCI 4/MDRAM 4/DRAM 4/DRAM 4/DRAM 4/WRAM 8/WRAM 8/SGRAM 8/WRAM 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1280 x 1024 1600 x 1200 2 2 2 2 2 2 2 2 Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil 0 0 0 0 1 0 0 0 2 2 2 2 2 2 2 2 512 256 256 1024 512 256 256 768 Paged, Fast paged Fast paged Paged, Fast paged Fast paged Fast paged Cached fast paged Interleaved V V oY V o a o http://www.kingdom http://www hitp://www http://www http://www http://www http//www http://www SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 7-3 Ea: Softul de videoconferinţă re- prezintă cel mai important lu- cru care va fi prezent în curând pe piață. De David Seachrist Să vezi si să fi văzut pe IP u există nici un dubiu asupra faptului că videoconferinţa reprezintă o ispita pentru rete- lele IP. Indiferent ca folositi Internetul sau intranetul de firma, video- conferinta va ajuta sa folositi limbajul trupului şi expresiile faciale pentru a vă face înțeles sau pentru a înţelege mai bine ceea ce doresc colegii dumneavoastră situați la distanţă. Examinarea celor două programe de videoconferinta de sub Windows 95 a scos în evidenţă o comunicaţie multime- dia instantanee şi ieftină atât pe Internet cât şi pe intranetul firmei. Cu toate acestea, au rămas două obstacole de depăşit: bariera lăţimii de bandă şi cea a utilității. În ciuda unei performanţe satisfăcătoare pe linii de 28,8 Kbps, videoconferinţa ocupă o lăţime de bandă prea mare. Şi în ciuda unei utili- tăţi satisfăcătoare cu sisteme corespunză- tor configurate, datorită faptului că video- conferinţa IP se bazează pe un amestec de tehnologii hard, soft şi de retelistica, vor exista mai multe etape până ce totul va deveni la fel de uşor ca un răspuns la tele- fon. Specificaţia H.323 a ITU (International Telecommunications Union) reprezintă un standard independent de producător, care defineşte modul în care datele aplicaţiilor de conferință audiovizuală pot fi transmise pe o reţea deschisă folosind protocoale de transport standard cum ar fi TCP/IP. Două din cele mai recente produse care au ade- rat sau sunt pe cale să adere la acest stan- dard pentru conferințe audiovizuale sunt CU-SeeMe versiunea 3.0 de la White Pine Software şi NetMeeting versiunea 2.0 de la Microsoft. Uneltele de colaborare care fac mult mai utilă videoconferința cu aceşti noi clienţi, includ table electronice (electronic whiteboards) pentru a furniza spatii de 74 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 desenare care pot fi folosite de toţi partici- panţii; aplicaţii partajate pentru a permite tuturor participanţilor să vizualizeze a- ceeași fereastră de aplicaţie în timp ce aceas- ta poate fi manipulată la un moment dat doar de un singur participant; transfer de fişiere şi chat. Softul de colaborare IP bazat pe stan- darde reprezintă în continuare o tehnolo- gie nouă şi necesită o platformă cu PC-uri bine echipate și configurate pentru conec- tivitate IP. Pe lângă candidaţi cum ar fi White Pine si Microsoft, piața mai prezin- MANI BESI IDEOCO FER] tă o serie de produse de videoconferință care se aflau însă în coada de aşteptare a- tunci când am testat CU-See Me şi Net- Meeting. Aduse la un loc Interoperabilitatea este numele jocului, în special atunci când joacă şi IP. Nu contează cât de bună este o soluţie proprietară de videoconferinta, daca ea nu permite con- lucrarea cu alte solutii de videoconferinta. Pur si simplu nu va fi utila. In ciuda pre- tentiilor de aderenta la H.323 venite din partea producătorilor, nu am reușit să reali- zez o interoperabilitate între CU-SeeMe şi Apis: interoperabilitate H.323 client-client ale CU-SeeMe nu au fost disponibile decât mult după ce am terminat testele. Această facilitate va fi oferită prin produsul server de videoconferinta MeetingPoint de la White Pine. NetMeeting ofera o buna inter- acţiune cu alți clienţi video însă CU-SeeMe necesită MeetingPoint pentru a suporta videoconferinte multipunct sau ferestre multiple în cazul comunicării cu alți clienți compatibili H.323. White Pine a anunțat că la începutul anului viitor va fi lansată o nouă versiune CU-SeeMe care le va permite clienților o compatibilitate directă în afara serverului. O problemă pentru mulţi utilizatori o reprezintă îmblânzirea scorpiei configu- rației. Va trebui să puneţi la un loc intrările video, intrările şi ieșirile audio, softurile şi configuraţiile de reţea IP corespunzătoare precum şi softul de videoconferinţă însuşi. Chiar şi atunci când toate vin împachetate laun loc nu e întotdeauna sigur că vor lucra bine atunci când vor fi scoase din cutie. CU- SeeMe si NetMeeting includ programe de instalare şi ambele suportă orice placă de capturi video care suportă standardul Video for Windows. Softul de configurare însă, s-ar putea să necesite o bună acordare, în particular atunci când aveţi de-a face cu ziduri de protecţie (firewall) şi administrare de lăţime de bandă pe conexiuni LAN interne. Așa de multe standarde Problemele de interoperabilitate depăşesc graniţa compatibilităţii dintre clienţi: Videoconferinţa este o aplicaţie complexă care trebuie de asemenea să conlucreze cu alte piese din rețea. Standardul H.323 pen- tru comunicaţii audiovizuale multipunct complică problema zidurilor de protecție deoarece el foloseşte două conexiuni TCP (Transmission Control Protocol) precum NetMeeting de la Microsoft v4 permite dispune- rea unei table electronice lângă un afișaj video. 9 V4 ANdy - Whiteboard - in use by 1 other(s) Aplicatiile care partajeaz4 NetMeeting trebuie sa partajeze Windows si cu alte aplicaţii cum ar fi video şi chat. 1 P133 64MB Colo 10Mbps Ethem 486/100 20 Baw of times greater blotchy Lan codecs 4 Ok Here goes. Ohhhh 1 See now. Thanks! Sure Thing. Qh_you have your ruler hidden. Watch what! do to display it. So kes sees ye ee ee i maximize V/ord and | wall contol of Word and show you. Select the type and area of conference you want to create. ¢ Group conference - An aa aid za interactive conference and audio, and can use Chat (ind White Pine Board features. : This is a multicast conference over: Broadcast conference - A one-why conference where only you can send video and audio. x en ee ee ee a but they cannot : Note that even with bandwidth at hur 4 standard intemet connections video 686/133 12 BAW Caln: This is especially true when using ¢ p86/133 12 Baw ae And a sharp quick movement occu _ 4% Afişarea a mai mult de două ferestre îi oferă lui CU-SeeMe un anumit avantaj în video- conferința adevărată. i Area: [Subnet =] i 4 i me 4 CU-SeeMe ca si NetMeeting foloseste utilitare wizard pentru a simplifica configurarea. Imaginile sunt mici, însă cu un acces la ferestrele de chat și aplicaţiile partajate, videoconferinta IP poate genera o creștere a productivității. şi datagrame UDP (User Datagram Protocol) pentru configurarea si mentinerea unei sin- gure conexiuni. (TCP este un protocol de transport ce foloseste circuite virtuale; UDP este un protocol de transport fără conexi- une.) In comparatie cu H.323, standardul T.120 pentru conferință de documente mul- tipunct şi partajări de date, necesită doar un singur circuit TCP, astfel încât conexiunile pentru acest tip de conferințe nu pun ace- leasi probleme unui firewall ca şi comuni- caţiile audio sau video. (Pentru mai multe informaţii despre standarde vezi Tech Focus.) Desi NetMeeting si CU-SeeMe pot fi configurate sa lucreze folosind ziduri de protectie, acest mod de lucru nu este trivial. Pentru conferinţă, administratorul trebuie să deschidă manual porturile TCP şi UDP www.agora.ro/byte/ numai dacă zidul de protecţie permite în mod explicit videoconferinta H.323. Probleme de performanta Latenta - intarzierea in receptionarea sem- nalului dupa ce acesta a fost transmis - poate afecta în mod real aplicaţiile care necesită o mare lărgime de bandă. Un exemplu ar fi aplicaţiile video în timp real: O întârziere trecătoare de mai mult de o fracțiune de secundă poate întrerupe serios recepţia. Net- Meeting de la Microsoft prezintă un meca- nism de acordare automatic care permite o ajustare uşoară a calităţii audio pentru a com- pensa variațiile lăţimii de bandă. CU-SeeMe foloseşte o corecție anticipată a erorilor pen- tru a compensa pierderea de pachete pe Internet şi foloseşte întrețeserea pentru a cobori la nivelul pierderilor de date actuale atunci când pachetele sunt pierdute. Deoarece fluxurile video şi audio necesită o mare lățime de bandă, produsele de video- conferinţă trebuie să comprime datele la unul din capete, să le transmită în rețea şi să le decomprime la celălalt capăt. Acest pro- ces de compresie şi decompresie reduce cali- tatea originalului, manifestându-se singur în multe modalităţi: cu pierderi, cu semnale audio sau video distorsionate. Codec-ul reprezintă softul care comprimă și decom- primă datele iar selectarea unuia în defavoa- rea altuia presupune realizarea unor anali- ze calitate versus performanţă, lățime de bandă disponibilă versus dorinţa de inter- operabilitate. Aceste produse folosesc codec-uri diferite SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 75 Lab Report Software Să vezi și să fii văzut pe IP pentru a aloca o porţiune sigură din fluxul de date pentru transmisiile audio, pentru lățimi de bandă diferite. Aceasta ajută la păstrarea -. calităţii audio fără a afecta calitatea video. Oricine a folosit un receptor telefonic ieftin ştie că la un moment dat doar o per- soană poate vorbi iar când cineva de la un capăt al conexiunii vorbeşte, persoana de la celălalt capăt poate doar să asculte; aceasta este comunicația half-duplex. Conferinţele de tipul hands-free, full-duplex asigurate de CU-SeeMe şi NetMeeting permit diferiților participanţi să asculte şi să vorbească în acelaşi timp, desigur cuun costal unei lățimi de bandă suplimentare. O soluție pentru îmblânzirea bestiei lățimii de bandă este folosirea aşa numitelor produse gardian care permit administratorilor de sis- tem să monitorizeze fluxurile video şi audio. Faţă de porţile (gateway) care rutează trafi- cul H.323, gardienii monitorizează şi limi- tează lăţimea de bandă a reţelei și permit administratorilor să restricționeze lăţimea de bandă folosită de aplicaţiile video şi audio. Multe alte variabile pot afecta perfor- manţa în timpul sesiunilor de videoconfe- rință. Spre exemplu conectarea camerei video la o placă de captură video este mult mai eficientă cu resurse sistem decât prin folosirea portului paralel. Am descoperit că o mixare a conexiunilor LAN și de apel în aceeaşi conferinţă a avut ca efect împot- molirea sistemului de test. Căutare disperată Utilizatorii îşi pot înregistra informaţiile de contact cu ajutorul unui server de locaţie cum ar fi cel din Four11 sau cu ILS (Inter- net Locator Server) de la Microsoft. Un director bazat pe LDAP (Lightweight Direc- tory Access Protocol), ILS va fi integrat in Active Directory Services de la Microsoft. Softul client semnalizează serverul de eveni- mente cum ar fi modificări ale adresei IP, de fiecare dată când utilizatorul realizează o Vid CEL MAI BUN NetMeeting de la Microsoft si CU-SeeMe de la White Pine De data aceasta, e indiferent pe cine alegeţi între NetMeeting şi CU-SeeMe. Însă dacă aşteptaţi câteva luni, veţi avea mai multe pro- duse din care veţi putea alege. TEHNOLOGIE _ Microsoft NetMeeting 2.0 AAA White Pine CU-SeeMe 3.0 AAA AAA AA Excepţional „kk Foarte bine AAA Bine AA Acceptabil 76 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 eee NeoNet PROTOCOALE Standarde pentru conferință Standardele ITU (International Telecommunications Union) sprijină următoarele patru familii de specificaţii importante pentru tehnologia realizării de conferinţe: ITU H.320 a fost adoptată în 1990 și se referă la o suită de specificaţii a unor standarde de configurare audio multipunct / videoconferinta pe retele comutate digitale. H.320 fi- xeaza standardele pentru conferinta doar pe linii ISDN, stabilind un fundament pentru sis- temul de conferinţe bazat pe camere care va fi foarte folositor organizaţiilor care-și pot per- mite facilități deosebit de scumpe. ITU T.120 este parte a acestei suite. ITU T.120 specifică protocoalele folosite pentru conferințele document multipunct și pen- tru aplicaţiile de partajare de date și include funcţii cum ar fi partajări și schimburi de ima- gini, table electronice și transfer de fișiere. Unele dintre aceste protocoale, mai importante fiind cele care definesc modul de interacţiune al aplicaţiilor de conferinţă și modul în care o fac, au fost deja ratificate. Alte protocoale din suită, în particular cele care definesc con- trolul conferinţei și serviciile de rezervare nu au fost încă finalizate. Suita standard ITU H.323 abordează comunicațiile audiovizuale multipunct. Ca și o exten- sie a H.320, aceasta specifică serviciile pe ISDN și pe conexiuni telefonice ee precum si pe interconexiuni IP si retele LAN Ethernet. Suita standard H.324 abordează aplicaţii partajate audio, ae si de transmisii de date fo- losind conexiuni de modem analogice punct-cu-punct pe linii telefonice obișnuite; această specificaţie este analoagă suitei H.320 pentru conferință pe ISDN și circuite de date comutate. O bună sursă de informaţii despre standardele ITU este la http ://www.itu itu.ch, situl ITU. Pentru informatii legate de interoperabilitatea intre produsele care suporta aceste stan- darde, verificati http://www.imte.org, situl es International pentru Teleconferinta | Multimedia. conexiune. Conectarea directă la o video- conferință poate fi realizată atât timp cât aveţi o adresă IP a participanţilor. Folosirea unui serviciu director nu este însă întot- deauna necesară şi poate fi consumatoare de timp. Astfel, unele directoare trebuie să-şi pună la dispoziţie întreaga bază de date de fiecare dată când realizaţi o interogare. Cu toate acestea, în viitor ele vor suporta me- tode de căutare mult mai eficiente. Cum să decizi? Am testat aceste produse urmărind uşurinţa în folosire, ușurința în învăţare, calitatea sune- tului şi varietatea de funcţii. Calitatea video DE OC O NF E 1. Bta LariiLocal] sax is pigrec easy WHITE PINE CU-SEEME a fost măsurată subiectiv de către testorii nostri NSTL iar rezultatele obţinute au făcut parte din punctajele individuale privind uşurinţa în învăţare şi utilizare. Testele proiectate să evalueze ușurința în folosire și ușurința în învăţare au presupus că produse- Je vor. fi folosite în realizarea unei întâlniri între participanți răspândiţi geografic. White Pine CU-SeeMe CU-SeeMe reprezintă bunicul sistemelor de transmisie video prin IP. Deşi White Pine a fost primul pe piață cu un grup de video- conferință bazat pe IP, versiunea pe care am testat-o necesită softul reflector bazat pe IMPLEMENTARE UȘURINȚAÎN EVALUARE UTILIZARE GENERALĂ tk AAA AAA AAA AAA AAA A Slab OTET IER Să vezi și să fii văzut pe IP | Lab Report Software server MeetingPoint pentru a realiza o inter- operabilitate cu diverşi clienţi. Singurul pro- gram pe care l-am testat şi care afişează simultan imagini video pentru mai mult de doi participanţi - CU-SeeMe, permite până la 12 ferestre video într-o cameră virtuală de conferinţe. Suplimentar puteţi avea ferestre flotante deasupra acestora, deşi atât de multe ferestre video deschise va consuma mult din resursele sistemului. Controalele oferite de CU-SeeMe permit indivizilor să limiteze ratele de transmisie şi recepție însă aceast lucru trebuie realizat pe o bază client-client. MeetingPoint va per- mite clientilor cu latime de banda mica sa participe la conferinte care prezinta clienti care au o latime de banda mai mare, oferind fiecăruia şansa de-a accesa o anumită calitate pe baza propriei lățimi de bandă. Interfața de contact gen Rolodex a CU-SeeMe repre- zintă un mecanism director foarte simplu deși de fiecare dată înaintea realizării unei conexiuni afişează o secvenţă de animaţie ceea ce îl face greoi în timpul unei utilizări de rutină. Serviciul de director este asigurat prin Four11, iar White Pine adaugă suport pentru standardul VersitvCard pentru trans- ferarea informaţiilor EBC (Electronic Busi- ness Card). Serviciul Four11 şi vCard oferă un ajutor suplimentar pentru intrările direc- tor. Suportul direct pentru directoarele X.500 prin LDAP sunt planificate pentru următoarea lansare. Chat-ul integrat, disponibil de asemenea cu NetMeeting ajută mult în aceste timpuri când lăţimea de bandă redusă sau o conexi- une de rețea marcată cu întreruperi limitează transmisia unei informaţii audio sau video. Chat-ul este bine integrat în interfaţa CU- SeeMe. Acest mod include suport pentru macrouri pentru realizarea unor comenzi rapide pentru şiruri de caractere, filtre pen- tru a ecrana expresiile violente şi o facilitate privată pentru configurarea unei conversații unu-la-unu, care se poate extinde ulterior şi la o conversaţie particulară audio. CU- SeeMe foloseşte 1.120 pentru a realiza transportul datelor pentru table electroni- ce şi transferul de fişiere. Microsoft NetMeeting Cu Microsoft NetMeeting indiferent de câţi participanţi sunt la o întâlnire, doar două fe- restre video pot fi afişate la un moment dat. Audio și video sunt punct-cu-punct numai dacă nu folosiţi un server de conferință H .323; partajarea aplicaţiilor, tablele şi chat-ul sunt toate multipunct fără un server supli- mentar; pentru audio şi video puteţi comuta între membrii unei conferinţe fără a fi nevoie de un server. Astfel, participanţii trebuie să ceară folosirea unei ferestre video atunci când doresc să fie văzuţi de alți participanți. CEO NERERIN Microsoft NetMeeting FUNCȚIE White Pine CU-SeeMe PARAMETRI PROGRAM Tablă multipunct v Video si audio multipunct simultan Acces telefonic via porti H.323 v Suporta unitati de control multipunct H.323 v Suportă soft server video reflector Suportă intern difuzare de grup IP și video V v AGENDĂ/SERVICIU DIRECTOR Atașare fişiere grafice (poze) și URL-uri la cartele de adresă . Răspuns automat opţional V Apel administrare (apel așteptare și blocare) Apel istoric Include soft client serviciu director Suportă servere director LDAP Ss. SNS Ss CONFERINŢE VIDEO Ajustează dimensiunea video în timpul apelului Îngheaţă cadru Ingheaţă cadrul cu o notificare Audio full-duplex si half-duplex Ajustează calitatea transmisiei pe timpul apelului Controale ale acordării audio și video ss ssss ~S& SS TABLE Table separate private si publice Copy/cut/paste si clear Unelte de zoom si marire Import fișiere grafice Import grafice via clipboard v Import fisiere de prelucrare text importa fișiere de calcul tabelar Export fișiere grafice ss Salut atunci persoana care se va uita la cartea ei poştală va vedea cuvântul astfel: Salut. Avem posibilitatea să verificăm cum ar arăta cartea în cazul în care l-am trimite, iar dacă am greşit ceva sau nu ne place aspectul, apăsând butonul Edit putem din nou să-l edităm și să modificăm până o vom găsi acceptabilă. Apăsând butonul Send, programul va înştiința persoana la care am trimis cartea printr-un e-mail că a primit o carte poștală pe care o poate citi vizitând pagina WWW specificată de pe Internet. Aces- te cărți poştale de obicei sunt păstrate o lună, după care se şterg. Oficiul poştal virtual scris de mine deocamdată conţine puţine imagini, dar conform interesului acordat, programului aceasta poate fi îmbogăţit. Totuşi dacă suntem mai pretenţioşi compania Riffnet ne oferă un oficiu poştal virtual foarte bogat în poze, oferind totodată posi- bilitatea să alegem o limbă, diferită de cea engleză, prin care pro- gramul să comunice cu noi. Avem posibilitatea să asociem cărții poştale şi un mic cântecel, o melodie, acesta putând fi ascultată în cazul în care dispunem de o placă de sunet. În cazul în care nu ne plac imaginile sau cântecele oferite, putem să specificăm una proprie. Un alt aspect care merită menţionat este faptul că putem să căutăm imagini după cuvinte cheie. De exemplu, dacă dorim poze cu munți, lansăm căutarea specificând cuvântul che- ie „mountain“, iar programul ne va afişa câteva poze conţinând munți. Încercaţi să trimiteţi cărţi poştale virtuale unor prieteni, şi veţi vedea că vor fi plăcutimpresionaţi, însă dacă aveţi posibilitatea, banii necesari şi timpul, vă recomandă trimiteţi cărți poştale tradiționale. De acestea putem să ne bucurăm și să le recitim și după 50 de ani, însă cele virtuale dispar după o lună, în cazul în care nu le salvăm. E Péter Csaba este student si webmaster la Universitatea „Petru Ma- ior“ din Tg.Mureş. Poate fi contactat la cpeterQuttgm.ro. 84 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 he ăi ca FLAMINGO computers f' Cartea poștală virtuală Web Master Programul Perl Să vedem însă cum se poate scrie un program care se comportă ca un oficiu poștal virtual. După cum probabil aţi ghicit, limbajul cel mai simplu și ales pentru scrierea programului este deja binecunoscutul Perl. Partea principală a scriptului CGI este foarte simplă. Primind ca para- metru comanda care trebuie executată, acesta apelează funcţia cores- punzătoare comenzii. În cazul în care nu este specificat nici un para- metru, aceasta înseamnă că programul este apelat pentru prima dată, și în cazul acesta trebuie să afișăm prima pagină. if ( defined $regdatal'cmd') ) { _ = $regdata{'cmd'}; SWITCH: { if (/*dir/) { &PrintPostcardHead('Choose a picture to sent to your friend.'); &PrintDirectoryContent($regdata{'dir'}): last SWITCH; ) 1feC/Aedit/) 1 &PrintPostcardHead('Make Your Postcard"): &PostcardEdit;: last SWITCH; } if (/*preview/) { &PrintPostcardHead(' Your Postcard Looks Like"): &PostcardPreview; last SWITCH; ) if (/Asend/) | &PrintPostcardHead('Your Postcard has been sent'); &PostcardSend; last SWITCH; if (/*get$/) { &PrintPostcardHead( "Postcard to $regdatat'to') from $regdatal'from'!”); &PostcardGet; last SWITCH; ) if (/*getform/) | &PrintPostcardHead("Get your Postcard”): &PostcardGetForm; last SWITCH; > } za $nothing = 1; else # It was the first request so send the first age SprintPoctcavaheser: "Welcome tp our virtual post office!'); &PrintWelcome; ) 3 După cum am precizat anterior, imaginile pe care le oferă acest servi- ciu sunt grupate în categorii. Fiecare categorie este de fapt numele unui director pe care programul îl citește automat de fiecare dată când este apelat, astfel dacă vrem să introducem o nouă categorie de imagini, nutre- buie să modificăm programul, fiind necesar doar crearea unui director nou intr-un anumit loc, cu numele noii categorii. De exemplu: felix:/var/lib/httpd/PostcardCategories>1s Beatches Flowers Targu_Mures felix:/var/lib/httpd/PostcardCategories >mkdir Art Categoriile de imagini existente au fost Beatches, Flowers, Tar- gu_Mures, însă după crearea directorului numit Art, programul căutând după categorii va găsi noua categorie numită Art. opendir(DIR,'/var/lib/httpd/PostcardCategories") || die "$0: cannot opendir /var/lib/httpd/PostcardCategories ($!)\n"; foreach (readdir DIR) { # $_ contine numele directorului next fi (ANE; if (-d /var/lib/httpd/PostcardCategories.$_) { print "
  • $_
    • \n"; ) ) closedir DIR; Structura unui astfel de director este de felul următor: s_numefisier-imagi- nea micșorată care apare când trebuie să selectăm dintr-o mulțime de ima- gini, b_numefisier - imaginea care va apare pe cartea poștală, numefisier.bxt - în acest fișier putem scrie o descriere a imaginii, care va apărea deaupra acestuia. felix:/var/lib/httpd/PostcardCategories/Targu_Mures> Is b_primaria.jpg S_primaria.jpg primaria.txt Adaugarea unor noi poze intr-o Galaga de imagini nici in acest caz nu necesita modificarea scriptului existent. $directory = '/var/lib/httpd/Post cardCategories/Targu_Mures/': opendir(DIR, “$directory") || die "$0: cannot opendir $directory ($!)\n"; foreach (readdir DIR) { HEX / AN Lf: # $_ contine numele fişierului if ((-f $directory.$_) && ( $. =~ /4s_/ )) { ($name = $_) =~ s/\..*$//; # scapadm de extensia .gif sau .jpg ca să generăm numele fişierului în care există des crierea - $name ar arăta astfel s_primaria $description = $directory.substr($name,2).'.txt'; $ok = open(F, $description); 4 testăm dacă avem descriere despre imagine (acesta putând fi opţională) if ($ok) | $description_text = ; close(F); } else { $decription_text = ''; } 1 schimbăm s_ în b_ în variabila $_ - ca URL -ul să arate la imaginea mare SENSO ED: fe print ""; s/*b_/s_/; # imaginea pe care-l arătăm trebuie să fie cea mică print "


    $description_text

    "; } ) closedir DIR; Celelalte părţi din program necesită mai multe cunoștințe de HTML , însă dacă nu dispunem de aceste cunoștințe acestea pot fi realizate cu un edi- tor de HTML, urmând ca apoi să introducem codul HTML în scriptul nostru de Perl. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 85 Januageydy DODGE ÎMI ey eneajay ~Nywag apaday leyy ajeg aiej eulu Pentru o viata mai bună, mulţi oameni muncesc din greu. Dar, tot pentru O viaţă mai bună, efortul nostru cotidian trebuie organizat și optimizat. De Mircea Sabău Algoritmi upă o vacanță mai mult sau mai puţin însorită, a sosit mo- mentul să reintrăm în tiparul activităţilor noastre. Şi, cum orice activitate eficientă presupune un anumit grad de stereotipie logic organizată, vă invit în lumea algorit- milor. Colecţia de algoritmi, pe care doresc să o prezint, concentrează coduri destinate problemelor de optimizare generală şi combina- torică, a teoriei grafurilor, programării liniare, satisfacerii clauzelor precum şi problemelor de criptare/decriptare, sortare, căutare rapidă. În cele ce urmează, voi încerca o grupare tematică a siturilor. Biblioteci pentru optimizare generală Serverul NEOS (Network-Enabled Optimization System) http://www.mcs.anl.gov/home/otc/Server Serverul NEOS foloseşte resurse de calcul şi algoritmice pentru rezolvarea automată a problemelor de optimizare pe baza unui set minim de date furnizate de utilizatori. Aceştia își pot rezolva proble- mele de optimizare prin Internet, fără să descarce cod. Gama de te opinie uiduna: adi adi de aletinadici dudiae îe ere mer cama sony nar perp ren ety probleme constă din optimizări cu şi fără constrângeri, progra- mare liniară şi neliniară , programare liniară şi stohastică, progra- mare semidefinită şi optimizări în reţea. Biblioteci de programe și algoritmi genetici Aceste programe sunt scrise în C sau C++ şi oferă interfeţe, tipuri de date şi structuri orientate obiect, metode de selecție, mutații, scalări precum şi numeroase exemple demonstrative. Ele sunt accesibile la adresele: ftp://info.mcs.anl.gov in /pub/pgapack/pgapack.tar.Z (PGA- Pack), Galib http://lancet.mit.edu/ga/, ftp://lancet.mit.edu/pub/ga/ (Galib) şi ftp://FTP.TECHNION.ACI.IL in /pub/supported/ie/bani (gp). Calcul combinatoryic, grafuri Bond si sisteme cu evenimente discrete LEDA ftp://ftp.mpi-sb.mpg.de in /pub/LEDA Este o bibliotecă de tipuri de date şi algoritmi, destinată calculu- www.agora.ro/byte/ lui combinatoric, scrisă în C+ +. Oferă specificaţii clare şi precise pentru fiecare tip de date şi algoritm (mulţimi Fibonacci pentru cozi cu prioritate, arbori red-black și tabele hash pentru dicționare etc.). Chiar dacă LEDA nu se află în domeniul public, poate fi uti- lizată gratuit în scopuri de cercetare şi educaţionale. SSS ftp://ftp.technion.ac.il at /pub/supported/ie/bani Este o biblioteca de coduri C pentru simularea sistemelor cu eveni- mente discrete. Biblioteca permite construirea unor coduri de simu- lare voluminoase. Există aici numeroase fişiere demonstrative. De asemenea, biblioteca mai conţine fişierul DA.EXE, un software destinat alegerii distribuţiei corespunzătoare pentru simulări. 20-SIM http://www.rt.el.utwente.nl/2osim/clp.htm Este un pachet de simulare bazat pe grafuri Bond, dotat cu notații fără domeniu pentru elemente şi fluxuri de energie, util în domenii variate. De asemenea, sunt permise şi semnale de control. În viitoarele versiuni, vor fi suportate şi modele fizice ideale. Programare liniară generalizată Programare liniară prin metodele simplex, dual-simplex şi barierei logaritmice Implementări eficiente ale acestor metode pot fi găsite la http: //ecolu-info.unige.ch/~logilab/gondzio/ , sau http://ecolu- info.unige.ch/~logilab/software/hopdm.html (HOPDM), ftp://ftp.uu.net sau ftp://ftp.sterling.com, in /usenet/comp -sources.misc/volume7 (minit) si ftp://orly1.snu.ac.kr/pub /sal_sw/lpako/ (LPAKO). EEE oe . ILPS http://ford.ieor.berkeley.edu/-ilan/project.htmi Este un server WWW care permite utilizatorilor să-și rezolve proble- mele de programare liniară prin metodele simplex şi dual simplex. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 87 Ce-i nou Sisteme de operare Metoda punctului interior Aceste programe implementează metodele de punct interior (afină primară, afină duală, afină primară-duală, barierei şi barierei pri- mară-duală) în limbajul C şi rulează pe staţii IBM, Silicon Graph- ics, HP, Sun şi platforme Dos sau altele cu compilatoare C. Le puteţi găsi la adresele: ftp://elib.zib-berlin.de în /pub/opt-net/soft ware/loqo /1.08 (LOQO) şi ftp://orly1.snu.ac.kr/pub/sal_sw/lpa bo (PLABO). Instrumente Matlab LIPSOL http://math.umbc.edu/-yzhang/lipsol/ ftp://ftp.math.umbc.edu in /pub/zhang/lipsol/vo.3 lubitorilor de Matlab le pot sugera o colectie de instrumente Mat- lab, destinată problemelor de programare liniară, şi care oferă diverse metode de calcul şi algoritmi. Rulează pe platforme DEC (Ultrix), SGI (IRIX 4.1 şi 5.2) şi Sun Sparc (SunOS 4.1.3). Programare gener ală cu numere întregi opbdp http://www.mpi-sb.mpg.de:/guide/staff/barth/barth.htmi, ftp://ftp.mpi-sb.mpg.de Este o implementare in C+ + a unui algoritm de enumerare pen- tru rezolvarea problemelor de optimizare liniară 0-1. Reprezintă o generalizare a algoritmului Davis-Putnam pentru rezolvarea problemelor de satisfacere propozițională în formă clauzală. Există aici şi un fişier postscript mpii952002.ps care descrie tehnicile uti- lizate. Programul rulează pe platforme Unix. Teoria grafurilor În legătură cu teoria grafurilor, puteți găsi o adevărată colecţie de programe şi algoritmi despre teoria computaţională a grupurilor, drumuri Hamiltoniene, enumerare parțială, ponderea maximă în grafuri neorientate, cardinalitate, trasare înapoi, arbori minimali, operaţii pe structuri de date arborescente dinamice şi multe altele. Încercaţi adresele: ftp ://dimacs.rutgers.edu in /pub/gap (GAP), ftp://netlib.att.com in /netlib/toms (GROW, HC, MSTPAC), ftp://dimacs.rutgers.edu în /pub/challenge/graph/contributed /pardalos (pardalos3, pardalos4), ftp://dimacs.rutgers.edu in /pub/dsj/clique (dfmax, dmclique), ftp://elib.zib-berlin.de in /pub/mathprog/matching/weighted (wmatch), ftp://elib.zib- berlin.de in /pub/mathprog/matching/card1 si /pub/mathprog /matching/card2 (match, cardmp), ftp://dimacs.rutgers.edu in /pub/netflow/matching/cardinality/solver-2 (cardmatch), ftp://dimacs.rutgers.edu in /pub/challenge/graph/contributed/mor genstern/morgenstern3 (color_loop) şi ftp://dimacs.rutgers.edu in /pub/netflow/program_tools/dynamic_trees (dyn_tree). 88 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 Probleme de satisfacere Acesti algoritmi rezolva problemele de decizie pentru testarea satis- facerii clauzelor şi includ proceduri pentru selecția primului atom minimal, a unui atom în cele mai scurte clauze pozitive, aunui atom cu cele mai multe apariţii, a unui atom cu cea mai mare pondere Jeroslow-Wang şi proceduri de căutare în adâncime Davis-Put- nam. Implementările acestor algoritmi pot fi accesate la adresele ftp://dimacs.rutgers.edu în /pub/challenge/sat/contributed/zhang (sato), ftp.cis.upenn.edu in /pub/freeman/posit-1.0.tar.Z (POSIT) şi ftp://esda.inesc.pt/pub/users/jpms/soft/nsat/ (NSAT/GRASP). Probleme de criptare/ decriptare, codificare, căutare și sortare Amatorilor de programare în C, le potrecomanda adresa http://www „dc.ee/Files/Programm.C, unde, pe lângă altele, vor putea găsi coduri sursă ce implementează algoritmii Uuencode/decode (UUXFER20 „AR]), codificarea s pentru criptarea şi decriptarea fişierelor (SCO DER.AR)J), sortarea Pigeon (PIGEONS.AR)), criptarea/decriptarea DES rapidă (CDES.AR]), căutarea extinsă Boyer-Moore (EXTBOY „AR]) şi alţi algoritmi de manipulare a arborilor binari şi red-black. Concurs de programare ACM http://www.cs.pub.ro/acm/ omu | PL ale 7 98 home page of | _ Te A Sahat xen ein = În final, aş dori să vă semnalez că, în perioada 17-18 octombrie 1997, la Universitatea Politehnică Bucureşti se va desfășura faza regională a Concursului de Programare ACM, la care vor partici- pa echipe din țările din zona de sud-est a Europei (Albania, Bul- garia, Croaţia, Grecia, Moldova, România, Slovenia, Turcia, Ucraina, şi Iugoslavia). Concursul constă în rezolvarea unui set de probleme în timp limitat. ACM (Association for Computing Machinery, http://www.acm.org/), fondată în anul 1947, este o organizaţie ştiinţifică; şi educațională internaţională ce are ca scop © promovarea ingineriei, ştiinţelor, artelor şi aplicaţiilor pentru tehnologia informației laun înalt nivel etic şi profesional, fiind una dintre cele mai vechi organizaţii de acest gen. În acest an, prima rundă a concursului de programare va începe cu întrecerile regionale în toate colțurile lumii, care se vor desfăşura în perioada septem- brie-noiembrie 1997. Câştigătorii concursurilor regionale vor ajunge în faza finală care se va desfăşura în Atlanta, Georgia. Cei interesaţi de acest concurs pot obţine informaţii de la dl. prof. Nico- lae Țăpuş (e-mail: ntapus(Qacm.org), coordonatorul principal al acestei faze regionale sau vizitând pagina Web indicată. Mircea Sabău este redactor la revista BYTE România. Poate fi contac- tat la adresa: msabauQagora.ro. ChemOffice entru chimistii anilor '90 exist4 un număr din ce in ce mai mare de pachete de soft dintre care pot sa aleaga. Cele mai des uti- lizate programe sunt cele pentru desenarea structurilor chimice. O altă categorie de programe este a celor care permit mode- larea şi vizualizarea dinamicii moleculare, măsurarea distanțelor atomice, calculul anumitor informaţii ale atomului. Un astfel de pachet de programe este şi ChemOffice de la CambridgeSoft Corpo- ration. Acesta include CS ChemDraw, CS Chem3D, CS ChemFinder și opţional CS MOPAC. ChemDraw Programul există în două variante: Chem- Draw Pro şi ChemDraw Std. Acestea pot fi folosite pentru vizualizarea, crearea unor structuri chimice bidimensionale. Furnizea- zăunelte specializate pentru desenarea struc- turilor chimice, a reacţiilor și a mecanisme- lor de reacţie. Fiind compatibil cu WWW, poate fi folosit pentru a transmite structuri şi mecanisme chimice într-un mod mai comod decât a le afișa într-o pagină Web, se pot efectua calcule importante obtinandu- se informaţii chimice ca: formula empirică, compoziţia elementară, de asemenea mai conţine un analizator de sintaxă chimică. Varianta ChemDraw Pro conţine toate fa- cilitățile variantei standard, permiţând în plus definirea unor abrevieri de structuri, in- tegrarea informaţiilor din bazele de date de tipul: MACCS, CAS, ISIS Base, ISIS Host, SMILES. Chem3D Pro Chem3D Pro ne permite să explorăm natu- ra tridimensională a moleculelor pentru a obține o privire asupra comportării acesto- ra. Putem găsi astfel configurații cu energie minimă observând totodată dinamica mo- leculară. Cu o scurtă incursiune pe dome- niul proteinelor, se pot identifica reziduurile. Programul are o serie de instrumente pentru desenarea și rotirea moleculelor. O ChemOjffice integrează ChemDraw, Chem3D şi ChemFinder pentru a oferi chimiștilor un instrument puternic de proiectare şi analiză. De Budai Lâszl6 = seme! ji NS 01300300 - = = as Cu programele incorporate, ChemOffice este un instrument adecvat cerintelor curente. moleculă desenată în ChemDraw poate fi copiată (prin clipboard) în Chem 3D şi analizată tridimensional. MOPAC Pro Este un instrument de calcul semiempiric care lucrează împreună cu Chem3D Pro. A- cesta calculează proprietăți ale moleculelor, optimizează stările de tranzație şi geometria de echilibru, folosind avantajele funcţiilor AMI, PM3, MNDO si MINDO/3. ChemFinder CS ChemFinder Pro este destinat a organi- za activitatea de cercetare în chimie sub toate aspectele: de la studiul structurilor chimice la informaţii despre diferite substanţe chimi- ce. Pe lângă faptul că este o bază de date per- sonală, ChemFinder permite schimbul de date pe intranet sau Internet, precum si interogarea unor baze de date externe. Cu ChemFinder se pot crea baze de date , formulare, notite de laborator elec- tronice. Modelele desenate se copiază în ChemFinder, acesta calculând automat for- __mula chimică şi masa molară a acestora. Datele pot fi regăsite în urma unor căutări după anumite criterii. Pachetul ChemOffice poate rula pe următoarele platforme minime: * Windows: 386 , 8MB RAM, Windows 3.1; 16MB Windows 95 sau NT * Macintosh: 68020 sau PowerMac, 8MB * UNIX: SunOS$4.1 cu Motif; Solaris 2.x cu Motif; SGI IRIX 5.x cu IRIX X11 Alte informaţii despre program se pot găsi la adresa http://www.camsoft.com Informaţii despre alte pachete de progra- me legate de chimie, se pot găsi la următoa- rea adresă: http://nhse.npac.syr.edu/chem- istry/. Aici se găseşte o listă, care împarte programele pe categorii în funcţie de domeniile de utilizare ale acestora. Budai Lăszl6 este redactor la Byte România. Poate fi contactat la adresa lbudaiQagora.ro. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 89 Îți lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tău, Microsoft Press are soluția; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveţi despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ţi per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ţi creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai şi timp pentru viaţa ta. Microsoft? Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server Microsoft® Windows NT® Microsoft® Windows NT? Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsofi- Press ESUPUTER PHESS Cărţile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102 precum și de la următoarele magazine din Bucuresti: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102, Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria "Noi, sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lingă magazinul Muzica); MIVAS: Pasaj Universitate; TIMISOARA: XCOMZ1 SRL Bul. Regele Ferdinand nr. 2 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P 94 0P49, București, fax: 01-3309285 Important: Lista completă de preţuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) Noile tehnologii push aduc în Internet modelul consacrat de televiziune. Aceasta înseamnă şi publicitate. Dar şi telecomandă. De Peter Csaba Web Remote Control eb Remote Control (WCR) permite utilizatorilor să accese- ze paginile Web la fel de sim- plu cum accesează canalele TV: cu o telecomanda. Utilizatorii pot acum să schimbe canalele cu telecomanda şi, când găsesc unul interesant, pot apăsa pe butonul Play pentru a accesa situl respectiv. Uti- lizatorii de toate nivelurile, chiar şi copiii, pot acum să acceseze o valoroasă bibliotecă pe care o au în faţă: Internetul. WRC face acest lucru simplu, fără a necesita căutări complexe pentru a găsi informaţia. Apă- sând doar un buton poți vedea programul de la ProTV, apăsând un altul poţi asculta un post de radio de oriunde din lume, iar un alt buton apăsat îţi permite să vizitezi Luvrul sau să te plimbi pe malurile Senei la Paris. Cu o apăsare de buton, poți să citeşti ziarul preferat, să afli ultimele informaţii de pe piaţa financiară. WRC oferă posibilitatea părinţilor să defineăscă domeniul de pe Internet pentru copii lor. Prin simpla selecție a unei baze de date cuprinzând canalele, părinții potacum controla informaţiile la care are acces copilul lor. Marele beneficiu al acestei metode este că părinții şi nu alţii hotărăsc care canale sunt valoroase pentru copilul lor. Internetul a devenit un mediu multime- TECHIEOC US OBIECTE Obiectul Web Site dia cu sunete, animații, imagini şi text. Pro- gramele de căutare pe Internet nu au fost concepute pentru un astfel de mediu, ele având eficienţa doar în căutare de text. Daca un utilizator vrea să asculte o staţie de radio aflată pe Internet, acesta va trebui mai întâi să caute postul de radio respectiv, după care — urmărind nişte legături — va reuşi să se conecteze la postul de radio dorit. Această metodă este ca şi cum am schimba postul de radio sau canalele TV manual, însă în ziua de azi fiecare dintre noi foloseşte o telecomandă. WRC aduce exact acest model pentru Internet. Dacă doriţi acces Obiectul „Web Site“ este un obiect asociat unui sit WWW real. Atributele unui obiect „Web Site": Nume (Name) - o scurtă descriere; puteţi da nume cu înţeles oricărui obiect, vaga în felul acesta mult mai ușor de celelalte. Comentariu (Comment) - puteţi asocia obiectului un comentariu. Puteţi scrie aici orice infor- matie care poate fi utilă în regăsirea ulterioară a obiectului. Adresa Web (Web address) - este adresa pe care o are orice sit Web (adică URL-ul); de exem- plu http://www.sit-intl.com. Data ultimei incarcari (Last Refresh) - initial este data la care a fost creat situl Web, dupa care această dată este actualizată la data ultimei reîncărcări. Obiectul Web Channel „Obiectul „Web Channel” este un obiect „Web Site” localizat în Web Preset Channel root. Acest tip de obiect dă posibilitatea asocierii unui „Web Site“ cu un număr de canal. Numele acestui obiect este chiar numărul canalului căruia îi este asociat. Acest tip de obiect este foarte ușor de manevrat cu ajutorul telecomenzii. rapid la o pagină de Web, puteţi asocia această pagină cu un „canal“ al telecomen- zii. Câtă vreme fereastră de browser este activă, apăsați butonul de programare şi apoi introduceți numărul canalului pe care vreți să stocați pagina respectivă (procesul este foarte asemănător cu celal programării canalelor la televizor). În tot timpul stocării canalului, veţi fi asistat de mesaje într-o fe- reastră aflată în partea de jos a aplicaţiei. Web Remote Control este o aplicaţie MDI (Multiple Document Interface), care permite navigarea şi încarcarea simultana a mai multor pagini de Web. WRC oferă posibilitatea de a avea mai multe docu- mente deschise la un moment dat (de exem- plu situri Web). Cu ajutorul acestui pro- gram se poate naviga pe Web în două feluri; folosind browserul Web incorporat sau folosind un browser extern, cum ar fi Microsoft Internet Explorer, Mosaic sau Netscape Navigator. Pentru a beneficia de toate facilitățile oferite de WRC, aveţi însă nevoie de Internet Explorer 3.0 - 3.2. Romanian Web Yellow Pages WRC include o bază de date cu peste 2000 de adrese Web din România, clasificate pe domenii de interes general. Aceasta e ţinută la zi automat, astfel încât adresele noi sau mo- dificările apărute vă sunt aduse cu prompti- tudine în față, cu ajutorul tehnologiei „push“. WRCareo fereastră de ştiri, numită Ban- SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 91 Prezentări Web Remote Control deschise in aplicaţie. ner Bar, unde apar zilnic principalele titluri selectate pentru dumneavoastră din cele mai variate domenii. Nu maie nevoie să cautați la diferite adrese Web pentru a găsi ştirile politice sau eco- nomice, cursul valutar sau timpul probabil. Acestea defilează automat în fața dumnea- voastră și nu trebuie decât să alegeţi domenii- le care vă interesează. Atunci când explorați SIT Web Yellow Pages şi vizitaţi una din paginile stocate, se va considera automat că sunteţi interesat de tema căreia pagina res- pectivă îi aparține. Aici intervine tehnolo- gia revoluționară „push“: canalele de ştiri sunt selectate automat în concordanţă cu interesul nostru (în alte programe acestea tre- buie configurate manual). Fereastra Banner Bar este vizibilă mereu, deci este sigur ca toți utilizatorii primesc me- sajele din banner. Banner-ele sunt recepțio- nate de către toți utilizatorii de Web Remote Control, constituind un foarte interesant mediu de publicitate. Orice companie sau uti- lizator poate avea propriul sau banner (puteți 92 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 (suprapus). Oferă informații despre Închide telecomanda. Navighează la obiectul Navighează la toate poziţia curentă ateleco- 4 pe care este pozitiona- siturile din grupul pe menziiinbazadedate “© “ 4 tă telecomanda. care este poziționată (situl, canalul sau grupul). «4, 9 4 telecomanda. ? Se mută de la un grup la altul, + a înainte și respectiv înapoi. 47, + + o Se muta dela un sit la * SS „ce o @ © altul, inainte sirespectiv Cifre pentru a accesa x A a ” înapoi. canalele (același lucru ® > ca la otelecomandă Se mută între teme, de TV). N dinainte și inapoi. „ 4 o* Buton pentru a putea 4 9 : accesa canalelecu « 4 Stochează un Site pe două cifre. * 4 pn canal anume. + A ; > Această comandă adu- N 9 | | 4 Folosiţiaceastăcoman- ce pagina la care s-ana- + | S = ¢ dă dacă doriţi să căutaţi vigat, atunci cânds-a 4, * | | ceva pe Internet. deschis fereastra curen- 4, ¢ at _ tadebrowser.Acedsta %& | | i a Cuaceastacomandăse comandă este disponi- x se „ E poate deschide o nouă bilă numai dacă aţi navi- + 4 etre | > 5 @#fereastra de browser. gat in cadrul aceleiasi 4 a 0 ferestre de Web la mai é Folositi aceasta coman- multe pagini de Web. — m ¢ dă pentru a opri proce- (e. =e o ” sul de aducere de pe In- ‘Anenets comands acu: 3 2 o ” ternet a paginii curente. ce pagina de Webpre- > > | a E GSHoAtA cololcurente: = mm m Aceasta comandă vă aduce 0 pagina de Web la care ati Cuaceastaputeti === Swe | * ~ navigat dupa pagina curenta. cataloga instantaneu o pagină interesantă. 3 oe > «Folosiţi această comandă = al 4 pentru o fereastra de brow- i Aduce la suprafață (activează) 4 ser, dacă aţi navigat deja la fereastra desub ceacurentă. „ = a o pagină și doriţi sa o 3 * 4 4 reincărcaţidepe Internet. Minimizează fereastra, e? ie 1 Aduce la suprafaţă (activea- peat a aplicaţiei. -° „ Ascari ie antice 4 ză) fereastra cea mai de jos. Închide fereastra activă. ~ 4 deschiseinapli- Aranjeazăferestreledeschise in Maximizează toate ferestrele caţie una pestealta aplicaţie astfel incat să fie vizibile toate, puse una langă cealălta. obţine detalii la telefon 401-2232341). Cu un simplu clic, puteţi vedea pe larg in- formaţia prezentată succint în fereastra de ştiri. Navigarea în baza de date Se poate naviga foarte uşor în baza de date a WRC, folosind săgețile de pe telecomanda. Vă puteţi muta de la un sit la altul, înainte şi înapoi, cu săgețile „stânga“, respectiv „dreapta“. Vă puteți muta din grup în grup, înainte şi înapoi, cu butoanele „sus“, respec- tiv „jos“. Vă puteţi muta între teme, înainte şi înapoi, cu săgețile de „rapid înainte“, respectiv „rapid înapoi“. O temă poate fi asimilată cu un grup de si- turi Web. A vă muta între teme înseamnă ur- matorul lucru: dacă sunteţi pe un sit Web numit „A“, sit ce aparţine unui grup (unei te- me), mutarea între teme înseamnă mutarea între grupurile fraţi ale grupului care conţine situl Web „A“. Căutarea în paginile vizitate În timpul navigării pe Web, toate paginile pe care le-aţi vizitat sunt păstrate pe discul hard local (printr-un proces numit caching). Această caracteristică vă permite să navigaţi „0ff-line“ (fără a fi conectaţi la Internet în momentul respectiv, economisind în felul acesta timpul necesar conectării) prin paginile deja vizitate. Web Remote Control vă permite să navi- gaţi off-line, în felul următor: tastați URL-ul dorit în fereastra de URL, fără să fiţi conec- taţi la furnizorul dvs. de acces Internet. Dacă pagina Web specificată există pe discul local, va fi afişată în fereastra browser din Web Remote Control. Odată începută navigarea off-line, nu puteţi reîncarca paginile de pe Internet. Pentru a începe navigarea on-line, trebuie să închideţi toate ferestrele din Web Remote Control, să vă conectaţi la ISP-ul (Internet Service Provider) dumneavoastră şi să accesaţi adresele Web dorite. Aceasta înseamnă că nu puteți naviga simultan în mod off-line şi on-line (nu se pot aduce pagini de pe Internet și de pe discul local în același timp). Caracteristica de căutare în paginile Web vizitate este foarte utilă. De exemplu, dacă aţi văzut un text interesant despre castori într-o pagină Web şi aţi dori să citiţi din nou acea pagină, dar nu aţi catalogat-o şi nici nu vă amintiți adresa ei, cum procedaţi ca să o găsiţi? Soluţia este urmatoarea: selectaţi comanda „Find in visited Web pages“ din meniul „Main Panel Search“ sau din meni- ul „Web Search“ şi introduceţi cuvântul „castor“ în fereastra de dialog care apare. Rezultatul va fi o pagină Web (un fişier HTML) având ca nume textul pe care-l căutaţi. Pagina Web respectivă va fi locali- zată în directorul în care este instalat Web Remote Control. Această pagină (afişată după terminarea procesului de căutare) conţine legături către toate paginile Web din cache, care au fost găsite, împreuna cu pri- mele câteva fraze din fiecare pagină (aceste fraze vă ajuta să vedeţi care este conţinutul respectivelor pagini). Puteţi naviga prin aces- te pagini cu Web Remote Control şi le puteţi cataloga pe acelea care vă interesează. Puteţi întrerupe procesul de căutare, apăsând pe butonul „Stop“ din fereastra de dialog; pagina Web cu rezultatele găsite va conţine legături către acele pagini care au fost găsite până la momentul respectiv. Beta gratuit Versiunea beta a WRC este disponibilă pe si- tul Webal producătorului (Strategic Informa- tion Technologies, http://www.sit-intl. com). Puteţi să instalaţi chiar acum acest revoluţio- nar produs pentru Internet. Este posibil să vă schimbe modul în care utilizaţi Internetul. Bă Péter Csaba (cpeter@uttgm.ro) este student si webmaster la Univ. „Petru Maior“ din Tg.Mureş. Modelul obiectelor active, folosit în programarea vizuală Modelul obiectelor active este un model ideal pentru sisteme de simulare, sisteme vizuale, sisteme de modelare rapide, programare vizuală şi interfeţe grafice utilizator. De Cătălin Aurel Rusu nterfețele grafice se bazează pe manipularea directă a entităţilor prezente în interfață. Modelele grafice trebu- ie să asigure posibilitatea manipulării entităţilor abstracte tratate : viteză, timp, evenimente ulte- rioare, acțiuni paralele, relaţii dintre obiecte active, sincronizarea comportamentului, etc. În programarea vizuală, elementele grafice trebuie să Apigice o reprezentare vizuală pentru a percepe intuitiv legăturile dintre obiectele abstracte manipulate în aplicații. De aceea, traiectoria este o evolu- ţie spatio-temporală a cărei repre- zentare poate fi manipulată. Modelul obiectelor active are în vedere tratarea următoarelor probleme : * descrierea unui model ce per- mite programarea vizuală, descrierea comportamentului obiectelor active; * stabilirea unui set consistent de entități care permit o evoluţie dinamică şi activă; * descrierea unei structuri con- sistente, definirea obiectelor active, aplicaţiilor interac- tive, evoluţiilor concurente şi manipularea obiectelor într-un spațiu abstract; * descrierea unor entități : comporta- ment, interactor, agenți; * descrierea unui model capabil să for- muleze comportamentul interactiv şi dinamic al unor entităţi active; * modalităţi de definire, de modelare a structurii a noţiunilor : comportament, traiectorie, poziţie, stare, regulă, condiţie, expresie, acțiune, operaţie, parametrii; * definirea şi executarea comportamentului spatio-temporal, folosind noţiunea de traiectorie spațială şi temporală; * asigurarea unei prezentări grafice şi posibilitatea manipulării directe a noțiunilor abstracte; wwwagorato/byte/ * modelarea unui set minimal de acțiuni simple, care să permită construirea unor comportamente complexe; * execuţia concurentă într-o manieră pseudo-paralelă, folosind firele de execuţie (threads); * sincronizarea executării unei acţiuni cu accesul la resursele par- tajate (structuri de date, entități model, fire de execuție). Modelul obiectelor active are la bază un set de entități active şi entități pasive. Entităţile active pot lua următoarele forme : obiecte, variabile, flag-uri. Entitățile pasive sunt: comportament, traiectorie, acţiuni, condiţii, ş-a.m.d. Entitatile active au un com- portament bine definit, carac- terizat de o evolutie spatiala si „temporală. Comportamen- tul obiectelor este sesizabil, în urma parcurgerii unei traiectorii caracterizată de un set de stări. Comporta- mentul este caracterizat prin- tr-un set de parametrii, un set de poziţii şi acţiuni, pe care obiectul le execută pe măsură ce se deplasează (în timpul evoluţiei), în fiecare stare. Traiectoria asigură posibili- tatea manipulării directe a en- tităţilor modelului și a ele- mentelor acestora. Prin manipulare directă, este posi- bilă definirea acţiunilor, a regulilor, a condiţiilor care definesc fiecare stare de pe traiectoria entității. În cadrul modelului obiectelor active, evoluţia modelului este formată din evoluţia paralelă şi concurentă a entităţilor active. Fiecare entitate (obiect, flag, obiect complex, comportament) este supravegheată de un proces thread (fir de execuţie). O mulţime de fire de execuţie duc la naşterea comportamentului, mişcării şi a interacțiunii dintre entităţile active. Execuţia unui comportament este o succesiune de acţiuni ale entității curente sau a entităţilor delegate. Entitatile din model comunica între ele prin mesaje. SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 93 Programare Obiecte active în programarea vizuală Interfața modelului Modelul este o colecţie de obiecte active, care sunt guvernate de un comportament asincron. Pentru definirea modelului se foloseşte manipularea directă asupra entităţilor componente. În acest mod, sunt create, sterse si instantiate entitati model si le este conturat comportamentul. Entitatea comportament este definita printr-un set de acţiuni condiţionate. În funcţie de satis- facerea condiţiilor, în fiecare stare a traiec- toriei se execută un anumit grup de acțiuni. Starea în care se află modelul poate fi alter- ată (modificată) de evoluţia modelului sau de evenimente exterioare modelului. Evenimente exterioare modelului reactu- alizează starea modelului prin interme- diul interfeței model-utilizator. Evenimentele legate de interfață sunt manipulate de către interactori (agenţi). Interactorii sunt agenţi (obiecte speciale) care supraveghează comunicaţia spre şi din- spre modulule externe, având rolul de a trimite și recepționa mesaje. În acest con- text, evenimentul este modificarea unei stări. Interactorii transformă comunicația asincronă, dintre model şi modulele sale externe, într-o comunicare de mesaje în interiorul modelului. Funcţionalitate. Principii Funcţionalitatea și structura modelului obiectelor active se bazează pe următoarele principii : * entitățile fundamentale ale modelului sunt obiectele active ; * un obiect are atașat un comportament; * comportamentul, acţiunile şi mişcarea obiectului sunt executate de fire de exe- cutie; * entitățile model sunt obiecte încapsulate care comunică prin mesaje (asincron); * entitățile model, precum și atributele, parametrii, componentele, comporta- mentul, regulile, poziţiile entității pot fi modificat dinamic; * comportamentul obiectelor din model este ordonat de timp și spaţiu. Una din proprietățile intrinseci ale mo- delului este evoluția. Toate obiectele sunt entități active,,, care au un comportament bine definit. Comportamentul fiecărei entități este definit în mod dinamic prin operare directă asupra scenei de obiecte. Fiecărui obiect i se poate asocia un anumit comportament său comportamentul poate fi moștenit. Evoluţia modelului constă dintr-o evo- luţie paralelă şi concurentă a entităților din care este format, fiind determinată de starea curentă și de structura comporta- 94 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 mentului obiectelor. Comportamentul obiectelor este format dintr-o secvență de acţiuni, executate de către obiect, sau de un obiect delegat în fie- carestarea traiectoriei. Acţiunile operează asupra intrărilor, generând elemente de ieşire. Elementele asupra cărora se acțio- nează sunt : atribute obiect, comportament obiect, valoare variabilă, poziţie traiecto- rie, acțiune asociată unei poziţii, ş-a.m.d. Comunicaţia între obiecte este realiza- tă printr-un mecanism de transmitere - receptionare de mesaje asincron. Dacă un obiect doreşte să efectueze o acțiune asupra altui obiect sau entitate, obiectul va delega un alt obiect să realizeze acest lucru. Pro- cesul de delegare are la bază mecanismul de comunicare prin mesaje. Identificarea unei entităţi se face prin adresarea unui nume unic, nu prin point- er. Această soluţie are ca efect o execuţie cu viteză scăzută. În ciuda acestui dezavan- taj, avantajele sunt mai numeroase şi mai semnificative : implementare flexibilă, exe- cuţie într-un mediu cu resurse distribuite, portabilitate, reconfigurarea conexiunilor, uşoară într-un context dinamic. Un alt avantaj este uşurinţa de referire din cadrul interfeței utilizator, a definiției comporta- mentului obiectului. Un obiect poate modi- fica atributele unui obiect, parametrii com- portamentului și starea sistemului modelat în timpul evoluţiei., schimbările fiind dinamice. Comportamentul este definit într-un spaţiu abstract în care modelul va rula. Evoluţia este ghidată de traiectoria obiectelor în acest spaţiu abstract. Traiec- toria unui obiect este definită ca un set de poziţii succesive, fiecărei poziţii fiindu-i asociată un set de reguli. În momentul în care un obiect atinge o poziţie, atunci se execută regulile asociate acelei poziții. Obiecte grafice Obiectele unui model grafic sunt entitățile asupra cărora operează comenzile aplicație. Aceste obiecte pot fi obiecte simple sau obiecte complexe, numite agregate. Obiectele sunt caracterizate prin struc- tură, caracteristici şi comportament. Pro- gramarea obiectuală din C+ +, Pascal sau Smalltalk nu permite definirea interactivă, prin operare directă a structurii şi com- portamentului. Structura conceptuală a obiectelor sim- ple: obiect( OBIECT obiecte_componente, atribute, conectare_instantiere, conectare_agregat, comportament_obiect ) Obiectele componente Elementele grafice fundamentale sunt primitivele grafice, existente in majoritatea sistemelor grafice: punct, linie, polilinie, cerc, elipsa, primitive de tip bitmap (şablon, arie de celule, etc.), primitivă generalizată, etc. Obiectele componente ale unui obiect sunt primitivele grafice. Structura concep- tuală a unei primitive grafice este: primitiva_grafica (PRIMITIVA_GRAFICA tip, parametri ) unde tipul poate fi: PUNCT, LINIE, CERC, etc. Atributele obiectelor din model Atributele obiectelor din model caracteri- zează aspectul, forma, dimensiunile obiec- telor. Principalul tip de atribute este : atributul grafic. Atributele grafice, la rân- dul lor, pot fi : identificare, aspect, forma, poziţie. Atributele grafice precizează carac- teristicile grafice legate de contextul de prezentare a scenei de obiecte: * atributele identificare definesc numele obiectului sau altă entitate utilizată pen- tru identificarea obiectului; * atributele aspect definesc prezentarea grafică specifică a obiectului În contex- tul de afişare. Astfel de atribute sunt de exemplu: culoarea, tipul liniei de trasare, modelul de umplere a unui poligon, grosimea liniei, fontul textului, tipul conturului, etc.; * atributele formă definesc dimensiunea, orientarea unui obiect în contextul de afişare. Atributele dimensiune pot fi: lăţimea, înălțimea, factorul de scalare relativ la alt obiect sau absolut. Atribute orientare pot fi: unghiul de rotaţie față de un alt obiect agregat, rotația faţă de un sistem absolut, etc.; * atributele poziţie definesc poziția obiec- tului, cum ar fi de exemplu: poziţia abso- lută fată de un sistem de referință al scenei de obiecte, poziţia relativă fată depoziţia unui agregat, etc. Comportamentul obiectelor Comportamentul defineşte evoluţia spa- ţială şi temporală abstractă a obiectelor din scenă de obiecte. Asocierea unui compor- tament la un obiect din scenă de obiecte Eşti pregătit pentru mâine? GZS RE P PORT CALCULATOARE PERSONALE Li VOT [VE LEA / 4000 SI N NN i ie Ai it ate A o cae eee rama Y aia! 12iuni ee is oe JeiC 480 OSCE ean ne 45 000 lei G E Ta re 6 luni 22.500 lei] 15.009 E a 4 epee tT TT Ie ee es reer d bee Se TTI tay *Elevii si studenții vor trebui să ataseze comenzii o copie după carnetul de elev Programare „Obiecte active în programarea vizuală concretizează comportamentul la un obiect, poziţie şi evoluţie. Fiecare obiect, simplu sau complex, din cadrul unui agre- gat, are o evoluţie dependentă de propria sa definiţie a comportamentului, dar şi de evoluţia agregatului din care face parte. Comportamentul unui obiect poate fi asimilat cu o constrângere aplicată obiec- tului . Conectarea unui obiect la un tip abstract de comportament are următoarele avantaje: * permite definirea prin demonstraţii a comportamentului; * obiectele pot avea comportamente dife- rite În diferite momente pe parcursul execuţiei unei aplicaţii; * permite moştenirea comportamentului unui obiect prototip; * mai multe obiecte pot avea acelaşi com- portament; * comportamentul obiectelor este, de asemenea, modificabil la execuţie, ceea ce programarea obiectuală din modelul clasă - instanţiere nu permite. O modifi- care prezentată în lucrare este prin ope- rare directă; * permite schimbarea unui comportament cu un altul, deja definit; * permite evoluţia comportamentului, cum ar fi un proces de perfecţionare prin învăţare. Comportamentul depinde de parametri de evoluţie. Pe parcursul evoluţiei unui obi- ect, în cadrul comportamentului asociat, se aplică reguli care pot modifică scena de obiecte. Aceste modificări se referă atât la aspect, atribute aplicaţie, componenta obiecte sau agregate, cât şi la elementele comportamentului. Deci, comportamen- tul însuşi are posibilitatea modificării dinamice. Se pot modifica traiectoria, para- metrii sau regulile care determină evoluţia (condiţiile şi acţiunile lansate de acestea). Structura conceptuală a comportamen- tului: comportament ( COMPORTAMENT traiectorie, parametri, conectare_instantiere( conectare_prototip, conectare_orizontala, conectare_verticala), evolutie ) Traiectoria defineşte evoluţia spâţiălă aunui obiect (simplu sau agregat). Evoluţia Ai putea” Ești tânăr, dinamic și plin de energie? Locuiești într-un oraș cu peste 100.000 de locuitori? În ultimii ani ai urmărit evoluția publicaţiilor noastre și ai regretat că nu faci și tu parte din colectivul care le realizează? A sosit timpul! GAM de noil Computer Agora ar repre ant in or Trimite un curriculum vitae pe adresa: Computer Press Agora S.R.L., C.P 172 O.P 1, 4300 Tg. Mureș, sau prin fax la: 065-166290 și te vom contacta. ie de un tăul acela! 96 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 este determinată de setul de parametri de e- voluţie. Aceşti parametri definesc elemente de evoluţie, considerate pe toată durata evoluţiei pe traiectorie. De exemplu, inter- valul de timp între două poziţii succesive pe traiectorie (viteza), orientarea obiectului, factorul de scalare, întârzierea obiectului în fiecare poziţie pe traiectorie etc. Evoluția defineşte acţiunile care se execută automat, la îndeplinirea unor condiţii spaţiale sau temporale pe traiec- torie. În programarea vizuală, toate ele- mentele unui comportament se definesc prin operare directă, deci pot fi reprezen- tate, selectate şi se pot defini valori pentru aceste elemente. Comportamentul unui obiect sau agregat Un obiect instantiat mosteneste compor- tamentul obiectului prototip. Dacă se doreşte modificarea comportamentului, se creează un comportament specific prin instantierea unui comportament prototip şi se asociază noul comportament la obiec- tul considerat. La activarea obiectului, aces- ta va evolua pe traiectoria comportamen- tului asociat, conform regulilor definite pentru comportamentul abstract, dar con- cretizate la obiectul şi scena curentă. Comportamentul unui obiect simplu Activarea unui obiect simplu pe traiectorie poate determina modificarea atributelor, componentei sau chiar a comportamentu- lui său. De asemenea, pot fi modificate si alte obiecte din scena de obiecte. Modi- ficările obiectului asociat, sau ale compor- tamentului său, sunt implicite, se precizează numai atributele sau componentele sale implicate. De exemplu, dacă la un moment dat se comandă modificarea atributului grafic culoare, acesta se referă la culoarea obiectului asociat comportamentului. Algoritmul de activare a unui obiect pe traiectorie este următorul: * determină poziţia de start a traiectoriei comportamentului. Poziţia iniţială este aceeași cu poziţia curentă a obiectului, instantiază elementele traiectoriei la obiectul asociat, actualizează și prezintă obiectul în poziţia curentă, pentru toate poziţiile traiectoriei evaluează condiţiile şi execută acţiu- nile specifice corespunzătoare condi- ţiilor îndeplinite, actualizează şi pre- zintă scena de obiecte în starea curentă, determină poziţia următoare a obiectului pe traiectorie, actualizează poziţia curentă. ) Obiecte active în programarea vizuală Programare Comportamentul unui obiect agregat Un obiect agregat are asociat un compor- tament asemenea unui obiect simplu. La activarea unui agregat, poziţia inițială a comportamentului asociat se determină funcție de poziţia curentă a agregatului. De asemenea, poziția obiectelor componente este funcție de poziția curentă a agregatu- lui. În continuarea evoluţiei, fiecare obiect din componenta agregatului, care are un comportament specific asociat, va evolua conform comportamentului asociat lui. Luând în considerare un agregat şi un obiect din componenta sa, exista urmă- toarele cazuri: a. agregat şi obiect fără comportamente asociate. La activare vor avea o evoluţie nulă; b. agregat cu comportament, obiect fără comportament asociat. La activare agre- gatul va evolua conform comportamen- tului asociat. Poziţia absolută a obiectu- lui se determina relativ la poziţia curentă a agregatului pe traiectorie; c. agregat fără comportament asociat, obiect cu comportament. La activarea agregatului acesta are o comportare nulă, iar obiectul din componenta sa va evolua conform comportamentului său specific; d. agregat şi obiect cu comportamente specifice asociate. La activare se deter- mină poziţia iniţială pentru agregat şi obiect. În continuare, fiecare evoluează conform comportamentului specific. În general, orice condiție de oprire sau tem- porizare, referitoare la agregat, deter- mină evoluţia obiectelor componente. De exemplu, o oprire a agregatului determină oprirea obiectelor componente, sau oabandonare a evoluţiei agregat, deter- mină abandonarea evoluţiei pentru toate obiectele componente. Orice parametru, nespecificat explicit la comportamentul unui obiect component, se moşteneşte la execuţie de către comportamentul obiec- tului de la comportamentul agregatului. De exemplu, viteza de deplasare sau tempo- rizarea in poziţiile traiectoriei. Aceste tem- porizări pot corespunde în experimentele de simulare cu cuantele de timp ale pasilor de simulare. Traiectoria unui comportament. Traiectoria defineşte poziţiile unui obiect pe parcursul evoluţiei specificate de către comportamentul asociat. Între o poziţie curentă şi o poziţie următoare, obiectul va avea o evoluţie î în poziţii intermediare, obţinute prin interpolare. În fiecare pozi- ţie, se analizează anumite condiţii şi, cores- punzător descrierii evoluţiei, se execută anumite acțiuni. Utilizarea traiectoriei în programarea vizuală are următoarele avantaje: * permite o tehnică de lucru naturală în programarea vizuală, în care obiectele, acţiunile şi condiţiile grafice (aspect şi formă) sunt preponderente fată de struc- turile abstracte fără prezentare vizuală; * simplifică editarea prin operare directă a noțiunilor abstracte, cum sunt compor- tament abstract, prototip şi instanţiere, relaţii între obiecte, constrângeri, etc.; * simplifică editarea condiţiilor care deter- mină acţiuni: * permite vizualizarea poziţiilor și con- diţiilor viitoare, * permite construirea expresiilor grafice, * permite construirea condiţionărilor legate de poziţie, formă şi aspect. * măreşte viteza de evaluare și determinare a evoluţiei: sunt verificate numai condi- ţiile şi acțiunile legate de poziţia curentă; * permite definirea comportamentului prin demonstraţie și înregistrarea, codificarea informaţiilor introduse prin activităţile de demonstrare. Tipuri de traiectorie: * traiectorie mostenită de la agregatul pa- rinte, * punct, * polilinie, * ciclică, * cu regulă implicită, * graf orientat. Traiectoria moștenită. Un obiect'cuprins într-un agregat poate să nu aibă definită o traiectorie sau chiar un comportament. În acest caz, traiectoria este moştenită de la nodul părinte din arborele de agregare. Poziţia curentă a obiectului se determină relativ la poziţia agregatului, care poate avea o evoluţie pe o traiectorie sau, la rândul sau să o moştenească. Mod- ificările atributelor agregat sunt moşten- ite dinamic de către obiectele componente. Deci, acţiunile din cadrul evoluţiei agregat se referă direct la agregat ,dar au efect indi- rect asupra obiectele componente. Acest tip de traiectorie poate fi utilizat pentru modelarea evoluţiei spaţiale a unei mulţimi de obiecte care au evoluţie para- lelă. De exemplu, deplasarea unei scheme electrice. Schemă electrică este un agregat, iar elementele de circuit sunt obiectele componente. Un alt exemplu, în cadrul unei experienţe de fizică, agregatul poate fi o mulţime de bule de aer sau picăturile de dumneavoastră! EUnef= eee connecting Europe since 1982 === Internet TCP/IP Mai ieftin ca fax-ul, Mai rapid ca DHL-ul! Cele mai moderne, ieftine și comode soluţii de comunicaţii electronice și conectare la Internet, de acum și la dispoziția EUnet Romania SRL Modem: 410.1162, 8N1, Username: info, login: info, Tel: 4100100, Fax: 4103883, E-Mail: info@eunet.ro Bd. Unirii 20, BI. 5C, Et. 2, Ap. 14, Sect. 4, Bucuresti SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 97 Programare Obiecte active în programarea vizuală ploaie care evoluează paralel. Traiectoria punct Presupune evoluţia în aceeaşi poziție a obiectului. Structura conceptuală a traiec- toriei punct este următoarea: traiectorie( PUNCT numar_pozitii, poziţie ) unde poziţie este poziţia obiectului - considerată de numar_pozitii ori. Cu acest tip de traiectorie poate fi modelată evoluţia unui element de circuit, care în timp își modifică starea grafică, forma sau alte atribute aplicație. Evoluţia temporală poate fi transpusă spaţial printr-o cores- pondentă biunivocă, între momentele de timp şi poziţie. Aceasta transpunere per- mite controlul evoluţiei temporale, atât la definirea prin operare directă cât şi la exe- cuție. De exemplu, la a şaptea poziţie (deşi având aceleaşi coordonate) elementul de circuit trece în starea deconectat. Traiectoria polilinie În acest tip de traiectorie, poziţiile succe- sive sunt date de un set de puncte P,, P.--+>P.. Coordonatele unei poziţii P;,, sunt definite relativ la poziţia P.. Astfel poz- iţia P.,, va avea coordonatele Xp ket P.+1.x, iary,,, =y, + P;,,-y- Laasocierea comportamentului la un obiect, poziția Pg a traiectoriei va lua valoarea poziţiei curente a obiectului asociat. Structura formală a traiectoriei polilinie este de forma: traiectorie( POLILINIE numar_pozitii, set_pozitii ) unde set_pozitii reprezinta pozitiile Po; Po--Piarnumăr_pozitii este n+1. Acest tip de traiectorie poate modela comportarea unui obiect într-un proces de simulare, cum ar fi, de exemplu, deplasarea unui obiect concret într-o experienţă de fi- zica, deplasarea braţului unui robot sau propagarea unei comenzi sau semnal într-o instalaţie de automatizare, etc. Traiectoria ciclică. În cazul în care o traiectorie polilinie se par- curge repetat, reprezentând un itinerar Li DesignJet ate i 23 ee ye ust, Septembrie, Octombrie GEMINI — har Str. Vasile Conta Nr.9 bis Bucu Tel/Fax: 210.85.65, 210.85.70 98 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 poligonal, considerăm tipul de traiectorie ciclică. Structura formălă este asemănă- toare traiectoriei polilinie, cu deosebirea că se parcurge ciclic de un număr nepre- cizat de ori. traiectorie( CICLIC numar_pozitii, set_pozitii ) Conditia de oprire este specificata de re- gulile de evolutie pe traiectorie. Conditiile de parcurgere sunt specificate de parametri comportamentului: viteza, stationari, etc. Tipul de traiectorie ciclică poate mode- la comportamentele periodice cum ar fi mişcarea unui pendul, succesiunea de acți- onare a unor comutatoare la pornirea unei instalaţii. Succesiunea poate fi precizată, de exemplu, prin deplasarea unui cursor, urmată de clipire pe simbolul din schemă al elementului care trebuie acționat. Traiectoria cu regulă implicită Un alt tip de traiectorii sunt cele în care se defineşte primul punct şi o regula implic- ită de determinare a poziţiei următoare. Cele mai simple traiectorii, de acest tip, sunt traiectoria inerţială şi traiectoria aleatoare. Traiectoria inerțială. Spre deosebire de tipurile de traiectorie prezentate până acum, la care sunt precizate explicit toate pozițiile, traiectoria inerțială defineşte poziţii care aparţin unei miscari inerţiale din fizică. Traiectoria se defineşte printr-un punct de start şi vectorul viteză: traiectorie( INERTIAL pozitie, viteza ) Punctul de start coincide cu pozitia iniţială a obiectului înainte de activare. Viteza este un vector (modul, direcţie, sens, punct de aplicaţie) definit prin doua ele- mente dx și dy, care reprezintă proiecţiile cu semn ale vectorului, viteză pe axele rectangulare ale sistemului de referință: Dacă modulul vectorului este nul, obiectul are poziţie fixă. Conform mişcării inerţiale, obiectul își continuă mișcarea rectilinie şi uniformă, cât timp asupra lui nu acţionează nici o forţă, deci o regulă de modificare definită de un comportament. Acest tip de traiec- torie poate modela majoritatea mişcărilor din natură. De asemenea, se pot modela e- voluţiile cu traiectorii simple liniare, cum ar fi deplasările, alinierile, rearanjările de obiecte din editoarele grafice. De exemplu, Obiecte active în programarea vizuală Programare alinierea elementelor de circuit dintr-un editor de scheme electrice. Traiectoria aleatoare. Asemenea traiectoriei inerţiale, poziţia următoare se determină după o regula implicită, în acest caz printr-un deplasa- ment aleator. Definirea formală este: traiectorie( ALEATOR poziţie, deplasare ) unde poziţie reprezintă poziţia inițială, care corespunde poziţiei iniţiale a obiectu- lui asociat. Componenta deplasare este for- mată din doua elemente, domeniul pen- tru generatorul de numere aleatoare, care specifică deplasarea pe axa x, respectiv domeniul pentru generatorul deplasării pe axa y, fată de poziţia curentă. Traiectoria de tip graf orientat. Tipul de traiectorie graf orientat defineşte explicit pentru fiecare poziţie curentă un set de poziţii următoare. Poziţia următoare a obiectului se va determina funcție de pozi- ţia curentă și anumite condiţii din scena de obiecte. Condiţiile sunt evaluate pe par- cursul evoluţiei comportamentului. Des- crierea formală a structurii conceptuale a traiectoriei graf orientat este următoarea: traiectorie( GRAF (pozitie curenta, pozi tii_urmatoare), (pozitie _curenta, pozi tii_urmatoare), (pozitie_curenta, pozi tii_urmatoare) ) Traiectoria de tip graf încearcă să trans- fere o parte din logica progr:.n a scenari- ului grafic, într-un comportament încap- sulat la nivel de obiect. Prin aceasta, se obține o mai bună specializare a compor- tamentului obiectelor, în avantajul simpli- ficării programului generat prin progra- mare vizuală. Specializarea comportamen- tului poate fi realizată pentru anumite clase de obiecte dintr-un domeniu de aplicaţii. De exemplu, prin acest tip de compor- tament se pot construi comenzile inteligen- te din cadrul unei interfeţe utilizator gra- fice, în care comportamentul comenzii anda obiectul operat, de alte obiecte din scenă sau de acţiunile precedente ale uti- lizatorului. Un exemplu este următoarea comandă de conectare a unui element de circuit (obiect), la o schema deja construită (agre- gat). Sa presupunem că exista comanda de conectare cu argumentele obiect de conec- tat şi agregat, la care se conectează obiec- tul. Exista, de asemenea, o mulțime de obiecte, dispozitive electice care au 2, 3 sau 4 borne de conectare. Pentru o aceeași comandă, obiectul selectat se va deplasa din poziţia meniu în poziţia din schema, acolo unde există un dispozitiv cu un număr de borne, poziţie a bornelor de conectare com- patibile cu ale sale. Aceasta deplasare se realizează automat, fără o specificare explicită a utilizatorului a traseului şi des- tinației dispozitiv. Modelarea evoluţiei în cadrul comportamentului. Evoluţia definește acțiunile realizate în anu- mite poziţii ale obiectului pe traiectorie, dacă se îndeplinesc anumite condiţii. Acţiunile sunt operații realizate automat de către program asupra modelului grafic. Condiţiile se referă la starea modelului sau a prezentării sale pe suprafață de afişare. Conceptual, în general, în sistemele grafice sunt posibile următoarele modelări ale comportării unui obiect: * cod program, sub forma unor proceduri fixe sau parametrizate. Orice modificare de comportament necesita modificarea codului. * reguli sub forma cauzală: fapte şi acţiuni. Regulile din bază de cunostinte (KB Knowledge Base) pot fi definite astfel: * de către programatori ca reguli fixe * decătre dezvoltatorul KB într-un mod interactiv: prin cadre, tabele, etc. * operare directă prin demonstraţie cu exemple sau prin exemple. * modelare evolutivă, perfecţionabilă prin învăţare. O posibilitate de modelare este prin reţele neuronale fuzzy. Modelarea prin cod program nu reali- zează separarea interfeței de aplicaţie şi nu asigură independenta dialogului. Regu- lile sub formă cauzală, din baza de cunos- tinte, pot fi definite interactiv de către dez- voltatorul interfeței utilizator grafice sau în programarea vizuală de către dezvolta- torul aplicaţiei. Definirea formală a evoluţiei unui obiect sau agregat, în cadrul comportamentului asociat, se defineşte ca un set de reguli: evolutie ::= {(conditie, acti une,..., actiune)}. La execuţia comportamentului, pentru fiecare poziţie de pe traiectorie se verifică îndeplinirea condiţiilor. Pentru condiţia adevărată se efectuează acțiunea asociată. În anumite implementări, se pot grupa regulile funcție de poziţiile de pe traiecto- rie, astfel încât să nu se verifice decât anu- Your best MULTIMEDIA partner tel/fax: (01) 230 44 58 nsumabile, Software: tel: (0%) 21052 64; 211 9042 fax: (01) 211 3943 e-mail: tricorp@radiotel.ro Be imante matriciole SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 99 Programare | Obiecte active în programarea vizuală mite condiţii şi, deci, săse aplice numaianu- Aceste entităţi program vor fianalizate în- gram: indicatori sau variabile. mite reguli. îmbunătățindu-se timpul de tr-un capitol următor. A : ae ‘ : i : Modelarea actiunilor. Fiecare condiţie este o afirmaţie logică ::= | Structura conceptuală a acțiunilor. taxa în notație BNF a condiţiilor din reguli ::> <îndica Acţiunile dintr-un model reprezintă opera- este : tori statici> | tor conditii date, pe parcursul evolutiei ::= ::= tice> | Definirea formală a structurii concep- ::= Indicatorii statici sau dinamici pot avea sau nu prezentare grafica. Indicatorii sunt actiune( ACTIUNE ::= entităti cu valori booleene (adevărat, entitati_intrare, fals). Valoarea unui indicator se obtine prin entitati_iesire, := | evaluarea statică sau dinamică a unei expre- operator | sii. Variabilele statice sau dinamice iau va- ) lori, in domeniul valorilor posibile, pentru ::= ESTE | NU_ESTE anumite entitati model: atribute obiecte, Entitatile_iesire reprezintă ele- parametri comportament. Indicatorii sau mentele din model, care vor rezulta prin un poatefiunatributalunui variabilele statice sunt evaluate la un aplicarea operatorului asupra elementelor obiect (sau agregat), atât grafic câtşi apli- | momentdatprecizat, iarindicatoriigivari- entitati_intrare. catie, un parametru al unui comportament abilele dinamice sunt evaluate dinamic în Entitatile_iesire potfiurmătoarele: sau o entitate program. Un pixel, din zona fiecare momental execuţiei aplicaţiei. Va- * elementele unui obiect sau agregat: de afişare, este considerat un obiect gene- loarea unei variabile se obține prin citirea - obiectele componente, ric. În acest caz, atribut obiectesteculoarea unui atribut obiect din scenă de obiecte. - atribute grafice sau aplicaţie, curentă a acestui pixel. Elementul are valori în dome- - comportamentul ataşat obiectului. Entităţile program sunt indicatori sau niul specific al atributelor obiecte, para- * elementele unui comportament: variabile, cu sau fără prezentare grafică. metrilor comportament sau entitătilor pro- - traiectoria şi elementele traiectoriei, a - = AF, = „x Pl ai - * Pa E: 4 Ps i a = A a 17, Pa 2 Pa al ol ră a 4 Prima carte românească de referință în domeniul rețelelor de calculatoare jeală în retelele de astăzi şi de mâine, tru a reflecta at le domeniului ii “90 si cei care vor veni, jos (de la nivelul fizic) si parcurgând treptat calca abordate includ: : prin satelit) PPP) uri de mare viteză) a bs 19283) erformanța retelei) aiierer este) apoi de exemple ample luate din eta mae ILE aM MAC OA Agee aa pe Doresc să cumpăr cartea Rețele de calculatoare Vara ered în contul C.R Agora nr: 31003017110178 deschis la Banca Transilvania, filiala Mureș, 70.000 lei (în care nu sunt incluse taxele poștale), "cu mandatul peştal/ordinul de plată nr: dindata de [Il Doresc să-mi trimiteţi și factură. Pentru elevi și eo cartea costă i) 000 lei. Ei vor trebui să atașeze comenzii o copie după carnetul de elev sau student. “Numele şi pee ; Functia: “Firma: ; eet Adresa: Cod See inate: Telefon/Fax: ae Datos ire eerste Semnătura coco ect a. 100 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Obiecte active în programarea vizuală Programare - parametrii. * entitati program: - indicatori statici sau dinamici, - variabile statice sau dinamice. * culoarea unui pixel. Entitatile_intrare potfi aceleași cu entitatile_iesire, la care se adaugă constante, cum ar fi: * culorile admise pentru dispozitivul gra- fic din configuraţia calculatorului; * valorile logice TRUE și FALSE; * valoarea NULL; * numere întregi şi reale. Setul de operatori este, în general, același cu setul de operatori disponibili la operarea directă, la editarea unui scenariu grafic, pro- totipizare sau o parte din operatorii din pro- gramarea vizuală. Informaţiile cuprinse în entitate_iesire şientitate_ intrare depind de tipul operatorului și natura enti- tatilor. Aceste informaţii sunt mult mai uşor de completat în programarea vizuală, decât în programarea convențională, lingvistică. De exemplu, în programarea convenţiona- lă, specificarea unui obiect trebuie realiza- tă asemenea specificării unui fişier, prin pre- cizarea numelui şi a căii de subdirectoare în care se află. În operarea directă se are acces imediat la obiect, iar completarea infor- matiilor referitoare la el se face automat. Construirea actiunilor in operarea directa se realizează prin selectarea obiectelor, agre- gatelor, comportamentelor, atributelor, etc. Structura conceptuală a unui apel acti- une este de forma: Într-o implementare, formatul entită- tilor depinde de particularitătile limbaju- lui, structurile de date abstracte din limbaj. Tipurile de operatori din comportament Mulțimea operatorilor este formată din următoarele tipuri : * creare; . ştergere; * atribuire; * adăugare; * instantiere; * rotatie; * translatie; * scalare; * activare; * dezactivare. Creare Crează o entitate obiect, agregat sau com- portament, la care se pot adăugă apoi alte elemente. De exemplu: creaza (obiect(nume), atribut(pozitie(70, 150))) creaza (comportament(nume), traiectorie(polilin ie,(10,12),(20,23),(100,50))) Entitatea creată conţine doar identifica- torul şi elementele de poziţie. Celelalte ele- mente se vor adaugă prin execuţia altor acți- uni. Stergere Elimină o entitate_iesire: obiect, compor- tament, atribut obiect, poziţie din traiec- torie, etc. Dacă se elimină atributul unui obiect, atribut care există şi pentru agregat, în continuare se va lua în considerare pen- tru obiect valoarea atributului moştenită de la agregat (de exemplu, culoarea). elimina (obiect(nume), atribut(nu me) ) la fel ca la operatorul creare, entitatea SYSTIMAX Lucent Technologies Formely the Communications Systems and Technology Units of AT&T + Sistem de cablare structurată produs de Lucent Technologies & Bell Lab Innovations ¢ Transfer de date wireless ¢ 15 ani garantie Lucent Technologies * 622 Mb/sec pe cupru şi fibră optică NET BRINEL COMPUTERS Cele mai performante cablări Cu Sistemul de cablare structurată SYSTIMAX Solutie completa: proiect + echipamente + realizare + testare Cluj-Napoca Str. luliu Maniu 2 Tel: 064-430280 Fax: 064-430285 e-mail: brinel@re.ro SEPTEMBRIE 1997 101 BYTE Romania Programare Obiecte active în programarea vizuală eliminată poate fi un obiect, agregat, com- portament sau un element al acestora. Atribuire Atribuie entitatii_iesire valoarea entitatii_intrare. De exemplu: atribuie (obiect(nume), atri but(nume)), (obiect(nume), atribut(nume) ) atribuie (agregat(nume), but(nume)), 234)) atribuie (comportament(nume) , parametru(timp)), 23 atribuie (obiect(nume), comporta ment), comportament (nume) atri pixel (poziţie(100, Una din posibilităţile care trebuie intro- dusă, pentru a mari flexibilitatea progra- mării şi legătura cu aplicaţia, este apelarea unor funcții aplicație, care să furnizeze valo- rile necesare în acțiunea de atribuire. De exemplu, poziţiile unei traiectorii polilinie să fie calculate conform unui algoritm aplicaţie. Valoarea unei tensiuni, ca valoarea unui atribut aplicaţie, să fie obţinuta prin citirea unei valori din proces sau calculată pe baza unor formule din aplicaţie. De exemplu: atribuie (obiect(nume), atribut(tensiune)), (functie(nume), argumente((obiect(nume) , atribut(nume)), (obiect(nume) , atribut(nume) ) )) O variantă mai simplă, dar mai putin fle- xibilă, este atribuirea valorii funcţiei apli- Caţie la o variabilă declarată în programul construit prin operare directă. Acţiunea de atribuire atribuie valoarea variabilei. De exemplu: atribuie (obiect(nume), atri but (nume) ), variabila(nume) sau atribuie variabila(nume), (obi ect(nume), atribut(nume)) Adăugare La un obiect, agregat sau comportament existente se pot adaugă elemente noi. Dacă acest element există, se elimină vechiul ele- ment şi se înlocuieşte cu cel nou. Aceasta elimină interpretarea erorilor sau verificări complicate în întregul model. 102 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 obiect(obi (obiect(nu adaugă (obiect(nume), ecte_componente)), me) ) adaugă (comportament(nume), iectorie(pozitie)), (20,40) tra pozitie Adăugarea unei poziţii la o traiectorie este o inserare în definirea traiectoriei unei poziţii, după poziţia specificată în entitatea de ieşire sau adăugare la sfârşitul traiecto- riei, dacă poziţia după care sa se facă inser- area lipseşte. De exemplu, adăugarea unui atribut la un obiect, care nu avea acest atribut, impu- ne ca prioritară valoarea acestui atribut, fată de o valoare a aceluiaşi atribut moşten- ită prin arborele de instantiere sau arborele de agregare. Instantiere Instanţiere realizează un obiect, agregat, comportament, pe care le conectează în ar- borele de instantiere. Adăugarea sau agrega- rea obiectelor trebuie realizate cu alte acțiuni. De exemplu, instantierea unui obiect: instantiaza (obiect(nume), atri but(pozitie)), (obiect(nume) ) Rotatie Operatia geometrica de rotatie in doua dimensiuni, in coordonate ecran fizic sau abstract normalizat. Rotatia se refera exclu- siv la obiecte sau agregate. De exemplu: rotatie obiect(nume), ((obiect(nu me), atribut(pozitie)), unghi) rotatie agregat(nume), (pixel (po zitie(30, 40)), unghi) Rotatia poate fi definita in raport cu un centru de rotatie fix, un pixel, sau in raport cu poziţia unui obiect. În caz particular, pozi- ţia obiectului rotit. Aceasta definire, funcție de alte obiecte, este deosebit de utilă în ani- maţia necesară în unele experimente de si- mulare. Se pot defini dependente între obi- ecte. Aceste relaţii, păstrate permanent și automat, sunt de fapt constrângeri. De ase- menea, este utilă definirea unghiului ca val- oare a unei variabile sau a unei funcţii. De exemplu: rotație obiect(nume), (pixel(pozi tie(10, 25)), variabila(nume) ) Translatie Translatia unui obiect sau agregat se defi- neste in raport cu pozitia sa curenta. Para- metri de translatie t, si t, pot fi constante, valori ale unor variabile sau valori ale atributelor obiecte. De exemplu: translatie obiect(nume), (t,, t,) translație obiect(nume), ((obi ect(nume), atribut(latimea)), variabila(nume)) Scalare Scalarea unui obiect poate fi realizată în raport cu originea sistemului de coordona- te sau în raport cu un punct. Argumentele acţiunii scalare sunt obiectul operat, poziţia de referință şi parametrii de scalare s, şi s,. Poziţia de referință şi parametrii de scalare pot ficonstante, valori ale unor variabile sau valori ale atributelor obiecte. De exemplu: scalare obiect(nume), (s,, (varia bila(nume))) scalare obiect(nume), ((obiect(nu me), atribut(înaltimea)), s,) Activare Dacă un obiect are asociat un comportament se poate declanşa evoluţia sa ca efect al evoluţiei altui obiect. La activare, obiectul evoluează pe traiectoria comportamentului, conform parametrilor şi regulilor asociate. Starea de activare sau dezactivare a unui obiect sau agregat este păstrată în atributul - numit stare_activare. Pentrustarea activ, atributul are valoarea TRUE. De exemplu: activează obiect(nume) activează agregat(nume) Dezactivare Un obiect activat evoluează un timp deter- minat de tipul, viteza şi traiectoria sa. De exemplu, în comportamentul inerţial, oprirea evoluţiei este nedeterminată. Oprirea explicită a evoluţiei, înainte de ter- minarea ei, se poate face printr-un opera- tor numit dezactivare. Operatorul modi- fica în FALSE valoarea atributului stare_activare al obiectului sau agre- gatului referit. De exemplu: dezactivează obiect(nume) Din motive de viteză şi limbaj s-au experi- mentat tipurile de argumente simple, deter- minate direct din citirea unei valori: atribut obiect, variabila program, constantă, pozi- ţie pixel, etc. Într-o variantă îmbunatatită, aceste valori ar putea fi obţinute ca rezultat al evaluării unor expresii. Aceste facilități sunt posibile în unele limbaje ca LISP. În lim- baje ca C sau Pascal, analiza sintactică, semantica şi evaluarea expresiilor ar dura prea mult, chiar în cazul unei preprocesari şi trecere a expresiilor în forma poloneză. N Cătălin Aurel Rusu lucrează la Sistec Cluj si poa- te fi prin contactat la Catalin_RUSUQSsistec.ro. Maşina Virtuală Java De Budai Lâszl6 ava este un termen la modă în lumea tehnologiei infor- matice. Cu toţii ştim că acest limbaj de programare a dat aripi noi lumii informatice din ultimii ani, în primul rând prin faptul că un program Java, numit aplet, poate să ruleze într-o pagină Web, mărind astfel posibilitățile de comunicare a acestora. Dar limbajul Java nu se rezumă doar la aplicaţii tip aplet, ci dă cale liberă programatorilor pentru realizarea aplicatii- lor de sine stătătoare. O aplicaţie de sine stătătoare, scrisă în Java, este compilată şi rulează pe o așa numită Mașină Virtuală Java. Acest lucru a făcut posibilă separarea de platformă a limbajului. Astfel, un program Java nu este compilat pentru o platformă anume (Sun, MacOS, Win32) ci este transformat în codul Mașinii Virtuale Java. Maşina Virtuală Java reprezintă un calculator abstract. Ca şi cal- culatoarele reale, aceasta dispune de un set de instrucţiuni, un set de registre şi utilizează diferite zone de mem- orie. Acestea sunt componente log- ice abstracte. Ele nu impun o implementare anume, acest lucru înseamnă că Maşina Virtuală Java se poate implementa ca interpretor de cod binar, compilator (generează cod nativ), sau pe Siliciu, dar să se păstreze funcţionalitatea. Setul de instrucțiuni Setul de instrucţiuni Java este echi- valentul de limbaj de asamblare a u- nei aplicaţii Java. Ca şi o aplicaţie C, o aplicaţie Java este compilată dar rezultatul este un cod binar Java şi nu un cod binar al unui micropro- cesor anume. O instrucţiune Java este formată dintr-un cod operaţie (opcode) gi operanzi. Codul operaţie are lun- gimea de un octet, operandul pu- tând avea lungime variabilă. Dacă un operand are lungimea mai mare decât un octet, atunci se va păstra în memorie, după modelul „big- endian“, adică octetul mai semnificativ primul. Astfel, o valoare sto- cată pe 16 biţi se va calcula după cum urmează: primul_oc- tet*256+al_doilea_octet. Instrucţiunile binare Java prelucrează operanzii din memoria de date a Mașinii Virtuale Java, ca aparţinând unui grup redus de tipuri primitive. Aceste tipuri primitive de date sunt: întreg lung, numere în virgulă flotantă cu simplă şi dublă precizie, octet, şi întreg scurt. Toate tipurile numerice sunt cu semn. Întregul scurt fără semn există doar pentru a folosi la caracterele Unicode. Aceste tipuri primitive www.agora.ro/byte/ de date sunt tratate de către compilator şi nu de programul Java com- pilat, sau mediul de execuţie Java. Instrucţiunile Java conţin cod operaţie diferit pentru diferitele tipuri de date primitive (ex: iadd, ladd, fadd şi dadd pentru adunarea a două numere). Registri Regiștrii Maşinii Virtuale Java păstrează starea acesteia în timpul operaţiilor, la fel ca şi regiștrii microprocesoarelor. Maşina Virtu- ală Java are patru regiștrii: * pc— numărătorul de program * optop — pointer către vârful stivei de operanzi * frame — pointer către mediul de execuţie a metodei curente * vars—pointer către prima variabilă locală a metodei curente (vari- abila cu indexul 0). Maşina Virtuală Java defineşte fiecare registru ca fiind de 32 biți. Anumite implementări pot să nu utilizeze toţi regiștrii (ex. Dacă se generează cod nativ, atunci nu mai avem nevoie de pc). Mașina virtuală Java este bazată pe stivă, adică nu folosește regiștrii pentru transferuri de parametrii, aceasta fiind o decizie luată în favoa- rea simplităţii codului şi, totodată, permite implementare eficientă pe diferite procesoare gazdă, care au un număr redus de regiștrii, cum ar fi cele din familia x86. Stiva Java Maşina virtuală Java foloseşte sti- va pentru a furniza parametrii pen- tru operaţii, pentru a prelua rezul- tatele acestora, pentru a transfera parametrii metodelor, etc. O fe- reastră de stiva (stack frame) Java este echivalentul unei ferestre de stivă peritru un limbaj de progra- mare convenţional. O fereastră de stivă are trei componente: * variabilele locale * mediul de execuţie * stiva de operanzi Spaţiul alocat variabilelor locale şi mediului de execuţie este fi- xat la apelul metodei, în timp ce stiva de operanzi se modifică în tim- pul execuţiei metodei. Variabilele locale. Variabilele locale sunt stocate într-un vector şi sunt adresate de către registrul vars. Variabilele locale sunt sto- cate pe 32 biți. Tipul long si double sunt considerate ca fiind for- SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 103 Programare Mașina virtuală Java mate din două variabile locale. Variabilele locale se încarcă în stiva de operanzi, iar instrucţiunile vor păstra valo- rile acestora în spaţiul variabilelor locale. Mediul de execuţie. Mediul de execuţie este componenta din fereastra de stivă, care se foloseşte pentru a păstra operaţiile stivei Java. Conţine pointeri către fereastra de stivă precedentă, precum şi către baza şi vâr- ful stivei de operanzi şi variabile locale. Mai conţine informaţii suplimentare aparţinând mediului de execuţie (pentru depanare). Exceptii. Fiecare metodă Java conţine o serie de clauze catch. Fiecare clauza catch descrie domeniul pentru care este activa, ti- pul excepţiei care va fi tratată şi are un bloc de tratare a excepţiei. Când se aruncă o ex- ceptie, aceasta este căutată în lista catcb. O clauză cath este potrivită (pentru tratarea excepţiei) dacă instrucțiunea care a aruncat excepţia se află în domeniul pentru care este activă clauza catch respectivă şi excepția arun- cată este derivată din cea pe care o tratează clauza catch. Dacă se găseşte o clauză catch potrivită, sistemul va comuta la codul de tra- tare a excepţiei. Dacă nu se găseşte nici o cla- uză potrivită, se părăseşte fereastra de stivă actuală (metoda actuală) şi excepția este arun- cată mai departe, către un nivel superior ce- lui în care a apărut. Ordinea clauzelor catch este importantă, interpretorul executând codul de tratare a primei clauze care se potriveşte. Stiva de operanzi. Este o stivă FIFO pe 32 biţi. Ea foloseşte pentru a stoca argumentele şi rezultatele mai multor instrucțiuni ale ma- şinii virtuale Java. De exemplu operaţia î add adună două numere întregi. Operația citeş- te două numere întregi (32 biţi) din vârful stivei, le adună, iar rezultatul este stocat tot în stiva de operanzi. Operația i add presupu- ne că o altă instrucțiune a mașinii virtuale a pus în vârful stivei cele două valori care tre- buie să fie adunate şi că rezultatul va fi prelu- at din stiva de operanzi. Pentru fiecare tip de date, există operaţii specializate pentru acel tip, este ilegal ca să se depună pe stivă două numere întregi şi apoi să fie citite ca un întreg lung (64 biţi). Rezerva de constante (Constant pool) Fiecărei clase Java i se asociază o rezervă de constante, care va păstra numele tuturor câmpurilor, metodelor şi a tuturor infor- matiilor care pot fi utilizate de oricare me- todă a clasei. La încărcarea unei clase Java se va citi lungimea rezervei de constante (con- stant_pool_count), după care va urma efectiv spațiul alocat acesteia, începând cu constant_pool[0] gi pana la con- stant_pool[constant_pool_count-1]. 104 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 Fiecare element (constant_pool|[i]) are următoarea structură: cp_info | ul tag; ul infol]; } Inregistrarile incep cu o eticheta de un _ octet, care indică tipul înregistrării. De exem- plu, pentru descriptorul unei clase vom avea valoarea CONSTANT_Class = 7. Formatul informaţiei care urmează după etichetă diferă în funcţie de ceea ce reprezintă înregis- trarea. De exemplu pentru o clasă avem: CONSTANT_Class_info | ul tag; u2 name_index; unde tag= CONSTANT_Class (7)iarname _index reprezintă un index în con- stant_pool care va indica spre o înregis- Implementarea acestor elemente ale ma- şinii virtuale Java nu impune nici o restricție privitoare la tehnica care se foloseşte. Diferitele implementări ale maşinii virtuale Java comunică prin intermediul fişierelor „class. Mașina virtuală recunoaşte aceste fişiere şi nu limbajul Java. Astfel, se pot real- iza compilatoare care să genereze cod binar Java şi pentru alte limbaje, singura condiţie fiind să se genereze un fişier .class care are structura celui recunoscut de maşina virtuală. Structura fișierului .class Fişierele .class păstrează codul compilat pen- tru clasele şi interfețele Java. Acest fişier are structura prezentată în figura „Structura fişierelor .class“. În această figură u1,u2,u4 reprezintă valori fără semn, având lungimea de 1, 2 respectiv 4 octeți. Elementele din structura fişierului .class sunt: magic — reprezintă un număr care identifica formatul fişierului, are valoarea OxCAFEBABE Structura fișierelor .class ClassFile | u4 magic; u4 version; u2 constant_pool_count; cp_info constant_pool[constant_pool_count - 1]; u2 access_ flags; u2 this class; u2 super_class; u2 interfaces_count; u2 ; interfacesLinterfaces_count]; u2 fields_count; field_info fields[fields_count]; u2 methods_count; method_info methods[methods_count]; u2 attributes_count; attribute_info attributesl[attribute_count]; ) trare CON STANT_Utf8_i nfo, care va reprezenta numele clasei. Colectorul de deșeuri Maşina virtuală Java mai include un colector de deşeuri. Acesta este un proces care rulează în umbră şi el este răspunzător de elibararea resurselor ocupate de programe. Există mai multe tehnici pentru realizarea acestuia, dar nu se impune implementarea uneia dintre a- cestea, cel care realizează o Maşină virtuală Java poate săimplementeze propriile tehnici caresă realizeze acest lucru. În Java nu se per- mite programatorului să aibă acces direct la resurse, de ocuparea şi eliberarea propriu zisă a lor se ocupă mediul de execuţie. De obicei, când o resursă nu mai este referită de nimeni, eava fieliberată de către colectorul de deşeuri. Minor_version, major_version — reprezintă numerele corespunzătoare versiunii com- pilatorului care a generat fişierul class. constant pool _count- reprezintă numărul înregistrărilor din rezerva de constante. constant pool count trebuie să fie o va- loare mai mare decât zero. constant_pool[] — este un vector care con- ţine structuri cu lungime variabilă repre- zentând constante string, nume de clase, nume de câmpuri, şi alte constante care sunt referite din fişier. Prima înregistrare constant_pool[0] este rezervată pentru uzul intern a maşinii virtuale Java şi nu este prezentă în fişierul class. În fişier se găsesc înregistrările constant_pool[1]... constant pool[constant_ pool _count-1] access. flags-—sunt o serie de flaguri folosite Mașina virtuală Java Programare clase, metode, sau câmpuri pentru a descrie diferite proprietăți ale acestora, cum ar fi accesul metodelor din alte clase la elementele clasei. this_class—este un index în constant pool, care indică o înregistrare de tip CON- STANT Class _ info, care va reprezenta clasa sau interfaţa a cărei cod se află în fişierul class. super_class — este un index în constat pool şi va indica spre o înregistrare CON- STANT_Class_info, care reprezintă su- perclasa din care s-a derivat clasa curen- tă. Dacă super_class are valoarea zero, atunci este vorba despre clasa ja- va.lang.Object, aceasta fiind singura clasă, care nu se derivă dintr-o clasă. interfaces_count-— reprezintă numărul inter- feţelor implementate interfaces|] — este o tabelă de indexuri către constant_pool, înregistrările respec- tive din constant pool reprezentând descrieri ale interfeţelor care sunt super- . interfețele directe fields_count — reprezintă numărul struc- turilor field_info din tabela de câmpuri. Acest tabel include atât variabilele de clasă cât şi cele de instanță. fields[]- este un tabel conținând structuri care descriu complet variabilele din clasă (atât cele de clasă, cât şi cele de instanță). Include doar variabilele declarate în această clasă şi în interfețele acesteia, nu şi cele care au fost declarate în clase superioare clasei. methods_count — reprezintă numărul me- todelor din tabela de metode methods[]-—este un tabel care conţine struc- turi care descriu complet metodele îm- preună cu codul executabil al metodelor din clasă, sau interfață. În tabel se găsesc descrierile pentru toate metodele (atât de instanță cât şi cele de clasă) care au fost declarate explicit în această clasă. attributes_count —reprezintă numărul înre- gistrărilor din tabela de atribute a clasei attributes[] — conţine structuri de lungime variabilă, care caracterizează atributele asociate fişierului class. Fisierul Hello.class Pentru exemplificarea structurii unui fişier class am ales fişierul Hello.class, care se generează din următorul fişier sursă (Hel- lo.java): class Hello! public static void main(String args[])| System.out.printin("Hello World”); } OxCA. FE BA BE 0x00 03 00 2D 0x00 20 constant_pooll ] [1] 0x08 00 14 [21] 0x07 00 13 [30] 0x01 00 03 magic version constant_pool_count înregistrare tip string, având numele la constant_poo![0x14] inregistrare tip calss, avand numele la constant-_pool[0x13] înregistrare CONSTANT_Utf8 având 0x0003 caractere Ox6F 75 74 având valoarea 'out' [31] 0x01 00 07 înregistrare CONSTANT_Utf8 având 0x0007 caractere Ox6F 75 74 având valoarea 'printin' 0x00 20 acces_flags 0x00 02 this_class 0x00 04 super_class 0x00 00 interfaces_count 0x00 00 fields_count 0x00 02 methods_count methodss[ ] methods[1] 0x00 09 acces_flags 0x00 1D name_index 0x00 OE descriptor_index 0x00 01 attributes_count Code_attributes[1] 0x00 10 attribute_name_index 0x00 00 00 25 „attribute_length 0x00 02 max_stack 0x00 01 max_locals 0x00 00 00 09 code_length 0xB2 00 07 12 01 B6 00 08 B1 P-Code 0x00 00 exception_table_length 0x00 01 attributes_count attributes[1] 0x00 16 attribute_name_index 0x00 00 00 0A attribute_length 0x00 02 attribute_count [1] 0x00 00 start_pc 0x00 03 line_number [2] 0x00 08 start_pc 0x00 02 line_number methods[2] 0x00 01 attributes_count SourceFile_attribute[1] 0x00 19 attribute_name_index 0x00 00 00 02 attribute_length 0x00 15 sourcefile_index Daca vizualizam continutul fisierului Hel- lo.class cu un editor, care este capabil si arate şi în hexazecimal (wpwiev din NC), putem citi structura din figura „Hello.class“. Referinţe: 1. PC Magazin DOS, 2/97, pag.166-171 2. http://paro.etri.re.kr/java/doc/beta /vmspec/vmspec_2.html 3. http://www.javasoft.com/docs/books /vmspec/html/V MSpecTOC.doc.html Budai Lâszl6 este redactor la reveista BYTE România. Poate fi contactat prin e-mail la adresa lbudaiQagora.ro. SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 105 Your Internet Business Solution / InterComp București 01 3238255 Electronum București 01 3120440 | CINOR București 01 3120579 ALGORITMA București 01 2122151 UNICOM București 01 2234359 | CanadSystems - București 01 3236888 | CEDRU București 01 6435024 MICROSISTEM Bacău 034 171342 SINTEC Baia Mare 062 436366 Deuro-Consult Brașov 068 319181 RomaniaOnLine Brasov 068 321529 HARD-TEST'94 Brăila 039 639533 DATA NET Constanţa 041 694520 SUD INTERNET Craiova 051 417963 TOPTECH Deva 054 213871 EST COMPUTER Focșani 037 217655 | HARD-TEST'94 Galaţi 036 467752 KABELKON | Gheorgheni 066 164525 | REMUS ROMANIA Piatra-Neamţ 033 213333 COMP-ARG Pitești 048 214269 INTER-CONEXION Pitești 048 219267 | COMPUTER STARS Pitești 048 215099 | TRANSDATA Ploiești 044 115577 | IVEX Rm.Vâlcea 050 736077 MIANA Rm.Vâlcea 050 724404 COSYS Sf.Gheorghe 067 323036 LANCOMP Sibiu 069 214103 WARP-NET Suceava 030 226810 ROMWEST Targoviste 045 218343 BIMOS Tg-Jiu 053 210741 SARATOGA Timisoara 056 199780 LHARD-TEST'94 Tulcea — Numai prin noi aveţi acces la Internet din toată „cu viteză maximă şi costuri minime! Email: office Ostarnets.ro http://www.-starnets.ro Inter @baap. @ Powered by SPA RC-Solaris Clasa java.awt.image De Pelin Nicoleta Corina și Pelin Cristian Florentin achetul java.awt.image conţine 3 interfeţe cu funcții specifice: ImageConsumer, ImageObserver, Image- Producer. ImageProducer este interfața care produce date de tip imagine pentru tipul de date Image. Fiecare imagine conţine o instanţiere a ImageProducer, care este folosită la reconstrucția imaginii ori de câte ori este solicitat acest lucru. Interfața ImageConsumer este interesată de datele produse prin interfața ImageProducer. Când un consumator este asociat unui producător de imagini, acesta din urmă va trimite toate datele despre imagine folosind metoda call. ImageObserver este o interfață ce primeşte informaţii despre o imagine în timp ce este creată. Cred că este utillă o ImageFilter este clasa ce implementează un filtru, pentru diferitele metode ce sunt folosite pentru a transmite date de la un ImagePro- ducer spre un ImageConsumer. Se poate folosi şi un Null Filter ce lasă imaginea neafectată în procesul de mai sus. Pentru a produce versiuni filtrate ale imaginii, această clasă se va folosi în conjuncţie cu un obiect de tip FilteredimageSource. CroplmageFilter este o clasă ce extinde clasa de mai sus şi este folosită pentru a extrage o regiune dreptunghiulară, dată dintr-un obiect de tip Image şi pentru a furniza sursa pentru un nou obiect de tip Image, ce va conţine doar regiunea decupată. Va fi folosită în conjunctie cu un (rosu, verde, albastru). Filter sumară trecere în revistă obiect de tip Filtered- a claselor ce alcătuiesc ImageSource pentru clasa java.awt.image. Memory Filtered a crea versiuni decu- Prezentarea este facuta ImageSource TE es ImageSource pate ale imaginii exis- la nivel de introducere, (1.P.) (ae (1.P.) tente. “urmând ca cei interesați să încerce să imple- FilteredImage- menteze facilităţile Source este o imple- oferite de fiecare clasă în mentare a interfeţei parte. ImageProducer. Această clasă preia o ColorModel este ColorModel ImageFilter imagine şi un obiect, clasa ce încapsulează de tip filtru, şi le metode pentru descom- foloseşte pentru a punerea unui pixel în RGB produce o versiune componentele sale RGB Juli filtrată a imaginii originale. De exem- Constructorul poate fi plu, codul pentru aplelat, specificând un schimbarea compo- număr de biţi alocaţi nentelor roșu şi albas- pentru un pixel. Este o tru dintr-o imagine clasă utilă în prelucrarea este: digitală a imaginilor color. IndexColorModel este o clasă ce descompune pixelii în compo- nentele RGB pentru pixelii care deţin informaţia de culoare, ca indecși într-o hartă a culorilor. De notat că majoritatea metodelor acestei clase sunt finale (adică nu mai pot fi schimbate prin redefinirea într-o clasă ce extinde clasa IndexColorModel) DirectColorModel este o clasă ce descompune pixelii în com- ponentele RGB pentru pixelii care au componentele de culoare incapsulate direct în biții pixelului însuşi. Acest model este similar cu modelul X11 TrueColor. www.agora.ro/byte/ Image src = getImage("doc: ///demo/ images /duke/T1.gif”); ImageFilter colorfilter = new RedBlueSwapFilter(); Image img = createImage(new FilteredImageSource(src .getSource(),colorfilter)); MemorylmageSource este o implementare a clasei ImagePro- ducer, care foloseşte un vector pentru a determina valorile pixelilor pentru o imagine dată. Un exemplu de creare a unei imagini cu un efect de degrade, de la negru la albastru pe axa Ox şi de la negru la roşu pe axa Oy: SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 107 Programare Clasa java.awt.image import java.applet.*; import java.awt.*; import java.awt.image.*; public class ImageGrabber extends Applet implements Runnable{ Image img,imgl; Thread timer>=null; int-w hetvelx-cly,c2x, 62y; cx ey: intl] pixels=new int[100000]; MediaTracker mt=new MediaTracker(this); ImageConsumer ic; Memory ImageSource mis; ColorModel como; public void init(){ resize(700,700); // se citeste într-un string nume le fisierului ce contine îmag inea String simg=getParameter ("po za: if (simg==null)simg="Colos seum. jpg"; img=getImage(getCodeBase(), simg); //Definirea butonului Button b2=new Button("init”); add(b2); Button bl=new Button("crop"); add(bl); Button b3=new Button("nou"); add(b3); //Incarcarea imaginilor in memo rie mt .addlmage(îmg,l); try {mt.waitForID(1);} catch(InterruptedException ie)t} } public boolean action(Event e, Object o){ //Captarea actiunii asupra butonului if(e.target instanceof Button) { if ("crop".equals((String) o))t System.out.printIn( "crop"); t=: . if ("init".equals((String) 0)){ System.out.printin("init"); t=": repaint(); } if ("nou".equals((String)o)){ System.out.printin("nou”); if(t=2){ repaint():; } else{System.out.printIn("e roare");} } Codul sursa al aplicatiei return(true); | public void start()t if (timer==null){ timer=new Thread(this); timer.start(); ) ) public void stop()t timer=nul 1; ) public void run(){ t=-1; while (timer !=nul1) RUE 2 //se construieste un obiect de tip ImageProducer care folos este //un vector de intregi in modul implicit RGB pentru a produce date //pentru un obiect de tip Image. mi s= new Memory ImageSource(w,h, pixels,0,w); //se adauga un ImageConsumer la lista de consumatori intere sati //de datele acestei imagini. mi s.addConsumer(ic); handlePixels(img,clx,cly.w, h); imgl=createlmage(mis); mt .addlmage(imgl,1); try {mt.waitForID(1);} catch (InterruptedException ie){} ) public boolean mouseDown(Event e, int x, int y){ if(t=1)t if((x>c1x)&&(y>cly)){ w=x-clx; h=y-cly; t=2; System.out.printin("t"+t+ By Mee ees y"t+y+" wertwe” h"+h): } else{t=-1; System.out.printIn("selectie incorecta"); ) ) if (t=0){ clx=x; cly=y; t=1; System.out.printIn("t"+t+"x". +elxt" y"tely): ) return true; ) // Functia handlePixels transforma o suprafata dreptunghiulara dintr-o /limagine intr-un vector. Parametrii reprezinta: // - x, y: coltul din-stanga sus de un de începe "decuparea” imaginii // - w, h: cat anume din imagine va fi copiata. //imgl este imaginea care va fi crea ta din acest vector. public void handlePixels(Image img,int x,int y,int w,int h){ //implementeaza un ImageConsumer care poate fi atasat la un //obiect de tip Image sau Image Producer pentru a prelua o submul time //a pixelilor din acea imagine. PixelGrabber pg=new Pixel Grabber (îmg,x,y,w,h,pixels,0,w); tryl //cerere din partea Image sau ImageProducer de a incepe //trimiterea pixelilor si asteptarea incheierii trimi terii //tuturor pixelilor.Metoda va in toarce true in caz de reusita. pg.grabPixels(); }catch(InterruptedException e) | System.err.printin("inter rupted waiting for pixels"); return; ) if ((pg.status() & ImageObserv er. ABORT) !=0){ System.err.printIn("image fetch aborted or errored”); return; } //metoda setPixels este o parte din ImageConsumer API pe care //clasa PixelGrabber trebuie sa o implementeze pentru a prelua pixelii ) public void paint(Graphics g){ if(t=-1 ){ g.drawlmage(img,10, 30,this);} if (t==2 ){g.drawIlmage(img1,10, 30,this); i ) 108 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Clasa java.awt.image Programare int w = 100; int h = 100: int pixL] = new int[w*h]; int index = 0; for (int y=0; y < h; y#+4) { int red =:Cy:*°255) / -(h = 1): fopcint x. = 0 x Comix) int blue = (x * 255) / (w - 1) pixLindex++] = (255 << 24) | (red << 16) | blue; ) ) Image img = createImage(new Mem- oryImageSource(w, h, pix, 0, w)); PixelGrabber este o clasă ce imple- mentează un obiect de tip ImageConsumer, care poate fi ataşat de către un ImagePro- ducer sau de Image, pentru a trimite un set de pixeli în acea imagine. De exemplu: int[] pixels = new întlw * h]; PixelGrabber pg = new PixelGrab- ber(img, x, y, w, h, pixels, 0, w); try: pg.grabPixels(); } catch (InterruptedException e) { System.err.printIn("interrupt- ed waiting for pixels!"); return; } if ((pg.status() & ImageObserv- er.ABORT) !=0) { System.err.printIn("image fetch aborted or errored”); return; } forcGintj.— 0) “she js) for (int i =0; 7 < w; i++) { handlesinglepixel(x+i, y+j, pixels[j *wt+i]); } } } RGBlmageFilter furnizează un mod uşor de a crea un ImageFilter, care modifică pixeli unei imagini în modul implicit RGB ColorModel. Se utilizează în conjuncţie cu FilteredimageSource, pentru a produce ver- siuni filtrate ale imaginilor existente. Exem- plu: class RedBlueSwapFilter extends RGBImageFilter { public RedBlueSwapFilter() { // The filter's operation does www.agora.r6/byte/ imgse Codul sursă pentru ImageGrabber.html not depend on the // pixel's location, so Index- ColorModels can be // filtered directly. canFilterIndexColorModel = true; } public int filterRGB(int x, int y, int rgb) { return ((rgb & Oxff00ff00) | ((rgb & Oxff0000) >> 16) | (rgb & Oxff) << 16)); } } În figura „Codul sursă la aplicaţiei“ este prezentată ierarhia acestor clase. În paran- teze, acolo unde există, este scrisă şi clasa pe care o implementează fiecare dintre clasele din java.awt.image. Arhitectura aplicației Aplicația este de tip Applet (deci se încarcă dintr-o pagină de HTML) şi implementează interfaţa Runnable (deci foloseşte Thread- urile). Aplicația va afișa o imagine preluată din același catalog unde rulează programul şi memorată într-un fişier de tip .jpg sau .gif. Numele imaginii va fi preluat într-un string din fişierul HTML, asociat cu appletul. Interfața cu utilizatorul este alcătuită din 3 butoane (init, crop, nou). La apăsarea butonului init, se afişează imaginea prelu- ată de program, prin intermediul fisierului HTML, asociat appletului. Prin acţionarea butonului crop, se permite selectarea zonei care se doreşte decupată din imaginea inițială. Imaginea obținută din această decu- pare va fi afişată în locul vechii imagini, prin apăsarea butonului nou. O serie de mesaje ajutătoare pot fi citite pe consola Naviga- torului făcând aplicaţia foarte prietenoasă. Thread-ul, folosit în program, asigură citirea permanentă a stării celor 3 butoane. . Prin folosirea clasei MediaTracker, se evită clipirea ecranului în timpul afişării imaginii. Cu metoda addlmage se introduce SEPTEMBRIE 1997 BYTE România imaginea care va fi afişată. Metoda wait- ForID blochează afişarea imaginii, până ce aceasta este complet încărcată în memorie. Alte comentarii, referitoare la utilizarea fiecărei metode, sunt prezentate chiar în codul sursă al programului. Considerații personale Multe alte aplicaţii pot fi realizate cu aju- torul clasei java.awt.image. O posibilitate interesantă este dată de prelucrarea imagi- nilor cu ajutorul filtrelor. Efecte întâlnite până acum în programele specializate (Adobe Photoshop, Corel Draw, ş.a.) pot fi generate acum prin setul de metode şi clase deţinut de java.awt.image. Nu depinde decât de ingeniozitatea programatorului, pentru a asigura o interfață cât mai atractivă acestor facilităţi şi, eventual, de a integra toate aceste programe într-o singură apli- Caţie integrată. Imaginaţi-vă efectul unei astel de aplicaţii, apelate dintr-o pagină de Web. Utilizatorul, comod instalat în fața propriului computer, apelează la serviciile de vânzare ale unei companii de automobile. Prin aplicarea diferitelor filtre, îşi alege nuanţa de culoare preferată dintr-o sumedenie de nuanţe gene- rate prin intermediul limbajului Java. Prin selecţii ale mouse-ului, poate decupa şi vizualiza la scară mărită anumite părți ale mașinii mult visate. Poate deschide portiere, geamuri, poate simula mersul mașinii, toate acestea printr-un motor Java de animaţie. La sfârşit de tot, după ce şi-a configurat maşina după dorinţă, completează un for- mular generat de o aplicaţie Java şi, prin clasa java.net, îl trimite (neapărat criptat) prin rețea. Autorii sunt cercetatori ştiintifici la Institutul pentru Tehnică de Calcul Bucuresti si pot fi con- tactati prin e-mail Pelin Nicoleta Corina la nicoleta@itcgate.itc.ro si Pelin Cristian Flo- rentin la cristi@itcgate.itc.ro. 109 LC —_ Decodorul Internet cu arhitectură deschisă permite —_—- telespectatorului accesul direct la Internet „furnizorului de servicii _ lărgirea audienței | pe lângă marele public incorporat aşteptare spre linia alimentare spre e telefonică televizor VCR/decodor pagini de Web în televizorul dumneavoastră cu 2. NetBox at N StGem Distribuitor unic pentru România Ce Tel : 01 / 330 00 06 Fax : 01 / 330 39 67 de curAaAnd tm Romania Calculatoarele moleculare -trecut, prezent și viitor- n anul 1987, profesorul Tom Head de la departamentul de matematică al Universităţii Binghamton (New York State University) publica în numărul 49 al Buleti- nului de Biologie Matematică un articol în care propunea un model matematic al operaţiei de splicing, operaţie ce se des- făşoară asupra moleculelor de ADN, în prezenţa unor enzime restrictive şi a unei ligaze, cu scopul de a dinamiza teoria lim- bajelor formale prin introducerea unui nou tip de operaţie. După cum se ştie, molecula de ADN are ostructură dublu-spiralată. Fiecare din cele două spirale, (numite în limbajul de spe- cialitate catene) este compusă dintr-o suc- cesiune de baze azotate (nucleotide) legate între ele în interiorul catenei respective, precum şi cu bazele azotate corespunză- toare din cealaltă catenă ce compune mole- cula de ADN considerată. În general, se întâlnesc 4 baze azotate care compun prin înlănţuire o catenă ADN, şi anume adeni- na (A), timina (1), guanina (G) şi citozina (C). Dacă în interiorul unei catene, bazele azotate se pot lega în aproape orice succe- siune posibilă, legăturile dintre catene se pot stabili doar între bazele azotate com- plementare, şi anume adenină = timină, respectiv guanină = citozină. Legăturile dintre bazele azotate ce compun o catenă sunt puternice, pentru desfacerea lor fiind necesară utilizarea unor enzime restrictive, iar pentru refacerea lor utilizarea unei liga- ze. Legăturile dintre catene sunt mai slabe, pentru desfacerea lor fiind suficientă creşterea temperaturii peste o anumită limi- tă, iar pentru refacerea lor scăderea tem- peraturii sub limita respectivă. Fiecare enzi- mă restrictivă recunoaște o anumită succesiune într-un grup de baze azotate din cele două catene, şi desface o anumită legă- tură în fiecare din cele două catene. Prin această operaţie, molecula de ADN se va desface în două, fiecare având câte un capăt liber (una dintre catene - mai lungă decât cealaltă - va conţine un grup de baze De Dorin Marcu azotate nelegate). În prezenţa unei ligaze, fiecare moleculă cu un capăt liber va căuta să se lege cu oaltă moleculă aflată în aceeași situaţie, cu condiţia ca bazele azotate libere să-şi găsească complementele pe poziţiile similare, rezultând o moleculă ADN com- pletă. Acest proces de desfacere a unei molecule ADN în două molecule cu mar- gini libere şi de refacere a unei molecule prin legarea a două molecule cu margini libere complementare, în condiţiile prezen- tate mai sus pe scurt, poartă denumirea de splicing. Mai trebuie spus aici că fiecare bază azo- tată se leagă într-un anumit loc cu o baza complementară din catena vecină, precum şi în alte două locuri distincte cu cele două baze azotate din aceeaşi catenă. Alegând sensul orar de parcurgere al structurii mole- culare a unei baze azotate, şi numerotând cu 1 legătura cu baza complementară, legă- tura cu baza predecesoare în propria catenă are numărul 3, iar cea cu baza succesoare numărul 5. Se poate stabili astfel o ordine de parcurgere liniară a unei catene. Mai mult, cele două catene ce compun dubla spirală ADN sunt legate astfel încât ordinea de parcurgere este diferită (de la poziţia 3, la poziţia $ pentru o catenă, şi invers pen- tru cealaltă). Figura de mai jos prezintă o posibilă operaţie de splicing asupra unei fracțiuni dintr-o moleculă ADN ale cărei catene sunt reprezentate liniar, în plan. Cele 4 baze azotate pot fi considerate ca a c 5 G Cc T A G C G 3\ \s Desfacere 3\ \s Refacerea legaturilor Ilustrarea unei ipotetice operaţii de spli- cing. Se pornește de la molecula CCACG GGTGC care sub acţiunea unei enzime restrictive este separată în două molecule cu margini libere (incomplete) _CC GGT respectiv ACG GC * SEPTEMBRIE 1997 BYTE România Prima din ele se poate recombina cu o altă moleculă incompletă ATG AC deoarece au fiecare câte o bază azotată liberă, acestea fiind complementare, rezultând o nouă moleculă CCATG GGTAC PI] Software alcătuind un alfabet, catenele construite prin diferitele combinaţii de baze azotate pot fi văzute ca şiruri liniare generate peste acest alfabet, iar enzimele restrictive care desfac moleculele ADN ca un fel de reguli de splicing. Sistemul alcătuit dintr-un ast- fel de alfabet, un număr iniţial finit de şiruri obţinute prin posibile combinaţii ale sim- bolurilor ce compun acest alfabet, pre- cum şi din operaţia de splicing, împreună cu un set finit de reguli pentru aplicarea acesteia asupra mulțimii de şiruri, se nu- meşte sistem splicing (conform modelului propus de matematicianul Tom Head în 1987). Închiderea operaţiei de splicing asupra setului iniţial finit de şiruri conside- rat generează un limbaj splicing. Formalizarea Modelul propus de către matematicianul Tom Head a avut un impact mai deosebit doar asupra cercetărilor din domeniul teoriei limbajelor formale. Grupuri restrân- se de cercetători din toată lumea, atraşi de posibilitățile oferite de către modelul respectiv, l-au extins şi studiat în diferite contexte. Formal, un sistem splicing sim- plu (rebotezat sistem H) este reprezentat prin tuplul , unde A este alfa- betul, L este setul iniţial de şiruri (limbajul de pornire), iar R este mulțimea regulilor de splicing (care respectă condiţiile de Calculatoarele moleculare prezenţa în cele două şiruri a simbolilor a, b, c, d este obţinerea a două noi şiruri, respectiv x, ady, şi y,cbx,. O altă notație des utilizată pentru aceeași regulă este: a#tbic#d Pornind de aici, utilizarea operatiei for- male de splicing şi a sistemelor H s-a propa- gat în paralel, în ambele direcţii (echiva- lente) de cercetare ce caracterizează ştiinţa calculatoarelor: automate şi gramatigi for- male. S-a constatat că un sistem H simplu este echivalent unui automat finit. Diferite tipuri de extensii au fost propuse în scopul creşterii puterii sistemelor H (set inițial infinit de şiruri şi/sau de reguli, şiruri cir- culare, restricționarea şi creşterea con- trolului asupra operaţiei de splicing, etc., în general extensii tipice domeniului teoriei limbajelor formale sau teoriei auto- matelor), obținându-se, în final, sisteme H extinse care pot genera limbaje recursiv numerabile. Pe cealaltă parte, au fost con- struite sisteme H extinse, echivalente cu maşinile Turing, propunându-se chiar algo- ritmi de construire a unui automat Turing, pornind de la un sistem H extins şi invers. O alta direcţie de cercetare o constituie automatele Watson-Crick, denumite ast- fel după doi dintre laureaţii Nobel pentru descoperiri legate de structura ADN, auto- Graful orientat, folosit de profesorul Leonard Adleman pentru experimentul său. Nodul iniţial este 1, iar cel final 7. legare prezentate anterior). De exemplu, o regulă de splicing poate fi reprezentată ast- fel: x,a|bx, x,ady, y,c | dy, y,cbdy, unde x,abx, si y,cdy, sunt sirurile initi- ale, a, b, c,d, € A (asic, respectiv b sid sunt complementare), x,, X,, Y,, Y2 € Lsunt siruri construite peste alfabetul A, iar rezul- tatul operatiei de splicing activate de 112 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 mate similare maşinii Turing, care dispun de două benzi de citire/scriere între care există o relaţie de complementaritate. Experimentele din „laboratorul umed“ În 1994, când se părea că utilizarea sis- temelor splicing se va limita strict în cadrul studiilor teoretice din domeniul limbajelor formale, respectiv automatelor, iar intere- sul inițial stârnit de calculul molecular în mediile ştiinţifice se stingea încetul cu înce- tul, un articol publicat de profesorul Leo- nard Adleman de la departamentul de ştiinţa calculatoarelor al University of Southern California, în numărul 268 al revistei Science a produs senzaţie. De pro- fesie matematician, Adleman este bine cunoscut ca unul dintre inventatorii sis- temului de criptare cu chei publice RSA. Implicat în ultima vrenie în cercetări legate de virusul HIV, Adleman a avut ideea de utiliza molecule ADN pentru efectuarea de calcule matematice. Folosind operaţii biochimice standard asupra unor molecule ADN, el a șeușit să rezolve practic un caz particular âl problemei căii hamiltoniene într-un graf orientat. Un graf orientat constă dintr-o mulțime finită de noduri, legate între ele prin-arce orientate de la un nod la altul. O succesiune de arce din graf formează o cale în acel graf. O cale ce trece prin toate nodurile grafului, atingânid fiecare nod o singură dată, se numeşte cale hamiltoniană. Problema-căii hamiltoniene, pentru un anumit graf, constă în deciderea dacă în acel graf există o cale hamiltoniană. Această problemă este NP-completă: în timp ce obţinerea unei soluţii deterministe este foarte greu de realizat (complexitate exponențială), verificarea unei soluţii posi- bile se poate face într-un timp polinomial. Acesta a fost primul experiment reuşit de utilizare a calculului molecular pentru rezolvarea unor probleme. Datorită faptu- lui că moleculele sunt de fapt fragmente ADN, calculul se mai numeşte şi calcul ADN. Figura alăturată prezintă graful orientat utilizat. Numărul de noduri a fost ales intenționat mic, pentru ca o soluţie să poată fi determinată simplu, prin mijloace con- venţionale. În graful prezentat, calea 1 — 2—3—-4—5—6— 7 este o soluţie (o cale hamiltoniană). Algoritmul nedeter- minist, utilizat pentru rezolvarea proble- „mei, este următorul: 1. Se generează căi aleatorii prin graf. 2. Sunt păstrate acele căi care pornesc din nodul iniţial, şi se termină în nodul final. 3. Sunt păstrate doar acele căi care au dimensiunea egală cu numărul de noduri din graf. 4. Sunt păstrate doar acele căi în care fiecare nod apare maxim odată. 5. Dacă a rămas cel puţin o cale, problema are soluţie, altfel nu. Primul pas l-a constituit codificarea nodurilor şi a arcelor dintre ele, folosind şiruri liniare de baze azotate orientate 5 - 3. Pentru codificarea fiecărui nod, s-a gene- rat un şir aleator compus din 20 de baze azotate. Lungimea a fost aleasă suficient de mare pentru a putea obţine codificări diferite ale nodurilor, care să respecte anu- mite restricţii (prezentate pe parcurs). Calculatoarele moleculare Software Arcele au fost obţinute prin concatenare celei de-a doua jumătăți a şirului, ce codifică nodul de pornire la prima jumătate a şirului, ce codifică nodul de sosire al arcului: Nodul 2: 5 - TATCGGATCGGTATATCCGA - 3 Nodul 3: 5 -GCTATTCGAGCTTAAAGCTA - 3 Nodul 4: 5 -GGCTAGGTACCAGCATGCTT - 3 Arcul 2 — 3: 5 -GTATATCCGAGCTATTCGAG - 3 Arcul 3 — 4: 5 - CTTAAAGCTAGGCTAGGTAC - 3 Arcele care pornesc din nodul 1 preiau toată codificarea nodu- lui (şi nu doar a doua jumătate), iar cele care se termină în nodul 7 preiau toată codificarea nodului (şi nu doar prima jumătate), pentru a nu permite obținerea unor căi în care nodurile respec- tive apar în altă poziție decât cea inițială, respectiv finală. Codi- ficările pentru noduri trebuie astfel alese, încât fiecare arc să fie codificat diferit, iar arcul i — j (dacă există) să fie codificat diferit de arcul j — i (dacă există). De asemenea, pentru fiecare şir ce codifică un nod (mai puţin pentru nodurile 1 şi 7) a fost sintetizat şirul complementar: 5 - GCTATTCGAGCTTAAAGCTA - 3 — (Nodul 3) 3 - CGATAAGCTCGAATTTCGAT - 3 — (Complementarul nodului 3) Astfel, in prezenta unei ligaze, complementarul unui nod poate lega şirul unui arc, ce intră în nodul respectiv, cu şirul unui arc ce iese din nodul respectiv, formându-se astfel o moleculă bi- catenată, care reprezintă o cale orientată de la un nod până la altul, trecând printr-un nod intermediar. Complementarul unui nod este orientat 3 — 5: (Arcul 2 — 3) 5 - GTATATCCGAGCTATICGAGCT TAAAGCTAGGCTAGGTAC (Arcul 3 — 4)-3 3 - CGATAAGCTCGAATTICGAT - 5 (Complementarul nodului 3) Alegerea codificărilor pentru noduri trebuie să asigure des- făşurarea întocmai a procesului descris, pentru a evita legirile necorespunzătoare. Experimentul s-a desfășurat astfel: într-un buffer lichid (tub pen- tru testare) cu o compoziţie specială, s-au introdus într-o canti- tate suficient de mare (de ordinul a 1013 ) moleculele mono-cate- nate ce codifică nodurile si arcele grafului respectiv, precum şi moleculele mono-catenate, complementare nodurilor interne ale grafului. În prezenţa unei ligaze (substanţă care favorizează legarea catenelor corespunzătoare), moleculele respective au pro- dus căi arbitrare prin graful respectiv. Pentru a păstra doar acele căi care încep din nodul 1 şi se termină în nodul 7, au fost utilizate enzime speciale în cadrul unei reacții cunoscute sub numele PCR (polymerase chain reaction). Rezultatul a fost amplificarea (Creşterea prin copiere a) numărului de molecule bi-catenate care corespund acestui criteriu, astfel încât celelalte practic nu mai con- tează în etapele următoare ale experimentului. Pasul următor a constat în separarea moleculelor ADN, care au lungimea egala cu 7 (140 de baze azotate). Această operaţie s-a desfăşurat într-un mediu special (gel) care, inserat într-un circuit electric, a condus la separarea moleculelor pe lungimi, reuşindu-se apoi extragerea celor cu o anumită dimensiune (Figura „Vizualizarea desfăşurării experimentului ...“ A). Moleculele astfel obținute au fost amplifi- cate şi purificate de mai multe ori, prin succesiunea operaţiilor de amplificare şi separare prezentate anterior, pentru a elimina cât mai mult posibil moleculele necorespunzătoare. Ultimul pasa con- Vizualizarea desfăsurării experimentului Adleman întubul cu gel Imaginea A permite observarea în coloana 1 a tuturor căilor arbi- trare prin graf obținute iniţial, iar în coloanele 2 - 5 separările și purificările succesive pentru a obține molecule de dimensiune 7 (140), care por- nesc din nodul 1 şi se termină în nodul 7. Imaginea B permite obser- varea eliminărilor succesive ale moleculelor ce nu conţin unul din nodurile intermediare. În coloana 6 se poate vedea rezultatul (mole- cule de lungime 40). Coloanele 7 din ambele imagini au fost folosite pentru calibrare. stat în izolarea moleculelor care conţin o singură dată fiecare codificare a unui nod al grafului. Pentru aceasta, mediul a fost încălzit astfel încât moleculele bi-catenate au fost desfăcute în mol- ecule mono-catenate, păstrându-se apoi doar partea care reprezen- ta calea prin graf (în exemplele prezentate anterior, partea supe- rioară). Aceste molecule reprezintă căi ce încep în nodul 1, trec prin alte 5 noduri şi se termină în nodul 7. Pe rând, moleculele complementare, reprezentând cele 5 noduri interne grafului, au fost fixate pe un suport cu ajutorul unei substanţe speciale (biot- ina), s-a adăugat ligază, iar moleculele reprezentând căile prin graf, care conţineau codificarea nodului respectiv se legau, celelalte rămânând libere. Acestea din urmă erau îndepărtate din sistem, şi se trecea la următorul nod. La sfârşit, în tubul de test au rămas acele molecule care începeau cu reprezentarea nodului 1, se terminau cu reprezentarea nodului 7, şi conţineau reprezentarea fiecărui nod intern. Datorită faptului că lungimea moleculei este 7 (140), este clar că reprezentarea fiecărui nod apare o singură dată în şirul rezultat. Soluţia rezultată este din nou supusă operaţiei de separare în gel. Dacă se puteau evidenția molecule de lungime 7, problema avea soluţie, altfel nu (Figura „Vizualizarea desfăşurării experimentului ...“ B). Procesul de rezolvare a acestei probleme s-a desfăşurat pe par- cursul a 7 zile de muncă în laborator. Cel mai mare consumator de timp a fost ultimul pas, în care s-au utilizat succesiv comple- mentarele nodurilor interne, pentru eliminarea căilor ce trec de mai multe ori prin același nod. Numărul de molecule utilizate creşte liniar cu numărul de noduri din graf, ca şi numărul de paşi ai algo- ritmului (ceea ce constituie marele avantaj al metodei). Numărul mare de c6pii ale fiecărei molecule asigură, într-un fel, posibili- tatea obținerii unei soluţii prin minimizarea efectului erorilor care pot apare (legări eronate ale moleculelor sau nelegarea lor atunci când sunt îndeplinite condiţiile, deteriorarea moleculelor, sepa- rarea incorectă, etc.). Concluziile imediate la care a ajuns Adleman şi echipa sa sunt că utilizarea calculului molecular, pentru dimensiuni medii ale acestui tip de probleme, poate fi mai eficientă decât utilizarea cal- culatoarelor convenţionale, datorită paralelismului masiv, energiei SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 113 Software Calculatoarele moleculare mici consumate și a volumului mic în care poate fi codificată o cantitate mare de infor- maţii. Pentru probleme de dimensiuni mici, calculul molecular este ineficient, iar în cazul problemelor de dimensiuni mari s-ar putea atinge repede limitele cunoştinţelor umane în domeniul biochimiei (dimensi- unile moleculelor care pot fi utilizate, des- făşurarea unor procese nedorite, degra- darea în timp a soluţiilor, ceea ce limitează timpul în care un astfel de experiment se poate desfăşura, etc). Maturizarea Prima observaţie, care se poate face în legă- tură cu experimentul Adleman, este că aces- ta nu se bazează pe modelul sistemelor H. Adleman nu a folosit nimic din ceea ce se obținuse până atunci studiind modelul for- mal al operatiei de splicing (în articolul său nu face nici o referire la vreun studiu din domeniul teoriei limbajelor formale sau automatelor). Mai mult, euforia generata de spectaculosul rezultat al experimentu- lui a condus la aparitia unei noi directii de cercetare, oarecum paralelă cu cea inițiată de matematicianul Tom Head. Principala problemă a sistemelor splicing formale este că, pe măsură ce sunt extinse pentru a câştiga în putere, se îndepărtează tot mai mult de modelul biologic de la care au ple- cat, astfel încât pentru sistemele H extinse, cu adevărat interesante, nu pot fi proiec- tate sisteme moleculare echivalente, date fiind cunoştinţele actuale din domeniul biologiei, biochimiei şi geneticii. Interesaţi în cele din urmă de efectuarea unor exper- imente cu sisteme moleculare similare modelului formal, grupuri de cercetători din cadrul curentului iniţial au propus o soluţie mult mai elegantă şi mai rapidă pen- tru problema abordată de Adleman, uti- lizând enzime restrictive pentru fiecare nod intermediar al grafului şi o codificare baza- tă pe molecule bi-catenate. Experimentul a fost încununat de succes. Pe de altă parte, conştienţi de limitările abordării iniţiale, Adleman și o serie de alţi cercetători activi în domeniu (R. Lipton, M. Eigen, D. Bar- tel) au propus o serie de îmbunătățiri, pre- cum şi câteva modele formale, bazate pe experimentul Adleman. A fost conceput un model formal pentru un calculator, bazat pe ADN, având la bază 4 operaţii ele- mentare: separarea, prin care dintr-un tub de testare se pot obţine două tuburi diferite, prin separarea moleculelor ADN ce conțin o anumită secvenţa de baze azo- tate de restul moleculelor, unificarea, prin care se pot pune în comun moleculele ADN din două tuburi diferite, detectarea, prin care se poate determina dacă un tub conţine cel puţin o moleculă ADN, şi ampli- ficarea, prin care dint-un tub de testare se pot obţine două, având același conținut (duplicare). Aceste operaţii elementare au la bază o serie de procedee biochimice stan- dard, o parte dintre ele fiind menţionate pe parcursul descrierii experimentului Adle- man (PCR, ligare, desfacere, separare în gel, etc). Cu aceste operaţii se pot scrie unele programe, care primesc un tub de testare iniţial (intrare), şi răspund prin da, nu, sau prin producerea unui set de tuburi de testare finale (ieşire). Mai târziu, datorită complicaţiilor generate de operaţia de amplificare, precum şi din dorința de a uti- liza şi altfel de molecule decât ADN, a fost propus un model restrictionat, în care amplificarea nu mai este utilizată, iar oper- aţiile rămase au fost adaptate pentru a funcţiona asupra unor şiruri neorientate, generate peste un alfabet posibil diferit de (A, C, G, T). Calculatorul ADN bazat pe modelul restricţionat este suficient de puternic pentru a rezolva problema col- orării unei hărți cu trei culori diferite, ast- ie ce d ta ic cl aia el Ries hala aaa felis bee) ijeynd uci We WAGE DUEK LOCO O lM uta Pi ee DAL ln za) 114 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 te m „e E: eee SNA Ap SUIDeU 0 Calculatoarele moleculare Software fel încât doi vecini să nu fie colorați iden- tic (o problemă NP-completă). Modelul nerestricționat a permis construirea for- mală a unui calculator cu memorie. Print- re alte probleme dificile, care pot fi rezol- vate utilizând calculul DNA, se numără şi problema satisfacerii formelor conjunctive normale (asignarea unor valori de adevăr tuturor variabilelor dintr-o FNC, astfel încât forma să fie adevărată - SAT), şi Chiar varianta generală a acesteia privind forme booleene generale, problema satis- facerii unor circuite booleene generale cu porţi binare arbitrare, în general probleme de optimizare, rezolvabile în acest mod în timp liniar, cel mult polinomial. Un interes aparte a fost acordat unei propuneri (deo- camdată numai la nivel teoretic) de sparg- ere a celebrului sistem de criptare DES prin calcul molecular (generarea prin calcul molecular a cheii de decriptare), într-un interval de aproximativ 4 luni. Eforturi au fost depuse pentru a limita cât mai mult posibil efectul erorilor ce pot apare pe par- cursul calculelor moleculare reale, prin uti- lizarea unui număr suficient de mare de molecule, îmbunătățirea operaţiilor de sep- arare $i purificare la nivel biochimic, sin- tetizarea unor molecule ce conţin infor- matii redundante, etc. Însă, cele mai mari eforturi au fost indreptate in directia proiectării unui calculator molecular uni- versal programabil. Cercetările sunt abia la început. | La rândul lor, cercetătorii din domeni- ul teoriei limbajelor formale, interesaţi de calculul molecular, au continuat să îmbu- nătăţească continuu modelul sistemelor H, respectiv sistemelor H extinse, colaborând în același timp cu specialişti din domeniul biologiei, biochimiei, ingineriei genetice, pentru a face posibilă transpunerea la nivel molecular a sistemelor formale puternice construite. Prezent și viitor Experimentul Adleman a produs o ade- vărată efervescenţă în mediile ştiinţifice internaționale. Entuziasmul iniţial a con- dus chiar la apariţia unor afirmaţii şi proiecte uşor desprinse de realitate. Incepând din 1995, o conferință dedicată se desfăşoară anual, primele două (1995, 1996) având loc la Princeton, iar ultima (1997) la Philadelphia. Dacă la conferința din 1996, la întrebări de genul „Calcula- toarele moleculare - de ce ?, cum ?, cand ?“ se raspundea ,,pentru a construi un supercalculator, pornind de la tehnicile uti- lizate de Adleman în experimentul său“, iar un participant din partea armatei a strigat chiar „start building it now !“, conferinţa din 1997 a lăsat loc unui optimism mod- erat, propunând „rezolvarea unor prob- leme concrete, dificil de rezolvat cu ajutorul tehnicii de calcul actuale, încercând întâi mici experimente de laborator şi crescând, apoi, treptat, complexitatea problemelor abordate“, astfel încât „it will take some time“ până când calculul molecular va deveni suficient de puternic pentru a fi utilizat efectiv, pentru rezolvarea unor probleme reale. Între timp, ambele direcţii de cercetare au luat amploare, şi s-ar putea să se întâlnească la un moment dat, în punc- tul în care construirea unui calculator DNA funcțional să fie o problemă rezolvată. Până atunci, noi modele formale sunt propuse, noi experimente sunt efectuate cu mai mult sau mai puţin succes, noi posibile aplicaţii ale calculului molecular sunt descoperite. Au fost imaginate chiar calculatoare hi- bride, în care coexistă componente bazate pe siliciu cu sisteme „umede“, bazate pe molecule. O altă direcţie foarte promiţă- toare de cercetare are în vedere utilizarea structurii 3D a moleculei ADN, ceea ce ar permite reducere a timpului de rezolvare a unor clase de probleme la o constantă, indiferent de dimensiunea acestora. Oserie de cifre vin să demonstreze avan- tajele utilizării calculului molecular. Astfel, timpul de rezolvare creşte în general liniar cu dimensiunea problemei. Durata unei operaţii efectuate de (sau cu) o moleculă este în medie de 103 secunde, de peste 1010 ori mai lent decât calculatoarele actuale, ceea ce le face inutile pentru cal- cule secvențiale. Dacă ținem însă cont de faptul că un tub de test poate conţine, în medie, peste 1015 molecule, asta semnifică tot atâtea operaţii executabile în paralel, calculul molecular devine foarte util. În ceea ce priveşte energia consumată, s-a afir- mat ca, in timp ce un calculator conventi- onal poate efectua cam 109 operatii/ Joule, unul molecular ar depăşi 1019 operaţii pentru aceeaşi cantitate de energie. Nu în ultimul rând, 1 bit de informaţie poate fi stocat în 1 nm3 ADN, în timp ce un calcu- lator convenţional are nevoie de 1012 nm3 pentru același lucru. Implicaţiile produse de reuşita primului calcul molecular experimental sunt fără îndoială mari. Dincolo de influenţele exercitate asupra ştiinţei calculatoarelor (prin oferirea unor noi paradigme de cal- cul, etc.), acest experiment a deschis dru- mul către o mai bună înțelegere a modului în care molecula ADN - constituent fun- damental al lumii vii - poate fi utilizată pen- tru stocarea și procesarea informaţiei. Fără nici un dubiu, progrese importante în biochimie şi genetică sunt necesare, pentru ca cercetările să conducă la obținerea unui calculator molecular universal (dacă acest lucru va fi posibil). Dar nu trebuie neglijate nici progresele în sine aşteptate în biochi- mie şi inginerie genetică, precum şi im- pactul lor în biologie, chimie, medicină, precum şi în alte discipline. Post Scriptum În perioada 17-24 august 1997, s-a des- făşurat la Mangalia, în organizarea Fun- daţiei Universitare a Mării Negre, scoala de vară „Molecular Computing“, prima de acest gen în Europa. Manifestarea s-a bucu- rat de participarea profesorului Tom Head — ŞI a unui număr important de cercetători din întreaga lume, interesaţi de teoria şi aplicaţiile practice ale sistemelor H în spe- cial, şi de calcul molecular în general. Am fost plăcut surprins de nivelul cercetării teo- retice româneşti în domeniu. Această şcoală a constituit un bun prilej pentru stabilirea de contacte între cercetători, şi pentru comunicarea ultimelor noutăți din dome- niu. Prezentările şi discuţiile, desfăşurate pe toată durata manifestării, au constituit o importantă sursă de informație pentru conceperea acestui articol. Referinţe bibliografice: 1. Adleman, Leonard - Molecular compu- tation of solutions to combinatorial problems, Science, 268 (1994), 1021- 1024. 2. Adleman, Leonard - On constructing a molecular computer, unpublished (1995). 3. Boneh, D., Dunworth, C., Lipton, R..J.,Sgall, J., - On the computational power of DNA. 4. Boneh, D., Dunworth, C., Lipton, R_J., - Making DNA computers error resis- tant. 5. Boneh, D., Dunworth, C., Lipton, R_J., - Breaking DES using a molecular com- puter. 6. Head, Tom - Formal language theory and DNA: an analysis of the generative capacity of recombinant behaviors, Bul- _letin of Mathematical Biology, 49 (1987), 737-759. 7. Head, Tom - Splicing schemes and DNA, Nanobiology, 1 (1992), 335-342. 8. Mateescu, A., Păun, Gh., Rozenberg, G., Salomaa, A. - Simple splicing systems, Discrete Applied Mathematics, (to appear). Majoritatea acestor articole, precum şi multe altele sunt accesibile în Internet. Dorin Marcu este colaborator al revistei BYTE România, locuiește la Bucuresti si poate fi con- tactat la mdorin Qracai.ro. SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 115 COMPUTER PRESS m, A AGORA Es AN Prin intermediul firmei noastre puteţi primi în mod regulat. o calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă în care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala de expediţie percepută de Poșta Română. Atenţie deci, i NU TRIMITEŢI BANI IN AVANS!:! Vă rugăm să expediaţi comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, Bucuresti, fax: 3309285 TITLU - FRECVENȚĂ PRET TITLU FRECVENŢĂ PRET 3D DESIGN 12 5.93 LINUX JOURNAL 12 6.00 ACCESS VB ADVISOR 12 7.49 LOTUS NOTES ADVISOR 6 10.49 AIXTRA 4 7.43 MACADDICT 12 11.99 BOARDWATCH 12 8.93 MACTECH 12 8.78 BYTE 12 5.93 MACUSER 12 5.99 C/C++ USERS JOURNAL 12 7.43 MACWORLD 12 7.43 C++ REPORT 3 11.93 MAGAFAN 6 5.93 CA-UNICENTER ADVISOR 6 8.93 MICROSOFT INTERACTIVE DEV 12 7.43 CADALYST 109 en: MICROSOFT SYSTEMS JOUR. 12 7.43 CADENCE 12 5.93 MICROSTATION MANAGER 12 5.93 CD-ROM PROFESSIONAL 12 10.43 MICROSTATION WORLD 4 7.43 CIRCUIT CELLAR 12 5.93 MONDO 2000 4 8.93 COLOR PUBLISHING 6 7.43 NEW MEDIA 12 7.43 COMPUTER ARTIST 6 7.43 OBJECT MAGAZINE 6 6.75 COMPUTER GAMING WORLD 12 5.99 OBJECT ORIENTED PROGRAM. 9 13.50 COMPUTER GAMING WORLD wCD 12 11.99 ONLINE ACCESS 12 7.43 COMPUTER GRAPHICS WORLD 12 7.43 ONLINE ACCESS - CD 1-2 23.93 COMPUTER PLAYER 12 10.43 0S/2 DEVELOPER 6 14.93 COMPUTER SHOPPER 12 7.49 0S/2 MAGAZINE 12 5.93 COMPUTER SHOPPER BUYERS CD 7.49 PC COMPUTING 12 5.99 CYBER SPORTS 4 7.49 PC GAMER 12 5.99 DATA BASE ADVISOR 12 7.49 PC GRAPHICS & VIDEO 12 743 DATABASE PROG. & DESIGN 12 7.43 PC MAGAZINE 2 5.99 DBMS | 12 5.93 PC MAGAZINE CD-ROM 4 26.93 DBMS 1996 BUYERS GUIDE 7.43 PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE 4 8.93 DELPHI INFORMANT 12 8.93 PC WORLD 12 8.93 DIGITAL VIDEO MAGAZINE 12 7.43 POWER BUILDER ADVISOR 6 11.99 DOS WORLD 6 8.93 PUBLISH. 12 7.43 DR. DOBBS JOURNAL 12 5.93 . SOFTWARE DEVELOPMENT 12 5.93 DR. DOBBS SOURCEBOOK 6 143 SYS ADMIN 6 7.43 ELECTRONIC GAMING MONTH 12 7.49 UNIX REVIEW 12 5.93 EMG2 POSS 7.49 VB TECH JOURNAL 12 5.25 FOXPRO ADVISOR 12 7.49 VIDEO TOASTER USER 6 7.43 GAMEFAN 12 . 8.93 VISUAL BASIC PROG. JOUR. 12 5.93 GAMEDEVELOPER 6 8.93 VISUAL DEVELOPER MAGAZINE eG 7.43 GAME PLAYERS MAGAZINE 12 7.49 WEB, THE 12 5.93 GAME PRO A 12 7.49 WEB DEVELOPER 6 8.93 INTERACTIVITY 12 7.43 WEB TECHNIQUES 12 7.43 I-WAY 12 8.93 WEBSMITH 12 6.00 INTERNET WORLD 12 7.43 WINDOWS/DEV DEVELOPERS 12 743 INTERNET & JAVA ADVISOR 6 10.49 WINDOWS NT — 12 7.43 JAVA DEVELOPERS JOURNAL 12 11.93 WINDOWS SOURCES 12 | 449 | JAVA REPORT 6 7.43 WINDOWS TECH JOURNAL 12 6.00 LAN MAGAZINE 12 7.43 WIRED 12 7.43 Revistele pot fi rasfoite, comandate si cumpărate de la librăria noastră deschisă /a sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102 precum și de la următoarele magazine din Bucuresti: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102; MIVAS:PasajUniversitate e 0 IMIŞOARAeXCOMPZI SAL BulRegeleFerdinandm.2 0 == team ss = i “Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 94 0P.49, București, fax: 01-3309285 Important: Lista completă de prețuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI,...] a Sybase lanseaza PowerBuilder Enterprise 6.0 SYBASE INC. a lansat pe data de 8 sep- tembrie PowerBuilder Enterprise 6.0, cea mai nouă versiune a dez- voltatorului de aplicaţii de între- prindere. Produsul prezintă noi facilități de creare de aplicații Web și suport extins pentru platforme UNIX cu HP/UX si IBM AIX. Power- Builder Entreprise 6.0 include de „Coe Sots fre State fae. PowerBuitder PawerBubder 5.0 ations growedtrosong. wey pi foc teze pielii pă bir, ne segăcataca ma spies code, m Srem cess OLE Ding asemenea o nouă ediţie a utilitaru- lui de modelare de obiecte HOW, al companiei Riverton Software. http://www.sybase.com/inc/co rpinfolpress/245a.htm Dublu-clic in internet Explorer 4.0 Cea mai importantă modificare fă- cută versiunii test a browserului IE 4.0 AL COMPANIEI MICROSOFT - ce va fa- cilita utilizarea canalelor „push” și va fi mult mai integrat în sistemul de operare - este reîntoarcerea la sistemul „dublu-clic“ de navigare cu ajutorul mouse-ului. Microsoft a proiectat browserul astfel încât este necesar doar un singur clic de mouse pentru navigarea prin sistemul desk- top, dar majoritatea utilizatorilor sunt mult mai familiarizați cu sis- temul dublu-clic și au cerut com- paniei să revină la modelul iniţial. http:/howw8.zdnet.comlpcwe ek/news/0901/0Saie4.html www.agora.ro/byte/ Claris Home Page 3.0 si FileMaker 4.0 Craris Corp. intentioneaza sa lan- seze pana la sfarsitul anului pachetul de administrare asiturilor Web Claris Home Page 3.0 și baza de date relationala FileMaker 4.0. Claris Home Page 3.0, planificat pentru lansare in luna decembrie, va permite utilizatorilor începători să proiecteze, să publice și să ad- ministreze siturile Web fără să fie necesară învățarea limbajului HTML sau a scripturilor CGI. File- Maker 4.0, ceva fi lansat în octom- brie, poate înmagazina imagini JPEG și GIF și exporta informaţii din baza de date direct în tabelele HTML. http://headlines.yahoo.com/zd news/stories/873735379.html Sybase și PeopleSoft SYBASE INC. a anuntat joi 4 septem- brie incheierea unei intelegeri importante cu compania People- Soft Inc. prin care acorda dreptul de vanzare a produsului Sybase Adaptive Server Enterprise sia altor produse Sybase impreuna cu pro- dusele PeopleSoft pe piata softu- rilor pentru intreprinderi. Astfel, PeopleSoft va putea oferi proprii- lor clienti aplicatii client/server pentru diferite domenii economi- ce. Oficialitatile celor doua com- panii au afirmat ca sunt foarte entuziasmati in urma acestui par- teneriat si ca de acum inainte clientii vor putea cumpara solutii Sybase/PeopleSoft de la o singură sursă. Efectele acestei înțelegeri momentan se vor simţi doar în SUA dar în viitorul apropiat ele se vor face resimtite în întreaga lume. bttp:/hwww.sybase.comlinclco rpinfo/press/2456.htm Corel lansează CorelDraw 8 CoREL va lansa săptămâna viitoare a doua versiune beta a produsului CorelDraw 8, soft grafic pentru proiectanți și ilustratori. Pe lângă opţiunea de exportare în formatul HTML, el include o noua facilitate ce va garanta compatibilitatea cu serverele Web. De asemenea, noua versiune beta va permite utilizato- rilorsa ataseze adrese Web oricarei componente grafice. CorelDraw 8 va contine trei componente pri- mare: Draw, Photo-Paint si un pro- gram pentru grafica 3D numit Dream 3D. http://www.techweb.com/wire/ news/1997/09/0909corel. html IBM introduce Cryptolope Live! La manifestarea Internet Com- merce Expo, IBM a prezentat pe data de 9 septembrie produsul CRYPTOLOPE Live!, cea mai puternica soluţie de până acum de adminis- trare a informaţiilor dintr-o reţea. Produsul combină nivelele de secu- ritate, controalele de accesare și de utilizare ale softului Cryptolope original cu universalitatea limba- jului Java. Rezultatul constă în obținerea unui „vehicul” 100% Pure Java ce conectează apleturile și aplicaţiile la orice formă de con- ţinut electronic pentru trans- miterea sigură la orice calculator din reţea. http://www.software.ibm.com /news/2ad6.html Fara bariere lingvistice Promisiunea LIMBAJULUI JAVA de a „Scrie o dată și a rula oriunde" a căpătat un nou sens: pe data de 9 septembrie, Netscape și Oracle au anunţat licențierea unei tehnologii IBM ce va permite aplicaţiilor să adapteze automat datele, valorile monetare, formatul numerelor și textul astfel încât să respecte for- matul de ţară ales. Tehnologia International Classes va permite proiectanţilor să dezvolte aplicaţii pentru Internet și pentru intrane- turi multinaționale ce vor putea recunoaște și răspunde diferitelor limbaje și formatelor specifice pen- tru o ţară în mod automat. Inter- national Classes sunt disponibile în trei versiuni: C, C++ si Java, iar fiecare versiune suportă 38 de lim- baje din 44 de tari. http://www.software.ibm.com /news/2afa.btml SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 117 Ce-i nou Știri și noutăţi de ultimă oră Sisteme de operare Umax cumpără licenţa Mac OS 8.0 UMAX DATA SYSTEMS INC. a cumpărat licenţa sistemului de operare pen- tru Macintosh, versiunea 8.0 de la firma Apple. Umaxva folosi licenţa pentru a produce clone Macintosh. Această înțelegere survine anunţu- lui companiei Apple de achizi- tionare a principalelor bunuri de la Power Computing Corp, companie ce vindea clone Mac OS. Rămâne sub semnul întrebării dacă alte companii autorizate, precum Mo- torola și IBM, vor putea să licentieze în continuare sistemul de operare Mac OS. http://www8.zdnet.com/pcwee k/news/0901/0Smumax.html Upgrade IBM si Novell IBM si Novett au anuntat o cam- panie promotionala prin care vor oferi propriilor clienţi solutii pen- tru Internet și pentru intranet-uri prin care se pot economisi sume importante de bani. Fiecare client care a cumpărat IBM PC Server 707 sau PC Server 330 cu un minim de 25 de licenţe utilizator Intranet- Ware va primi gratuit un IBM PC 300GL (cu procesor Pentium MMX la 166MHx, 32 MB RAM și 2,5 GB disc hard) și alte 25 de licenţe up- grade utilizator IntranetWare. Aceasta campanie va lua sfârșit pe data de 31 decembrie 1997. bttp:/hvww.novell.comlpress/a rchive/1997/08/pr97526.html 118 BYTE România Comunicatii Internet si telefonia mobila ORACLE CORP. ȘI UNWIRED PLANET au werk processes, | ceo mca anctanection of BaterCiffice mate ay work Li | cercet. anunţat de curând că serverul uni- versal de mesagerie Oracle InterOf- fice(tm) va suporta echipamentele HDML (Handheld Device Markup Language). Acest lucru va permite multor tipuri de telefoane mobile ce operează cu standardele digitale (GSM, CDPD, CDMA) să aibă acces nelimitat la aplicaţiile e-mail și groupware de oriunde și oricând. Astfel, cu ajutorul serverului Ora- cle InterOffice si al revolutionaru- lui browser UP Browser incorporat in telefoanele mobile, informatiile de pe orice server Web vor putea fi accesate instantaneu de pe mobi- lele profesionale. http://www.oracle.com|corpora te/press/bhtml/PR090397cc.html Digital PCS va avea e- mail CELLULAR ONE, lider în industria co- municatiilor radio, a anuntat ca va incorpora noi facilitati in serviciul Digital PCS. Clientii Digital PCS cu optiuni PCS Paging vor putea pri- mi scurte mesaje electronice prin propriile telefoane PCS. Mesajele pot fi de 140 de caractere, inclu- SEPTEMBRIE 1997 zând subiectul mesajului și numele expeditorului. Pentru a putea găsi un client Digital PCS, mesajul tre- buie trimisvia Internet folosind for- matul (numărul telefonului din 10 cifre) Qpaging.cellone-sf.com. Ast- fel, clienţii vor putea primi mesaje și voice mail-uri pentru 6,99$ pe lună. bttp://www.att.comlpress/099 7/970903.pca.html Sidekick 98 si agendele electronice STARFISH SOFTWARE INC. a anuntat luni 8 septembrie ca va lansa ultima ver- siune a PIM-ului (Personal Infor- mation Manager), Sidekick 98, cu facilitati importante ce suporta transferul de date catre agendele electronice. Sidekick 98 permite utilizatorilor să exporte calendare. și date rolodex către agendele elec- “tronice ce rulează pe platformele Microsoft Windows CE 2.0, cele din familia 3COM Palm Pilot și noile Rolodex Electronics REX. De aseme- nea, Sidekick 98 a fost extins să suporte importarea de date și cu ajutorul altor softuri de adminis- trare a informațiilor personale. Noi wizard-uri ajută utilizatorii să importe rapid date din Microsoft Outlook 97, Lotus Organizer 97, Microsoft Shedule+ 7.0, Symatec Act! 3.06, baze de date și fișiere Excel. Sidekick poate fi procurat de pe situl companiei la preţul de 49,95$. Utilizatorii mai vechi ai lui Sidekick pot obține versiunea up- grade la preţul de 39,95$, iar pen- tru clienții care au cumpărat Side- kick 97 în ultimele 60 de zile există versiunea upgrade gratuită. http://www.techweb.com /wire/news/1997/09/0908 sidekick. html Portabile mobile la IBM si Panasonic IBM si PANASONIC se pregatesc pen- tru lansarea unor echipamente prin care să elimine legătura dintre uti- lizatorii de notebook-uri și linia telefonică. Echipamentul IBM Cordless Computer Connector lansat marţi 9 septembrie, a fost proiectat pentru utilizatorii ce vor libertatea de comunicare, dar nu la prețurile ridicate oferite de telefo- nia celulară. Noul produs poate fi procurat la prețul cu amănuntul de 209$ sau la 199$, preţul străzii. De asemenea, echipamentul Panasonic Cordless Data Link programat spre lansare pentru luna septembrie, va fi lansat în octombrie. Preţul cu amănuntul al acestui produs va fi de 199$. Echipamentele, dezvoltate în comun de către cele două com- panii vor transmite date la o frec- venta radio de 900 MHZ, similară spesbeAs îi dă Cordless Computer Connection | i-o premia tibie ea : we Bt aries th ast hse setae jie iv pt Asta cu telefoanele mobile. Echipa- mentele au fost proiectate pentru a recepționa mesaje de la o distanţă de 200 picioare. Echipamentul Panasonic poate lucra, de aseme- nea, cu modemuri de 28,8 Kpbs. Ambele echipamente sunt dotate cu baterii de 2 ore. bttp://www.techweb.comlwire /news/1997/09/0909ibm.himl Sisteme backup pentru Win 98 SEAGATE SOFTWARE, lider in furnizarea de soluții pentru reţele și de stocare a datelor, a anunţat noua genera- ţie de utilitare de refacere după dezastre și de arhivare (stocare) a datelor, produse ce vor rula sub noua platformă Windows 98. Utili- tarele backup pentru Windows 98 includ câteva tehnologii cheie îmbunătățite. Utilitarul Emergency Recovery permite utilizatorilor DN Es. SF Seagete sevice ven, xeon News or torente barat i pei refac BOLI IB repornirea sistemului de operare si refacerea completa a ultimelor COMTEK EXPOSITIONS va invita la: CeRE Computers and Electronics Romanian Fair ş ÎS Ele trance, eu alede i E det Mabieați dim 300 age i Ediţia a 7- Complexul ROMAERO Băneasa 12 - 16 mai 1998 CU PARTICIPAREA: MI A fi wrormx® ORACLE: SPRINT BAsC ae INFRO & oe COMPAQ E sia Pitney Bowes =e ue Tul: pVision Line COMPUTER SOLUTIONS e SILQir comgte PRINTROND( The Printer Garipany EXACT 1 SOFTWARE @ Sun oe WORLD O' GAMES 4% System PLUS mieresystems Network Computing K TECH Z EC ) nformatiea Secolului XX NCR AMENOR Newer comet (CD) see a PHILIPS | Sere = £ a Q'NET TOTAL _ Technologies ARTS secronic FLAMINGO Mrexev ASTI CONTROL COMPUTERS d LONGSHINE ROMSYM DATA SRL EI Autodesk. Oia ROMTRONIC ALLTROM — Po d MIB WeSC FULLMARK BASF GENESYS @ Bay Networks GEO STRATEGIES BNW Systems LR | Ca 2 HEWLETT — (FĂ PACKARD COMPUSOFI Verbatim Data Life Plus FAST 2000 pa BENILEY “HYUNDAI e e ane | TEM RADCOM sim ris ie SiliconGraphics f pa de CL [NORMAN] B siticon PRODUCTON dee we = =} SOWAH WIZROM ceri pup a | CRESS ROMTEAM SOL. FOCUS WYSE Computerland SPECTRUM i Pentru Norma sunati acum la tel./ fax : 230.62.81; 230.12.53 Ce-i nou Știri și noutăţi de ultimă oră PREZENTARE" bttp://www.minolta.com Minolta Color Line n lumea de astăzi , în mediul de afaceri, firmele trebuie să facă faţă li să se adapteze cât mai rapid si mai eficient la schimbări. lată de ce, capacitatea de comunicare a devenit un factor esențial in succesul unei afaceri. Consecința acestui fapt este pătrunderea culorii din ce în ce mai mult în corespondenţa de afaceri a firmelor, ca modalitate de îmbunătăţire a imaginii documentelor, cu impact direct asupra capacităţii de comunicare. Pe de altă parte, există domenii tradiţionale care folosesc de mai mult timp culorile, ca un mijloc esenţial de exprimare pentru natura activităţii lor, cum ar fi agenţiile de publicitate, studiourile de creaţie, mediile științifice. Cei care activează în aceste domenii au devenit utilizatori avizaţi şi exigenţi ai dispozitivelor de prelucrare a culorilor. Plecând de la aceste realităţi și ținând seama de tendinţele pieţei, Minolta a lansat sistemul Color Line care este un sistem de achizi- ţie , prelucrare și tipărire a informaţiei color. Achiziţia de imagine (captarea unei imagini, digitizarea și transmiterea ei în computer pentru prelucrarea ulterioară) se poate face cu ajutorul aparatelor foto digitale Minolta RD1 75 sau Dimage V, sau prin scanarea filmelor (mediilor transparente) cu ajutorul scanerului de filme QuickScan PLUS. De asemenea, se pot scana imagini tipărite de la geamul de originale al copiatorului color MINOLTA CF900, dotat cuinterfata pentru calculator: Color Serverul EFI Fiery. Prelucrarea informaţiei color se face în computer cu ajutorul unor programe specializate în grafică, de tipul procesor de imagine (Adobe Pho- toshop, Corel Draw...), sau tehnoredactare computerizată (DTP) cum ar fi PageMaker, Ventura, etc. Partea de tipărire a liniei color este formata din sistemul copiator CF900 si Color Serverul EFI Fiery. Acest sistem poate să tipărească, dar poate săfacă și achizi- ţie de imagine, așa cum s-a arătat mai sus. — Mircea Sabău 120 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 salvări direct de pe bandă. În vechile versiuni repornirea sistemului se făcea manual reinstalând sistemul de operare pentru a putea funcţi- ona softul de backup și a permite utilizatorilor să recupereze datele. http://www.seagate.com/corp/ vpr/news/releases/win98.shtml Statii de lucru HP intre statiile grafice Unix si NT HP isi lanseaza ultimul atac im- potriva pieţei de staţii de lucru grafice Windows NT prin introduce- rea unei noi tehnologii grafice care acoperă golul dintre Unix și NT. Conform surselor, HPva introduce la mijlocul lunii septembrie noi stații de lucru bazate pe Pentium! ce vor include subsistemele grafice HPVisualise fx. Visualise fx, o soluţie Unix înainte de aceasta lansare, va apărea în trei variante: Visualise fx2, fx4, și fx6. Prin standardizarea hardului pentru platformele Unix și NT, HP va putea reduce costurile de distribuție și de producere, iar prin introducerea pe piaţă în 1999 a cipului Merced, un proiect comun al companiilor Intel și HP, compa- nia va putea vinde același produs ambelor grupuri de utilizatori. http://www.infoworld.com /cgi-bin/displayStory.pl?97095 .wvisual. btm Competitie intre Compag si HP Doi dintre liderii mondiali în indus- tria calculatoarelor, HP și CoMPAG, au anunţat preţuri surprinzător de convenabile la noile produse. HP a făcut cunoscută noua linie de staţii de lucru numite Kayak, bazate pe procesoare Intel Pentium II si Win- dows NT 4.0, produse ce vor fi lan- sate în următoarea lună la preţuri cuprinse între 2.250$ și 17.760$. Între timp, Compaq a anunţat noile Deskpro 5100 care se evaluează la cel puţin 3.500$, aceste sisteme oferind facilități grafice 2D și 3D. De asemenea, HP va include în Kayak XW propriul subsistem gra- fic Visualize fx4, destinat aplicatii- lor 3D sub Windows NT 4.0. in mod normal, clientii nu au decat de pro- fitat de pe urma acestei taioase competitii. http://www8.zdnet.com/pcwee k/news/0908/09ework. html 3Com ofera solutii pentru conferinte 3Com Corporation, lider in furniza- rea de solutii eficiente pentru retele, a anunţat sâmbătă 5 septembrie faptul că a fost selecționată de către Financial Technology Expo și World Conference să ofere servicii com- plete pentru conferinţa anuală ce va avea loc la New York în perioa- da 10-12 septembrie. 3Com a pro- iectat arhitectura reţelei și va superviza instalarea și operaţiile de reţea în timpul celor 3 zile de expo- ziţie, zile în care sevor prezenta noi produse și tehnologii pentru bănci, companii de asigurări și industria furnizoare de servicii de securitate. Performanţele ridicate ale reţelei 3Com vor permite planificarea completă a expozițiilor, discursu- rilor și a evenimentelor speciale și, de asemenea, va oferi acces Inter- net pentru cel puţin 175 de partici- panţi reprezentanţi a companiilor din întreaga lume. http://www.businesswire.com|/ cgi-bin/ts_headline.sh? /today/467679 O noua scama in Internet Explorer O noua scama de securitate a fost descoperită în MICROSOFT INTERNET EXPLORER 4.0. Scama permite anu- mitor programe de pe siturile Web să suprascrie fișierele de pe hardu- rile utilizatorilor. Aceștia își pot pro- teja propriile fișiere de aceasta sca- ma dezactivând facilităţile Java din browserul Internet Explorer. Nu pot fi atacate fișierele autoexec.bat și Știri și noutăţi de ultimă oră | Ce-i nou cele executabile (*.exe). Scama va fi înlăturată o dată cu versiunea finală a lui IE 4.0, progra- mată spre lansare pe data de 30 septembrie, au doar sub Windows95 și nu funcționează pe plat- formele Mac și Win 3.1. Încă nua fost testată pe Windows NT. Informaţii detaliate despre această eroare se pot găsi la adresa web.mit.edu/twm Iwww/expbug2. http://www.techweb.com|/wire/news/1997 /09/0905bugs.html Lotus Go Server întârzie Oscamă de securitate apărută în versiunile Domi- NO Go WEBSERVER și DOMINO Go WEBSERVER PRO RELEASE 4.6 a întârziat vânzarea platformei de dezvoltare Web cu două săptămâni. Planificat Go Webserver Pro Everything you need to design, build and launch your Web site yar. paeioga, (atysGtonans: (ie Wahrorren fre-comibess!tieypeseot hve sabat 0: ctg i 3 Sam neste, ne gek everthing pa: neo. open Ptetac 141 Spesat! and: ttipetțazeată y. at2 tre, (Zeev e A odtstaneaa: decât cea a unui timbru poștal. Obţinând o creștere în viteză de 40 de procente față de pre- decesorul său de 166 MHz, cipul consumă numai 3,4 watti pentru modelul de 200 MHz și 3,9 waţi pentru cel de 233 MHz. Acest lucru va prelungi durata de viaţă a bateriilor și va preveni calcu- latoarele de o încălzire excesivă. http://www8.zdnet.com/pcweek/news/090 8/09atill.btml Portabile Sosesc portabilele Tillamook Bateriile de lungă durată și ecranele mari vor însoţi noile notebook-uri echipate cu procesorul companiei INTEL TILLAMOOK LA 233 MHz. Firme ca IBM, Toshiba America Information Systems Inc., NEC Computer Systems, Dell Computer si alti distribuitori vor anunta in curand noile note- book-uri bazate pe procesoarele Intel 200 MHz si Tillamook la 233 MHz. Ultima generatie de notebook-uri IBM ThinkPad 770 va fi disponi- bilă în trei modele, cel mai nou produs din această serie fiind evaluat la 7.000$ și fiind echipat cu procesor Intel Pentium MMX la 233MHz, disc hard de 5,1 GB, ecran de 14,1" si Windows NT. Cântărind mai puţin de 2,764 kg, modelul 770 va fi echipat cu baterii având durata de 3,5 ore față de cele actuale de 1,5 ore. Toate cele trei. modele vor fi disponibile la sfârșitul lunii. De asemenea, Toshiba va anunța curând noile mo- dele Tecra 750CDT echipate cu procesoare la 233 MHz, facilităţi cache 512 KB L2, ecran 13,3" XGA, 32 MB RAM, disc hard de 4,7 GB, o camera video in miniatura pentru videoconferinte sau scanari si optional unitate DVD-ROM. Pretul noilor mo- dele incepe de la 6.799 $. Si aceste modele vor fi echipate cu baterii de 3,5 ore si vor fi disponi- bile la sfârșitul lunii. Totuși, unii producători nu au acceptat noile procesoare Tillamook, ei ne- fiind siguri de performanţele acestora. http://www8.zdnet.com/pcweek/news/090 1/0Setill. html Digital incorporeaza Tillamook Dicitat Equipment Corporation a anuntat luni 8 septembrie ca va suporta noile procesoare Intel Pentium MMX pentru mobile, la 200MHz si 233MHz. Procesoarele cunoscute sub numele de cod Tillamook vor fi încorporate în întreaga gamă de notebook-uri HiNote, în special în seria HiNoteVP și în seria HiNote Ultra 2000. Primele pentru data de 8septembrie, serverul va fi lansat pe piaţă abia la 19 septembrie, a afirmat un reprezentant al companiei Lotus. Un pachet de fixare a scamei pentru serverele deja aflate în folosinţă este disponibil începând cu data de 10 septembrie la adresa http://www.lotus.com/. http://www.infoworld.com|/cgi-bin /displayStory.pl?97098.edelay.htm Procesoare | Viteza învinge căldura INTEL a lansat luni 8 septembrie cipul TiLAMOOK, ce furnizează o creștere cu 40% în viteză, la un consum de putere redus cu jumătate. Cântărind 2 îmtetoom home contanta Psearch © teadbuck © support intel. processor e i i “Seen isitore iîn!titel mite & De i ri [E tit Wuridilt rally “2 Eee i Pos a Greatest to upiettiovdtidte —- — usd a — ube 1 target ao =e Ee Chalergs otntbesâa mai puţin de o uncie, noile cipuri Pentium MMx la 200 MHz și 233 MHz au o dimensiune mai mică ao ai of Pe re EVES CINE PE: > MWY EM cee REE eh tA EP ES că Soluția de referință în informatica de gestiune str. gh. manu 3, ap. 4, telefon 650 57 39, 659 54 46, fax 312 37 67 SEPTEMBRIE 1997 BYTE România 121 Ce-i nou Știri și noutăţi de ultimă oră Paz fepieatte 17 197 HiNote In the News| ayy 2000 tai, et age = A aa 7 a i Capri ty ame = Ad hate ie Ree re ADIGE AY: Hist VP eve Aa: RHEE SAY produse de acest gen vor filansate in trimestrul urmator, aceste pro- duse oferind un raport pret/cali- tate foarte avantajos. http://www.digital.com/PRWOOV/ Periferice Sony lanseaza unitati DVD-ROM SERIA DE UNITATILOR DE DISCURI VIDEO DI- GITALE DDU100E va include softuri driver, multimedia și va fi identică în dimensiune și grosime cu cea CD- ROM; spre deosebire de CD, ce poate stoca cel mult 650 MB de informaţie, un DVD poate înma- gazina pana la 4,7 GB. DDU100E poate citi atat DVD-uri cat si CD- ROM-uri și poate trimite semnalul video atât la monitorul unui calcu- lator, cât și la ecranul TV. Noile unități vin împreună cu placa video RealMagic Hollywood PCI a com- paniei Sigma Designs Inc., care decomprima semnalul video MPEG-2 de pe discși îl trimite direct la monitor, trecând peste CPU și placa video SVGA. Unităţile DDU100E vor costa 559$. http://www8.zdnet.com /pcweek/news/0901 /OSedvd.html Lexmark 2030 castiga Imprimanta color cu jet de cerneală Lexmark 2030 a fost considerată de Societatea Proiectanţilor Industri- ali din America și publicaţia Bussi- ness Week ca fiind CEL MAI BINE PROIEC- TAT PRODUS DIN LUME AL ANULUI 1997. Imprimanta face parte din cei 29 de câștigători ai competiţiei Indus- trial Designs Excellence Awards, și a obţinut una din cele patru medalii de aur, la categoria echipament industrial. Asemenea altor impri- mante Lexmark, modelul 2030 are un design futuristic, nu are butoane și este în mod automat activată și operată printr-o fereastra Win- dows. Rezolutia de 600x300 dpi oferă o calitate identică cu cea a imprimantelor laser. http://www.lexmark.com/press /97_press/05-30-97.html Tastaturi romanesti FIRMA HEWLETT-PACKARD LANSEAZA LOCALIZAREA ROMANEASCA A TASTATURILOR si ghidurilor de utilizare pentru PC- uri. Astfel utilizatorii calculatoare- lor HPVectra pot folosi acum supor- tul pentru fonturi romanesti din versiunile Windows 95 si Windows NT 4.0. Versiunea romaneasca de tas- tatură are tastele speciale Windows 95 și permite pornirea calculatoru- lui apăsând tasta „spacebar”. Noul ghid de instalare și utilizare ușure- ază instalarea și întreţinerea sis- temului. În plus, această localizare contribuie la alinierea calculatoarele HP Vectra la reglementările legale privind protecţia consumatorului. http://www.hp.com | i} i as a a1 N a Ser CONSULTANTA WY SONS TOTALSOFT REȚELE & SERVICE PROIECTARS Windows NT, Novell, Unix TRAINING BayNetworks, 3COM, CISCO Calea Dorobanţilor 103-105, sector 1, București Tel/fax: 2302374 2300976 2301020/133 E-mail: totsoft@mb.roknet.ro SOLUȚII INTEGRATE 122 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 PAOPIOIA eoHqnday IS eruguroy napuad ru) addy 7 9240py Or joudd WOoMUsSLN :]leWs OF OT'ZET :XBT Lp'OL'ZEZ TAL V'S SII a Od UN nes TYD9A WSOzUraeJA un od L1afO WIA [-IA 9129 ad [njoad nd gresa oJaonpel o rourjqo 18 erpoummjnur IS OOpIA “BOIȚeI3 ‘orejoeporouya} nyued o10ynd “W109 SUNG TEU 2199 0S€/0096 Nes 00£/0096 USORUȚDEJA I9M0g un izest rjergdum-) ZHINOSE 2] purd Jd Un nes IQIOA YSOPUTIVIA, UN NYUOd SOOOL »| pupd sOUIIGO IS YSOJUIDW4eMog UN WIND IțDApduin5 4 [e19U9D) 1OJNGLYSIC 2389 sura7sÂ$ uopeur.rojuț ugțuturo3y poe1399u[ (Usoșuroeye '1d) gunoaduuy oyergdurno IO)EIISNŢI[+ doysojoyg, $661 $9L6_ J9XEIN95td 2q0py 02. 403e4)Snj1| aqopy $EEE SOS 107EJ9SNI[I 2q0py $661 doys070yd 2q0py snapuad %/0s = "[IQIUOdSIp 17 EA eyseooe pugo RUPWUOL BqUIT] UL aqelis ul otjredsop no gjeuorjeuraquy C'p eoun “ISIOA B] opeisdn op eovenţiqisod pene 104 HensiSorut T10}8Z1]0Q ysojuroevyy Jomog nyuod 10g y» sjoyoed Z no pugdoout ,. „966S ” $0s9 „OI2MIŢOS 9Iezi[e32Ţ IS9UBUIOI ['9'/ SO Sem OIVIISISOIUI Op RIOYOSIG JOVwZI[NN ejusory QURLUOL equUIT] UI oqeiis ul ortjiedsoq opnypouy YSOIuPW Jemog sseigx>40NH Le" ISoUBUIOY ssa1gKXyseng) :N4ju3d %g/ = Ce-i nou Știri și noutăţi de ultimă oră Hârtie foto pentru imprimante HEWLETT-PACKARD COMPANY ȘI EASTMAN KopAk COMPANY au anunţat luni 8 septembrie că vor dezvolta îm- preună o nouă hârtie fotografică pentru cele mai noi tipuri de imprimante HP DeskJet, pentru micile birouri. HP Deluxe Photo Paper va fi distribuită de către HP și folosește tehnologia KODAK Image Enhancement (KIE). Noile imprimante HP DeskJet 720C și HP DeskJet 890C Professional Series vor avea lipit un logo KIE, care va indica faptul că se pot obţine ima- gini grafice color de o înaltă cali- tate dacă se va folosi HP Deluxe Photo Paper. Noua hârtie va fi disponibilă din octombrie la preţul de 14,99$ pentru 20 foi, ce pot fi tipărite pe o singură parte. http://hpec920.external.hp „com /pressrel/sep97 /08sep97f.htm Calitate cu jet de cerneală IMPRIMANTA DIN SERIA DESKJET 720 este primul model al companiei Hewlett- Packard capabil să furnizeze IMAGI- NI DE CALITATE FOTOGRAFICĂ pe orice hâr- tie. La obţinerea acestui rezultat au contribuit două noi tehnologii de la HP. Prima tehnologie se numește PhotoRet II și constă într-un nou cartuș de cerneală color ce permite creșterea numărului de culori per pixel fără să reducă viteza de impri- mare. A doua tehnologie se numește ColorSmart iși calibrează automat ecranul la imprimantă, reușind intensificarea imaginilor de joasă rezoluţie, de genul celor descărcate de pe Internet. Viteza de imprimare este de 4 ppm color și 8 ppm alb- negru. http://www.techweb.com/wire/ news/1997/09/0909inkjet.html Update-ul Adobe illustrator 7.0.1 Proprietarii de Adobe Illustrator 7.0 înregistrați POT SĂ DESCARCE GRATUIT VERSIUNEA 7.0 PENTRU MACINTOSH, iar varianta pentru Windows va fi disponibilă curând. Această aduce- re la zi nu conţine funcții noi ma- jore, dar repară anumite scame și aduce îmbunătăţiri de perfor- manta. Adobe FrameMaker 5.5 pentru Windows, Macintosh si UNIX ADOBE a anunţat apariţia versiunii în Engleză a ADOBE FRAMEMAKER 5.b, FrameMaker+SGML 5.5, Frame- Viewer 5.5si Frame Developer's Kit, precum si versiunea Japoneza a Adobe FrameMaker 5.5 pentru Win- dows, Macintosh si UNIX. Adobe FrameMaker 5.5 este un instrument care ajută companiile să rezolve problema creării unor documente mari și complexe destinate a fi tipărite, sau publicate pe Web. http://www.adobe.com ALR scade preturile ADVANCED Logic RESEARCH, filială a companiei GATEWAY 2000, a anunţat semnificative reduceri de preţuri la seria de servere pentru întreprinderi Revolution și va introduce noi sis- teme workgroup. Serverele ARL Rev- olution 6x6, echipate cu procesoare Intel 200MHz Pentium Proși 512 KB L2 cache, vor costa acum 7.995$, ceea ce înseamnă o reducere de peste 35 de procente. De asemenea, com- pania va lansa noile servere work- group/departament ALR Revolution 2X și ALR Revolution 2XL cu proce- sare duală. Aceste modele vor costa 2.400$ pentru echipamente dotate cu procesoare Pentium Il 233MHxși cache 512KB L2, și 3.500$ pentru sis- temele Pentium Pro 200 MHz cu cache 256 KB L2. http://www.infoworld.com /cgi-bin/displayStory.pl?¢ 970910.walr.hbtm Statii de lucru PC-uri si statii de lucru Diferenta dintre PC-urile desktop și stațiile de lucru a devenit mai mică prin INTRODUCEREA DE CĂTRE COM- PAQ A STAȚIEI DE LUCRU PROFESSIONAL WORKSTATION 5100. Fiecare model al familiei 5100 conţine o tehnologie ce va permite procesarea de seturi diferite de instrucțiuni simultan pe două procesoare Pentium la 266 MHz sau 300 MHz. Printre alte facilități se numără suportul pen- tru până la opt monitoare, grafică 2D sau 3D, CD-ROM 24x și până la 512 MB de RAM. bttp:/hwww.techweb.comlwire/new s/1997/09 /09 10compaq.html M , PENTIUM PRO 5x86, 6x86 IMPRIMANTE HEWLETT ® PACKARD Authorized | Dealer | Authorized | | | Dealer | COMPUTER SYSTEMS Ltd. 124 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 MBLE PC ard Dis CONSUMABILE, InkJet & Laser et C * HEWLETT PACKAF *CANON *E EAU Oe Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 ; +40-1-6373653 ; +40-1-6374615 ; +40-1-6374665 ; O cafea vă rog, sisăfie Java ste un lucru bine cunoscut că ploile excesive în America de Sudvor influenţa în mod serios preţul boabelor de cafea, în lunile viitore, în SUA. Piaţa bunurilor de larg consum lucrează într-un mod miste- rios. Cu toate că noile recolte nu au fost încă nici măcar plantate, simpla suspiciune privind vremea nefavorabilă provoacă fiori în rândul brokerilor. Şi atunci, când ei au emoții, noi, publicul, rămânem de-a drep- tul înghețaţi, gândindu-ne că urmează o nouă mărire a preţurilor. De câteva săp- tămâni, preţul la cafeaua boabe urcă con- siderabil, şi se presupune că această tendin- ță se va păstra în viitorul apropiat. Ne-am putea aștepta, în mod normal, ca lumea să bea mai puţină cafea, dar cererea de cafea, la o marjă mică de creştere a preţului, pare să fie puţin elastică. Deci am putea să ne lăsăm de fumat, să mai renunțăm [a dis- tractii, dar cât timp nu trebuie să luăm cre- dit pe casă, ca să bem cafea, o creştere redusă nu ne va împiedica s-o bem. Probabil, acesta este şi motivul pentru care continuăm să sperăm că va exista un standard Pure Java, şi mai credem că efor- turile făcute de Microsoft, pentru a detur- na străduinţele celor care fac standardele Pure Java, nu vor avea, până la urmă, suc- ces. Nu ştiu dacă Sun ar fi avut mai mult noroc, numind limbajul altfel decât Java şi Java Beans (pentru a face clar că nu este doar o greșeală), dar cu siguranță Sun, sau orice altă firmă din domeniul calcula- toarelor, ar fi avut de-a face cu aroganța Microsoft, atâta timp cât Microsoft este prezent în acel segment de piaţă şi se simte amenințat de noul venit. În ciuda faptului că deţine peste 30% din piaţa de sisteme, UNIX nu este un standard unic, pentru cei care doresc să-l utilizeze. Unix este sistemul de operare cu cel mai mare număr de personalizări de pe piață şi, cu excepţia numelui, comun, variantele au diferenţe majore. Deci, nu trebuie să ne surprindă că un program de pe HP UNIX nu se execută sub versiunea Unix de la Sun, fără să mai zicem ceva de versiunea Unix www.agora.ro/byte/ proprie IBM, numita AIX. Trebuie sa fim multumiti de faptul că Microsoft n-a avut niciodată ideea de a pătrunde pe piața Unix, cu o variantă proprie. Ani de-a rândul, cei implicaţi în această ceremonie, au încer- cat să creeze un standard general acceptat pentru Unix şi efortul lor a eşuat ani de-a rândul. Apariţia Internet-ului a creat totuși posi- bilități noi şi, în sfârşit, a trebuit făcut ceva pentru ca această situaţie de Turn Babel să se termine. Pe lângă UNIX, avem Win- dows, OS/2, Mac si o multime de alte sis- teme. Partea trista este ca fiecare dintre SO menţionate are anumite calități pe lângă deficienţe și nu comunică între ele. Atunci când rulează pe echipamente proprii, lucrul este de înţeles, dar frustrarea atinge cote superioare atunci când se execută pe ace- leaşi tipuri de echipamente şi sistemul de operare nu vede existenţa celuilalt sistem. Internetul este prezent de peste 25 de ani, dar confruntarea lui cu lumea reală a pu- tut avea loc doar de patru, cinci ani. Net a pornit ca reţea pentru lumea întreagă, de către Guvernul American, pentru conecta- rea militarilor şi universităţilor din întrea- ga lume. Cu toate că era importantă încă din prima zi a existenţei sale, adevărata semnificaţie s-a arătat doar când orice lonel din lume a început s-o folosească pentru comunicare zilnică. În momentul de față, peste 60 de milioane de calculatoare din întreaga lume sunt conectate la Net, şi numărul lor creşte în fiecare minut. Inter- net conectează tot felul de echipamente hardware care folosesc tot felul de sisteme de operare și comunicarea este posibilă datorită unor standarde utilizate. Este un lucru cunoscut că, Microsoft ar dori ca şi restul lumii să utilizeze produsele lui, și indiferent cât de mult încearcă să ne con- vingă că chiar fac acest lucru, realitatea este diferită. În ciuda multitudinii de sisteme de operare şi configuratiilor hard utilizate pe Net, comunicarea este posibilă folosind un standard, numit browser. Este un lucru drept să avem mai multe din acestea, cele mai populare fiind Netscape şi Microsoft SEPTEMBRIE 1997 BYTE România De Harrison Forbes Explorer, dar ceea ce este remarcabil la aceste navigatoare este că, până la urmă, indiferent cine i-a făcut sau ce nume poartă, ele îndeplinesc aceeași funcție şi oferă ace- leasi rezultate. Acum câţiva ani, Sun a apărut cu un proiect care a eșuat la început, proiectul Java. Definit ca un limbaj script, a apărut ca limbaj pentru Internet, și va trebui să reali- zeze visul tuturor, conlucrarea. În foarte puţine cuvinte, scopul Java este să permită ca aplicaţiile să fie disponibile şi să se exe- cute sub orice sistem de operare, sau ideea de a „scrie o dată şi executa oriunde“, aşa cum le place să spună cei din lumea calcu- latoarelor. Pentru a îndeplini această sarcină, orice sistem de operare, care va rula Java, va avea aşa numita Mașină Virtuală, va permite compilare şi va executa produsul final în browser. Din întâmplare, azi, oricine are browser cu facilități Java, are posibilitatea de a aduce de pe situl Corel versiunea beta de la Word Perfect, scrisă în Java. Utilizatorii WARP, de la ultima ver- siune încoace, fost Merlin acum un an, dispun de un sistem de operare care are facilități Java. Pe la sfârșitul acestui an, Word Perfect Suite va avea facilități Java și Lotus va avea versiunea Smart Suite, com- pusă din appleturi (Kona). Toţi utilizatorii care au sisteme de operare cu facilități Java, vor putea executa aceeași aplicaţie, indife- rent de SO şi mai mult, aceiaşi utilizatori vor putea să scrie şi să citească aceleași fişi- ere, fără a fi nevoie de conversii între siste- me. Partea hardware şi sistemul de operare îşi vor pierde importanţa. Poate, va fi mai puţin lucru pentru programatori, deoarece nu vor mai trebui să facă mutări de aplicaţii, de pe un sistem pe altul și sperăm că acest efort inutil va fi folosit mai bine. Microsoft, aşa cum face de ani de zile, s-a simţit obligat să prezinte propria vesiune de Java. Aceasta se numeşte ActiveX şi, pen- tru cei cu vedere slabă, realizează aceleaşi funcţii ca şi Java. S-ar putea spune că este un mediu care oferă posibilitatea pentru programatori să scrie o dată şi să execute programul pe orice calculator. Atât Ac- E25 Forbes O cafea vă rog, și sa fie Java tiveX cât şi Java se execută în browsere şi oferă componente pentru aplicaţii Internet şi intranet. Argumentele aduse de Micro- soft par puternice: „de ca să utilizați Java, când noi facem acelaşi lucru?“. Problema este că asemănările între cele două tehno- logii se opresc aici. În timp ce ActiveX este realizat special pentru Windows 95 şi Windows NT, Java este în mod inerent independent de sis- temul de operare. Şi acest lucru este esenţial pentru înțelegerea implicaţiilor pe care le are fiecare din aceste tehnologii în infor- matică. ActiveX este compilat special pen- tru mediul Windows şi este realizat cu unelte de dezvoltare bazate pe Windows, Microsoft Visual C+ + şi Visual Basic 5.0. Un obiect ActiveX care ajunge într-un browser este compilat şi gata de execuţie şi va rămâne aşa pe sistemul pregătit şi pen- tru alte aplicaţii. Dacă unii găsesc această facilitate ca fiind atractivă, majoritatea po- pulaţiei, care înţelege semnificaţia acestui lucru, nu este fericită de loc în această situ- aţie. Controalele ActiveX pot interacționa cu alte programe şi date stocate la client. Pentru a aminti doar un exemplu, un con- trol ActiveX poate extrage şi instala pe sis- temul client actualizări pentru versiunea beta de la Memphis, succesorul lui Win- dows 95. Astfel, ActiveX poate deveni o tehnologie foarte distructivă, deoarece acționează fără controlul din partea uti- lizatorului şi poate schimba configuraţia sistemului de operare. Controalele pot fi utilizate şi la servere de aplicaţii prin mode- lul DCOM (Distributed Common Object Model) de la Microsoft. La celălalt capăt al spectrului, Java este un limbaj interpretat. Atunci când se creea- ză o aplicaţie Java, ea se scrie în limbajul Java şi se compilează în pseudo-cod şi nu cod maşină. Când este lansat, codul Java este compilat pentru a fi executat de Mașina Virtuală pe un sistem client. Fiecare sis- tem de operare are o Maşină Virtuală pro- prie, scrisă şi optimizată pentru el. Ca o con- secinţă directă, aplicaţiile scrise pentru Java trebuie să se execute fără modificări pe orice platformă, inclusiv servere, pentru care s-a dezvoltat o Maşină Virtuală. Ma- şina Virtuală se transformă într-un fel de buffer între codul Java și sistemul de opera- re. Pentru moment, dezavantajul indepen- dentei de platformă este că elemente stan- dard de interfaţă, ca butoanele şi barele de defilare, nu sunt disponibile pentru apli- caţii Java şi trebuie oferite separat. Dar majoritatea aplicaţiilor GUI Java sunt scrise cu ajutorul AWT (Abstract Window Tool) de la Sun, care face parte din setul de unelte de dezvoltare Java şi firma încearcă să ofere mai mult din modul de prezentare şi func- ţionare al sistemului local prin biblioteci de clase: Java Class Libraries. Şi, în scurt timp, acest neajuns va deveni o amintire. Dar, din nou, pare că suferim de amnezie și uităm că lui Microsoft i-au trebuit destul de mulți ani pentru a aduce Windows într-un stadiu semi-decent. Azi, la zece ani după prima lansare, mai trebuie să ne luptăm cu el. Şi, dacă acesta nu este un argument suficient pentru răbdare, trebuie să fac apel la cei grei: nici Roma n-a fost făcută într-o sin- gură zi. Pentru ca Java să reuşească să-și atingă scopul de a unifica sistemele de operare, toţi proiectanţii trebuie să îndeplinească o condiţie: să utilizeze Java pur, adică un sin- gur standard de limbaj. Amintesc doar că Sun încearcă să-l păstreze pur şi procesul este destul de dificil. Desigur, aşa cum l-a scris Sun, Java nu este perfect şi apar îm- bunătăţiri. Oricine a dorit însă să facă schimbări, trebuia să trimită aceste schim- bări la Sun, care, la rândul lui, a inclus mo- Foarte bine! SP Succes! |. PRIETENII RĂMÂN PRIETENI Sunteţi abonat la PC Report? Ati ales cea mai bună soluție pentru a fi la curent cu ultimele noutăți în Piz domeniu. Pentru a vă informa și a învăța. Pentru a fi pregătit pentru miine. Încercați să convingeţi un prieten/prietenă, care nu are încă un abonament, de avantajele care rezultă în urma încheierii unui abonament (preț de cost mai scăzut, livrare sigură, înlăturarea efectelor inflaționiste, participarea la tragerile la sorţi, la tombolele organizate de editură) și veți primi cadou unul dintre CD-urile alăturate. Adresa: Cod poștal/Localitate: Numele: se abonează la PC Report în următoarele 30 de zile de la expedierea acestui talon, vă rog să-mi trimiteţi drept cadou CD-ul ....... 126 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 O cafea vă rog, și sa fie Java Forbes dificările şi le-a distribuit la toți cei care deţin licenţă. Aceştia trebuiau să distribuie codul la beneficiarii lor, astfel încât modi- ficările să apară peste tot, simultan. Oricât de dureros este procesul, este singura modalitate de a avea un Java pur şi le a evita eşecul cunoscut la Unix. Oricine se abate de la această cale îşi va pierde licența obţinută de la Sun și se elimină singur. Acum câteva săptămâni, iniţiativa Pure Java a câştigat un sens nou în momentul în care Lotus Developement s-a alăturat cu noua versiune Smart Suite, care are numele de cod Kona și care va fi 100% Pure Java. O dată ce Lotus s-a alăturat, în sfârşit, clubu- lui mulți, oamenii au început să fie îngrijo- rați. Prin mulți oameni înţeleg, desigur, Microsoft. Chiar în ziua imediat următoare celei în care Lotus Development a anunţat că se alătură iniţiativei de dezvoltare Pure Java, Bill Gates, cu „farmecul“ lui obişnuit a trebuit să intre din nou în istorie, numind inițiativa Sun de 100% Pure Java, „cel mai mic multiplu comun“ al informaticii. „Cel mai mic“ multiplu comun, poate, căci cine poate fi specialist mai bun în soluţii de nivelul cel mai redus decât șeful firmei cu atitudinea cea mai simplistă din lumea tehnicii de calcul. Ce este important este „numitorul comun“ și asta contează. Cuvântarea lui Gates este totuşi o piedică nouă, în calea realizării unificării comu- nităţii celor care dezvoltă soft, deoarece arată că Microsoft va urma, așa cum îi este obiceiul, o altă cale. Şi trebuie să urmeze altă cale, deoarece Java este o amenințare reală pentru imperiul lui. Bill Gates va reuşi, atât cât putem întrezări viitorul, să anihileze efortul DOJ (departamentului justiţiei) de a-i limita monopolul, dar nu va putea să stopeze avalanșa creată de Java, care va rea- liza exact același lucru. Java nu depinde de Windows, şi aceeaşi aplicaţie Java se va putea executa atât sub Windows cât şi sub OS/2 sau Unix. Şi va fi o lume trăznet, aceea în care aceeași aplicaţie de producţie va rula la fel de uşor sub NT sau Unix. Mă întreb ce penetraţie va realiza NT într-o lume în care costurile de dezvoltare soft vor fi ace- leaşi, indiferent de platformă? Mă întreb ce rată a succesului va avea NT în înlocuirea unor sisteme de operare care oferă toate facilităţile pe care NT speră să le ofere? Deci, dacă Bill Gates are de luptat, atunci acum este momentul să lupte şi așa îl cunoaştem nu se va da înapoi de la nimic. Şi deoarece răul şi mizeria vin totdeauna împreună, acum câteva săptămâni Infor- mation Week a publicat un articol menit să termine într-adevăr cu Java. Cel puţin asta încerca. Argumentul era că Java este nou, este lent şi nu va ajunge să fie notoriu, aşa cum este Windows și ActiveX. Ar putea să fie şi elemente reale în afirmaţiile din arti- col. ActiveX este bazat pe Windows, are o mulțime de unelte de dezvoltare care s-au impus și poate fi utilizat de oricine. Reali- tatea este că toate companiile noi lansate se orientează spre Java şi lumea proiectanţilor de soft a ajuns să-şi dea seama că Microsoft nu trebuie să fie singura alternativă. Un autor stimat de la Information Week, Stephan Manesa publicat un articol despre viitorul pentru Java, bazat pe cunoştinţele lui despre „p“, o încercare de acum câţiva ani de unificare a tuturor sistemelor de operare existente pe piaţa anilor şapte- zeci. Succesul avut de „p“ este un lucru despre care nu merită să vorbim. Majori- tatea oamenilor de azi nu au nici cea mai vagă idee despre ce era „p“. Dar, cu tot respectul pentru Stephen Manes, cred că îi scapă subiectul. Atunci când a fost conceput „P“, în anii şaptezeci, lumea calculatoarelor nu era cea de azi. Mare parte a omenirii nici nu ştia de existenţa ei. Era o lume rezervată doar „membrilor“, o lume tehnică şi a celor UPS-urile din gama Best 510 sunt de tip "advanced line interactive” şi sunt special gândite pentru protecția tuturor tipurilor de reţele. Apelaţi deci la Best Power pentru rezolvarea problemelor datorate rețelei de alimentare. Best 510 de 600VA până la 2000 VA O reţea de alimentare instabilă poate duce la distrugerea tuturor fişierelor de pe un server de reţea, transmisia defectuoasă a datelor, defectarea prematură a componentelor şi multe altele. Produsele Best Power rezolvă aceste probleme. Ele filtrează tensiunea de alimentare înainte ca aceasta să ajungă la rețeaua dumneavoastră, ceea ce ar reduce rata de cădere a computerelor şi rețelei cu până la 80%. Dacă apare o pană de curent, ele oferă alimentare de siguranță pentru oprirea corectă a sistemului. i pr og wg Best Power Distribuitor autorizat: GENESYS SRL Str. Ştefan Furtună 169, sect. 6, Bucureşti 77171 Tel.: (01) 638.49.44; Fax: (01) 220.33.95 Internet:http//www.genesys.ro E-mail: sales@genesys.ro SEPTEMBRIE 1997 BYTE Romania 127 Forbes care dispuneau de bani mulţi, pentru a avea acces. Azi, această lume dispune de bani mai mulţi ca niciodată, dar banii investiţi provin de la o mulțime de participanţi mai mici, milioane de participanţi mărunți şi nu de la câţiva giganți care investesc foarte mult, ast- fel că raportul de forţe s-a schimbat. În anii şaptezeci, nu exista înelegerea pentru unificarea sistemelor de operare, şi în afara câtorva vizionari care înțelegeau fenome- nul, restul comunităţii nu pricepea sau nu-i păsa. Stephan poate avea ideile proprii, Info- world poate încerca să speculeze, dar reali- tatea zilnică este mai puternică. Desigur, cei interesaţi în eşecul Java vor încerca să deturneze eforturile care doresc succesul şi este un element existent, chiar dacă nu ne place. Dar bănuiesc că am învăţat multe din trecut. În plus, azi se investesc bani mulţi în Java şi nu cred că ne putem permite să-i pierdem. Este un lucru dovedit că tehnologia de vârf a pierdut de obicei în confruntarea cu mediocritatea, un exemplu clasic putând fi Mac fata de Intel, dar în cazul Java nu este vorba de revoluţie, şi în stadiul actual acesta s-ar putea să fie chiar cu un pas în urmă față de ActiveX. Singurul avantaj, oferit de Java pentru utilizatori, este că va unifica sistemele de operare si va duce la economii imense pentru beneficiari, în ceea ce priveşte cheltuielile de achiziţie soft şi întreţinere programe, nemaivorbind de faptul că este limbajul acceptat pentru Internet, rețeaua mondială cu peste şai- . zeci de milioane de utilizatori. S-ar putea ca lui Microsoft să nu-i placă, dar IBM este total dedicat şi a cheltuit foarte O cafea vă rog, și sa fie Java mulţi bani pentru această tehnologie. Chel- tuind bani şi implementând, IBM a dove- dit avantajele ei. Dacă OS/2 s-a dovedit un eșec comercial, s-ar putea transforma în câştigător real numai şi datorită faptului că a fost primul sistem de operare existent care oferea facilitățile Java înglobate şi a arătat lumii ceea ce se poate face cu Java. A fost catalizatorul care a forţat Microsoft să cumpere licenţa Java şi să-i urmărească atent dezvoltările, în ciuda faptului că încearcă să termine cu el folosind toate mijloacele. Încă o dată, Microsoft cheltu- ieşte bani pentru a încerca să distrugă ceva bun, atunci când ar putea contribui la suc- ces. Nu înțeleg motivaţia, deoarece Java i-ar ajuta şi pe ei. Nu trebuie să ai monopol pe piață pentru a avea succes. Dar Bill Gates poate să aibă propria viziune despre lume şi dacă doreşte ca aceasta să fie singura, are tot dreptul. Nelson Rockefeller a fost şi el unic, dar a fost oare cu adevărat fericit în ultimii săi ani? IBM, printr-o iniţiativă care a primit puţină publicitate, numită Solution Frame- work (cu numele de cod San Francisco, şi despre care în mod nostim nu am auzit, cu toate că frecventez mult lumea IBM și am auzit mult de proiectul San Francisco) are în plan livrarea unui set comun de module de aplicaţii (ca formulare pentru benefi- ciari, calculul taxelor, convezsii valutare) care pot fi adaptate de către furnizorii de software pentru ramurile industriale speci- fice beneficiarilor. Ca răspuns, Microsoft lansează inițiati- va de Arhitectură ActiveX, ţintind, în primul rând, industria de comercializare cu amănuntul. El va dezvolta controale care vor lega aplicaţiile de afaceri ale comer- ciantilor şi distribuitorilor cu furnizorii, pe Net. Sunt avute în vedere firme ca Boston Market, Burger King, Wal-Mart şi restau- rantele care aparţin de PepsiCo: Pizza Hut, Taco Bell si KFC. Majoritatea utilizatorilor nu se intreaba, care tehnologie este mai bună, ci ce se adop- tă. Şi sentimentul general este că se preferă Microsoft. Se pare că se obţin rezultatele de pe urma cheltuielilor de reclamă făcute de Bill Gates. Marriott International Inc. un lant de hoteluri din SUA este unul din cei care au adoptat devreme tehnologia Microsoft. Cu toate acestea, vicepresedintele pentru vanzari interactive, de la aceasta firma recunoaste ca solutia nu este definitiva si ca probabil peste cinci ani vor căuta din nou dacă există alte soluţii alternative. Un alt avantaj pentru utilizatori, dacă folosesc aplicaţii Java, vor fi preţurile mai reduse pentru soft. Lotus promite să ofere Kona lao fracțiune din preţul de 150$, cât costă acum Smart Suite. Din păcate, cos- turile mai reduse pentru soft nu vor fi sufi- ciente pentru a convinge utilizatorii, dacă nu se realizează și promisiunile de lucru pe mai multe platforme. Cea mai mare speran- ta pentru Java nu va fi Java în sine ci unel- tele de asigurare a posibilitatilor de conec- tare, care sunt livrate de terţi furnizori. Una din firmele cu rol vital în arena Java este Oracle, care va oferi programatorilor săi împreună cu Sedona, acces la o multitudine de modele obiect cu un API unic, care vor trata conversiile în mod unitar. IBM are pla- nuri similare și o firmă recent lansată, din Canada, Edge Software Ltd va livra, în ALCUL AGER fi 9 i Bd. Dimitrie Cantemir, Nr.2A, Tel.: 410-33-03, 410-33-16, 410-33-96, Fax: 410-33-40 SISTEMELE DE www.agora.ro/byte/ 128 BYTE Romania SEPTEMBRIE 1997 EI Designed for Guiouts midi KeyMap 2.0 - este utilitarul Windows 95 de care aveți nevoie pentru a scrie comod în orice limbă. - permite configurarea software a tastaturii în funcţie de necesitățile specifice oricărui utilizator. - pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare tastă a acestuia, puteți configura 4 caractere ce să fie generate de acesta! - se instalează și se configurează foarte ușor pentru oricine a mai utilizat un produs Windows 95. a - V@ oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi ©” True Type sau Adobe Type (postscript), continand toate caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin. 40(0)65-166516 kkK www.hotsoft.ro/keymap y | cok a cu peste 180 Ge fontur. cma oresc să cumpăr produsul, KeyMap2.0. V-am expediat la BCR Tg.Mureș în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSoft SRL Tg-Mureș, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poștale), cu mandatul postal/ordinul de plata nr: .............cccccscccscceescesecceccescceecceesceeees din'data de: ...i2.2 3 „ pentru o licenţă a acestuia. (Pentru licențe multiple apelați la sediul firmei.) Cl Doresc să-mi trimiteţi și factură. Numele și prenumele: ...î£ iaca caca catena agale E abate ja aoai Dau aa aul a PRIGH OS Soe oars aah pies eens utes Oa iat | PAPI: De epoca aa Eee e cana ce ae a AIDS: eee ai aul ace pi da sa See a ză aaa EQ) se a ae ai aa dana ee Ci i Au, 3 Cod postal/Localiate: 7 ce aan ie a Dle Be e aaa Ia Telefon/Fax: ca es a ua Sao Data iod ae o a ada pna aaa aaa recess Semnătura o... ...................... ... .. ......cccccccnnccccnnon.... | Forbes O cafea vă rog, și sa fie Java lunile care urmează, produse care vor per- mite ca OLE și obiectele şi appleturile Java să lucreze în același mediu distribuit, fără să fie necesar cod suplimentar. Aceste evoluţii oferă speranţe utilizatorilor Ac- tiveX cănu vor fi limitați pe veci la produse Microsoft. Ei vor putea să dezvolte aplicații pentru Web, cu cele mai bune unelte, cu costuri ce nu pot fi dictate de o singură fir- mă cu comportament care tinde să monop- olizeze piața. Este regretabil că mare parte a lumii calculatoarelor asistă doar la evenimente, deoarece acestea ar fi un subiect intere- sant de studiat pentru studenţii la ştiinţe economice. Evenimentele ne arată modul de funcţionare al pieţei libere. Un monopol care se luptă să menţină situaţia existentă şi forţele de pe piață care acționează pen- tru a se elibera de monopol. Şi, deoarece amestecul nu este suficient de condimen- tat, anumite elemente din sfera guverna- mentală, ca DOJ (departamentul de justi- ţie), aşteaptă ca să intre, la rândul lor, în acțiune. Totuşi, este mai mult ca verosimil Personal, cred că Java va avea câștig de cauză. Va mai dura, dar speranţa compati- bilităţii între platforme este o realitate care nu poate fi stopată, mai ales acum, cand este la îndemână. BI Crinnon Harrison Forbes conduce companii- le T&C Consulting and VP Operations for Piranha Bissiness Systems. Locuiește în Franklin (Wisconsin) şi poate fi contactat (în română sau engleză) prin e-mail la cforbes@ibm.net. [Adaptare in limba romana- Darvas Attila] că situaţia se va schimba şi sperăm ca acest lucru să se întâmple înainte ca să fie votate nişte legi pentru a stabili un control. Regia autonomă „Administrația Română de Trafic Aerian” - ROMATSA Bucuresti, str. lon lonescu de la Brad nr. 1, Sectorul 1, organizeaza concurs in data de 07.10.1997, ora 10.00, pentru ocuparea postului de specialist software in cadrul Serviciului Dezvoltare Sisteme. Conditii: - absolvent de învățământ superior tehnic, de preferinţă în domeniul calculatoarelor (software), sau experienţă profesională echivalentă; - vârstă maximă, 30 de ani; - cunoștințe în domeniul 0OOA/00P; - cunoștințe în domeniul sistemelor de operare UNIX; - cunoștințe în domeniul reţelelor de calculatoare; - cunoașterea a cel puţin un limbaj de programare de nivel înalt; - aptitudini de lucru în echipă; - cunoștințe de limba engleză (scris + vorbit). q | (7) . generare PACKARD Authorized Reseller Hewlett Pa ot de cerneală i 130 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 Înscrierile se vor face la sediul ROMATSA R.A. până la data de 06.10.1997. Documente necesare la înscriere: - cerere, copia diplomei de studii, curriculum vitae, copie după Carnetul de Muncă. Tematica de concurs se va înmâna la depunerea dosarului de înscriere. Informaţii suplimentare la telefon 230.30.07/409 sau 410 - Serviciul SDS." Nu stim. DIRECTOR cee Victor MARINE Ca a Cat als val BYIE costa Ce vă putem însă spune este că un anunţ de Puteți obține informații 2 mică publicitate suplimentare la: lumea? și această i Computer Press Agora imensiune costă Tel: 065-166516 80$ SISTEME DE EDITARE VIDEO PROFESIONALE VIDEO MACHINE v.3 AV MASTER achiziţie de semnal video şi audio editare digitală on-line/off-line, mixaj video efecte digitale KEYSYS 3700-Oradea, str. Roşiorilor nr. 1 tel/fax: 059 437.700; 447.179; 419.805,436.281 INDEXUL INSERENTILOR Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma Pag. Telefon A 24 Imperial Electric 24 01-6871547 A&C 18 01-2505315 25 InterComp 106 01-3238255 > NT 24 01-6377156 26 Iris 123 01-2121047 Ager Business Tech 128 01-4103303 K Cc 4 Canon 9 01-2233854 27 Keysys Gfx Oradea 130 059-436281 5 Ciel 121 01-6505739 6 Cipro 124 01-2200400 na 7 Computer Games 114 01-3225508 9 Comrace 20 051-415800 29 Microsoft Romania 11 01-2229012 10 Comtek 119 01-2306281 30 MINOLTA Romania 2 01-6346245 11 C.PressAgora 84, 90,95, 96, 100,116,126 065-166516 31 Multimedia Automex Romania 99 061-761845 12 CoRES Trade 24 056-190051 N D 32 National Instruments 24 US(512)795-8411 33 Net Brinel Computers 101 064-430280 13. Digital România 86 01-2105508 34 Net Consulting Cll 01-3122833 35 Netsoft 130 065-162614 E P 14 EUnet România 97 01-4100100 15 Expert System Plus 98 01-2108565 36 Planeta Internet 110 01-3300006 37 Prince Software 24 032-212559 F R 16 Flamingo Computers CIII 01-2225041 17 Forte Company 1 01-3122360 38 Romsys 65 01-2300810 18 FROsys 24 064-430805 Ss G 39 Salient Romania 3 01-2121790 19 Gemini SP 98 01-2108565 40 Sirom Graphics 35 01-2300478 20 Genesys Software 24,127 01-6384944 41 Sprint Computers CIV 044-110700 42 S&T 4 01-3307217 H 43 Starsoft 20 051-415800 21 Hotsoft 129 065-166516 T i 44 Tehnorom 24 032-116502 45 Tornado Sistems 43 041-618580 22 ICL Romania 19 01-2506175 46 Total Soft 90,122 01-2302374 23 Imation 5 092-200722 47 Tricorp Electronics 99, 130 01-6794879 dmirabilele picturi de la Alta- mira sunt manifestări impre- sionante de creativitate, asoci- ate cu credințele acelor timpuri, având totuşi un scop utilitar. Omul modern are manifestări diferite, dar care uneori ne poartă cu gândul la cele de demult. Sunt şi astăzi segmente sociale care apelează la străvechi mijloace artistice de manifestare. În rândul tinerilor, câștigă teren tehnicile de tatuaj, de perforare sau, ocazional, pic- tarea feței în culori stridente. Și nu numai cu ocazia unor meciuri de fotbal, concerte techno sau a carnavalului tradiţional. Admirabilele noastre colege n-au renunţat niciodată la machiaj pentru a-şi prezenta propria persoană în culori considerate mai atractive. Moda pictării pereţilor, renumitele grafitti din metrourile marilor oraşe, trădează aceleași vechi reflexe. Dar şi cei inițiați în noile tehnologii își decorează paginile Web cu ceea ce cred că este sem- nificativ pentru ei $i permite comunicarea cu locuitorii peşterii Internet. Tehnologiile moderne de comunicație au lărgit peştera noastră la o scară globală. Micul trib, specia umană, vânează acum alte animale pentru a-și asigura hrana zilnică. Reprezentarea acestora pe peretele peșterii moderne, pagina Web, poate fi adorată de tribul din care face parte oficiantul noului ritual, purtând titulaturi noi ca Web Mas- ter sau Web Designer. Acest nou vrăjitor, oferă acum reprezentarea noilor surse de hrană și a modului de dobândire a acesteia, de fapta unor obiecte şi servicii în măsură să atragă atenția şi banii celor care se uită pe pereţii decorați. Şi sunt din ce în ce mai mulți cei care au posibilitatea de a participa la acest imens ritual comun. Cei excluşi, care sunt privaţi de ritualul comunicării moderne şi se 132 BYTE România SEPTEMBRIE 1997 luptă în moduri tradiţionale pentru a-şi câştiga existenţa, sunt privaţi de fapt, din ce în ce mai evident, de hrana lor zilnică. Retragerea la malul unui lac Walden, ca Thoreau, asigură doar supraviețuirea zilni- că, din ce în ce mai jalnică şi supusă capricii- lor naturii. Suntem încă foarte aproape de acest mod de viata. Riscul de a reveni este la tot pasul. Iarna trecută, cu ocazia unui drum făcut cu maşina atunci când, de săr- bători, nu se găsea benzină iar drumurile au stat acoperite de zăpadă de la Crăciun până de Sfântul Ion, am avut ocazia să constat personal cât de simplu este drumul înapoi în istorie. În peisajul alb, în care se distingea cu greu şoseaua, doar un păstor rămas par- că din neolitic îşi mai purta agale turma prin nămeți. Poate că dacă şi-ar fi colorat oile în culorile curcubeului ne-ar mai fi amintit că suntem totuşi pe la sfârşitul mileniului II. Dar totul era alb, exceptând doar măga- rul care îşi purta crucea alături de cioban. Persistenţa acestei imagini în istorie, ar putea fi un motiv, poate, pentru a conferi valoare acestui mod de viață. Dar acest mod de viaţă, specific şi adaptat poate la asigu- rarea supravieţuirii unui grup social mic, nu poate constitui un exemplu pentru o socie- tate modernă. O asemenea societate tre- buie, indiferent dacă doreşte sau nu, să se integreze în economia mondială. Peştera, sub forma sa naturală, nu mai poate asigu- ra un adăpost adecvat. Problema este dacă noua peşteră poate fi o soluţie pentru problemele noastre. Evoluţia tehnologiilor moderne din dome- niul calculatoarelor şi comunicaţiilor ne sugerează că din ce în ce mai mulți dintre noi ne vom petrece viaţa în noua peşteră şi vom vedea soarele din ce în ce mai puţin. Ce vom face? La început, poate, ne scriem Pestera Internet numele în propria pagină, iar dacă mai citim câteva pagini dintr-o carte de HTML, vom fi în stare să punem chiar şi o imagine. Este interesant să urmărești modul în care evoluează paginile Web realizate de elevi, sau paginile studenților. În scurt timp însă, după ce primele pagini nu mai impresio- nează, apar imaginile animate, iar unii rea- lizează chiar cadre (frames) pentru a uşura parcurgerea paginilor. Ne desprindem încet de pereții peşterii, pereţi care se mobilează acum cu aplicaţii. De la reprezentarea pri- mară se trece la vânătoare, activitate com- plexă, care presupune aplicaţie. Puţinii autori de pagini Web care reuşesc să ajungă în această fază au pâinea asigurată pentru perioada care urmează. Ei vor crea turmele de bizoni virtuali și vor organiza vânătoarea virtuală care va asigura hrana tribului real. Povestea pare lipsită de orice legătură cu realitatea. Dar... Este deja posibil controlul unor echipamente din aplicaţii executate în navigatoare Web. Poziţia geografică a echipamentelor este controlabilă şi comu- nicaţiile realizate cu Pathfinder, aflat pe Marte, ne sugerează că nici pe Pământ nu va fi imposibil controlul de la distanţă, care cu timpul va duce la controlul producției şi distribuţiei de bunuri. Modul de reparti- zare, în societate, se va face în mod previ- zibil pe baza unor plăţi cu bani electronici. Tehnologiile se conturează. Mai trebuie să ieşim însă la o mustărie, acum, toamna, când se coc strugurii, să mâncăm pastrama și să bem un pahar cu prietenii. Pentru asta va trebui să părăsim din când în cand Pestera. Darvas Attila adarvas@agora.ro www. aqota.ro/bytes tenes Ty, AE, x ei Vodă 154, 4 Sos. Pai ays antilor 1321) _.. Calea Bacures Sector 1, București 3 — București Sector î, București P& — Pi Tel : 01-222,50.41| )) Tel : 01-638.35. a 6 Şi Tel : 01-222.63.36 ; Tel : 051-417.4 E 4 p . & > Fax: 01-41 n) 2 2: 3 i> 2 2 | i & . ai: 051-4 i lescu 12177 iS Realizata cu FLAMINGO Maestro V500 Știm că îţi place să conduci la nebunie. Nouă ne place să facem mașini bune. Așadar îţi punem la dispoziție o mașină cu care vei fi din start în “pole position”. Pentru că în ee atu pia sug Miel lo A Sas 5 5 i aie iNT Colosseum NewLine încercări s-a dovedit a fi cea mai puternică. ui . | PER it Te așteaptă o cursă lungă pentru care echipa aaa m Li puternic calculator asamblat noastră tehnică este gata să-ți acorde asistenţă e Ig în România și distins cu în orice moment. O} premiul “BEST OF CERF’97” Și pentru că timpul este pentru tine esenţial, suntem pregătiți să-ţi asigurăm schimbul “roţilor” într - un timp neegalat de nimeni! Pentru că noi suntem lideri în clasamentul constructorilor! Restul depinde doar de tine... Magazine SPRINT: Ploiești - SPRINT, Str. Romană i FO SPRINT SITC, Calea Floreasca 167, sect. 2, @ 01-2324471; București - SPRINT - S plus S, Str. Traian nr.1 (Ansamblul Unirii), BIL.ES @ yee SPRINT, Bd. Traian nr.5/1 @& 062-431176; Brasov - SPRINT BTC, Str. Tampei nr. 8 @ 068- 323100; Cluj - SPRINT SGR, Bd. 21 Decembrie nr. 1 & 064-43! dea - SPRINT KEYSYS, Str. Patriotilor nr. 4 & 059-419748; Tg. Secuiesc - SPRINT DATAS, P-ta Gabor Aron nr.5 @ 067-362199; SPRINT COMSER, Bd.Traian nr.49 @ 054/716551; Distribuitori autorizaţi SPRINT: Arad 057-281836 Argeș 048-637135 Botoșani 031-533222 Caraș-Severin 056-311257 Constanta 041-636076 Covasna 067-330285 Dâmboviţa 045-634583 Galaţi 036-462003 036-465270 Giurgiu 046-217805 Gorj 053-218515 Harghita 066-211987 lași 032-231303 Mehedinţi 052-324075 Mureș 065-168098 Suceava 030-521100 Timiș 056-221442 Vâlcea 050-731659 = S = © - S at eg o i o =) 2. = sy fe ° h a iS [= o m . 9 = S [= E 2 7) o bad ae = E e] a 2 © A s A aD ® - = A oS - Ii = pa = 5 (7) = 3 = [= ® a i o D 2 ® ke} 7) i xo ~~ i