Welcome a ca supercomputer, Servere CD-ROM , Pentium Il PREZENTARI: Reteau Lei 8000 AP. 4 APROBAT R.A.P.R. XD ga Nr. 103/DC/040/1997 St "| Valabilpînă la 31.12.1997 ! Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mureș, CP 172 0P 1 ’ ce BE ea ‘a 4 ¥ % ioe) = na § 9 8 AMERICAN POWER CONVERSION THE WORLD'S MOST RELIABLE POWER PROTECTION SMART UPS 400 VA/ 70OVA/ 1400VA 3000VA BI The Back UPS (TM) Series Back-UPS 400 Back-UPS 600 Back-UPS 900 Back-UPS 1250 II Netware Series PowerChute PLUS for NOVELL . , PowerChute PLUS for UNIX @ The Smart UPS V/S (TM)Series PowerChute PLUS for WINDOWS NT Smart UPS 420 PowerChute PLUS for OS/2 Smart UPS 650 - “Smart UPS 1000 COMPUTERS Smart UPS 1400 DISTRIBUITOR AUTORIZAT Smart UPS 2200 Str. ŞTIRBEI VODĂ nr.150 MATRIX 3000 e 223 40 54, 223 40 55 MATRIX 5000 Fax: 223 26 80 4 Cri Lal A 1991, 1990 Dacă doriţi să primiţi mai multe informaţii despre produsele APC BYE vă rugăm trimiteţi acest cupon completat (prin poştă sau fax). SCOP COMPUTERS Str. Ştirbei Vodă 150, Sector 1, Bucureşti, Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Fax: 223 26 80 | | i | Nume si prenume: Profesia: __.......- : 1 Loc de muncă: „ Funcţia: ' i 1 Adresa: Localitatea: 1 i Telefon: 1 i i | i si EI en Microsoft Authorized Distribution, An ae VIN LASERELE ! upă 15 ani de experiență în tehnologia laser, Minolta lansează acum o nouă linie de imprimante. Arată ca și cum ar veni din spațiul cosmic, dar nu ocupă decât jumătate din spațiul la care v-aţi fi așteptat. O gamă completă de imprimante laser, de la unități IMPRIMANTA MINOLTA PAGEPRO 6 A FOST DESEMNATA "NUMARUL UNU IN TOPUL PRODUSELOR DIN ACEASTA CATEGORIE" IN EDITIA BRITANICA A PC MAGAZINE, NR. 10 DIN OCTOMBRIE 1996. desktop mai mici până la imprimante de rețea full color, toate având procesoare RISC incorporate care permit o viteză de imprimare nemaiîntâlnită până acum în univers. lată ceea ce numim noi imagine dincolo de imaginație. Imprimante Minolta PagePro PERFORMANTEI SALIENT Group București: Calea Floreasca nr. 242 Tel: 01-2305791, 2321045 Fax: 01-2321045 Timișoara: Piaţa Timișoara 700 nr. 1 Tel: 056-135568, 201041, 201042 SALIENT Fax: 056-190464 SALIENT + STANDING OUT in Computer & Networking Technology www.salient.ro PMERICAW Ri ee ww. =~ MICROSOFT roved Net Ware WINDOWS Tested and 7ECHNOLOG! i știm ce vă treb AATION îl cunoaște. Imation este o companie americană a cărei cifră de afac : în domeniul informaţiei și procesării imaginii, care include de fapt fostul ent de medii magnetice e e cu noi produse de stocari a casetelor TRAVAN' și art 0 exp D-Rom. Dacă aveţi în vederi i siguranța ii informatiilor, atunci aţi găsit produsul potrivit. Adresati pentru a sce IMATION este lider mondia a ia OS any cb IMATION Borne of OWL te1:092-200722 fax:0O1-3129302 Când febra afacerilor crește și ai de rezolvat situaţii urgente sau când trebuie imediat să suni acasă pe cei dragi, ai nevoie de Dialog. Pentru că prin Dialog, chiar de la lansare, ai la dispoziţie într-adevăr cea mai bună acoperire — marile orașe din România și toate drumurile dintre acestea. Contează de acum pe Dialog, serviciul GSM oferit de Mobil Rom, care te ajută să comunici în deplină libertate, oriunde te-ai afla: acasă ori în vacanţă, la birou sau în deplasare. Pentru a fi întotdeauna în legătură cu see Se „di ARĂ “SD eee cine ai nevoie. Dialog va ofera o acoperire pe masura cerintelor voastre. Contează pe Dialog, care oferă un sistem de tarife cu adevărat accesibile, dimensionate pentru bugetele tuturor. Nu mai aștepta și sună acum la 203.33.33. dialog Mobilul serviciilor noastre MOBYOROM rR © M_ AN UE A COVER STORY Echilibrati incarcarea cu Transaction Server 109 De Barry Nance Vă puteți desfășura activităţile cu Microsoft Transaction Server? 6 BYTE Romania IUNIE 1997 lunie 1997, vol. 3, nr. 6 Sisteme DVD 105 De Mircea Sabău Discurile video digitale vor fi noul mediu de distribuţie pentru video digital. Dispozitive de stocare -amovibile 101 De Mircea Sabău Există azi două segmente de piaţă: cel al discurilor hard şi cel al discuririlor flexibile. e 8 e o a <= O © K 9 = E ul yu 9 O es a <= oe = oO 3) eed = Ren aeAWE Targul 8 INBOX 10 BITS Pentium || domină 12 Best of CeBIT 13 MMxX OverDrive 16 Videocomunicatii +19 EVENIMENT „CERF'97 Distincţiile BestofCERF „21 ae te Ziua comunicaţiilor la CERF. . 25 INTERVIU AS/400 pentru „depozite de date 27 Mircea Sârbu de vorbă cu dl. Larry Youngren. WEBMASTER Tehnologiile „push“ - difuzarea pe Web 79 De Radu Greab LAB REPORT SURFING BEST OF CERF Cele mai bune site-uri din România 82 De Crystian Matei PREZENTĂRI SOFTWARE Integritatea publicațiilor 85 De Crystian Matei „Canvas 5 87 De Crystian Matei WhatsUp Gold 89 De Bogdan Crainicu BAZE DE DATE Date potrivite la momentul potrivit 31 Publish & Subscribe promite liv- rarea informatiilor personalizate. „SISTEME DE OPERARE Inferno: Un SO actual 33 Scalabil de la sisteme de buzu- nar la servere performante. REȚELE “Siguranţa ATM, partea l-a 35 Cum realizați redundanţă prin „conectarea cablurilor ATM. UC Smartcard mai inteligent si mai sigur 37 Un nou circuit pentru smard- card oferă securitate. PROGRAMARE O introducere la Objective-C 39 lată cum se deosebeşte Obiec- tive-C de C++. CorelDraw 7 91 De Valics Lehel Corel 7 este o versiune matură si stabilă care se învață mai uşor. INTERNET Prietenul Web pentru Oracle 93 De Robert ]. Muller WebSpeed 95 De Răzvan Nedelcu Tranzacţii pe Internet. "Reţeaua ca supercomputer 113 De Dan Grigoraș | Programarea aplicaţiilor perfor- mante pe sisteme distribuite. CE-l NOU Cip 3Com pentru NetPC 118 Reţea în primării 121 FORBES Calculatoare de reţea 123 De Harrison Forbes COMENTARIU Viitorul informaticii 127 De Dan lancu VREI Izbuc 130 De Iosif Fettich ___CASETA REDACTIE! = Romulus Maier (rmaier@agora.ro) DIRECTOR EXECUT: Adrian Pop (adipopagora.ro) DIRECTOR EDITORIAL: . Mircea Sârbu (msarbuagora.ro) REDACTOR ȘEF: Darvas Attila (adarvas@agora.ro} SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) REDACŢIA: Mircea Sabău (msabauQagora.ro) REDACTORI ASOCIAȚI: losif Fettich (ifettich@agora.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: : Cristian Matei (cmatei@agora.ro) Harrison Forbes (Chicago); Radu Greab (Târgu-Mureș); Bogdan Crainicu (Târgu-Mureș); Răzvan Nedelcu (București); Dan Grigoraș (lași); Dan lancu (Boston); Corectura: Aurora Laslo TEHNOREDACTARE: ~ Réman Laszi6, Valics Lehel ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier Marxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu CONTABILITATE: Pap llona SecneraRiar: Rodica Fettich Distrigupe: Stefan Curtifan, “Doina Ceșa, Natalia Vânău „. IREPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 . C.P. 94 0.P. 49 București 1223-9801 S.C. Infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tirgu Mures TIPARUL: TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 {8N1, 14400 bps, login: bbs) E-mait: redactia@agora.ro Wes: http://Awww.agora.ro/ Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea in orice forma, in orice limba, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. IUNIE 1997 BYTE Romania 7 8 BYTE România vem un târg adevărat. Un târg de calculatoare şi produse electronice sau, mai pe scurt, CERF. Sper ca de acum inainte targul organizat de Comtek Expositions ne va oferi în fiecare primăvară produsele de vârf ale industriei de calculatoare şi comunicaţii. Este ocazia unică pentru noi de a vedea împreună cele mai importante firme din domeniu, firme româneşti sau mari companii din străină- tate. CERF'97 a fost cea de a şasea ediţie a manifestarii — devenita de acum traditio- nală — şi prima care s-a desfășurat in hangarele de la ROMAERO Băneasa, spe- cial amenajate pentru această manifestare. Târgul a fost de amploare, pe cei 12.000 m2 utilizaţi şi-au prezentat produsele și serviciile peste 350 de firme. Este un semn că deschiderea țării către lume se mani- festă concret câteodată. Este și un semn al dificultăţilor acestei deschideri, dacă ţinem seama că acest amplasament cu greu poate fi considerat potrivit pentru o ast- fel de manifestare. Cu tot efortul merito- riu depus de organizatori, cu tot „sprijin- ul şi atenția preşedinţiei şi guvernului“ (conform afirmaţiile organizatorilor), în anumite momente ne-am simțit ca acasă. La rubrica Inbox puteți citi anumite obser- vaţii critice. Ar fi mai multe, dar şi orga- nizatorii au câştigat experienţă. Sperăm că la anul, comparaţia pe care o pot feri- ciţii care au văzut şi CeBIT va fi mai favo- rabilă. Este nevoie însă de un efort comun din partea organizatorilor, participanţilor şi chiar a vizitatorilor. Au fost multe produse interesante la CERF'97. BYTE România a anunţat din timp că le va premia pe cele mai intere- sante, astfel că distincţiile „BYTE Româ- nia BEST of CERF'97* au fost decernate pentru prima dată la această ediţie a târ- gului. Puteţi afla mai multe despre pro- dusele premiate în paginile din acest număr dedicate evenimentului. Regret că nu au fost mai multe premii, pentru că produse ca TeamWare de la ICL IUNIE 1997 Târgul (www.teamware.com), O2 de la Silicon Graphics, situl Web pentru România reali- zat de grupul Sysnet de la ICI (www.ici.ro/ romania/ hompage.html) sau chiar Net- Box de la AFROM ar fi meritat cu sigu- ranta cate o distinctie. Anul viitor vor fi cu siguranță mai multe categorii şi sper ca firmele se vor înscrie din timp, pentru ca să le putem evalua produsele. Computer Press Agora a avut, desigur, stand la târg şi trebuie să mulțumim tutu- ror celor care ne-au vizitat. Evenimentul deosebit rezervat de editură pentru cei interesaţi de cartea de specialitate a fost lansarea ediţiei în limba română a cărții „Reţele de calculatoare“, ediţia a treia, de Andrew S. Tanenbaum. Traducerea a fost făcută de un colectiv de la Institutul Politehnic din București, colectiv coor- donat de prof. dr. ing. Valentin Cristea, prof. dr. ing. Irina Athanasiu şi prof. dr. ing. Eugenia Kalisz, ceea ce garantează calitatea traducerii acestei cărți funda- mentale. Conferinţele au o importanță deosebită la orice târg de specialitate. Cele desfășurate la CERF''97 (programul lor a fost publicat în numărul din aprilie) s-au bucurat de succes, cu toate că a fost destul de dificilă localizarea sălilor în imensitatea spaţiului de la ROMAERO. Participarea a fost numeroasă şi majoritatea expuneri- lor au fost urmărite cu mare interes de publicul prezent. Dintre prezentările pe care le-am putut urmări mi s-au părut foarte interesante cele ale firmelor Ora- cle, Sun (Romsys), Glossy, Logimax, Tor- nado şi Net Brinel, dar sunt convins că au fost şi altele, la care nu am reuşit să par- ticip. În acest număr, puteţi afla detalii de la ziua dedicată telecomunicaţiilor în România. Mesele rotunde au fost de la început considerate foarte importante. Proble- mele dezbătute în cadrul meselor rotunde sunt de importanţă vitală pentru evoluția tehnicii de calcul și comunicaţiilor din România. Am înregistrat dezbaterile şi vom reveni la subiectele principale. Aici doresc doar să mulțumesc invitaţilor noștri care ne-au onorat cu prezența. Nu pot să nu menţionez totuși câteva pro- bleme. Cea mai gravă mi se pare lipsa legislaţiei specifice pentru domeniul infor- maticii, în legislaţia actuală existând doar menţiuni vagi, ca de exemplu în legea dreptului de autor. Acest lucru duce la paralizarea unei întregi ramuri industri- ale cu potențial ridicat, cum este industria de software şi prelucrarea datelor. Legiuitorii manifestă un dezinteres total pentru acest domeniu și consecințele pot fi dezastruoase. O altă problemă este emi- grarea masivă a absolvenţilor instituțiilor de învăţământ superior de specialitate. Şi evident, mai sunt multe. Amintesc doar că Sun a donat un server performant pen- tru politehnica din Bucureşti și... nu s-a găsit sală unde să fie pus! Nu aş vrea să închei — ca tov. Jdanov la PCUS — afirmând că „mergem din succes în succes“. Dar, oricine circulă cu ochii deschişi a putut să vadă un târg mai bun decât cel de anul trecut, un târg care anunţă integrarea României în circuitul mondial al valorilor domeniului II. La revedere, la CERF'98. Darvas Attila adarvas@agora.ro STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANON BUBBLE JET Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC-240, BJC-4200 şi BJC-4550 şi folosind kit-ul opţional Canon Photo, nu veţi mai putea i 2/7 Ai] deosebi realitatea de imaginea ii] imprimată. Imprimantele bubble- jet, concepute şi dezvoltate de Canon, oferă performanţe de invidiat atât din punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al vitezei, eficienţei şi silenţiozităţii în funcţionare. Indiferent dacă sunt folosite în particular sau în medii organizate de lucru, pentru reproducerea de documente alb/negru sau color, în volum mai mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi kitul opţional Canon Photo, conceput special pentru seria de imprimante Canon bubble-jet. Filozofia care îi stă la bază este simplă: un print al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie. Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul Photorealism, brevetat de Canon, asigură o reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate perfect datorită acurateţii punctului de imprimare şi a cernelurilor special concepute pentru kit-ul Canon Photo. IMPRIMANTĂ ma ON Reprezentanţă România FACE MAT MAI World Trade Center ocupi, oziţiei 2, intr. D, birou 1. MULT! tel. 01283 38 54, fax. 01-223 42 36 Wholesalers: Bucuresti: ROMUS tel (01)230 16 50 « TORNADO SISTEMS i! (01) 667 28 23; Constanta: TORNADO SISTEMS tei (041) 618 580 Resalers: Bucuresti: * BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 eDIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65 27 *KT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 *ORCAS BIROTICA tel (01) 210 232 0388; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSIS 434 541; Braşov: SYSTEM tel (068) 318 663 e COSIDOR COM tel (068) 31 190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 * OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel 30 93 e RAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01) M CONEX tel. (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062) 0 537; Cluj: eSOFT GROUP tel (64) 430 000 e GENETYP tel (064) 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iaşi: UNIVERSAL R.X. tel (032) 212 660 (059) 430 665; Piteşti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100; Timişoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443; Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099 Dragi prieteni, Sunt un cititor constant nu doar al publicaţiilor dv., ci şi al presei informatice. Am calculator şi câteva kg bune de reviste şi cărți de profil, româneşti şi străine, adunate, primite şi cumpărate de mai bine de 11 ani, de cand am fost cuprins de ,,microb“. Am cateva remarci de facut despre activitatea dv.: Faceţi lucruri extraordinare şi îmi dau seama de nivelul de competenţă pe care l-aţi atins. Gata cu laudele, încep cu critica. Priviţi paginile publi- citare cu premiile pentru abonament plus chestionarul. La prima, în partea de jos scrie „... să completaţi şi returnați talonul de abona- ment...“. Sunteţi buni în informatică și în a o publica dar, să mă iertaţi, sunteţi slabi comercianţi. Aţi omis tocmai partea care vă interesa cel mai mult. Unde se află, domnilor, pagina cu talonul de abona- ment în Byte? [...] Comentarii la Chestionar. Pct. 6 - Domnilor, ne omorâţi efectiv cu TCP/IP, servere, intranet, Internet, retele, retele, retele, sisteme infor- matice de gestiune, etc. Inte- leg că revista are un anumit profil. Trebuie să vă spun că ea nu circulă doar în cadrul restrâns (la noi) al celor care utilizează astfel de chestii. Revista se află în vânzare la chioşcuri, pe unde trece omul obișnuit, care n-are, săracul, bani nici de-un 386. Aveţi câteva rubrici „cu picioarele pe pământ“, ca CPU, sisteme de operare, prezentări, etc., care în 1-2 pagini spun multe. De aici şi până a da diagrame despre cum funcționează nu ştiu ce sistem de securitate este cale lungă. Mai gândiţi- vă. La ponderea acestor arti- 10 BYTE Romania IUNIE 1997 cole, nu la schimbarea pro- filului si stilului revistei. Pct. 15 - Continut editorial. Vă spun doar un lucru. Aţi răsfoit vreodată o revistă americană de calculatoare ? (scuze...) Eu am un teanc de reviste frantuzesti (SVM) si doar un număr PC World (USA). Dacă pentru ameri- cani (un popor destul de „computer literate“, că altfel n-ar fi acolo unde este azi) se dau mură-n gură informaţiile necesare, de ce veniţi dv. peste bietul român cu listin- guri (sunt şi programator amator, deci înțeleg...), replicări în reţele, formatare HTML, etc.? Dacă ce e la voi e firesc să fie cunoscut de omul-care-cumpără-Byte-de- la-chioşc, înseamnă că ameri- canii care citesc (de exemplu) PC World sunt efectiv handi- capați mintal. Chiar credeţi că Internetul ne va modifica viaţa atât de radi- cal, nouă, românilor? Domnilor, cine spune că Internetul va ajunge să înlocuiască televiziunea sau clasicul telefon e rupt de rea- litate. Cum dracu' sa se întâmple asta când pentru a accesa un site Web îţi ies peri albi, aștepți de te saturi, ţi se întrerupe legătura de câteva ori sau, pur şi simplu, nu te poţi conecta? Şi, dacă s-a sta- bilit legătura, viteza este cea care este? Dacă un text for- matat HTML se încarcă atât de greu și vine Byte să mă convingă de 30 de canale TV în timp real pe Internet, cine greşeşte? E drept, e-mail-ul e rapid și ieftin, informaţiile pe Net sunt copleșitoare, dar de aici până la televiziune, mai este. Şi apoi, la câţiva dolari pe oră, îţi piere cheful. În State plăteşti un abonament lunar şi gata. Aici, la noi, te conectezi de 10 ori şi gata salariul lunar. Calitate tipar — deocamdată, din motive de costuri, primează informaţia și mai puţin calitatea hârtiei şi tiparul. Boca Dianu, Reşiţa. Mulţumim în egală măsură pentru laudă şi pentru criti- că. În privinţa talonului de abonament şi a calităților noastre de comercianţi, s-ar putea să aveţi dreptate şi nu voi încerca să vă contrazic (dar ne vom strădui să rezolvăm mai bine proble- mele acestea). În celelalte puncte ale scrisorii dus. aş avea câteva comentarii. Unul dintre criteriile cu care. operăm pentru a verifica „contactul cu realitatea“ a unui subiect este să-l ra- portăm la problemele infor- matice ale firmei noastre (Computer Press Agora s.r..). Poate nu ştiţi: suntem O firmă mică (cca. 30 de angajaţi în Târgu-Mureş și București) şi nu tocmai bo- gată. „ ICP/IP, servere, în- tranet, Internet, rețele, re- tele, rețele, sisteme infor- matice de gestiune“ — toate sunt topice de mare interes pentru inginerii noștri de sis- tem şi pentru proiectanţii noștri de soft. Ce să mai zic atunci de întreprinderile mai mari (marea majorita- te)? Cei care proiectează şi întrețin sistemele informati- E-mail e office(Qagora.ro. -viduc “supe WWW: folosiți adresele publi- bttp://www.agora.ro! ! _ cate saucdutati pe " agoralinfol SC a e ee een „Pentru publicitate sau “Vizitaţi situl BYTE! PRIN POȘTĂ "contacte care nu sunt unww.byte.coml. "RedacţiaBYTE legate deconținutul iN ax : Romania, CP 172-1 editorial, telefonic . cay Ste pee eye 4300 Targu-Mures, sau pe Web: | (065) 16.62.90 — Ruwais = pipa A ce ale întreprinderilor (fie ele mari sau mici) sunt oa- meni obișnuiți, care trec prin fata chioscurilor de zi- are. Şi aleg. Nu suntem o re- vistă de bricolaj informatic, suntem O revistă de „inte- grare tehnologică“. Nu ui- taţi că și Byte este o revistă americană. Fiecare revistă încearcă să abordeze un anumit segment de piaţă, să se adreseze unui anumit „grup-țintă“. Una e să te adresezi utilizatorului final (cazul PC World) şi alta să te adresezi profesionistului (cazul Byte). Şi la noi și la ei, profesioniștii informaticii sunt oameni obișnuiți, care trec prin fata chioscurilor. Si aleg. Nu suntem o revistă de popularizare, suntem o revistă pentru profesioniști. Mai ales nouă, românilor, ne-o va modifica. Infra- structura de telecomunicaţii seva îmbunătăţi repede, dar nu trebuie să așteptăm până atunci. Poate nu 30 de ca- nale de televiziune... Dar te- lefonia prin Net merge cu adevărat (nu mai vorbesc de fax). Costurile atractive vor duce firmele românești către Internet si, mai ales, intra- net. Vom trăi şi vom vedea (am văzut recent nişte statis- tici în care România apărea ca una dintre ţările cu cea mai rapidă dezvoltare a Internetului). (Mircea Sârbu) CERF '97 - anatomia unei dezamăgiri După discuţia avută cu un pri- eten (care tocmai sosise de la Cebit'97 şi era încă în stare de şoc) gândul de a merge la CERF'97, de a vedea „toată floarea cea vestită...“ s-a trans- format intr-o hotărâre de ne- zdruncinat. Si am plecat mier- curi noaptea din Sibiu, șapte studenți, mai mult sau mai pu- ţin de la facultăți de profil, dar toți buni cunoscători intr-ale calculatoarelor. La opt dimi- neaţa cândam ajuns deja in faţa târgului, ceva mi-a atras aten- ţia din prima clipă - steagul, pe care scria numele târgului, și pe care-l vedea toată lumea la intrarea în târg, era răsucit de vânt într-un mod groaznic. „(Ce-i porcăria asta mă întrea- bă un amic?“, „Semn rău“, i-am răspuns în glumă, dar n-a fost să fie doar o glumă... ... am trecut si pe la AGORA, unde era sa fiu „arestat“ de o domnişoară puţin cam nervoa- să, luasem din raft o carte cu „DirectX 3“ şi după ce mi-am dat seama că era tocmai ce PE a CĂ A ae [i =: CERF'97 văzut din punctul de vedere mi-ar trebui și n-am bani s-o cumpăr, i-am dat-o unui amic să-şi facă şi el sânge rău. Dom- nişoara m-a văzut că am luat cartea din raft, apoi m-a văzut fără ea în mână și raftul fără carte, concluzia era una singu- ră: „Unde-i cartea din raft! Arată-mi plasa!“. Am ridicat mâinile deasupra capului, nu ştiam ce-i poate pielea, şi i-am şoptit: „Cartea e la prietenul meu, tocmai o studiază“, şi-a cerut scuze şi am reuşit să pur- tăm o discuţie ca de la om la persoană. Frumos standul AGORA, dar mult prea scump pentru o bursă, fie ea şi indexa- tă. În aceeaşi seara, un prieten îmi citeşte ceva din „Capital“: Standul Computer Press Agora la CERF'97 a i SI al vizitatorului. „Extraordinara organizare a CERF-ului din acest an a adus peste 100.000 de vizitatori în primele trei zile...“. No com- ments. Morala e una: Dacă vrei să mergi la CERF, nu as- culta nici o discuţie despre CEbit, căci nu prea seamănă. Alex Muntean xeal@vectra.sibiu.ro Stimate domnule Muntean. Neajunsurile sesizate la CERF 97 sunt de fapt parte a realității de zi cu zi. Este ceea “ce trebuie schimbat, dezinte- resul, lipsa respectului pentru beneficiar, slaba pregătire a unei părți a personalului din standuri. Serviciile conexe au fost o rușine, oamenii la coa- dă la răcoritoare, un singur fel de sandwich şi groaznica tarabă de mici aflată chiar la intrare, ca să nu amintesc grupul sanitar. Am reprodus doar partea referitoare la standul AGORA. Ne pare rău pentru neplăcerile cauzate de colegele noastre, vom încerca să nu se mai repete asemenea situații. În ciuda neajunsuri- lor, cred totuşi că târgul a fost un succes, indeplinindu-si ro- lul de semnal pentru cei din exterior, al problemelor exis- tente in lumea calculatoare- lor şi comunicaţiilor. Darvas Attila adarvas@agora.ro IUNIE 1927 BYTE România 11 Știri & Noutăţi Pentium II: în fruntea procesoarelor x86 Ultimul procesor al lui Intel îl depășește pe AMD K6 în performanţele x86, dar se află într-un final la fotografie cu PowerPC alansul performanţelor calcu- latoarelor desktop continuă. Debutând la viteza de vârf de 266 MHz, ultimul procesor al firmei Intel, Pentium II (numit Klamath), se află în fruntea procesoarelor x86. În recentele teste, BYTE a constatat că sis- temele bazate pe Pentium II se țin aproape de cele bazate pe PowerPC. Iar testele sis- temelor de referință necomerciale ce folo- sesc noul K6 la 233 MHz indică faptul că, deși ultimul procesor AMD este puţin mai lent fata de cel mai rapid Pentium II în operaţiile cu întregi şi în privinţa lucrului intensiv în virgulă mobilă, concurează cins- tit cu actualele unități centrale ale lui Intel. Discuţiile despre performanțele acestor ultime procesoare sunt incomplete fără a tine cont de arhitectura globală a sistei lui. De exemplu, ultimele oferte ale dis- tribuitorilor de sisteme Mac OS prec m. Umax (5 10-651-9488; http://www.umax com) şi Power Computing (512-24 7807;http://www.powercc.com) prezintă procesorul 604e rulând la 250 MHz. Oricum, până când noile plăci de bază pen- tru clonele Mac vor fi disponibile, proce- sorul 604e la 250 MHz este constrâns de o magistrală procesor-memorie de bază la 50 MHz, comparativ cu viteza de 66 MHz a magistralei sistemelor Pentium II. Viteze ale magistralei sistem (precum şi viteze de magistrală cache L2) mai rapide sunt aştep- tate în următorii doi ani, de la firmele Intel şi PowerPC. O data cu Pentium II, Intel a mărit memoria cache L1 de la 16 la 32 KB, adăugând suportul de extensii multimedia (MMX) şi impunând viteza la 266 MHz. Pentium II are 512 KB cache L2, dar Intel ar putea scoate mai tarziu procesoare Pen- tium II cu diferite mărimi ale memoriei cache L2. Sistemul Pentium II furnizat de Polywell (800-999-1278) a fost un țipăt. Dar Pentium II a sacrificat performanta in anumite zone in favoarea unui pret mai scăzut, relansând bătălia cu alte proiecte ale 12 BYTE Romania IUNIE 1997 Final la fotografie PowerPC vs. Pentium I d Mai bun Rotatie arbitrara Masca unsharp (implicit) Mască unsharp (configurat) Efect blur Gaussian Conversie er Pro 250 al fi te celel 200-MHz Pentium 200-MHz Pentium Pro 266-MHz Pentium Il 233-MHz K6 BYTEmarks măsoară performanțele CE performanţele sistemului. Etalonul es Pentium 90 Mhz, echivalent cu 1. plăcilor de bază PC. Pentium II prezintă o nouă împachet şi anume capsula Single Edge Contact (SEC), ce arată ca o cartelă de jocuri vop- sită în negru şi montată pe muchie. Noul mod de împachetare permite folosirea RAM-ului static (SRAM) standard, ceea ce explică de ce Intel poate oferi procesorul Pentium II 266 MHz la 775$ şi Pentium II 3 200-MHz Pentium N 200-MHz Pentium Pro 1 266-MHz Pentium | BI 233-MHz AMD K6 II 250-MHz 604e sisteme a au avu Mai bunP ment, în cantități de 1000 de ae În orice caz, memoria cache personali- ZA a procesoarelor Pentium Pro funcţionează la aceeași viteză ca şi a CPU de 200 MHz, în timp ce magistrala cache L2 a procesoarelor Pentium II funcţionează State of the internet Multe statistici interesante care reflectă pericolul Internetului în viaţa de zi cu zi, sunt oferite de Win Treese of Open Market, un dezvoltator de software pentru comerț pe Internet (http://www.openmar- ket.com/ intindex): De câte ori a menţionat președintele Clinton Internetul în raportul privind starea naţiunii în 1997: 6 De câte ori a menţionat în 1996:0 Numărul de apariţii pe viu ale raportului pe Internet: “ Procentul schimbării în Hambrecht & Quist's Internet stock index pentru 1996: = 1 Pozitia Ford intre firmele care fac publicitate pe Web estimata in dolari, aug’ 96: 1 Pozitia Microsoft: 1 Numărul persoanelor care au lucrat la situl Web pentru NFL Super Bowl: 3 Numărul filialelor Bibliotecii Publice din Boston: Procentul filialelor conectate pe Internet: 100 doar la 133 MHz. De asemenea, impa- chetarea SEC are nevoie de un soclu dife- rit fata de Socket 7 utilizat de Pentium. Intel afirmă că sunt necesare cartelele SEC pen- tru a oferi suport unor viteze de tact mai inalte (mai mari de 300 MHz), la un pret rezonabil. Competitorii lui Intel afirmă că potatinge sau depăși performanţele oferite de Intel păstrând Socket 7, oferind în acelaşi timp un preţ mai scăzut. AMD foloseşte Socket 7 pentru proce- sorul K6 anunţat şi lansat în aprilie. AMD se luptă cu furnizorii de sisteme care pot construi sisteme la preţuri relativ mici folosind infrastructura ieftină existentă pentru Socket 7-de componente compati- bile. Plăcile de bază ale furnizorilor ce doresc să integreze procesorul K6 au nevoie doar de un upgrade al BIOS-ului şi a vitezei de tact pentru a potrivi noul cip, disponi- bil atât la 166 cât și la 200 MHz. Imple- mentarea Socket 7 este limitată de sistemele cu magistrală la 66 MHz partajată si magis- trală cache L2, spre deosebire de Pentium II, care au magistrale separate. Orice placă de bază ce suportă ieşirea de pini P55C a procesorului Pentium cu MMX va supor- ta probabil şi K6, aşa că se aşteaptă o în- viorare a pieței în privinţa upgrade-ului cu K6 a sistemelor Pentium de medie viteză (120 - 166 MHz) existente. Preţul procesorului K6 la 233 MHz în cantități de 100 de bucăţi este de 469$ sau cu 167$ mai mic decât preţul procesorului Pentium II la 233 MHz. K6 nu are cache L2 integrat, dar 512 KB de memorie cache costă doar 25$. Testele FPU BYTEmark au indicat fap- tul că principala slăbiciune a procesorului K6 sunt operaţiile în virgulă mobilă. AMD spune că majoritatea aplicaţiilor comerciale nu se bazează preponderent pe perfor- manţele în virgulă mobilă şi chiar este împotriva suitei de teste SYSmark pentru WindowsNT 4.0 compusă din cinci apli- caţii, deoarece utilizează mai multe opera- ţii în virgulă mobilă decât folosesc în mod curent utilizatorii în aplicaţiile lor. Suita de teste BYTEmark pentru numere întregi a arătat că, în timp ce performanțele în vir- gulă mobilă ale lui K6 coboară puţin sub cele ale procesorului Pentium 200 MHz, performanţele procesorului K6 pentru numere întregi au fost aproape egale cu ale procesorului Pentium II. În testele noastre Photoshop, care nu accentuează performanţele unității hard sau ale adaptorului video (pentru o descriere completă, vezi „MMX:Better in Fits and Starts“, februarie BYTE, pag. 26), proce- sorul K6 a fost mai lent decât Pentium II în conversiile MMX intensive RGB-CMYK, în operaţiile unsharp mask şi gaussian blur precum și în alte cazuri. Acest lucru suge- rează că implementarea MMX a lui AMD nu este la fel de rapidă ca cea a lui Intel. Cum este firesc, furnizorii de cipuri si sis- teme vor continua să scoată produse mai rapide în acest an şi în următorii ani. Cyrix, un alt rival al lui Intel, îşi va anunţa curând cipul M2, care va avea propria imple- mentare MMĂ. Deja Intel a planificat să lanseze în această vară procesorul Pen- tium ÎI la 300 MHz. De asemenea, Intel a afirmat că arhitectura de magistrală inde- pendentă duală a procesorului Pentium II suportă evoluţia magistralelor sistem de 66 MHz existente astăzi până la 100 MHz în decursul unui an. Între timp, pe scena Po- werPC sursele spun că procesorul 604e numit și Arthur, care va avea o memorie cache secundară gi magistrale sistem (cu magistrala cache rulând la aceeaşi viteză superioară ca şi CPU) separate, își va face apariția în această vară. Procesorul X704 al firmei Exponential este aşteptat să apară în această vară la o viteză de 400 MHz (cu sisteme utilizând probabil modul in-line- cache în scopul cresterii performanţelor magistralei cache). Intre timp, dacă doriţi un sistem relativ „ieftin dar cu performanţe înalte, aruncaţi o privire asupra calculatoarelor bazate pe K6. Pentru cel mai rapid în performanţe x86, alegeți un sistem bazat pe Pentium II, deși dacă aveţi nevoie de staţii de lucru sau servere cu mai mult de două CPU, va trebui să alegeți Pentium Pro. Cât despre Mac contra Wintel, testele noastre au arătat că aceste sisteme bazate pe cele mai rapide pro- cesoare x86 şi PowerPC sunt în general comparabile în privinţa performanţelor native. Dezbaterea despre care dintre sis- temele de operare-Windows sau Mac-este mai bun se află în afara scopului acestui arti- col. i -G. Armour Van Horn HyperWave a câstigat premiul Best of CeBIT HyperWave, un nou server de informaţii care rezolvă multe dintre problemele aso- ciate publicaţiilor electronice pe Internet şi intranet, a câştigat al treilea premiu anual Best of CeBIT. (Pentru informaţii de con- tact despre câştigătorii premi- ilor CeBIT, vezi pagina 28.). Serverul de infor- matii HyperWave com- [ bina din plin uneltele de navigare şi căutare cu autorizarea la distanţă, indexarea şi securitatea full-text. Abilitatea lui Hyper Wave de a prelucra legături ca și obiecte distincte bidirecționale şi care posedă o gamă largă de atribute, elimină multe dintre activităţile de gestiune a legă- turilor. Tehnologia vorbirii de la Lernout & Hauspie, ce oferă recunoaşterea vorbirii, conversia text-vorbire, compresia şi tra- ducerea în multe limbi precum şi alte ser- vicii, a câştigat premiul Cea mai bună tehnologie. Finalista la această categorie a fost o aplicaţie bazată pe Java provenită de la Institutul de Tehnologia Comunicaţiilor Berlin Heinrich, care a arătat modul în care standardul video MPEG-4 poate în viitor să transforme dispozitivele video în medii interactive. Serverul Messenger C3 al firmei Com:On, a câştigat premiul Cel mai bun software de comunicații pentru abilitatea sa de a integra sitemele de poştă electroni- că cu poşta Internet deschisă. Finaliştii au fost serviciile Internet prin satelit DirectPC Network Edition de la Hughes Olivetti IUNIE 1997 BYTE România 13 Telecom şi software-ul pentru telefonie desktop Snapware de la telesnap GmbH. Sistemul de acces în bandă largă Fast Inter- net xDSL al firmei Orckit a câştigat premiul „Cel mai bun hardware de comunicaţii“ pentru capacitatea sa de a extinde lățimea de bandă. Finaliştii au fost comutatorul Fast IP şi Vicas al firmei 3Com, o combinaţie de ruter, criptor, PBX, și cartela Ethernet a firmei Bin Tec Communication GmbH. De asemenea, la categoria „Cel mai bun produs Internet“, Hyper Wave a obţinut un nou premiu, în timp ce software-ul pentru securitatea intranet Trusted Web al firmei Siemens Nixdorf şi sistemul de gestiune Web Dynabase al firmei Inso au fost finaliști. Serverul Passport/Community al firmei Black Sun, destinat construirii comu- nitatilor on-line, a câștigat permiul „Cel mai bun software multimedia“. Finalişti la această categorie au fost unealta de autori- zare multimedia numită Clickworks 1.1 a firmei Pitango Multimedia și unealta de editare video Soap a firmei Metatools, cu o nouă interfață utilizator. Premiul la categoria „Cel mai bun hard- ware multimedia“ a fost decernat firmei Philips pentru Trimedia TM-1000, un media-procesor care accelereaza operatiile audio, video, de grafică şi comunicaţii. Finaliştii au fost DV Master, o platformă de editare video digitală a firmei Fast Multi- media și cartela AudioSystem EWS64 XL a firmei TerraTec, o soluţie profesională pentru editarea digitală şi analogică a sune- tului. —® @Bicons & @ Courseware 15 (CA Stamps ® @teaching Hyp Search for [hyper* AND naurer a a Demos ® @tech. specifi ana : & @other docum ene E co 4 i) Dai - Di. . @ GBimages gif a ae | I in Content (Fulltext Search) & @ sounds i start Search Language WM English 2 Mail PM German QE Systeme © tie 9 @videos |] Search Scope € Collection "About this Server” 2 (GAnimations @ whole server ~® @conterences || & @Q welcome to the a Author lass Bwelcome tott | © @® About this Serve | Created before §=— [97701701 4 Ca aa to this Modified after REZ Zugang zu ia Sa — a Home | Options | Edit | Identify | Search | Tie ca Help | Fibra D Fibra A comutatorul D pe aceasta cale... or Fibra E ... Sau pe aceasta ruta Fibra A O retea complet interconectata in plasa oferă rute multiple în caz de defectare a liniei conexiunile la rețeaua LAN emulată (e-LAN) şi spre exterior. LEC învaţă adresele LES/BUS de la LECS (LANE Configuration Server) Problema este că în mod frecvent serviciile LES, LECS şi BUS se află pe acelaşi echipa- ment fizic ATM. Dacă acest echipament se defectează sau pierde conectarea în reţea a- tunci poate crea probleme pentru e-LAN. O metodă de a asigura disponibilitatea per- manentă a serviciilor LANE este realizarea de servere LES şi BUS în mai multe echipa- mente ATM. Serverele LES/BUS trebuie con- figurate ca să lucreze ca imagini oglindite re- ciproc în acelaşi e-LAN. Dacă unul se defectează, celălalt LES/BUS poate prelua funcţiile şi să ofere serviciile LANE pentru clienţi. (Pentru mai multe informaţii consul- taţi: „Reţele ATM fiabile“, BYTE, aprilie). Erorile apărute în LECS sunt de obicei mai puţin periculoase. Singurul caz în care se contactează LECS este când un client LANE caută o adresă NSAP de la LES/BUS. Acesta are loc în general la pornirea inițială când se conectează clientul. O dată ce LEC ştie adresa LES/BUS, nu mai are nevoie să acceseze sau să consulte în continuare LECS. Dacă LECS se defectează sau este deconec- tat din rețea, acest lucru va afecta doar noile conexiuni client. Clienţii existenţi deja vor lucra ca înainte, deoarece au obținut deja adresele NSAP LES/BUS. Din această cauză, cu toate că o defectiune LECS poate impiedi- ca clienții noi să se conecteze în e-LAN, nu va influenţa negativ staţiile care fac deja parte din e-LAN. În plus, adresele NSAP LES/BUS pot fi configurate anticipat direct la anumiţi clienți, eliminând total necesitatea LECS. Redundanţa poate oferi încă o facilitate pentru rețeaua ATM. Puteţi configura servicii BUS și LES redundante pentru a oferi dis- tribuirea încărcării împreună cu fiabilitatea. Fiecare LES/BUS care cooperează funcţionează într-un mod circular: prima pereche LES/BUS deserveşte clientul A, a doua clientul B și aşa mai departe. Acesta împarte încărcarea rețelei în mod relativ egal. Parta- jarea încărcării este deosebit de valoroasă pen- tru BUS deoarece poate fi deosebit de ocupat cu tratarea traficului emis în e-LAN. Articolul a abordat câteva dintre aspectele fundamentale privind furnizarea redundanței în reţelele ATM. Luna viitoare voi prezenta mai detaliat modul în care pot fi oferite ser- vicii LES/BUS. Voi aborda și timpul pentru refacerea după defectare şi voi arăta unele dezavantaje ale redundanței. Jeffrey Frita este responsabil pentru dezvoltarea de tehnologii de vârf pentru rețele la West Vir- ginia University. Este autorul cărții : Remote LAN Access: A Guide for Networkers and the Rest of Us (Manning Publications | Prentice- Hall PTR). Îl puteți găsi la: jtritz@wvu.edu [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] uati un calculator personal L din anii 80, ceva memorie şi înghesuiți totul într-un singur circuit integrat de 25 de milimetri pătrat ca suprafaţă. Acesta va fi un circuit pentru smartcard, care va fi şi el înglobat într-un suport de plastic de forma unei cărți de credit. Cartea de credit va fi apoi un dispozitiv inteligent cu memorie, care memorează și transferă propriul conținut în condiţii de securitate chiar și la atacuri potenţiale. Aplicațiile care utilizează azi smartcard includ cartelele telefonice, cartelele de asi- gurări de sănătate, cele pentru programe TV cu plată, cartele bancare, cartele de aso- ciaţii, GSM şi alte telefoane celulare, cartele pentru conectare la reţele de calculatoare şi autentificare şi cele pentru asigurarea securității datelor. Valoarea adăugată în creştere la aceste aplicaţii pune noi pro- bleme de evitarea fraudei şi pierderilor. ST19 de la SGS-Thomson este o familie nouă de circuite smartcard care asigură suport pentru nevoia de securitate mărită. Seria ST19 se bazează pe experienţa şi aspectele de securitate de la seria de circuite smartcard ST16. Fundamente pentru circuite smartcard În timp ce un circuit smardcard trebuie să fie capabil să execute calcule sofisticate pen- tru criptarea datelor vitale, trebuie să facă aceste calcule în condiţii diferite de cele de la sistemele desktop. Circuitul trebuie să fie extrem de fiabil şi robust deoarece trebuie purtat la proprietar. Trebuie să consume puţin pentru ca tranzacţiile efectuate să poată fi efectuate de cititoare de cartele ali- mentate de la baterii. Pentru fiabilitate, interfaţa de comuni- caţie între circuitul smartcard şi cititor este foarte simplă: foloseşte doar trei linii (I/O serial, ceas și un semnal reset de sin- cronizare). Această interfaţă este definită de ISO 7816 (International Standards Organization). Cu încă două linii, pentru tensiune $i masă, un circuit smartcard tre- buie sa functioneze cu doar cinci conexiuni spre exterior (ST19 mai are o linie I/O supli- mentară). Totuși această structură asigură o interfaţă sigură: orice acces la informaţie are loc numai pe aceste linii şi cere ca cir- cuitul smartcard să valideze accesul şi să efectueze tranzacţia. Circuitul smardcard trebuie să fie un ctura ST19 Noul circuit ST19 oferă funcții cu consum redus pentru cartele inteligente smaricard şi mecanisme de securitate pentru date. De lan Blythe Smartcard mai inteligent si mai sigur Calea STi9 St19 a fost realizat initial cu o tehnologie de proces CMOS de 0.6 microni. Acesta oferă două facilități pentru smartcard: un ceas rapid de la 5 la 10 MHz şi tensiune de alimentare redusă (3V) care permite uti- lizarea la cititoare alimentate de la baterie. Circuitul smartcard ST19 are funcţii de securitate înglobate în cip și zone protejate de memorie echipament flexibil. Un furnizor de cartelă inteligentă îl va configura pentru benefi- ciari diferiţi care au cerinţe diferite de secu- ritate. Asemenea configurații pot să fie de la cartele pentru o aplicaţie unică și care exe- cută doar un singur program, la cartele pen- tru aplicaţii multiple care au programe spe- cializate, independente în ROM. O cartelă cu un singur program poate fi folosită ca o cartelă pentru bănci, în timp ce una cu programe multiple poate fi folosită ca port- moneu (debit/credit) cu prime de fideli- tate sau ca şi cartelă de asigurare care conţine fişiere cu date medicale. Tehnologia mai oferă şi fiabilitate mare gi densitate mare la realizarea memoriei EEP- ROM necesară la aplicaţiile cu funcții mul- tiple pentru smartcard. ST19 este construit din module logice predefinite. Aceste module realizează împreună diferitele subsisteme ale circuitu- lui smartcard, așa cum se vede în figura „Microarhitectura ST19“. Fiecare modul a fost verificat privitor la posibilităţile de intrări, ieşiri, funcţionare şi securitate. Partea esenţială a oricărui circuit pen- tru smartcard este memoria înglobată. Memoria de la ST 19 se împarte în trei zone distincte: ROM sistem, ROM utilizator şi IUNIE 1997 BYTE România 37 Fundamente UC EEPROM utilizator. Membrii diferiţi ai familiei ST19 au capacităţi diferite de RAM şi ROM pentru diferite aplicaţii, aşa cum se vede în tabelul alăturat. Fiecare zonă are o logică de control acces la memorie (MACL) diferită care poate fi definită de utilizator şi care oferă separație completă între codul aplicaţiei din cip şi date. Asemenea unei unități de administrare memorie MACL tratează toate validările de acces în citire şi scriere în partiţiile RAM și drepturile de acces în citire / execuţie / programare / şter- gere la partitiile EEPROM si defineste daca atributele EEPROM pot sau nu sa fie modi- ficate. Astfel se poate fixa usor un nivel de securitate la cerinţele unei cartele cu o sin- gură aplicaţie sau pentru o cartelă cu funcţii multiple. Memoria ROM pentru sistem conţine funcţiile de bază I/O, test şi pentru securi- tate. Aceste funcţii au la bază o bibliotecă firmware care oferă securitate maximă. Memoria ROM utilizator conţine sistemul de operare. Acestcodva fi diferit în funcţie de cerințele diferitelor aplicaţii utilizator. Deoarece atât zona sistem cât şi cea uti- lizator se află în ROM, conţinutul de pro- grame pentru aceste zone se pune la fabri- carea cartelei, deci sunt fixe pe toată durata de viață a circuitului smartcard. Codul pro- gram din zona RAM utilizator se scrie în mod normal cu ajutorul oferit de SGS- Thomson pentru a asigura securitatea. Memoria ROM utilizator este divizată în două partiţii. Acesta permite, împreună cu MACL, coexistența mai multor aplicaţii simultan pe cartelă. Pentru a mări securi- tatea, codul fiecărei aplicaţii poate accesa doar zonele de memorie predefinite. Zona EEPROM utilizator memorează datele variabile, cum sunt cheile personale de date, istoricul cumpărăturilor, poate numărul de asistență socială sau numerele de telefon utilizate. Este partiţionată în patru zone. Totuși, pentru această zonă pro- gramată pentru utilizator, accesul la memo- rie este configurat prin octeți de atribute din EEPROM, care permit definirea şi schimbarea dinamică a controlului de acces. Izolarea adreselor asigurată de MACL con- feră un nivel ridicat de securitate. În plus, în funcţie de necesităţile aplicaţiei, confi- dentialitatea datelor poate fi păstrată prin criptare. UC aflată în circuit are nevoie de propriul RAM pentru a putea lucra. Acest ram are de asemenea patru partiţii. Furnizorul cartelei defineşte aceste partiţii în faza de producţie a circuitului și pentru securitate mărită proiectantul poate inhiba execuţia de cod din acest RAM. Nucleul de UC pe 8 biti ST19 este com- patibil la nivel de cod obiect cu familia 38 BYTE Romania IUNIE 1997 ST16. Acesta permite ca ST19 sa poată utiliza o biblioteca de functii cu securitate deja existente. Nucleul ST19 are şi moduri extinse de adresare și un set de instrucțiuni special conceput pentru scrierea de aplicaţii cu securitate ridicată. Aceste instrucțiuni oferă un compromis optim între complexi- tate şi dimensiune, astfel că bibliotecile soft- ware pot fi foarte eficiente în controlul accesului și administrarea fișierelor. Unelte de compilator ST19 oferă o eficiență supli- mentară pentru cod prin utilizarea auto- mată a acestor noi moduri şi instrucțiuni. Pentru aplicații de criptare, procesorul aritmetic modular MAP oferă atât calcul de criptare cu cheie publică (PKC) folosind chei de până la 512 biţi (Nivel A) sau 1024 biti (Nivel B). Când se utilizează acest lucru, împreună cu generatorul de număr aleator înglobat în cip, ST19 poate face intern generare completă de cheie publică, sem- nături digitale şi autentificare. Această faci- litate garantează că niciodată nu se poate afla cheia secretă în afara smartcard şi con- tribuie la securitatea generală a sistemului. Suport software Nici un sistem bazat pe UC nu este complet fără un sistem de dezvoltare firmware. Și acest sistem este furnizat atât ca sistem de dezvoltare complet cât şi ca programe suport în biblioteca Crypto Library. Cryp- to Library poate fi oferit în zona ROM sis- tem, lăsând de la 6 la 24KB ( în funcţie de ce membru alegem din familie) de ROM utilizator disponibil pentru softul de apli- caţie. Biblioteca scutește proiectantul de SO pentru cartelă de scrierea unor funcţii dri- ver hardware şi acesta se poate dedica a ritmilor pentru securitate. Biblioteca de criptare oferă funcţii firme ware pentru: * aritmetica de bază, inclusiv ridicări la putere și înmulţiri pentru un număr vari- abil de cifre * generarea de numere aleatoare lungi * calculul constantelor Montgomery nece- sare pentru aritmetica modulară de nu- mere lungi * calcul exponențial modular cu sau fără utilizarea teoremei de rest chinezesc, o teoremă verificată care oferă calcul mo- dular mai rapid pentru exponenti * funcţii mai laborioase ca cele pentru sem- nături RSA și autentificare pentru orice lungime modulo până la 1024 sau 2048 biți (în funcţie de nivelul de securitate), sau semnături DSA (Digital Security Algorithm) și autentificare. * Generare completă internă de chei pen- tru semnături şi autentificare Spre un viitor cu securitate Pe măsură ce piața smartcard creşte și devine globală şi valoarea memorată în cartelele inteligente creşte, se vor înmulți încercările de fraudă. Cât de sigur poate fi un smartcard? Scheme de certificare for- mală, ca ITSEC (European Information Technology Security Evaluation Criteria), pot oferi un nivel de încredere ridicat pen- tru utilizator privind securitatea unei anu- mite aplicaţii. De exemplu, un nivel de cer- tificare conform ITSEC Level E3 High, care cuprinde aplicaţia, circuitul, producţia cir- cuitului şi livrarea a arătat că circuitele smartcard $T16 sunt adecvate pentru aplicații bancare. ST19 urmează aceeaşi cale prin utilizarea unei tehnologii de memorie fiabilă şi nevolatilă. ST19 are de asemenea o arhitectură configurabilă care permite proiectare flexibilă și suport firmware pen- tru multe mecanisme de securitate care pot fi adoptate. Ian Blythe este Senior technical writer la SGS Thomson Microelectronics. Il puteti contacta prin e-mail la: ian.blythe@st.com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] ALlUaIL Deși asemănător cu C+ +, acest limbaj de programare prezintă Programare deosebiri care fac programarea OOP mai ușoară. De Justin Morgan O introducere la Objective-C ncă de la achiziția de către Apple, mediul multiplatformă | OpenStepallui Nexta devenit o parte vitală a strategiei de SO a companiei. SO Rapsody foloseşte trusa de unele de dezvoltare multiplatformă OpenStep şi mai multe medii de lucru cu obiecte ( de exemplu, biblioteci). Pentru oricine a utilizat un constructor GUI şi un mediu integrat de dezvoltare (IDE), uneltele de dezvoltare vor fi utiliza- bile imediat. Totuşi, pentru a beneficia de toate facilitățile este necesară învăţarea unei variante orientată obiect (00) mai puţin obișnuite a lui C, numită Objective-C. Aces- ta a constituit o sursă de îngrijorare pentru proiectantii de soft Macintosh C+ +, care trebuie să invete un nou limbaj de progra- mare. Acest articol oferă o introducere tandră la Objective-C, uşor de înțeles pentru pro- gramatorii C++. Articolul presupune o familiaritate cu conceptele uzuale OO, ca clasă, moştenire şi metodă (cunoscută ca member function în C++). Objective-C nu este atât de mare şi com- plex ca C++, dar este complet OO şi asigu- ră suport pentru moştenire, încapsulare și polimorfism. Asemenea lui C++, Objec- tive-C este un limbaj hibrid, altfel spus este un superset ANSI C care permite lucrul cu tipurile scalare din C standard, ca int în plus față de tipurile obiect ca NSArray. Sistemul run-time Objective-C permite crearea de programe dinamice, extensibile. Facilităţile run-time permit construirea de pachete (boundles), care se compun din una sau mai multe clase compilate, încărcabile dinamic sau legate într-un program aflat în execuţie. Tipurile şi legăturile dinamice oferite de limbaj se combină cu încărcarea dinamică. Objective-C permite ca obiectele instanță-variabilă să fie de tip generic, id, ceea ce înseamnă că clasa variabilei nu este cunoscută până la execuţie. (adică nu este fixată clasa pentru variabilă în timpul com- pilării). În momentul în care unui obiect i s-a atribuit un tip, modulul run-time leagă automat metodele corespunzătoare clasei (class methods) la instanţă în timpul exe- cuţiei programului. Interfața pentru clasă Prin convenţie, codul sursă pentru o clasă Objective-C se împarte într-o interfață pub- obiectele sunt pointeri la structuri, deci tre- buie asterisc în faţa numelui name. Dacă nu ati ştiut tipul de clasă pentru name, în momentul compilării îl puteţi introduce la i d, dar veţi pierde din verificările de erori la compilare. A doua variabilă de instanță @interface Pet : NSObject NSString *name; int age; // Accessors for ‘name’ - (NSString *)name; // Accessors for 'age' - (void)setAge: (int)newAge; - (int)age; @end interfață pentru clasa Pet (Pet.h) import // Must import my superclass #import // Required for 'name' variable // Start of class declaration { // Start of instance-variable block // Object instance variable // Scalar instance variable } // End of instance-variable block // Start of method declarations - (void)setName: (NSString *)newName; // End of class declaration lică şi o implementare privată. Declaraţiile din interfața publică se pot găsi într-un fişier denumit corespunzător cu sufix .h. Aici, voi analiza structura unui fişier de interfață prin declararea unei clase simple denumită Pet. Listingul „Pet-Class Interface (Pet.h)“ conţine interfața publică pentru această clasă. Un punct va despărţi numele clasei de numele super-clasei. În acest caz, super- clasa pentru Pet este un NSObject - clasa rădăcină - care este declarat în Foundation Kit. NSObject este singura clasă fără super- clasă. (Apple foloseşte prefixul NS pentru numele de clase Rapsody pentru a preveni conflictele cu clasele în spaţiul de nume.) În C++, un obiect este pur şi simplu o structură glorificată. La Objective-C, fiecare obiect este un pointer la o structură. Această deosebire este importantă atunci când se declară variabilele instanţă, aşa cum veţi vedea. Prima variabilă declarată este numele name pentru pet. Tipul variabilei este declarat static ca NSString, care este un obiect Foundation Kit care încapsulează un şir conform cu Unicode. Nu uitaţi că age este declarată în mod standard ANSI CG: Declararea metodelor În aproape toate limbajele OO, există două feluri de metode: metodele de instanţe și metodele de clase. În această privință Object-C urmează aceleaşi convenții ca $i C++. Dar metodele din Objective-C pot ignora orice metodă moştenită. În jargon C++ se poate spune că toate funcţiile membru Objective-C sunt virtuale. Tipul return al unei metode şi tipurile argumentelor pot fi tipuri scalare ANSI C sau obiecte Obiective-C. Argumentele și valorile returnate care sunt obiecte pot fi declarate static (ca de exemplu NSArray) sau dinamic (i d). În mod diferit de ANSI C, Object-C lucrează cu tip implicit id, și nu int. Când scrieţi declaraţii de interfaţă, metodele de instanţă sunt precedate de semnul minus iar cele de clasă de semnul plus. (S-a întâmplat ca clasa Pet să aibă doar metode de instanţă.) Fiecare nume de metodă se împarte într-una sau mai multe cuvinte cheie, fiecare dintre acestea IUNIE 1997 BYTE Romania 39 Fundamente Programare având sufix două puncte pentru separarea de numele argumentului. Semnul de „:“ se consideră ca făcând parte din numele unic al metodei. Fişierul de implementare a clasei este prezentat în listingul „Pet-Class Imple- mentation (Pet.m)“. Aici este locul în care sunt definite metodele Objective-C pentru clasa dumneavoastră. Remarcaţi cum oferă metodele de instanță accesul extern la vari- abilele name şi age din instanță. Rapsody foloseşte în mod exclusiv această con- venţie: aproape orice variabilă accesibilă public a instanţei trebuie să aibă o metodă set (de ex. setAge) şi o metodă get (de ex. age) Ca structură, metodele Objective-C sunt definite asemenea funcţiilor ANSI C. Când se defineşte o metodă, se dă prima dată numele metodei (din interfață) şi care este urmat apoi cu un bloc de linii de cod care conţine algoritmii care doriţi să se execute. Blocul arată ca şi corpul unei funcţii C cu o singură diferenţă importantă: puteţi amesteca mesaje Objective-C cu cod ANSI C obişnuit. Folosirea mesajelor Definirea claselor, crearea de instanţe şi trimiterea mesajelor constituie esenţa programării OOP (Object Oriented Pro- gramming). O dată ce definiţi o clasă, aveţi nevoie să trimiteţi mesaje la obiecte. Mai jos sunt câteva exemple de expresii pentru mesaj: [myDog setName:@"Rover"]: [myDog setAge:3]: Aici utilizati metodele de clasă setName şi setAge în expresii reale de mesaje. Parantezele drepte trebuie puse înainte şi după destinatar și mesaj. Destinatarul este o instanță a clasei Pet (remarcaţi cum des- tinatarul se află totdeauna înaintea mesaju- lui). Argumentele mesajului sunt o instanță NSString (obișnuita (Q" este începutul import "Pet.h” @implementation Pet ) [name autorelease]; name = [newName retain]; } - (NSString *)name i return name; i (void)setAge: (int )newAge age = newAge; : (int)age return age; } @end Implementarea clasei Pet (Pet.m) // Must import my interface // Start of class definition - (void)setName: (NSString *)newName // Decrement reference count of old name // Increase new name's count and // assign newName to 'name' variable // End of class definition unui sir de caractere NSString carecontine aici , Rover“) şi un caracter întreg (3). Puteţi pune o expresie de mesaj Obiec- tive-C oriunde se poate pune un apel de funcţie ANSI C. Objective-C va permite şi imbricarea (nesting) mesajelor. La imbri- care, valoarea întoarsă de expresia de mesaj cea mai adâncă este folosită ca receptor pentru următoarea expresie ş. a. m. d. Listingul Un program simplu „Objec- tive-C (PetTest.m)“ este de fapt o funcţie main() ANSIC care conţine nişte mesaje Obiective-C. Deoarece programul uti- lizează Obiective-C, sufixul pentru numele de fișier va Fi .m şi nu .c. Prima linie program, myDog = [[Pet alloc] init]; merită explicaţii. Acesta este un exem- plu de expresie de mesaje imbricate. Ori de câte ori creaţi un obiect nou Objective-C, trebuie mai întâi să alocați memorie pentru variabilele de instanță și apoi să initializati obiectul. Prin convenţie, în loc să faceţi import "Pet.h” main () { Pet *myDog; [myDog setName:@"Rover"]; [myDog setAge:3]; [imyDog name] cString], [myDog age]); Un program simplu Objective-C (PetTest.m) // Required for 'myDog' variable // Local object variable myDog = [[Pet alloc] init]; // Allocate memory and initialize // @"Rover" is a literal NSString printf("My dog's name is '%s' and he is %d years old.\n", // cString gets a char* from an NSString 40 BYTE Romania JUNIE 1997 acest lucru pe două linii separate, cereţi cla- sei Pet să aloce spaţiu pentru o nouă instanță şi apoi iniţializaţi instanța alocată, într-o singură linie program. De vreme ce clasa Pet moşteneşte metodele al loc şi init dela NSObject, are deja mecanismul necesar pentru a crea instanţe pentru sine. Valoarea reîntoarsă de la expresia din exterior este o nouă instanță Pet care este atribuită variabilei locale myDog. Ultima linie a programului foloseşte funcţia standard printf() pen- tru a afişa conţinutul myDog. Lumea Obiective-C Obiective-C este un limbaj simplu, uşor de învăţat şi utilizat. Programatorii C+ + care au trecut deja la Obiective-C perorează deseori despre sintaxa clară şi marea flexi- bilitate oferită de el. Cu toate că Java este mai flexibil ca C++, reţine totuși sintaxa obscură pentru mesaje de la C+ + şi majori- tatea proiectanților sunt de acord că Java nu este încă pregătit pentru aplicaţii fia- bile industriale. Puteţi obține informaţii în plus despre dezvoltările Objective-C de la situl Apple (http://devworld.apple.com), de la situl Web Next Computer (http://www.next .com) şi de la situl Metrowerks (http://www „metrowerks.com). Justin Morgan a programat Open- Step/NextStep încă de pe vremea când era disponibil doar ca un cub de culoare neagră. Este contractor la AT&T Wireless Services (Kirkland, WA). Îl puteţi găsi la: jmorgan@objectronics.com [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila} Gigabit CZ afisa Garantate de producător 5 ani ATI + Huburi Ethernet So = Garantate = de producător * 415T 4xRJ45, MINIHUB ~ ¢ 815T 8xRJ45, MINIHUB * 820TR 1xAUI+1xBNC, 8xRJ45 * 3012TR 1xAUI+1xBNC, 12xRJ45 + 3016TR 1xAUI+1xBNC, 16xRJ45 + 3024TR 1xAUI+1xBNC, 24xRJ45 — en 30043 ME sane a Oaie + 3612TR-25 1xAUI, 12xRJ45 + 3624TR-25 1XAUI, 24xRJ45 ze * 3624TRS-25 24xRJ45, Slave (with 3612/3624) l- Tran | ast ¢ 3606F-25 1xAUI, 6xST F.O. * 3608-25 1xAUI, 8xBNC AT si Alei shee / Convertoare + 908TX FAST 8xRJ45 (100Base-T) + 912TX FAST 12xRJ45 (100Base-T) Garantate de producător toată viața Garantate * MX10S-05 AUI to BNC * 210T-05 AUI to RJ45 * MX26F-05 AUI to F.O. (ST) * 206 Vampir * MX60T Apple AAUI to RJ45 * MX70 Apple AAU! to BNC * MX300TX 100BaseTX, RJ45 * MX600FST 100BaseFX, F.0.(ST) * MC12T AUI to RJ45 * MC12T2 BNC to RJ45 i * MC12T-FI/ST F.0.(ST) to 1xRJ45 + MC12T-F/SC F.0.(SC) to RJ45 i Allied Telesy N-IFPT & Fast : ATI + Plăci Aa ăi sh CREE Internationa de producator LOWERING JHE COST OF NETWORK OWNERSHIP toata viata CERETI preturi excelente | * 1500 PnP, cu DMA „+ 1700 PnP, 32Kb RA * 2450 PnP, 32bit PCI * 2000 16Kb pentru programare I/O * 2560 FAST PnP, 32bit PCI, 10/100Base-T ATI + Repetoare / Bridgeuri_ Garantate de producator 2 toată viata a că Sia LA LL * segmentare PnP * autoconfigurare © coax thin/thick, TP, F.O. |¢ management SNMP * suport RMON ° MR121T AUI to RJ45 * MR122T BNC to RJ45 ° MR123 AUI to AU! . * MR124 AUI to BNC * MR125 BNC to BNC 2 * MR126F AUI to F.O. * MR127F BNC to F.O. - “e MR128F RJ45 to F.O. * 6870 Bridge (MAC LLB AUI to Thin Ethernet w/o SNMP) Constanta tel: 041-618580 fax: 041-619457 * 6875 Bridge cu SNMP (MAC LLB AUI to Thin Ethernet with SNMP) Bucuresti tel: 01-6672823 fax: 01-6672987 ta. Lt en Poo 1007, Te GO eile tae! Q eo Pa ea tk a J1901d0} ASA [8 19 Toley i A PE pee tet Oh aia ae wale) | 1001VIVUVIU DDD orar ms OLOrOOT mya 4" NANA 10 i peeps 23 VER } co 3 N Nes ATI, rr, aa a a zidita: : Peer n ă mai amintiţi de toate acele aplicaţii COBOL care au fost scrise în ultimii 20 de ani? Ace- lea care au fost cârpite $i peticite de un milion de ori? Acelea pe care nu le mai înţelege nimeni? Acelea care conţin toate regulile activităţii companiei voastre? Da, chiar acele aplicaţii COBOL. Câteodată le poţi lăsa în pace să-și facă treaba pentru care au fost create. Dar cel mai adesea, modernizarea şi re-tehnologizarea aduc schimbări în modul în care compania îşi derulează activitatea, schimbând în acelaşi timp procesele și practicile curente. Aceste schimbătoare reguli ale activităţii (business rules) trebuie definite cu claritate în sistemele de aplicaţii, astfel încât să poată fi uşor de înţeles şi de modificat odată cu schimbările din activitatea companiei. Pen- tru a atinge acest deziderat există două difi- cultăţi care se cer depășite. În primul rând, trebuie să păstraţi posibilitatea de a avea acces ușor la regulile existente pentru a vă asigura că sunt încă relevante. În al doilea rând, trebuie să permiteţi ca profesioniștii responsabili cu planificarea economică să poată cu uşurinţă să-şi exprime gândirea în cadrul sistemului. Problema este însă că punctul de plecare în crearea logicii complexe care conduce o aplicaţie este încă reprezentat de instru- mente de dezvoltare 3GL şi 4GL. Ca urmare, codul rezultat este adesea orientat mai mult pe tehnologie decât pe activitatea modelată. O aplicaţie simplă de baze de date, de exemplu, cere proiectantului să gân- dească mai degrabă în termeni tehnici (cum să interogheze tabelele bazei de date, cum să efectueze un join, etc.) în loc să se concentreze asupra conceptelor legate de activitate, cum ar fi de exemplu verificarea limitei creditului unui client. Evident că a gândi în acești termeni are foarte puţină legătură (dacă are) cu activitatea propriu- zisă pe care aplicaţia trebuie să o abordeze. O nouă specie de instrumente de dez- voltarea încep să se evidenţieze. Acestea intenționează să obţină codul direct din re- gulile activității. Din păcate, aceste instru- mente mai au o cale lungă până să poată fi puse chiar în mâinile celor care conduc afacerea. Ce sunt regulile afacerii? O regulă a afacerii (sau a activității) este un enunţ simplu care guvernează modul în care datele sunt validate, calculate şi prezentate. Proiectanţii care se bazează pe o metodă de dezvoltare bazată pe reguli ale activității încep prin a defini un set limitat de reguli care definesc procesul desfăşurat și restricțiile care operează în cadrul organizației. Regulile activităţii pot fi o bună soluţie de a separa și centraliza logica specifică a unei aplicații. Abordarea bazată pe regulile activității ar putea fi extrem de valoroasă în mediile în care schimbările sunt rapide. Schimbările în modul de operare a afacerii trebuie doar să fie reflectate în regulile activităţii, nu în întreaga aplicaţie. Spre deosebire de cazul dezvoltării obişnuite, procedurale, o apli- caţie dezvoltată pe baza regulilor activității nu va trebui în mod necesar modificată pen- tru a putea admite modificări în structurile de date pe care se bazează. Desigur, pentru a putea face cu ușurință modificări într-o aplicație se impune ca re- gulile activităţii, care formează fundamen- tul aplicaţiei, să fie logic separate de datele şi funcționalitatea aplicaţiei. În acelaşi timp, aceste reguli trebuie să poată fi uşor accesa- te. Cea mai comună abordare este stocarea acestor reguli într-un motor de reguli (rules engine). Acest motor este nivelul de acces prin care proiectanții şi specialiştii afacerii pot să consulte, să modifice și să adminis- treze regulile care guvernează procesul eco- nomic și totodată aplicaţiile pe care le sus- ține. Pe măsură ce regulile activității şi cerințele utilizatorilor se schimbă (şi întot- deauna se schimbă), proiectanţii pot să schimbe pur și simplu regulile care stau la baza-aplicaţiilor. Alternativa curentă este de a căuta regulile „cablate“ prin instructi- uni SQL în procedurile stocate şi triggere- le bazei de date. Există două feluri de a privi regulile ac- tivității. Mai întâi este abordarea data- centrică, în care regulile activității definesc modul în care aplicaţiile interacționează cu datele. Cealaltă abordare este orientată pe activitate, regulile activităţii definind mo- dul de acțiune a companiei si logica asocia- tă cu o aplicaţie. Abordarea data-centrică de implemen- tare a regulilor activităţii este de departe cea mai comună în prezent. Acesta este motivul pentru care regulile sunt cel mai adesea implementate ca triggere şi proceduri sto- cate în baza de date. De exemplu, o regulă standard privind câmpul care cuprinde numele unui client poate pretinde ca, înainte ca un client să fie adăugat, infor- maţiile despre acesta să conţină şi un număr de telefon valid. De fiecare dată când un nou client este adăugat în baza de date, această ILLUSTRATIA: JEFF BERLIN © 1997 REGULILE JOCULUI regula este declansata (triggered) şi valideaza datele. Abordarea data-centrică poate fi imple- mentată în patru feluri: Database-driven: Regulile activităţii sunt stocate ca proceduri sau triggere într-o bază de date SQL. Această abordare este puter- nic orientată spre anumite câmpuri de date sau tabele. Orice instrument de dez- voltare care se poate interfaţa cu proce- duri stocate sau cu triggere (dar nu neapărat să le creeze sau să le administreze) poate fi considerat un instrument de dezvoltare bazat pe reguli ale activităţii. Utilizând această definiţie, produse ca Oracle Develo- per/2000 sau PowerBuilder (de la Power- Soft) sunt bazate pe reguli ale activității. Database-independent: Regulile activi- tății sunt proceduri stocate sau triggere într-o bază de date, dar aceste sunt genera- te şi administrate de instrumentul de dez- voltare. Această abordare ridică efectiv crearea și administrarea regulilor data-cen- trice ale activităţii de la nivelul unui instru- ment specific bazei de date la nivelul unui instrument de dezvoltare de aplicaţii. Un bun exemplu de produs din această clasă este VisionBuilder (de la Vision Software), care generează automat procedurile stocate şi triggerele corespunzătoare pentru baza de date vizată. Client-based: Regulile activității pot fi încapsulate și la nivelul clientului, cu toate că puţini producători se laudă cu asta. În acest caz, logica asociată interacțiunii cu baza de date este codificată în partea client a unei apli- caţii, iar procedurile stocate și triggerele în general nu vor fi folosite. Multe instrumente client/server în două straturi (two-tier) merg pe această cale. Dar, în această situaţie, datele şi logica activităţii sunt cuprinse ambele în Uită de COBOL si de triggere. Regulile activi- tății se îndreaptă spre stratul intermediar şi spre limbaje mai simple. De Michael Barnes și David Kelly PROIECTAND BAZE DE DATE Regulile jocului 43 O cariera in modelarea datelor 47 Ce-i nou in RAD? 51 IUNIE 1997 BYTE România 43 Raport special Regulile jocului logica aplicaţiei, astfel încât nu se păstrează o separare clară a celor două. Server-based: Unele instrumente de dez- voltare din a doua generaţie au folosit această definiţie în privința regulile activi- tatii. In acest scenariu, regulile activității create cu un instrument de dezvoltare devin servicii aplicative de nivel intermediar (mid- dle-tier), aflate pe un server de aplicaţie. În felul acesta aplicația principală şi logica relativă la date se află pe serverul de aplicaţie şi nu în baza de date. Câteva exemple de produse bazate pe această abordare sunt Ad- vanced Application Development Environ- ment (de la Forte) şi Developer (de la USoft). Abordarea centrată pe activitate este implementată de obicei într-o manieră ori- entată pe logică. În locul specificării restricţi- ile impuse asupra anumitor date elementare sau tabele, o abordare orientată pe logică capturează informaţii de nivel înalt privind logica activităţii şi regulile asociate diferitelor situaţii. La momentul execuţiei, aceste reguli sunt folosite pentru a genera răspunsuri potrivite şi acțiuni conforme cu situaţiile specifice. Această abordare repre- zintă o aplicaţie a tehnologiilor sistemelor expert în domeniul comercial. Un mediu de dezvoltare bazat pe această abordare este Elements Environment de la Neuron Data. Locul informaticii Toate organizaţiile sunt confruntate cu o concurență acerbă şi cu necesitatea de a scur- ta timpul de pregătire și lansare pe piață a produselor. Una dintre cele mai răspândite metode de a trata aceste probleme este creşterea investiţiilor în tehnologii infor- matice. Cele mai multe organizații au înțe- les că avantajele informaticii pot fi lesne transformate în avantaje comerciale, cum ar fi creşterea productivităţii, a comunicării şi a eficienţei. Aplicațiile economice sunt în consecință tot mai căutate de către cei care conduc afacerea, cărora le sunt de fapt adresate. Deci care-i problema? Dacă departamentul de informatică este o componentă majoră a echipei de manage- ment, practicile folosite în conducerea afa- cerii şi procesele ce se desfăşoară în sânul organizației trebuie la rândul lor să se afle în miezul sistemelor şi aplicaţiilor departa- mentului IT. Aceste procese sunt în con- secință codificate în aplicaţii pe parcursul proiectării. Ce urmează? În postura de con- ducător al afacerii, v-aţi simţi în siguranță să vă derulați operațiunile pe „pilot automat“? Cum puteți să ştiţi care sunt constrângerile economice şi politicile de conducere care formează sufletul aplicaţiilor pe care vă ba- zaţi? Mai important: cum puteţi se ştiţi dacă cele care sunt folosite mai sunt încă valabile? O abordare bazată pe reguli ale activității 44 BYTE Romania IUNIE 1997 "Informaţia poate » fi memorată ca A limbaj de definire date SOL, triggeri - şi proceduri memorate .. „Său pe un server „ de aplicaţie ca si "componentă DCOM „sau CORBA „ Puteţi creea Ul în mai multe medii de „ dezvoltare. Cu VisionBuilder de la Vision Software puteti transforma modul de lucru intr-o aplicatie. este o cale foarte buna de a cultiva in proiectarea aplicatiilor o mentalitate mai ori- entată pe problemele afacerii şi a descuraja o conformare strictă la conceptele data-dri- ven. Aplicațiile, spune teoria, se construiesc pe baza nevoilor fundamentale ale unei orga- nizatii si nu pe constrângerile metodologiei folosite. Această teorie este absolut valabilă în multe circumstanţe, dar mai există două motive pentru care regulile activității sunt valoroase. În primul rând, ele sporesc uşurinţa cu care utilizatorii potsă comunice proiectantilor care sunt cerinţele lor din per- spectiva activităţii specifice. În al doilea rând, ele oferă proiectanţilor abilitatea de a aduce schimbări unei aplicaţii odată cu schimbările care apar în cerinţele afacerii. Întreprinderile ar trebui să ia în conside- rare o abordare a proiectării aplicaţiilor pe baza regulilor activităţii mai ales în proiecte în care logica afacerii joacă un rol cheie — de exemplu atunci când mai multe aplicaţii trebuie să acceseze date comune sau atunci când schimbări continue în aplicaţie vor fi conduse prin schimbări ale datelor core- spunzătoare. De asemenea, această abor- dare este potrivită pentru organizaţiile angrenate în data warehousing sau într-un efort de re-organizare a procesului afacerii (business process reengineering). In prin- cipiu, abordarea bazata pe business rules se pretează foarte bine oriunde există un inte- res major în corecta înţelegere și exploatare a datelor la nivelul întregii organizaţii. Fără reguli Cu toate că abordarea bazată pe regulile activității poate fi aplicată într-o varietate de situaţii, ea nu acoperă toate nevoile proiectării. De pildă, aplicațiile pentru fun- damentarea deciziei manageriale şi sistemele de informare a conducerii executive nu se pretează la această abordare, deoarece nu sunt aplicaţii obişnuite, tranzactionale. In plus, organizaţiile care se mulțumesc să con- struiască aplicaţii orientate desktop în medii de dezvoltare rapidă (RAD) - cum ar fi Visu- al Basic sau PowerBuilder —sau cele care au experiență în dezvoltarea de mici aplicații utilizând instrumente simple (cum este Access) ar putea să considere că e mai uşor să dezvolte în continuare astfel de mici apli- caţii folosind aceste unelte. O abordare bazată pe regulile activității este foarte dificilă (dar probabil şi extrem de benefică) atunci când o organizaţie are un proces al afacerii insuficient de bine definit. Abordarea bazată pe reguli furnizează o metodologie pentru descrierea procesului afacerii într-o formă fără ambiguităţi, astfel încât să poată fi automatizat. Cu toate că, teoretic, toate organizaţiile au un set de re- guli ale activităţii care definesc procesele afacerii, o mare parte dintre organizații nu dispun de nici o reprezentare formală sau de un model reprezentativ pentru acest proces. Definirea unor reguli efective ale activității s-ar putea să fie imposibilă atâta vreme cât DL Press knows Îți lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire si certificare Microsoft. Norocul tau, Microsoft Press are solutia; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveți despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ţi per fec ti onezi cunostintele anterioare sau sa-ti creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru Viaţa ta. Exbaiviy for Onmers d We Wineknws NT Server Resouve Kh Version 4.0 Hands-On, Self-Paced Training for Microsoft SOL Server Version 6.5 Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server Microsoft? Windows NT? Microsoft? Windows NT? Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft: Press COMP TER HRS Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers , str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria ‘Noi’, sala Dales; Libraria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea București A26 parter; Cluj. T&M Promedia, str. Doja nr.30 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.I., C.P 94 OP49, Bucuresti, fax: 01-3309285 Important: Lista completă de preţuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) Raport special Regulile jocului procesul economic propriu-zis este vag. O altă posibilă consecință negativă pen- tru o echipă de proiectare lucrând cu un pro- ces al afacerii insuficient de bine definit este pierderea concentrării asupra unei pro- bleme şi transformarea proiectării de apli- caţii bazate pe reguli ale activităţii într-un efort de re-modelare a procesului afacerii. Abordarea bazată pe reguli este una descrip- tivă şi se concentrează pe automatizarea practicilor curente. Re-modelarea procesu- lui afacerii este activitate prescriptivă și ana- lizează dacă modul de operare de ansam- blu al organizaţiei este corect sau nu. Această diferenţă este foarte importantă şi trebuie să fie bine înțeleasă, atât de proiectanți, cât şi de profesioniștii în business implicați în procesul de dezvoltare de aplicaţii. Reguli și componente Competiţia și necesitatea de a ieşi repede pe piață sunt presiuni care nu vor scădea într- un viitor previzibil. În plus, Internetul a schimbat în mod fundamental procesul de dezvoltare a aplicaţiilor printr-o substanţială simplificare a procesului de livrare a pro- duselor şi prin deschiderea proiectării către noi categorii de specialişti, cum sunt admi- nistratorii de situri Web (Webmasters). Ca urmare, ciclurile de dezvoltare s-au scurtat iar controlul modificărilor în aplicaţii este mai dificil ca niciodată. Dezvoltarea bazată pe componente şi-a câştigat o popularitate tot mai largă, nu doar ca modalitate de a crea aplicaţii flexibile şi sigure, dar și ca un mod de a creşte produc- tivitatea procesului de dezvoltare prin reuti- lizarea codului. Regulile activităţii vor constitui doar un tip de componente. Alte componente vor cuprinde funcționalitatea, INFORMAȚII UTILE Dacă vrei să utilizezi reguli ... Modelarea comportamentului unui sistem complex nu e o sarcină ușoară. Cu toate că producătorii au făcut procesul mai ușor, definirea regulilor de activitate și translatarea lor în aplicaţii propriu-zise nu se face încă într- un mod suficient de intuitiv pentru a câștiga o largă răspândire. Totuși, ca orice oportu- nitate implicând un important profit potențial, această problemă va fi rezolvată. Pornind de la această convingere, iată câțiva producă- tori care oferă software cu un solid suport pentru business rules: Compendium Research: Universal Transaction Exchange Engine (UTX) este un motor tranzactional pentru construirea de depozite de date si solutii pentru piete verti- cale. Regulile pot fi configurate, dezvoltate si administrate de persoanele din manage- ment si nu de catre proiectanti. Neuron Data: Elements Environment este o unealtă de dezvoltare C++ pentru plat- forme multiple care cuprinde și Intelligent Rules Element, care permite modelarea regu- lilor separat de logica aplicaţiei. „aplicaţii mai vechi. Riverton Software: How. Un instrument de dezvoltare obiectual pentru modelarea și generarea de aplicaţii PowerBuilder. How suportă includerea regulilor activităţii în obiecte. Sapiens: ObjectPool este un mediu de dez- voltare orientat pe obiecte care permite crearea de reguli în obiecte și integrarea cu Texas Instruments Software: Performer este un mediu de dezvoltare bazat pe com- ponente care permite crearea și adminis- trarea regulilor activităţii într-un depozitar. USoft: USoft Developer este un mediu gra- fic care se concentrează asupra regulilor activității ca parte integrantă a procesului de proiectare. Suportă crearea regulilor în SQL standard. Vision Software: VisionBuilder este un mediu de dezvoltare care sustine crearea regulilor de activitate printr-o interfata vizuala. Generează automat cod SQL pentru baze de date relationale. Compendium 800-858-9473 Research 919-405-1500 Boston, MA http://www.sapiens 617-720-2936 „com m Texas Instruments research.com Software Plano, Texas Neuron Data 800-232-3200 Mountain View, CA 214-575-2000 800-876-4900 ~ http://www.ti.com 415-528-3450 a http://www | USoft „neurondata.com Brisbane, CA 800-367-8763 Riverton Software 415-875-3300 Cambridge, MA http://www.usoft.com 617-588- 0500 > http://www.riverton Vision Software ‘com Tools „Oakland, CA Sapiens 800-984-7638 International 510-238-4100 Rehovot, Israel (HQ) http://www +972-8-938-2777 „vision-soft.com Durham, NC 46 BYTE Romania JUNIE 1997 datele sau resursele care sunt incapsulate. Cu toate acestea, dintr-o perspectiva globa- lă, componentele corespunzătoare regulilor activității ar putea deveni resursa dvs. cea mai importantă. Impunerea Internetului și a modelului d calcul multi-strat (Hyper Tier) aduce cu sine un acces îmbunătăţit pentru mai mulți uti- lizatori la mai multe date, din mai multe surse. Pentru a rămâne competitive, com- paniile trebuie să caute tot mai mult să per- mită un acces unificat la date şi aplicaţii din surse multiple, care până acum nu erau conectate. Aceasta înseamnă că proiectantil trebuie să se concentreze asupra unor apli- caţii flexibile şi scalabile, cu un grad ridicat de distribuire a procesării. În același timp, organizaţiile trebuie să devină mai con- ştiente de necesitatea de a furniza definiţii consistente pentru elementele proceselor şi de a folosi tot mai mult meta-datele. Frumuseţea utilizării regulilor activităţii provine din faptul că profesioniștii business- ului pot să scrie regulile care guvernează pro- cesele afacerii în limbaj natural. Proiectanții dezvoltă apoi aplicaţia în jurul acestor re- guli, considerând regulile actuale ca funda- mentul aplicaţiei. Drept urmare, regulile sunt limbajul comun pentru proiectanții de aplicaţii și comunitatea oamenilor care se ocupă de afacerea propriu-zisă. Alternativa este ca utilizatorii să-şi definească cerinţele şi apoi să se roage ca proiectanții să le inte- leagă corect şi, mai important, să constru- iască cu precizie aplicaţia în jurul acestor ce- rinţe. Fără business rules nu există o cale bidirecțională, clară şi controlabilă, între cerinţe şi cod. Din păcate, încă nu suntem aproape de posibilitatea de a defini reguli ale activității la un nivel de abstractizare suficient de înalt ca acest scenariu să fie cu adevărat posibil. Instrumentele de modelare şi dezvoltare care susțin actualmente abordarea bazată pe reguli nu oferă o cale intuitivă de la specifi- carea acestora în limbaj natural până la generarea codului aplicației. Odată ce re- gulile activităţii sunt articulate de către uti- lizatori, proiectanţii încă mai trebuie să definească aceste reguli în cadrul aplicaţii- lor. Beneficiile aduse de regulile activităţii dispar dacă acestea nu sunt uşor de înțeles atât pentru specialiștii departamentului informatic cât şi pentru managementul organizaţiei. Utilizarea pe scară largă a regu- lilor activităţii în dezvoltarea aplicaţiilor va avea loc doar atunci când instrumentele vor ridica nivelul de abstractizare pentru definirea regulilor şi vor îmbunătăți supor- tul pentru translatarea regulilor în cod. Michael Barnes este analist iar David Kelly con- duce serviciile de cercetare la Hurwitz Group (Newton, MA), o firmă de consultanță în ma- nagement şi cercetare în software care oferă con- sultanță strategică și tactică în utilizarea în domeniul comercial a tehnologiilor de calcul dis- tribuit. Îi puteţi contacta la editors@bix .com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] ILLUSTRATIA: JEFF BERLIN © 1997 RAPORT SPECIAL O carieră în modelarea datelor Alocarea unui timp pentru organizarea unui model de date poate duce la scurtarea timpului de dezvoltare a aplicaţiilor. nii planifică, alții execută. Goana nebună pentru a pune aplicaţiile în mâinile utilizatorilor a fost o plăcere pen- tru cei ce execută. Dar dificultățile pe care le aduce inte- grarea datelor din surse diverse într-un depozit de date consistenta făcut ca multe echipe de proiectanți să reconsidere valoa- re unei anumite forme a planificării - modelarea datelor-—ca o etapă premergătoare proiectării bazei de date. Încă de la început, modelarea datelor a fost un domeniu contro- versat. În anii '70 a existat un scurt avânt spre dezvoltarea unui „model de date al între- prinderii“. Dar această idee a fost în mare parte abandonată, ceea ce a atras abandonarea multor proiecte mari și costisi- E E. toare. Instrumentele CASE au promis dezvoltarea automată a unei aplicaţii pe baza unui model. Din nou, promisiunea nu s-a îndeplinit. În consecin- ță, mulți proiectanți privesc administrarea datelor și echi- pele responsabile de resursele informaţionale (care fac de regulă modelarea) ca un obsta- col în calea dezvoltării rapide a aplicaţiilor. Unii cred că aces- te echipe îi împiedică pe pro- iectanți să livreze mai repede aplicaţiile, formulând con- strângeri inutile în proiectele acestora. În alte cazuri însă, între- prinderile au sesizat valoarea unui model al bazei de date care să servească drept un cadru de lucru comun, în care noile aplicaţii să fie proiectate iar cele vechi să poată fi inte- grate. De pildă, refolosirea modelelor bune s-a dovedit o resursă valoroasă pentru dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor (RAD - Rapid Application Development). Modelele s-au dovedit de aseme- nea valoroase pentru organizaţiile care încearcă să integreze mai multe sisteme eterogene, dezvoltate de-a lungul timpului de proiectanți și programatori care poate au părăsit deja de multă vreme compania. Ce trebuie să știți pentru a putea să folosiți modelarea bazelor de date în compania în care lucraţi? Pentru a ilustra problemele şi com- ad as | wie! De J. L. Weldon _ plexitatea unor modele de baze de date bine concepute — precum si potentialele castiguri care pot rezulta de aici—voi începe prin a expli- ca fundamentele. Ce este modelarea datelor? Un model este reprezentarea abstractă a unui obiect sau mediu real. Modelarea datelor este practica proiectării unei baze de date folosind o serie de modele aflate în relație. Procesul se desfăşoară cam aşa: Întâi, dezvolţi un model io necitit de nivel înalt, al procesului economic sau al activităţii la care te referi. Apoi, foloseşti acest model conceptual pentru a construi un model logic al datelor care să surprindă cât mai multe detalii, dar într-o manieră independentă de implemen- tare. La urmă, transformi modelul logic într-un model fizic al datelor, numit şi sche- mă, care furnizează şi detalii- le de implementare a bazei de date cu ajutorul unui anume © r SGBD (vezi figura „De la haos la model“). Primul pas este cel care, din mai multe motive, necesită cel mai mult timp. Începi prin a aduna date şi a trece în revistă procedurile şi practicile speci- fice afacerii, pentru a fi sigur de cerinţele funcționale ale aplicației. Aceste cerinţe con- duc la identificarea și definirea entităţilor şi relaţiilor esenţiale pentru activitatea economică reprezentată. De exemplu, într-o aplicaţie de evidență a unei universităţi, printre entităţi se vor afla desigur STUDENT, TEACHER și CLASS, iar printre relații vom găsi STU- DENT „este înscris la“ CLASS, TEACHER „este desemnat pentru“ CLASS şi CLASS „se compune din“ STUDENTI. În modelul conceptual trebuie să stabileşti cum vei distinge instanțele fiecărui tip de entitate. De exemplu, determini atributul (sau grupul de atribute) necesar pentru a identifica un anumit STU- DENT. Universitatea poate să emită un identificator unic (STU- DENI ID NUMBER) sau poate să folosească numele (NAME) şi Li IUNIE 1997 BYTE România 47 Raport special O carieră în modelarea datelor data naşterii (DATE OF BIRTH). În mod similar, trebuie să stabileşti o modalitate de a distinge relaţiile-— indiferent dacă sunt one- to-one (de exemplu: un LAB DESK pentru fiecare STUDENT şi reciproc) sau one-to- many (ex.: fiecare CLASS conţine mai mulți STUDENT). Determinând aceste atribute şi relaţii te asiguri că modelul reflectă cu fidelitate realitatea. Modelul conceptual se transformă în model logic al datelor prin capturarea datelor specifice despre atributele descriptive ale fiecărei entități precum şi mai multe detalii despre relaţii. De exemplu, un STUDENT poate fi reprezentat prin numele său (NAME), sex (GENDER) şi vârstă (AGE), dar nu neapărat prin culoarea ochilor sau gru- pa sangvină. Pe măsură ce alegi atributele, le capturezi definițiile precum şi informaţiile despre domeniul valorilor pe care se bazează atributele. De exemplu, GENDER poate să ia valori din domeniul 4Male, Female), iar domeniul pentru AGE poate fi (orice întreg mai mare decât 0 si mai mic decât 120). În mod similar, descrierea relaţiilor poate fi mai informativă dacă asociezi date despre cardinalitatea acestora. De exemplu, un stu- dent poate fi înscris la cel mult cinci cursuri, de unde rezultă o cadinalitate de unu-la- cinci pentru relaţia „este înscris la“. Mai departe, relaţia poate fi descrisă ca opționa- lă sau obligatorie (mandatory) (adică: fiecare student trebuie să se înscrie la cel putin un curs sau pot fi şi studenți care nu sunt înscriși la nici un curs?). Pe măsură ce modelul devine mai speci- fic, vei putea să împarţi anumite entități în sub-tipuri — TEACHER poate să fie ori PROFESSOR, ori TEACHING ASSIS- TANT, de exemplu). De asemenea, unele entități pot fi mai degrabă roluri decât entități propriu- -zise, astfel încât un STU- DENT poate să joace rolul de TEACHING ASSISTANT. Într-un astfel de caz, atributele entității TEACHING ASSISTANT le cuprind şi pe cele ale entității STUDENT, precum si altele specifice rolului, cum ar fi data angajarii (START DATE) pe postul de preparator sau asistent. În momentul în care a atins stadiul cel mai specific, poţi să converteşti modelul dintr-o reprezentare logică într-o descriere a bazei de date la nivel fizic. Acest proces conver- teşte domeniile logice ale atributelor în tipuri de date specifice pe care SGBD-ul poate să le manevreze. Se folosesc elemente volumetrice (de pildă, numărul estimat de instanţe ale entităţilor şi lungimea câm- purilor conținând text) pentru a determina dimensiunea şi spaţiul ce va fi alocat; se iden- tifică atributele care vor fi folosite ca indecşi şi se adaugă restricţii, de exemplu care câmp poate fi NULL și care nu. Acest proces con- 48 BYTE România IUNIE 1997 De la haos la model Bază de date O înainte de a crea un model, afa- cerea este compusă din mai multe elemente individuale, dar corelate. 8 Întâi, culegi informaţii pentru a înțelege cerințele aplicației. Rezul- tatul e un model conceptual. Când cunoști cerințele, poţi să determini entitățile și relațiile cu care vei lucra. O Modelul logic al datelor înglo- bează informaţii mai detaliate care descriu entitățile și TOURS. dintre acestea. O Atunci când modelul logic este cât se poate de specific, ești gata pentru a crea un model fizic al da- „telor și să-l convertești în tipurile specifice de date ale bazei tale de „date. Poţi să-ţi dai seama care „câmpuri sunt indecși, care nu pot fi NULL și așa mai departe. Se poate „chiar să ai suficiente informaţii „pentru a scrie codul pentru „crearea bazei de date. e Apoi se rulează codul cu un in- terpretor și se construiește. ve baza de date propriu-zisă Procesul de modelare a datelor vă ajută să analizaţi activitatea companiei și cerinţele pentru aplicaţia dvs. tinuă până când ai adunat destule informaţii pentru a crea instrucțiunile DDL (Data Des- cription Language) pentru crearea efectivă a tabelelor (vezi figura „Înapoi şi înainte“). De ce modelare? Acum ştii ce este modelarea. Dar de ce să o faci? Ai auzit asta cel mai adesea de la proiectanți şi de la alte persoane nerăbdă- toare să încheie implementarea bazei de date şi a sistemului de aplicaţii economice, dar fără a avea răbdarea să cheltuiască timp cu dezvoltarea şi rafinarea modelului de date. Dintr-o perspectivă logică, modelezi pentru a înțelege mai bine problema econo- mică şi pentru a identifica componentele de bază pe care vei construi soluţia. Un model bun îţi permite să construieşti o bază de dată flexibilă, care permite adăugarea unor noi facilități pe măsură ce acestea devin necesare. Mai departe, aceste componente sunt reutilizabile. Un proiect flexibil şi reutiliza- bil induce stabilitate şi evită revizuirea bazei de date odată cu fiecare nouă aplicaţie adău- gată. În fine, o bază de date construită pe baza unui rhode care ilustreaza cu fidelitate activitatea poate fi folosită pentru mai multe funcțiuni ale întreprinderii, spre deosebire de una construită doar pentru o anumită funcțiune. S-a spus deja că dacă în trecut s-ar fi practicat întotdeauna o modelare judi- cioasă, nevoia de depozite de date (pentru interogarea datelor din multiple aplicații funcţionale) nu ar fi apărut niciodată. O carieră în modelarea datelor Raport special | 2 Reverse engines : Se crezi că modelele pot să [iza J informaţii folositoare și conduc la baze de date mai bine concepute. Dar ce faci când ai de-a face cu baze de date moștenite, create de-a lungul timpului de diferite echipe pentru. „diferite aplicaţii, și nu există nici un model? Multe instrumente de modelare îţi oferă exact ceea ce-ţi trebuie ca să repari greșelile trecu- tului: reverse engineering. Când faci inginerie inversă pe o bea de date, instrumentul de modelare citește descrierea schemei de date dintr-o bază de date relationala si produce un model pentru baza de date. Pentru aceasta, se creează câte o entitate pentru fiecare tabelă și se creează relaţiile folosind conexiunile deduse din cheile care apar în mai multe tabele. Poţi apoi să uti- lizezi acest model pentru a clarifica elementele semantice de care ai nevoie pentru a face modi- ficări sau pentru a integra această bază de date cu oalta (vezi figura „Înapoi și înainte“). Ingineria inversă îţi permite de asemenea să compari două baze de date diferite, comparând mode-. le lor — sau, într-un mediu de dezvoltare, două versiuni ale unei aceleiași baze de date, pen- tru a găsi diferenţele, adăugările si stergerile. Unele instrumente permit o conectare dinamică între baza de date fizică și „reprezentarea modelului (de exemplu ERWin's 5 Server PRE UE PO taie Reverse : inapoi si 3 înainte a Elciu N prin extragerea i schemei din baza | de date existenta. e Oe Nite ee ae convertescă în- tr-un model. 0) Unealta creează un nou SOL pentru a crea o bază de date mai buna. © imbunatatiti modelul cu ajutorul 5 uneltei. lata cum poate o unealtă de modelare de bază de date reproiecta baza de date. Engineering]). Modelul devine o reprezentare vie folosită pentru a monitoriza baza de date fizică. Poţi astfel folosi modelul pentru a imple- menta schimbări (forward) sau pentru a le observa (reverse). Aceasta oferă administra- lor dintre ele (în locul limbajului de descriere — DDL) Supa ică sarcinile % administrare, torului bazei de date o modalitate comodă de a gestiona și controla baza de date. Utilizarea de reprezentări grafice ale tabelelor și a relaţii- Metodele modelării datelor (cum sunt abstractizarea, generalizarea şi norma- lizarea) te forțează să evaluezi explicit decizi- ile de proiectare pe care le iei atunci când treci de la reprezentarea abstractă, logică, a datelor la baza de date fizică. Fără un astfel de model, proiectantii sunt panditi de peri- colul de a introduce relatii intre date care, desi existente, nu sunt fundamentale. De exemplu, o inregistrare din sistemul de înscriere al unei universităţi poate fi proiec- tată astfel încât că cuprindă cinci câmpuri pentru specificarea cursurilor (CLASS), pe baza faptului că studenții se pot înscrie la maximum cinci cursuri. Dar este posibil ca această regulă să se schimbe cu timpul (să zicem, limita va fi de şase cursuri), caz în care baza de date va trebui modificată. Din perspectiva implementării fizice, modelele de date sunt instrumente pentru capturarea şi întreţinerea meta-datelor — date despre date — cum ar fi definițiile eco- nomice, informaţiile despre domenii, listele de valori și criteriile de editare. Modelele de date pot translata relaţiile între entităţi în asocieri între tabele pe baza cheilor, astfel încât baza de date poate să impună automat respectarea integrității referenţiale (de pildă să nu admită existența unei înregistrări de tip CLASS fără nici un STUDENT). Mode- lele fizice ale datelor permit de asemenea organizaţiilor să aplice standarde (de pildă nume de date sau definiţii de domenii stan- dardizate), ceea ce induce consistenţa unui set întreg de aplicaţii. Modelul fizic poate fi folosit şi pentru automatizarea unor sar- cini de administrare foarte migăloase și con- sumatoare de timp, cum ar fi calculele de volum și generarea de instrucțiunilor DDL (Data Definition Language), permiţând ast- fel administratorilor să se concentreze asupra problemelor de reglaj şi performanță. S-a constatat că modele sunt atât de valo- roase încât multe organizaţii le-au dezvoltat pe cale inversă (reverse engineering), pornind de la baze de date existente care au fost construite iniţial fără utilizarea unor modele explicite. Pentru mai multe infor- maţii, vezi caseta „Reverse Engineering“. Poti si tu sa modelezi Modelarea bazei de date cere experienta in analiza cerințelor economice. Pentru a con- strui cu succes un model, trebuie să porți dis- cuţii cu persoane reprezentative din con- ducere, să analizezi procesele și docu- mentaţiile şi să pui în model înțelegerea ta în privinţa mediului. Vei revedea proiectele iniţiale împreună cu experţi în domeniul apli- Caţiei şi cu alți analiști şi apoi le vei rafina. Cu toate că s-a scris mult despre acest proces, el “ rămâne încă mai mult în domeniul artei decât al ştiinţei. În general, un bun proiectant seamănă cu un bun reporter, întrebând mereu „Ce? De ce? Cum? Unde? Când?“. Există câteva sisteme de notare care te pot ajuta să dezvolți şi să înregistrezi modele de date. Bachman, Chen, Martin şi alți „guru“ ai modelării au elaborat propriile meto- dologii si notații. Fiecare sistem are modul său propriu de a reprezenta aspectele esenţiale ale modelării (cum ar fi entităţi, relaţii, cardinalitate, opționalitate, subtipuri sau domenii). Cu toate că tot ce îţi trebuie ca să duci munca la bun sfârşit este hârtie şi creion, mulţi proiectanți optează pentru un instrument specializat, referit adesea ca „unealtă CASE“. Uneltele de modelare au evoluat de la cele de tip text (de pe mainframe) la instrumente grafice pentru PC-uri şi grupuri de lucru client/server, capabile să comunice cu di- verse SGBD-uri. Apariţia sistemelor şi ba- zelor de date orientate pe obiecte a condus la forme noi de modelare (vezi caseta „Mo- delare obiectuală vs. modelare ER“). Aces- te metode permit modelarea semantică ori- IUNIE 1997 BYTE România 49 Raport special O carieră în modelarea datelor entată pe utilizator şi susțin metodologiile obiectuale de analiză și proiectare. Multe dintre instrumentele de modelare utilizate în prezent se bazează pe metoda ER (Enti- ty-Relationship — entitate-relaţie), de pildă ERWin de la Logic Works. Dar interesul faţă de OO a condus la apariţia de unelte destina- te să susțină și modelarea obiectuală (de pil- dă Rational Rose de la Rational Software). Uneltele de modelare utilizează extensiv interfața grafică şi editarea vizuală pentru a produce diagramele modelului. Machete de tippop-up capturează denumirile şi definiţi- ile necesare. Definiţiile formează un dic- tionar de date. Se pot produce rapoarte care potfiapoi analizate împreună cu utilizatorii finali pentru a valida şi rafina definițiile. Dacă un instrument poate să producă automat instrucțiuni DDL, dicționarul va cuprinde şi caracteristicile modelului fizic, de pildă volume, domenii şi indecsi. Multe dintre instrumentele cu suport pentru modelarea ER oferă şi mecanisme de verificare a regulilor, pentru a te asigura că modelul produs este valid. Aceste unelte ve- rifică dacă nu sunt încălcate regulile de nor- malizare și semnalează absenţa unei chei pri- mare sau folosirea incorectă a cheilor străine. Deoarece analistul dezvoltă mode- lul în mod interactiv, acest feedback rapid îi permite să depisteze erorile la timp, înainte de a se propaga în modelele de nivel mai jos. O problema cu care proiectantii se con- fruntă în permanenţă este comunicarea cu utilizatorii din întreprindere. Sistemul de notații utilizat de cele mai multe meto- dologii de modelare este mai degrabă tehnic decât intuitiv şi mulţi utilizatori din sfera business-ului nu se simt în largul lor atunci când trebuie să analizeze un model care este mai complicat decât modelul conceptual INFORMAȚII UTILE CASEwise Systems, Embarcadero Inc. San Francisco, CA Waltham, MA 415-834-3131 800-893-8398 http://www 617-895-9900 http://www.casewise -embarcadero.com “eon Evergreen Software. Redmond, WA Cayenne Software, 800-929-5194 Inc. 206-881-5149 (formerly Bachman http://www.esti.com Information Systems) Burlington, MA InfoModelers, Inc. 800-528-2388 Bellevue, WA 617-273-9003 206-637-2499 http://www.bachman http://www .com .infomodeler.com Computer Systems InTek Advisors Norcross, GA Woodcliff Lake, NJ 800-654-3249 800-537-4262 770-840-2500 201-391-6500 http://www.intekine http://www.silverrun „com „com 50 BYTE România IUNIE 1997 Modelare obiectuală vs. modelare ER bordările mai vechi ale modelării datelor erau destinate să simplifice construcția bazelor de date relaţionale. Astfel, aceste metode se concentrau pe reprezentarea entităţilor și relaţiilor care în final urmau să fie implementate prin tabele într-o bază de date relațională. Atributele fiecărei entități deveneau coloane într-o tabelă iar relaţiile între entităţi deveneau fie chei străine (permițând ca o tabelă să indice o alta) fie tabele-intersecție (conţinând cheile a două sau mai multe tabele corelate). Analiza și proiectarea orientată pe obiecte nu se bazează pe o abordare orientată pe date ci pe una orientată pe proces. Definești obiectele prin comportamentul lor (pe baza „cazurilor“ documentate pe parcursul analizei) iar relaţiile între obiecte reprezintă interacțiuni, descrise în general ca cereri de servicii de la un obiect la un alt obiect. Informaţia necesară pentru reprezentarea unui obiect este definită ca o parte a acestuia și este disponibilă pentru cele- lalte obiecte doar la cerere. Limitările fiecărei abordări reprezintă punctele forte ale celeilalte. Modelarea Entitate- Relaţie (ER) este lipsită de orice sens al procesului, astfel încât astfel de modele trebuie completate cu modele ale procesului, matrici CRUD (create/retrieve/update/delete) și alte tipare de modelare care surprind caracteristicile activităţii sau a procesului pe care baza de date trebuie să-l susţină. Modelelor obiectuale le lipsește o conectare directă la schema bazei de date, astfel încât oferă puţin ajutor în privința construcției fizice a bazei de date. Modelul SOM (Semantic Object Model) propus de David Kroenke se bazează pe o abor- dare obiectuală la nivel conceptual, reprezentând „obiecte semantice“ care pot fi descrise printr-o combinaţie de atribute orientate pe date și pe acțiuni. Scopul lui Kroenke este să dezvolte unelte care să poată să „calculeze“ schema bazei de date și chiar aplicaţia (de pildă formulare pentru introducere și pentru regăsire precum și tranziția de la un tip de obiect la altul) pe baza descrierii furnizate de utilizator în privinţa obiectelor semantice implicate. Accentul pus mai mult pe semantică decât pe tabele pune deciziile de proiectare în mâinile " analiștilor procesului și a utilizatorilor mai degrabă decât în cele ale programatorilor. În felul acesta aplicaţia și baza de date care rezultă vor fi mai ușor de înţeles și de administrat. abstract. Nu demult, un instrument numit InfoModeler — bazat pe metodologia ORM (Object Role Modeling) propusă de G. M. Nijssen si Terry Halpin — a atras atenţia datorită unei abordări bazată pe fapte (facts). În această abordare colecţionezi afirmaţii în limba engleză (sau o altă limbă pe care o alegi) despre o aplicaţie sau despre o afacere. Printr-un proces pas cu pas se grupează aces- te fapte în tipuri de fapte, se verifică unici- LBMS Houston, TX 800-345-5267 713-625-9300 http://www.lbms.com Logic Works Princeton, NJ 609-514-1177 http://www.logicworks .com Oracle Redwood Shores, CA 415-506-7000 http://www.oracle.com Popkin New York, NY 212-571-3434 http://www.popkin.com Powersoft Concord, MA 800-395-3525 508-287-1500 http://www.powersoft .com Rational Software Corp. Santa Clara, CA 408-496-3600 http://www.rational .com Salsa Business Unit (Wall Data Systems) Seattle, WA 800-777-2572 206-442-9257 http://salsa.walldata .com Visible Systems Corp. Waltham, MA 800-684-7425 http://www.visible.com tatea şi se elimină orice tip care nu este necesar. Un modelor asamblează un model complet, care poate fisub formă de diagrame sau text, adăugând restricţii (constraints) şi validând apoi consistenţa modelului cu setul iniţial de fapte. Existenţa faptelor de la care se porneşte, chiar însoţite de o diagramă a modelului, poate îmbunătăţi semnificativ comunicarea cu utilizatorii din business. Plănuiește și apoi execută Modelarea unei baze de date ca parte a procesului de dezvoltare poate fi compara- tă cu desenarea unei plan înainte de con- struirea unei clădiri. Un model bun sur- prinde elementele esenţiale ale activităţii și se concentrează asupra unei perspective largi, în locul uneia înguste. Un proiectant bun separă acele relaţii şi dependențe care rezultă din practica curentă de cele care sunt fundamentale şi invariante. Un model de ba- ză pentru date conduce la o bază de date care este partajabilă, reutilizabilă, flexibilă și care oglindește activitatea pe care o susține. BI ]. L. Weldon (New York, NY) conduce depar- tamentul Data Warehouse Practice in cadrul MCI Systemshouse, o firmă integratoare de sis- teme globale. Îl puteţi contacta prin e-mail la jweldonQshi.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] ILLUSTRATIA: JEFF BERLIN © 1997 le urmăreşti: posibilităţile de RAPORT SPECIAL Ce-i nou în RAD? Progresele realizate de ultimele versiuni ale 4GL-urilor de vârf. De David S. Linthicum otul de desfășoară tot mai repede, chiar şi dezvoltarea de aplicaţii. Pentru a ţine pasul, ai început cu ani în urmă un instrument de dezvoltare rapidă a aplicaţiilor (RAD — Rapid Application Development). Poate ai ales Visual Ba- sic de la Microsoft sau PowerBuilder de la Powersoft. Sau poate Ora- cle Developer/2000 sau Borland Delphi. Ai devenit mai productiv folosindu-l. Dar lucrurile s-au schimbat. Microsoft tocmai a lansat ultimul be- ta al lui Visual Basic 5.0. Bor- land pregăteşte Delphi 3.0. Powersoft lucrează la o nouă versiune de PowerBuilder iar Oracle prevăteşte versiune 2.0 a lui Developer/2000. E vre- mea să te întrebi dacă încă mai foloseşti cel mai bun in- strument sau dacă ai ratat un upgrade crucial. Deci, care e vederea de an- samblu? Există trei tendinţe importante pe care trebuie să dezvoltare multi-strat, supor- tul pentru Web şi posibilitatea de a genera controale ActiveX. În mod tradiţional, instru- mentele client/server (cum sunt PowerBuilder, Delphi și Visu- al Basic) au suportat doar două straturi: client şi server. Pro- blema cu dezvoltarea de apli- caţii client/server în două stra- turi este că această arhitectură nu poate fi scalată la nivelul unei întregi întreprinderi şi nu permite separarea logicii pre- lucrărilor de interfață și date. Instrumentele de dezvolta- re client-server în trei straturi (three-tier) sau multi-strat (multitier sau n-tier) permit programatorului să împartă o aplicaţie pe mai multe servere de apli- caţie. Toate instrumentele prezentate aici dispun de suport pentru procesare multi-strat si pentru partitionarea aplicaţiilor, dar reali- zează aceasta în moduri foarte diferite. În plus faţă de partiţionare, multe unelte client/server susțin dezvoltarea bazată pe Web pentru Internet și intranet. PowerBuilder, Delphi şi Visual Basic permit dezvoltare ActiveX, dar cel mai bun suport în acest sensîl oferă Visual Basic. PowerBuilder 23401 Tera) Git ii Wie veretia | Be ay CALC Geto tor rorirt furnizează posibilități de dezvoltare pentru server (server-side), printre care și suport pentru API-uri proprietare, cum sunt NSAPI (Netscape Server API) sau ISAPI (Microsoft Internet Server API). Del- phi dispune de suport pentru ActiveX, dar își îndeamnă utilizatorii să folosească JBuilder pentru proiectare Web bazată pe Java. Powersoft PowerBuilder PowerBuilder este unul dintre cele mai populare instrumente de dezvoltare client/server, con- ducând în fata lui Visual Basic si Delphi in această privință. PowerBuilder este multiplat- formă: rulează pe Mac, OS/2 şi Unix, dar Windows NT şi Windows 95 reprezintă cele mai multe instalări. PowerBuilder promovează dezvoltarea „condusă de date“ (data driven). Prima dată pro- gramatorul defineşte meta- datele în PowerBuilder's Ex- tended Attribute Set, apoi clădește aplicaţia pe baza me- ta-datelor, construind ferestre de date şi extinzându-le fun- cționalitatea prin programare cu PowerScript. Începând cu versiunea 5.0 Powersoft fur- nizează un compilator verita- bil, care îmbunătăţeşte viteza de execuţie a aplicaţiilor dez- voltate. Tot pentru o perfor- manta mai bună, PowerBuil- der suporta API-urile Win16 si Win32 pentru Windows 3.1 şi respectiv Windows 95. În plus, furnizează interfață ODBC pe 32 de biţi cu suport pentru indecși de tip cluster. Extinzând modelul existent de dezvoltarea obiectuală, Po- werBuilder 5.0 suportă acum supraîncărcarea funcțiilor, permiţând proiectanţilor să creeze funcţii care acţionează în funcție de tipul obiectelor care le sunt furnizate. Noul instrument pentru dezvoltarea în echipă din PowerBuilder, ObjecrCycle, oferă facilități de ad- ministrare centrală (pe server) a obiectelor, permiţând controlul versiunilor, etichetare şi funcții de raportare. PowerBuilder este compatibil cu tehnologia COM (Component Object Model), per- miţând proiectanților să creeze servere COM și ActiveX. iși ii moto: iit ati să aly Lisi Taia pe e IUNIE 1997 BYTE România 51 Raport special Ce-i nou în RAD? Începând cu versiunea 5.0, PowerBuilder poate să distribuie sarcinile de procesare pe mai multe servere îndepărtate, prin plasarea unor obiecte non-vizuale (care nu interacționează cu utilizatorul). Această for- mă de partiționare a aplicaţiilor permite pro- iectanţilor să producă aplicaţii care pot fi scalate la încărcări mai mari decât cele bazate pe arhitectura tradiţională în două straturi, prin plasarea unor anumite procesări pe un server din rețea. Powersoft numeşte această facilitate „Distributed PowerBuilder“ (DP). Cu toate că arhitectura este convingă- toare, utilizatorii au considerat DP dificil de configurat. Alte neajunsuri ar fi lipsa supor- tului pentru servere eterogene precum şi faptul că nu oferă totuşi nivelul de scalabili- tate al altor arhitecturi care folosesc teh- nologii three-tier verificate, cum ar fi moni- toare de procesare a tranzacţiilor. Mulţi proiectanți care lucrează cu PowerBuilder consideră DP un început promiţător, dar calea cea mai bună de partiţionare a aplica- țiilor rămâne cea care se bazează pe supor- tul COM oferit de PowerBuilder. Borland Delphi Paradigma de dezvoltare bazată pe compo- nente din Delphi 2.0 oferă proiectanţilor cea mai bună soluţie de dezvoltare orientată pe obiecte şi componente. Construirea unei aplicaţii Delphi este doar o chestiune de con- struit interfeţe şi de precizare a comporta- mentului prin intermediul proprietăţilor sau a limbajului nativ de programare din Del- phi, Object Pascal. Delphi oferă o aplicaţie-cadru, Visual Component Library (VCL), pe care proiec- tantul o foloseşte ca baza pentru aplicaţia sa. Construcţia aplicaţiei se reduce la intelege- rea acestui cadru şi la găsirea componentelor care oferă cel mai bun punct de pornire pen- pe //odd e tmp = end choose command = 'datavindow.print.page.rangeinclude = if cbx_collate.checked then // collate output ? “ datawindow.print .collate command = command + else command = command + " datawindow.print.collate , +tmp i a Cu PowerBuilder 5.0, dispuneti de un compilator veritabil, cu performante superioare in rularea aplicatiilor. tru aplicatia respectiva. De exemplu, VCL furnizeaza obiecte de interfata cu utiliza- torul pentru vizualizarea si modificarea datelor, precum si casete-lista, casete com- binate si meniuri. Delphi poate sa utilizeze componente Delphi native sau componente ActiveX. Puteti lua componentele asa cum sunt sau le puteti extinde comportamentul prin tehnici OO traditionale. Delphi este compatibil COM, astfel încât se pot crea aplicaţii ca servere sau containere COM. Delphi 3.0, acum în beta, merge mai în profunzimea complexităţii programării client/server decât versiunea actuală. Va suporta arhitecturi multi-strat, clienți supli (thin clients) sau client/server, folosind atât vechea arhitectură bazată pe compo- nente din Delphi cât şi arhitectura DCOM (Distributed COM) de la Microsoft. Noua versiune va oferi de asemenea proiectanților posibilitatea de partiţionare a aplicaţiilor în mici executabile si DLL-uri care pot fi par- tajate într-un mediu de procesare distribuită. Borland mai produce încă două instru- mente care seamănă mult cu Delphi: JBuil- der, pentru dezvoltarea rapidă de apple- turi şi aplicaţii Java, și C+ + Builder, pentru dezvoltare rapidă în C+ +. Ambele produse sunt prevăzute să apară în acest an. Visual Basic 5.0 Cu Visual Basic, proiectantii creeaza apli- catii compunand controale ActiveX (prin drag and drop) şi specificând apoi compor- Caracteristicile mediilor „GL SuportWeb Suport Suportpentru Conexiuni Suportnativ Livrare Suport Platforme nativ COM componente la SGBD-uri multi-strat depozitar suportate PowerBuilder 5.0 ActiveX Da (client ActiveX ODBC DCOM Compilator Extended * Windows NSAPI și server) Nativ nativ pe 32 biţi Attribute Set + Mac ISAPI Proprietar * Unix ORB *OS/2 Visual Basic5.0 Activex Da (client ActiveX ODBC DCOM Compilator Microsoft * Windows și server) nativ pe 32 biti Repository Delphi 2.0 ActiveX Da (client ActiveX ODBC DCOM Compilator Nu * Windows și server) Proprietar Nativ nativ pe 32 biţi Developer/2000 CGI Da (client ActiveX ODBC Proprietar Interpretor Oracle * Windows si server) Nativ cu SGBD Repository * Mac Oracle (partajat cu * Unix Designer/2000) 52 BYTE România IUNIE 1997 N Designed for Îomis | : "rea KeyMap 2.0 - este utilitarul Windows 95 de care aveţi nevoie pentru a scrie comod în orice limbă. - permite configurarea software a tastaturii în funcţie de necesitățile specifice oricărui utilizator. - pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare tastă a acestuia, puteţi configura 4 caractere ce să fie generate de acesta! - se instalează și se configurează foarte ușor pentru oricine a mai utilizat un produs Windows 95. - Vă oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi True Type sau Adobe Type (postscript), conţinând toate caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin. 40 (0)65-166516 = kk Ec -ro/keymap pentru miners cu peste 180 le FONCIULI Dracjeoeumen le din 15 sept. 1996 oresc să cumpăr produsul, KeyMap2.0. "V-am expediat la BCR Tg.Mureș în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSoft SRL Tg-Mureș, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poștale), "cu mandatul poștal/ordinul de plată nr.: ..................... Eee A a E RSI a e 0 dea dindatade cacat „pentru o licenţă a acestuia. (Pentru licențe multiple apelați la sediul firmei.) Cl Doresc să-mi trimiteţi și factură. Moimele și. prenumele: <5 ase că catena a ac 2000 a ac a au ll i Aten ena Euneția:: ieee aa aie e ea aa aaa e aa au see e Sa a a Ea IEI ise ee ee ae ee as Ali INOS ree Seek One eee a iN ates Se arm ph ie ORL, Glens ie Sie gee Set See Sent Cod postal Localitate: <.scsrns cs Oe na elie anes IEISTOII ROXANA a | Dâigi e inceta Se A Te tars a sado iai al lila SOMNGIULG 572 ae e caea a da aa e oase asia aa DR Sena ana Raport special Ce-i nou în RAD? tamentul specific cu Visual Basic for Appli- cations (VBA). VB permite conexiuni la baze de date doar prin ODBC. Destul de târziu, VB a fost aliniat la COM şi DCOM, iar de la versiunea 4.0 este complet compatibil - ActiveX. Visual Basic 5.0 abia a ieșit pe piaţă. Noutăţile versiunii $.0 sunt reprezentate de câteva elemente de performanţă și produc- tivitate, cum este compilatorul nativ, cone- xiunile ODMC de mare viteză şi un mediu ergonomic de dezvoltare. Pachetul cuprinde o nouă versiune de VBA pe care o veţi găsi nu doar în VB ci și zeci de alte produse care au licenţiat limbajul. Există de asemenea legături spre noul Transaction Server de la Microsoft, oferind astfel posibilități ieftine de procesare a tranzacţiilor. Noul T-SQL Debugger permite proiectantilor si depa- neze pe masina client proceduri stocate. Însă cea mai valoroasă facilitate a versiu- nii 5.0 este abilitatea de a crea controale ActiveX folosind paradigma de dezvoltare rapidă a lui VB. Se pot crea controale de la zero sau prin extinderea unora deja exis- tente folosind un sistem de specializare (sub- classing) pseudo-obiectual. Se pot chiar combina două sau mai multe controale pen- tru a crea unul singur, configurat după nevoile specifice. Aceste controale pot fi folosite în alte aplicaţii sau instrumente de dezvoltare compatibile ActiveX, sau pot fi livrate prin Internet sau intranet către clienți care ştiu ActiveX. Microsoft livrează şi o ver- siune redusă (VB Control Creation Edition) pentru proiectanți care vor să producă doar componente ActiveX. VB 5.0 Enterprise Edition vine cu Microsoft Repository 1.0, ceea ce demon- strează că Microsoft poate să înveţe lucruri noi de la concurenţii săi. Microsoft Reposi- tory furnizează proiectanţilor un set de interfeţe ActiveX pentru definirea unor mo- dele de partajare a informaţiilor, precum şi un mecanism de stocare pentru aceste mode- le. În felul acesta, proiectanţii pot defini arhi- tectura aplicaţiei folosind alte instrumen- te, de pildă scule CASE (cum este Rational Rose), pot să preia modelul creat direct în Visual Basic şi eventual să-l trimită înapoi INFORMATII UTILE Sp ef Microsoft oe: Redmond, WA 800-426-9400 © Be 206-882-8080 — pet http://www, microsoft ee asus Oracle. e - Redwood Shores, CA. 800-633-0596 415-506-7000 _ http://www.orael cen ee : Powersoft i 54 BYTE România IUNIE 1997 In Project Microsolt Visual Basic [design] emo Visual Basic 5.0 prezinta un nou compilator de cod nativ, conexiuni ODBC de mare viteza si un mediu de dezvoltare ergonomic. catre scula CASE. Depozitarul devine punc- tul de control central pentru modelul de date. Developer/2000 si Designer/2000 de la Oracle (descrise în continuare) utilizează oarhitectură asemănătoare, dar depozitarul de la Microsoft este puţin mai deschis. Microsoft Repository foloseşte ca motor de stocare fizică Microsoft SQL Server. Oracle Developer/2000 Developer/2000 este intr-adevar un instru- ment vechi reconditionat pentru dez- voltarea modernă, orientată pe obiecte şi cu partiționarea aplicaţiilor. Văzut mai de departe, Developer/2000 pare Oracle Forms 4.5 pentru Windows. Oferă toate facilităţile tradiţionale din Forms, inclusiv programare PL/SQL şi mediu de proiectare a interfetelor. Developer/2000 isi centreaza posibili- tatile de dezvoltare in jurul depozitarului, pe care îl partajează cu Designer/2000, geamănul său CASE. Viziunea lui Oracle este ca definiti si schitati aplicatia cu Design- er/2000 şi stocaţi informaţiile de proiectare” (meta-date, schema, modele de proces, etc.) în depozitar. Apoi folosiţi aceste infor- maţii pentru a crea partea client a aplicaţiei si pentru a partiţiona aplicaţia. Programatorii care lucrează cu Develo- per/2000 creează o aplicaţie definind-o cu Object Navigator, o interfaţă de navigare structurală şi de editare. Object Navigator - permite proiectantului să localizeze, să editeze şi să inspecteze componentele apli- catiei. Din Object Navigator, proiectantii pot merge direct intr-un editor de forme pentru a defini interfata, sau pot merge direct intr-un editor de cod unde pot intro- duce comenzi PL/SQL pentru a defini com- portamentul. PL/SQL este codul nativ si pentru Oracle Database Server. Developer/2000 ofera de posibilitati de partitionare a aplicatiilor, permitand proiec- tantului sa plaseze (prin drag and drop) intr-o baza de date Oracle obiecte definite prin PL/SQL la nivelul clientului. Aceasta furnizeaza proiectantului un mecanism de echilibrare a încărcării între client si server, dar nu există mecanisme Developer/2000 pentru a crea straturi intermediare (middle tiers). Mai mult, sunteți legaţi de Oracle ca SGBD, deoarece alte sisteme nu știu să ruleze obiecte PL/SQL. Acum, încotro? Aceste unelte fermecate vor continua să susțină dezvoltarea rapidă, în medii ușor de folosit. Vor oferi de asemenea mecanisme foarte performante pentru livrarea apli- caţiilor şi modalităţi simple de livrare pe Web si partitionare a aplicaţiilor. Folosirea depozitarelor este promitatoare, ca și includerea unor legături către middleware, cum ar fi monitoare de tranzacţii și obiecte distribuite. Dar aceste instrumente nu sunt încă gata să realizeze aplicaţii complete, la nivel corporativ, fără un volum semnifica- tiv de muncă adițională. Dar ziua aceea se apropie. David S. Linthicum (\inthicum@worldnet „att.net) este manager principal la ATOT Solu- tions in Chantilly, Virginia. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] COMPUTER PRESS AGORA Prin intermediul firmei noastre puteţi primi în mod regulat oricare ee irae americane de calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă in care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala de expediţie percepută de Poșta Română. Atenţie deci, NU TRIMITEŢI BANI ÎN AVANS"! Vă rugăm să expediati comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, Bucuresti, fax: 3309285 TITLU FRECVENTA PRET TITLU FRECVENTA PRET 3D DESIGN 12 5.93 LINUX JOURNAL 12 6.00 ACCESS VB ADVISOR 12 7.49 LOTUS NOTES ADVISOR 6 ; 10.49 AIXTRA 4 7.43 MACADDICT 12. 11.99 BOARDWATCH 12 8.93 MACTECH 12 8.78 BYTE 12 5.93 MACUSER 12 5.99 C/C++ USERS JOURNAL 12 7.43 MACWORLD 12 7.43 C++ REPORT 9 11.93 MAGAFAN if 5.93 CA-UNICENTER ADVISOR 6 8.93 MICROSOFT INTERACTIVE DEV 12 7.43 CADALYST — 12 5.93 MICROSOFT SYSTEMS JOUR. 12 743 CADENCE 12 5.93 MICROSTATION MANAGER 12 5.93 CD-ROM PROFESSIONAL 12 10.43 MICROSTATION WORLD 4 7.43 CIRCUIT CELLAR 12 5.93 MONDO 2000 4 8.93 COLOR PUBLISHING 6 7.43 NEW MEDIA 12 ns pas COMPUTER ARTIST 6 7.43 OBJECT MAGAZINE 6 6.75 COMPUTER GAMING WORLD ze „5199 OBJECT ORIENTED PROGRAM. 5 13.50 COMPUTER GAMING WORLD wCD ae 11.99 ONLINE ACCESS 12 7.43 COMPUTER GRAPHICS WORLD 12 7.43 ONLINE ACCESS - CD pd a | 23.93 COMPUTER PLAYER 12 10.43 0S/2 DEVELOPER 6 14.93 COMPUTER SHOPPER 12 7.49 0S/2 MAGAZINE Wet 5.93 COMPUTER SHOPPER BUYERS CD 7.49 PC COMPUTING 12 5.99 CYBER SPORTS — 4 749 PC GAMER 12 5.99 DATA BASE ADVISOR 12 7.49 PC GRAPHICS & VIDEO 12 7.43 DATABASE PROG. & DESIGN 12 7.43 PC MAGAZINE a Ag e 5.99 DBMS Se: 5.93 PC MAGAZINE CD-ROM 4 26.93 DBMS 1996 BUYERS GUIDE <2 7.43 PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE 4 8.93 DELPHI INFORMANT 12 8.93 PC WORLD 12 8.93 DIGITALVIDEOMAGAZINE = WE 7.43 POWER BUILDER ADVISOR 6 11.99 DOS WORLD 6 8.93 PUBLISH ae 7.43 DR. DOBBS JOURNAL 12 : 5.93 SOFTWARE DEVELOPMENT 42° 5.93 DR. DOBBS SOURCEBOOK 6 743 | SYS ADMIN 6 7.43 ELECTRONIC GAMING MONTH 12 749 | UNIX REVIEW 12 5.93 EMG2 12 749 — VB TECH JOURNAL 12 5.25 FOXPRO ADVISOR 12 749 | VIDEO TOASTER USER 6 7.43 GAMEFAN 12 8.93 VISUAL BASIC PROG. JOUR. Pe 5.93 GAME DEVELOPER 6 ee Gas VISUAL DEVELOPER MAGAZINE Beg 7.43 GAME PLAYERS MAGAZINE 12 7.49 WEB, THE 12 5.93 GAME PRO 12 749 WEB DEVELOPER 6 8.93 INTERACTIVITY 12 ; 7.43 WEB TECHNIQUES 12 7.43 I-WAY 12 8.93 WEBSMITH 12 6.00 INTERNET WORLD 3 7.43 WINDOWS/DEV DEVELOPERS 12 7.43 INTERNET & JAVA ADVISOR 6 10.49 WINDOWS NT 12 7.43 JAVA DEVELOPERS JOURNAL 12 11.93 WINDOWS SOURCES 12 4.49 JAVA REPORT 6 ae WINDOWS TECH JOURNAL 12 6.00 LAN MAGAZINE 12 7.43 WIRED 12 7.43 Revistele pot fi rasfoite, comandate si cumparate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102; precum si ide la următoarele magazine din Bucureşti: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Libraria ‘Noi’, sala Dales; Libraria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea București A26 parter; Cluj: T&M Promedia, str. Doja nr.30 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 94 0P.49, București, fax: 01-3309285 Important; Lista completă de preţuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) CINE SE, MUTA? Înainte de a trece la derularea afaceri- lor pe Internet, trebuie să aveţi sigu- ranța autentificării. De Peter Wayner Anditi-va la Internet ca la Vestul Salbatic lipsit de praf, G cu certuri în baruri, eroi şi comportament agresiv. Şi aşa cum Vestul Sălbatic s-a transformat în California de azi, cu pasiune pentru tot şi lapte degresat pe jumă- tate doar de vacă, așa şi Internet devine mai acceptabil social în mare parte datorită unui lucru simplu ca semnătura. O parte a problemelor din Internet provenea din faptul că nimeni nu ştia cu adevărat cine sunteți. Şi în timp ce anonimatul poate fi un lucru util, el duce la disperare firmele de cărți de cre- - dit şi băncile. La urma urmei, cum află ei dacă aveţi într-adevăr dreptul să scoateţi 50.000$ din contul lui Bill Gates? Aşa că ban- cile, firmele de cărți de credit i toate corporatiile importante dez- volta in mod activ unelte care vor permite oamenilor să pună sem- nături digitale și să se asigure că semnăturile vor fi valabile și în justiție. Băncile şi cei care dau bani împrumut nu sunt singurii interesați de semnăturile digitale. Multe companii experimentează semnă- turi digitale cu orice document, începând cu e-mail şi terminând cu cele Word. Semnăturile pot oferi un nivel de integritate și imposibilitate de repudiere care devine atractiv pentru oricine este îngrijorat de falsificarea datelor şi accesul neautorizat. Deci, cum funcţionează? Care sunt proiectele majore? Cine vor fi utilizatorii? Cum obţineţi o semnătură? $i cum implementati semnăturile la firmă? Ce este semnătura mea? Există mulţi algoritmi de semnătură digitală în literatura acade- mică. Practic se remarcă însă trei dintre aceştia: semnătura pe bază de hash, standardul de semnătură digitală (DSS) a guvernului SUA şi semnătura RSA creată prin utilizarea algoritmului clasic dez- voltat de Don Rivest, Adi Shamir şi Len Adleman. Fiecare dintre algoritmi are utilizare diferită şi cerinţe diferite. 56 BYTE România IUNIE 1997 Noua infrastructură pentru securitate Caracterul privat al datelor, integritatea și imposibilita- tea repudierii. Acestea sun cuvintele de ordine pe care le auziti in orice discuție despre afaceri on-line. Fără ele tranzacțiile dumneavoastră sunt nesigure. Un certificat digital este modul de asigurare că sunteți cine ziceţi că sunteți. Obţineţi unul, prin informarea unei autorități de certificare CA privind datele persona- le. Pentru securitate redusă CA vă poate solicita doar adresa e-mail. Pentru securitate ridicată trebuie să dovediţi cine sunteţi. O dată ce aveţi un certificat, vă puteţi autentifica pentru alţii, prin schimbul de certificate. O dată autentificat, puteţi începe ușor sesiunea de lucru cu criptare carn, za seneficiar Autoritate pentru certificate private - Autoritate pentru certificate publice O autoritate pentru eliberare de certifi- cate publice, ca VeriSign preia che- ile publice de la utilizatori si le sem- neaza realizand un certificat și garan- tează într-o anu- mită măsură că uti- lizatorii sunt cine afirma ea sunt. La un moment dat banea va fi impli- cată în tranzacție, Banca va trebui să verifice atât cer- tificatul de la comerciant cât si cel al bene- ficiarului Un comerciant primește certificatul pentru a asigura clientul că are calculatorul conectat la serverul dorit. Comer- eiantul va verifica cer- tificatul clientului pentru a se asigura de același lucru. | | După ce se completează o tran- | zacţie cu carte de credit, ) emitentul poate verifica certificatele comerciantului și ale băncii, înainte de a pune | tranzacţia pe factura clientului. | : . | Serverele primese oe : certificate pentru a SER Fa i Pa ~~ face imposibila =e i impostura si des- curaja comporta- | mentul malițios | în rețea. | mem sm emana mare em a ame | Clienţii dinăuntrul unui zid de protecție primesc certiii ficatele private proprii ale ] firmei. Aceste certificate pot fi folosite pentru a | avea acces la resursele re- | ţelei sau pentru a impune | politici de firmă (de exemplu limite de sume la achiziţii) Pa IUNIE 1997 BYTE România 57 Cover Story Cine se mută? Semnăturile hash. Funcţiile hash sunt similare celor de criptare şi de fapt sunt funcții de criptare puţin modificate. Majori- tatea lucrează prin preluarea unui bloc de date o dată şi apoi utilizarea funcţiilor de criptare pentru modificarea biţilor. Dacă se face criptare în mod repetat, nu există o metodă cunoscută pentru a prevedea rezul- tatul. Nu este posibil ca cineva să modifice documentul într-un anumit fel şi apoi să fie sigur că obţine un rezultat identic după funcția hash. O semnătură bazată pe hash utilizează o funcție de criptare cu securitate ca Message Digest 5 (MD-5) sau Secure Hash Algorithm (SHA) pentru a produce o valoare hash din- tr-un fişier. Procedura de hash alipeşte cheia dumneavoastră secretă (primită de la tert) cu fişierul şi apoi face hash cu combinaţia de fişier şi cheie. Rezultatul, valoarea hash, se transmite cu fişierul ca o semnătură dar cheia secretă este păstrată. Destinatarul are şi el o copie a cheii secrete pe care o foloseşte pen- tru evaluarea semnăturii. În cazul CyberCoin de la firma CyberCash utilizatorii primesc cheia secretă atunci când se abonează. Aceste chei sunt cunoscute doar de calculatorul abonatului și de sistemul cen- tral. Când o tranzacţie este gata, se creează un fişier care conţine suma transferată și detaliile tranzacţiei, fişier semnat apoi cu cheia secretă. (Clientul asamblează fişierul, alipeşte cheia secretă, calculează funcția hash şi apoi transferă fişierul cu rezultatul funcţiei hash, fără cheia secretă.) Banca centrală poate verifica această tranzacţie prin repetarea calculelor deoarece ştie şi ea valoa- rea cheii secrete. "Semnătura bazată pe hash este poate cea mai puţin cunoscută dintre algoritmii pen- tru semnături. Ea devine mai răspândită în ultimul timp deoarece necesită resurse mai reduse pentru calcule decât ceilalți algoritmi. Multe dintre sistemele de microcash (micro plati) ca Millicent de la DEC sau Cyber- Coin folosesc semnături bazate pe hash pen- tru a reduce costurile de procesare și a face posibile transferurile de valori mai mici. Fiecare dintre aceste sisteme necesită un ser- ver central pentru verificarea fiecărei tranzacții. Utilizarea unui algoritm mai rapid înseamnă utilizarea unei părți mai reduse din puterea de calcul a serverului şi reduce încăr- carea la serverul central. Limitarea majoră a acestor semnături bazate pe hash este că cel care recepționează trebuie să aibă şi el o copie a cheii secrete a utilizatorului pentru verificarea semnăturii. Acesta poate permite ca destinatarul să fal- sifice semnătura. Administrarea acestor chei secrete este de asemenea dificilă şi mulți utilizează o infrastructură partajată cu secu- ritate. 58 BYTE România IUNIE 1997 umpara ceea ce și-a dorit. Cum lucrează un certificat Autoritatea pentru certificare a vada daca tul a fost Autoritatea de certificare nu eliberează doar certificatele, ci poartă și răspunderea pentru verificarea validității acestora. Semnături DSS și RSA. Ceilalţi doi algoritmi pentru semnături, DSS şi RSA nu au această limitare. Aceştia sunt algoritmi cu cheie publică - cu alte cuvinte există două chei pentru fiecare persoană (Vezi : cum funcționează criptarea cu cheie publică, în pagina următoare). Una din chei creează o semnătură şi se păstrează secretă. Cealaltă cheie, cea publică, verifică semnătura. DSS a fost dezvoltat de NIST (National Institute of Standards and Technology) din SUA împreună cu National Security Agency. Doar companiile care fac afaceri cu guver- nul SUA trebuie să folosească această tehnologie şi mulți preferă să nu o utilizeze deoarece este un sistem doar pentru semnă- turi. NIST a ales această soluţie limitată deoarece guvernul SUA depune eforturi să descurajeze utilizarea oricărui soft de criptare care poate limita posibilitatea guver- nului să tragă cu urechea. Un software care oferă doar autentificare, ca DSS, este liber exportabil dacă este înglobat în produse, pe când un software care utilizează RSA pentru criptare generală este supus unor restricții guvernamentale severe. Semnăturile RSA sunt în mod evident cele mai populare, mulţumită şi unui marketing agresiv, patentării şi dezvoltării îndelungate de către RSA Data Security. Firma con- trolează multe dintre cele mai importante brevete de invenţie din domeniu și cu toate că există dispute importante în domeniu, RSA s-a folosit de propria poziţie pentru ase impune cu succes ca lider. Softul firmei şi bi- bliotecile oferite se pot regăsi ca şi compo- nentă esenţială în multe produse şi compa- nia are ca angajaţi pe unii dintre cei mai buni specialiști în criptare. RSA Data Security a purtat de exemplu responsabilitatea integrării softului pentru semnătură digitală în Macintosh OS cu mult înainte ca Web-ul să câştige popularitate. Compania a adăugat applet-uri drag-and- drop (selectează și pune) la PowerTalk, sof- tul de colaborare, care permite înglobarea de semnătură digitală în formulare elec- tronice prin simpla tragere a unui icon pe for- Cine se mută? Cover Story Igoritmii pentru chei publice, cum este criptarea RSA (de la inventatorii Rivest, Shamir si Adleman) par complicati pentru multi deoarece nu sunt conformi conventiilor de lucru pentru sistemele cu două chei. Toată lumea știe că un seif bancar are nevoie de două chei, ca să poată fi deschis (deşi cheia băncii este puţin inutilă dacă există securitate pentru seif. Dar cele două chei la un algoritm cu cheie publică lucrează diferit. Cheia secretă este folosită la generarea semnă- turii digitale, cea publică este folosită la veri- ficarea semnăturii. Cel mai simplu mod de a înţelege criptarea RSA este de a ne reaminti două lucruri sim- ple din algebră: în primul rând, numerele au ovaloare inversă față de înmulţire și (e4a)Ab = eA(a4b). Valoarea inversă a numărului a este b, unde a*b=1. Deci inversul lui 4 este 0,25 în aritmetica obișnuită. RSA utilizează aritmetică modulo n, care operează doar cu întregi cuprinși între O și n. Se face deseori comparaţie cu restul împăr- țirii. Ecuația ab mod n se poate traduce ca înmulțirea lui a cu b și rezultatul este restul împărțirii la n. În mod surprinzător mare parte a aritmeticii obișnuite rămâne valabilă și în acest caz. Numerele pot fi adunate, scăzute, înmulțite și împărțite în mod obișnuit și ecuaţii- le se vor conforma regulilor știute de comu- Cum se face criptarea cu cheie publică tativitate, asociativitate și tranzitivitate. Pentru a construi o pereche de chei cu RSA, trebuie găsite două numere prime p și q. Produsul lor este n. Cele două chei e și d sunt numere alese aleator, astfel încât e*d mod (p-1)(q-1)=1. Adică d este valoarea inversă alui e. (Detalii în plus privind alegerea lui p, q, e, d sunt dincolo de scopul acestei prezentări) Algoritmul lucrează deoarece mA de=m modn. (motivul este iar dincolo de scopul nos- tru). Pentru a cripta un mesaj, acesta se con- verteste într-un număr m și se calculează mie mod n. Doar persoana care cunoaște poate decripta mesajul calculând (mAe mod n)Ad modn=mide modn=m. Vă puteţi imagina procesul cu chei publice caun șirag de n mărgele. Fie mesajul una din- tre mărgele. Cheia publică este un număr a, mai mic decât n şi cheia privată corespunză- toare este n*a=b. Mesajul este criptat prin calculul de-a lungul a a mărgele și decriptat prin calculul a b mărgele ceea ce reface situ- aţia inițială. Această abordare este doar metaforă și este evident fără securitate. Oricine cunoaște a și n poate să afle b. Dar situaţia este diferită la RSA sau Digital Sig- nature Algorithm. Cu acești algoritmi este imposibil de determinat cheia privată din cea publică. mular. Firma are contracte de licenţiere cu toate firmele mari OS, inclusiv Microsoft, IBM, Sun şi Digital şi fiecare din aceste com- panii a adăugat facilităţi similare la gama de produse, dar fără să ofere acelaşi grad de inte- grare. Spre deosebire de DSS, RSA poate fi folosit şi la criptarea datelor gi oferirea de securitate și autentificare. Atât algoritmii pe bază de hash cât și cei cu algoritmi pentru chei publice pot fi adaptati pentru a oferi securitate prin asigu- rarea ca secretul şi cheile să aibă un număr suficient de biţi pentru a rezista oricăror atacuri cunoscute. Semnăturile bazate pe hash sunt în mod inerent mai uşor de atacat deoarece secretul utilizat pentru a crea semnătura este cunoscut ambelor părţi. O spargere la calculatorul central sau la cel al utilizatorului poate compromite o semnă- tură bazată pe hash. Cheia de generare a sem- năturii utilizată în sistemele cu cheie publică este, pe de altă parte, memorată doar pe calculatorul celui care deţine cheia, reducân- du-se astfel sensibil riscurile pentru securi- tate. In cine aveți încredere? După ce au rezistat la diferite încercări timp de peste 20 de ani, algoritmii de semnătură digitală cu cheie publică au devenit foarte robuști. Ei au nevoie totuşi de multă asistență şi o infrastructură serioasă. Problema este că o cheie publică a unei anumite persoane trebuie să fie chiar a acelei persoane și nu una falsificată. La urma urmei cheia este doar un număr fără asemănare cu persoana şi nici nu include date personale despre proprietar. Soluţia obişnuită la această problemă este de a împacheta cheia într-un certificat digi- tal, un mic bloc de date (poate fi de mai multe mii de octeți) care conține cheia publică şi o validare făcută cu semnătura digitală a unei terțe persoane. Acest terţ se numeşte autori- tate de certificare sau CA. Certificatul mută responsabilitatea încrederii la deţinătorul acestei noi semnături. Dacă această semnă- © tură se verifică şi este corectă, atunci aveți un motiv în plus pentru a vă încrede în cheia publică. Dar dacă nu aveţi încredere în autoritatea de certificare, atunci trebuie să verificaţi cer- tificatul pentru semnătura digitală dată de CA şi aşa mai departe. Certificatul doar mută problema încrederii la un nivel superior în şir. Problema majoră în acest moment este modalitatea de realizare a acestei ierarhii a încrederii în certificatele digitale. În prezent, majoritatea sistemelor utiliza- tor verifică doar un nivel din ierarhia de cer- tificate. Dacă din browser vă conectaţi la un server care are validat SSL ( Secure Sockets Layer), serverul va stabili identitatea prin transferul unei copii de la cheia publică proprie inclusă într-un certificat. Acest cer- tificat a fost probabil produs de VeriSign, unul din furnizorii majori de certificate pen- tru serverele Web care folosesc SSL pentru criptarea datelor care se transferă între ser- ver şi browser. Browserul validează certifi- catul VeriSign prin verificarea semnăturii VeriSign. Dar cum poate şti browser-ul că semnă- tura VeriSign este corectă? Continuă să urce într-o ierarhie? Nu. În acest caz se opreşte la VeriSign deoarece acesta este un certificat rădăcină (root). Pe viitor, vom putea avea ie- rarhie cu mai multe nivele. De exemplu, guvernele ar putea semna certificatele, unele pentru altele. Sau ONU ar putea semna un certificat pentru SUA, care ar putea semna „certificate pentru alte 50 de state. Și aceste ierarhii ar putea coexista. Protocolul SET (Secure Electronic Transactions) utilizat de firmele de cărți de credit prevede de exem- plu posibilităţi atât pentru autorizarea cer- tificatelor de către firmă, cât şi de organisme cu caracter geopolitic. Dar ierarhiile nu sunt singura soluție. PGP (Pretty Good Privacy) este soluţia de criptare de uz general gratuită şi răspândită, care foloseşte o reţea de semnături pentru garantarea fiecărei chei publice. Acest lucru se numeşte rețeaua de încredere (web of trust). Cheia dumneavoastră ar putea fi sem- nată de parteneri, nevastă, şef sau câţiva prieteni de încredere. Oamenii care vor dori să vă verificesemnătura ar putea să cunoască pe cineva din acest grup şi să aibă o copie a cheii publice al acestuia. Dacă nu, ar putea să cunoscă pe cineva care cunoaște pe altcine- va care a făcut o dată parte din grup. Şi așa mai departe... Rețelele de încredere existente sunt prea mici pentru a oferi o soluţie practică pentru comerțul pe Internet. Multe companii de cărți de credit sau bănci sunt pe cale să reali- zeze propriile rețele ierarhice deoarece au nevoie de garanţii specifice pentru identifi- care care sunt conforme propriilor modele de riscuri. Ele pot decide, de exemplu, că vor fi mulţumiţi dacă un certificat este trimis pen- tru un client nou pe un disc floppy. Bancile înţeleg problemele legate de distribuirea cărților de credit şi pot folosi experienţa lor pentru a se asigura că certificatele sunt plasate corect la beneficiarii adecvaţi. Dar certificatele simple din ierarhiile unor sisteme bancare pot oferi o soluție accep- tabilă doar pentru un timp scurt, o soluţie puternic orientată pe tehnologii web ar putea deservi majoritatea oamenilor. Pindar IUNIE 1997 BYTE România 59 Cover Story | Cine se mută? Wang, preşedintele VerFi, o autoritate de certificare din Hog Kong, afirmă că struc- turile ierarhice simple nu vor funcţiona în Asia. „Nu sunt practice“, spune el, „deoarece relaţia de încredere pe care încearcă să o reprezinte organismele CA nu este statică sau clar delimitată în afara structurilor de pute- re existente. Nu există o ierarhie clar definită, nici măcar o reţea de încredere statică. În schimb, găsim o zonă gri foarte dinamică unde sferele de influenţă şi liniile puterii se formează și se destramă în mod constant“. Autorităţile de certificare din SUA ar putea „să descopere același aspect pe piață. Aliantele între companii sunt deja pe cale să devină obişnuite. Restructurarea corporațiilor mută adesea oamenii de la un proiect la altul, făcând dificilă încrederea în certificatele ie- rarhice simple pentru a furniza mai mult decât o simplă identificare (vedeţi şi: Cer- tificate extinse). Şi dacă problemele cu ierarhiile n-ar fi sufi- ciente, organismele CA trebuie să admi- nistreze în plus două baze de date: o listă completă a certificatelor și alta cu certifi- catele retrase. La urma urmei, dacă un cer- tificat ajunge să fie compromis (de exemplu, Protocolul de tranzacții electronice sigure rotocolul SET (Secure Electronic Transactions) reproduce struc- tura existentă a unui sistem de prelucrare de cărți de credit și în- locuiește fiecare apel telefonic sau plic cu hârtia ce descrie tranzacţia cuoversiune electronică. Acesta poate să implice un număr surprinzător de mare de pachete de.date, deoarece sistemul de cărţi de credit a evoluat pentru a permite o gamă largă de tranzacţii. Restaurantele, de pildă, trimit frecvent facturile de două ori. Prima dată de procesează „ factura de bază și a doua oară se adaugă bacșișul. Hotelurile însă fac adesea rezervarea unui număr mare de credite pentru a acoperi chel- tuielile suplimentare ca servitul în cameră. Creditele sunt eliberate când se eliberează camera. Protocolul SET oferă pachete de date pentru toate aceste tipuri de tranzacții și fiecare tranzacţie este semnată cu o semnătură digitală. Acesta face din SET cel mai mare consumator de certificate și face implicit din bănci unii dintre distribuitorii majori de certificate. IBM, GTE „şi VeriSign au anunţat planuri de ajutor pentru bănci pentru oferirea „ de certificate beneficiarilor. Acest segment promite să devină o piață Cum lucrează SE! O Clientul inițiază tranzacție prit ‘a unui formular de co: itorizatie semnată si ui nu poat: ai 2 ty ae Credit ră Lg: Trimiter + Papi i ; 4 cesta TUNG ‘criptat @ Beneficiaru primeste marfa ă numărul si bonu Bee credit d rei : i P ALE ve! fica : ; i semnatura ai Fi ‘Os Ge pe Ceruicar „certificatele SET nu vor fi utile în mod simplu pentru alți utilizatori care imensă pentru realizatorii acestor baze de date mari. Una din controversele cele mai aprige în comunitatea SET este cine va plăti pentru lista de revocare a certificatelor SET. Protocolul SET impune unui procesor de tranzacții să verifice regulat listele pentru a detecta tranzacţiile generate de eventuale certificate pierdute sau furate. Pentru simplitatea actualizării și sincronizării listei, protocolul definește o amprentă care va fi hash pentru ultima listă de revocare. Procesorul detranzacţii poate compara amprentele pentru a asigura faptul că ceea ce avem în listă este identic cu ceea ce există în ultima listă master. Emitenţii de cărţi de credit vor fi probabil cei responsabili pentru administrarea acestor liste de certificate revocate. Structura pieţii asi- gură în mod virtual acest lucru. Dar acest lucru poate să însemne că lucrează cu criptare, de exemplu pentru scrisorile personale, deoarece companiile de cărţi de credit pot considera certificatele ca proprietatea lor. Sau pot decide să ofere deschis această facilitate, pentru a atrage clienţi. Doar piața poate decide. a autorizeaz ls) | banilor 60 BYTE Romania IUNIE 1997 formatica Secolului XX ROMSYS sa Calea Floreasca 169 BUCUREȘTI Tel: 230.08.10 Fax:230.08.15 Cover Story Cine se mută? un angajat părăseşte firma sau se fură calcu- latorul cuiva) trebuie să existe o modalitate de a suna la CA şi cere ca certificatul să fie retras. Aşa cum vă puteţi imagina, acest mecanism ar putea fi mai greu de utilizat. Cu trecerea timpului, certificatele retrase se pot acumula, necesita spațiu mai mare și să re- zulte o verificare mai lentă. Certificatele bazate pe standardul X.509 (standard uti- lizat practic de toată lumea) sunt livrate cu o dată de expirare pentru siguranţa că cer- tificatele vechi, expirate se pot retrage din sistem on-line. Similar, sistemul Entrust de la Nortel utilizeaza doua tipuri de certificate cu limite diferite de expirare. (vedeti si: Sis- teme de certificate). Certificatele de criptare a datelor din mesaj au uzual un termen mult mai redus decât certificatele de semnătură pentru documente. Fiecare poate fi revocat independent de celălalt. O brumă de îndoială Una din întrebările majore legate de certifi- cate este cu câtă încredere ne putem baza pe ele. Unele, ca certificatele Class 1 de la VeriSign sunt atribuite oricui în stare să com- pleteze un formular dintr-o pagină Web. Sunt utile doar pentru a stabili o prezenţă reală și nu pentru a garanta că cineva există realmente. Certificatele Class 2 de la VeriSign însă, sunt emise după o verificare a unor baze de date cu beneficiari. Dacă dispuneţi de linie de credit, atunci puteţi beneficia de certifi- cat. Este totuși neclar dacă VeriSign sau alții dispun de unelte adecvate pentru a preveni furturile de identități de către cineva care dis- pune de suficiente informaţii despre dum- neavoastră. Nu este clar nici ce înseamnă înregistrarea datelor personale în aseme- nea baze de date. (O persoană a primit un formular de cerere pentru o carte de credit pentru câinele familiei, a completat formu- larul și a primit cartea de credit. Câinele plăteşte lunar facturile.) VeriSign mai oferă Certificate Class 3 care impun înregistrarea personală a cererii la notar, care va verifica identitatea înainte de autentificare. Acest lucru adaugă un nivel în plus de credibilitate pentru certificat. Thawte, o autoritate sud-africană pentru emis certificate, va oferi o certificare cu un grad sporit de securitate. Planul realizat de Thawte impune ca cel care deţine certifica- tul să se întâlnească personal cu un reprezen- tant al companiei. În prezent, compania are doarun reprezentant în SUA (în Carolina de Nord). În mod clar, compania va trebui să-și extindă operaţiunile dacă are serios în vedere să se menţină în acest segment de afaceri serioase. Definirea limitelor de siguranță este şi o problemă legislativă dificilă. Diferitele 62 BYTE România IUNIE 1997 Iculatoarele personale s-au răspândit deoarece sunt versatile și ușor de pro- gramat. Sunt bune la jocuri și rele ca securita- te. Aceeași facilitate care permite intervenţia în driverul de tastatură face posibilă și cap- turareatastelor apăsate la introducerea parolei. Dispozitivele hard cunoscute ca smartcard - (cartele inteligente) sau dongle oferă o soluţie. Aceste echipamente sunt realizate cu un chip dedicat realizării semnăturilor digitale. O sesiune de conectare cu smartcard incepe prin trimiterea de către sistemul host a siru- lui de interogare (challange). Smartcard sem- nează șirul și-l returnează. Șirul de interoga- re ( și răspunsul) se schimbă de fiecare dată pentru a preveni atacurile prin răspuns. Dallas Semiconductor a lansat recent iBut- ton, o etichetă metalică rotundă cu diametrul cam 16 mm. Firma mai produce o mică inter- față care se conectează la portul paralel și costă sub 20$. Utilizatorul poate atinge iBut- ton de interfață și calculatorul va putea schim- Sunt Smardcards o soluție pentru certificate? ba mesaje cu iButton, ceea ce creează sem- nături digitale din mers. Dispozitivul este util pentru cei care trebuie să se conecteze frecvent la un sistem central, de la distanţă, deoarece se elimină pericolul ca un hoț de parole să înregistreze parola. Mulţi producători de smartcard, ca Dallas Semiconductor și Security Dynamics încear- căsăofereun pachet rezistent la spargeri, pen- “trua proteja certificarea. În timp ce există con- troverse privind gradul de siguranţă oferit, lupta dintre proiectanți și hackeri continuă. S-ar putea să nu treacă prea mult timp înainte de a avea interfaţă standard de smart- card în PC. ORACLE recomandă deja insis- tent existenţa interfeţei de smartcard pentru NC (network computer). Dispozitivele smart- card sunt importante pentru ca oamenii să aibă asupra lor informaţii proprii și identificare, atunci când se mută pe alt NC. WebTV are circuitele respective inglobate prin con- structie. -}o conectare la server 1 Clientul încearcă | Reţea fără securitate © Smartcard „9 Clientul | ; “transferă — trimite sirul | sirull fa A semnat - Ismarteard | | | înapoi AER ocupi [la client | O Serverul trimite șirul de interog Server central 1@ ... care il II transferă la || server... |» GQ ... care verifică semnătura. O Smartcard construiește o semnătură digitală a șirului cu o chei secretă. Cheia nu poate fi accesată de virus sau un program sau client rău intenţionat. autorităţi de certificare încearcă să fixeze limite care sunt simultan atractive pentru clienți și realizabili financiar. Ghidul Guide- lines for Digital Signatures, editat de Ameri- can Bar Association afirmă că „0 autoritate de certificare trebuie să dispună de resurse financiare suficiente pentru ca (1)să-şi menţină operaţiunile conform cu obligaţiile asumate şi (2) să fie capabil, în limite rationale, să-şi asume riscul răspunderii față de abonaţi şi persoane care se bazează pe certificatele emise de autoritatea de cer- tificare.“ | Satisfacerea primei cerinţe este clară. Serverele de baze de date, conectările în reţea şi securitatea adecvată sunt probleme bine definite. A doua cerință însă este foarte vagă. Înțelegerea riscurilor în cazul unei erori la - Visul devine realitâte Cover Story Cine se mută? server este un lucru, dar definirea riscurilor pentru un certificat care produce neplăceri este un lucru diferit. Cu timpul, autorităţile de certificare ar putea adopta o structură similară serviciilor de asigurare înglobate în serviciile instalato- rilor de lacăte sau mesagerilor. Dacă se abuzează cu certificatul şi cineva suferă pierderi, un fond de asigurări va oferi o com- pensaţie. Organismele CA vor trebui să veri- fice trecutul oamenilor înainte de a oferi aceste certificate cu grad mai ridicat de auten- tificare. Responsabilitate personală Desigur, nu depinde numai de autorităţile de certificare. VeriSign cere să păstraţi cer- tificatul într-un sistem „de încredere“ . Ce înseamnă de încredere? Conform VeriSign este „hardware, software şi proceduri cu securitate rezonabilă faţă de intruşi şi abuzuri, care oferă disponibilitate rezona- bilă, fiabilitate şi operaţii corecte şi sunt iese abil de adecvate pentru realizarea funcţiilor avute în vedere. În plus, impun și o politică de securitate aplicabilă“. Cuvântul „rezonabil“ nu este precis şi definirea lui se poate modifica în timp. Ar putea de exemplu să însemne un client Win- dows 95 azi sau ceva complet diferit mâine, dacă se detectează o lipsă crasă de securi- tate în Windows 95. De exemplu, dacă vor prolifera componentele ActiveX făcute rău intenționat, atunci va fi considerat rezonabil pentru utilizatorii care doresc securitate să nu execute module ActiveX pe echipamen- tele lor. Utilizatorii vor avea responsabilitatea să păstreze certificatele pe un sistem şi să fie atenți să se asigure că au luat toate măsurile rezonabile pentru a păstra securitatea sis- temului. Această responsabilitate va fi cea mai oneroasă și dificilă pentru utilizatorul IUNIE 1997 64 BYTE Romania Cum sa aveti ca d re national Primaria pringfield “Bob Mary Fred Gary Ellen Chris Aceasta este eee certificatelor ierarhice fără săgeată. Toată autoritatea provine și o linie cu hls agi hae de dintr-o piramidă mare care poate imita certificare. En rates la capatul pigeon ordinea impusă de guverne. va avea cheia publică certificată Uzina Bob O versiune de autoritate de certificare caz, Eger cu „reţea de încredere“ j ate ca mai iei multe persoane să certif ee e cheii publi pentru o persoană. este na) a ate ers Cine se mută? Cover Story obișnuit, deoarece majoritatea oamenilor nu sunt conştienţi în privința securităţii sis- temului. Poate fi imposibil să se constate exact ce seva întâmpla dacă cineva pierde o cantitate însemnată de bani din cauza certificatului compromis. În majoritatea cazurilor, cel care deţine certificatul va purta răspunderea. Doar calculatorul beneficiarului are cheia privată necesară semnării fişierelor, deci acest calculator va fi considerat singura sursă verosimilă a cheii. Dar și autoritatea de cer- tificare poate fi trasă la răspundere dacă altcineva reuşeşte să înregistreze o altă cheie în numele unei anumite persoane. VeriSign ia anumite măsuri de siguranţă pentru a asigura că revocarea certificatelor se face doar de către proprietarul de drept. Doar timpul și instalările de test vor arăta dacă VeriSign, Thawte sau orice alta autoritate de certificare taxeaza suficient clientul pentru a acoperi cheltuielile provenite din respon- sabilităţi, atunci când apar probleme. Ce se va întâmpla? Majoritatea uneltelor de creare şi verificare a semnăturilor digitale sunt încă în fază de laborator. În acest moment, navigatoarele Web care folosesc SSL pentru a face conec- tări cu securitate sunt singurele care uti- lizează frecvent semnăturile digitale. Alţii însă au vise mai măreţe. În frunte se află băncile. Ele sunt conștiente că un comerţ realizat pe Internet presupune o modalitate de verificare a auten- ticităţii documentelor de tipul cecurilor sau autenticităţii cărților de credit. Protocolul SET promovat de Visa şi MasterCard este una dintre cele mai sofisticate utilizări a sem- năturilor digitale şi aceste companii au intenţia de a promova protocolul ca standard pentru comerțul electronic. Conform decla- ratiilor de la Visa si MasterCard data finali- zării SET s-a decalat de la 14 aprilie la 31 mai, deci nu existau amănunte disponibile în momentul redactării articolului. Multe corporaţii recunosc că dispun de puteri limitate de control asupra anga- INFORMATII UTILE ee IBM. ee Armonk, NY 800-426-4968 | 520-574-4600 © http://www. ibm. com „ Isecurity — | „http://www. însasi i -ibm.com GE. Bont Nest Heights, MA 800-487-8788 http://www. cybertrust îi een. Se VeriSign Mountain View, CA 415-961-7500 | http ://www.verisign £2 COMp i i Sisteme de certificate umea relativ noua a certificatelor este con- dimentata cu nume putin cunoscute. Pana recent, chiar si VeriSign a fost relativ putin cunoscut. Dar câteva companii cu adevărat mari înaintează cu soluţii complete proprii. World Registry de la IBM. IBM obține un avans serios în furnizarea de software de cer- tificare prin produsul cunoscut ca IBM Regis- try. IBM Registry folosește certificate și semnături digitale cu chei publice ca bază a unei game largi de produse oferite, cum sunt casele de bani personale, arhivele pen- tru afaceri, servicii de fișiere director și mar- caje de timp. O firmă ar putea să construias- -că o bibliotecă ce conţine documentele importante și aranja drepturile de acces pen- tru personal, pentru a fi sigur ca restricţiile sunt corespunzătoare. Certificatul ar putea controla accesul și permite ca orice acces la arhivă să fie autentificat. IBM are în plan să ofere această tehnolo- gie pentru un public mai larg prin închirierea de spaţiu pe serverele de la BigBlue. Com- pania are planuri să execute softul în două locuri distincte geografic pentru a preveni orice catastrofe fizice și a asigura disponibil- itatea datelor atunci când rețeaua cade. IBM utilizează termenul de hardened pentru a descrie securitatea asigurată sistemului, ca și cum ar fi pentru rachete nucleare. CyberTrust de la GTE. Acesta este sistemul ales de MasterCard pentru a asigura gradul superior de securitate al sistemului propriu SET. Băncile care au departamente pentru cărți de credit și doresc să asigure suport pen- tru sistemul SET de la MasterCard vor primi certificate de la GTE. Și băncile individuale care vor dori să administreze certificatele clienților pot obține licenţa SETSign de la GTE. GTE maiare în plan să asiste companiile în dezvoltarea propriilor infrastructuri pentru cer- tificate. CyberSign va deservi toate funcţiu- nile de la un server local al corporației. Dacă nu doriți să aveţi problemele și implicaţiile de securitate asociate cu execuţia locală, puteţi contracta serviciul de la GTE. Virtual- CA va face treaba de la distanță. Entrust de la Nortel. Unul dintre produsele cu cea mai stabilă prezenţă pe piaţă este sis- temul de criptare, certificare și semnături Entrust de la Nortel. (vedeţi și articolul: Nu pierdeţi cheia Entrust, BYTE Mai 1996). Ba- zadedate centrală Entrust emite două perechi de chei publice pentru fiecare persoană. Una este pentru semnături, este mai lungă pentru securitate. Alta, pentru criptarea de mesaje este mai scurtă deoarece este probabil schim- bată mai des. Entrust distribuie și un API care va permite companiilor să dezvolte aplicaţii pro- prii care se execută pe sistemul lor local jaţilor şi a ceea ce fac aceştia pe Net. Nu este greu să ne imaginăm un funcţionar mărunt care angajează firma în contracte majore. Multe companii, ca IBM, Apple, Xcert, GTE şi VeriSign caută activ mijloace de realizare aunor structuri pentru companie care asigu- ră suport pentru semnături digitale. Avocaţii se alătură şi ei efortului. Utah a fost primul stat care a avut iniţiativă legisla- tivă pentru recunoașterea semnăturilor digitale şi urmează multe alte state. Din păcate, legislaţia diferă uşor de la un stat la altul. Până la urmă guvernul SUA va elabo- ra propriile reglementări care vor elimina diferenţele existente. American Bar Associ- ation, are un comitet activ pentru formula- rea de recomandări privitoare la utilizarea semnăturilor digitale în comerţ. Aceste forţe văd că infrastructura pentru suportul semnăturilor digitale este pasul ce urmează pentru Web. Cu toate că este imposibil de prevăzut cum vor arăta lucrurile până la urmă, se poate vedea că mediul rezul- tat va fi în mare măsură determinat de către cele două forțe majore cu lichidităţi mari implicate: băncile şi avocaţii. Efectul general va fi o reţea de încredere în creştere. La început, oamenii vor avea cer- tificate valabile doar pentru o organizaţie, la un moment dat. Discul dumneavoastră va arăta ca portofelul americanilor, pe măsură ce se va umple cu certificate pentru servi- ciu, clubul sportiv, permisul de conducere, grupul de cercetaşi sau practic orice alt domeniu al vieţii. Cu timpul, organizaţiile vor începe să lege bazele lor de date și să con- trasemneze certificatele pe măsură ce lumea se obişnuiește cu structura. „Oamenii au crezut că lumea certificatelor va forma doar o piramidă mare“ spune Scott Dueweke, marketing manager la IBM pen- tru sisteme de plăţi electronice şi certifi- cate. „Nu cred că mulți dintre cei profund implicaţi mai cred acest lucru. Cred că veți vedea insule de încredere, care vor fi corpo- raţii, asociaţii sau guverne. Pe măsură ce insulele vor creşte, vom avea încet o reţea completă de încredere.“ BI Peter Wayner este Consulting editor BYTE si locuiește la Baltimore. Este autorul cărții: The Digital Cash (AP Professional Press 1997). Îl puteţi contacta pe Web la: http://www -access.digex.net/~pcw/pcwpage.html [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] IUNIE 1997 BYTE România 65 66 BYTE România “Lab F CD-ROM-uri centralizate n prezent, CD-ul reprezintă fără îndoială mediul cel mai i popular pentru aplicaţii şi furnizare de date. Imună la capriciile mediului magnetic, natura dura- bilă a CD-ului reprezintă o alegere naturală pentru stocarea pe termen lung. Furni- zorii de date folosesc CD-ul ca şi suport de stocare pentru programe, periodice, baze de date legale şi medicale, dispoziţii guver- namentale, cataloage şi materiale de refe- rinta. Pe măsură ce tot mai multe materiale si date sunt realizate şi distribuite pe CD, administratorii de reţele trebuie să răspundă la provocarea de-a partaja eficient aceste resurse în interiorul grupurilor de lucru asociate și pentru modul de lucru în reţea. O soluţie ar fi serverele de CD- ROM-uri legate în reţea, care reprezintă subiectul tratat în acest Lab Report. Descrierea contextului Am cerut fiecărui producător să furnizeze un server independent, care să ofere un suport pentru Windows NT si NetWare si care să conţină de la 7 la 14 unităţi CD- ROM interne cu viteze de la 8x la 12x. Sis- temele trebuiau să fie configurate pentru o rețea Ethernet 10Base-T. Am stabilit un preţ arbitrar de 20,000$. Am exclus soluţiile de servere care nu erau independente și sis- A temele tonomat care nu păstrează în mod constant datele disponibile on-line. Cele şase sisteme pe care le-am testat provin de la producători specializaţi în soluţii de servere CD-ROM: Boffin, Excel Computer, Micro Design International (MDI), Microtest, Microtest Enterprise Group şi TAC Systems. Pe durata evalu- ărilor, performanţa măsurată a acestor sis- teme a variat de la excelent la inacceptabil. Pentru testare s-au utilizat procese de servire a clienţilor singulari precum și a IUNIE 1997 clienţilor multipli într-un mediu cu un tra- fic încărcat. Patru dintre sisteme, 7 Bay Tower de la Boffin, CD-Express Connect de la MDI, DiscPort Tower-7 de la Microtest şi HotSwap LanRediTowerDrive de la TAC Systems sunt servere non-PC. Fiecare este construit în jurul unei interfeţe inteligente SCSI-Ethernet care conţine tot hardul, sof- tul și puterea de procesare necesară pentru a lucra ca şi un file server independent cu MEL câteva sau chiar fără componente externe. Unităţile de la Boffin şi TAC Systems folo- sesc implementări ale controlerului de ser- ver CD-ROM Axis StorPoint. Cele două dispozitive de la MDI şi Microtest folo- sesc un design proprietar. Celelalte două sisteme sunt construite în jurul unor modele Pentium convenţionale, fiind dotate cu placă de bază, memorie, disc hard, cartelă de interfață cu rețeaua şi sub- sisteme video. Acestora, producătorii le-au adăugat softul şi hardul necesar pentru a crea un sistem care poate deservi CD- ROM-uri. Din păcate, nu am fost în măsură să rulăm Aceste servere de CD-ROM- uri sporesc capacitatea de deservire a rețelei dvs. De redactorii BYTE alte două sisteme suplimentare pe care le-am primit. Unul dintre ele - CDPower- Serv de la Cutting Edge - a fost configurat pentru NetWare, insa nu si pentru Win- dows NT; softul NetWare însă a fost inope- rabil. Încercarea noastră de-a instala şi con- figura NT - în ciuda consultărilor cu furnizorii Cutting Edge şi a celor de soft de rețea de la Ornetix - s-a soldat cu un eşec. De asemenea am renunţat la un sistem PlexServ NT de la Plextor. Dispozitivul a fost livrat cu 16 MB RAM, care conform celor de la Plextor reprezenta configurația de bază pentru unitate. Însă softul pe care Plextor îl oferea avea nevoie în mod clar de 32 MB RAM pentru a rula. Sistemul ar fi boot-at, însă n-ar fi fost capabil să ruleze nici un benchmark. Configurarea sistemului DiscPort To- wer-7 de la Microtest a fost problematică. Softul furnizat nu a funcţionat, însă am reuşit să-l configurăm folosind un PC sep- arat pe post de server. HotSwap LanRedi TowerDrive de la TAC Systemsa rulat două din cele trei teste de performanţă, dar nu a reuşit să termine complet setul. TAC a atribuit această cauză unei probleme de fir- mă a unităților CD-ROM. Economii mari Dorinţa pentru un acces partajat la CD-uri apare în special în cazul unui departament sau grup de lucru. Cele mai multe dintre PC-urile de rețea existente nu au unități CD-ROM. Chiar dacă preţul pentru un dri- ve CD-ROM este relativ scăzut, echiparea fiecărei staţii de lucru dintr-un departament sau grup de lucru cu propriul său drive nu ar fi deloc eficientă. Mai multe unităţi implică prea multe copii ale aplicaţiilor, dis- curi de date şi acorduri de licență. Pe măsură ce în mod normal dezvoltarea evoluează spre nivel întreprindere, apar alte probleme. Logistic, distribuirea masivă de ILUSTRAȚII: SANDERS /TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1997 NETWORK INTERFACE CARD, BACK PANEL e » CD-uri este prescrisa situatiilor in care datele sunt actualizate frecvent sau in care securita- tea este esentiala. Prin comparatie, unitatile CD-ROM legate in retea implica hardware si software ieftin şi elimină necesitatea de-a echipa individual fiecare PC din grupul de lucru. Un scop, mai multe căi Orice administrator de reţea trebuie să rezolve câteva probleme concurente. El tre- buie să ofere un acces la date pentru toţi uti- lizatorii unei reţele şi trebuie să servească un număr crescător de discuri. Şi nu în ulti- mul rând, trebuie să păstreze munca de administrare și de configurare la un nivel rezonabil. În mod curent, sunt folosite câte- va soluţii diferite. O metodă comună de conectare în rețea a unităţilor CD-ROM o reprezintă atașarea lorlaun file server existent. Această metodă necesită un file server care are disponibile suficiente resurse procesor şi de memorie. Metoda este eficientă pentru grupuri de lucru care folosesc un singur protocol şi în „care administrarea este strâns legată de SCSI CONNECTOR hardul serverului. O altă soluţie, abordarea peer-to-peer este frecventă în lumea Unix. Softul încărcat pe fiecare staţie comunică direct cu softul de comunicație încărcat pe un server CD-ROM dedicat. Folosirea staţiilor de lucru în acest mod reprezintă o soluţie eficientă din punc- tul de vedere al costului. Dar softul client consumă resurse pe fiecare staţie și creează sarcini administrative suplimentare. O a treia soluţie, care foloseşte un server - CD-ROM subordonat, vă permite să conec- taţi o serie de drive-uri CD-ROM sau o uni- tate turn oriunde în reţea. Deşi serverul sub- ordonat nu are conexiuni directe către PC-ul superior, el necesită un modul soft localizat pe server pentru a putea fi controlat. Deza- vantajul major al acestei abordări este că cererile CD-ROM trebuie să traverseze de două ori rețeaua - odată de la client la server şi din nou de la server la turnul CD-ROM. O soluţie cu impact redus, de înaltă per- formanţă poate fi obţinută folosind un server CD-ROM independent care se conectează direct la reţea şi operează fără ajutorul vreunui file server. Acest server CD- CONTROL ? PANEL CD-ROM Drive! (preferably hot-swappable) Illustration based on Micro Design International’s CD-Express Connect ROM conţine propriul software si hardware, nu foloseşte resursele altor servere de fişiere şi comunică direct cu clienții. Deoarece un server CD-ROM indepen- dent apare ca și un file server adevărat pen- tru reţea, el nu necesită încărcarea unui soft- ware special la clienţi, eliminând astfel necesitatea pentru a distribui, configura şi a actualiza clienții. Adăugarea unui server CD- ROM independent la reţea este rapidă si uşoară, fiind nevoie doar de utilitare de administrare de SO de rețea standard. Unele servere CD-ROM independente oferă suport pentru protocoale multiple. Un sin- gur server, spre exemplu, poate opera simul- tan in NetWare, Windows, OS/2, Unix şi Web. IUNIE 1997 BYTE România 67 SERVERE C.0-3 ste greu sa faci afirmatii perti- nente in legătură cu perfor- manta unui server CD-ROM. În mediile cu un trafic încărcat, în care serverele CD-ROM singure pot umple conducta (pipeline) Ethernet, o mare parte din timp este irosit pentru așteptarea de ocazii pentru transmiterea propriilor date. Dar când aceeaşi cantitate mică de date trebuie să fie citită în mod repetat de clienți diferiţi, performanţa cache-ului reprezintă un element mult mai important decât rata de transfer totală. Câştigătorul nostru detaşat, atât în ca- tegoria serverelor pe platformă PC, precum şi per global a fost DiscPort Enterprise Server de la Microtest. Nu doar că DiscPort Enterprise a obținut rezultatele cele mai impresionante în toate cele trei teste de furnizare de date, dar de asemenea, a ofe- rit cel mai mare număr de caracteristici. Lip- R OM sa unei documentatii adecvate i-a coborat însă punctajul de utilitate undeva sub valoa- rea medie. Deşi nu a reușit să atingă performanţa: DiscPort Enterprise, 7 Bay Tower a obţinut cele mai bune valori în categoria serverelor non-PC. Rata sa de transfer n-a depăşit niciodată 60% din cea atinsă de DiscPort Enterprise, însă a fost impresionant de con- stantă. Datorită unei configurări uşoare şi a unui preţ avantajos, Boffin 7 reprezintă o contra-ofertă serioasă în special pentru aplicaţiile sensibile la performanţă. Servind date În testul de date fără cache am măsurat cât de rapid poate satisface un server CD-ROM o cerere unică provenind de la un singur client pentru o citire secvenţială dintr-un singur fişier de pe un singur CD-ROM. Teoretic, rata maximă de transfer de la un Caut Meh server la client este limitată fie de rata de transfer a unităţii CD-ROM, fie de lăţimea de bandă a reţelei. Toate sistemele pe care le-am testat au folosit unități CD-ROM SCSI 8x sau 12x, astfel că singura limită a performanţei hard a constituit-o conexiunea Ethernet. Intern, posibilitatea de-a alege între SCSI şi hard- ware de retea ar putea duce la gâtuiri ale performantei. Cele doua servere pe plat- forme PC, DiscPort Enterprise si Excel CDS-14 au venit ambele echipate cu cartele NIC de 10/100 Mbps Ethernet. Cele patru servere CD-ROM non-PC pe care le-am testat au fost fiecare echipate cu conexiuni Ethernet de 10-Mbps. DiscPort Enterprise a livrat date nesal- vate in cache la o rată de 51% din capaci- tatea maximă a reţelei, ceea-ee-reprezintă într-adevăr o reuşită. EI şi-a întrecut com- petitorii apropiaţi, 7 Bay Tower cu 34% şi I vantajele adăugării unui server CD-ROM dedicat rețelei dvs este clar. 1" Un sistem care servește CD-uri permite o administrare și un control „ușoare și - ce este mai important - nu are un impact negativ asupra infra- structurii rețelei dvs. Dar atunci când definiți o valoare reală „trebuie să cân- tăriți cu atenție beneficiile față de costurile reale. Graficul alăturat indică două aproximări interesante ale Sateinsing: tes- _ catia dvs. Serverele izolate pot reduce cerința pentru discuri care să poată fi „schimbate, pot îmbunătăți securitatea și în cazul sistemului 7 Bay, pot sa vă salveze banii și să îmbunătățească rata de transfer efectivă. 68 BYTE România tate. Primul set de date indică rata de transfer medie a fiecărui sistem pen- tru trei teste de performanţă, în octeți /secundă. Al doilea set de date indica cât costă să obţii această rată de transfer, măsurată în octeți / secundă / dolar. DiscPort Enterprise Server de la Microtest a obținut cea mai mare rată de transfer medie dintre sistemele pe care le-am testat: 937,548 Bps. Această „performanţă este însă extrem de scumpă. La 19,999$, DiscPort Enterprise a fost de la depărtare cel mai scump sistem pe care l-am testat. Cel de-al doilea, 7 Bay Tower, a reușit doar 60% din performanţa atinsă de DiscPort „Enterprise. „În termeni de valoare reală, 7 Bay reprezintă liderul de necontestat. Cu "un preţ de 3548$ el furnizează date cu o rată eficientă de 161Bps/dolar. Aceasta este aproximativ de patru ori performanţa de 47-Bps/dolar atinsă „de DiscPort Enterprise. - instinctul primar v-ar putea îndemna să cumpăraţi un singur server de înaltă performanță care să deservească întreaga rețea. În acest caz, rata de „ transfer totală este importantă pentru servirea mai multor clienți simultani „dintr-o reţea la nivel întreprindere. Când se justifică folosirea unui singur server central CD-ROM, performanța suplimentară pe care o poate furniza DiscPort Enterprise ar putea influența alegerea. „Pe dealtă parte, câteva servere CD-ROM distribuite într-o rețea, cum ar fi nivelul grup de lucru, ar putea fi o topologie mult mai logică pentru apli- IUNIE 1997 93 7,548 Bps 572,628 Bps| 501,217 Bps | G4 Bps/S penis Bps |. ai LI IEI A Performanţa și prețul sunt deseori diferite, însă aici sistemul cel mai puţin costisitor furnizează cea mai bună valoare per dolar. Li - R O LAB RELY CEL MAI BUN/CEL MAI BUN ATE CEL MAI BUN SERVER NON-PC R SERVER BAZAT PE PC Boffin 7 Bay Tower DiscPort Enterprise Server for Windows NT de la Localizat la capătul opus al spectrului prețului în comparaţie cu DiscPort Enterprise Server, Boffin 7 Bay oferă o perfor- manta medie, însă consistentă în ceea ce priveşte cererile. Cu un preţ de doar 3548$, serverul reprezintă o ofertă avanta- Microtest Enterprise Group SSSVNVAVVESAVONAOOOVADOSVNVDE be DiscPort Enterprise Server a ieşit campion, egalizând sau depășind celelalte A REaIERE joasă din punct de vedere sisteme în mod al banilor. În cazul în consistent. care banii nu reprez- Furnizând o intă principalul rată de trans- Caracteratici motiv, această uni- fer aproape tate reprezintă o maximă sub Tehnologie alegere serioasă toate constrângerile, a fost cea mai bună variantă pentru un rol de FOTOGRAFII: BRIAN WILDER € 1997 = pentru mediile pretentioase in care performanta este singura care conteaza. Pentru aplicatii mai putin pre- Utilitate tentioase, pretul ridicat il face sa fie mai putin cautat. PRET MicrotestEnterpriseGroup $19,999 DiscPort Enterprise Server Boffin 7 Bay Tower $3548 ExcelCDS-14 | $7995 MDI CD-Express Connect $4395 Microtest DiscPort Tower-7 $5695 TAC Systems HotSwap $11,050 LanRedi TowerDrive tok I Exceptional ki Foarte Bine xx Bine CD-Express Connect cu 75%. Testul pentru date salvate în cache prevede o analiză atât asupra cache-ului serverului, cât şi asupra proiectării căii de la unitatea CD-ROM la Ethernet. Un sistem cu o salvare în cache efectivă ar trebui să fie capabil să deservească data cerută la viteza memoriei. Acest transfer ar fi limitat doar de lăţimea de bandă a portului Ethernet. Cu DiscPort Enterprise, DiscPort Tower- 7 şi Excel CDS-14, performanţa deservirii datelor salvate în cache a atins aproximativ 80% din capacitatea Ethernet. 7 Bay Tower a prezentat la rândul său doar o mică îmbunătăţire față de performanţa obținută în cazul datelor nesalvate în cache, lucru care este simptomatic când avem cache prea mic. CD-Express Connect nu a prezentat schim- bări de performanţă semnificative în com- paraţie cu performanţa datelor nesalvate în cache. Jonglarea testărilor Am proiectat testele pentru clienți mul- server CD-ROM pri- mar sau secundar. TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE. PERFORMANȚĂ CARACTERISTICI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ sk ek pete tekken FOI e a Ok kk tok kk ke Fo ok x iki aa AAA xi x aaa i * hk axă a ek ii ii Ok ok * kk Ai * xx Acceptabil 4 Slab tipli / discuri multiple pentru a suprasolici- ta sistemele server $i pentru a evalua capaci- tatea lor de-a administra conţinutul unei reţele, busul SCSI intern şi cache-ul. Din nou, lider a fost DiscPort Enterprise care a furnizat aceeaşi cantitate de date ca în tes- tul cu un singur client, însă divizată în mod egal între şapte clienți. Excel CDS-14 şi DiscPort Tower-7 au realizat o bună performanţă în testul de livrare de date din cache, însă s-au compor- tat slab atunci când au trebuit să servească mai mulți clienţi pretenţioşi. Aceste sisteme, care în cazul deservirii unui singur client ocu- pau mai mult de 80% din lățimea de bandă a rețelei, au scăzut la 24% şi 12% din lățimea de bandă atunci când s-a încercat servirea utilizatorilor multipli. Din nou, datele care au fost furnizate în testele noastre, deşi în cantitate redusă, au fost aproximativ egal divizate între clienţi. HotSwap LanRedi TowerDrive, care a punctat bine în testele cu clienţi singulari cu date nesalvate în cache, nu au reușit să ruleze nici un test multiclient. Acest sistem este bazat pe tehnologia AxisStorPoint la fel ca şi 7 Bay Tower, însă 7 Bay foloseşte unități Plextor, faţă de TowerDrive care foloseşte unități de la Toshiba. Deoarece TAC nu a fost capabil să rezolve problemele pe care le-am întâlnit la acest sistem, TowerDrive a primit un calificativ slab la performanta siin punctajul general. În testele multiclient, precum şi în altele, 7 Bay s-a fixat cu tenacitate la mijlocul dome- niului de performanţă, umplând cu un pro- cent de la 38% la 49% conducta Ethernet, în ciuda stării cache-ului sau a numărului de utilizatori. Cu toate acestea, datorită în spe- cial unui preţ mic, 7 Bay oferă o performanță moderată însă consistentă care este în întregime rezonabilă şi de bună calitate. IUNIE 1997 BYTE România 69 70 BYTE România Serverul de la Microtest pe roţi Mi ontarea pe role a serverului DiscPort Enterprise reprezinta o necesi- tate. Fiind din categoria serverelor mari, dimensiunea si greutatea considerabile nu vă îndeamnă să-l plimbaţi dintr-o parte într-alta prin bi- rou. Ca și compensație vă este oferit un spaţiu suplimentar pentru realiza- rea unor extensii. Dispunerea în sertărașe (backplane) a unităţilor CD-ROM permite ca inserarea, respectiv înlocuirea unităților drive să fie o simplă operaţie „oarbă“. lar sursa de alimentare puternică și numărul mare de „radiatoare permite o administrare ușoară a unui număr mare de drive-uri. Tech FOCUS Calcularea ratei de transfer Câţiva factori concură la reducerea lățimii de bandă pe care un server CD-ROM o poate furniza. Transferul datelor de la server trebuie să concureze cu lățimea de bandă și latenţa impuse de drive-ul CD-ROM, bus-ul SCSI și cartela de interfață cu rețeaua (NIC). La recepţie există aceeași aplicare a ineficienţei. O analiză detaliată a protocoalelor de transmisie, a dimensiunii pachetelor, a suprasarcinii și a altor variabile ar putea fi interesantă. Însă pentru evaluarea acestor servere, este mai simplu să facem o esti- mare rapidă pe baza lățimii de bandă de 10-Mbps Ethernet. Toate sistemele pe care le-am testat folosesc drive-uri CD-ROM 8x sau 12X, furnizând o rată de transfer de 1200 respectiv 1800 Kbps. Toate drive-urile sunt conectate la un SCSI rapid sau echivalent, oferind o lățime de bandă de aproximativ 10 Mbps. Am măsurat performanţa serverelor direct în octeți per secundă oferiţi clientului. Graficul din dreapta indică datele furnizate de fiecare server în fiecare din cele trei teste ca și un procentaj din lățimea de bandă Ethernet. Scorul cel mai bun a variat de la 81 % la 83 %o din lățimea de bandă. Aceasta este corelată cu o suprasarcină în rețea estimată de la 15% la 20% și care reprezintă saturația. Serverele care s-au com- portat bine în acest test vor fi în stare să răspundă rapid cererilor. Punctajul coborât indică faptul că serverul nu a fost capabil să colecteze și să transmită datele destul de rapid pentru a umple con- ducta reţelei. Dacă considerați că alte trafice de rețea ar putea reduce IUNIE 1997 Doar Boffin „a capătul opus în comparaţie cu DiscPort Enterprise se află 7 Bay Tower. Compact și fără spaţii irosite, această unitate este candida- tul ideal pentru instalări de la distanţă sau aplicaţii ale grupurilor de lucru. Conectorul său compact SCSI-Ethernet furnizează un suport multiprotocol, ceea ce-l face un plug-and-play viabil pentru aproape orice reţea. PERFORMANȚĂ lățimea de bandă disponibilă la jumătate, un procent de 40% repre- zintă totuși o rată respectabilă. Punctaje sub 40% sunt indicative pen- tru probleme nerezolvate din interiorul serverului. Ss Pe : mone 83% me 81% Capacitatea serverelor de-a umple conducta reţelei variază de la excelent la inacceptabil. SERI m evaluat serverele CD-ROM pe baza propriilor perfor- manţe, a utilității, a caracteris- ticilor, a tehnologiei şi a preţu- lui (toate pe o scală de la una la cinci stele, cu excepția preţului). Am evaluat perfor- manţa prin medierea rezultatelor din trei teste care aveau aceeași pondere. Fiecare test de performanță a măsurat performanţa sistemului în condiţii variate care apar în lumea reală a rețelei, incluzând încărcarea rețelei şi aglomerare de date. Punctajul general a reieşit dintr-o evalu- are ponderată 65:20:10:5 a performanței, utilității, a caracteristicilor şi a tehnologiei. Deoarece în cazul serverelor performanţa are un interes primordial, i-am acordat cea mai mare pondere în evaluarea genera- lă. Am evaluat performanţa sistemului pe baza unui transfer de date brut. Metodologia testului Am conectat individual fiecare server CD- ROM la o reţea Ethernet de 10 Mbps folo- sind adaptoarele de interfaţă cu rețeaua, asigurate de fiecare produs. Fiecare server a fost configurat în conformitate cu indica- țiile producătorului. Configurarea include instalarea oricărui soft necesar pentru a face ca serverul şi drive-urile CD-ROM să fie vizibile reţelei de test. Atunci când progra- mele de administrare CD-ROM au fost fur- nizate, le-am instalat și evaluat pentru a ca- taloga ușurința în instalare. Cu toate aces- tea, serverele pe care le-am testat furnizează un acces la rețea fără a fi nevoie de aceste unelte suplimentare. Reţeaua noastră de testa cuprins trei siste- me Dell Optiplex Pro GX care erau dotate cu procesoare Pentium Pro duale la 200-MHz si64 MB RAM. SO-ul pentru toate cele șase sisteme a fost Windows NT Server 4.0. Am atașat sistemele clienta rețea folosind un hub Ethernet şi conectica corespunzătoare. Softul de test al performanţei reprezintă o aplicație proprietară dezvoltată de NSTL. Executată de la un sistem client, aplicația face o cerere de citire de fişier de la un dri- ve mapat la un CD-ROM drive din server. Aplicația citeşte un număr specific de blocuri secvențiale de 16KB de date dintr-un fişier de 650 MB continuu pe un CD special. Fiecare test de citire este executat pen- tru o perioadă fixă de timp. Apoi numărul cumulat de octeți citiți este raportat iar per- formanta in octeți per secundă este calcula- tă. Astfel, testul măsoară viteza ratei de tran- sfer pentru citiri secvențiale ale unui fişier. Nu se realizează nici o evaluare a vitezei de citire aleatoare, din moment ce citirile aleatoare sunt mult mai puţin frecvente decât citirile secvențiale. Deoarece toate fi- şierele sunt scrise pe CD-ul original în moda secvenţială, nu există nici o fragmentare a fişierului. Suplimentar, fiecare drive CD- ROM din sistem, supus testării a fost încăr- cat cu un disc CD-ROM identic pentru a elimina variațiile în performanță datorate dimensiunii fişierului sau locației pe disc. Evaluarea cache-ului Primul test de performanţă a evaluat viteza de transfer a datelor atunci când s-au făcut citiri din cache. Serverul CD-ROM este re- boot-at pentru a se asigura că nu există date în cache. Unsingur sistem client necesită 1000 de blocuri de 16 KB de date dintr-un singur drive CD-ROM mapat. Deoarece aceasta este singura dată când serverul citeşte infor- matii de pe CD, nici una din salvarile in cache- ul serverului sau al clientului nu are vreun efect asupra performantei. Teoretic, rata de transfer pentru acest test ar trebui să fie foarte apropiată de viteza de deservire maximă a datelor, a drive-ului CD-ROM însuși. Testul secundar de performanță măsoară eficiența salvării în cache a serverului CD-ROM. O stație de lucru secundară, diferită, citeşte 1000 de blocuri identice de date de la același fişier, de pe același CD. Am descoperit că a fost esenţial să folosim o staţie de lucru diferită în acest punct, dacă am fi folosit aceeași stație de lucru, NT ar fi terminat tes- tul de cache fără nici o activitate de rețea. În acest test, impactul cache-ului serveru- lui este redus; serverul ar trebui să salveze în cache datele din testul anterior. Dacă serverul CD-ROM are suficient cache pen- tru a menţine întreaga secţiune a fişierului citită în test, viteza de transfer a datelor ar trebui să aproximeze viteza interfeţei de reţea. Aceste două teste de clienţi singulari furnizează un indiciu asupra vitezei de transfer a datelor CD-ROM-ului şi a efec- tului de salvare în cache-ul serverului. Al treilea test a maximizat atât de bine aglomerarea pentru lățimea de bandă SCSI respectivi, pe cea a reţelei, încât HotSwap LanRedi TowerDrive de la TAC Systems nu a fost capabil s-o depăşească. Pentru acest test am folosit un sistem client singu- lar şi am mapat fiecare din cele șapte dri- ve-uri CD-ROM de pe serverul care a fost evaluat pe un drive letter individual. Apoi am lansat şapte iterații ale programului de test în mod simultan, ca şi sarcini separate în sesiuni separate. Pentru acest test, fiecare programa necesi- tat 2000 de blocuri secvențiale de date de 16 KB. Pentru a servi corespunzător aceste ce- reri, serverul CD-ROM trebuie să adminis- treze traficul de date prin interfața de rețea precum şi propriul canal SCSI. Rata de trans- fer totală pentru test reprezintă suma ratelor de transfer pentru fiecare sesiune individua- lă. Pe serverele cele mai rapide, cu cele mai rapide drive-uri, rata de transfer totală s-a apropiat mult de limita vitezei de reţea. Cu cât numărul drive-urilor CD-ROM este mai mare si cu cât sunt mai rapide (sistemele au venit cu drive-uri 8X si 12x), cu atat tim- pul de răspuns pentru sarcini mari va fi restricționat de conductă. În mediile cu un trafic încărcat, lățimea de bandăa serverul CD-ROM ar putea fi un fac- tor important atunci când vă alegeţi sistemul. Patru sisteme cu conectori specializaţi SCSI/NIC - 7Bay Tower de la Boffin, CD- Express Connect dela MDI, DiscPort Tow- er-7 de la Microtest si HotSwap LanRedi TowerDrive dela TAC - au oferit 0 interfata de rețea de doar 10-Mbps. Două sisteme pe care le-am testat includ servere complet defi- nite - Excel CDS-14 şi Microtest Enterprise Group DiscPort Enterprise Server - care suportă adaptoare de reţea de 100-Mbps. Unele dintre dispozitive oferă software care implementează o strategie cunoscută sub numele de echilibrarea sarcinii (load balanc- ing). Softul de echilibrare a sarcinii vă permi- te să încărcaţi copii identice de CD-ROM pe același sistem. Într-o situaţie în care mulți uti- lizatori necesită un acces simultan la aceleași fişiere, serverul în mod automat deplasează cererile către următorul drive CD-ROM liber pentru a evita aglomerarea şi pentru a reduce perioada de aşteptare pentru utilizatori. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele diri- jate de NSTL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicatiei PC Digest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; pe internet, edi- tors@nstl.com, pentruabonament, contactati — Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mureş. BYTE Magazine si NSTL reprezintă unităţi functionale ale The McGraw-Hill Companies. IUNIE 1997 BYTE Romania Tt SERVERE CD-ROM CARACTERISTICI Boffin, Ltd., Boffin 7 Bay Excel Computer Micro Design Tower with Plextor 12x Excel CDS-14 International, Inc. Drives and Axis StorPoint CD-Express Connect Pretul configuratiei testate (MSRP) $3548 $7995 $4395 are Apreciere generala wk wk * SPECIFICATII Producator/model CPU Axis Etrax Intel Pentium AMD 80186 Memorie 32MB 128MB N/A Drive floppy Vv Numărul maxim de drive-uri CD-ROM 7 14 14 Drive-uri CD-ROM care pot fi schimbate din mers Opţional Interfaţă serială ; v v Factor de dimensiune standard semi-inaltime semi-înălțime înălțime normală SPECIFICAȚII DRIVE CD-ROM Producător și model Plextor PX-12TSi Toshiba XM-5701B NEC CDR-1410A Rata de transfer menţinută 1.8 MBps 1800 KBps 1200 KBps Rata de transfer în rafale (sincronă) 20 MBps 10 MBps 10 MBps Rata de transfer in rafale (asincrona) 56 MBps 5 MBps 5 MBps Rata maxima de rotatie (rpm) 6360 6360 1840 Timp de căutare aleatoare mediu (ms) 95 ATS 130 Timp de pornire (secunde) 1.2 5 4 CONTROLER SCSI Producător și model Axis Etrax Adaptec 2940 & 3940 Twin N/A Fast v Vv Cache v Conector SCSI extern vo Multicanal Vv Număr maxim de drive-uri suportate 7 56 7-14 CARCASA Înălţime x lăţime x lungime (inci) 15.75 x 7.5x 16 33x 14x25 16.1 x6.5* 16.5 Greutate (kg) 15 55 20 Număr surse de alimentare/voltaj 1/250 2/250 fiecare 1/200 MEDII DE REȚEA NetWare 3.x and 4.x v Vv Vv Windows 3.11, 95, and NT 4.0 v Vv V Microsoft LAN Manager v Vv IBM OS/2 LAN Server v Vv Unix NFS PCNFS, Sun Solaris Macintosh CONEXIUNI DE RETEA Ethernet 1 0Base-T (twisted-pair) Vv Vv Vv Ethernet 1 O0Base-2 (thin) v Vv Vv Token Ring Optional Optional FDDI v Optional Număr de utilizatori simultani 255 Nelimitat 20-50, în funcţie de utilizare SUPORT TEHNIC Adresă Web http://www.boffin.com http://www.excelcdrom.com http://www.mdi.com HK KICK Exceptional AAA X Foarte bine XXX Bine xk Acceptabil X Slab Beres Sas N/A=nu se aplica. 72 BYTE Romania IUNIE 1997 i ' Microtest, Inc. Microtest Enterprise Group TAC Systems, Inc. DiscPort Tower-7 DiscPort Enterprise Server [R= HotSwap LanRedi TowerDrive 8x CD-ROM Drive for Windows NT $5695 $19,999 $11,050 kkk Aki + : Intel Pentium Axis StorPoint : 64MB 2-32 MB v 7 56 14 vV Vv v v semi-inaltime semi-inaltime semi-inaltime NEC 1410 Toshiba XM-5701B Toshiba XM-5701B 1200 KBps 1.8 MBps 1800 KBps 10 MBps 10MBps 10 MBps 5 MBps 10 MBps 1.7 MBps INP 2400-6360 1000 130 115 115 INP 3 4 N/A Adaptec 3940U N/A Vv V “vo v v 7 14 7 20x 10x13 35 x 10.75 x 24 32x7x16 25 56 30 1/250 1/450 2/250 fiecare Vv “ Vv v V Vv [4 Vv vV v Y Toate [4 ¥ Vv V V V Vv Optional V V vV 4 Nelimitat maxim Server NT 128 http://www.microtest.com http://www.microtest.com http://www.tacsystems.com * DiscPort Tower-7 se atașează logic la un server. INP= producătorul de CD-ROM nu a oferit informaţii. Din această cauză el nu are UC, cache L2, memorie sau hard disk. IUNIE 1997 BYTE România 73 74 BYTE Romania mab | Firewall pentru NT si Unix ac n ultimii ani, organizaţii pre- cum CIA, Departamentul de | Justiţie al S.U.A. şi NASA au su- ferit atacuri asupra propriilor situri Web. Dacă agenţii de spionaj, oamenii legii şi cercetătorii au probleme în prote- jarea propriilor bunuri Internet, cât de si- gur ar putea fi un departament SI mediu? Ajutorul vine din partea programelor fire- wall pentru Internet. Ele pot ţine deoparte vizitatorii neautorizati care încearcă accesa- rea unor resurse sensibile din interiorul in- tranetului de firmă în timp ce este totusi per- mis accesul la resurse publice cum ar fi servere Web comune. Chiar dacă serverul Internet nu este conectat la o rețea internă, un firewall poate ajuta la protejarea in- tegrităţii datelor publicate. Deși unele re- surse de rețea sunt prea sensibile pentru a se expune la Internet prin firewall, multe orga- nizaţii cu conectivitate Internet pot folosi unul- este doar obună politică de securitate. Un avantaj al programelor firewall îl reprezintă ecranarea detaliilor sitului și in- tranetului dvs. de privirile indiscrete: cu cât cei din afară cunosc mai puţin despre dvs., cu atât sunteţi mai greu de atacat. Chiar dacă propriul server Web este izolat de intranetul dvs., un firewall este totuşi o bună idee pentru ecranarea serverului fata de sondarile neprietenoase si de dejucare a pla- nurilor vandalilor HTML. În plus, reprez- intă o necesitate absolută dacă serverul suportă tranzacţiile comerciale. Pentru acest raport am testat şase produ- se Unix şi trei produse Windows NT. Toate pachetele Unix au folosit o versiune de SO „îmbunătăţită“ în care sunt rezolvate toate problemele de securitate existente: de obi- cei, servicii sistem care nu sunt necesare şi pe care vandalii obişnuiesc să le folosească pen- tru a câștiga accesul la servere şi la sistemele conectate. Cele trei produse Windows NT pe care le-am testat - AltaVista Fire Wall 97, IUNIE 1997 Centri şi Eagle - sunt construite pe modelul de securitate NT, care este proiectat pentru nivelul de securitate C2 așa cum a fost definit de U.S. Department of Defense. Pentru testele de performanţă, aceste ser- vere au fost supuse unor sarcini de rețea obișnuite din viaţa reală urmărindu-se mo- dul de tratare al atacurilor Internet tipice. În plus s-a evaluat ușurința în folosire şi con- figurare, care sunt aproape la fel de impor- tante în lumina celor 90 de procente sau chiar mai mult, de încălcări ale securităţii rezultate dintr-o proastă configurare a pro- gramelor firewall. Din cele nouă pachete testate, Cyber- Guard Firewall de la CyberGuard, împreu- :MANIBEST INTERNE FIRE WALL | nă cu alte trei au obţinut un punctaj de secu- ritate aproape perfect, însă primii doi competitori mai apropiați au fost depăşiţi de o mai bună combinaţie de caracteristici, un management uşor şi o performanţă respectabilă. Ceilalţi competitori au însă şi ei valoarea lor. AltaVista Firewall 97 și-a depăşit lipsa relativă de caracteristici (cum ar fi absența unui SO îmbunătăţit) cu o performanță de vârf şi o interfaţă de administrare simplă. Setul complet de caracteristici de la Check Point Firewall - 1 şi performanţa ridicată sunt însă opuse setului de unelte de confi- Tot felul de oameni încearcă să pătrundă în organizația dvs folosind Internetul. Programele firewall vă feresc însă de necazuri. De David Seachrist si Helen Holzbaur gurare mai puţin decât perfecte. Atacuri hack puternice Suita de teste de securitate NSTL a folosit două servere de nume (name server) dife- rite, ambele localizate în același domeniu. Unul este situat în rețeaua privată. Sarcina lui este de-a manevra cererile serviciului de nume din reţeaua privată. Celălalt server de nume este localizat pe un segment de reţea cunoscut ca şi zona demilitarizată. Scopul acestui al doilea server este de a manevra toate cererile pentru serviciul de nume pentru reţeaua privată, care nu pot fi manevrate de mașina DNS a rețelei pri- vate. Prin urmare, el acționează ca şi serv- er de nume „rădăcină“ pentru Internet. Rezultatele testelor de securitate indică faptul că toate cele nouă produse oferă înal- te nivele-de securitate când sunt configu- rate corespunzător. Pentru a asigura o bună configurare, producătorii îşi configurează propriile produse pentru testele de securi- tate. Cele mai multe dintre softurile fire- wall pe care le-am testat reuşesc să detecteze aproximativ 100 de atacuri simultane. Nici unul din programe nu a eşuat în timpul atacurilor considerate a fi de mare risc în realitate. Centri Firewall cât şi Eagle NT Firewall au eşuat însă fiecare la un atac de risc mediu. Centri Firewall a eşuat la trei atacuri de risc mic; Eagle NT Firewall a eşuat de două ori. Black Hole a ratat două atacuri de risc mediu şi nouă de risc mic. Guantlet şi Sidewinder Security Server au ratat două atacuri de risc mic. Celelalte pro- duse au ratat fiecare doar un atac de risc mic. Ce e cu S0? Atât Unix, cât și NT au slăbiciuni exploata- bile ale securității. Spre exemplu, dacă un hacker sparge contul rădăcină Unix (cu acces de scriere, citire în toate resursele sistem), întreaga reţea şi resursele sale sunt la dis- Configurarea unei alarme cu AltaVista Firewall pentru a avertiza administratorul unei reţele de tipul unei eine. denytine [2] Mailto: postmaster FTP Centri Firewall permite o afișare grafică și ierar- hică a adminis- trarii firewall. mm = =o Reusable Password SecureNet Key S?Kep Public Private Key a Intemet Trusted Networks Black Hole 3.0 de la Milkyway Networs oferă o administrare ușoară datorită unei codări color pentru diferite tipuri de filtre. m ™ Bon tm W Oiig Type Ada te Magi Maia ataman door AD d fn O exeteemuneecaa + O dezee Wands NED Ged ale MH |B 17 wee 199, 202.93.95 Pas UE BO Oke BS st wie? 192053 fews Inde ER cae BF HH teint escmmnoteeom cade Map Maat ce OB Gwen commennem ae awe 10 dees ees MB Sa a pie tT ies 1008 Bel oak BO 1000 wey Rags 122416 Bksanen spy HH tam led xX’ A PreGS AIRS Bel ale Oo fer ay FireWall-1 de la CheckPoint codifică color înregistrările din jurnal, ușurând sarcina de găsire a evenimentelor sinistre. Alegerea tipurilor de alerte dintr-un meniu cutipuri de evenimente suspecte de la CyberGuard Firewall.” Eagle NT permite o editare detaliată a accesului Internet după destinaţie precum și după servicii și timp din zi. Statistică firewall vizualizată grafic cu Firewall/Plus de la Network-1 dai pia EEE scene ¢ Firewall Manager de la Gauntlet ofera sugestii folosi- toare pentru modificarea politicii de acces. Sidewinder de la Secure Computing va permite o configurare ușoară a filtrului de control al „accesului. Rularea unui firewall nu reprezintă o sarcină trivială, deci producătorii oferă administratorilor o varietate de unelte pen- tru alegerea tipurilor de alerte, de scanare a tentativelor de intrare și de configurare a filtrelor de control al accesului. poziţia hacker-ului. Windows NT oferă opţi- unea de stocare a parolei în text clar în pro- gramul registry al sistemului, care dacă este realizată, expune toate conturile la un risc potential. Servicii variate de sistem şi rețea, în special programe de poştă electronică Unix, pot oferi hacker-ilor o uşă dosnică prin care pot avea acces la sistemul de operare. Deseori slăbiciunile din securitatea rețelei sunt efectul unei configurări necorespunză- toare la fel ca şi proiectarea SO. Prima măsu- ră care trebuie luată este de îndepărtare a ser- viciilor care nu sunt necesare şi de localizare a punctelor slabe, atâtea câte sunt posibile, urmată de configurarea reţelei într-un mod în care să fie atât utilizabilă cât şi sigură. Cei mai multi producători își oferă propriul soft cu sisteme de operare configurate în sigu- ranta, de obicei unele variante de Unix. Micro-administrarea pro- gramelor firewall Din moment ce nu se poate anticipa unde și când ar putea să apară o spargere în zidul de securitate, programele firewall care permit realizarea unei anunţări de la distanță a ad- ministratorului de sistem sunt foarte practice. Daca un program il poate anunta prin pager peadministratorul unei retele de strapungerea securităţii, atunci timpul de răspuns pentru a opri sistemul va fi mult mai mic față de cazul în care veţi verifica înregistrările sistemului (system logs) de abia a doua zi. Suplimentar, capacitatea de a stopa de la distanță accesul la situri este preferabilă în cazul în care admi- nistratorul de reţea se află acasă şi când spar- gerea apare după orele de program. Toate firewall-urile pe care le-am testat, cu excepția FireWall/Plus, pot informa ad- ministratorul de sistem prin e-mail sau pager de existenta unui atac; posibilitatile de infor- mare ale Centri Firewall si BlackHole au fost putin mai dificil de configurat decat cele ale altor produse. Centri Firewall si Fire Wall/ Plus sunt singurele care nu permit adminis- tratorilor să oprească de la distanță accesul din exterior la un sit. Dintre produsele care permit acest lucru, Black Hole si Sidewinder Security Server au avut nevoie de cel mai mare efort pentru configurare. Jurnalizare și urmărire Când o încercare de intrare în sistem eşuează, ați dori ca sistemul să nu vă deranjeze acasă IUNIE 1997 BYTE România 75 Software Lab Report Firewall pentru NT și Unix EVALUARI: DE SUL I FIREWALL PENI RU INTE ANIEI CEL MAI BUN CyberGuard Firewall Acest program combina utilitatea cu o multime de caracteristici cu o securitate de vârf şi performanţă. ALL INTERNAL EVERYONE He SECURITATE MANAGEMENT CARACTARISTICI PERFORMANȚĂ TEHNOLOGIE APRECIERE GENERALĂ CyberGuard Firewall tk kk tht kkk kk kkk tok tok tok kk AltaVista Firewall 97 Ka KKK tok tok took kik hk Kiki ki Black Hole Aki kk kaw * kek kek Centri Firewall aK hk x dă tok tok kak Check Point FireWall-1 OOK Ok wk kkk kk kkk Kk wk the Eagle NT Firewall woke tok kak x. kkk kak Firewall/Plus ROK IK * tok * tok *x* Gauntlet Internet Firewall Kak tok Kk x kk KA Sidewinder Security Server KKKK AA kkk + hk hk AVERAGE AAA x wk tak ak kkk kkk wk kkk Exceptional kk kk Foarte Bine xxx Bine *x4 Acceptabil * Slab prin pager şi de asemenea nu veţi dori ca fire- wall-ul să înregistreze încercarea. Progra- mele firewall care înregistrează şi încearcă să urmărească adresele unor autentificări eşuate sunt folositoare în distrugerea încer- cărilor de intrare a vizitatorilor nedoriți. AltaVista Firewall 97, Black Hole şi Side- winder Security Server au obţinut cel mai ma- re punctaj în scenariul de administrare care a evaluat funcţiile de jurnalizare ale programe- lor firewall; ele au oferit cele mai largi circum- stanţe în care informaţia poate fi trimisă unui fişier de jurnalizare (log file). Orice alt pro- gram oferă funcţii adecvate de jurnalizare cu excepţia Gauntlet, care a jurnalizat intrările în doar două din cele 11 scenarii de declanșare a jurnalizării. Doar două firewall-uri au per- mis determinarea căii de rutare (traceroute) sau rularea unui finger pe o maşină de atac: Eagle şi Sidewinder. Prevenirea unui refuz al serviciului Suplimentar actualelor spargeri, unii hacker-i produc atacuri supărătoare prin încărcarea cu cereri a unui sit Web, blocând astfel acce- sul la sit al altor utilizatori. Programele fire- wall ar trebui să fie capabile să prevină astfel de atacuri de refuz al serviciului. Toate cele patru programe au realizat o bună protecţie împotriva încărcării SYN şi a Ping of Death. Dar firewall-urile se diferențiază prin modul în care manevrează erorile de disc plin şi cele de log-full (în ambele scenarii opțiunea cea mai sigură este de-a opri sistemul). Cyber- Guard Firewall se opreşte pentru ambele condiţii de disc plin şi log-full. Atât Alta Vista Firewall 97 cat si Sidewinder Security Server se opresc la o eroare de disc plin însă ele rotesc fişierele log la o eroare de log-full. Black Hole 76 BYTE Romania IUNIE 1997 şi Gauntlet nu permit accesul în situaţiile de disc plin. Gauntlet roteşte jurnalele în condiţii de eroare log-full iar Black Hole opreşte co- nectarea - soluţia cea mai puțin preferabil de luat. Centri Firewall și Eagle NT Firewall, ambele au oprit conectarea în condiţii de disc plin și au rotit jurnalele în condiţii de log-full. Check Point FireWall-1 si FireWall/Plus au oprit conectarile in ambele conditii de disc plin şi log-full. Protecție transparentă Securitatea este importantă însă nu puteţi trece cu vederea ce s-ar întâmpla dacă opera- ţiile de rutină ar fi afectate. Având acestea în minte, NSIL a căutat produse care per- mit accesul în exterior în timp ce se protejea- ză împotriva atacurilor externe care mimea- ză (spoof) adresele IP interne. Deși nici unul din cele nouă programe nu a plasat nici o restricție pe accesul în exteri- Tehnologii Firewall ele patru tehnologii firewall presupun un Coe clar care le diferentiaza _unele de altele: Portile de filtrare iau deciziile de rutare pe baza informaţiilor din pachetele din reţea. Dacă un pachet trece de criteriul de securi- tate, poartaiîi lasă cale liberă. Porţile de filtrare sunt ușor de construit, dar dificil de configu- rat în siguranţă. Deoarece filtrele transferă în mod direct traficul dintr-o reţea fără încredere, ele nu sunt la fel de sigure ca și alte porți. Porţi de nivel circuit operează la nivel sesiune și necesită clienţi modificaţi pentru a comunica direct cu poarta, care-i apare gazdei din exterior ca și un generator de sesiune. În mod tipic, aceste porți folosesc un tabel de stare care conţine conexiunile valide, cu conexiuni ulterioare acceptate sau nu, prin compararea cererii cu datele de stare din tabel. Porţile de circuit sunt mai puțin folositoare în medii în care utilizatorii au nevoie de câteva tipuri de servicii Internet sau unde trebuie asigurate servicii cu un anumit scop. Porţi de nivel aplicaţii operează la ni- vel aplicaţie, negociind fiecare conexiune client/server făcută între o gazdă dintr-o rețea de încredere și o gazdă din afară. Ca și poar- ta de circuit, ele nu leagă niciodată direct reţele de încredere cu cele fără încredere. Gazdele din interiorul reţelelor de încredere își fixează clienţii pe porţile de aplicaţii care acceptă cererile client (ex. HTTP, Telnet sau FTP) sile retransmite la o gazdă cu destinaţie externă ca și cum firewall-ul ar fi clientul care face cererea. Firewall-ul acceptă răspuns din exterior și îl retransmite către clientul intern. Operaţiile la nivel client permit funcţii cum ar fi autentificarea utilizatorilor și protocoale de filtre specifice cum ar fi blocuri ActiveX. Monitorizarea stării folosește un tabel de reguli în care administratorul de firewall definește parametrii pentru servicii diferite din rețeaua dvs. Firewall-ul testează apoi starea traficului TCP care traversează firewall-ul prin confruntarea cu datele din tabelul de stare. Deși inspecția de stare detectează multe atacuri cunoscute, altele noi fiind adăugate pe măsură ce devin mai cunoscute, dacă tabelul de stări devine corupt, reţeaua are șansa de-a deveni expusă. -David Seachrist Firewall pentru NT și Unix | Software Lab Report "AltaVista ‘Black ss Centri Check Point Cereri EagieNT FireWal/ Gauntlet = Sidewinder Firewall97 Hole — Firewall — FireWall-1 Firewall Firewall Pus “wither Security DESIGN Apes ere ivi geniu pachste + Vi le pe aa reg V v Ă Com re circuite. re “Ateathtectur zii Aici îi oes ici ae a = oe za : : DH. Sa Ea a) SISTEMUL DEOPERARE Er (SER, pee ee Ne ging ee = A sia ba BSDI Unix, “BSDI Unix, Windows HPUnix, AT&I SVR4 HPUnix, MS-DOS, BSDIUnix, BSDIUnix, ih ote Unix/ SunOS _ NT3.51 ~~ Solaris, - Unix, SCO Solaris, PC-DOS, HP Unix, Irix, Windows ees tr Gaia ha aces ~ SunOs, "Unix w/ Ă Windows NT Windows NT Solaris, NT 4.0 Site indow: SNT Foe ES, Windows 95, securitate 4.0, DG-UX, 3.51,NT4.0 SunOS, „351 „NT40 Ea Seep che a Windows Mob ua SIN IX : aa. ae Shain hice oe NT3.51,NT4.0 NT 4.0 oe : 7 Dolon $5000 $2995 $9995 $6500 $4500 $11,500 $6995 Se noduri) $2000 ae ae ie see oR ma și INTERFEȚE „ (suplimentar faţă de 10 Mbps Ethernet) 4- sau si iain Token bis Yo v 25 Mbps ATM Fast Ethernet : Vv Be v Serial pan laTV/E1 — 7 | v Asiana Număr maxim de interfeţe INA | U U 2 U 4 SERVICII ADMISE Finger — Ping(ICMP) i rlogin, rsh, rcp, etc. a NISTRARE ȘI CONFIGURARE a Vv FILTRE DE JURNALIZARE za Timp | A image Consolécentrald 2 vV=Da; U=Nelimitat; INA=informatia nueste accesibilă; W=caracteristică proiectată pentru o variantă viitoare. IUNIE 1997 BYTE Romania 77 Software Lab Report Firewall pentru NT și Unix or şi a protejat împotriva mimării IP, con- figurarea programelor pentru a realiza acest lucru e diferită ca nivel de dificultate. Fără aproape nici o dificultate, Check Point Fire- Wall-1, CyberGuard Firewall, Eagle NT Firewall şi Sidewinder Security Server pot fi configurate pentru protecţie împotriva mimării IP, în timp ce este permis un acces complet în exterior. AltaVista Firewall 97, Centri Firewall şi Fire Wall/Plus sunt aproape la fel de uşor de configurat în aceste circum- stante. Black Hole este undeva la mijloc. În schimb, Gauntlet este mai dificil de configu- rat, în special pentru a preveni mimarea IP. Performanța Oaltă măsură a transparenţei este sarcina cu care firewall-ul încarcă performanţa sis- temului. NSIL foloseşte Intermark, o unealtă de generare de trafic, pentru a oferi un amestec între Web şi cererile FTP. Inter- mark creează trafic în toate cele trei zone ale unui firewall iar NSTL măsoară atât rata de transfer cât şi rata de tranzacție pe o conexi- une FastEthernet (100-Mbps). Testele de performanță NSTI au măsurat rata de transfer în Kbps pentru patru nivele de conexiuni utilizator: 16, 32, 48 şi 64 de utilizatori. Rezultatele au indicat o mai mare diferență între programe decât între sarcinile utilizator. În general, performanţa are aceeaşi evoluţie la o creştere a sarcinii de la 16 la 48 de utilizatori, apoi scade când sarci- na ajunge până la 64 de utilizatori. Cei trei câştigători ai performanţei sunt AltaVista Firewall 97, Centri Firewall şi Check Point Fire Wall - 1, toate depăşind rata de transfer de 50,000 Kbps când au fost conectaţi de la 16 la 48 de utilizatori; respec- tiv au coborât la aproape 40,000 Kbps când au fost conectaţi 64 de utilizatori. Cyber Guard Firewall oferă o performanţă accep- tabilă de aproape 40,000 Kbps până când INFORMATII DESPRE PRODUS TECH FOCUS REZ PNI OCUPAT] Denial („negarea“) nu este doar râu în Egipt Atacurile prin negarea serviciilor reprezintă o ameninţare serioasă, și orice firewall bun ar trebui să fie capabil să oprească cel puţin unele dintre ele. Două au ret ate deoarece solo avan- tajul unei deschideri a protocoalelor TCP/IP. Ping of Death: datagramele IP mai mari decat 65, 535 pect sink „ilegale“ însă unele imple- mentări TCP/IP încearcă incorect să le proceseze. Deoarece datagramele mari sunt de cele mai multe ori fragmentate iar gazdele nu încep reconstrucția datagramelor până ce nu recepționează ulti- “mul fragment, când datagramele ilegale sunt acceptate, unele stive TCP/IP vor bloca sistemul care va încerca să le proceseze. Acest atac folosește Ping (un semi acronim pentru Packet Internet Groper) deoarece toate gazdele TCP/IP i îl suportă și este ușor = folosit: atacul îi aus necesita doar o 0 sin- gura linie de comandă. Încărcare SYN: Când gazdele folosesc TCP/IP ear servicii ii de circuite virtuale, ele folosesc un „protocol de comunicare în trei căi pentru a negocia conexiunea. De fiecare dată când o gazdă este „apelată să deschidă o conexiune TCP, ea răspunde cu a doua jumătate : a dialogului şi așteaptă con- firmare de la gazda care a făcut cererea de deschidere a circuitului. Atacatorii generează un flood de cereri TCP SYN (pentru sincronizare) adresate serverului, dar ei nu răspund niciodată la răspun- surile serverului. Serverul trebuie să aloce resurse pentru a manevra aceste cereri false, în unele cazuri unind toate resursele atenonitule ale serverului. atinge o sarcină de 56 utilizatori; apoi coboară la aproape 33,000 Kbps pentru 64 de utilizatori. Eagle NT Firewall este singu- rul program care oferă rate de transfer de 10,000 Kbps pentru 16 până la 64 de uti- lizatori. Gauntlet oferă rate de transfer de aproape 11,000 Kbps pentru 16 până la 48 de utilizatori. După 50 de utilizatori, rata de transfer coboară la doar 3200 Kbps pentru 64 de utilizatori. Alegerea corectă a zidului Alegerea unui firewall corespunzător nece- sită o mulțime de consideraţii, dar dacă vă cunoaşteţi priorităţile în termeni de securi- tate, ușurință în administrare şi configurare, performanţă şi scalabilitate, atunci aveţi şanse de găsire a unui produs care să se potrivească cerinţelor voastre. Mai multe AltaVista Firewall 97 (beta) $3995 for 50 nodes AltaVista Internet Software Littleton, MA 508-486-2308 http://altavista.software.digital „com Black Hole 3.0 $2900 for 10 users Milkyway Networks Santa Clara, CA 408-566-0800 http://www.milkyway.com Centri Firewall 3.1.2 $6000 for 50 users Global Internet Software Group Monticello, IL 800-682-5550 http://www.gi.net 78 BYTE Romania Check Point FireWall-1 2.1 FireWall/Plus 3.0 $2995 for 25 users $4500 for 25 users Check Point Software Network-1 Software & Technologies Technology Redwood City, CA New York, NY 800-429-4391 212-293-3068 http://www.checkpoint.com http://www.network-1.com CyberGuard Firewall 3 Gauntlet Internet Firewall 3.2 $9995 for 25 users $11,500 for 250 users CyberGuard Corp. Trusted Information Systems Ft. Lauderdale, FL 800-666-4273 http://www.cyberguardcorp.com Eagle NT Firewall 4.0 $6500 for 50 users Raptor Systems Waltham, MA _. 617-487-7700 http://www.raptor.com IUNIE 1997 Rockville, MD 888-347-3925 http://www.tis.com Sidewinder Security Server 3.0 $6900 base (100 users) plus $2995 install fee Secure Computing Corp. Roseville, MN 612-628-2700 http://www.sctc.com -Pete Loshin informaţii veţi găsi în materialele de referin- ta din siturile Web NCSA (National Com- puter Security Association) si ISS (Internet Security Systems). NCSA mentine un sit la adresa http://www.ncsa.com care include o secti- une a securităţii firewall. Grupul prezintă un program de certificare care listează nivelele de funcţionalitate care i se par importante. NSTL foloseşte suita SAFE a ISS pentru a verifica securitatea şi integritatea softului firewall. Puteţi găsi un listing complet al atacurilor folosite de SAFEsuite la http://www.iss.net/tech/techspec.html. David Seachrist a testat timp de 10 ani toate cate- goriile majore de softuri de afaceri pentru NSIL. Poate fi contactat la dseachristOprodigy.com. Helen Holzvaur este manager of communications testing al NSTL. Kathleen Bishop, senior techni- cal analyst al NSTL a contribuit de asemenea la acest raport. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NSTL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicaţiei PC Digest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; pe internet, editors@nstl.com, pen- truabonament, contactati Computer Press Ago- ra s.r.l. Tg.Mures. BYTE Magazine si NSTL reprezintă unităţi functionale ale The McGraw- Hill Companies. cum nouă luni, Marimba, o mică companie formată din patru oameni care au plecat de la Sun, unde au adus o con- tribuţie importantă la dezvoltarea mediu- lui Java, şi-a lansat produsele Castanet Transmitter si Castanet Tuner. Tehnolo- gia care sta la baza acestor produse a început să atragă destule companii. Aces- tea au preluat esenţa ideii şi au dezvoltat-o în ceea ce se găseşte astăzi sub denumirea de tehnologii „push“. Tehnologia Castanet face posibilă distribuirea şi actualizarea automată a pachetelor de aplicaţii si a infor- maţiilor, folosind Internetul. Odată cu răspândirea Webului şi apariţia a nenumărate situri care oferă informaţii din diverse domenii, utilizatorii se con- fruntă cu problema dificilă a găsirii surselor adecvate de informare. De obicei, utiliza- torii folosesc câteva servicii de căutare în informaţiile indexate (Excite, Infoseek, AltaVista, etc.) sau apelează la serviciile de directoare (Yahoo) pentru a găsi ceea ce-i interesează. Însă aceste servicii de căutare sau catalogare sunt de obicei prea generale, în sensul că returnează o mulţime de infor- maţii care nu au valoare pentru cel care navighează pe Web. Majoritatea netăţe- nilorsunt interesaţi doar de anumite lucruri dar, din păcate, trebuie să depună un efort considerabil în găsirea şi selectarea infor- maţiilor dorite. După ce utilizatorul a găsit niște situri adecvate, el mai trebuie să verifice din când în când dacă nu au apărut informaţii noi pe siturile respective. Uti- lizatorul este elementul activ în procesul de navigare pe Web, iar browser-ul este doar un instrument pasiv în mâna netăţeanului. Dezvoltatorii de software au o altă pro- Radu Greab Ce oferă producătorii, în spe- cial, Netscape şi Microsoft Tehnologiile „push“ - difuzarea pe Web blemă, şi anume, modul de vânzare şi dis- tribuire a aplicaţiilor cu care suntem obişnuiţi (reprezentanţe, poştă, etc.) generează cheltuieli de milioane de dolari pentru plata lucrului „manual“. Pentru actualizarea unui produs instalat la fiecare utilizator, administratorii de rețele trebuie să treacă pe la fiecare staţie de lucru pen- tru a face modificările necesare. Tehnologiile push încearcă să rezolve aceste probleme şi să le facă viața mai ușoară utilizatorilor. Tehnologiile push se bazează pe o arhitectură client/server. Elementul principal este aşa-numitul canal sau pro- gram, canal care reprezintă o colecție de informaţii sau de aplicaţii ce trebuie livrate clienţilor. Făcând o analogie cu posturile de radio sau televiziune, canalul push este tocmai un program de radio sau televiziune, program axat pe o anumită tematică. Serverul push este transmiţătorul care oferă aceste programe sau canale, iar clientul e cel care recepționează aceste canale şi îi prezintă utilizatorului conţinutul canalelor. Spre deosebire de radiodifuzare sau tele- viziune, majoritatea serverelor sunt ele- mente pasive, iar clienţii sunt elementele active. Serverele depozitează informaţiile şi aplicaţiile prezentate de canale. Utiliza- torii se abonează la anumite canale, iar clienţii, la intervale de timp preprogramate, se conectează la serverul de canale și îi cer acestuia tot ce a apărut nou pe canal pentru a transfera noutăţile în cache-ul propriu. Când are timp şi chef utilizatorul va verifi- ca ce este nou pe canalul respectiv. Se observă diferența majoră în modul de utilizare al Internetului: în mod obişnuit uti- lizatorul este elementul activ, cel care caută informaţii pe Web. Tehnologiile push îi per- mit utilizatorului să renunţe la această activitate. Ceea ce are de făcut utilizatorul este să găsească canalele care-l interesează şi să lase restul sarcinilor în grija clientului care va lucra în fundal, lăsându-i utilizatorului libertatea de a desfășura alte activități. Aşa- dar, utilizatorul este acum element pasiv, si- tuaţie care, teoretic, ar trebui să-i permită uti- lizatorului să facă mai multe într-un interval de timp mai scurt. Printre avantajele aces- tor tehnologii se numără și faptul că, din mo- ment ce conţinutul canalelor este depozitat într-un cache local de către client, utilizatorul poate consulta informaţiile aduse în mod off- line, oricând doreşte. Ideea de push reprezintă o evoluţie a modului de răspândire a informaţiilor, dar are şi dezavantaje: filtrarea şi selectarea informaţiilor sunt realizate acum de către cel care publică un canal, fapt care-i restrânge utilizatorului libertatea. Dacă în modul obişnuit de navigare pe Web unui utilizator nu-i place conţinutul unui sit, atunci îşi ia jucăria - browserul - şi caută alt sit. Folosind tehnologia push însă, utiliza- torul trebuie să înghită ceea ce-i trimite cre- atorul canalului, situaţie neconvenabilă atunci când procentul de apariţie al reclamelor, de exemplu, este prea sufocant. Tehnologiile push încearcă să ofere uti- lizatorilor un conţinut îmbogăţit mult cu multimedia (audio, imagine, video), ceea ce duce la consumarea unei porţiuni impor- tante din lărgimea de bandă a reţelelor, situ- aţie care generează nemulțumiri în rândul administratorilor de reţea care nu dispun de conexiuni Internet foarte rapide. Pe piaţa tehnologiilor push există deja destui concurenţi: Marimba cu Castanet, Microsoft cu Active Desktop în Internet IUNIE 1997 BYTE România 79 Web Master Tehnologii Push 760USD partner end _ PDDRIVE (pt rewriteable cd media) SONY 926 S CD RECORDER=760USD price 74' WRITABLE CD MEDIA (GOLD)=8,25USD MULTIMEDIA an =2 O 5 => < user Mae Za 9 Pas = ca Cc 2 . 3 e. 5 a @ e BUCURESTI Lose A tel: 679 48 79 So CO} tel/fax: 230 44 58; 210 52 64 fee CRAIOVA BD tel/fax: 051- 41 66 87 Ba 2 e-mail: connotation ro C ue care nu aoe im inistrare specializat ~ deosebit: d ® Apa E - SManageWises, O PRAG „administrarea cejiimalizptă. a Cpeţelalpe "Novell. Authorized | NOGU Reseller: | - 80 BYTE Romania IUNIE 1997 Explorer 4.0, Netscape cu NetCaster, Back- Web, PointCast, etc. Măvoi limita în continuare la a vorbi doar despre standardele pe care încearcă să le im- pună Microsoft şi Netscape pe piaţa tehno- logiilor push.Ambele companii urmăresc acelaşi ţel: oferirea unei tehnologii push prin care orice sit Web să poată fi transformat fără nici o modificare într-unul sau mai multe canale push. În momentul în care un sit este transformat în canale push, clienţii (Netcaster şi Internet Explorer 4.0) pot urmări automat modificările de pe situl respectiv şi pot aduce în cache-ul local informaţiile nou apărute. „Microsoft a propus consortiului W3C un standard pentru descrierea si indexarea canalelor. Acest standard, numit Channel Definition Format (Formatul de Definire a Canalelor) si bazat pe XML (Extensible Markup Language - Limbaj de Formatare Extensibil), un standard in lucru la W3C, este sprijinit de peste 30 de dezvoltatori de produse push si creatori de canale (Point- Cast, CNN, Wall Street Journal, Ziff Davis, etc.). Internet Explorer foloseşte tehnologi- ile push în trei moduri: în primul mod, cel mai simplu, navigatorul este un simplu client care monitorizează o anumită parte a unui sit pentru a urmări schimbările de conţinut. În momentul în care a apărut o noutate, nav- igatorul îl avertizează pe utilizator, eventu- al printr-un mesaj mail, de apariţia unor . schimbări. În acest mod, clientul nu face decâto operaţie pull puţin mai deşteaptă. În a doua modalitate, autorul unui sit Web creează un fişier special, cu sintaxa descrisă de CDF, fişier care conţine informaţii referi- toare la un anumit canal: conţinutul canalu- lui, frecvenţa de actualizare. Explorer-ul va verifica acum doar actualizarea acestui fişier şi va aduce în cache-ul propriu doar paginile HTML care sunt menţionate în fişierul CDF de definire a canalului. Astfel, se poate realiza o indexare şi o catalogare a infor- maţiilor conţinute de canale, spre deosebire de primul caz, în care navigatorul verifică tot ce-i cade în mână în partea de sit monitorizată. În al treilea mod, difuzarea informaţiei se face folosind protocoale de transmisie multicast. Folosind fişierele CDF se realizează sep- ararea proprietăţilor unui canal de infor- maţiile conţinute. Dar, datorită faptului că indexarea se face într-un fişier CDF care nu este legat de conţinutul canalului, autorii de conţinut push care folosesc tehnologia Microsoft se pot lovi de probleme serioase. La orice modificare a conţinutului unui canal trebuie actualizat și fişierul CDF. Acest fapt este principalul argument folosit de Netscape în respingerea standardului CDF. Tehnologia utilizată de Netscape în Net- Caster, aplicaţie cunoscută sub numele de cod Constellation şi componentă a suitei Communicator, se bazează doar pe HTML şi Javascript, nu cere un nou standard, ca soluţia push bazată pe CDF a celor de la Microsoft. Canalele sunt construite din pagini HTML şi Javascript obişnuite. Net- Caster este un client push care face de fapt operaţii pull ceva mai deștepte: la fel ca Internet Explorer 4.0, NetCaster monitori- zează un sit şi aduce în cache-ul local infor- maţiile nou apărute. Spre deosebire de Explorer, pentru NetCaster nu se poate realiza o catalogare a informaţiilor din inte- riorul unui canal aşa cum se poate realiza cu fişierele CDF. NetCaster descarcă în cache toate paginile HTML pe care le găseşte pe situl monitorizat. Cade în sarci- na autorului de canale grija de a crea un sit Web sau un canal push cu informaţii axate cât mai exact pe interesele utilizatorilor. Ceea ce oferă în plus NetCaster față de Internet Explorer este un descoperitor de canale (Channel Finder) organizat şi menţinut pe un sit Netscape, sit pe care Netscape promite că va posta toate canalele interesante din Web. NetCaster înglobează şi tehnologia Castanet Tuner de la Marim- ba, astfel încât este posibilă şi distribuirea de software folosind NetCaster. Cine va câștiga bătălia de impunere a tehnologiilor push proprii, Netscape sau Microsoft, este greu de spus. Fiecare imple- mentare are avantaje şi dezavantaje: stan- dardul CDE introduce o anumită redun- danţă între fişierele CDF şi informaţiile canalului conţinute de paginile HTML. NetCaster lucrează doar cu paginile HTML obişnuite, dar nu dispune de o metodă de indexare a informaţiilor unui canal. Dar acestea nu sunt deosebiri de esenţă, teh- nologia ce stă la baza Internetul Explorer- ului şi a NetCaster-ului este aceeaşi. Netscape beneficiază însă de un anumit avantaj de timp asupra concurentului (pachetul Communicator se afla în versiunea preview 5, pe când Explorer-ul este doar în faza beta pentru dezvoltatori), şi de faptul ca suita Communicator este disponibilă pen- tru mai multe platforme, în special platfor- ma Unix, platformă pe care Microsoft încă nu a reuşit să-şi porteze navigatorul. Radu Greab este student la Universitatea „Petru Maior“ din Tg.Mureş şi poate fi con- tactat la raduQuttgm.ro 4 m Your Internet Business Solution InterComp Bucureşti 01 323825 Electronum Bucureşti 01 3120440 CINOR “ Bucureşt 01 3120579 ALGORITMA Bucureşti 01 2122151 UNICOM Bucureşti 01 2234359 CanadSystems Bucureşti 01 3236888 CEDRU — Bucureşti 01 6435024 MICROSISTEM Bacău 034 171342 SINTEC „ Baia Mare 062 436366 Deuro-Consult Braşov 068 319181 RomaniaOnLine Brasov 068 321529 HARD-TEST'94 Brăila 039 639533 GMB Constanta 041619222 SUD INTERNET Craiova 051 417963 TOPTECH | Deva 054 213871 HARD-TEST'94 Galaţi 036 467752 REMUS ROMÂNIA “Piatra-Neamţ 033 213333 | COMP-ARG. „Piteşti 048 214269 fi INTER-CONEXION Piteşti 048 219267 COMPUTER STAR Piteşti 048 215099 TRANSDATA Ploieşti „044 115577 IVEX Rm.Vâlcea 050 736077 MIANA — Rm.Vâlcea 050 724404 COSYs „Sf.Gheorghe 067 323036 -LANCOMP Sibiu . 069214103 WARP-NET Suceava 030 226810 ROMWEST Târgovişte 045 218343 BIMOS - Tg.Jiu 05321074) OU O Ke Telnet/F TP. : HARD-TEST‘94 Tulcea 040 521 871 Email: office@starnets. ro http://www.starnets.ro — e Numai prin noi aveţi acces la Internet din toată (0. cu viteză maximă şi costuri minime! HOT JAVA Inter @ Powered by SPA RC-Solaris Surtine POI n cadrul târgului de calculatoare şi electronică CERF'97 revista BYTE România a decernat distincții- | le ,,Best of CERF“. Printre categoriile de hardware, software şi produse nou lansate s-a numărat şi cea desti- nată celor mai interesante sit-uri Web româneşti. Acestea au fost alese pe baza complexităţii şi a diversităţii informaţiilor, a servi- ciilor pe care le oferă fiecare dintre ele şi posibilităţilor de acces. Situ-rile Web finaliste au fost cele de la DNT Iaşi, GEO STRATE- GIES Sibiu şi KAPPA NET Bucureşti, ultimul dintre ele fiind în prezent în posesia distincţiei. Dacă nu le-aţi văzut încă, deși mă îndoiesc de acest lucru, vă ofer acum posibilitatea de a face cunoştinţă cu ele: DNT lași DNT laşi face parte din proiectul DNT România, alături de alte trei centre situate în Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Proiectul a fost lansat de către fundaţia Soros în anul 1993 pentru crearea de cen- Welcome te ECE lasi, a division ai NT Romania! tre de pregătire în comunicaţia dintre calculatoare. Sit-ul propriu- zis, de la aşi, a putut fi accesat începând din anul 1995 la adresa www.dntis.ro, avand o legătură directă la satelit printr-un canal cu o bandă de 128kbps (în curând aceasta se va lărgi la 256kbps). „Printre serviciile oferite clienților de către DNT Iaşi se numără accesul la Internet, suport tehnic și educaţie în ceea ce priveşte calculatoarele şi în special Internetul, dezvoltarea de pagini Web, publicaţii multimedia şi dezvoltare de soft. Clienţii DNT Iași au posibilitatea de a se lega la Internet din aproape orice punct din ţară, datorită existenţei unor puncte de acces POP (Point of Presence) în multe localități. Puteţi utiliza şi un serviciu Person 2 Person pentru a trimite şi a primi răspunsuri pe anumite teme de interes general, cum sunt cele legate de afaceri, educație, ş.a.m.d. Dacă mesajele trimise prin e-mail nu vi se mai par destul de expresive, atunci puteți utiliza serviciul de cărți poștale electronice ce conţin imagini din cele mai diverse domenii: comice, 82 BYTE România IUNIE 1997 Cele mai interesante site-uri Web românești de Ela Matei flori, animale, tehnice, etc. Nu lipsesc nici informaţiile generale legate de afaceri, educaţie, date despre România și în special despre oraşul gazdă, Iasi. Prin intermediul DNT Iaşi vă puteți testa și talentele jurnalis- tice, la ora actuală sit-ul fiind în căutare de tineri jurnaliști. GEO STRATEGIES Geo Strategies se remarcă prin specificul informaţiilor oferite. Acestea sunt influențate de obiectul de activitate al companiei, realizarea hărților digitale. Pe sit se găsesc o serie de hărți şi ima- gini interesante. Ele pot fi văzute apelând adresa www.geo.strate- gies.ro. Cea mai interesantă şi mai complexă dintre hărți este aceea pe care o găsiți intrând pe legătura Romania Map: Vi se prezintă o hartă interactivă a României, îndeajuns de mică pentru a încăpea pe ecranul calculatorului, având, de fapt în spate o imagine senzitivă. Aşa că dacă daţi un clic pe o zonă oare- care de pe hartă aceasta va fi mărită, şi vi se va prezenta o nouă hartă, de data aceasta mărită, cu detalii privind zona aleasă. Ea cuprinde numele oraşelor, şi ale comunelor, şoselele şi căile fera- te ş.a.m.d. Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu au legătură Inter- net care să permită încărcarea rapidă a imaginilor color, vi se oferă posibilitatea de a le vedea doar în alb-negru. Oferta companiei Geo Strategies este extrem de discretă fiind încadrată în informaţii generale despre GIS. Ea se materializează prin oferte de software şi hardware specifice realizării hărților digi- tale, GIS şi a procesării imaginilor din satelit. Nu lipsesc nici informaţii generale despre geografia României şi în special despre oraşului gazdă, Sibiu. Tot aici găsiţi şi informaţii despre zona Vrancea, cunoscută pentru activităţile seismice din zonă și despre cum modelele digitale ale terenurilor ajută noile reţele de telefonie digitală să-şi facă planificarea (plasarea releelor). Vizitatorul obişnuit va fi surprins la acest sit de structura sa efi- cientă şi prin informațiile sale interesante, ce nu mai pot fi găsite decât în cărțile prăfuite de prin bibliotecile judeţene. GEO Zi Home Page 6£O : si 4, & ee Satana o Bomanton Geoapanhy Dintre toți abonaț Premii LI s.c. NTA YI TAL a HR fess iluzii luata] oferită d BYTE România PC Report CAD Report Calculatorul ee. A ii înregistrați până la data de 20 mai '97, s-au tras la sorți următorii CÂȘTIGĂTORI: Nedel Alexandru din Deva: Unitate CD-ROM Goldstar 8X oferita de BBComputer tel: 057-280555; 057-280666; 01-6867566 Premiul | Ghinea Mihalache din Urziceni: Imprimanta cu jet de cerneala Canon BJC-240 oferită de Tornado Sistems tel: 041-618580; 041-619863 01-4204070, 01-4204045 O TATUNG Tel: 01-2225041, 01-2224934, 01-4105606, 01-4103623, 01-2224643 Haus Mari din Cisnadie: Premiul |V Summit SRL din Sibiu: Cartela de sunet Yamaha SW60XG e: MGT TRADE tel: 01-3120311; 01-6150701; Pret vanzare 12 luni 96.000 lei 6 luni 48.000 lei 12 luni 48.000 lei 6 luni 24.000 lei 6 aparitii 36.000 lei 3 aparitii 18.000 lei Flamingo PC AT 6x86 P166+ Premiul V Grigorescu Luca Bogdan din Targoviste: o carte BBS” oferita de Computer Press Agora tel: 065-166257, 065-166516; 01-2300286, 01-2300289 Pret abonament 72.000 lei 36.000 lei 36.000 lei 18.000 lei 27.000 lei 13.500 lei “Running a Perfect RUNNING 4 PERFECT BB Abonament elevi/studenţi* 48.000 lei 24.000 lei 24.000 lei 12.000 lei 18.000 lei 9.000 lei *Elevii si studentii vor trebui sa ataseze comenzii 0 copie dupa carnetul de elev sau de student Pentru abonamente vă rugăm să completati si sa ne returnati talonul de abonament din revistele noastre. Atentie! Banii trebuie virati in contul: 31003017110178, Banca Transilvania, filiala Mures. KAPPA & KAPPA NET Ultimul dintre sit-urile pe care le vizităm în acest număr este şi cel de la adresa www.kappa.ro, acesta primind gi distincţia de „Best of CERF“ din partea revistei BYTE România. Pentru colindătorii prin Internet, acest sit este cunoscut mai ales datorită home page-urilor de la cele mai importante rețele de televiziune si pub- ” licaţii din România. Printre acestea se numără Antena 1, Eveni- mentul Zilei, Adevărul, Ziua ş.a.m.d. (O perioadă a fost şi ProTV-ul care a trecut pe sit propriu.) Dar toate acestea nu intră decât într-o singură categorie de servicii oferite de către Kappa Net aceea de e-media. Dar ce este de fapt Kappa? Kappa este o societate CATV din Bucureşti. Acest lucru nu i-a descurajat pe iniţiatori, care au com- binat televiziunea cu Internetul, devenind astfel singurii operatori de Internet prin CATV din România. Avantajele acestei împletiri între Internet și CATV sau materializat într-o rețea metropoli- tană cu peste 170 de noduri, ce conectează atât clienții Kappa Net cât şi principalii operatori Internet din Bucureşti împreună cu clienţii lor, la o viteză de nu mai puţin de 4 Mbps şi 10 Mbps, ce permite și realizarea de video-conferințe. În perspectivă, Kappa Net încearcăsă lege toate reţelele de CATV şi de transmisie de date din țară astfel încât utilizatorii să poată comunica între ei cât mai ușor şi mai ieftin. O altă categorie pe care nu trebuie să o ratați este cea care stă subtitlul Voiaj. Aici puteţi vedea imagini superbe şi afla informaţii despre cele mai importante obiective turistice de la noi din ţară printre care şi Bucureștiul, Sinaia, Castelul Peleș, Complexul Economat şi nu în ultimul rând, Carpaţii. Dacă televizorul vostru s-a defectat temporar, atunci mai puteţi vedea postul național TVR, prin categoria Informaţii, la serviciul TV în direct, cu condiţia ca legătura Internet să fie foarte rapidă. Tot în această categorie puteţi afla şi ultimele informaţii politice de la guvernul României și de la principalele instituţii statale. Dacă doriţi să aflaţi informaţii economice sau medicale nu ezitaţi și viz- itați categoria Servicii. In loc de bun rămas... Fără pretenţia de a fi epuizat toate informaţiile pe care le găsiți pe aceste sit-uri, vă invit din inimă să le vizitaţi, pentru că sunt sigur că nu veţi regreta. Cristian-Eugen Matei este redactor colaborator la revistele BYTE Româ- nia si PC Report. Poate fi contactat prin intermediul redacției sau via e- mail la cmateiQagora.ro * Câștigătorii *Câștigătorii *Câștigătorii *Câștigătorii *Câștigători i *Câștigătorii * Moroșunu Dan din sat Bistriţa, com. Viișoara, jud Neamţ a câștigat marele premiu imprimanta EPSON LX300 oferit de: NET CONSULTING tel:01-638.33.45; 01-312.41.99 Mulţumim în mod special pentru preocuparea și spiritul critic de care au dat dovadă următorii cititori: lonel Maxim Istoc din Cluj Manuel Wolfshant din București Bakos Ferencz din Cluj Dragnuta Valentin din Giurgiu Murvai Cristian Eugen din Bucuresti Pentru spirijinul acordat, editura a decis premierea lor cu câte un exemplar din cartea "Reţele de calculatoare“ de Andrew Tanenbaum PC for busy people: Web for busy people: Access for busy people: Excel for busy people: Word for busy people: Munteanu Viorel Petrovici Ștefan Mate Valentin Gorea Noru Cristian lonel Maxim Istoc din Sibiu din Vaslui din Vaslui din Bucuresti din Cluj lanen meinaner Davis tinsteie *PREMII *PREMII “PREMII * “PREMII *PREMII *PREMII Eu *PREMII *PREMII IUNIE 1997 84 BYTE România Software Markzware ne ajută în tehnoredactarea eficientă cu ajutorul ultimelor sale produse. integritatea publicațiilor acă încă nu știți ce problenze ridică menţinerea integrității publicaţi- ilor sau a documentelor, necesară obținerii unor rezultate bune mai ales la tipărirea acestora la imprimantă, atunci cu siguranță că nu aţi utilizat calculatorul decât pentru a încerca ultimele noutăţi, în domeniul jocurilor. Până și tipărirea a trei rânduri poate fi o adevărată povară dacă aces- tea nu îndeplinesc condiţia de integritate. Şi când vorbesc de integritatea publicațiilor și a documentelor, nu mă refer aici, la completi- tudinea textului în sine, ci la toate celelalte com- ponente care gravitează pe lângă acesta. De obicei o astfel de problemă nu prea se pune, în cazul în care lucraţi pe un singur cal- culator legat la o imprimantă performantă. Poate numai câteodată, vă mai deranjează câte o voce exasperată care nu mai știe ce să facă pentru a putea vedea textul, foarte interesant, pe care tocmai i l-aţi trimis. Cu totul altfel stau însă lucrurile atunci când nu aveți impriman- ta legată direct la calculator, sau dacă o aveţi şi nu oferă performanţele de care aveţi nevoie. Atunci primul lucru pe care îl veţi face este să căutaţi un calculator care are imprimanta necesară și abia apoi vă veți interesa dacă are şi aplicaţia necesară afişării documentului. Dacă aplicaţia nu există, vă daţi bătut și încer- caţi în altă parte. Dacă aplicaţia există, a- tunci totul vi se pare OK! Ei bine, va inselati amarnic: de abia acum începe coșmarul... Primul lucru pe care-l veţi observa este că lipsesc o grămadă de fonte, dintre cele utilizate în document. Dacă acestea sunt în ordine, de Crystian Matei atunci aplicaţia va afişa un document ce încearcă, pe departe, să semene cu ceea ce aţi creat voi datorită schimbării driverului im- primantei implicite (vedeţi mai ales la Page- Maker). Dacă şi acest pas este trecut cu bine, atunci apare problema lipsei imaginilor legate în document ş.a.m.d. Lista poate continua pe multe pagini, dar mi s-a atras atenţia că spaţiul revistei este limitat, fără a mai lua în considerare ce s-ar întâmpla dacă mai încer- căm să mai facem și modificări în document. La o aplicaţie, în general, ce utilizează multe fişiere la mutarea de pe un calculator pe altul, treaba este relativ simplă, datorită fap- tului că fişierele sunt situate în câteva direc- toare pe care le știm cu precizie. Nu la fel stau lucrurile cu o publicaţie realizată în QuarkXPress, de exemplu, in care intră zeci şi sute de texte și imagini independente una de cealaltă, ca să nu mai vorbim de fonturi sti- luri sau template-uri. Se pare că cineva s-a mai gândit la aceste situaţii și ne-a pus la dispozi- ţie o serie de unelte care să ne ușure- ze Viața... Rezolvarea problemelor Totul a pornit prin anul 1989 când Patric Marchese înființează Markz- ware, o companie destinată să aco- pere golurile lăsate de aplicaţii pre- cum PageMaker si QuarkXPress. Sloganul lui este „Dacă avem infor- maţia, de ce să nu o utilizăm?“, și datorită lui în 95, un produs aflat încă în faşă, FlightCheck, obţine premiul Eddy, „Best Prepress Application“. | Să deviem puţin de la cursul povestirii noastre pentru a observa un lucru în aero- nautică: dacă avioanele ar fi lansate în zbor, fără o verificare amănunțită, precum lansăm noi programele și proiectele noastre nou cre- ate, atunci nu mai era nevoie de războaie pen- tru a nimici populaţia Terrei. Şi FlightCheck se bazează pe această idee utilizată la avioane - testarea lor, la sol, din toate punctele posi- bile înainte de a fi lansate efectiv. Diferența constă în faptul că FlightCheck verifică docu- mentele produse cu una dintre aplicaţiile QuarkXPress, PageMaker, Photoshop, Illus- trator, Aldus FreeHand și CorelDraw, chiar şi în lipsa aplicaţiilor efective, pentru a vedea dacă acestea sunt integre, deci daca pot fi reuti- lizate pe calculatorul curent, sau cu alte cuvinte, exact ceea ce aveam noi nevoie. Vorbesc la trecut deoarece acum, grație noului produs problema se simplifică simţi- tor. Nu că ar apare peste noapte fonte noi pe calculator, dar pur și simplu. acum putem şti efectiv de ce avem nevoie şi ce ne lipseşte pen- tru ca întregul să fie complet. Dacă dorim, ne poate scoate chiar un raport cu toate infor- maţiile necesare la imprimantă (mie mi le-a scos puţin cam încărcat pe o singură pagină, dar acest lucru poate fi rezolvat). Exploatarea lui este relativ simplă: alegi un document creat cu una dintre aplicaţiile amintite şi îl deschizi în FlightCheck, cu IUNIE 1997 BYTE România 85 Prezentări Integritatea publicaţiilor comanda Open sub Windows sau prin tehnica drag-and-drop pe Mac- intosh, iar acesta începe verificarea lui. Pot fi verificate şi seturi de docu- mente simultan, dar acestea produc confuzii datorită bogăției de infor- maţii ce apar pe ecran. Dupăverificare apar două ferestre: una cu informaţiile conţinute de document, cum sunt aplicaţia care l-a creat, autorul, fontele utilizate, driverul de imprimantă, imaginile din document etc., iar cealaltă cu problemele pe care le are documentul (cele 140 de probleme), unele din- tre acestea putând fi reparate de către utilizator imediat, prin lansarea în execuţie a aplicaţiei gazdă pentru document. O deficiență a Flight- Check-ului este că nu poate detecta locul în care se află aplicația ce urmează a fi lansată pe discul hard. Din fereastra cu informaţii puteți obține date mult mai detaliate despre o anumită componentă, cu aju- torul unui dublu clic pe ea. Aproape întregul proces de verificare poate fi controlat prin intermediul a 108 opțiuni, aflate într-o cutie de dialog apelată cu ajutorul comenzii Ground Controls. Pentru a putea rezolva toate problemele apărute utilizatorii trebuie să fie versaţi în lucrul cu culori, fonte, imagini, imprimante și problemele ce pot aparea la utilizarea acestora, cu atât mai mult cu cât inclusiv meni- ul din FlightCheck pare puţin cam dezorganizat pentru un necunoscă- tor. Pe de altă parte, este foarte prietenos oferindu-vă tot timpul mesaje despre informaţiile afișate cu ajutorul unui help on-line ce apare la menţinerea mouse-ului preţ de câteva momente în același loc. Dacă credeți că nu vă descurcaţi cu engleza pentru a înțelege tot ceca cevi sespune, atunci puteți apela şi la una dintre versiunile din limbile ger- mană, franceză sau olandeză, dar în schimb, să nu vă aşteptaţi ca în pachetul programului să găsiţi 3-4 CD-uri, ci numai o simplă dischetă și un manual cu mai putin de 60 de pagini, caracteristice unui produs simplu și eficient. Chiar și dacă nu sunteți colecționar... Totvă prindbine colecțiile realizate cu ajutorul FlightCheck-ului. Aces- tea nu sunt altceva decât o reuniune de fişiere de toate tipurile, într-un singur director, necesare afişării şi tipăririi corecte a unui document pe un alt calculator sau a modificării lui într-un moment din viitor. Într-o colecţie pot intra, pe lângă fișiere şi directoare în care se află informații utile documentului, stiluri, dicționare și chiar seturi de controale ale ve- rificării oferite de Ground Controls. Unele dintre componentele colecţiei pot fi arhivate, pentru a putea salva cât mai mult spaţiu pe disc. Acestea pot fi marcate pentru o dezarhivare automată în cazul în care sunt utilizate. Ce ne mai oferă Markzware? Linia produselor Markzware nu se opreşte numai la FlightCheck, ci con- tinuă şi cu alte produse interesante și extrem de utile. Unul dintre aces- te este și PM2Q XT. Acesta are menirea de a reface relaţiile de pace dintre tehnoredactorii ce utilizează PageMaker și QuarkXPress, prin conversia automată a fişierelor PM versiunile 4.2, 5.0, 6.0 şi 6.5 în fişiere QuarkX Press veritabile. Dacă acest utilitar nu ar exista, munca de trans- latare ar trebui făcută manual și ar dura cel puţin câteva ore. Dacă sunteți un tehnoredactor experimentat și ați lucrat mult cu Quark- XPress, atunci ştiţi ce se poate întâmpla dacă fişierul unei publicaţii se de- fectează: refaceți totul de la început, QurakXPress-ul neputând să mai ci- tească fişierul deloc. Această situație poate apărea dacă în timpul salvării apare un eveniment nedorit cum ar fi o cădere a curentului, o mică defectiu- ne pe reţea, sau pur și simplu dacă nu există destulă memorie pe calcula- tor - caz în care, pentru a face publicaţia, v-aţi pus la bătaie toată răbdarea de care dădeați dovadă. Dar iată că tot Markzware ne scoate și acum de la necaz, cu MarkzTools II, un produs ce ştie să refacă fișierele Quark- XPress defecte. Pe lângă munca de reparații el mai știe să deschidă în Quark- XPress fişiere cu versiuni mai mari decât cea a aplicaţiei, şi chiar să arhivezi /dezarhivezi fişiere fără a părăsi QuarkXPress-ul. Dacă, în schimb, încer- caţi să salvaţi un fişier la o versiune mai mică, atunci sunteți avertizat că nu mai e nevoie să o faceți. De obicei masa tehnoredactorului este plină de hârtii dintre cele mai diverse, însă cu siguranță printre ele, pe câteva este notat ce componente sunt incluse într-o publicaţie, şi pentru fiecare dintre ele, în ce stadiu al prelucrării se află. Acum aceste hârtii pot fi aruncate si utilizat în schimb XState, un produs destinat tot utilizatorilor de QuarkXPress. El tine sea- ma de toate directoarele din care au fost aduse texte, imagini, bibliote- cietc., intr-o publicatie QuarkXPress, iar la o revenire ulterioara in doc- ument va reface automat contextul din care ati plecat la inchiderea publicaţiei. Tot el este şi acela, ce vă permite organizarea datelor în proiecte mai mari, într-un fel complementare colecțiilor din FlightCheck. Toate aceste produse Markzware au putut fi realizate graţie arhi- tecturii deschise, promovate de către cei de la Quark în produsele lor, cu sloganul: „Dacă avem informaţia, de ce să nu o utilizăm?“. Şi chiar asa, noi de ce nu o facem? Cristian-Eugen Matei este colaborator al revistelor Byte România şi PC Report. El poate fi contactat la cmateiQagora.ro COMPUTERE COMPUTER SYSTEMS Ltd. 86 BYTE Romania IUNIE 1997 AU MOEN Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 ; +40-1-6373653 ; +40-1-6374615 ; +40-1-6374665 ; Canvas 5 e-am obisnuit ca multe dintre aplicatiile utilizate in tehnore- dactare sa fie, sau specializate pe un anumit tip de document, sau, în cazul în care știe să lucreze cu mai multe tipuri de documente, să fie prezentate sub for- ma unor pachete. Ca și exemple remarcabile avem PageMaker si QuarkXPress, specializate numai pentru publicatii sau PhotoStyler pentru ilustratii si pachetele Corel Draw si Microsoft Office specializate, pe langa publi- catii si ilustraţii, şi pe prezentări, grafice etc. În aceste condiţii o aplicaţie grafică precum Canvas 5, ce reuneşte mai multe tipuri de docu- mente într-un singur program este binevenită, - cuatâtmai mult cu cât ocupă și loc puţin pe dis- cul hard (doar 24 de MB). Ba chiar mai mult, în meniul Start de sub Windows nu vom mai găsi un grup denumit Canvas 5 ce conţine alte 20 de shortcut-uri ci doar o singură icoană ce lansează întregul program. Problema este că, desi ştie să lucreze atât cu publicații cât şi cu ilus- trații şi prezentări, Canvas $ nu reușește să le stăpânească pe nici una dintre ele pe deplin. După ce deschideţi programul veţi „simţi“ imediat sloganul sub care a fost scos Canvas 5 de către Deneba: un program bun a toate. Acest sentiment ia naştere chiar de la apelarea opțiunii New unde vi se cere să specificaţi cu ce fel de document veți lucra - publicaţie, ilustrație sau prezentare. Adică, cu alte cuvinte sunteți puși tot în fața unui pachet de progra- me, dar care este administrat de unul mai cu- prinzător. Avantajul este că nu mai este nevoie să învățați o grămadă de meniuri diferite pen- tru a face același lucru (cum ar fi de exemplu formatarea textului). Veţi avea în schimb alte surprize cum ar fi cele legate de straturi (layer) şi de pagini: o pu- blicaţie, de exemplu, poate avea mai multe pagini şi un singur strat, pe când o ilustrată poate avea doar o singură pagină și mai multe straturi, deoarece Deneba spune că nu aveţi nevoie de mai mult de o pagină pentru a face oilustrată. Dacă veți încerca să încărcați o pu- blicaţie sub forma unei ilustrate, atunci va tre- bui să aveţi grijă ca pagina pe care vă intere- sează să fie prima în publicaţie, pentru că pe celelalte nu le veţi mai vedea. Dacă Canvas 5 nu este pretentios in ceea ce O singură aplicaţie ce înlocuieşte toate pachetele grafice, priveşte spaţiul pe disk, în ceea ce priveşte me- moria, lucrurile se schimbă. Nu că nu ar merge şi cu 8 MB de memorie (atât aveam pe unul din calculatoarele pe care l-am încercat), dar atunci va trebui să vă înarmaţi și cu multă răbdare. Partea bună a lucrurilor Acum după ce v-am prezentat ce este mai rău la Canvas 5 for Windows si Macintosh, pro- dus de Deneba Systems Inc. să trecem în revistă și lucrurile bune, văzând ce facilități noi ne aduce acest produs. Printre acestea se numără şi comenzile specializate pentru diferitele tipuri de documente, meniurile adaptându-se automat la acestea. În ajutorul utilizatorilor sunt puse la digs: itie $i o serie de sabloane (template), niste do- cumente in care prin simpla schimbare a unor obiecte simple se pot obtine publicatii si prezen- tări interesante. Printre acestea se numără și pre- zentările legate de marketing, comerţ, angajări şi chiar potrivite pentru un faliment apropiat. Chiar dacă sunteţi începători sau cu experi- ență în domeniul graficii, Canvas 5 vă oferă pen- tru fiecare o serie completă de unelte pentru lucrul cu ilustraţii, straturi, editare etc., ce vă în- drumă pașii de la începutul și până la terminarea oricărui tip de document. Toate ferestrele ce conțin diferite funcţii sau efecte sunt indepen- dente si pot fi micsorate sau închise pentru a-i da posibilitatea utilizatorului de a utiliza spati- ul de lucru la maxim. Dacă doriţi să lucraţi la nivel de pixeli sau dimpotrivă să vedeți imagi- nea în ansamblu, aceasta poate să fie mărită sau micsorata cu valori cuprinse între 3,12 % cu punctele ei tari şi slabe. de Crystian Matei si 3200 %. Şi pentru că este foarte la modă indepen- dența datelor de platformă, nici Canvas nu este o excepţie de la regulă și vă oferă posibilitatea de a transfera fişiere în formatul propriu între sistemele de operare Mac şi Windows. Dar da- că până acum aţi lucrat cu alte aplicaţii grafice, deci cu și cu alte formate, el va vine în ajutor pentru a vă integra munca anterioară în noile documente Canvas punându-vă la dispoziție atât comanda Place, analogă celei din Page- Maker, cât şi Image |Aquire ce vă pot aduce formatele si documetele din Adobe Illustrator, Adobe PDF, Amiga IFF, BMP, Brooktrout, CALS, Canvas 3.5, Canvas 5.0, Canvas Image Proxy, CGM, Compuserve GIF, Corel Draw, DCX, DXF, EMF, EPSF, GEM ING, HALO CUT, HPGL, ICON, IGES, IOCA, JPEG, MacPaint, MicrografxDraw, Photoshop, PCX, PICT? RIES TARGA, TIFE; TXT, WME, WPG si sa va exporte apoi, documen- tele noi create, în aproape tot atâtea formate. Mai greu ne va fi cu help-ul care suferă, din punctul de vedere al unui utilizator experi- mentat cu programele specifice platformei Windows. Acesta nu oferă un overview asupra principalelor facilități din Canvas 5, ci numai scurte referințe, prin intermediul explicaţiilor de pe lângă meniuri și unelte. Totuși pentru cei mai insistenti, pe CD ROM-ul cu chitul de in- stalare se afla un director (Manual) ce contine câteva dintre manualele de utilizare în format PDF, ceea ce va necesita şi o instalare a pro- gramului Acrobat Reader, sau cu alte cuvinte, muncă în plus. IUNIE 1997 BYTE România 87 Prezentări Canvas 5 Vectorial vorbind Desenarea în sine decurge destul de ușor, Can- vas 5 oferindu-i utilizatorului pe lângă primiti- vele grafice simple și altele mai complexe, cum ar fi cercuri concentrice, spirale, multigoane etc. Nu lipseşte nici posibilitatea de a lucra cu curbe Bezier, iar manevrarea obiectelor se face simplu, fiind accesibile chiar şi funcții pentru triplu - clic. În cazul lucrului la anumite obiecte ce necesită o precizie mare se pot utiliza functi- ile oferite de mouse-ul inteligent (smart mouse) ce afişează automat, pe lângă cursor, si lungi- mi sau unghiuri în diferite unități de măsură. De asemenea, prin intermediul butonului din dreapta al mouse-ului pot fi apelate meniuri „la obiect“, ce permit o editare rapidă. Obiectele pot fi combinate cu ajutorul unor efecte mai vechi si mai noi, printre care și efec- tul de transparență, de fractalizare și cel de tre- _ cere de la un obiect la altul prin utilizarea unor palete de culori (blend), a creeri unor efecte tridi- mensionale cu ajutorul culorilor si a distor- sionărilor (envelope). O altă unealtă puternică de creere a efectelor tridimensionale este extrude, ce utilizează tehnici asemănătoare cu cele utilizate de către QuickDraw 3D. Să ne jucăm cu puncte colorate Scopul final al oricărei aplicații grafice este ca du- pă tipărirea unui document, rezultatul să fie cât IUNIE 1997 88 BYTE România mai spectaculos și mai real, în același timp, cu pu- tint. Nici Canvas $ nu lasă deoparte acest dezi- derat şi pune la dispoziţie atât unelte cât și efecte de lucru cu culorile obiectelor. Se poate pleca de la prelucrarea unei imagini la nivel de pixel, şi se poate ajunge până la aplicarea unor filtre de cu- loare complexe. La acestea din urmă puteți con- tribui și voi prin adăugarea unor filtre noi de cu- loare. Pentru o reprezentare cat mai apropiata de realitate a imaginilor scanate, puteţi aplica Şi ca- nalele alpha și gamma în obiectele de tip imagi- ne bitmap. Nu lipsesc nici zecile de efecte de pre- lucrare utilizate de către fotografi. Cea mai inte- resantă facilitate este însă calibrarea nuanţelor de culoare ce vor apare atât pe monitor, în funcție de lumina din mediul ambient, cât şi la impri- mantă - de la care ştie să exploateze maximul posibil. Spre deosebire de alte programe grafice ce nu pot prelucra o imagine bitmap decât dacă aceas- tautilizează un anumit tip de paletă grafică, Can- vas 5 este mai generos oferindu-ne posibilitatea dea lucra cu diferite tipuri de palete, printre care şi binecunoscutele RGB şi CMYK, precum şi alb- negru, bicolor, cu nuanţe de gri, multichanel etc. În loc de încheiere Cu convingerea că în acest spațiu restrâns am reușit să ofer cititorului o părticică din ceea ce înseamnă Canvas 5, îl las pe acesta să decidă dacă va achiziţiona sau nu această aplicație. În balan- ţa imaginară pe care o utilizăm, pentru a face o decizie corectă, nu trebuie să uităm că Canvas 5 este, în cele din urmă, o unealtă foarte ușor de folosit, ce oferă o grămadă de facilități uşor de apelat prin intermediul grupurilor de unelte extensibile, sau cu ajutorul mouse-lui - mai ales dacă e și inteligent. Mai mult, se pare ca este prima şi unica aplicaţie care utilizează editarea la nivelul pixelilor pentru crearea ilustraţiilor. Undeva pe un al treilea taler al balanței care ar atârna la fel de greu şi-ntr-o parte şi în alta am putea pune acele unelte, noi pentru Can- vas, care are alte pachete, precum Corel Pho- to-Shop, Macromedia xRes si Micrografx's Pic- ture Publisher le utilizează deja de câţiva ani. Problema cea mai mare la ora actuală este însă imposibilitatea de a lucra direct cu naviga- toarele Web. Ştim că mulți dintre utilizatorii de calculatoare se îndreaptă tot mai mult spre crearea de pagini Web cât mai atractive, deci care să conțină și o grafică de calitate. Aceștia se pare că vor trebui să mai aştepte încă o versi- une pentru a crea pagini Web direct în Canvas, până atunci însă vor trebui să se mulțumească doar cu imagini in formate JPEG sau GIF. Cristian Eugen Matei cmatei@agora.ro WhatsUp Gold arcina oricărui administrator de rețea este să cunoască în perma- nenţă starea rețelei pe care o ges- tionează și să evalueze eveni- mentele apărute relativ la parametrii de performanţă doriţi. Oferta software în acest domeniu este destul de mare și uneori e greu de ales produsul care să satisfacă pe deplin, ținând cont de varietatea sistemelor de opera- re şi a topologiilor utilizate în structurile inter- conectate de calculatoare. WhatsUp Gold reprezintă un instrument de monitorizare centralizată a reţelelor locale bazate pe protocoalele TCP/IP și NetBEUI, rulând sub Windows95 si WindowsNT. Programul nu necesită resurse hardware supli- mentare sistemului de operare sub care se instalează, iar probleme deosebite de configu- rare şi utilizare nu pot apare pentru cei fami- liarizaţi cu serviciile oferite de server-ele WWW, SMTP, POP3, FIP sau News. Network Map O dată lansat, WhatsUp Gold oferă o mapare rapidă a elementelor de rețea, inițiind moni- torizarea şi recepționând evenimentele majore apărute. Utilitarul furnizează câteva metode de creare și afișare a structurii rețelei (figura Network Map), structură ce conține câte un icon pentru fiecare componentă (staţie de lucru, server, router, bridge, hub, impriman- tă de rețea) căreia i se asociază o adresă IP. Monitorizarea acestor elemente ( definite într-o bază de date specifică) se realizează prin generarea si transmiterea unui set de pachete ICMP (Internet Control Message Protocol) către o adresă IP, recepționarea și înregistrarea răspunsului. Scanarea rețelei implică, în același timp, identificarea serviciilor active în mediul analizat (HTTP, SMTP, POP3, DNS) şi monitorizarea acestora prin verificarea por- turilor pe care rulează (figura Detectarea ser- viciilor în mediul rețelei). Semnalizarea evenimentelor apărute în reţea utilizează setări prestabilite, însă aces- tea pot fi schimbate în funcție de preferințele utilizatorului (există un codal culorilor ce indi- vidualizează fiecare componentă de rețea). S Programul permite definirea acţiunilor de atenţionare la apariţia evenimentelor prin trimiterea unui mesaj la un pager sau a unui e-mail, ori prin generarea de mesaje vocale. Proprietățile elementelor de rețea După identificarea şi afișarea structurii rețelei, se vor stabili procedurile de monitorizare a fiecărui element și de semnalare a evenimen- telor sau a schimbărilor de stare.Monitori- zarea poate începe cu valori standard date pro- prietăților elementelor care au o adresă IP validă. Care ar fi aceste proprietăți ? O clasificare simplă ar arăta astfel : Proprietăţi principale : * display name : identificarea elementului de rețea ; * host name : numele oficial (sau adresa IP) al elementului, dacă metoda de scanare a retelei (de tip polling) este ICMP sau TCP/IP. In cazul in care metoda e de tip NetBIOS apare numele corespunzator interfeţei respective ; * address: adresa IP citită din host name (TCP/IP) sau adresa hardware (NetBIOS); * type : opţiunea utilizată pentru selecția icon-ului dorit din network map ; * info line : cutie de dialog în care se potintro- duce informaţii ce se doresc asociate unui anumit element de reţea ; * network protocol used for polling : proto- coalele suportate : ICMP (metoda implici- De Bogdan Crainicu 81 Hartwell avenue, Lexington, MA 02173. USA ba ey IV AV. YAYA ja >\astt nttp://www.iosw ta), NetBIOS (pentru retea Windows) si ‘TCP/IP. TCP/IP e utilizat pentru moni- torizarea sistemului în afara unui zid de foc (firewall), când pachetele ICMP nu pot trece de acest zid. În cazul interfeţei Net- BIOS, nu poate fi monitorizat orice ser- viciu oferit de o anumită componentă. Proprietăţi de monitorizare : * monitor : elementul ales pentru monitori- Tate * poll frequency : valoarea implicit e 1 si indica testarea elementului de retea la fiecare tact de polling. Aceasta valoare poate fi incrementată de utilizator. * timeout : numărul secundelor de așteptare a unui semnal de răspuns la o procedură de scanare şi detecție ; * time period : specifică perioada de moni- torizare (zile şi ore) . Proprietaţi ale serviciilor : * scan : scanarea elementelor de reţea (staţii de lucru, server-e, router-e, bridge-uri, hub-uri, concentratoare LAN, impri- mante de rețea) şi determinarea serviciilor standard (SMTP, POP3, FTP, WWW, NEWS) care rulează pe host-urile descoperite ; * user define : cutie de dialog ce permite definirea unui serviciu specific pentru monitorizare. Opţiunea e utilă în cazul ser- viciilor care rulează pe porturi nestandard. Proprietăţi ale semnalelor de alertare : * activate alerts for this item : activarea ser- viciilor de semnalizare a evenimentelor IUNIE 1997 BYTE România 89 Prezentări Administrarea reţelelor deosebite generate de o componentă ; * log activity : înregistrarea evenimentelor legate de un anumit ele- ment ; * sound alerts : alertare sonoră; e necesară o cartelă de sunet, iar inten- sitatea și felul semnalelor audio sunt configurabile ; * notifications : specificarea unor comentarii sau lansarea unui program care să însoțească pierderea sau redescoperirea elementului selec- tat. Network Tools Modulul permite, în mod grafic, utilizarea cunoscutelor comenzi din mediul retelelor TCP/IP: ping, traceroute, finger, whois, lookup (infor- matii despre nume de domenii, nume de server-e), browse (lansează un navigator cu URL-ul elementului). Nu e cazul să oferim detalii, cei cât de cât familiarizați cu rețelele TCP/IP cunosc facilităţile oferite de aces- te comenzi. Pentru o reţea Windows, din meniul Misc Tools se pot scana si vizua- liza toate elementele care suportă protocolul NetBEUI : host-uri, ser- ver-e, subrețele (grupuri de lucru), componente distribuite (imprimante, directoare, fişiere). Opţiunea Map Editor deschide un editor ce permite crearea, mutarea sau ştergerea nodurilor de reţea, desenarea de obiecte.Acestea din urmă oferă posibilitatea organizării convenabile a imaginii scanate a rețelei, uşurând procesul monitorizării. Monitorizarea device-urilor SNMP WhatsUp Gold furnizează următoarele capabilități de monitorizare SNMP (Simple Network Management Protocol) : Vizualizarea informaţiilor de stare ale unei maşini aflate la distanță (remote host) care suportă standardul SNMP. Orice informaţie găsită pentru un obiect SNMP este afișată într-o fereastră de editare. SNMP (versiunea 1), ca protocol, nu suportă nivele de securitate; securitatea este implementată printr-un agent manager care va accepta cererile calculatoarelor cu adrese IP. Obiectele SNMP sunt identificate prin nume și numere. O proce- dură de tip sysinfo returnează, pe baza acestor identificatori, toate obiectele SNMP din sistem ce pot fi personalizate de către utilizator cu anumite informaţii. Stocarea într-o bază de date specială, printr-un procedeu numit trap, a mesajelor generate de evenimentele deosebite apărute în rețea. Baza de date este gestionată de un obiect trap SNMP care ascultă și acceptă cererile ce îi sunt adresate de agenții trap setaţi și configurați pe fiecare device SNMP şi care poate asocia o acțiune, la Mai ieftin ca fax-ul, Mai rapid ca DHL-ul! Cele mai moderne, ieftine şi comode soluții de comunicaţii electronice și conectare la Internet, de acum și la dispoziţia dumneavoastră! EUnef= ST = Connecting Europe since 7 Ty Internet TCP/IP dorinta administratorului, unei situatii aparte in procesul monitorizării. WhatsUp Gold converteşte identificatorii numerici ai obiectelor SNMP în mesaje text con- form intrărilor corespunzătoare din Windows Registry : HKEY_ CURRENT USER\Software\lpswitch\Whats- Up\SNMP\Traps Aceste intrări sunt inserate in Registry din baza de date MIB (Management Information Base) care stochează definițiile variabilelor SNMP. Monitoritarea efectivă a serviciilor SNMP care rulează într-un punct al reţelei. WhatsUp Gold, neavând pretenţia de a 1 fiun pachet software complet de monitorizare a retelelor TCP/IP si NetBEUI, ofera administra- torului de sistem posibilitatea de identificare a tuturor componentelor și serviciilor, și nu în telnet ultimul rând, detecția evenimentelor nedorite și ftp a schimbărilor de stare ce ar putea afecta functio- nalitatea optimă a întregii rețele. gopher Informaţii despre produs : http: //www Www .ipswitch.com lll EUnet Romania SRL Bd. Unirii 20, BI. 5C, Et. 2, Ap. 14, Sect. 4, Bucuresti Bogdan C.Crainicu este inginer de sistem la Uni- versitatea „PETRU MAIOR“ Târgu-Mureş. Poate fi contactat la adresa: e-mail : cbogdan ut- tgm.ro Modem: 410.1162, 8N1, Username: info, login: info, Tel: 4100100, Fax:4103883, E-Mail: info@eunet.ro 90 BYTE România TUENEEE 129) 927. CorelDraw 7 mediat după apariţia lui Win- dows 95, a apărut şi pachetul CorelDraw 6. În acel moment am zis, „Nu e bine să apară așa de repede o nouă versiune, câtă vreme chiar şi Windows 95 are o grămadă de scame. La felva fi și cu Corel“. Am avut atunci per- fectă dreptate. Chiar dacă versiunea 6 a adus atunci modificări majore și facilități foarte utile, era plină de erori. Chiar dacă mulți au avut dubii în pri- vinţa oportunității instalării versiunii 6, acum toate acestea pot fi depăşite. Corel 7 a devenit într-adevăr o versiune „matură“, stabilă şi mai ușor de învăţat în comparaţie cu alte programe de grafică. Interfaţă, interfață și iar interfață Celor ce abia acum îşi încep viaţa „core- liană“ le vine în ajutor o fereastră de indi- cații (Hints). Ea ne urmăreşte pas cu pas, ajutându-ne acolo unde e nevoie, iar trimi- terile din hipertext ne explică termenii tehnici. Interfața a fost îmbunătățită substanţial. O serie de opţiuni sunt acum accesibile din trusa de unelte (toolbar), permițând acce- sul rapid la oricare dintre atributele obiec- tului, permițând rescalarea paginii sau schimbarea unităţii de măsură, etc. Astfel, suntem scutiţi de navigarea prin multe nivele ale meniurilor şi de șansa de a ne rătă- ci printre acestea. Dacă suntem la partea de navigare, trebuie să amintim și de posibili- tatea de derulare (scrolling) a imaginii. Până acum acesta se făcea cu ajutorul mouse-ului sau, teoretic, cu instrumentul numit hand- tool. Acum însă funcționează: accesibil cu clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, hand-tool-ul ne permite o un scroll dina- mic, cu redesenarea obiectului pe măsură ce aceasta se deplasează. Se poate şi mai u- sor, cu ajutorul tastaturii (prin ALT + săgeți). Poate una dintre cele mai bune „inten- ţii“ ale echipei Corel a fost în domeniul tex- tului. A dispărut din toolbar iconul de para- graf, rămânând doar cel de „artistic text“. Este 7 un nUmMĂr NOTOCOS? de Valics Lehel Sate af up. WWW .CO Acum, un paragraf se poate obține prin po- ziționarea cursorului de text în locul de un- de vrem să curgă paragraful şi prin crearea unui suprafețe dreptunghiulare. La nevoie se poate redimensiona textul de paragraf doar trăgând de unul din colţurile casetei, ţinând însă apăsată tasta ALT. La fel putem acum crea text direct în jurul unei curbe (Fit the text path). Fonturile folosite frecvent apar acum în fruntea meniului pop-up de text. Astfel, putem refolosi foarte uşor fon- turile utilizate anterior (putem preciza câte fonturi să apară în acest mini-meniu). Tot cu ajutorul butonului din dreapta al mouse- ului putem să așezăm un text în jurul unui obiect (text-wrapping), având un control total asupra acestuia (distanță fata de imagi- ne, etc.). Ba mai mult, în pachet avem inclus un „Bonus CD“ cu peste 100 de fonturi pentru limbile est-europene. Din păcate, cei ce au creat aceste fonturi au uitat com- plet de România şi nu au avut în vedere că noi avem și caractere cu semne diacritice (cunvsunt..f", 5.) sau să, „Ă“), acestea lipsind total din fiecare font. lar poate câte un encoding de Latin-2 nu ar fi stricat... XARA în DRAW Cu siguranță, mulți dintre dumneavoastră ați auzit de CorelXARA. Acest program (oricât de mic ar fi) are câteva proprietăți pe care le doream întotdeauna în Corel Draw. Și iată că, într-adevăr, cei de la Corel sau gândit şi ei că ar fi bine să extragă câte- va facilităţi valoroase din Xara şi să ridice cu ele valoarea pachetului CorelDRAW. Care sunt acestea? Trei palete interactive. Paleta de umplere (care exista, ascunsă, $i în versiunea 6) ne permite ca printr-un sim- plu „drag“ să umplem interiorul unui con- tur, specificând tot prin „drag“ unghiul și rata de umplere. Dacă avem trei sau mai multe culori, se poate trage de fiecare cu- loare în parte. Atenţie, se poate trage din paleta de culori oricare dintre culorile nece- sare pentru gradient, modificând astfel coloritul după dorinţă. Într-adevăr este o „ îmbunătăţire esenţială ( „învățată“, proba- bil, de la Macromedia FreeHand). A doua paletă importantă este cea de transparenţă. Aceasta poate face ca un obiect, fie vectorial fie bitmap (poză), să dis- pară în neant, să devină transparentă. Este IUNIE 1997 BYTE România 91 Prezentări | CorelDraw? Fill-uri interactive și poza în transparență. utilitar excelent şi foarte eficient. Dacă vrem să îmbinăm sau să unim (blend) două sau mai multe obiecte între ele, atunci avem nevoie de a treia paletă, „Blend-Tool“. O altă caracteristică importantă a programului este posibili- tatea aplicării unor efecte tipice Photo-Paint sau Photoshop asupra imaginilor din document. OK, dar ce facem dacă am vrea să aplicăm efecte şi asupra obiectelor vectoriale? Exportăm imaginea ca bitmap, aplicăm efectul dorit și o reimportăm în document? Nu, în nici un caz. În meniul Bitmaps, avem acum posibilitatea de a transforma obiecte vectoriale în bitmap şi de a le aplica oricare dintre efectele dorite. Şi mai este ceva: avem posibilitatea de a mai preciza, dacă vrem, ca după transformare fundalul să fie transparent sau nu. Intere- sant, nu-i aşa? Photo-Paint și altele Corel Photo-Paint 7 a suferit şi el câteva îmbunătăţiri majore. Toate uneltele de desenare — incluzând-o aici şi pe cea de ştergere — au fost „upgradate“, având acum antialias, care netezeşte curbele (evită apariţia „zimţilor“). La fel ca și în CorelDraw, partea de text a fost îmbunătățită. Acum se pot trage linii de ghidare în imagini, se pot converti selecţiile în obiecte și invers. Histograma imaginilor se reactualizează din mers. Photo-Paint cuprinde filtre ca PhotoEdge, 5Plusuri | , : | Viteza foarte bună a reîmprospătării imaginii de pe ecran, chiar și i i i j in cazul in care exista mai multe sute de obiecte. 2 | Salvareacucompresiea fișierelor. i Posibilitatea folosirii componentelor adiționale (plugin) din ‘ Photoshop (desi nu toate sunt compatibile). TEINS LOS Aplicarea de efecte de transparenta in CorelDRAW. Preluarea unor unelte din CorelXARA. DN Welcome to LorelDIIAW Bine ai venit în noua lume a lui Corel 7. Grafică excelentă! Intellihance și multe altele. Cu noile capacităţi, îl putem plasa “undeva aproape de Photoshop 4. Dar poate că Photo-Paint împre- ună cu celelalte programe vor beneficia în curând de o prezentare separată în revistele noastre. Alţi membri ai pachetului sunt: CorelDream gi Corel Depth ca programe 3D, Multimedia Manager ca program de catalogare, OCR- Trace ca program de recunoaştere a caracterelor şi vectorizare a imaginilor și CorelCapture pentru capturarea ecranului. Un nou program a căpătatun loc în imensul pachet DRAW, şi anume Corel- Texture, care generează automat texturi. Acest nou program are un puternic Wizard, care conduce pas cu pas utilizatorul în proce- sul de creare a unor noi texturi. Pe de altă parte, există şi două programe care au fost scoase din pachet: Corel Presentations (care acum face parte din Corel Word- Perfect Suite) şi CorelMotion 3D. Corel DRAW nu este perfect din toate punctele de vedere. Ce- rințele hardware sunt mari: aproape 300MB de disc pentru o insta- lare normală, minimum un Pentium la 60MHz, 16MB RAM etc. Dar programul este bine organizat, mult îmbunătăţit, bine docu- mentat și mult mai stabil. (într-o săptămână de teste s-a blocat doar de două ori, dar o dată a fostvina Windows-ului). BI Valics Lehel este tehnoredactor la Computer Press Agora. Poate fi con- tactat la WwalicsQagora.ro. 5 Minusuri | i | Dispariţia punctelorla selectarea a mai multor obiecte, apărând | doar patru puncte comune. Se pot pierde astfel unele obiecte i ; mici, despre care nu se știe dacă sunt sau nu selectate. ere eezatsan i Salvarea,exportul și importul durează foarte mult timp. Exportul pentru Internet lasă mult de dorit. | Lipsește deschiderea către filtre third-party și pentru efecte vec- i toriale. OT AEP LY IES | Exporturile in diferite formate de fisiere sunt defectuoase. a iii ii 92 BYTE România IUNIE 1997 AX AAA Excepţional Unelte Client/Server Construirea unei interfețe Web la bazele de date Oracle a devenit mult mai simplă.De Robert ]. Muller Prietenul Web pentru Oracle ăsărica de sezon a corporațiilor este aplicaţia client/server care permite publicarea informaţii- lor din baze de date vechi pe Internet sau în intranet pentru consuma- torul care navighează pe Web. Toţi doresc aşa ceva. Oracle Developer/2000 2.0 va aju- ta la satisfacerea cererilor prin ajutorul ofe- rit pentru dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor complexe client /server pentru Web. Ver- siunea 2.0 oferă configuratoare (wizzards), subclase şi biblioteca Object Library la suportul existent pentru integrarea Java şi ieşiri de date în format HTML și Adobe Acrobat. Până acum, compunerea unei pagini Web care să permită accesul la o bază de date însemna lipirea unei construcţii HTML de un amestec de Java, Perl sau orice alt limbaj script sau de programare sau pro- dus extensie. Apoi trebuia să faceți interfața acestui conglomerat la programul de administrare a bazei de date. Configura- toarele Developer/2000 2.0 vă ajută să vă dezvoltați aplicaţia pe baza schemei bazei de date şi apoi să compilaţi aplicaţia şi s-o executaţi pe Web. Pentru Developer / 2000 Web este doar încă unul din platformele pentru care asigu- ra suport, pe lângă Windows 3.1, Windows 95, Windows NT şi Mac OS. Saltul major în faţă, oferit de Developer/2000 constă în simplitatea dezvoltării aplicaţiilor folosind configuratoarele şi tehnologiile în stilul de PUNCTAI TEHNOLOGIE eee IMPLEMENTARE xx x lucru cu obiecte. Alte facilități noi includ un Project Builder (pentru construirea şi dezvoltarea de aplicaţii cu mai multe modu- le), Data Blocks bazate acum pe proceduri şi nu pe tabele, generarea mai rapidă a rapoartelor din partea server şi editare pe viu stil WYSIWYG a rapoartelor. XA A Foarte bine *&kx* Binex*x Acceptabil COMMISSION DEPARTMENT_ID Oracle Corp. Redwood Shores, CA 800-672-2531 415-506-7000 http://www.oracle.com Developer/2000 pentru Web adaugă unelte Web elegante la arhitectura client/server existentă a produsului. Stăpânirea configuratoarelor Configuratoarele pentru Data Block şi Lay- out vă permit să realizaţi aplicaţii simple Developer/2000 fără să scrieţi program. Creați o schemă de bază de date Oracle cu Designer/2000 sau altă unealtă de pro- iectare de bază de date. Apoi utilizați Data Block wizard cu dicționarul de date Ora- cle 7 pentrua afișa datele din tabelele dum- neavoastră şi lăsaţi configuratorul să facă restul. Developer/2000 poate genera unele coduri de validare şi relaţii master- detaliu între blocurile Data Blocks. Totuşi, acest cod este fragil și poate necesita modificări cu PL/SQL, limbajul Oracle pentru baze de date care extinde SQL cu construcţii de tip procedură ca bucle, condiţionări, apeluri la proceduri și pachete. Am constatat că scrierea manuală de triggere de validare este de obicei mai simplă decât cea bazată pe codul generat. Codul master-detail funcţionează corect dar necesită unele administrări ale configurației dacă doriți o x Slab modificare. - O dată configurat Data Block, Layout wizard vă ajută să specificaţi punerea în pa- gină a ferestrei pentru aplicaţie. Layout wi- zard cere informaţii despre elementele şi structura de afişat. Construieşte apoi fun- dalul și cadrul. Cadrul introduce un nivel de indirectare între Data Block şi fundal, deci puteţi afişa elemente și blocuri de date Data Block pe fundale diferite, un pro- gres major față de versiunea Developer 1.0. Cadrul vă permite să modificaţi punerea în pagină, dar din păcate constituie şi o lim- ită vizuală în jurul câmpurilor de afişare. Am şters chenarele şi nu am mai putut mo- difica punerea în pagină cu Layout wizard. În timp ce algoritmul folosit de Layout wizard este îmbunătăţit faţă de versiunile anterioare mai este nevoie de uneltele de desenare din Layout Editor pentru o nouă aranjare a elementelor. Mai trebuie să faceţi unele lucruri manual (de exemplu setarea proprietăţilor pentru obiecte sau specifi- carea fontelor şi dimensiunilor dorite). Cântărind însă facilităţile, Layout wizard IUNIE 1997 BYTE România 93 Prezentări Oracle pe Web duce la o creştere semnificativă a produc- tivității fați de versiunile anterioare Devel- oper/2000 şi alte unelte de ezvoltare de apli- catii (de ex. Power Builder de la Powersoft). Configuratoarele vă ajută să stabiliţi ele- mentele de bază pentru aplicaţie. Object Navigator şi foile de proprietăţi vă ajută să completaţi detaliile pentru fiecare aspect imaginabil al obiectelor aplicaţiei. Noul Property Inspector este mai uşor de utilizat decât foile vechi de proprietăți fiind mult mai apropiat de stilul de lucru cu Object Navi- gator. Triggerele şi PL/SQL vă permit să faceți virtual orice, atâta timp cât puteţi identifica un obiect sau eveniment la care să legaţi o ac- tiune. Noile declansatoare Smart Triggers din Object Navigator va ajuta sa alegeti triggerele cele mai bune pentru un obiect şi nu vă veţi mai confrunta cu liste de zeci de triggere, cu toate că facilitatea ar fi mai utilă dacă ar oferi un control mai bun asupra aces- tei liste de coduri prestabilite. Suport pentru subclase Subclasele vă permit să creaţi un obiect pe baza unui obiect existent, evitând necazul construirii din nou a fiecărui obiect. Develo- per/2000 1.0 a asigurat suport pentru clase de proprietăţi, ciorchini de proprietăţi şi trig- gere pe care le puteaţi asocia cu obiecte pentru a stabili valorile imlicite ale propri- etatilor si invalida triggerele. Atunci când schimbaţi o proprietate într-o clasă de pro- prietăţi se schimbau şi obiectele asociate acelei clase. În practică se puneau clasele de proprietăţi într-un modul partajat şi apoi aceste clase erau referite prin selectare şi deplasare cu maus-ul în noile module de forme. Versiunea 2.0 îmbunătăţeşte mode- lul prin posibilitatea oferită de a defini obiecte pe baza altor obiecte în mod direct cu asigurarea suportului pentru proprietăţile de clasă pentru compatibilitate înapoi. Folosind subclase puteţi selecta şi trage obiectul de bază pentru a crea un obiect nou şi îi puteţi apoi edita foaia de proprietăți şi/sau triggerele. Schimbarea proprietăților sau triggerelor obiectului iniţial schimbă pro- prietățile şi triggerele noului obiect. Puteţi schimba o proprietate prin întroducerea unei noi valori sau introduce un cod nou sau modificat pentru trigger. Această tehnolo- gie apropie Developer/2000 de orientarea obiect totală dar acest lucru nu există încă. Bibliotecă de obiecte Modulul Object Library este un depozitar pentru obiecte partajabile între modulele de forme. Biblioteca foloseşte o serie de secti- uni tabelate in care puteti selecta şi trage obiecte. Salvaţi biblioteca şi obiectele vor fi disponibile pentru a fi selectate și trase într-o 94 BYTE Romania IUNIE 1997 TECH FOCUS PAI: dA AR: Arhitectura dedicată Web Developer/2000 Versiunile 1.4W și 2.0 ale Developer/2000 folosesc o arhitectură deja dedicată dezvoltării de aplicaţii Web. Aplicațiile obișnuite client/server Developer/2000 constau din module com- pilate executabile si un modul run-time la nivel client care conectează obiectele aplicaţiei la serverul bazei de date. Pentru aplicațiile Web, aceste module run-time devin cartușul (car- tridge) Web, rulând pe serverul Web în loc de client. Navigatorul Web al utilizatorului final încarcă o pagină HTML cu o legătură HTML la un applet Java de pe serverul Web la fel ca în cele ce urmează: Completati directorul virtual (“/webform/”), numele serverului (“serve r”) sinumele fisierului modul Developer/2000 accesibil din serverul Web pe care doriti sa-I rulati (FMX_file_path). Acest fișier modul și orice alte module pe care le apelează sunt compilate pentru SO-ul serverului Web. Appletul reprezintă un driver de afișare Developer/2000 generic care manevrează toate cererile din aplicaţia Developer/2000. Pentru acest sistem, Oracle a obţinut din partea Javasoft un punctaj de 100% la certificarea Java. Apletul stabilește o conexiune la cartușul Web, își stochează bibliotecile widget specifice în cache-ul Java la client și eliberează drumul. Cartușul Web manevrează toate cererile care vin din partea modulului Developer/2000 pentru afișare, prin transmiterea cererilor la Java widget care rulează pe mașina virtuală Java în naviga- torul clientului. El administrează de asemenea conexiunile la serverul de baze de date care rulează pe o mașină separată altundeva în rețea. Cartușul este un client de rețea SOL care transmite cererile SOL la serverul de baze de date și se întoarce cu date. Din punctul de vedere al utilizatorilor Web, aceștia selectează o conexiune dintr-o pagi- nă standard Web și vor observa apariția unui cadru de aplicaţie client/server. Cadrul le per- mite interacţiunea cu serverul de baze de date la fel ca și cum ar fi o aplicaţie client DBMS. În acest mod, Developer/2000 pentru Web are o arhitectură pe trei nivele: navigatorul ca și client, cartușul Web ca și server de aplicație și Oracle 7 ca și server de baze de date. Această arhitectură va deveni și mai flexibilă când Oracle 8 și alte produse vor fi disponibile împre- ună cu un suport pentru Java beans și alte tehnologii distribuite obiect. formă deschisă. Marcarea unui obiect de bib- liotecă pentru Smart Class înseamnă disponi- bilizarea lui ca obiect de bază. Daca selec- taţi cu butonul din dreapta un obiect nou, puteţi alege un obiect SmartClass ca bază pentru noul obiect. Puteţi zăvori proprie- tăţile SmartClass interzicând modificările după ce au fost copiate în bibliotecă. Object Library şi subclasele creează o bib- liotecă puternică reutilizabilă în procesul de proiectare. Refolosirea obiectelor măreşte productivitatea la programarea OOP. Dacă vă puteţi construi marea parte din obiectele aplicaţiei cu subclase dintr-o bibliotecă stan- dard reutilizabilă, puteţi construi rapid apli- caţii care se pot distribui pe Web şi care folo- sesc elemente standard şi cod deja depanat. Singura problemă găsită de mine la această versiune beta este că o dată ce aţi copiat obiectul în Object Library salvaţi și toate legăturile la obiectul originar. Pentru a schimba obiectul, trebuie să-l ştergeţi şi să-l recopiaţi în bibliotecă. Nu există unelte de administrare a configurației pentru simpli- ficarea schimbărilor. Oracle are în plan să rezolve acest lucru la versiunea finală Toate împreună, noile configuratoare, Object Library şi subclasele duc la creşterea productivităţii la dezvoltarea de aplicaţii pen- tru Web față de alternativele CGI (Com- mon Gateway Interface), script-uri şi unelte de dezvoltare dedicate, mai ales atunci când dezvoltați mai multe aplicaţii similare. Este primul pas în uşurarea utilizării Develo- per/2000. Mai sunt lucruri de făcut, mai ales la integrarea rapoartelor şi la diagrame. Chiar şi aşa, oricine dezvoltă aplicaţii Oracle client/server pentru Web trebuie să aibă serios în vedere lucrul cu Developer/2000 2.08 Robert]. Muller este partener in Poesys Associa- tes, o firmă de consultanță pentru dezvoltarea aplicaţiilor OO. Este autorul cărții: The Oracle Developer/2000 Handbook (Oracle Press / Os- borne, 1997). Oracle Press este o firmă comună Oracle şi Osborne, care aparține firmei care deține și BYTE, adică McGraw-Hill Companies, Inc. Îl puteţi contacta la: rmullerQwaonline. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila si Daniel Moldovan] WebSpeed Aplicaţii tranzacționale în Internet De Răzvan Nedelcu tilizarea Intenetului ca instrument în afaceri este doar la început. Iniţial firmele au utilizat paginile de Web doar ca o cale pentru a-și publica informaţiile tehnice sau comerciale. Astfel informaţiile au devenit publice, dând partenerilor de afaceri posibilitatea de a-și căuta si găsi singuri datele dorite. Acum se vorbeşte din ce în ce mai mult de procesarea tranzacţiilor în Internet (ITP - Internet Tranzaction Processing). Noile tehnologii permit construirea de aplicaţii în Internet care să ofere servicii mult mai extinse. Pe lângă informaţiile generale des- tinate tuturor vizitatorilor sitului Internet, se furnizează informaţii specifice fiecărui utilizator pe baza cererii acestora. Aceasta implică posibilitatea accesului la bazele de date şi execuţiei aplicaţiilor ce permit interogarea și chiar modificarea acestora chiar de către uti- lizator prin intermediul paginii de Web. Deci se impune existența unor mecanisme eficiente capabile să execute aplicaţii tranzacționale care să actualizeze în timp real bazele de date ale companiei. Contactul direct prin Internet permite clienţilor să interacționeze cu informaţia disponibilă în concordanță cu necesităţile lor, ceea ce conduce la decizii mai rapide şi corecte în afaceri. Pe lângă serviciile oferite clienţilor, companiile au şi alte beneficii: accesul prin Internet la aplicaţii tranzacționale de gestiune comenzi sau stocuri permite mini- mizarea costurilor, îmbunătăţirea serviciilor la clienţi şi micşorarea timpului de circulaţie a informaţiei. Se micşorează timpul în ciclul de vânzare sau de service prin eliminarea interme- diarilor între clienţi sau furnizori şi companie. Datorită impactului în lumea afacerilor, ter- menul ITP (Internet Transaction Processing - Procesarea Tranzacţiilor în Internet) a devenit din ce în ce mai folosit, iar dezvoltatorii de soft caută platforme de dezvoltare de aplicaţii care să răspundă noilor cerințe. Astfel de aplicaţii au şi avantajul de a fi cen- tralizate, problema întreţinerii lor fiind mult mai simplă, iar un uti- lizator nu are nevoie decât de un calculator cu acces la Internet si un navigator. Echipele de programatori trebuie să dezvolte aceste aplicaţii sau să porteze aplicaţiile existente pentru a fi accesate și prin paginile „de Web. Aplicațiile trebuie să fie dezvoltate repede şi să fie flexibile în implementare gi la schimbările de tehnologie sau funcţionalitate. Progress Software Corporation Progress Software, prin mediul său de dezvoltare de aplicaţii, se bucură de o reputaţie deosebită în mediul companiilor mijlocii şi mari. Produsele Progress cuprind tot spectrul de instrumente necesare dezvoltării aplicaţiilor de gestiune de baze de date: PROGRESS Database Server SGBD Progress este un sistem de gestiune de baze de date relaţionale de înaltă performanţă, deosebit scalabil, care oferă un raport UTILIZAREA INTERNETULUI IN LUMEA AFACERILOR pret/performanta deosebit de bun. Este foarte ușor de instalat şi de administrat. Disponibil pe cele mai diverse platforme hardware și software (de la PC la calculatoare multiprocesor RISC şi de la sisteme de operare MS-Windows, Win- dows NT, Netware la VMS, UNIX, AS/400) şi protocoale de reţea (TCP/IP, TLI, NetBIOS, DECNet, SPX/IPX etc.). Printre principalele facilitati pot fi mentionate: mecanisme tranzactionale (Roll Back, Roll Forward, two phase commit), back- up online, blocare la nivel de inregistrare, mecanisme de replicare sincronă și asincronă, arhitectură multiserver-multithreaded, suport pentru multiprocesoare. PROGRESS ADE (Application Develpment Environment) Mediul de dezvoltare de aplicaţii, bazat pe puternicul limbaj de pro- gramare PROGRESS 4GL permite dezvoltarea de aplicaţii scala- bile, portabile pe diferitele sisteme de operare, tipuri de interfață cu utilizatorul (grafică sau caracter) şi configuraţie în reţea (client/ser- ver sau host-terminal). Instrumentele de dezvoltare permit micşo- rarea timpului de proiectare şi dare în folosință a aplicaţiei cât şi pe cel de întreţinere sau modificare al aplicaţiilor curente. PROGRESS DataServers Permit accesul aplicatiilor dezvoltate in PROGRESS la alte SGBD-uri: Oracle, Sybase, AS/400, Rdb, RMS, ODBC. PROGRESS Application Servers Implementează o arhitectură de execuție a procedurilor la distanţă (RPC - Remote Procedure Call), permitand partitionarea unei aplicatii pe mai multe calculatoare in retea (n-tier architecture). Astfel, prin posi- bilitatea executării interogărilor complexe sau procedurilor cu operaţii de calcul com- plexe pe servere cu capacități de acces rapid la date şi putere de calcul mare, perfor- manta creşte în mod deosebit. Aceste apli- catii sunt dezvoltate integral în PROGRESS 4GL şi gestionate cen- tralizat, fiind uşor de implementat şi de întreținut. WebSpeed - Soluţia ITP oferită de Progress Software Corporation În 1996 Progress Software a lansat WebSpeed. Acest produs răspunde dorinței dezvoltatorilor de aplicaţii de a putea crea sis- teme informatice complete care să permită accesul utilizatorilor din Internet asigurând cerințele strict necesare unor astfel de aplicaţii: * Suport pentru diferite tipuri de Servere Web. * Acces la diferite tipuri de baze de date. * Răspuns interactiv bun. * Scalabil de la sute la mii de utilizatori. * Menţinerea informaţiei de stare pentru o tranzacţie ce implică parcurgerea mai multor pagini. * Asigurarea securităţii. IUNIE 1997 BYTE Romania 95 Internet WebSpeed „Mediul de dezvoltare We * Flexibil, astfel încât să poată profita din plin de tehnologiile şi standardele în dezvoltare. WebSpeed este o componentă cheie pentru construirea de aplicații tranzacționale de baze de date ce pot fi folosite în Internet. WebSpeed - Definiţie WebSpeed este un mediu de dezvoltare şi execuţie ce permite construirea de aplicaţii tranzacționale robuste ce se pot executa în Internet sau Intranet. WebSpeeda fost pro- - iectat astfel încât să fie deschis, permițând aplicaţiilor să lucreze cu diverse navigatoare Web, servere Internet şi baze de date. Prin eliminarea programării în limbaje de nivel jos ca Perl, Tcl sau C++, WebSpeed - simplifică dezvoltarea aplicaţiilor ITP. Pen- tru a permite unui utilizator să citească şi să modifice date dintr-o bază de date folosind un Web browser, WebSpeed necesită doar scrierea de cod într-un limbaj de nivel înalt (4GL). WebSpeed furnizează un mediu unic pentru dezvoltarea aplicaţiilor, gestiunea datelor şi administrare. WebSpeed - Arhitectură WebSpeed Workshop este un set integrat de instrumente de dezvoltare * WebSpeed WorkBench instrument grafic de proiectare a aplicaţiei * WebSpeed 4GL limbaj de programare de generația a patra WebSpeed Transaction Server este com- pus din trei componente: * Transaction Agents execută aplicaţia * Transaction Broker gestionează agenţii * Messenger efectuează legătura cu serverul Web. WebSpeed Workshop este un set de instru- mente sub Windows (Windows 95, Win- dows NT) ce permite dezvoltarea rapida de aplicaţii Web ce implică tranzacții pe baze de date. Paginile HTML sunt asociate cu Obiecte Web corespondente care lucrează cu bazele de date. WebSpeed suportă SGBD Progress, Oracle DB2/400. 96 BYTE Romania IUNIE 1997 Procesul dezvoltarii unei aplicatii Web- Speed începe cu crearea paginii de Web folosind orice instrument standard de proiectare. Acel instrument generează HTML şi orice obiect Java, JavaScript, VBScript sau ActiveX. Logica aplicatiei se adauga folosind WebSpeed WorkBench si limbajul WebSpeed 4GL. (Fig 1) Din punctul de vedere al utilizatorului aplicatia WebSpeed arata ca un sit Internet obişnuit. Utilizatorul specifică o adresă URL folosind un navigator Internet (de exemplu Netscape Navigator sau Microsoft Internet Explorer). Aceasta porneşte un mic program CGI pe serverul Web care apelează Web- Speed Transaction Server pentru a servi cererea unui Obiect Web specific. Figura 2 prezintă interacțiunea între pro- cesele care compun mediul de execuţie WebSpeed - Webspeed Transaction Server: WebSpeed Transaction Agents sunt pro- cese care execută logica încorporată în Obi- ectele Web. Fiecare Agent se poate conecta la mai multe baze de date. Transaction Agents transformă dinamic rezultatele de la bazele de date în pagini HTML care sunt transmise de serverul Web la navigatorul Web. WebSpeed Transaction Broker este pro- cesul care gestionează sesiunile prin identi- ficarea Agentilor care să servească o anumită cerere. Broker-ul gestionează un set comun de Transaction Agents şi porneşte un nou Agent oricând este nevoie. Agenţii comu- nică Broker-ului informaţia de stare (liber, ocupat, blocat, disponibil). WebSpeed Messenger asigură comuni- carea între serverul Web şi Transaction Agent. Messenger-ul se găseşte pe serverul Internet. Când serverul Web primeşte o cerere, Messenger-ul o transmite Broker- ului care va aloca un Agent. Arhitectură deschisă, extensibilă Dat fiindcă se bazează pe standardele Inter- net, WebSpeed poate fi folosit cu cele mai diverse tehnologii şi produse. Dezvoltatorii pot crea aplicaţii care folosesc tehnologiile cele mai avansate şi pot adăuga alte com- ponente pe măsură ce tehnologia sau piața le face disponibile. Cu această arhitectură aplicațiile Webspeed se bucură de: * Independenţă față de bazele de date * Independenţă faţă de clientul Web * Independenţă față de serverul Internet Independenţa faţă de baza de date este reali- zată cu ajutorul arhitecturii PROGRESS Data- Server. Astfel, o aplicație WebSpeed poate ac- cesa date într-un mediu eterogen şi distribuit. Arhitectura PROGRESS DataServer constă în patru componente: 1. DataServer Backplane este un punct unic de interogare a bazelor de date indife- rent de tip. DataServer Backplane comunică direct sau printr-o conexiune în rețea cu unul sau mai multe DataServer-e. 2. Module DataServer. Acestea sunt mo- dule independente care suportă fiecare un tip de sistem de gestiune de baze de date. 1. Data Dictionary este un loc în care sunt stocate toate informaţiile structurii bazei de date. 2. Sistemele de gestiune de baze de date WebSpeed Internet stochează și gestionează datele Independenţa faţă de clientul Internet: Arhitectura deschisă utilizată de WebSpeed permite utilizarea oricărui mecanism de co- municaţie între navigatorul Internet și serverul Internet (HTTP,SSL,SET). Aplicațiile Web- Speed lucrează cu orice navigator (Netscape Navigator, Internet Explorer, etc.). În partic- ular, orice inovaţii software ca applets Java, JavaScript, ActiveX sau VBScript sunt com- patibile cu aplicațiile WebSpeed pentru că ele . se execută pe client iar interacțiunea cu aces- tea se face prin serverul Web în modstandard. Independenţa faţă de serverul Internet: Interfața CGI (Common Standart Interface) este metoda standard a serverelor Web de a asigura o legătură cu programe externe care se execută de către server ca rezultat al unei acţiuni a utilizatorului. Dat fiind că WebSpeed se integrează cu serverul de internet prin această interfață, aplicaţiile se pot lucra pe orice server Web existent. În viitor WebSpeed va beneficia și de interfață ISAPI şi NSAPI (common binary interface) cu serverele Web. Productivitate în dezvoltarea aplicațiilor WebSpeed este un set integrat de instrumente ce oferă o platformă foarte productivă de dez- voltare a aplicațiilor de procesare a tranzacții- lorin Internet. WebSpeed Workshop raspun- de necesitatilor de dezvoltare a aplicatiilor simple (interogări) care se realizează cu efort minim, cât și a aplicaţiilor cu complexitate ma- re în logică. Componentele mediului de dez- voltare sunt: * WebSpeed Workbench - mediu de dez- voltare grafică * WebSpeed 4GL - limbaj de programare de generația a patra * TagExtract - instrument de mapare auto- mată a câmpurilor HTML cu Obiectele Web * Data Dictionary - instrument de gestiune a structurii bazei de date * Personal Database - versiune single-user a WebSpeec Transaction Ay AGS SGBD PROGRESS care poate fi utiliza- ta pentru definirea si construirea definitii- lor bazei de date. * Code Section Editor - permite includerea de logică în Obiectele Web. * Help - ajutor senzitiv la context * Query Builder - instrument pentru crearea interogărilor pe baza de date WebSpeed Workbench Workbench are acces la structura bazei de date care conţine reguli de integritate și consistenţă, care sunt automat moştenite de Obiectul Web. Instrumentul oferă acces la toate instrumentele necesare în programare. În WebSpeed Workbench se pot edita pro- ceduri, se generează cod WebSpeed 4GL,se verifică sintaxa codului, se pot compila Obiectele Web, etc. WebSpeed 4GL WebSpeed 4GL este un limbaj de progra- mare de nivel înalt care satisface pe deplin necesitățile dezvoltării unei aplicaţii tranzac- ţionale complexe. Spre deosebire de alte lim- baje destinate aplicaţiilor Internet , Web- Speed 4GL este un limbaj de nivel înalt creat pentru aplicaţii de gestiune de baze de date. Facilităţile de care se bucură WebSpeed 4GL sunt: * Blocarea înregistrărilor şi controlul auto- - mataltranzacțiilor. — * Calcule complexe * Logica conditionala * Cicluri HIML > WebSpeed =——= WorkBench . Arhitectura Dataserver * Set extins de tipuri de date * Interogări şi join pe baze de date. * Citire de date: înregistrare cu înregistra- re sau pe seturi de înregistrări * Suport pentru SQL „ Aplicațiile WebSpeed sunt construite prin crearea şi conectare Obiectelor Web. Obi- ectele Web sunt generate automat folosind şabloane de obiecte şi fişiere HTML. Pro- gramatorii pot implementa logica aplicaţiei prin modificarea metodelor Obiectelor Web, pot crea sau extinde șabloanele Obi- ectelor Web şi moşteni metodele şi compor- tamentul unui anumit șablon. O metodă efectuează o acțiune pentru toate instanţierile obiectului. De exemplu metoda GetField întoarce valoarea intro- dusă într-un câmp HTML din pagina Web. Cea mai mare parte a codului sursă uti- lizat în aplicaţiile WebSpeed este generat automat folosind șabloane WorkBench. Noile Obiecte Web moştenesc cadrul 4GL de bază din șabloanele WorkBench. Uti- lizatorul poate modifica comportamentul standard adăugând logică adițională. Prin WebSpeed Code Section Editor se poate adăuga uşor cod în aplicații. Utiliza- torul se poate muta cu ușurință între secti- unile editabile al Obiectului Web. Mediul de editare asigură verificare de sintaxă, ajutor senzitiv la context şi mesaje de eroare detaliate. Din meniuri pop-up utilizatorul poate accesa referinţa limbajului 4GL pen- tru a verifica sintaxa, modul de folosire şi exemple al elementelor de limbaj 4GL. TagExtract TagExtract este un instrument ce se in- tegreaza cu WebSpeed WorkBench. El este folosit pentru maparea automata a Obiecte- lor Web, existente sau noi, cu pagini Web noisau revizuite. TagExtract parcurge direc- tivele HTML si defineste modul in care aces- te directive, appleti Java, obiecte ActiveX, etc. se leagă cu Obiectele Web. TagExtract creează un cadru pentru Obiectul Web care permite aplicaţiei să rămână sincronizată, cu mici sau fără revizuiri, în cazul în care se modifică pagina Web asociată. Acest mod de dezvoltare măreşte productivitatea prin micșorarea efortului de a face schimbări în IUNIE 1997 BYTE România 97 Internet WebSpeed Arhitectură distribuită definițiile câmpurilor din aplicaţie. Data Dictionary Instrumentul de creare şi întreţinere a * structurii bazei de date este Data Dictionary. Aici se stochează şi comportamentul implicit al obiectelor bazei de date aceste definiții fiind moştenite automat de Obiectele Web. Data Dictionary izolează Obiectele WebSpeed de detaliile specifice şi locul în care se află baza de date. În Data Dictionary se pot specifica atribute ale bazei de date: * reguli de validare şi integritate a datelor * mesaje de ajutor * informaţii de format de afișare * triggere - proceduri în PROGRESS 4GL asociate evenimentelor bazei de date (CREATE, FIND, WRITE, DELETE, ASSIGN) ce se execută automat la apariţia evenimentului. Performanta si scalabilitate Majoritatea companiilor îşi dezvoltă apli- caţiile în „Intranet“ pentru uzul intern iar apoi le extind în afara rețelei locale pentru a permite utilizatorilor din aceeaşi companie, aflaţi la distanţă, accesul folosind comuni- catia Internet (ceea ce se numeşte de obicei „extranet“). Alte aplicaţii necesită servirea publicului larg în Internet: iniţial aplicaţiile sunt interogări pe bazele de date, dar de multe ori apare necesitatea de noi module care să permită actualizări în bazele de date. Ideal pentru cei ce dezvoltă aplicaţii este să poată folosi același set de instrumente pentru proiectarea şi întreținerea aplicaţiei indiferent de complexitatea ei. Majoritatea aplicaţiilor Internet lucrează bine la număr mic de accese. O aplicaţie tranzactionala in Internet cu adevărat scala- bilă trebuie să poată asigura accesul la date în condiţiile unui număr mare de utiliza- tori concurenţi (numărul de accese la o apli- caţie poate ajunge la sute de mii într-o zi). WebSpeed datorează scalabilitatea și per- formanţa sa următorilor factori: * Acces eficient la date - Gestiunea datelor este una din principalele activităţi ale unei aplicaţii WebSpeed. Fiecare DataServer este proiectat pentru a optimiza perfor- manta pentru tipul de baze de date pe care îl accesează. Pentru bazele de date care au optimizatoare de interogari eficiente, sor- Your technology investment is too important to leave to chance ot SA SR NENT od | Sediul Central iw |X Bd. Unirii 15, Sect.5, Bucuresti, Tel.: 336.2595, Fax.:336.7568 ANN RENATE DAR dC NAL DRONE SSIS AINE 69 Centrul de Vânzări aka CI. Dorobanţilor 152, Sect.1,București, Tel./Fax: 230.7737, 230.4032 So leaveittous! A See, aes, REUSE, Oe Uke Wie ao i i (Tel./Fax: 230.2575, 222.4616 ‘Tel./Fax: 223.1443 || Centrul de Service S4E3 Cl. Griviței 355-357, Sect. 1, București, rs a za won aS 8 ce aa arcu = eer? Centrul de Instruire S4k4 Cl. Grivitei 355-357, Sect. 1, Bucuresti, Cisco YSTEMS 98 BYTE România IUNIE 1997 WebSpeed Internet tările sau join-urile sunt pasate SGB-ului asigurând performanță optimă. De aseme- nea arhitectura PROGRESS DataServer permite aplicaţiilor WebSpeed să invoce procedurile stocate în bazele de date. * Arhitectură distribuită - Scalabilitatea unei aplicaţii rezidă în modul în care foloseşte resursele calculatoarelor. Arhitectura WebSpeed permite ca aplicaţia să fie dis- tribuită pe mai multe calculatoare, dar componentele executabile pot lucra şi pe același calculator dacă încărcarea nu este mare (Fig. „Arhitectură distribuită“). * Număr variabil de Agenti - WebSpeed per- mite aplicaţiilor să se adapteze dinamic la mărirea traficului. Aplicațiile sunt exe- cutate de procese numite Transaction Agents, care nu sunt pornite de cererea Web ci sunt în execuţie în aşteptarea unei cereri. WebSpeed Transaction Broker urmărește starea Agenţilor iar dacă sunt necesari mai mulți Agenti la un moment dat îi porneşte automat. * Procesare concurentă - Comunicarea între procese este realizată prin memoria par- tajată. Această arhitectură, eficientă pen- tru maşinile uniprocesor, este ideală pen- tru maşinile puternice, multiprocesor ($MP). WebSpeed foloseşte la maxim resursele Hardware prin executarea Agenţilor pe procesoare diferite. integritatea Datelor "O tranzacţie efectuată de o aplicație Web- Speed constă în mai multe operaţii efectua- te pe una sau mai multe baze de date. Tran- zacţiile sunt operaţii ce trebuie efectuate atomic (totul sau nimic). Tranzacţiile pe ba- zele de date menţin consistenţa datelor și ges- tionează accesul concurent la date în cazul în care mai mulţi utilizatori actualizează baza de date simultan. Interfața WebSpeed cu arhitectura PROGRESS DataServer permite crearea de aplicaţii care sunt independente de tipul bazei de date și care pot accesa simul- tan date din mai multe baze de date. Rollback - În timpul unei tranzacţii activi- tatea pe baza de date este notată într-un fişier jurnal numit before-image. Dacă are loc o eroare înainte de încheierea tranzacţiei, WebSpeed restaurează baza de date la starea dinaintea începutului tranzacţiei. Integrarea datelor din mai multe baze de date - Aplicațiile WebSpeed, datorită arhitec- turii PROGRESS DataServer, pot accesa date din mai multe surse fără să fie nevoite să coor- doneze tranzacţiile pe aceste baze de date. Subtranzactii - Subtranzactiile sunt tran- zactii care sunt imbricate intr-o tranzactie existentă. Dacă apare o eroare în cadrul unei subtranzacţii operaţiile efectuate de la în- ceputul ei sunt date înapoi. Transparenţa locului în care se află datele - Poziţia bazei de date este complet trans- parentă pentru o aplicaţie WebSpeed. Aceasta elimină erorile ce ar putea apare în caz că locul în care se află baza de date este schimbat (se mută baza de date pe alt calcu- lator în reţea). Two-Phase Commit - Integritatea şi con- sistenţa tranzacţiilor efectuate pe baze de date distribuite sunt asigurate de protocolul - Two-Phase Commit. Tranzactii Multipagina - Utilizatorii unei aplicatii WebSpeed pot sa-si mentina o informatie de stare de-a lungul mai multor cereri. WebSpeed are optiunea de acrea tranzacții pe baza de date care să cuprindă mai multe cereri Web „cu stare“. Verificări de validare şi de integritate pe câmpuri - Data Dictionary permite efectua- rea de verificări de integritate a datelor și de- finirea de validări pe câmpurile tabelelor din baza de date. Prin utilizarea triggere-lor (proceduri dezvoltate în 4GL ce se execută automat ca răspuns la un eveniment pe baza de date) verificările sunt executate automat de fiecare dată când WebSpeed accesează un câmp sau o tabelă. Opţional se pot inte- gra validări pe partea de client (pagina de IUNIE 1997 BYTE România 99 Internet WebSpeed INFORMATII web) in limbaje de programare specifice (JavaScript, VBScript). Gestiunea starii tranzactiilor Astăzi comunicaţia în Internet este fără stări. Serverul de Internet închide legătura cu navigatorul Internet după fiecare răspuns la o cerere de pagină Web. Limitările acestui mod de lucru apar în momentul în care apli- Caţia, pentru a efectua o tranzacţie pe baze de date, impune utilizatorului să parcurgă mai multe pagini de Web. Pentru a satis- face această cerință Obiectele WebSpeed pot fi fără stare (stateless), cu stare (state- aware) şi cu stare continuă (state-persistent). Un Obiect Web fără stare nu reţine infor- maţii despre tranzacție după ce este executat. Intr-o sesiune „cu stare“, conexiunea în- tre utilizator şi baza de date rămâne deschisă. Pentru fiecare cerere de pagină HTML, Obiectul Web restaurează contextul sesiu- nii, execută cererea şi devine disponibil pen- tru altă cerere trimisă de orice navigator. DESPRE a oe România: Eraicesita = rei nr 13, sector 2, Bucuresti : Eat „ www.erescendo.ro. “Email: erescendo@erescendo.ro Pentru crearea de Obiecte Web cu stare se pot folosi câmpuri „ascunse“ sau o variabilă de mediu HTML numită „cookie“. Această metodă este cel mai des-utilizată pentru menţinerea informaţiei de stare. În cazul Obiectelor Web cu stare conti- nuă, Agentul care execută Obiectul Web este blocat de către utilizatorul care a făcut cere- rea. Transaction Broker gestionează conexi- unea pentru a garanta efectuarea tranzacţiei. Obiectele cu stare continuă folosesc coo- kie pentru a comunica navigatorului infor- maţia necesară pentru menţinerea contac- tului cu Agentul blocat. Pentru modelul cu stare continuă, toate variabilele programului şi informaţia despre tranzacţie sunt în memorie, simplificând efortul de programare. Foarte important este că aceasta permite ca tranzacţia să fie activă de-a lungul mai multor cereri de pa- gini, iar în cazul unei erori înainte de ter- minare, să poată fi anulată refăcându-se starea dinaintea tranzacţiei. 2 CIEL: Soluția de referință în informatica de gestiune str. gh. manu 3, ap. 4, telefon 650 57 39, 659 54 46, fax 312 37 67 100 BYTE România IUNIE 1997 Alt avantaj semnificativ al obiectelor cu stare continuă este câștigul de performanță obţinut prin faptul că nu se reinițializează tranzacţia, resetează variabilele şi redeschid interogările pe baza de date de la fiecare cerere. De la starea curentă în tranzacţie, obiectul Web are toate informaţiile despre cererile pe care le poate primi şi modul în care trebuie să răspundă. Securitate Arhitectura deschisă permite aplicaţiilor - WebSpeed de a putea profita de orice inova- ţie în domeniul securității în Internet. Măsu- rile de securitate de bază asigură un bun fun- dament pentru un model de securitate robust. De exemplu pentru aplicaţiile ce necesită au- tentificare pentru accesul la baza de date administratorul poate asocia o combinaţie identificator/parolă fiecărui utilizator pentru executarea scriptului CGI care lansează Web- Speed Messenger și comunică cu Transaction Broker. Administratorul poate folosi tehnologii de tipul firewall, filtrarea adrese IP sau criptare (SSL - Secure Socket Layer). WebSpeed - Concluzii Încă de la înfiinţarea companiei, scopul Progress Software Corporation a fost de a furniza software de baze de date şi de dez- voltare de aplicaţii de gestiune care să răspundă necesităţilor de complexitate şi performanţă din diferite domenii de activi- tate (industrial, guvernamental, bancar, ser- vicii etc.) cu prelucrări complexe de date şi număr mare de utilizatori concurenți. WebSpeed aduce o nouă dimensiune în dezvoltarea și execuţia aplicaţiilor: Inter- netul. Acesta este un complement la arhi- tecturile aplicaţiilor deja folosite în com- panii (client/server, host/terminal). WebSpeed se caracterizează prin pro- ductivitate în dezvoltarea aplicaţiilor, deschidere, performanţă şi scalabilitate, ele- mente strict necesare unei aplicaţii care rulează într-un mediu în continuă schim- bare, de la specificaţiile aplicaţiei până la arhitecturile hardware. Companiile ce utilizează deja pentru ges- tiunea internă aplicaţii dezvoltate în PROG- RESS au asigurată protecţia investiţiei, nemaifiind necesare cheltuieli suplimentare pentru scrierea de aplicaţii noi pentru Inter- net. Portarea aplicaţiilor existente folosind WebSpeed este simplă şi pune la lucru cunoştinţele deja existente ale echipelor de dezvoltare. Elaborarea de aplicaţii noi este de asemenea simplificată pentru că mediul Web- Speed este ușor de învățat şi folosit. E Răzvan Nedelcu este angajat în cadrul depar- tamentului suport tehnic PROGRESS la firma Crescendo. Dispozitive de stocare amovibile Pentru piața dispozitivelor de stocare amovibile, anul 1997 pare să fie unul remarcabil, prin împărțirea ei în două segmente: cel al discurilor bard de înaltă capacitate și al discurilor flexibile de capacitate mai mică. De Mircea Sabău Nu poate fi decât mai bine Mulţi analişti par să fie de acord că viitorul pieței discurilor amovibile este unul luminos, an de an aproape dublându-se vânzările. Deoarece zilnic apar aplicaţii noi, tot mai înfometate de megaocteţii hard dis- curilor, utilizatorii privesc unităţile de disc amovibile ca o soluţie reală la necesităţile lor de stocare. Tehnologia folosită în cazul discurilor hard amovibile fiind foarte asemănătoare cu cea a discurilor hard fixe, nu sunt deloc surprinzătoare performanțele de capacitate (aproximativ 1.5 GB) şi viteză de rotaţie (în medie 5400 rpm) atinse de discurile hard amovibile, ceea ce le oferă o poziţie solidă pe piaţa discurilor. Un lucru pare a fi cert: lupta dintre noile dispozitive de stocare amovibile si ven- erabilele unităţi floppy va avea implicaţii atât în rândul utilizatorilor şi Discuri hard amovibile de înaltă capacitate Linia de produse SyQuest SyQuest a început să fabrice dispozitive de stocare amovibile încă din anul 1982. An de an, compania şi-a rafinat propriile tehnologii, pro- ducând acum dispozitive amovibile care demonstrează un înalt nivel de calitate și performanță, comparabil cu cel al dispozitivelor de disc fixe. SyQuest oferă unităţi de disc Winchester amovibile de 3.5 inch şi 5.25 inch având o capacitate de 230 MB, unități de disc Winchester amovi- bile SCSI II de 200 MB compatibile cu cartuşe de 200, 88 şi 44 MB precum și unităţi SyJet de înaltă performanță de 1.5 GB, 3.5 inch. SyJet 1.5 GB: oferă înalte performanţe susținând o rată de transfer minimă şi maximă de 3.7 MB/sec respectiv 6.9 MB/sec, având un timp fabricantilor de calcu- de acces mediusub 12 latoare personale cât şi ms. Este ideal în cazul în cel al dezvoltato- aplicaţiilor de editare rilor de software. şi stocare video, audio A precum si in aplicati- O soluție ile mulinadi ce necesara tusele amovibile, Tot mai multe com- panii şi-au întors privirile spre produse- Je de stocare amovibile pentru a-şi acoperi propriile necesități de stocare, securitate a datelor și transport. In acest sens, amintim câteva dintre proble- mele existente: * mulți utilizatori nu sunt legaţi în rețea; * oricine are nevoie de mai mult spaţiu pe hard disc; * pe zi ce trece fişierele devin tot mai mari; * utilizatorii de pretutindeni doresc să-și îmbunătățească sistemele pe care lucrează (upgrade). Activităţile de orice dimensiuni se confruntă cu probleme similare, necesităţile de calcul și prelucrare devenind din ce în ce mai mari, în paralel cu creşterea complexității acestor calcule. proiectate acum într- o formă modernă, sunt disponibile la cel mai scăzut preţ/MB. Configuraţia poate include o interfață SCSI internă pentru PC şi Mac, o interfaţă SCSI externă porta- bilă pentru PC si Mac, o interfață internă | IDE si un port para- ~ lel portabil. EZFlyer 230 MB: cel mai nou produs din familia EZ 3.5 inch al companiei SyQuest, cu un raport performantd/pret foarte bun, este des- tinat aplicatiilor ce lucreaza intensiv cu date (procesari audio, video, prelucrări grafice) sau care descarcă frecvent fişiere din Internet. Tehnologia EZFlyer oferă un timp de acces de 13.5 ms și o rată de trans- fer maximă de 2.4 MB/sec. EZFlyer citeşte, scrie și formatează cartușe de 230 MB, 135 MB, fiind disponibil în configurații ce includ o inter- fata SCSI externa portabilă sau un port paralel, pentru PC si Mac. SyQuest SQ5200C: lansat pentru prima oară în anul 1994, SQ5200C a ridicat standardul SyQuest la un nou nivel, cu o capacitate a discului IUNIE 1997 BYTE Romania 101 Hardware Dispozitive de stocare amovibile de 200 MB, timp mediu de acces de 18 ms, un tampon de 46 KB sio rata de transfer maxima de 1.9 MB/sec. Poate citi si scrie cartușe de 44 MB si 88 MB. Cartuse SyQuest: Sy Quest protejează investiţiile tehnologice ale utilizatorilor, prin fabricarea şi comercializarea următoarelor tipuri de cartuse: 5.25 inch (200 MB, 88 MB si 44 MB), 3.5 inch (270 MB, 135 MB - EZ 135,230 MB -EZFlyer 230) si3.5 inch/2 pla- tane (1.5 GB - SyJet). Produsele lomega 5; Compania lomega, fondată în anul 1980 - prin introducerea pe piaţă a dispozitivelor Bernou- Ili, produce şi comercializează dispozitive de stocare amovibile, oferind soluții performante utilizatorilor de calculatoare. În anul 1995, lomega a ieşit pe piață cu două soluţii de sto- care noi: dispozitivele Zip şi Jaz. De aseme- nea, lomega oferă o a treia categorie de dis- pozitive de stocare si anume streamerele Ditto. Bernoulli: construit atât în variantă fixă cât şi portabilă, cu o capacitate de 230 MB, susţine o rată de transfer de 1.92 MB/sec. Poate citi discuri Bernoulli (S 1/4 inch), garantate 5 ani, de 150 MB, 105 MB, 90 MB, 65 MB şi 35 MB cu un timp de acces efectiv de 18 ms, egalând performanţele hard discurilor. Este compatibil cu sistemele de operare DOS, Win- dows 3.x, Windows 95 şi Mac. Conectarea la sistem se face prin intermediul unei inter- fețe SCSI, având nevoie de o tensiune de ali- mentare de 12V, cu un consum de 17W. Zip: cu o capacitate de stocare a discurilor de 100 MB, aceste dispozitive reprezintă o soluţie practică pentru stocarea uşoară și rapidă a datelor, constituind o alternativă la clasicele unități floppy de 1.44 MB. Fiind portabile, ele oferă posibilitatea transportării cu ușurință a fişierelor între sisteme, având un suport software adecvat, ușor de utilizat şi care permite stocarea, partajarea, organizarea şi gestiunea tuturor fişierelor. Este disponibil în configurații ce includ un port paralel sau o interfață SCSI şi atinge următoarele perfor- mante: timp de acces 29 ms, rata de transfer 60 MB/min (SCSI) sau 25 MB/min (port para- lel). Utilizeaza discuri Zip de 100 MB si este compatibil cu urmatoarele sisteme de operare: Windows 95, Windows 3.x, DOS, Mac OS si OS/2. Ofera posibilitatea protectiei prin soft- ware a fisierelor la citire/scriere, fiind o modali- tate economica de extindere a capacitatii de stocare a hard discului. Alimentarea dispozi- tivului Zip este externa, functionand la o ten- siune de 5V cu un consum mediu de 1A. Jaz: avand performante de invidiat, dis- pozitivele Jaz completează gama produselor lomega, reprezentând o adevărată alternativă în privinţa creşterii capacității de stocare a sistemelor. Datorită timpului de acces de 10- 12 ms, a capacităţii de stocare de 1 GB şi a ratei medii de transfer de 5.4 MB/sec, aceste dis- pozitive ating performanțe mai bune decât multe dispozitive hard disc. În plus, având o greutate şi dimensiuni reduse, ele sunt porta- bile, ceea ce le situează pe o poziţie supe- rioară în gama produselor hard disc. Aceste dispozitive sunt compatibile cu următoarele sisteme de operare: DOS, Windows, Mac OS, OS/2, Windows 95 si Windows NT. Ali- mentarea lor este externa si necesita tensiuni de alimentare de 5V/0.5A si 12V/0.25A. Uti- lizeaza discuri Jaz formatate de 1020 MB cu o durată de viață estimată la 10 ani. Conectarea la sisteme se face prin intermediul interfeței Fast SCSI II. Opţional, prin software se pot proteja fişierele la scriere şi citire. Ditto: atreia categorie de dispozitive de sto- care (streamere) oferită de Iomega, aduce in plus următoarele caracteristici: se instalează rapid (aproximativ $ minute), rutinele per- sonalizate permit stocarea în maniera „point Scrierea și citirea în tehnologia magneto-optică 102 BYTE România IUNIE 1997 and click“ în timp ce utilizatorul lucrează cu un alt program și este furnizat în două variante din punct de vedere al capacității de stocare (2 GB comprimat/ 1 GB necomprimat si 800 MB comprimat / 400 MB necomprimat). Aceste dispozitive sunt compatibile cu sistemele de operare Windows 95, Windows 3.x, DOS, OS/2 precum gi cu retelele Novell si LANtas- tic. De asemenea este compatibil cu con- trolerul de floppy IBM, putandu-se conecta sila portul paralel sau la portul paralel extins, susținând o rată de transfer între 1 Mbps şi 2 Mbps. Necesită tensiuni de alimentare de 12V/0.6A si 5V/0.3A. Tehnologia magneto-optica: o soluție pentru marii consumatori de megaocteti Suporturile de stocare magneto-optice (MO) oferă un mediu ideal pentru extinderea capaci- tății de stocare a PC-urilor, staţiilor de lucru sau serverelor. Formatul discurilor MO de 3.5" furnizează o capacitate de stocare de 640 MB/disc, având aceeași dimensiung ca și un disc floppy. Dacă este necesară o capacitate mai mare, discurile MO de 5.25, pot oferi maxim 2.6 GB, cu o rată de transfer de 4.3 MB/sec. O comparație cu suporturile de stocare magnetice Tehnologia discurilor magneto-optice are o mulțime de avantaje în comparaţie cu discurile de stocare magnetice şi discurile hard amovi- bile. Ea oferă o siguranță temeinică a datelor la un preţ pe megaoctet scăzut. ISO a stan- dardizat caracteristicile de formatare ale dis- curilor MO pentru a permite schimbul de date între diferitele dispozitive de stocare ale fa- bricanţilor. Prin combinarea tehnologilor optice şi magnetice se evită fenomenul cunos- cut sub denumirea de „spargerea capului“. Suportul magnetic nu este sensibil la praf, uzură, temperatură, umiditate şi forțe mag- „netice externe. Fabricanţii de discuri MO garantează stocarea datelor peste 30 de ani. Prin rezistenţa la şocuri aceste discuri sunt transportabile, fără să fie necesară asigurarea unor condiții speciale. Prețul pe megaoctet este de două-trei ori mai mic decât al discurilor hard, ceea ce constituie un factor decisiv la alegerea unui suport de stocare. Această tehnologie fiind standardizată, se asigură o compatibilitate între diferitele dispozitive exis- tente. Ultimele dispozitive de înaltă perfor- manță pot citi şi scrie discurile de 650 MB (5.25") si 128 MB (3.5") mai vechi, păstrân- du-se compatibilitatea înapoi. O comparație cu suporturile CD-ROM Discurile MO sunt mult mai robuste decât cuporturile CD-ROM, fiind încapsulate într-o Dispozitive de stocare amovibile Hardware carcasă solidă pentru protejarea suportului de stocare. Mai mult, discurile MO pot fi rescrise în cazul în care apare o eroare, în timp ce supor- tul CD-ROM trebuie înlocuit şi rescris în întregime. Sunt puţin sensibile la perturbații externe având o viteză de citire / scriere supe- rioară CD-ROM-urilor. Timpul de acces este sub 20 ms, iar rata de transfer este de 7 ori mai mare decât a unităţilor CD-ROM (4.3 MB/sec), fiind ideal pentru stocări de imagini şi secvenţe video. Privind mai de aproape Tehnologia magneto-optică combină propri- etăţile optice, termice şi magnetice şi este uti- lizată împreună cu un suport optic ce poate fi rescris. În timpul procesului de scriere a datelor „un laser concentrat încălzeşte local învelișul de aliaj terbiu-fier-cobalt al suportului multi- strat până când se atinge temperatura Curie specifică de aproximativ 200 *C. După atin- gerea acestei temperaturi, stratul magnetic poate fi activat în zonele selectate. Acest lucru se face cu ajutorul unui câmp magnetic extern care schimbă polaritatea magnetică în acele zone tratate termic. Acelaşi laser este uti- lizat, la o putere redusă, pentru a citi datele: de pe disc. Prin folosirea așa numitului efect Kerr, unitatea poate recunoaşte diferitele polarităţi magnetice convertind informaţia în „unu“ sau „zero”. La rescrierea datelor, în faza de ştergere, zonele sunt scrise cu zerouri. În faza următoare, se scriu noile date pe disc. Aceste două faze sunt combinate în unități LIM-DOW (Light Intensity Modulation - Direct OverWrite) reducandu-se astfel dura- ta de scriere a datelor pe suport. Optional, există şi o a treia fază, în care se citesc datele verificându-se corectitudinea scrierii. Unități și discuri MO de 3.5" Discurile MO (MOD) pentru unităţile de citire/scriere de 3.5" sunt puţin mai groase decât discurile floppy, dar ele încap în același loc destinat unităţilor floppy. Există şi unități de 3.5" ultrasubțiri destinate integrării lor în notebook-uri. Discurile MO pot stoca 128, 230, 540 sau 640 MB. Multe unități de pe piață pot citi toate aceste formate putând scrie una sau două dintre aceste densități. Viteza de transfer a datelor este cuprinsă între 2.5-5 MB/sec, iar timpul de acces se situează între 20-40 ms. Unități și discuri MO de 5.25" Discurile MO de 5.25" au existat pretutindeni timp de 8 ani. Ele au apărut prima oară la o den- sitate de 600 MB. După rafinarea tehnologiei, densitatea a crescut la 1.3 GB iar recent la 2.6 GB. De remarcat este că aceste noi unități pot citi şi scrie discuri de acum 8 ani. Unităţile sunt disponibile atâtîn variantă externă cât şi internă. Tonomate MO Pentru liniile de stocare automate cu un acces la cantități imense de date, sunt disponibile tonomatele MO. Acestea conţin discuri şi dispozitive de citire/scriere multiple. Capaci- tatea de stocare a discurilor MO de 5.25" se situează între 15,6 GB (6 discuri) până la 670 GB (256 discuri), iar in cazul discurilor de 3.5" este de 22 GB (35 discuri). Tonomatele MO conţin unităţi multiple de citire/scriere în scopul reducerii timpului de acces la date. Deseori tonomatele sunt conectate la file ser- ver, dar ele pot fi găsite şi la staţiile de lucru client sau de sine stătătoare. Avantajele tehnologiei MO surclasează alte produse prin înalta rată de transfer, accesul rapid la supor- tul de stocare și costuri reduse. Modulația intensității luminoase-rescrierea directă (LIM-DOW) Până nu demult, scrierea datelor pe disc în Nivelul legătură de d Subnivelu if Optice, comuUnIC: de acces la mediu (LAN-uri IEEE 802, punți, noile LAN-uri de mare viteză) le radio și cele ă felul în care rețelele 1 rețelelor de calculatoare, prin satelit) (principiile protocoalelor, HDLC, SLIP și PPP) IUNIE 1997 BYTE România 103 Hardware Dispozitive de stocare amovibile tehnologia MO era mult mai lentă decât citirea datorită celor două faze ale procesului de scriere. Unităţile LIM-DOW ale tehnologiei MO permit scrierea datelor într-o singură fază, fiind în același timp compatibile cu unitățile non LIM-DOW anterioare, acest lucru aproape dublând performanţele la scriere. Tehnologia LS-i20: un noustan- dard de stocare pe dischete Tehnologia LS-120, dezvoltată de Compaq Computer Corporation, Matsushita-Kotobo- ki Industries, 3M si OR Technology, este o nouă tehnologie magnetică de stocare a infor- maţiei, ce constituie o alternativă demnă de luat în seamă la dispozitivele Zip ale companiei Iomega si care, treptat, ar putea înlocui vechea tehnologie a dischetelor convenționale de 3.5". Spre deosebire de dischetele convenţionale, dischetele LS-120 conţin un tipar servo atașat prin fabricaţie. Unităţile LS-120 folosesc laserul pentru a citi aceste tipare și pentru a alinia capul de citire/scriere. Această pozi- tionare de înaltă precizie cu ajutorul sistemu- lui optic permite tehnologiei LS-120 să uti- senzor optic detectează o rază laser și locali- zează pista optică, primind astfel informaţia de poziţionare precisă a capului de citire/scriere. Esenţa sistemului optic o constituie o hologramă bidimensională. O diodă cu laser furnizează hologramei sursa de lumină care, trecând prin ea, formează un tipar de şase spo- turi. Trei dintre aceste spoturi sunt folosite la poziţionarea capului de citire/scriere pe medi- ul LS-120, iar celelalte se folosesc în cazul - dischetelor de 720 KB ori 1.44 MB. Ambele seturi de câte trei spoturi conţin două spoturi cu franje, constituite din şapte puncte indi- viduale de lumină şi unul fara franje. Cand lumina părăseşte holograma, un sistem de lentile focalizează spoturile. Un sistem de oglinzi ramifică lumina în două direcții: una spre suprafața discului LS-120 care se roteşte paralel cu sistemul optic si una spre codifica- torul foto. Pe suprafaţa de stocare, cele şapte franje de lumină sunt proiectate pe şapte piste furnizând informaţii despre acestea. Spo- tul fără franje (sau spotul modulat) măsoară variațiile intensității de lumină din tiparele ser- lizeze 2490 de piste / inch, faţă de 135 de piste /inch în cazul dischetelor convenţionale de 3.5". Combinată cu particule de metal de înaltă densitate şi cu tehnologia de acoperire cu straturi duble, aceasta permite unei singure dischete LS-120 să stocheze 120 MB de date. Pentru un bun contact al capului de citire/scriere cu suportul magnetic, acesta este acoperit cu un strat subțire de polietilenă tera- talată. În plus, unitățile LS-120 pot citi şi scrie dischetele convenționale de 3.5" de dublă sau înaltă densitate, format IBM sau Mac. Când se introduce o dischetă LS-120 în unitate, un 104 BYTE Romania IUNIE 1997 vo atașate suportului magnetic, făcând posi- bilă o ajustare din mers a spoturilor cu franje. Interactiunea dintre spoturi si suportul LS-120 oferă informaţiile necesare scrierii şi citirii cu mare precizie a pistelor. Pistele de date sunt scrise şi citite magne- tic. Dar caracteristicile unităţilor LS-120 per- mit și citirea sau scrierea dischetelor standard de 1.44 MB sau 720 KB, fiind în totalitate suportate de Windows 95 şi Windows NT. Desigur, o dischetă de 1.44 MB nu își poate mări capacitatea atunci când este folosită într-o unitate LS-120, chiar daca viteza de rotaţie este mai mare. Fata de tehnologia dischetelor stan- dard de 1.44 MB, noua tehnologie este de cinci ori mai rapida, iar capacitatea de stocare de 80 de ori mai mare. O comparatie intre cele două standarde este dată în tabelul „LS-120 contra tehnologiei standard“. Această tehnologie măreşte categoric pro- ductivitatea utilizatorilor. Aceştia pot să-și transporte fişierele mari pe o singură dischetă, fără să le arhiveze, lucru adesea util când e vor- ba de fişiere de sunet, animaţie, imagini de fax, mesaje de poștă electronică sau telefon, fişiere descărcate din Internet sau dintr-o rețea locală. De asemenea, dischetele LS-120 pot contribui la salvarea spațiului de pe discul hard, oferind posibilitatea creării copiilor de siguranţă şi restaurării acestora într-un timp scurt. O strânsă competiție Oferind utilizatorilor o veritabilă soluţie de stocare, unităţile de disc LS-120 sunt deja disponibile în multe colțuri ale lumii în calcu- latoarele personale ale firmei Compaq. De asemenea, OR Technology a lansat pe piaţă unitățile de disc LS-120 numite a:drive care, utilizând interfaţa Floppy MAX a companiei Promise Technology, devin bootabile. În 15 martie anul acesta, Mitsubishi Electric Cor- poration a anunțat că în vara acestui an va lansa o nouă linie de unităţi LS-120 pentru calcula- toare personale și notebook-uri. De asemenea, Vobis AG, Fujitsu ICL Computers si Nixdorf Informationssysteme AG si-au anuntat intentia dea integra în propriile linii de fabricaţie a cal- culatoarelor personale noile unităţi LS-120. Bătălia între LS-120 şi dispozitivele Zip se află în stadiu incipient. Ambele au propriile avantaje tehnologice şi comerciale, fiind pre- matură orice speculație în privinţa învingă- torului. Cert este că atât Zip cât şi LS-120 ţin- tesc înlocuirea unităţilor floppy standard de 1.44 MB, chiar dacă scopul iniţial al dispozi- tivelor Zip a fost acela de a înlocui discurile hard. O comparaţie între LS-120 şi dispozi- tivele Zip este dată în tabelul „LS-120 şi lomega Zip“. Alţi competitori potenţiali sunt unitățile EZ230MB ale lui SyQuest şi unităţile de 120 MB ale lui Mitsumi. Dar dispozitivele de sto- care ale lui SyQuest nu suportă discurile flo- ppy de 1.44 MB, iar cele Mitsumi, la ora actuală nu dispun de piața pe care o deţin uni- tățile Zip. Nu-i excludem aici nici pe outsideri: Mitsubishi, de exemplu, a lansat dispozitivul Super-Floppy de 130 MB, e adevărat, cam târ- ziu, dar cu puternice avantaje tehnologice. Mircea Sabău este redactor la revista BYTE România şi poate fi; contactat la adresa e-mail: msabauQagora.ro Sistemele DVD " Discurile video digitale (DVD) constituie primul mediu de distribuţie digitală video. Calitatea superioară a semnalului audio și video, interactivitatea şi controlul distribuirii oferite de acestea vor revoluţiona distribuţia video în SUA, Japonia şi Europa De Mircea Sabău Semnalul video digital a produs schimbări esenţiale La început, semnalul video era înregistrat și transmis sub forma unui semnal electric analogic. Dar, pe câtă vreme transmiţătoarele și receptoarele pot fi construite la un preţ relativ ieftin, procesele de transmisie şi stocare a semnalului analogic sunt extrem de costisi- toare. În plus, calculatoarele digitale de astăzi nu se mândresc cu abilitatea de a procesa semnalele analogice, aşa că informaţia ana- logică nu poate fi uşor sortată, editată sau regăsită. Tranziţia semnalului video din domeniul analogic spre cel digital a produs schimbări radicale. Semnalul video digital poate fi stocat şi distribuit cu costuri mult mai mici decât cel analogic, pe medii accesibi- le aleator, cum sunt discurile magnetice sau optice. O dată stocat pe a- ceste suporturi, semnalul video se transformă într-o informaţie interac- tivă, ce poate fi utilizată în diverse jocuri, cataloage, aplicații cu scop educaţional precum şi în a 30 de ore de muzică la calitatea corespunzătoare unui CD sau orice altceva ce poate fi reprezentat sub forma datelor digitale. Un DVD arată ca un CD: este un platan argintiu, având un diametru de 4.75 inch (120 mm) şi o gaură în centru. Ca şi în cazul CD-ului, datele sunt înregistrate pe o traiectorie spiralată formată din mici cavităţi, discurile fiind apoi citite cu ajutorul unei raze laser. Înalta capacitate a DVD-urilor s-a obţinut prin crearea unor cavităţi mai mici, îndesarea spiralei precum și prin înregistrarea datelor pe patru straturi, câte două pe fiecare faţă a discului. Fig. „Diferențe între discurile CD şi DVD.“ prezintă diferenţa dintre dimensiunile cavităţilor unui CD şi a unui DVD (vezi şi tabelul „Diferențe între formatele CD şi DVD“). Pentru a putea citi aceste discuri sunt necesare surse laser cu o lun- gime de undă mai mică decât în cazul CD-urilor, precum şi mecanis- me de urmărire și focalizare mult mai precise. De fapt, mecanismul de focalizare se bazează pe acea tehnologie care permite înregis- trarea datelor pe două alte activităţi. Chiar şi filmele pot deveni inter- active, permiţând spec- tatorilor să-și selecteze +p tegen unghiul de vizualizare şi multe alte lucruri. Dire De asemenea, semna- ee lul video digital a permis creşterea considerabilă a eficienţei transmisiei a- straturi. Pentru a citi al doilea strat, lectorul focalizează laserul puţin mai în adâncimea discu- lui, exact la nivelul la care datele au fost înregistrate. Există atât discuri cu 2, straturi, cât și cu 4 stra- turi (cele cu 2 feţe), care oferă o capacitate de 17 — >, \e— wt ymapacing cestuia. Aceasta inseam- na ca, retelele de comuni- caţii, începând cu siste- mele telefonice publice, sistemele de televiziune prin cablu coaxial şi până la sistemele de telecomunicaţii prin satelit sunt capabile să transporte de 6-10 ori mai multe canale de programe video față de cât era posibil înainte, oferind beneficiarilor posibilități multiple de selectare. Capacitatea de a transmite semnalul video în rețele tele- fonice publice comutate deschide noi orizonturi videoconferințelor, având un impact serios asupra modalității de lucru la domiciliu. Unul dintre primele produse bazate pe tehnologia video digitală este discul video digital. Aceste discuri sunt de dimensiunile dis- curilor audio CD şi pot stoca de 26 de ori mai multe date (în vari- anta cu două feţe si patru straturi) decât compact discurile audio. Această impresionantă capacitate de stocare, combinată cu tehnolo- gia video digitală, permite stocarea pe un singur disc a patru filme de lungimi medii, cu o calitate audio şi video superioară oricărui format existent azi pe piața de consum. Pe scurt despre DVD Discul video digital este un mediu nou de stocare a datelor digitale, de la 4.7 până la 17 miliarde de octeți, pe un singur disc. Acest volum imens de date (un CD poate stoca 680 milioane de octeți) poate fi utilizat pen- tru stocarea timp de 9 ore a filmelor video şi a sunetului la o calitate de studio, a programelor multimedia cu o înaltă interactivitate, stocarea Diferențe între discurile CD și DVD. GB. Oricum, într-un sin- gur strat DVD încape un film de 135 minute. Ce este un sistem DVD La fel ca toate produsele electronice de acest gen, un sistem DVD este compus dintr-un sistem pentru crearea matriţelor (master), un mediu fizic de distribuţie (discul propriu-zis) şi un dispozitiv de redare (player), fiind indiscutabil cel mai complex produs electronic introdus pe piaţa de consum până acum. Sistemul pentru crearea matriței DVD (master) După ce un film se transferă de pe peliculă pe o casetă video, înain- te de a fi distribuit pe un DVD, el trebuie să treacă printr-o opera- ţie de formatare specială. Acest proces constă din următorii paşi: * Scanarea casetei video pentru identificarea modificărilor de scenă, inserarea codurilor „pan-and-scan“, introducerea informaţiei de titrare şi marcarea secvenţelor a căror vizionare se doreşte să fie autorizată; * Compresia video în formatul MPEG-2 utilizând procesul numit codare cu rata de biţi variabilă; * Compresia pistelor audio în formatul de sunet Dolby AC3, MPEG- 1 sau MPEG-2; * Combinarea semnalelor audio şi video comprimate într-un sin- gur flux de date printr-un proces de multiplexare; IUNIE 1997 BYTE România 105 Periferice Sistem DVD * Simularea redării discului pe sistemul master, prin procesul numit emulare; * Scrierea datelor pentru înregistrare îm- preună cu „imaginea“ DVD. * Crearea unui disc matriţă (master) de sti- clă, folosit pentru copierea în serie a dis- curilor . Cu excepţia ultimului pas, toate aceste procese sunt realizate cu ajutorul sistemu- lui master (vezi figura de mai jos), constru- it în jurul unei staţii de lucru de înaltă per- formanţă. Această staţie de lucru este un calculator sau controler gazdă, folosit ca două sisteme puternice de procesare a sem- nalelor digitale: unul pentru codarea sem- nalului video şi celălalt pentru codarea sem- nalului audio. În stare naturală, datele video digitale sunt extrem de voluminoase așa încât, pen- tru stocarea unui film de dimensiuni medii sunt necesare aproximativ 40 de DVD-uri, fiecare de 4.7 miliarde de octeți. Din feri- cire, semnalul video digital are multe com- ponente redundante, elemente care arată la fel sau aproximativ la fel şi care pot fi iden- tificate şi eliminate. Acest proces se numeşte codificare şi el poate elimina peste 97% din semnalul natural fără să fie afectată sem- nificativ calitatea imaginii. DVD-urile folo- sesc codificarea standard MPEG-2. Pentru a putea oferi o înaltă calitate a ima- ginii în contextul în care filmul se încadrează în 4.7 GB (ceea ce reprezintă capacitatea unui singur strat DVD), se utilizează procesul nu- mit codare cu rata de biţi variabilă. Codifi- carea MPEG comprimă datele video prin eli- minarea redundantelor. Cand o imagine este complexa - de exemplu, o imagine cu arbori infrunziti- nu avem atatea elemente redun- dante ca în cazul unei imagini simple. Figura „Graficul cantităţii de date“ scoate în evidență modul în care codificatorul DVD foloseşte datele, mai numeroase pentru secvenţe com- plexe şi mai puţine în cazul secvenţelor sim- ple. Astfel, pentru reprezentarea semnalului video, se remarcă o variaţie a cantităţii de date, rata medie a datelor fiind de aproximativ 3.7 milioane de biti/sec. Alte tehnici de distribuţie video digitală, 106 BYTE Romania IUNIE 1997 cum este distributia prin satelit, nu pot varia rata de transmsie a datelor video, deci opera- torii pe sistemele de distributie prin satelit, pentru a atinge aceeasi calitate oferita de DVD-uri, trebuie să utilizeze o rată mai înal- ta de transfer, în jurul a 6 milioane de biţi/sec. Codificarea înglobează o întreagă ştiinţă. Codificatoarele MPEG-2 sunt compuse din mai multe microprocesoare video speciale ce lucrează în paralel pentru a găsi și elimi- na componentele redundante ale semnalu- lui video digital. De exemplu, codifica- torul MPEG-2 al firmei C-Cube are 14 astfel de microprocesoare, fiecare realizând 2.5 miliarde de operaţii aritmetice pe secundă. Discul video digital Este fabricat dintr-o folie de aluminiu reflec- torizantă încapsulată într-un material plas- tic transparent. Datele sunt stocate pe folie în serii alcătuite din mici cavități, dispuse pe disc sub forma unei spirale de densitate mare. Cavitatile sunt formate pe folie prin aplicarea lor cu ajutorul discului matrita (master) de sticlă. În cazul unui DVD cu o singură față, partea nefolosită poate prezen- ta conţinutul discului sau alte mesaje. Fabricanţii de discuri estimează că preţul unui disc DVD cu o singură față şi un sin- gur strat va fi comparabil cu cel al unui disc audio CD, ceea ce reprezintă aproximativ 0.80$, incluzând şi împachetarea. Dispozitivul de redare Toate subsistemele prezentate nu ar avea o valoare prea mare dacă acestea nu ar fi com- pletate de un dispozitiv de redare (vezi fig. „Sistemul de redare“). Componentele princi- pale ale unui astfel de dispozitiv sunt urmă- toarele: * Mecanismul de citire a discului: este com- pus dintr-un motor care roteşte discul şi un dispozitiv laser care citeşte informaţia de pe disc. Spre deosebire de dispozitivele de redare audio (care utilizează lumina infraroşie), se foloseşte lumina roşie. Procesorul de semnal digital DVD: este un circuit integrat care convertește impul- surile laser în semnal electric ce poate fi în continuare utilizat de alte părţi ale decodificatorului. Decodificatorul audio/video digital: acest circuit integrat complex reconstituie datele comprimate pe disc, convertindu-le în sem- nale video şi audio la o calitate de studio. Microcontrolerul: acest dispozitiv reali- zează un control asupra întregului dis- pozitiv de redare, convertind informaţii- le date de utilizator de la panoul de comandă sau telecomandă, în comenzi destinate decodificatorului audio/video şi mecanismului de citire. De asemenea, acesta implementează mecanismul de autorizare a vizionării unor secvenţe de film, de distribuţie a codurilor de acces şi de control al decriptării. Cu aproximativ 1 milion de tranzistoare, decodificatorul audio/video este probabil componenta cea mai complexă a unui dis- pozitiv de redare DVD. Aceste dispozitive implementează trei funcţii esenţiale: * separă şi sincronizează datele audio şi vi- deo; * decodifică datele video şi formatul lor pentru afişarea pe un monitor TV; * decodifică datele audio şi formatul lor pen- tru a putea fi amplificate de un sistem audio. În plus, decodificatorul audio/video tre- buie să implementeze afişarea grafică pe ecran, codificarea celor şase canale audio în formatul Dolby ProLogic sau MPEG-1, implementarea unor formate moştenite cum sunt VideoCD 2.0 şi CD-Digital Audio, pre- cum şi altele. Privind în ansamblu Discul video digital trebuie văzut ca un tot vu ee) = ae Sistem DVD Periferice unitar, Sistemul principal formatează sem- nalele video şi audio îmbinându-le într-un singur fişier de date. De asemenea, el codi- fică secvențele de film în scopul vizualizării lor autorizate, gestionează pistele audio în mai multe limbi (8 limbi diferite pe film), formatează textul titrat şi îl asociază secvenţelor video corespunzătoare şi la nevoie criptează semnalul audio şi video. Dispozitivul de redare trebuie să conţină o memorie tampon temporară suficient de mare utilizată în scopul păstrării semnalu- lui audio/video în timp ce mecanismul de redare sare peste cadrele cenzurate. Desigur că sistemul principal trebuie să cunoască dimensiunea memoriei tampon precum și timpul de acces la un anume sector. DVD-urile și calculatoarele personale Astăzi, aproape toate calculatoarele per- sonale se vând cu o unitate CD-ROM. În anul 1986, când s-au propus pentru prima oară unitățile CD-ROM, acestea, cu 680 MB, depășeau în capacitate multe discuri hard existente în acele vremuri. Practic, nu erau atâtea programe pentru a umple un întreg CD-ROM. De atunci însă lucrurile s-au schimbat. Calculatoarele personale au apărut cu discuri hard având capacităţi din ce în ce mai mari, ce pot stoca peste 1 GB de date și programe cu conţinut multime- dia. Astfel discurile CD-ROM au devenit mult prea neîncăpătoare. Ca o consecință a necesităţii de stocare, furnizorii de calculatoare personale au antici- pat viitorul, integrând unităţile DVD-ROM în PC-uri. lar pentru a ridica PC-ul la ade- varata lui valoare, i-au adăugat şi un decodi- ficator video DVD. O schemă bloc de inte- grare aunui dispozitiv de redare DVD-ROM într-un calculator personal este prezentată în fig. „Integrarea DVD-ROM-ului în PC“. - e Rata tipică de transmisie prin satelit Rata instantanee a datelor (Mb/sec) i a Scena complexa Ul | | UL Il ul tf, Rata medie So pentru DVD | ha Scenă simplă o Timpul de rulare a filmului 135 Graficul cantității de date Una din problemele apărute la integrarea DVD-urilor în PC-uri a fost protecţia împotriva copierii neautorizate a discurilor. Dacă decriptarea datelor este realizată de procesorul central al calculatorului, o dată decriptate aceste date ele pot fi stocate sub această formă pe un disc hard de mare capa- citate. Astfel, datele pot fi copiate pe un alt mediu de stocare. Pentru prevenirea copierii neautorizate s-au propus următoarele trei scheme: * Eliminarea funcţiei „Save As“ din apli- cațiile de redare a filmelor. Această schemă este ușor de implementat, dar nu este prea greu de ocolit. * Modificarea sistemului de operare de bază al calculatorului astfel încât să recunoască datele DVD şi să prevină copierea acestora de o altă aplicaţie ce rulează pe PC. Aproape toate marile stu- diouri au fost de acord cu această schemă dar, modificarea sistemelor de operare nu este un lucru banal. Windows 97 şi-a i Decodificator video MPEG-2 PD ria ins Woe Beh >mul- Gj Procesare jy Grafica Demul- tiplexor Tele AIE pol E audio MPEG-1 sau Dolby AC3 econ controler 11:56:55 propus să implementeze această carac- teristică prin anul 1998. * Dispunerea componentelor hardware ale calculatorului astfel încât datele DVD să nu treacă niciodată pe magistrala princi- pală (magistrala PCI), ceea ce previne de- criptarea lor de către CPU şi înregistrarea lor pe un disc hard sau casetă magnetică. Sistemele DVD pe piața românească Anul acesta, la a șasea ediţie CERF '97 des- făşurată în perioada 13-17 mai la Bucureşti, în cadrul Complexului Romaero Băneasa, firma MGT TRADE (tel. 401-312.03.11)a expus in standul propriu o unitate DVD- ROM (modelul GD-1000) a firmei Hitachi (tel. 03 3502-2111; http://www.hitachi „com) împreună cu o cartelă de decodificare DVD - Cine Master, a firmei Quadrant Inter- national Inc. (tel. 610 251-9999; http: //www.qi.com). Fiind interesați de această nouă tehnologie, MGT TRADE ne-a pus la dispoziţie, pentru testare, aceste dispozi- tive, un disc video digital (furnizat de firma Verbatim, tel. +44 0 1784 439781; http: _ //www.verbatimcorp.com) continand cate- va exemple de filme, împreună cu drivere- le soft ale firmei Hitachi. Cu noua unitate DVD-ROM, firma Hitachi își pune în valoare propria tehnolo- gie. Modelul GD-1000 poate citi toate tipu- rile de suporturi DVD (de la 4.7 GB până la 17 GB) cât şi discurile convenţionale CD- ROM şi CD audio. Produsul firmei Hitachi oferă o bună rată de transfer și un timp de acces de 190 ms în cazul DVD-urilor (cu o rată de 1,380 KB/sec) şi 150 ms în cazul dis- curilor CD-ROM (cu o rată de 1,200 KB /sec), modul 4 PIO suportând o rată de trans- fer în rafală de 16.6 MB/sec. Amintim aici şi alte caracteristici: capacitate / faţă de 8.5 GB, IUNIE 1997 BYTE România 107 Periferice | Sistem DVD Sheba DVD-ROM (siglă SCSI îi Accelerator | LELE Disc ET a] Caracteristici ale cartelei CineMaster lesiri video | S-Vide AA RES 0, RGB, video compus fess Tai Decodificare video -DVD/MPEG-2/MPEG-1 ! ue intrare de la DVD sic volum, filtre pentru fre Sta, App ata "Control audio COMPETITIA DEALERILOR Vu rugam sa ne contactaţi, eter CT Inkjet Printers. | Laserjet Printers. «Scanners. 108 BYTE Romania IUNIE 1997 interfata EIDE (ATAPI), compatibilitate cu CD-ROM/RW, MIBE („mean time bet- ween failures“) de 50000 ore, ieşirea datelor audio digitale direct pe magistrala IDE şi montare în poziţie verticală sau orizontală. Cartela de decodificare CineMaster a firmei Quadrant International Inc. se bazează pe tehnologia PCI Bus Mastering și tehnica de procesare Videolnlay. Până acum, afişarea pe ecran a imaginilor video animate era implementată fie prin metoda de afișare analogică, fie prin meto- da de conectare directă la cartela grafică. Videolnlay este o tehnică nouă ce ar putea fi adoptată rapid de marii producători de cartele decodificatoare DVD. Această tehnică de procesare se regăseşte în implementarea cartelei CineMaster și utilizează formatul YUV al semnalului video digital (formatul YUV este un model de reprezentare a sem- nalelor video, în care culorile sunt specificate în concordanţă cu cantitatea de lumină-com- ponenta Y, gradaţia culorii-componenta Uşi gradul de saturație al culorii-componenta V). Acesta este scalat și convertit (dacă este nece- sar) prin hardware în formatul RGB specific calculatoarelor. Folosind tehnica avansată de acces direct la memorie (DMA) în combinaţie cu caracteristica „mastering“ a arhitecturii magistralei PCI (existența unui controler de magistrală care permite comunicația între dis- pozitive, fără ca fluxul de date să treacă prin unitatea centrală de prelucrare), semnalul ajunge direct la cartela grafică a calculatoru- lui, ocolind procesorul gazdă, dându-i astfel posibilitatea de a executa între timp alte activități. Câteva caracteristici ale cartelei Cine Master se pot vedea în tabelul alăturat. Discul DVD pentru teste al firmei Ver- batim, oferit de firma MGT TRADE, respectă standardul industrial de inter- schimb UDF (Universal Disc Format), per- miţând utilizatorilor accesul de pe platforme multiple: DOS, Windows, Windows NT, OS/2, Mac OS si Unix. Pentru testare, am folosit un sistem Penti- um-90, cu magistrală „mastering“ PCI pe 32 de biți, echipat cu 32 MB RAM, cartelă video Matrox Millenium 4MB şi cartelă de sunet, sub sistemul de operare Windows 95. Insta- larea hard şi soft nu a durat prea mult timp, în final, eforturile fiindu-ne răsplătite prin calitatea deosebită a imaginii şi a sunetului. Informaţii suplimentare despre unitățile și discurile DVD, precum și despre cartela Cine- Master, le puteţi obține de la firma MGT TRADE (tel. 401-312.03.11). Mircea Sabău este redactor la BYTE România si poate fi contactat la adresa e-mail: msabauQagora.ro ILLUSTRAȚIA: MARK JARMAN © 1997 Echilibrati incarcarea folosind Transaction Server Nu-l puteți vedea și nu memorează date sau calculează rezultate. Dar puteți trăi fără? Poate nu. De Barry Nance upă o zi lungă de lucru și o cină rapidă, aveţi în sfârşit Ocazia Să vă aşezaţi şi să vă citiți scrisorile. Factura pen- tru asigurarea mașinii a sosit azi și pare umflată. Fiind seara devreme, agentul dumneavoastră nu este disponi- bil pentru a face o ofertă din partea altei companii de asigurări. Nu vreţi să aşteptaţi ziua de mâine pentru că s-ar putea să uitaţi. Poate vă ajută Internet-ul. Vizitând sit-ul Web al'com- paniei CHI (Card and Home Isurance), selectați butonul de oferte de asigurări pentru maşini şi introduceţi câteva informaţii despre mașina pro- prie şi despre dumneavoastră. In scurt timp veţi vedea că pu- teți într-adevăr face economie. Selectaţi butonul Yes, urmaţi instrucţiunile de pe ecran privind adresa pentru cec şi apoi trimiteţi o notă prin fax agentului spunând că v-aţi schimbat firma de asigurare. Nu aţi fost singurul vizitator la situl CHI în acel moment. De fapt şi alți 1000 de vizita- tori au solicitat în acelaşi timp capacitatea disponibilă la cele 20 de servere Web de la CHI și cele 10 servere de baze de date, în căutarea unei modalităţi de economisire a banilor. Toţi aţi avut timpul de răspuns scurt deoarece CHI a utilizat un monitor TP (transaction-pro- cessing), mai precis Transac- tion Server de la Microsoft, atunci când a proiectat apli- catia de oferte de asigurări bazată pe Web. Transaction Server este un software care nu vă ajută să introduceţi date, nici nu memorează date sau calculează rezultate. Şi totuși ar fi foarte dificil să se imple- menteze o aplicaţie client /server solicitată, mare şi complexă fără a folosi un asemenea produs. Middleware, categoria de software care include şi Transaction Server, asigură integritatea tranzacţiei, distribuirea echilibrată a solicitărilor din partea aplicaţiei la mai multe servere şi impune accesul adecvat şi cu securitate la nivelul de aplicaţie şi cel al tranzacţiei. Pentru a analiza complet Transaction Server am dezvoltat o aplicaţie ipotetică de oferte de asigurare pentru maşini şi am testat aplicaţia într-un mediu intranet. Aplicaţia are toate componentele necesare pentru utilizare cu un monitor TP: arhitectură în trei tre- imi, necesitatea de sincronizare a actualizărilor bazei de date, un nivel de prezentare client suplu şi potenţialul pentru volum mare de accese. În general, experienţa m-a învăţat că aplicaţiile distribuite pe servere multiple necesită în mod absolut middleware, fără de care dezvoltarea de aplicaţii mari este îngrozitoare. Am mai descoperit şi ceea ce face din Transaction Server un pachet meritoriu şi am dat și peste câteva dintre neajunsuri. De exemplu, înainte de a putea utiliza Transaction Ser- ver, trebuie ca să reprezentaţi logica de activitate a aplicaţiei ca o componentă ActiveX. O dată ce comutaţi şi învăţaţi ActiveX totuşi, declararea tranzacţiilor în cadrul Trans- action Server și apoi execuția, lăsându-l să administreze aces- te tranzacții, este fără dureri. Necesitând NT Server 4.0 şi numai 32MB de RAM, Transaction Server se inte- grează frumos la organizaţii care deja s-au hotărât să uti- lizeze produsele Microsoft. În mediile cu platforme mixte, ca cele care utilizează un admi- nistrator de bază de date Ora- cle, trebuie să se facă mai mul- te schimbări sau trebuie aşteptat până ce Microsoft face ca Transaction Server să conlucreze cu mai multe programe de administrare, limbaje și platforme de baze de date. De ce middleware? Middleware vă ajută să construiți aplicaţii de firmă pentru volume mari de date, care se pot executa pe mai multe servere de aplicații şi pot actualiza servere multiple de baze de date. Mii de clienţi ar putea utiliza simultan asemenea aplicaţii, prin intermediul unei IUNIE 1997 BYTE România 109 Aplicaţii reţea Echilibraţi încărcarea folosind Transaction Server baterii de servere Web. Analiştii de logica afacerii și programatorii nu au nici timpul și nici experiența să creeze arhitectura bazată pe reţea şi orientată pe tranzacții necesară dacă aceste aplicaţii se utilizează zilnic. Ei au suficient de lucru cu automatizarea pro- cedurilor de derulare a afacerilor și regulile acestora. Middleware şi în special monitoarele TP oferă programatorilor soluţia, legăturile şi serviciile din aplicaţii, care permit unei apli- caţii distribuite să deservească un număr mare de clienţi. O aplicaţie tripartită, (cu separarea prezentării, logicii pentru activi- tate și gestiunea memorării datelor), este un candidat de vârf pentru modul de control şi coordonare oferit de middleware. Prin modul în care administrează inter- acţiunea între cele trei părţi, middleware echilibrează încărcarea serverelor, impune securitate la nivel de tranzacţie, stabilește dinamic ruta pentru mesaje şi asigură integritatea tranzacţiilor efectuate în mai multe baze de date. Deoarece vă configurați middleware cu informaţii despre care serverele de baze de date sunt copii echiva- lente una pentru alta, acesta poate urmări activitatea de la servere şi trimite cererile de tranzacţii la serverele mai puţin ocupate. Dacă un server de baze de date se defectează, middleware face un șir de așteptare pentru cererile SQL şi le transmite când acel ser- ver devine din nou operaţional în reţea. Alternativ, middleware poate redi- recționa mesajul la un server diferit de bază de date (pe care l-aţi desemnat) care este o copie replicată a serverului defect. Fără să piardă ritmul, sistemul continuă să prelu- creze tranzacții care nu mai au nevoie de acces la serverul defectat. Unele produse middleware pot chiar ruta HTML și alt trafic Web către servere mai puţin ocupate, reducând timpul de răspuns. Domeniul Categoriile de middleware includ în plus față de monitoare TP, medii DCE/RPC, sis- tem de mesaje, unelte de acces la baze de date şi abordări OO (orientate obiect). Un moni- tor TP pune operaţiile din aplicaţie defi- nite de utilizator (tranzacţiile) între declara- tii SQL BEGIN TRANSACTION şi END TRANSACTION. Prin utilizarea serviciilor de monitor TP, aplicatiile nu trebuie sa se asigure in mod deosebit pentru integri- tatea tranzacţiilor. Pe lingă Transaction Server de la Microsoft, produsele monitor TP includ Tuxedo de la BEA, Transaction Serrver de la IBM (inainte CiCS for OS/2, CICS for NT si CICS for AIX), Enterprise Server de la Kiva si VisiBroker de la Visi- genic. BEA oferă pentru programatorii Java ser- 110 BYTE România IUNIE 1997 Configuraţi tranzacţiile cu Transaction Server în Transaction Server Explorer P. ADVENTURE | Tric: Transaction Server lucrează bine cu tehnologia Active Server Page de la Microsoft vicii de tranzacţii prin produsul Jolt, o colecţie de biblioteci de clase şi funcţii care completează produsul middleware Tuxe- do. Jolt substituie și HTTP cu propriul Jolt Transaction Protocol, care oferă pro- gramelor Java bazate pe Jolt facilități supli- mentare față de cele de la HTTP, orientat mai mult pentru prezentări de documente. VisiBroker de la Visigenic este un ORB (object request broker) CORBA 2.0. El foloseşte protocolul IIOP pentru comuni- care între procese din nodurile rețelei şi oferă un generator de cod IDL la Java. Pro- dusul de la Kiva este conceput special pen- tru Web, în timp ce produsele middleware dela IBM conectează mai multe calculatoare și aplicaţii, în moduri mai diverse decât ori- care dintre celelalte produse de pe piaţă. Microsoft Transaction Server, ca multe alte monitoare TP „are un API propriu. În timp ce alți furnizori doresc să imple- menteze noile APl-uri X Open, Microsoft doreşte să rămână la propriul model de com- ponente ActiveX și convenţii de aple sim- Echilibraţi încărcarea folosind Transaction Server Aplicaţii reţea ple. Transaction Server adaugă doar două interfețe API noi, GetObjectContext() $i SafeRef(). Calea de mijloc Aplicația mea ipotetică de asigurare pentru maşini este o componentă server J++ ActiveX. Ea culege date de la beneficiarul potenţial printr-o serie de pagini Web, caută şi actualizează o serie de tabele în bazele de date și calculează un preţ pentru asigurare. Remarcaţi că primele nu sunt cele reale și pentru simplitate nu am mai programat o funcţie de comunicare automată cu depar- tamentele pentru evidenţă mașini din diferitele state pentru verificarea trecutului şoferului. O înregistrare Active Server Page VBScript în codul HTML al paginii Web de culegere de date apelează un program ]+ + pe care l-am definit ca „tranzacţie“ folosind Tranzaction Server Explorer care lucrează în mod grafic. Cele trei tabele de bază de date pe care le-am prevăzut conţin date fic- tive de prime de asigurare pentru fiecare din cele 50 de state, factori de pondere pentru tipul și modelul mașinii asigurate și infor- maţii despre şofer (beneficiar). Am replicat tabelele de bază de date pe toate serverele într-unul din teste. Într-altul, am distribuit tabelele în mod diferit la servere, forțând Transaction Server să decidă care actualizare s-a finalizat cu succes și care nu, în timp ce am făcut modificări privind disponibilitatea serverelor. În laborator, am configurat un LAN din 25 de calculatoare desktop conectate prin Ethernet la 10Mbps. Am utilizat 15 clienți Windows 95 şi 10 servere NT 4.0 pentru a testa Transaction Server. Serverele aveau rol de servere Web (folosind IIS (Internet Information Server 3.0)) şi servere de baze da date (folosind SQL Server 6.5). Nu era solicitare maximă, dar testul oferea o idee despre ce poate face Transaction Server. Cum funcționează Mediul pentru Transaction Server constă din procese de bază( programe client ca na- vigatoare Netscape Navigator şi Microsoft Internet Explorer (MSIE)), componente de aplicații (implementări ale logicii activi- tății firmei, care trebuie implementate ca şi componente ActiveX), Transaction Server Executive (care administrează tranzacţiile şi oferă servicii pentru componentele de aplicaţii), distribuitori de resurse (care dis- tribuie și controlează resursele partajate, cum sunt conexiunile la o bază de date) și un administrator de resurse (chiar administra- torul bazei de date). Prin suportul pentru ODBC, Transaction Server trebuie să poată conlucra cu orice administrator de resurse Microsoft Transaction Server Explorer urmărește controalele ActiveX și oferă statistici utile despre încărcarea cu tranzacții existentă care oferă posibilitate de conectare ODBC şi microsoft are în plan să adauge suport XA (Extended Architecture) la o versiune ulte- rioară pentru Transaction Server. Acest suport va fi oferit sub forma unui nivel de mapare XA-la-ODBC care expune funcţii- le și procedurile ODBC printr-o interfață XA. Ca funcţionalitate, Transaction Server lucrează ca o casă de cliring la reţele solici- tate, complexe. El administrează resursele de nivel scăzut ale SO (de ex. procese şi fire) făcând posibilă astfel execuţia concurentă a clienţilor care accesează aplicaţiile server. Transaction Server sincronizează accesul la baze de date multiple micșorând efectul traficului de mesaje busy SQL prin redi- recționarea tranzacţiilor la servere de apli- caţii şi servere de baze de date. Transaction Server asigură suport (și necesita) ActiveX, are o interfață simplă de programare pentru legarea la aplicaţia proprie i ofera o instantiere just-in-time (pe moment) pentru componentele obiecte. Instantiere just-in-time se refera la întârzi- erea de catre Transaction Server a scoaterii metodelor unui obiect din memorie pentru scurt timp, pentru cazul în care o tranzacție ce urmează ar utiliza același obiect. Transaction Server administrează un set de conexiuni ODBC din care se pot servi clienţii și poate fi depozitar pentru variabile de date partajate care pot fi accesate de către procese multiple ce se execută concurent. Acest depozitar permite ca programele să partajeze variabile globale între ele, ca şi cum ar fi un singur proces. Componentele de aplicații administrare de Transaction Ser- ver sunt transparente privind locaţia lor, deci se potaflavirtual oriunde în reţea. Apli- catia nu trebuie să urmărească pe care ser- ver, ce unitate disc sau în care structură de directori se află ele. Transaction Server maschează aceste detalii murdare pentru programatorul logică a activităţii firmei. Transaction Server Explorer, o unealtă de administrare care oferă senzaţia de Explorer Windows 95 orientat fişier și cata- log este unealta utilizată de programatori pentru declararea pachetelor, inserarea de componente în fiecare pachet şi atribuirea atributelor pentru fiecare pachet şi compo- nentă. Prin interfața utilizator de la Trans- action Server Explorer, programatorii pot urmări ușor nivelele de activitate, adminis- tra tranzacţii, configura suportul pentru tranzacții, stabili securitate şi crea pachete de tranzacții. Transaction Server controlează securi- tatea atât la nivel de proces cât şi la cel de componente. Selectând simplu din butonul stâng un obiect și apoi selectând Properties în meniul ce apare pentru obiect, puteți atribui securitate la nivel procesşi valida ve- rificarea de autorizare la acces la interfață ( când introduceţi o componentă în pa- chet)utilizând interfaţa ierarhică de selectare de la Transaction Server Explorer. TP este doar o parte a modelului de pro- gramare Transaction Server. Pachetele care IUNIE 1997 BYTE România 111 Aplicaţii reţea Echilibraţi încărcarea folosind Transaction Server nu au ca obiectiv TP pot şi ele să benefi- cieze de modelul DCOM (Distributed Com- ponent Object Model) oferit pentru pachet şi de sistemul de securitate la nivel proces. Transaction Server administrează instanţe de obiecte și durata vieţii pentru obiecte. Cum a mers? Din testele mele am constatat că Transac- tion Server distribuie echilibrat sarcinile de rezolvat pentru aplicaţii (adică tranzacţii) şi reacționează adecvat la eliminarea subită a unor servere. Înglobarea de Transaction Ser- ver în programul ]+ + a fost foarte simplă. Prin rezerva de fire (pool of threads) pe care o administrează Transaction Server tratează administrarea proceselor și firelor şi oferă izolare intre acestea. Spre deosebire de administrarea clasică de fire din aplicaţie (în care programatorul scrie cu mâna codul de creare, alocare şi terminare pentru fire), Transaction Server realizează prin rezerva de fire automată posibilitatea ignorării de către componentele aplicaţiei a firelor şi programatorii nu trebuie să includă admi- nistrarea firelor în programele lor pentru logica de activitate a firmei. Dar nu puteţi amesteca modelele de lucru cu fire în acelaşi pachet. Dacă o compo- nentă din pachet este cu un singur fir, toate trebuie să fie la fel. Componente cu mode- le diferite de fire nu pot face parte din aceeaşi tranzacţie din cadrul aceluiași proces de pe serverul de aplicaţie. Am descoperit această restricţie atunci când am încercat să amestec componente Visual Basic si Visual C+ + în același pachet. A trebuit să declar compo- nentele Visual C++ ca avănd un singur fir (sau se pot pune în pachet separat, ceea ce este uşor). Imagine unică Distribuirea încărcării cu tranzacţii și asigu- rarea integrităţii tranzacţiei sunt două din- tre problemele majore cu care se confruntă proiectanţii de aplicaţii atunci când doresc să dezvolte aplicaţiile pentru utilizare inten- sivă. Transaction Server de la Microsoft abordează exact aceste probleme şi face acest lucru într-un mod uşor de configurat, administrat și prin selectări simple cu maus. Aveam sentimente ambivalente legate de cerința din partea Transaction Server ca logica de activitate a firmei să fie imple- mentată cu componente ActiveX. Pe de o parte, arhitectura Microsoft Transaction Server şi modelul OLE Automation se îmbină în mod natural. Pe de altă parte, cer- ința ActiveX poate să însemne o adoptare mai lentă pentru Transaction Server în timp ce programatorii de aplicaţii se vor lupta cu traducerea vechii implementări pentru logica afacerii în formă ActiveX. 112 BYTE Romania IUNIE 1997 Din fericire suportul limbajelor pentru ActiveX din partea furnizorilor de compi- latoare pare asigurat in momentul aparitiei acestui articol, el exista sau este la orizont. Produsele proprii Microsoft pentru limba- je (C++, Visual Basic si J+ +) pot fi folosite desigur pentru a crea componente ActiveX şi mMicrosoft include chiar configuratoare În special în ceea ce priveşte orientarea pe obiecte și componente, Microsoft crede că a trecut în fruntea pieţei de monitoare TP cu Transaction Server. BEA, IBM, Ora- cle şi alţi furnizori de middleware nu sunt de acord. În ceea ce mă priveşte, cred că Microsoft a făcut un pas important pentru a oferi suport aplicaţiilor verticale pentru Puteţi folosi Microsoft Transaction Server Explorer pentru a determina ușor metodele și proprietăţile componentelor (Wizzards) pentru a ajuta la început. Alţi furnizori, ca Borland (Delphi, C++ Buil- der), Powersoft (Powerbuilder, Opti- ma+ +) şi atât Microfocus, cat $i Fujitsu (COBOL) lucreaza acum la configuratoare similare şi îşi verifică produsele compilator ca să lucreze cu Transactions Server. Viitorul pentru Transaction Server ne va oferi mai mult decât interfața XA pen- tru acces la baze de date. Microsoft doreşte să includă Transactions Server în NI Server 5.0 şi firma spune că va schimba arhitectura IIS pentru a fi orientată pe tranzacţii. De exemplu, veţi putea cu timpul să marcați o pagină Web care utilizează tehnologia Active Server Page câ fiind o tranzacţie și face ca IIS să administreze automat accesul la baza de date care rezultă din pagină în mod automat. NICA LRAR întreaga întreprindere şi cu care se poate derula întreaga activitate a firmei, un pas într-un domeniu în care Microsoft nu are prea multă experienţă. Pe măsură ce dobândeşte experienţă în automatizarea proceselor de afaceri din întreprindere, Microsoft va lansa alte pro- duse, crede şi speră că firmele mari vor include aceste produse în cadrul efortului lor de prelucrare a datelor. Totuşi, mă îndo- iesc că Microsoft va avea beneficii din pro- ducere de Transaction Server pentru plat- forme diferite de NT. NOTA EDITORULUI: Puteţi descărca codul pentru test de pe situl BYTE (http://www .byte.com) Barry Nance este editor consultant BYTE si autorul cartii: Introduction to Networking, 4th Edition (Que, 1997), Using OS/2 Warp (Que, 1994) si Client/Server LAN Programming (Que, 1994). Il puteti contacta la: barrynQbix „com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] Rețeaua ca supercomputer Programarea aplicațiilor de mare performanță pe sisteme distribuite. De Dan Grigoraș nterconectarea rețelelor de calculatoare și, în special, rea- lizarea Internetului pun în evidență avantajele extrem de importante ale comunicaţiei, partajării de informaţii și de programe în rețea. Dar numai atât se poate obţine de la o colecţie, practic nelimitată, de calculatoare extrem de diverse? Evident, răspunsul este nu! Cu eforturi suplimentare, de concepţie și proiectare, este posibil ca un număr mai mare de calculatoare să fie folosit la exe- cuţia unei aplicații complexe, de mare performanţă. Execuţia unui pro- gram, folosind mai multe sisteme de calcul simultan, poate conduce, dar numai prin respectarea unor principii specifice calculului paralel și distribuit, la creșterea performanţelor [1]. Acestea sunt reducerea tim- pului de execuţie, creșterea calităţii rezultatelor, un grad mai ridicat de toleranță la defecte etc. (vezi caseta „Concepte“). Pe de altă parte, utilizarea mai multor calculatoare la execuţia aceleiași mic sau mai mare de paralelism, adică sunt formate din activităţi de cal- cul care se pot executa simultan. Orice programator sesizează aceste ele- mente, dar este forțat de modelul secvențial să ignore evoluţia normală a procesului de calcul, ceea ce influențează negativ durata execuţiei. Deja, prin calculul concurent, s-a reușit abandonarea „patului lui Pro- cust“ al programării secvențiale. Dacă însă fiecare activitate de calcul de- vine un proces concurent și nu paralel, cu alte cuvinte execuţia sa este pe un calculator mono-procesor, trebuie să se ţină cont de consumul su- plimentar de resurse, aferent gestiunii sale de către sistemul de operare. În al doilea rând, există aplicaţii care solicită resurse de calcul din ce în ce mai puternice, imposibil de asigurat cu un singur calculator. Aceste aplicaţii, cunoscute acum cu apelativul de aplicaţii de mare per- formanţă (de exemplu, modelarea și simularea unor structuri molecu- lare, a unor fenomene fizice, ipicliereaca imaginilor, GIS) se execută aplicaţii înseamnă para- lelism. Cu alte cuvinte, în mod curent pe supercal- culatoare, sistemele paralele ne putem propune să folosim 2, 3, 4,.... n cal- culatoare conectate în reţea pentru a forma o mașină paralelă virtuală. O astfel de mașină, con- figurată software, ar corespunde modelului de paralelism cu trans- fer de mesaje sau cu o altă definiție, cu mem- orie distribuită. Totuşi, trebuie să ţinem cont că un sistem de calcul para- lel cu memorie dis- tribuită este omogen (toate nodurile de calcul sunt identice din punct de vedere al resurselor hard și soft) și folosesc reţele de interconectare cu topologii venules Concepte „Se poate face o diferenţiere între sistemele paralele si cele distribuite, mai ales dacă avem în vedere că sistemele paralele cu memorie distribuită ar stabili legătura între cele două clase? Distincția este determinată atât de caracteristicile arhitecturale, cât şi de modalităţile diferite de proiectare a aplicaţiilor. Din punct de vedere arhitectural, sistemul paralel este omogen, implementând la diverse nivele (HW, kernel, compilatoare etc.) mecanisme specifice calculului paralel. Probabil, modelul sistemelor cu memorie comună, sau a celor dedicate (SIMD, sistolice) este cel caracteristic. Dar şi sistemele cu memorie distribuită (reţele de transputere) sunt proiectate pentru maximizarea performanţelor unor aplicaţii paralele. În acest ultim caz, topologia oo poate fi aleasă astfel încât să cores- pundă topologiei aplicaţiei. Un sistem distribuit (rețea de calculatoare, la care se conectează și sisteme Graal) este o colecție de noduri de calcul puternice ce funcționează de regulă individual, dar care partajează resurse comune (fișiere, memorie, dar și procesoare). PVM (Parallel Virtual Machine) este un exemplu de nivel de abstractizare prin care, pe un sistem distribuit, se construiește un sistem paralel cu memorie distribuită. Calcul de mare performanță (HPC - High Performance Computing) este o noțiune generică, folosită din ce în ce mai mult pentru a îngloba atât paralelismul, cât și conceptul de calcul distribuit. În fapt este o înlocuire a termenului de „supercalculator“ cu cel de sis- tem de mare performanță. Astfel se menajează susceptibilitatile programatorilor care nu ar fi puși în situația abandonării manierii clasice de progjamale, subliniindu-se î în același timp oferta de performanță maximă. „ Atât calculul one cat si cel distribuit își au u rădăcinile în conceptul de concurentă cele mai rapide, dar și extrem de scumpe. Un sistem dis- tribuit, cum este o rețea uni- versitară, poate constitui O alternativă foarte atractivă din punct de vedere al rapor- tului pret/performanta la un supercalculator. În plus, mai are si avantajul ca realizeaza o creştere naturală a perfor- manţelor prin înlocuirea sta- țiilor cu modele mai noi, sau a mediului de interconectare cu unul mai rapid. Această adaptare rapidă la evoluţiile tehnologice nu se poate reali- za la un sistem paralel. Apli- cația proiectată pentru un sistem distribuit este și porta- bilă şi scalabilă, în timp ce aplicaţia paralelă depinde de modelul de calcul al sistemu- (plasă, stea, inel, hipercub etc.). La rândul lui, sistemul distribuit care poate constitui o mașină paralelă virtuală poate fi omogen, dar de cele mai multe ori este eterogen, iar rețeaua de interconectare nu are o struc- tură regulată, decât în situații particulare. Dincolo de secvențial De ce am dori însă să creştem gradul de complexitate al implementării şi gestiunii aplicației, părăsind modelul de programare secvențial, von Neumann? Există mai multe motive serioase, care capătă tot mai multă greutate odată cu evoluţiile tehnologiilor informatice şi de comunicaţie. În primul rând, marea majoritate a aplicaţiilor posedă un grad mai lui ţintă și are, deci, un grad scăzut de portabilitate. În fine, s-a constatat că sistemele distribuite instalate în marea majori- tate a organizaţiilor, academice, industriale sau comerciale, nu sunt uti- lizate decât un interval de timp extrem de redus. Chiar atunci când sunt operaţionale, procentul de utilizare a principalelor resurse (numărul de cicluri UC şi numărul de pagini de memorie liberă) este mult sub 100%. Prin valorificarea acestor resurse disponibile se poate reduce timpul de execuţie şi creşte productivitatea sistemului, dacă aplicaţiile sunt proiectate pentru execuţie în rețea. Toate argumentele prezentate, la care se pot adăuga încă multe altele, pledează pentru utilizarea sistemelor distribuite omogene sau eterogene, IUNIE 1997 BYTE România 113 Progamare distribuită Reţeaua ca supercomputer ca mașini paralele virtuale. Există mai mulţi ter- meni consacraţi care exprimă această idee, ca „networks of workstations“- rețele de staţii de lucru, sau „clusters ofworkstations“ - „cior- chini“ de staţii de lucru. Ceea ce trebuie sub- liniat este că maşina paralelă virtuală se cree- ază software, prin elemente ale sistemului de operare și/sau biblioteci de programe specifice. Programarea unei aplicaţii pe o maşină pa- ralelă virtuală presupune, pe de o parte, pro- iectarea aplicaţiei astfel încât să se extragă ma- ximum de paralelism, iar pe de alta, asigurarea 114 BYTE România mecanismelor de creare a sistemului de calcul ţintă - maşină paralelă virtuală, creată cu ele- mentele reţelei (rețelelor) de calculatoare. Realizarea sistemului multi-calculator se poate face alegând, fie un pachet software de tipul Cluster Management Software (CMS), care este proiectat pentru a administra aplicaţiile lansate pe un sistem distribuit, fie un pachet de tipul Cluster Computing Environment (CCE), care reprezintă un mediu de execuţie. Un pachet CMS se plasează peste sistemele de operare existente, ceea ce înseamnă că nu produce nici o modificare nucleului sistemu- lui de operare. O funcţionalitate superioară se obţine, însă, prin înlocuirea nucleului existent cu unul nou, care include serviciile necesare mediului de programare dorit. Această soluţie este adoptată în cazul CCE. Modelul de execuție CMS O aplicaţie CMS foloseşte două componen- te, un client rezident pe staţia de lucru a utiliza- torului și un planificator central, care gestio- nează resursele disponibile ale clusterului, prin Extragerea și planificarea paralelismului aplicațiilor Gradul de paralelism al unei aplicaţii variază pe parcursul execuţiei sale. Uneori, este posibil ca paralelismul aplicaţiei să nu corespundă celui al mașinii. În exemplul din figură se prezin- tă un graf de execuţie ce consumă 3 cicluri: în primul se realizează 4 citiri din memorie (Load), apoi se execută 2 operaţii aritmetice, la fel ca în ciclul 3. Deci, paralelismul variază de la 4 la 2,cuomedie 8/3= 2,67 instr/ciclu. Daca pro- cesorul sistemului poate executa simultan o ci- tire cuo operaţie de calcul, paralelismul asigu- rat de mașină este 8/7 = 1,14 instr/ciclu. Cu alte cuvinte, sistemul de calcul nu poate satis- face paralelismul aplicaţiei. Același program poate fi executat pe un sis- tem cu 2 procesoare. Fiecare procesor poate executa numai o instrucțiune la un moment dat (fig 1 si 2). Valoarea granularitatii si planificarea executiei (Scheduling). Odata extras para- lelismul potential al unei aplicatii, se pune pro- blema dimensiunii proceselor (alegerea unei granularităţi optime), astfel încât timpul de exe- cutie sa fie minim. Evident, luarea acestor decizii se face in contextul unei aplicatii date și al unui sistem de calcul dat. . Pentru secvenţa de program care urmează se pot trasa mai multe grafuri de execuţie (con- 3. Un graf de executie paralelizat cu granularitate fina (a), respectiv mare (b). Ld ) Ciclul 4 Ciclul 5 Ciclul 6 Ciclul 7 1. Executarea unui program (graful din stânga) pe un procesor ce poate executa simultan o operaţie cu memoria și una aritmetică internă (dreapta). IUNIE 1997 pores manor td) Ciclul i Ciclul 2 - Ciclul 3 }: Cielul 47 Ciclul 5 Ce ( ) Cielut 6 e jnstrucțiuni introduse pentru IPC ÎL nuceeonne oc pm ea mie Pe m ia teza mn ma sa Î 2. Execuţia programului cu 2 procesoare. Reţeaua ca supercomputer Progamare distribuită urmărirea cozilor de aşteptare configurate și a parametrilor de încărcare a staţiilor. Pentru a se executa o aplicaţie pe cluster, clientul va trimite planificatorului un fişier ASCII care conţine o descriere a resurselor necesare, sub forma unor cuvinte cheie (numele aplicaţiei, timpul maxim de execuţie, platformele dorite etc.). ~ Pe fiecare statie a clusterului exista un demon care comunică la intervale regulate de timp starea de încărcare a staţiilor planifica- torului. Acesta trebuie să echilibreze încărcarea form [2]). Primul este cu granularitatea cea mai fină. Fiecare nod este etichetat cu o pereche de valori, un identificator și valoarea granulari- tății, exprimată în număr de instrucţiuni (fig 3). Begin 1.a:=1 10.j:=exf 2.b:=2 11.k=dxf 3.c:=3 12.1 :=jxk 4.d:=4 13.m=4xl 5.e=5 14.n=3xm 6.f:=6 15.0=nxi 7.9g=axb 16.p:=oxh 8 h:=cxd 17.4=pxq 9.i:=dxe End Nodurile 1-6 sunt referinţe la memorie (Ld) - 7 cicluri, celelalte fiind de calcul aritmetic (CPU) -2 cicluri. Arcele indică variabilele trans- mise și durata operaţiei respective. Nodul A s-a obținut prin combinarea nodu- rilor 1-6 și 11. Granularitatea sa, 8, este suma granularităţii nodurilor componente. Desigur, toate componentele de granularita- te fină care au fost grupate într-un nod de gra- nularitate mare se vor executa pe același proce- sor. Astfel, durata comunicaţiilor între granulele fine poate fi neglijată. Alegerea unei dimensiuni optime pentru un proces - granulă are în vedere obținerea unei planificări de timp minim (fig 4). Se observă că, pentru același număr de pro- cesoare instalat în sistem, planificarea cu gra- nularitate fină conduce la un timp de execuţie mai mare, datorită numeroaselor operaţii de comunicaţie între procesoare. Pentru a reduce timpul de inactivitate, ca și pe cel de comunicaţie, se mai poate folosi o soluţie, multiplicarea unor procese-noduri pe mai multe procesoare. Putem identifica următoarele etape în pro- cesul de paralelizare și planificare: * construirea grafului de execuţie cu granulari- tatea cea mai fină; * planificarea proceselor obținute; * gruparea granulelor fine; * planificarea proceselor obținute. Vom considera un alt exemplu, ce cores- punde produsului a două matrice, C=AxB, după care se dorește sumarea elementelor lui C,c11+c12+c21+c22. Graful de execuţie este prezentat în figura alăturată. Operația de adunare se execută în t1, cea de înmulţire în t2 (1011), iar cea de comunicaţie (com) în t3 (25t1) (fig 5). Se poate analiza execuţia acestui graf pe un sistem cu 1, 4, sau 8 procesoare. tuturor stațiilor din clusterul pe care îl ges- tionează. Astfel, atunci când se lansează în exe- cutie o aplicaţie nouă, el trebuie nu numai să sâtisfacă cererea de resurse a acesteia, dar si să menţină o încărcare echilibrată între stații. Planificatorul central foloseşte mai multe cozi de așteptare, fiecare pentru o clasă diferi- tă de aplicaţii. De exemplu, aplicaţiile paralele au nevoie de un cluster omogen, de aceea vor fi introduse într-o coadă de așteptare anumită. Sau, o altă coadă de așteptare va fi creată pen- tru un server foarte puternic. Tot planificatorul central are și sarcina garantării că aplicaţiile s-au încheiat corect. Această funcție o realizează prin monitorizarea stării aplicaţiei până la încheierea execuţiei. Dacă o aplicaţie se termină anormal, din motive de sistem, va fi replanificată. Formarea unui cluster depinde de disponi- bilitatea resurselor de calcul, dar şi de „propri- etarul“ lor. O staţie poate fi „proprietatea“ unei persoane, aunui grup, a unui departament, sau a unei organizații. Numai un proprietar care solicită resurse puternice pentru aplicația sa va 4. Două planificări, una de granularitate fină și una de granularitate mare. dle - inactiv, zona albastră - operaţii de comunicaţie. Com === com ---- 5. Un graf de execuţie, reprezentat cu granularitate fină (A-P) și mare (U-V). IUNIE 1997 BYTE România 115 Progamare distribuită Reţeaua ca supercomputer avea posibilitatea să utilizeze un cluster. Caracteristici ale unui CMS Primele proiecte de utilizare a clusterelor de calculatoare au fost iniţiate în cadrul unor uni- versități americane. Conform unei cercetări efectuate de NHSE, sunt propuse utilizatorilor potenţiali mai mult de 20 produse CMS. Un pachet CMS poate avea o origine academică şi atunci va avea un caracter experimental pro- nunțat, sau comercială, ceea ce înseamnă sta- bilitate, robusteţe și suport tehnic. Elementele cele mai importante care diferențiază pache- tele CMS sunt: 1.posibilitatea funcţionării pe un cluster omogen sau eterogen; 2.tipurile de platforme hardware şi soft- ware; : 3.tipurile aplicaţiilor distribuite care pot fi executate - batch, interactive, paralele ( este PVM 3.3.x sau MPI acceptat?); 4.ce fel de cozi de așteptare se pot crea - mul- tiple, configurabile etc.; 5.modul de realizare a planificării şi a echili- brării încărcării; 6.cum se execută monitorizarea aplicațiilor şi replanificarea lor; 7.care este impactul asupra „proprietaru- lui“ staţiei şi a proceselor locale, atunci când staţia este inclusă în cluster; 8.posibilitatea de a suspenda și relua exe- cutia aplicaţiei, pentru a minimiza impactul asupra proceselor locale; 9.resursele clusterului sunt partajate sau folosite exclusiv de o aplicaţie; 10. se furnizează utilizatorului si adminis- tratorului statistici ale execuţiei aplicației? 11. se poate modifica dinamic configura- tia clusterului, prin adăugarea sau eliminarea unor staţii ? 12. sunt incluse funcţii de toleranță la defecte, cum ar fi verificarea disponibilității resurselor necesare, înainte de lansarea în exe- 116 BYTE România IUNIE 1997 cuţie, sau posibilitatea reluării unui proces când staţia pe care se executa s-a defectat? 13. funcţiile de securitate asigurate, de cele mai multe ori echivalente celor asigurate de UNIX. Produse CMS Caracteristicile enumerate diferențiază pachetele software disponibile si pot constitui criterii importante de alegere. Vom trece în revistă, în continuare, câteva produse CMS semnificative. Codine, produs de firma Genias GmbH din Germania, este un pachet CMS pentru rețele. eterogene, în care pot fi incluse sisteme de cal- cul paralel. Codine oferă posibilitatea echili- brării statice şi dinamice a încărcării, salvează periodic starea aplicaţiei și acceptă aplicaţii batch, interactive si paralele. Load Balancer comercializat de Unison Software din Statele Unite urmăreşte sa opti- mizeze utilizarea resurselor de calcul, prin dis- tribuirea calculelor staţiilor UNIX disponibile în sistem. Disponibilitatea este calculată pe baza capacităţii şi stării de încărcare curentă a fiecărui calculator, a resurselor solicitate de aplicaţiile lansate în execuţie, ca şi a restricții- lor definite de utilizator sau aplicaţii. LoadLeveler, produs de I.B.M., este un planificator de aplicaţii care distribuie activi- tatile de calcul clusterelor formate din staţii de lucru și/sau noduri ale unor sisteme multi-pro- cesor. LL hotărăște când și cum se execută o aplicaţie secvenţială, funcţie de preferințele definite de utilizator și administratorul de sis- tem. Utilizatorii comunică cu LL folosind câte- va comenzi simple, sau prin intermediul unui GUI. Aplicațiile sunt livrate LL printr-un fişier de comenzi, asemănător unui fişier script UNIX. Aplicațiile sunt păstrate în coadă până ce LL poate aloca resursele necesare exe- cuţiei lor. Când se planifică o aplicaţie, nece- sarul său de resurse (memorie, spațiu disc, sistem de operare, programe de aplicaţii) este comparat cu resursele disponibile. Dacă solici- tarea poate fi satisfăcută, managerul central LL lansează imediat în execuţie aplicaţia. Load Sharing Facility a fost proiectat de că- tre firma Platform Computing din Canada, pen- tru a realiza um mediu de partajare a calculelor între stații UNIX eterogene. LSF gestionează aplicaţia (batch, interactivă sau paralelă) prin asigurarea unei imagini unice şi transparente asupra tuturor resurselor hardware și software din sistem. O caracteristică importantă a aces- tui produs este transparența execuţiei la dis- tanta. Cand se execută la distanță, mediul este păstrat (ID utilizator, umask, variabilele de mediu, directorul de lucru, semnale etc.). Prospero este realizat la Universitatea South California. Caracteristica sa principală este ori- entarea spre sisteme distribuite de mari dimen- siuni, cu o răspândire geografică mare. Pentru ase executa rapid aplicaţiile paralele, sistemul permite de-planificarea aplicaţiilor secven- ţiale, ceea ce conduce la scăderea încărcării staţiilor respective. PRM (Prospero Resource Manager) selectează procesoarele pe care se vor executa aplicațiile, asigură comunicațiile între procesele componente si gestionează intrările și ieşirile cu terminalul și fişierele utilizatorului (proprietarul aplicaţiei). Și acum... Proiectul NOW, realizat în Universitatea Ber- keley, urmărește să crească performanţele de calcul ale clusterelor de mașini prin utilizarea unor rețele cu comutare, de mare performanţă. Elementul cheie al sistemului este rețeaua Myrinet, de interconectare a calculatoarelor. Reducerea semnificativă a timpului consumat de comunicații permite sistemului NOW expe- rimental să execute cu performanţe competi- tive atât aplicaţii paralele, secvențiale, cât şi interactive sau servicii web scalabile. Obiectivele pe care şi le-au propus pro- iectanţii sunt realizarea în următorii ani a unui sistem cu 100 procesoare, care să realizeze în același timp: 1. Un raport cost/performante pentru apli- catii paralele, mai bun dect cel al unui sistem masiv paralel. Folosind produse comerciale si nu specializate, ca in cazul calculatoarelor paralele, sistemul NOW are un cost scăzut. În același timp, orice creştere de performanţe a staţiilor de lucru conduce la creșterea în ansam- blu, a performanțelor sistemului. Pentru ca operaţiile de comunicaţie să nu reprezinte o strangulare, este necesar ca și rețeaua de inter- conectare să devină din ce în ce mai rapidă. Astfel, între timpii consumaţi pentru calcule şi comunicaţii se poate păstra un raport constant. 2. Performanţe mai bune pentru aplicațiile secvențiale, decât cele realizate de o staţie indi- viduală. Utilizatorii aplicaţiilor secvențiale vor fi încurajați, în acest mod, să folosească și ei acest sistem. Dacă acest proiect se va încheia cu succes, se va stabili o limită superioară nouă pentru sis- temele de mare performanţă. Ambiţia pro- iectanţilor este de a concura sistemele de cal- cul paralel, care au marele dezavantaj al unei portabilități reduse a aplicaţiilor. De asemenea, impactul psihologic asupra programatorilor va fi mare, ținând cont că aceştia părăsesc cu mare greutate modelul clasic de programare. Platformele utilizate curent de colectivul NOW sunt 100 stații SUN Ultrasparc, 40 staţii Sparc, cu Solaris, 35 PC-uri cu Windows NT, multe staţii HP si intre 500 şi 1000 discuri. Rezultatele cele mai semnificative obținute in acest an sunt decriptarea unei chei pe 40 biţi, în 3,5 ore, la 28 ianuarie 1997, cea mai rapidă sortare disc-la-disc a 1 milion de înregistrări de cate 100 baiti, in 2,41 sec, obținută pe 1 aprilie 1997 si realizarea a 10,137 GFLOPS pentru biblioteca LINPACK cu 100 proce- soare Ultrasparc, la 30 aprilie. Toate cele trei experimente au stabilit noi valori de perfor- manta. Modele de programare Este interesant de remarcat c4 noul model de programare a aplicatiilor, transferand practic modelul de calcul paralel cu memorie dis- Reteaua ca supercomputer tribuită pe un sistem distribuit, este investigat atât în mediul academic, cât și în cel comercial. Cele mai importante firme, ca SUN şi IBM, au deja produse comerciale, care sunt distribuite simultan cu servere multi-procesor (SMP) sca- labile. Putem observa co-existenta a trei modele de programare în sistemele distribuite: 1.modelul clasic client/server, folosit de rețelele locale actuale, în care fiecare staţie este un PC; 2.modelul „network centric“, care folosește tot modelul client/server, dar serverul este un calculator foarte puternic (multi-procesor), iar staţiile sunt extrem de simple (Java station, Oracle station, IBM station); 3.modelul calculului paralel cu memorie distribuită (MP-RAM), în care resursele de cal- cul disponibile în rețea sunt folosite optim pen- tru reducerea timpului de execuţie a fiecărei aplicații şi creşterea numărului de aplicaţii ter- minate în unitatea de timp. În timp ce primul model este cel mai răspân- dit în momentul de față, cel de-al doilea este promovat puternic, datorită avantajelor sale comerciale. Nu putem să nu remarcăm însă slăbiciunile sale: dependența de un furnizor unic de aplicaţii (serverul multi-procesor), dependența de rețeaua de comunicaţie și frus- Progamare distribuită trarea programatorului avansat care depinde de depozitul central de software. Din aceste motive, dar şi datorită posibilităților mari de evoluţie ulterioară, inclinăm să credem că al treilea model este mult mai interesant și atrac- tiv, atât pentru mediile academice, cât și cele industriale şi comerciale. Al doilea model va avea un succes mare la marele public, care va. avea acasă, alături de TV şi video, o staţie Java sau IBM (dacă preţul va fi de 500 U.S.D., sau mai puțin). BI Bibliografie [1] C.Jesshope, R.Hockney: Calculatoare para- lele, Editura Tehnică 1991 [2] K.Hwang: Advanced computer architec- ture, McGraw-Hill Inc. 1993 [3] H. El-Rewini, Th. Lewis, H. Ali: Task sched- uling in parallel and distributed systems, PTR Prentice Hall, 1994 http://nhse.cs.rice.edu http://www.genias.de http://www.sun.com Domnul dr. Dan Grigoraş este associate pro- fessor la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ din laşi. Poate fi contactat la grigdQtuiasi.ro. 5 (01) 220.33.95 Ştefan Furtună 169, Bucureşti E-Mail: sales(a genesys.ro < Prin robusteţe, viteză, uşurinţă în administrare şi utilizare, număr de funcţionalităţi şi respectarea standardelor de interoperabilitate, OnNet32 (pentru Windows95 şi NT) şi OnNet16 (pentru Windows 3.x) sunt liderele produselor de conectivitate TCP/IP. Internet Gateway for Netware/Windows NT oferă acces bazat pe IP în reţele Novell/NT către Internet, Intranet. smart.secure.open.connections Because the only connections that matter are YOURS. GENESYS „Distribuitor autorizat PIP SOPTWARE FOCUS on YOUR WORK, NOT on YOUR NETWORK! Arhitectura de aplicatii VIRTUAL IP Network dezvoltata de FTP Software reprezinta un cadru deschis, inteligent si sigur pentru utilizarea retelelor de tip Internet, Intranet, Extranet şi oferă utilizatorului independenţă, uşurinţă şi siguranţă în utilizare şi administrare. Sunati pentru a afla mai multe detalii despre modul în care puteţi beneficia de aceste soluţii pentru a dezvolta activitatea dumneavoastră! Vizitati-ne pe Web: http://www.genesys.ro 4 IUNIE 1997 BYTE România 117 3Com proiectează cipuri Ethernet pentru NetPC-uri orporaţia 3Com planifică o o îmbunătăţire a performanţelor NetPC-urilor prin proiectarea unui cip de interfață cu rețeaua Fast Ethernet, dedicat în special clienţilor cu posibilități restrânse. Cipul 3C917, care este integrat direct în placa de bază a Net- PC-ului, include suport pentru viteze de 10/100 Mbps, Wake-On-LAN, încărcare a sistemului de la distanţă și tehnologia Vir- tual Connected LAN. El se conformeaza specificațiilor DMI2.0 (Desktop Manage- ment Interface) care permite administra- torilor să monitorizeze starea conexiunilor clienţilor. Economia de energie și manage- mentul reprezintă principalele caracteris- tici care fac din acest cip o atracție pentru NetPC-uri. 3C917 include o capacitate proprietară 3Com de procesare paralelă, care-i permite o prelucrare a pachetelor în timp ce altele sunt recepționate. Softul Dynamic Acces inclus în cip utilizează tehnologia Fast IP pentru a optimiza trafi- cul de pachete pentru o mai bună perfor- manţă. Alte caracteristici includ suport pen- tru SNMP, pentru administrare RMON2 a reţelei și specificaţiile Advanced Configu- ration and Power Interface ale Microsoft Corp. 3C917 este disponibil în prezent în eşantioane experimentale la producătorii de NetPC-uri. Preţul nu a fost încă specifi- cat. Dell Computer Corp. şi-a exprimat suportul pentru 3C917 şi va utiliza cipul într-un NetPC pe care-l va lansa în New York la PC Expo în această lună. Suite USB SystemSoft Corp. a anunţat la Comdex în Atlanta două noi suite soft ca şi aplicaţii pentru Universal Serial Bus. Compania din Natick, Mass., a adăugat aplicaţiile pentru scanner si UPS (uninterruptible power sup- ply) pentru a-i determina pe producători să instaleze porturile USB pe propriile peri- ferice. Cele două suite noi se alătură softu- lui USB pentru imprimantă şi monitor de la SystemSoft. MGE Inc. va folosi un soft de la System- Soft pentru un UPS bazat pe USB, însă nu s-a prezentat nici un preţ sau o dată la care produsul va fi lansat. Până în prezent pro- ducătorii de hardware s-au mişcat încet în ceea ce priveşte adoptarea USB, care promite o arhitectură de bus comună pen- tru utilizarea unor periferice multiple. Însă unele dintre bariere încep să cadă. Microsoft Corp., a reuşit în sfârșit să con- struiască un suport USB în Windows 95 cu Service Release 2.1 care abia acum începe să ajungă la utilizatorii finali prin inter- mediul constructorilor de PC-uri. Oricum mai rămân și alte probleme cum ar fi includ- erea costurilor perifericelor bazate pe USB şi a suportului din partea producăto- rilor de sisteme PC. Cablu de la Lucent Lucent Technologies produce primul cablu egalizat, îmbunătățind capacitatea și flexi- bilitatea în reţelele de mare travaliu. Acest cablu din fibră optică numit True Wave Balanced Cable reprezintă o noutate în materie fiind un cablu care-şi compensează singur dispersiile sau interferenţele sem- nalelor ce pot să apară la transmisia impul- surilor optice pe distanțe mari. Cablul a fost proiectat pentru rețele de comunicaţie prin fibră optică, care în mod normal necesită echipamente suplimentare de compensare pentru a furniza un semnal fără erori. Cablul patentat de Lucent conține două tipuri de fibre True Wave împachetate în- tr-o structură AccuRibbon. Aceasta cree- ază funcţia de „auto-compensare“ a disper- siei care reduce interferența semnalelor de-a lungul unei rute şi în acelaşi timp oferă un domeniu de operare mai larg. Astfel, noul cablu poate ajuta producătorii să dezvolte soluţii de reţea eficiente ca si cost, în timp ce este crescută capacitatea de rețea. Parteneriat româno-german Siemens Nixdorf Informationssysteme AG, unul dintre cei „cin- ci mari“ ai distribuţiei europene de PC-uri, intră pe piaţa românească printr-o reţea de parteneri locali. Un moment impor- tant in acest sens l-a constituit semnarea acordului de distribuţie pentru PC-uri SNI cu Flamingo Computers. Siemens Nixdorf este în acest moment numărul unu în Ger- mania la vânzările de PC-uri, devansând Vobis şi Compaq pe această piaţă. În același timp, SNI îşi distribuie produsele în 24 țări europene prin reprezentanțe Siemens Nixdorf locale. În ultimul an s-a remarcat un interes crescând al acestui mare producător pentru potenţialul Europei de est, prin semnarea de parteneriate cu companii locale puternice şi implicate în distribuţia de brand- name. Cu ocazia semnării acordului cu Flamingo Computers, d-l Rok Habjan, partner manager pentru România din partea SNI, a declarat: „Siemens este un nume care s-a impus deja de mult timp şi în Europa de est, în special prin tehnologie industrială şi medi- cală. Este momentul să aducem acum și tehnica de calcul în atenţia utilizatorilor români. Suntem convinşi că Flamingo Computers, ocompanie foarte bine cotată pe piața locală ne va reprezenta bine interesele“. Din partea Flamingo Computers, d-l Marius Ghenea, director executiv a menţionat că sunt deja semnale pozitive de la potențiali beneficiari români care cunosc calitatea germană a pro- duselor SNI, şi că prin asigurarea unei asistenţe tehnice și a unui suport logistic de către Flamingo Computers la înălțimea valorii produselor Siemens Nixdorf, rezultatele nu se vor lăsa așteptate. Pentru început gama de produse oferite pieţei va cuprinde PC-uri de tip desktop si mobile, urmând ca aceasta să se îmbogăţească o dată cu evoluţia pieţei. 118 BYTE România IUNIE 1997 Reţele Ce-i nou Worldgate Centre cu sprijin ICL ICL a oferit ajutor la realizarea Worldgate Centre unde valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la peste 8 mil. Lire sterline. Deschiderea oficială a avut loc în iunie 1997 la numai 18 luni după ce o alianță din sectorul privat a obținut o finanțare pen- tru dezvoltare regională de 4.66 milioane lire sterline din partea Uniunii Europene. Centrul este unul din cele mai avansate par- curi tehnologice din Europa şi a fost reali- zat cu scopul revitalizării economiei locale şi transformarea localităţii Stoke-on-Trent dintr-un oraș industrial cu fabrici vechi într-un oraş reprezentativ pentru tehnolo- gia de vârf. Worldgate Centre dispune de aproape 2000m2 lângă Trentham Lakes într-o zonă de $0ha, lângă principala şosea de acces în localitate. Centrul va oferi o mulțime de servicii care necesită tehnologii moderne, servicii destinate întreprinderilor mici şi mijlocii, instituţiilor de învățământ, agenţilor publici şi publicului larg. Obiec- tivul este de a forma la populaţia locală deprinderi necesare pentru secolul 21. Serviciile oferite includ accesul la Web, Ateliere de lucru pentru formarea noilor deprinderi (Cyberskills), servicii de ar- hivare automata gi salvări de fişiere de la distanță, pentru întreprinderi, cursuri mul- timedia şi consultanță pentru realizarea de CD-uri care prezintă firmele, produsele și serviciile acestora şi realizarea de pagini Web 3D. Worldgate Center dispune de primul server PIM (parallel interactive multime- dia) disponibil comercial în Marea Bri- tanie. Serverul face posibilă oferirea de ser- vicii video la cerere, comerț electronic şi servicii bancare, servicii care vor fi oferite pentru firme, şcoli si persoane private o dată cu finalizarea rețelei de bandă largă a localităţii. Serverul PIM de la ICL are capacitatea de a memora mii de ore de pro- grame video şi de a deservi simultan un mare număr de utilizatori. Poate fi conec- tat şi la alte sisteme ca cele bancare şi de comerț electronic și desigur la Web. Cen- trul dispune de cele mai avansate produse pentru realizarea de videoconferințe și se pot face prezentări pentru peste 80 de per- soane și conferința poate fi urmărită de la distanță din patru locaţii care pot fi conec- tate. Un rol important îl au centrele de pregatire dela Worldgate, unde se pot tine cursuri, conferințe și prezentări. Serviciile sunt astfel concepute ca populaţia și firmele locale să poată beneficia de acces ieftin la tehnologii de vârf și să poată dobândi cunoştinţele necesare utilizării acestor tehnologii. Administrarea centrului este făcută de un SRL particular local, Worldgate Limi- ted, care are ca acționari principali Con- siliul municipal Stoke-on-Trent, Consiliul pentru perfecţionare şi întreprinderi Staffordshire, Universitatea Staffordshire, Camera de Comerţ din Staffordshire, Compania pentru învățământ deschis, sis- teme și servicii informatice din Stafford- shire și ICL. ICL a investit peste un milion de lire sterline în Worldgate Center prin reduceri de preţuri la echipamente şi asis- tență tehnică. ICL Crede că centrul va con- stitui un model pentru alte centre din alte regiuni care vor să beneficieze de noua soci- etate informatizată care se formează acum. Keith Todd, ICL chief executive, a afirmat cu ocazia unei videoconferințe realizate din Finlanda: „ Disponibilitatea noastră de a investi în proiecte ca Worldgate Center demonstrează sprijinul continuu pentru administraţia locală“ . Domnul Brian Smith, chief executive la Consiliul municipal Stoke-on-Trent a afir- mat: „Centrul are ca scop pregătirea a peste 2500 de oameni şi să ajute peste 5000 de întreprinderi mici și mijlocii să obțină avantaje competitive prin utilizarea noilor tehnologii. Având forță de muncă înalt cal- ificată, sperăm să atragem peste 30 mil- ioane de lire sterline în investiţii directe și dacă lucrurile merg bine, în 2010 vom avea 6000 de noi locuri de muncă“ ICL este o companie europeană de vârf în tehnologia informatică, prezentă în peste 60 de țări între care se află şi Româ- nia. ICL oferă sisteme integrare şi servicii pentru beneficiari și poate oferi ajutor şi în finanțarea proiectelor realizate. Pentru alte informaţii puteți apela la Corina Ciupagea, ICL-România, tel: 01-250.6117, fax: 01- 250.5818 sau la distribuitorii din princi- palele localităţi din ţară. Pe Web: http://www.icl.com. CNVM-beneficiar al unui sistem avansat de gestiune a docu- mentelor Comisia Naţională a Valorilor Mobil- iare (CNVM) a făcut un pas important în era electronică prin instalarea sis- temelor de gestiune a documentelor, CNVM Legistarâ şi CNVM ConTrackâ. CNVM Legistarâ și CNVM ConTrackâ sunt primele pachete de soft de acest tip instalate până acum în Europa. Ca alte organizaţii guvernamentale din Romania, CNVM se confruntă cu numeroase probleme și cu un flux con- siderabil de documente. În prealabil, CNVM împreună cu con- sultantii USAID de la Financial Markets International, Inc. (FMI) creaser4 prem- iza procesării computerizate a acestor documente instalând o reţea locală Nov- ell. FMIa recomandat folosirea sistemele de gestiune a documentelor, performante dar uşor de utilizat, numite "Legistarâ” şi "ConTracka" care sunt folosite în marile agenţii guvernamentale din Statele Unite ale Americii pentru ţinerea evidenţei și procesarea documentelor și actelor nor- mative. Parteneriatul dintre CNVM şi FMI a condus la crearea unei versiuni bilingve (engleză/română) pentru fiecare din cele două pachete de soft (localizare). Acum personalul CNVM poate local- iza în orice moment documentele din sis- tem. În plus, sistemul Legistar permite CNVM-ului să răspundă mai repede și mai eficient comunității financiare şi pub- licului. Informații suplimentare puteți obtine de la FMI, la numerele de telefon: 222 78 24/ 222 82 65 - Laura Pricop. IUNIE 1997 BYTE România 119 Ce-i nou | Viruși Certificare NCSA | Firma Norman Data Defense Systems B.V. (cunoscută până acum ca ESaSS-Thunder- | BYTE) anunţă prin intermediul reprezentanţei sale din România, CS-Software SRL | că începând cu data de 6 iunie 1997, Norman ThunderBYTE Virus Control (cunos- a fost certificat NCSA, detectând în totalitate viruşii periculoși din baza de viruși NCSA. | După cum remarca și d-l Robin Bijland, preşedintele companiei Norman Data Defense | Systems B.V., „acest certificat este un rezultat logic al rescrierii totale a pachetului de | programe TBAV. Noi rutine de scanare au fost adăugate produselor Norman Thun- | derBYTE Virus Control (fost TBAV) care vor dota clienţii noștri cu metode mai sig- | ure si mai performante în lupta contra viruşilor, atât pentru rețele de orice tip cât şi | | pentru calculatoare individuale“. | Pentru a primi certificarea NCSA, un produs este obligat să treacă următoarele teste, rulând în modul de operare implicit fără a folosi alte facilități de monitorizare: | 1. Să detecteze 100% din toți acei viruși definiţi ca periculoși. | 2. Să detecteze minim 90% din baza de viruși NCSA, realizată din peste 10.000 viruşi | dint intreaga lume. | Ultima versiune de evaluare (shareware) a pachetului de programe Norman Thunder- | BYTE Virus Control pentru DOS/Win 3.xx/Win 95, precum gi ultimele noutati legate | de virusi si TBAV pot fi luate gratuit de la Norman ThunderBYTE Romania BBS, telefon (01) 686.36.90 (non-stop), BBS creat si intretinut de firma CS-SOFTWARE. | Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la firma | CS-SOFTWARE din Bucuresti tel 629.30.77, tel/fax: 629.54.27. cut până acum ca TBAV) versiunea 8.01 pentru DOS, WIN 3.xx, WIN 95 şi WINNT | Degetul si protectia datelor Key Tronic., un producator de tastaturi și de echipamente de intrare a început să-și distribuie propria linie de scanere de iden- tificare a amprentei printr-un acord exclu- siv cu Tech Data. Dezvoltat în colaborare cu The National Registry Inc., produsul va transforma calculatoarele personale com- patibile Windows în staţii de lucru cu iden- tificare biometrică a persoanelor. Scane- rele sunt integrate în tastatură sau sunt oferite ca unităţi de sine stătătoare. O ca- meră de înaltă rezoluţie miniaturală plasată în unitatea de recunoaștere scanează amprenta utilizatorului. După obținerea for- matului digital, imaginea este transferată PC-ului pentru procesare. Noua tehnolo- gie va ajuta la rezolvarea problemelor legate de metodele de identificare clasice folosite pentru autentificarea utilizatorilor dintr-o rețea. Preţul combinației tastatură-software este de mai puțin de 500$, iar produsul poate fi utilizat într-o mulțime de domenii, inclusiv în bănci sau spitale. Targ International S Tehnica de calcul, Soft Telecomunicatii - aetna sabe — eae stă ele mia Centrul Internatio 16 - 20 septe ediţia : ORGANIZATOR: Reprezentant oțici Tel: (40-1) S 330,.45.49; 330,4¢ 120 BYTE Romania IUNIE 1997 Comunicaţii | Ce-i nou Rețeaua intră-n Primării Sau invers? N-are a face. Important este că din inițiativa Federaţiei Municipiilor din România (FMR), în organizarea Centrului de Consultanţă pentru Administrația Publică (CCAP), în zilele de 22 și 23 mai a.c. a fost organizat în Timișoara un seminar cu tema: E-mail și Internet — tehnici de instalare și utilizare. Administrare. La manifestare au fost invitaţi să-și trimită reprezentanți primăriile din diverse orașe, situate cu precădere în Banat și Ardeal, dar nu numai. Seminarul a fost adresat personalului de specialitate din cadrul compartimentelor de informatică ale primăriilor, fiind o com- ponentă a proiectului Sistemul informatic integrat al municipiilor din România, ce se desfășoară între Fundaţia Soros și CCAP. personalul Computer Club Timișoara, la sediul căruia a avut loc de fapt manifestarea, în vederea însușirii primelor noţiuni legate de Internet. Cum au reacţionat cursanți, și dacă sau nu acest seminar va avea un rezultat palpabil, rămâne de văzut prin evoluția numărului de situri publice întreținute de primăriile participante. Oricum, intenţia organizatorilor rămâne lăudabilă. Așadar, netăţeni, fiți atenţi! Primăriile intră pe Reţeal!... invers? Contact: Otilia lancu, CCAP FMR, București, B, str. Academiei, nr. 3-5, et. 1, sect. 3; tel. (01) 311.34.91; fax: (01) 312.24.76; e-mail: fmr@fmr.sfos.ro. Sau Timp de doua zile cei 20 de participanti au fost asistati de catre Achizitie 3Com Cu un pret de 8,5 miliarde $, 3Coma cumparat U.S.Robotics. Aceasta tranzac- tie incheiata in 12 iunie, anul curent, va transforma compania 3Com intr-un mamut al industriei de retele de calculatoare. Conform acordului incheiat, actionarii de la U.S.Robotics vor primi 1,75 actiuni 3Com pentru fiecare actiune U.S. Ro- botics. Din 1990, de-a lungul unei serii de achiziţii și creșteri interne, 3Com și-a cres- cut veniturile anuale de la 420 milioane $ la 5,5 miliarde $. În urma acestei noi achizi- ţii, compania va angaja aproximativ 13.500 angajaţi în 45 de ţări. Fuziunea dintre 3Com și U.S.Robotics reprezintă un semn al consolidării dintre companiile de reţele de calculatoare, care în mod consecvent trebuie să ofere un sor- timent bogat de produse. Astfel, fuziunea dintre Ascend și Cascade este așteptată pentru sfârșitul acestei luni, Cisco fiind în continuare în căutarea de parteneri pentru a-și întări poziţia pe piaţă. „Prin adăugarea poziţiei fruntașe din domeniul reţelelor de calculatoare cu acces de la distanţă și al modemurilor a U.S.Robotics, a poziţiei fruntașe 3Com din domeniul cartelelor de interfață cu rețeaua și a sistemelor de întreprindere, vom crea compania cu cele mai mari posibilităţi în furnizarea de sisteme de rețea integrate“, a afirmat Casey Cowell, președinte și direc- tor executiv al U.S.Robotics. După fuzionare, compania va fi condusă de Eric Benhamou (președinte și director executiv al 3Com) iar Cowell va deveni vice-președinte al consiliului de directori. | Modemul RAD ASMi-50 | Noul modem de la RAD Data Communi- cations permite firmelor de comunicatii să deservească clienţii aflaţi la 18,5 Km şi conectaţi prin linii cu două fire, la rate de transfer de la 256 la 768 kbps. ASMi-50 foloseşte tehnologia RADSL (Rate Adaptive Digital Subscriber Line) pentru a maximiza rata de transfer pe liniile de slabă calitate şi diferite tipuri de cablu, obținând domenii semnificativ mai mari fata de modemurile HDSL stan- dard. Astfel, pentru un cablu din două fire 19 AWG, ASMi-50 atinge la 256 kbps un domeniu de pana la 18,5 km in timp ce pentru 768 kbps, domeniul scade la 12,5 km. Modemul suportă de aseme- nea cabluri 22, 24 şi 26 AWG. | ASMi-50 oferă funcţia de detectare automată a ratei, ceea ce înseamnă că în aplicaţiile de capăt de linie, atât locaţiile centrale cât și unitățile de la distanță sunt sincronizate automat la rata de transfer a tronsonului. Aceasta facilitează config- urarea sistemului şi permite purtăto- rilor să ajusteze imediat rata de transfer, fără a fi necesară intervenţia utilizatoru- lui. Administrarea este asigurată printr-un afişaj frontal, unitatea centrală con- trolând unitatea de la distanță prin ace- leaşi fire folosite pentru transmisie, nefiind nevoie de nici o interfață. Modemul este disponibil ca şi cartelă pentru hub-ul ASM-MN-214 pentru până la 14 modemuri de distanţă scurtă. În următoarele luni, RAD va lansa o ver- siune cartelă pentru LRS-12, un rack de modemuri administrate SNMP. Această versiune va suporta de asemenea opțiu- ni pentru rate de transfer suplimentare. IUNIE 1997 BYTE România 121 Ce-i nou | Softwares 3Com în strategia TranscendWare 3Com a lansat tehnologii inovatoare care ofera corporatiilor un control sporit asupra comportamentului şi în general asupra cos- tului pe care-l implică administrarea de reţele de date şi multi- media. Inovaţiile anunţate reprezintă pasul următor în strategia software TranscendWare a lucrului în reţea. Această strategie lansată în martie anul curent reprezintă primul set cuprinzător de module soft integrate pentru echipamente de rețea. Ea per- mite întreprinderilor să specifice comportamentul propriilor rețele în conformitate cu cerinţele comerciale (sau politica firmei) iar apoi să împuternicească rețelele să se adapteze în mod automat. Noul soft Transcend Ware bazat pe echipamentul de rețea 3Com oferă modalități mai bune pentru a asigura securitatea şi buna performanţă în reţelele LAN precum şi de-a lungul rețelelor tele- fonice publice pentru acces de la distanţă în rețele LAN de fir- mă. Suplimentar, 3Com a anunţat că este prima care oferă suport pentru un nou standard industrial - Inverse Multiplexing for ATM sau IMA - semnând în acest sens un acord cu MCI pentru a oferi pe baza acestei soluţii, servicii eficiente din punctul de vedere al costului. 3Com a anunţat de asemenea lansarea serviciului de politică VLAN (Virtual Local Area Networking), cel mai avansat sis- tem industrial care permite o reducere substanţială a timpului de administrare a reţelei, a costurilor, îmbunătăţind securi- tatea rețelei și productivitatea utilizatorului final. Noile funcţii disponibile cu softul de administrare de rețea Transcend Enterprise Manager UNIX 4.2 este implementat în comuta- toarele LAN CoreBuilder gi SuperStack II. Noul software automatizeaza procesele de asignare a grupurilor de utilizatori la segmente comune de retea, indiferent de localizarea fizică, pentru: furnizarea unui acces la resursele comune de reţea, cum ar fi bazele de date; restrângerea accesu- lui la utilizatori cunoscuți sau necunoscuţi și pentru a oferi uti- lizatorilor şi grupurilor de utilizatori nivele specificate de per- formanta. E © = 3 = S co > cd \ae Titulescu o 9 % B. 122 BYTE Romania IUNIE 1997 „Conditii De la Biertani la „network computing“. Calculatoare de rețea: viața-i grea, apoi mori ste greu de crezut că un călător care pleacă din Sighișoara spre Sibiu, prin vechea Transilva- nie, îl va vedea vreodată pe fai- mosul conte Dracula dar, în mod sigur, cam pe la jumătatea drumului va întâlni inter- secţia cu drumul ce duce la Biertani. Aflat la cinci-șase mile spre sud de la șosea, în- tr-un peisaj foarte pitoresc, Biertani este un mic sat cu originile pierdute în timp, locuit o bună bucată de vreme de o populaţie de origine germană. Prin anii şaizeci, drumul spre sat nu era atracția principală a locu- rilor. Nu era pavat şi, în toiul verii, depla- sarea cu o mașină fără aer condiţionat era o luptă pentru supravieţuire. Dacă coborai geamurile maşinii, tot praful se aduna în mașină. Dacă păstrai geamurile închise, statul în orice cuptor ar fi fost de prefe- apărare de secole, dar sătenii ingenioşi au găsit oaltă utilizare mai importantă pentru maiestuoasa construcţie. În fiecare iarnă, atunci când în mod tradiţional se tăiau animale pentru hrană, după ce se afuma carnea, şunca era păstrată în turn. Aceasta se întâmpla înainte ca să fie inventate frigiderele şi aerul condiţionat. Când sătenii aveau nevoie de carne, se duceau în turn, luau o bucată din partea marcată cu pro- priul nume, cât aveau nevoie în acel mo- ment pentru consum. Când mai aveau nevoie, reveneau şi îşi mai luau o bucată din partea proprie, până ce rezerva se epuiza. Era un fenomen civic remarcabil în care dis- ciplina era admirabilă: fiecare lua cât avea nevoie şi utiliza resursele împreună cu întreaga comunitate... Azi credem că nu mai rat statului în maşină. Dar, o dată scă- pat cu viaţa şi ajuns în sat, călătorul era răsplătit pe deplin... Chiar în mijloc, pe un deal, se află o biserică albă care domi- na zona. Deși clădirea nu e spectaculoasă în comparaţie cu alte construcții mai mari şi mai cunoscute de acest gen, isto- ria şi povestirile legate de ea fac cu sigu- ranță ca drumul să merite osteneala... Comunitate catolică la origine, Bier- tani a devenit sediul episcopului lute- ran de Transilvania chiar în vremurile când Reforma a atins Transilvania, prin secolul șaisprezece. Biertani şi-a păstrat această poziţie pentru vreo două seco- le, după care a pierdut-o în favoarea Sibi- ului. Într-o anumită perioadă, biserica avea o bibliotecă impresionantă care apar- ţinea conducătorilor religioşi. Acum bibli- oteca nu mai era acolo, dar biserica avea o colecţie impresionantă de pietre funerare ale conducătorilor înmormântați acolo şi un clopot foarte vechi. Din punctul de vedere al arhitecturii, chiar dacă nu era atât de impresionantă, întreaga construcţie era o mărturie fidelă de artă medievală, fiind fortificată şi având un portal remarcabil. Din păcate doar partea din piatră şi turnul porţii au rezistat vremii. Fortificația nu a mai fost folosită la Biserica episcopului din Biertani poate exista comunism... În ciuda multitudinii lucrurilor de văzut la Biertani, poate istoria ar fi uitat totuși acest loc, aşa cum a uitat milioane de alte locuri, dacă nu ar fi existat un mic detaliu: închisoarea fericirii. Unul dintre principalele elemente agrea- te după reformarea catolicismului a fost libertatea de a divorța. Sufletele eliberate au îndrăgit atât de mult noua libertate încât, în câteva luni, aproape toată populaţia era divorțată sau în curs de divorţ. În mod ridi- col, situația a devenit atât de periculoasă De Harrison Forbes pentru structura socială încât ierarhia a fost nevoită să limiteze entuziasmul pentru noua libertate. Astfel încât episcopul din acea perioadă a decis că cei ce doresc să divorțeze pot să o facă doar după ce petrec trei săptămâni împreună în închisoarea feri- cirii. Acesta era o încăpere de lemn, con- struită pe deal lângă biserică, şi dotată cu toate cele necesare traiului... Doar că din fiecare lucru exista doar un singur exem- plar. Era un pat, un scaun, o furculiță, o far- furie, un pahar şi așa mai departe. Dacă după trei săptămâni cuplul care trebuia să-şi împartă totul în închisoare mai dorea divorțul, dorinţa era îndeplinită. Nu tre- buie să mai spun că divorţurile s-au imputi- nat într-un ritm rapid. De la „mainframe“ la „network computing“ Ce legătură are această poveste cu calcu- latorul personal? Răspunsul este simplu. Apariţia calculatoarelor personale la sfârşitul anilor şaptezeci a fost percepută de majoritatea utilizatorilor ca o elibera- re de sub tirania marilor sisteme de tip mainframe. Anii optzeci ne-au dezvăluit o transformare puternică a lumii calcula- toarelor și, dacă vom căuta o comparaţie în istoria tehnologiilor, mă îndoiesc că vom găsi ceva similar. Calculatoarele mari au fost aproape chiar atât de teribile cum au fost percepute. Ceea ce le conferea un aer atât de respin- gător era administrarea lor şi oamenii din jurul lor. Erau echipamente foarte spe- cializate, orientate pe probleme care pre- lucrau multă informaţie dar necesitau o armată întreagă pentru a le stăpâni. Şi, a- tunci când există un grup mare de oameni care asigură interfaţa cu restul lumii dintr-o poziție dominantă, există posibilitatea mul- tor conflicte. În ceea ce priveşte calculatoarele perso- nale, acestea au devenit într-un timp foarte scurt foarte puternice şi au depăşit chiar vechile sisteme mari. Erau foarte bune pen- tru nevoile individuale, dar când grupuri de utilizatori aveau nevoie de prelucrări ale IUNIE 1997 BYTE România 123 Forbes Calculatoare de reţea unor date comune, în mod ciudat, se reve- nea la sistemele mari sau cel putin la con- ceptul de „mainframe“. Indiferent câte PC-uri erau interconectate, când datele tre- buiau utilizate în comun era nevoie de un loc în care să fie memorate astfel încât fiecare membru al grupului să aibă acces la ele în acelaşi moment. Chiar la început, euforia independenţei și a puterii stăpânea spiritele şi se încerca înlocuirea sistemelor mari de către calculatoare personale. În scurt timp însă a trebuit să ne dăm seama că sistemele PC, indiferent cât de rapide si per- formante sunt, nu se comportă bine atunci când datele trebuie folosite în comun. Este adevărat că în primii cinci ani ne-am despărțit de sistemele mainfraime cât am putut de repede, dar am aflat în scurt timp că nu putem trăi fără ele. Nu avem nevoie de episcopul din Biertani ca să ne închidă în închisoarea fericirii: realităţile zilnice ne-au forțat să ne potolim entuziasmul și să gândim din nou strategiile. În ceea ce priveşte realitatea, trebuie să admit că încă de la începutul anilor opt- zeci am fost prinși între dorința de putere şi autonomie şi nevoia de a folosi datele în comun. Care este soluţia? Cu toate că s-ar putea să nu existe o soluţie absolută, se pare că unul din cele mai bune răspunsuri în 1997 este cel oferit de lucrul în rețea (Network Computing). Oricine cumpără azi un calculator din- tr-un magazin primeşte o mare cantitate de software încărcat pe sistem. Orice firmă care achiziționează calculatoare primește şi ea software cu ele. Dacă au sau nu au nevoie de acel software, asta-i o altă poveste. Să fiu mai clar: dacă firmele doresc doar soft de la Microsoft pe aceste calcu- latoare, atunci au ceea ce şi-au dorit, deoarece fiecare sistem este încărcat cu pro- duse Microsoft. Dacă nu doresc Microsoft, este în ordine, deoarece pot să formateze din nou discul şi să încarce softul dorit. Au plătit deja pentru ceea ce nu utilizează, deci nu trebuie să aibă grija unei rambursări. După afirmaţia unor grupuri de studiu, cum este cel Dennis Mass de la The Standish Group International Inc., bogăţia de soft instalat pe sistemele noi este o pierdere de bani. Firmele din America utilizează în activitatea lor zilnică doar 7% din softul preinstalat. Se utilizează frecvent 13%, 16% câteodată, 19% foarte rar și 49% niciodată. De exemplu angajaţii nu ar tre- bui să utilizeze „Solitaire“ pentru a fi mai productivi. Prânzuri instructive În 2 aprilie 1997, ca o continuare a seriei „lunch and learn“ începută anul trecut, IBM a organizat o nouă sesiune la Chica- go. Principalii doi prezentatori, Dick Kramer — care a făcut primele expuneri toamna trecută — și Pete Greulich, ambii din Austin, au prezentat unui grup selectat de oameni de la IBM şi dintre reprezentanți ai industriei care sunt noile direcţii din lumea calculatoarelor. Mă mir cum de am fost invitat, dar când eşti preferatul Doamnei Şansă, este mai înţelept să zici mulțumesc pentru invitaţie, la revedere până la urmă- toarea prezentare şi pe curând. Unii pot detesta IBM sau pot avea obiecţii privind modul în care își face aface- rile, dar toți ar trebui să fie atenţi ce are de spus IBM, deoarece întotdeauna are multe de spus. Mă bucur că am apucat vremea când IBM spune: „am fost aroganţi şi am făcut greșeli, deci am plătit pentru acest lucru, dar acele vremuri au trecut. Avem multe posibilităţi în față şi vom realiza multe dacă acționăm judicios“. Şi pare că cei de la IBM fac acum exact acest lucru. Cred că au înţeles până la urmă că nimeni nu e interesat să audă despre realizările lor de vârf în tehnologie, aşa cum s-a întâmplat O SB a = 5S 2 = EI si networking industrial. Culegere de date * placi de achizitie e cartele de tip PCMCIA e conditionare de semnal e LabVIEW e LabWindows/CVI Networking industrial e Fieldbus e RS-485 si RS-232 Pentru a afla mai multe despre automatizari folosind computerul PC, contacteaza pe integratorii de sisteme National Instruments din Romania. Di NATIONAL Pune-ti PCul la lucru Solutia National Instruments de automatizare industriala folosind computere PC Instalarea in fabrica sau laborator a unui sistem automat de monitorizare si control de proces bazat pe computere PC este o investitie in efectivitate ce duce la reduceri importante de cheltueli de productie si termene de livrare. National Instruments are hardware si software pentru culegere de date, MMI/SCADA, Software pentru MMI, SCADA, SQL, SPC, DDE, TCP/IP INSTRUMENTS The Software ts the Instrument Integratori de sisteme National Instruments in Romania Bucuresti; Imperial Electric 01-2113782 © Genesys Software 01-6384944 ¢ ACT 01-6377156 Timisoara: CoRES Trade 056-190051; Cluj Napoca :FROsys 064-430805 e SC Net Brinel 064-430280 lasi: Prince Software 032-212559 * Tehnorom 032-116502 US Corporate Headquarters ¢ Fax: ($12) 794-8411 ¢ E-mail: info@natinst.com © Copyright 1996 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. 124 BYTE Romania IUNIE 1997 Calculatoare de reţea | Forbes mai demult. Ştim oricum că sunt în frun- tea tehnicii de calcul. Ceea ce interesează pe toată lumea este ce pot face ei pentru noi, beneficiarii. Unul din motivele succesului actual repurtat de Microsoft este că Bill Gates afirmă întotdeauna că grija lui majoră este beneficiarul produsului. Nouă, bene: ficiarilor, ne place atât de mult să auzim acest lucru încât nu mai reuşim să distingem mistificarea de realitate. Dar oameni sun- tem. Problema lui Bill Gates nu este ceea ce spune, ci ceea ce face sau — mai precis — nu face. Grija lui poate fi beneficiarul, dar nu-i oferă acestuia într-adevăr ceea ce spune că oferă. Înainte de a începe să vorbească, Pete a tras o linie pe tablă. La un capăt a scris lista utilizatorilor majori, power users, cum sunt programatorii, utilizatorii specializați sau cei din conducere. La celălalt capăt i-a înşirat pe funcţionarii de la ghiseele com- paniilor de transport, bănci și cei care preiau comenzi. Foarte succint, Peter a reuşit să rezume toată structura utilizatorilor de cal- culatoare şi esenţa filozofiilor tehnicii de calcul. La un pol sunt cei care efectuează operaţii scurte, repetate, şi nu au nevoie de un sistem cu toate facilităţile. Pe de altă parte, programatorii au nevoie de sisteme complete pentru testarea programelor. Funcţionarul de la ghişeul de rezervare a biletelor de avion are nevoie doar de infor- maţii strict legate de curse şi bilete. După părerea firmei International Tech- nology Group, în timp ce un programator poate folosi o staţie de lucru în rețea de 10.162$ pean, funcţionarul de la ghiseu se descurcă utilizând un terminal de 2.282$ pe an, terminal legat la un mainframe. Dorim ca programatorii să scrie şi să testeze programe, dar nu dorim ca funcţionarul să scrie scrisori personale ci doar să com- pleteze bilete. Acelaşi grup a determinat că tranzacțiile pentru funcționar costă între 0,12$ şi 0,79$, în funcţie de sistem. Ţinând cont că funcţionarul poate efectua mii de tranzacții pe zi şi sunt mii de funcţionari, se poate vedea simplu impactul financiar al sistemului utilizat. Costurile tranzacţiei sunt cele de la sisteme IBM şi respectiv Microsoft, doi mari concurenţi prezenți pe piață. O lipsă a sistemelor mainframe a fost absenţa interfeţei grafice, GUI. Dacă sis- temele mari ar fi avut facilități GUI, calcu- latoarele desktop ar fi pierdut poate bătălia. Viteza desktop nu a fost un factor impor- tant, deoarece atunci când este conectat în rețea calculatorul desktop lucrează la viteze comparabile cu cea a reţelei. Deci, dacă orice terminal ar fi fost capabil să ofere GUI, diviziunea n-ar mai fi apărut. Sau ar fi apărut un alt factor: costul. Chiar și aşa, la momentul actual valoarea părţii hardware devine nesemnificativă fata de costul total. Cu câţiva ani în urmă vreau să spun „ani Web“ — vorbeam de „Network Computer“ sau „Network Terminal“, o cutie de calculator cu facilităţi reduse, care - ar fi trebuit să coste 500$. Azi, Compaq şi ceilalți vorbesc de calculatoare complete la 700$. Scenariul s-a modificat din nou, în numai câteva luni. De ce ar avea nevoie cineva de un sistem complet, dacă îl uti- lizează doar ca terminal? Pentru începători, calculatorul poate avea disc, utilizabil pentru caching în noul mediu, şi nici cei mai sceptici nu pot avea argumente împotriva necesităţii unui cache de 1GB. Menţionez că, tangenţial, Dick a arătat importanţa unui cache, dar să nu sărim. Costul proprietății Un termen din ce în ce mai utilizat în lumea tehnicii de calcul este „cost of owner- ship“, costuri de proprietate. De fapt, cu toate că termenul este nou, conceptul există de când e lumea. Aparent, calculatoarele personale — fiind atât de performante și independente — sunt costisitoare ca întreținere şi service. La un moment dat Chiar şi mie mi-a venit ideea să ofer hard- ware gratuit pentru clienți în schimbul con- tractului de întreținere. În afara celor care fac treaba asta zilnic, poate oare un benefi- ciar obişnuit să-și imagineze ce presupune întreținerea unei rețele de 200 de PC-uri? După estimarea făcută de International Technology Group, costul întreţinerii rețelelor poate fi oriunde între 3.885$ şi 9.250$ pentru echipament, în funcţie de câte echipamente sunt în reţea, aplicaţiile executate gi diverși alţi factori. De unde provin costurile? Să analizăm o firmă medie, cu 200 de calculatoare. Dacă apli- catia firmei necesită o actualizare, admi- nistratorul de sistem trebuie să viziteze cele 200 de sisteme și să execute programul de actualizare. Dacă doar 2% dintre utilizatori încearcă să încarce ceva software pe echipa- mentele cu care lucrează — lucru care nu ar trebui făcut, dar se face oricum — atunci fişierul config.sys se modifică și ne putem imagina timpul pierdut de administrator pentru localizarea problemei. Şi, la 2% din- tre utilizatori, aceste probleme apar foarte probabil zilnic. Gaisă nu mai vorbim de datele pierdute pe'staţiile locale și nesalvate la server, date pierdute ca urmare a unor greşeli de operare sau erori hardware. Aşa cum am afirmat la începutul acestui para- graf, costul de proprietate nu reprezintă un termen nou, dar a fost identificat ca atare recent. La începuturi, calculatoarele desk- top aveau costuri de proprietate mai mari ca acum, dar acum vorbim de volum imens, ceea ce este cu totul diferit. Cu toate că vom avea întotdeauna uti- lizatori majori iar aceştia vor avea nevoie de sisteme complete, întreprinderea ca atare poate avea doar beneficii de pe urma” utilizării calculatoarelor de reţea (NC). Se vorbește de o bună bucată de vreme de calculatoare de rețea. IBM este doar una dintre firmele semnificative din domeniu. După zgomotul produs, se pare că Larry Ellison de la Oracle este chiar mai serios decât IBM atunci când este vorba de NC. Mai nou au apărut şi o mulțime de pro- ducători de hardware. Aşa cum am amintit, Compaq oferă un sistem complet Pentium 133, fara monitor, la circa 700$. Larry, într-unul din discursurile sale celebre, a folosit termenul de „aparat de uz casnic“ pentru cutia calculator. Chiar dacă a risipit aura ce înconjoară calculatorul — punând vechiul rege alături de maşinile de spălat — el nu a folosit termenul în sens peiorativ. Cutiile-calculator nu ar thi si fie altce- va decât unelte care să ne ajute să comu- nicăm și n-ar trebui să însemne un sacrifi- ciu imens. Din perspectiva afacerii, mă întreb de unde o să scoată producătorii banii. Volu- mul vânzărilor trebuie să fie imens iar Com- paq vinde doar calculatoare. Dar viitorul ne poate rezerva surprize, deci nu are rost să ne facem griji de pe acum. Larry se gân- dea la același lucru ca şi Dick Kamerer, prezentatorul IBM. Este lucrul la care se gândește și IBM, mai ales că trebuie să existe comunicaţii, indiferent de hardul pe care se execută sau de sistemul de operare. Cel puţin în acest moment, standardul accep- tat pentru a face SO transparent este Java. Spre surprinderea mea, ca şi a altora, cel mai mare suporter Java existent în lume este nimeni altul decât prietenul nostru, Microsoft. În treacăt fie spus, acest fapt nu trebuie să ne mire. După ani de încercări de a impune noi reguli, Microsoft şi-a dat sea- ma că a pierdut lupta şi, dacă vrea să existe în viitor, trebuie să urmeze torentul. La urma urmei, contrar părerii generale, Microsoft face bani din software de apli- caţie şi nu din SO. Astfel că -- deși nu se afir- mă în gura mare şi nu vrem să supărăm pe nimeni Microsoft se orientează încet spre Java şi pune la dispoziţia proiectanţilor unelte Java, așa cum afirmă şi presa. Eu sunt o fire iertătoare dar, har Domnului, pro- iectantii de soft care şi-au pierdut ultimii doi ani scriind controale ActiveX şi au încercat să urmeze direcţia dată de Microsoft... Nu cred că merită să pier- dem vremea jelind, deci sa fim intelegatori şi să trecem mai departe. Unul din punctele remarcabile din prezentarea IBM a fost prezentarea TME 10, executată de pe un server WARP, pen- tru configurarea unui server NT şi a unui IUNIE 1997 BYTE România 125 Forbes Calculatoare de reţea client Windows 95. În ciuda faptului că WARP nu asigură încă suport pentru apli- catii Win 95, un administrator de sistem poate administra o retea NT de la un ser- ver WARP conectat in retea. Este prea devreme să primim răspunsurile corecte, dar oricine poate suna deja la un număr netaxat din SUA pentru a comanda o corecție la serverele WARP existente pen- tru a le face compatibile cu NT şi Win 95. O altă facilitate interesantă prezentată de Dick a fost execuţia de appleturi Java sosite de la server pe echipamentul client, fără uti- lizarea unui navigator. Noua orientare IBM Pentru cei care şi-au pierdut speranța să mai vadă WARP, trebuie să spun că în curând vom vedea WARP Server 5 şi noua versi- une WARP 4.0. Totuşi, din motive strate- gice, se pare că IBM va renunţa la numele de OS/2 și-l va denumi WARP. Noile ver- siuni prezentate au fost părți din noul pro- dus, de fapt o actualizare WARP. Nu s-a definitivat încă noua denumire. Ar putea fi, după cum se pare, „Network Comput- ing“ sau „Haley's software“. Va avea multe facilităţi noi, dar unele dintre cele prezen- tate s-ar putea să nu fie incluse. Ceea ce este sigur este că produsul final este aşteptat pentru sfârşitul acestui an sau începutul celui următor şi va fi orientat pe conceptul delucru in retea (Network Computing). Va asigura suport Java $i va asigura conlucrarea cu orice SO existent. Obiectivul final pen- tru acest produs nou este să fie foarte ieftin, prin reducerea la maximum posibil a cos- turilor de administrare. Calculatoarele desktop sau terminalele de reţea vor fi sim- ple cutii, unele performante, altele mai puţin performante, dar ca funcţionalitate vor fi cutii care se pot înlocui cu totul în "loc să se caute ore întregi ce anume a făcut un anumit utilizator si de ce nu functioneaza sistemul. Cat de serios este IBM atunci cand se vorbeşte de Network Computing? Şi cât de hotărât era Lou? Cred că foarte serios. Atunci când a preluat firma, Lou Gerstner, proaspăt sosit în domeniu, a găsit o mulțime de probleme. IBM era o firmă tradiţională, care a schimbat lumea calculatoarelor dar n-a înţeles spre ce viitor a orientat-o. Pare paradoxal, dar aşa s-a întâmplat. Nu au ajuns la faliment dar, dacă nu s-ar fi schim- bat, ar fi ajuns până la urmă. Pentru o bună bucată de vreme a planat o confuzie în jurul firmei, deoarece Lou Gerstner era tăcut şi acest lucru a fost perceput de pub- lic şi chiar de către specialişti ca un semn că nu-și dă seama de ceea ce se întâmplă. Adevărul este că în câțiva ani a reuşit să convingă lumea că IBM este încă o firmă viabilă, renăscută, care ţine pasul cu ceea 126 BYTE Romania IUNIE 1997 ce se întâmplă în prezent şi va fi în viitor, când va ocupa tot primul loc între firme. După o serie de reorganizări $i frustratii, Lou a început să vorbească despre viziunea asupra viitorului, cea a lucrului în rețea. Era atât de serios în această privinţă încât orice lucru care s-a petrecut la IBM în ulti- ma perioadă a fost propulsat către lucrul în rețea. Nu în mod dictatorial, dar destul de repede, impunerea de către el a acestei per- spective s-a făcut și cu mijloace financiare. Dacă un oarecare departament dorea bani, trebuia să prezinte proiecte orientate spre lucrul în reţea. Impresia mea personală este că foarte curând vom simţi aceste schimbări şi pe piață, dar adevăratele schimbări vor avea loc peste câţiva ani. Este o strategie sănă- toasă care se va impune cu timpul, dar nu imediat, cum ar putea să creadă unii. Cred că dominarea sistemului de opera- re scade și cei care nu se vor schimba vor deveni relicve ale trecutului. Cred, de asemenea, că oricine va lua trenul Java va fi prezent şi pe piaţa de larg consum. Indiferent de ce soft au deja încărcat pe sistemele acasă, angajaţii vor dori să aibă şi acasă unele programe utilizate la serviciu, deci nu va fi o surpriză dacă WordPerfect cu suport Java va fi din nou regele proce- soarelor de text. S-ar putea să fie concurat de Lotus, datorită realizărilor de după ulti- ma şedinţă de finanţare, când nu s-au ales cu nimic deoarece nu au continuat ori- entarea spre network computing și soft- ware cu suport pentru Java... Interoperabilitate si afaceri Laurmă, dar nu în ultimul rând, nu aş putea să termin expunerea retorică fără să abor- dez o altă temă, care mă:preocupă de un timp. De ce a cheltuit IBM atâţia bani și efort pentru a crea versiuni ale softului pro- priu pe aproape orice platformă SO prezen- tă pe piaţă? Ultimele versiuni Domino, Lotus Notes Server, se livrează pentru Win- dows, WARP, Windows 95, Windows NT şi ATX în aceeaşi cutie. Primul lucru ce mi-a venit în minte a fost: „dacă nu-i poţi învinge, asociază-te cu ei“. Dar nua fost asa. În lumea business-ului american, firmele se cumpără, fuzionează, se divizează şi, în mod sigur, sunt într-o permanentă schimbare. Nu există garanţia că atunci când două firme fuzionează au şi același sistem de calcul. Această tranziţie este o dificultate reală pentru firmă şi, dacă procesul se poate face mai ușor, clientul va fi foarte fericit. Deci cel puţin sistemele de calcul trebuie să se schimbe fără dureri. Cum ar putea avea loc această schimbare, dacă nu folosind același software pe sisteme de operare diferite? În numai câţiva ani, Java va fi în fiecare cutie, în toate firmele, iar calcula- toarele vor fi singurele elemente ale schim- bării care nu vor suferi întreruperi în funcţionare la asemenea tranziții. Unii se vor întreba de ce a renunțat IBM la lupta pentru SO? Un motiv poate fi că sis- temele de operare nu vor mai fi esențiale în viitor, aşa cum încă mai sunt astăzi. Un alt motiv provine din imaginea firmei. Acum IBM este ce mai mare firmă de tehnică de calcul din lume. Ar putea cheltui sume uriaşe pentru publicitate și a avut un sistem de operare foarte bun încă pe vremea când Microsoft doar visa să aibă unul. Răspunsul este simplu. Cei de la IBM au avut o foarte bună înțelegere a firmelor din America, dar piaţa de larg consum a fost întotdeauna un mister pentru ei. În plus, nici nu cred că IBM dorea să fie prezent atunci pe piaţa bunurilor de larg consum. IBM este un nume construit prin oferirea de servicii. Este foarte greu să faci service pentru oricine cumpără azi un calculator. S-ar putea spune că este dificil pentru IBM, ca şi pentru Microsoft, să facă service la pro- duse. Diferenţa este că Microsoft nici nu are idee despre asigurarea de service $i nici nu-i pasă. Microsoft dispune de o reţea de ofertanti de soluţii care fac service pentru ei. Consumatorii nu sunt prea fericiţi cu această situație, dar este o afacere care nu poate fi refuzată. Dacă clientul cumpără un sistem IBM, se aşteaptă ca să aibă service de la IBM şi nu de la alţii. Cât de profitabil ar fi un asemenea aranjament pentru IBM? Foarte profitabil, dacă beneficiarul ar plăti cheltuielile de service IBM. Din acest motiv, deși pare nebunesc și chiar este, cred că IBM nu avea nevoie de piaţa bunurilor de larg consum. În timp, s-ar putea totuși să merite. Fiecare utilizator de la o firmă din Ameri- ca va trebui să aibă același mediu de lucru şi acasă şi, mai devreme sau mai târziu, aces- ta va fi WARP cu suport Java... Putintica răbdare... Revenind în prezent, este o frustrare pen- tru mine să citesc presa și să văd ce se întâm- plă zilnic în lumea calculatoarelor, fiindcă orice vedem și încercăm azi va fi adoptat doar peste câţiva ani. Chiar dacă vorbim de „ani Web“, răbdarea rămâne o virtute cu care puţini dintre noi se pot lăuda. BI Harrison Forbes conduce compania T&Con- sulting, Inc. Poate fi contactat (in engezeste sau româneşte) prin e-mail la:ctorbesQibm.net. [Adaptare în limba română- Darvas Attila] Evanghelia după Internet (1). tay Marturii din ciberspatiu Viitorul informaticii - diavolului meu- Să fie dezordine de Dan lancu I don't see the point of having 80 million people online if all they are doing in the end is talking to ghosts in the suburbs. This will be one of the main functions of Multimedia Arcade: to get people out of the house and- why not? -even into each other's arms. Perhaps we could call it ,, Plug'n Fuck“ instead of Multimedia Arcade. i-as fi dorit altfel de articole, dar se pare ca nu voi mai avea şansa să fiu vreodată liniştit şi senin pentru a contempla și a închega sisteme de deasupra cărora să emit sentințe. Mult mai aproape de mine este tumultul, zbaterea, lupta chiar şi pentru ceva care nu-ți este imediat alăturat şi de aceea lumea tuturor apariţiilor, Internetul, mi se potri- veşte ca o mănușşă. Violuri, iubiri, certuri, prietenii, intrigi, regăsiri sau chiar crime au loc în așa-zisa virtualitate a Reţelei, şi toate acestea în afara bogăției de ilustrate colorate sau a mormanelor de informaţie mai mult sau mai puţin folositoare, dar la care che- măm întreaga familie să se minuneze. Du- plicitatea naturală a fiecăruia își găsește în spaţiul acesta câmpul adecvat de desfășurare şi sunt tentat să demonstrez că „virtual reality“ este însăși societatea umană încas- trată în legi şi reguli fie ele doar de politeţe, iar realitatea palpabilă a acestui sfârșit de mileniu o găsim în web-ul de lângă noi. Idilic vorbind, lipsa de granițe şi restricții, exhibarea ego-ului, accesul nelimitat la re- sursele culturale vor avea darul să ne apro- pie dizolvând clopotul de ceață sub care ne ascundem zi de zi. Mult mai simplu e să fii într-o cameră singur și să-ţi dai drumul, decât să fii cenzurat de privirile, zâmbetele sau modificările de facies ale auditoriului. Sufletul, sau dacă vreţi eul nostru, va fi dezbrăcat de coaja rigidă a unor false maniere păstrând acea inocenţă senină când poţi să spui fără să te ruşinezi „Doamnă, nu se vorbeşte cu mâncarea în gură!“. Dar Umberto Eco "The world according to Eco", Wired March 1997 asta doar idilic vorbind. Cu toata aceasta libertate, mai mult sau mai putin posibil de a fi aliniata unor regu- lamente, există oameni care nu se pot adap- ta acestei neașteptate deschideri de opinie şi de mișcare. Un caz recent este cel al unui prieten de-al meu care se pomeneşte pe o listă de discuţii numită „cenaclu“ (www .a- gora.ro/cenaclu) sub o avalanșă de inter- venţii mai mult sau mai puţin literare. „Stai, stai că trag!“ spune soldatul disciplinat din el. Prea mult de citit, prea mult de comen- tat, prea vor toți să „publice“. Aşa să fie oare? Poate. Pentru cei care nu sunt învăţaţi cu parcursul în diagonală al textelor, cu eliminatul rapid al reziduurilor. Dar asta să fie oare bucuria de a clădi un Babel? Coada de aşteptare să fie oare soluţia de a căuta limba comună, limba pierdută din trufia de a escalada cerul în loc de a ne pătrunde pe NOI înşine? Nu cred. Nu pot să-mi închipui o lume în care distanţa să fie calculată în secunde şi nu în kilometri, ca fiind o simplă calchiere a unei societăți mai mult sau mai puţin supusă cutumelor. Desigur, veţi întreba, însă unde vom ajunge fără legi? Poate — ce de mulți „poate“ într-un biet articol — la posibilitatea de a evolua de la hommo erec- tus la hommo sapiens. Adică de a mări capacitatea de discernere a individului în faţa răului. De a-l obliga pe numitul biped să gândească. Acesta e și sensul libertății de cuvânt. Pumnul în gură nu va ajuta pe nimeni, dar unul care se va agita singur fără a primi nici măcar o privire va pieri până la urmă. Este diferența între a fi vac- cinati sau a continua sa beti ceaiuri şi să descantati de deochi. Complexul de ordine nu e specific socie- tății româneşti, ci uneia dintre cele mai bănuit progresiste orânduiri, mă refer la cea „capitalistă“. Este destul de dificil de apărat o valoare, dar să fie ordinea și rândul, sug- erate de prietenul meu, soluţiile? În lumea atât de reală a Internetului nu numai că este aproape imposibil, dar şi dăunător. Gândiţi- vă la legile promulgate în țările din Extre- mul Orient contra accesului la anumite adrese de pe Web, la regimurile politice un- de şi o simplă înscriere pe o listă de discuţii cere o mulțime de formalități şi mai ales la posibilitatea de a dărui cu frenezie unelte unor potențiali dictatori. Urmarea va fi că acea parte a lumii supusă formularelor si birocraţilor va fi acoperită de o pată albă pe care vom scrie zâmbind „hic sunt leones“. De ce, vă veţi întreba, această pledoarie pentru „dezordine“? Ne interesează mai mult ca oamenii să se știe, să se cunoască şi mai ales să înceapă odată pentru totdeau- na să se iubească în diversitatea aceasta în care trăim. Să iubească şi pe cel care nu e făcut după chipul și asemănarea lui. Inter- netul nu poate fi o simplă defilare de ilus- trate sau dulcegării de salon, el este noua noastră accepţie a noţiunii de om. Mâna întinsă nu este o metaforă bună pentru dis- cursuri electorale, ci o realitate. Vei găsi o mână poate aspră sau poate moale și tran- spirată, şi ce dacă? Vei alege, vei fi în deplina ta libertate de mișcare, te vei arăta tu însuți IUNIE 1997 BYTE România 127 Comentarii Viitorul informaticii lumii aşa cum eşti şi nu aşa cum te condamnă societatea să fii. Riscul și alegerea îţi sunt date, depinde numai de tine să rămâi între noi şi să fii cu noi. Voi încerca în seria aceasta de articole să prezint cazuri reale de trăire în Internet pen- tru a înțelege mai bine că omul e doar con- strâns să fie într-un anume fel şi nu ar trebui să ne mirăm de articolele de la faptul divers, să încerc să vă dau material pentru „vaccin“. Calculatorul din fața dumneavoastră nu este o unealtă cum ni s-a băgat în cap de mici (mi-aduc şi acum aminte de profesorul care explica cu gura până la urechi asemănările cu un ciocan) el este sfera de cristal în care putem vedea lumea şi în care putem să intram ca si ne fim. Boston, 20-aprilie-1997 Dan lancu (uhi4gQearthlink.net) Anunţ Informam pe cei intresati c& revista noastră electronică, Agora On Line, este oglindită pe serverele firmelor InterComp și Kappa. Puteţi citi Agora On Line şi la adresele: http://www.starnets.ro/agora/ http://www.kappa.ro/agora/ WWW, E-MAIL, FTP... Total access! a Le tsi/fax 065 107014 @ mail nfo@netsoft.ro 128 BYTE Romania !UNIE 1997 Nu stim. Cat costă lumea? Ce vă putem însă spune este că un anunț de mică publicitate de această dimensiune costă 80$ EVIE Puteți obține informaţii suplimâitare la: * Computer Press Agora Tel.: 065-166516 065-166257 DISTRIBUITOR UNIC AL FIRMEI AV, MOVIE MACHINE, FPS 60, AV MASTER, VIDEO MACHINE - echipamente multimedia pentru achiziția de semnal video și audio - posibilitate de editare digitală on-line, mixaj video - sisteme de compresie de tip MJPEG și MPEG 7” - editare a efectelor digitale 3700 Oradea ROMANIA, str. Roșiorilor nr.1 tel./ fax: 0040-(0)59-436281, tel: 0040-(0)59-137700, 137794, 419805, 419806 ast Multimedia AG INDEXUL INSERENTILOR Pag. Telefon Tricorp Electronics Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma A 5 1 ACE Comp. lași 30 032-213122 20 ICL Romania 17 01-2506175 2 ACT 124 01-6377156 21 ‘Imation 4 092-200722 3 Ager Business Tech 29 01-4103303 22 Imperial Electric 124 01-6871547 23 InterComp 81 01-3238255 B K 4 Biro Technologies 88 01-2234649 „24 Keysys Gfx Oradea 128 059-436281 25 KTech 122 01-6503971 Cc 5 Canon 9 01-2233854 M Ciel România 100 01-6505739 26 MINOLTA Romania 2 01-6346245 6 = Cipro 86 01-2200400 Mobilrom 5 01-2033333 7 Computer Land 98 01-3367599 27 Multimedia Automex România 80 061-761845 8 Computer Press Agora 45, 55, 83, 84,99, 103 065-166516 9 CoRESTrade 124 056-190051 N 28 National Instruments 124 US(512)795-8411 29 Netsoft 128 065-166516 D 10 Digital Romania 24 01-2105508 O 30; Orcas Birotica 128 01-2117780 E P 11. EUnet Romania 90 01-4100100 31 Prince Software 124 032-212559 12 Expert System Plus 108 01-2108565 13 Export Consult 120 01-3304549 R 33 Romus Industries 30 01-2301650 34 Romsys 61 01-2300810 F 14 Flamingo Computers Cll 01-2225041 Ss 15 Forte Company 1 01-3122360 35 Salient Romania 3 01-2121790 16 FROsys 124 064-430805 36 Scop Computers Cll 01-2234054 37 Sintezis Birotica Oradea „30 059-443288 38 SISTEC 30 064-190282 G 39 Sowah România 63 059-456456 17 Gemini SP 108 01-2108565 40 Sprint Computers 17a,b,c,d, C IV 044-110700 18 Genesys Software 117, 124 01-6384944 41 Starsoft 18 051-415800 S&T 15 01-3307217 Hi TT 19 Hotsoft 53 065-166516 42 Tehnorom 124 = 082-116502 43 Tornado Sistems 41 041-618580 44 80,128 01-6794879 erlin, magul de la PC Report care ştie toate răspunsurile la cele mai năstrușnice întrebări posibile în materie de calcu- latoare, a primit nu de mult o scrisoare încîntătoare: cel care i se adresa nu avea nici o întrebare, ci doar o nevoie imperioasă de a-şi împărtăși bucuria. Tocmai găsise soluția unei probleme care în mod evident îi dăduse de furcă; cum să deosebească o bilă diferită de celelalte dintr-o grămadă de două- sprezece, din trei cîntăriri, cu ajutorul unei balanţe (atenţie, nu se ştie dacă e mai uşoară sau mai grea - încercaţi...) Arhimede, la vremea lui, a sărit din baie, alergind gol printre oameni şi strigînd „evrika“, nesuportînd atâta fericire; cores- pondentul nostru a găsit o cale mai puţin stridentă de a-şi manifesta bucuria, dar nu mai puţin simpatică, scuzîndu-se pentru faptul că îl deranjează pe maestru, fără nici o problemă, fără nici o legătură cu subiectele eventual aflate în studiu, chiar fără nici o legătură cu calculatoarele, dar mărturisind în același timp că _trebuia_să împartă cu cineva bucuria victoriei, şi atun- “ci i-a scris lui Merlin, așa, pur şi simplu... Yasser Seirawan, unul dintre: comenta- torii meciului Kasparow-Deep Blue, povestea ce teribil de entuziasmat a fost cînd, puşti fiind, i-a arătat un prieten o com- binaţie măiastră de mat 6touff€. Nu-i venea să creadă...! A alergat acasă, şi-a scos mama de la bucătărie, a așezat-o în faţa tablei de şah şi i-a explicat cu înfrigurare cât de fru- moasă este combinaţia. Bineînţeles că mama lui habar n-avea de şah, şi după ce l-a ascultat cu răbdare, s-a întors, simplu, în bucătărie, să termine spălatul vaselor. Dar băiatul avea să ducă cu el, toată viaţa, bucu- ria pricinuită de o clipă de iluminare. Nu toate „marile“ descoperiri de acest gen 130 BYTE România IUNIE 1997 sînt totuşi triviale. Îmi pot închipui că multe momente de iluminare se pierd, pur şi sim- plu, pentru că cei cărora le sînt comunicate se întorc la bucătăria lor, să-şi vadă în linişte de vasele lor, incapabili să înțeleagă de-ade- văratelea despre ce este de fapt vorba. Un palid, dar totuşi deja creionat palea- tiv, este Internetul. Oricînd, oriunde, indi- ferent despre ce ar fi vorba, există şanse din ce în ce mai serioase să găseşti pe cineva cali- ficat, care să înțeleagă, să poată fi părtaş la o bucurie. Cu care să poți schimba idei, să comunici. Să-ţi acorde o clipă de atenţie. Să primească mingea şi să o şi dea înapoi, într-o miuţă în care se pot schimba oricînd jucătorii, mingile, regulile jocului... Iar dacă Internetul de astăzi reprezintă deja în prezent un mijloc de comunicare absolut extraordinar, e deja oarecum evi- dent că peste nu prea multă vreme ceea ce se întîmplă acum, privit retrospectiv, va părea nespus de primitiv. Internetul de mîine se va reorganiza mereu din mers - şi va putea, sînt convins, concentra şi recupera nenumăratele „erupții“ ale inteligenţei risipite cine ştie cum printre oameni, eficientizînd de o manieră incredibilă modul de utilizare al energiilor creatoare dispersate prin lume (ok, ok - poate și al celorlalte...). Nu numai că rodul unor inspiraţii de moment nu se va pierde neapărat în efemer, dar va putea fi, poate, arhivat, păstrat, folosit pentru un alt pas, pentru o altă iluminare... Omenească, profund omenească, dum- nezeiască bucuria descoperirii ? Şi nevoia irezistibilă de a o împărtăși? Cine nu a cunoscut măcar o data in viata o fericire de genul acesta, a trăit o viață şchioapă - cred. Pînă prin anul 2010 se estimează că tehnic va fi posibilă descifrarea genomului uman, astfel încît fiecare individ să poată losiF FETTICH Izbuc ţine acasă, pe harddisk, o copie virtuală a eului său, așa cum îl determină înscrisul său genetic. Dacă ceea ce sîntem în amănuntele noastre cele mai intime va putea fi pus într-o succesiune de biți, sigur că nu vatrece prea mult pînă cînd acel „ceva“ care ne descrie va putea fi testat, experimentat, pus în situaţii dificile pentru a-i studia reacțiile, pus eventual să lucreze pentru noi... Clona virtuală de pe calculator ar putea fi ali- mentată cu datele care au contribuit la for- marea fiecărui individ, astfel încît să ajungă repejor la a fi o copie funcţională a fiecăruia... Care eventual să lucreze în locul acestuia, de ce nu, pe cînd cel adevărat stă cu burta la soare. Şi nu va trebui să mănînce, să doarmă, adio necesităţi fiziologice... De pe acum avem tendinţa să umani- zăm calculatoarele în relaţia cu ele. Le dăm nume, discutăm cu ele. Şi ele se mai supără, mai mor... Cum o să ne raportăm la ele cînd vor putea să instrumenteze un cod genetic, devenind un alter ego tare ciu- dat - prieten sau duşman, sclav sau stapin, cine stie...? E de văzut dacă pina atunci cineva va — descoperi şi în ce constă bucuria descoperirii. Altă succesiune de biţi. Şi atît? Poate că nu e aşa cum mi se pare mie - dar bucuria descoperirii este teribil de abstrac- tă. Poate suficient de abstractă pentru a putea fi pusă în ecuaţie... lar dacă ritmul în care ceva-ul care să ne simuleze va putea fi controlat și accelerat, probabil că la fel se va întîmpla cu ritmul în care vor răsuna „evrici“ virtuale în lumea de mîine. În care izbucurile pe care le cunoaştem astăzi se vor transforma uşurel în pîraie, rîuri, fluvii, oceane... Iosif Fettich ifettich@netsoft.ro pi „„„noile serii de sisteme > FLAMINGO COMPUTERS 7 E-mail: flamingo@kappa.ro WWW: flamingo.kappa.ro Bd. N. Titulescu 121, Sos. Panduri 29-31, Bd. Stirbei 154 Calea Bucuresti 23 B Sector 1, Bucuresti Sector 5, Bucuresti Sector 1, Bucuresti Craiova Tel: 01 - 222.5041 Tel: 01 - 410.3623 Tel: 01 - 638.3538 Tel: 051 - 417.426 O1 - 638.3538 Fax: 051 - 417.428 Fax: 01 - 222.5941 Fax: 01 - 410.5606 Va yy RUE Aap i EPA at, ese s os. Rea a sp ie Sa CLA. e ip zei m A pad Tie: poh ers Pe aa plese: deoarece... Ould d trebuie să susţină Aveţi nevoie de— = calculatoare p optimal configurate | 8 fiabile sustinute printr-un service operativ pret Use "COMPUTERS zu © 1997 COMRACE COMPUTERS on stel:051-415800 Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 *Arad: LEXIMIS - 057-251245 *Bacău: NERATON SERVICE - 034-181507 *Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062- ralova “tel.Uo - 433248 «Braşov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 «Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 *Bucuresti: ALSYS DATA - 01-4112626 «Călăraşi: OPTIM SOFT - *fax:051-413209 042-314589 *Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 *Constanta: BRIO BIT - 041-616811 «Deva: RECEP PLUS - 054-218205 Focşani: QUATTRO IMPEX - 037-625134 Bucuresti =tel:01-3361318 *Galati: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 “laşi: BETALINE - 032-271281 +Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 *Oneşti: COMPUTER SERVICE - 034-326632 ET ETII -Piteşti: OPEN SYSTEMS - 048-219000 Reşiţa: SELCO - 055-215301 *Rimnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 -Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 *Sibiu: E : DATA PRO - 069-210489 «Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 “Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 «Timişoara: ETA 2 U - 056-199508; EXACT - 056-220170 *Tirgu E-Mail . office@comrace.eunet.ro Jiu: ELTOP - 053-218666 -Tirgu Mureg: CARO COMP - 065-210040 5 = | pa EU bee eee / i : E pe | | ae 0 pes) UE ee ea BE Comandă ey sa-l s;: creze nentr 9 a d 7 3 = a i Ame? AS, VAC am | iow ... pentru dumneavoastră un calculator nu trebuie să însemne numai o carcasă și un monitor, ci mai ales: - configuraţie optimă, - programe soft licenţiate, corespunzătoare scopului propus, - durată lungă de viaţă prin performanţe, - posibilităţi de îmbunătăţire-upgrade rapide și cu costuri minime, SPR:N d a en S Logit PG pat Generaţia informatică este o realitate actuală d acum și la noi. Pentru pregătire profesională, divertisment, 2 aplicaţii multimedia și informare fără limite, sistemele SPRINT COLOSSEUM INTERNET Ready definesc noi standarde de uzabilitate și sunt cele mai bune opțiuni pe care le puteţi face. Colosseum (20/133/150 Mainboard AT, Intel 430VX PCIset, ISA/PCI-3/4, 256 KB Cache, AWARD BIOS, Green Function * Procesor Intel Pentium® 120/133/150 MHz - 8 MB RAM - FDD 3,5“ - 1,44 MB - CD-ROM 12x speed, ATAPI IDE Bus - HDD 1.08 GB, IDE Fast-ATA(2), 11 ms * SVGA Card 64-bit PCI 1 MB DRAM - $3 : ie Trio 64 V+ + Sound Card 16-bit ISA stereo, pentium Plug&Play + Stereo Speakers , 230 W Activ = In- ternal FAX/MODEM , 14400 bps + Monitor SVGA color SPRINT 14”, LR NI 1024x768 + Mini-tower Case, TUV, CE, 200 W p.s., FSC - Tastatura SPRiNT AT 7931 WIN-95, 104 taste - Mouse MICROSOFT & pad Pachet Soft SPRiNT Familial începând de la TVA. inclus Colosseum 166/200 Mainboard Intel TC430HX ISA/PCI-3/4, 256 KB Cache, AMI BIOS, Green Function, USB - Procesor Intel Pentium® 166/200 MHz - 16 MB RAM -FDD 3,5” - 1,44 MB - CD-ROM 12x speed » HDD 1.7 GB, IDE Fast-ATA(2), 11 ms - SVGA Card NITRO 3D, 64-bit PCI, 2 MB EDO-DRAM -* Sound Yamaha (on-board) + Stereo Speakers , 230 W Activ = Inter- pen A ti u i m 4 nal FAX/MODEM, 33600 bps - Monitor SVGA color SPRINT 14”, LR NI 1024x768 » Midi tower Case, TUV, CE, 200 W, ATX + Tastatura SPRINT PS/2 7931 WIN-95, 104 taste - Mouse MICROSOFT PS/2 & pad Pachet Soft SPRiNT Familial A la a ze vând de încep E. inclus NOUL SISTEM DE Colosseum Vew.Line 166/200 Mainboard ATX, PClset, ISA/PCI-3/4, 512 KB Cache, AWARD BIOS, Green Function » Procesor 166/ 200 MHz - * FDD 3,5” - 1,44 MB - CD-ROM 16x speed - HDD 2.5 GB, IDE Fast-ATA(2), 10 ms - SVGA Card LIGHTSPEED 128, * Sound Card 16-bit ISA stereo, Plug&Play + Stereo Speakers , 230 W Activ « Internal FAX/MODEM , * Monitor SVGA color SPRINT 14”, LR NI 1024x768 - Midi tower Case, TUV, CE, 200 W, ATX * Tastatura SPRINT PS/2 7931 WIN-95, 104 taste - Mouse MICROSOFT PS/ 2 & pad Pachet Soft SPRINT Familial a incepand de la T.V.A. inclus Pentru toate configuratiile din gama FAMILIAL se acordă o garanție de de la data livrarii. i Pe baza certificatului de garanţie se asigură schimbarea gratuită a subansamblelor defecte. Mai În oricezonă a țării aveți posibilitatea de a beneficia de service executat la domiciliul Dvs., pe baza unui Fun abonament anual. Tarifele de service pot diferi în teritoriu. De aceea, pentru reconfirmare, contactati FDI distribuitorul local. ATA Pe toata durata garantiei aveti posibilitatea de a va imbunatati performantele calculatorului apeland DRS la upgrade-uri ce vor implica din partea Dvs numai achitarea diferenţei de preţ a componentei înlocuite, Mor manopera de montaj fiind Case 104 P Shs “Dat MS Windows 95 (cu manual in limba engleza) he MS Plus! (CD inclus) Rass MS Works 4.0 for Windows 95 (CD inclus) MS Home Collection (7x CD incluse) Antivirus RAV Version 5 for Windows 95 GECAD Fast Commander j Documentaţie (4 manuale - aprox. 900 pagini) în limba 74 română pentru software-ul de bază + Manual de instalare VÂNZARE ÎN RATE ! vă permite, cu un avans de numai 30%, să aveţi chiar mâine calculatorul visat. Dar nu numai atât! cumpărând în cursul lunii IUNIE oricare din calculatoarele din gama Familial beneficiaţi de acces gratuit pentru 10 ore la Internet, 18 titluri din gama “MICROSOFT Pentru Acasa”, și de programul BONUS care vă oferă numeroase SURPRIZE. ntel Inside logo si Pentium sunt marci înregistrate, iar MMX este marcă comercială Intel Corporation adică un calculator PRINT PRINT PC Într-o oor. eae participarea firmei noastre la CERF ’97 a confirmat odata in plus, prin produse de varf tehnologic si calitativ, menţinerea poziţiei de lider tehnologic și de piață a mărcii SPRINT Ca o recunoaștere a performanţelor remarcabile a sistemelor SPRINT, revista BYTE Romania a acordat distincţia "CEL" MAI PUTERNIC CALCULATOR ASAMBLAT ÎN ROMÂNIA" modelului SPRINT a 233. TELIT inboard AT, Intel 430VX PClset, ISA/PCI-3/4, 256 KB Cache, VARD BIOS, Green Function + Procesor Intel Pentium” 120/133/ 0 MHz - 16 MB RAM - FDD 3,5” - 1,44 MB - CD-ROM 12x - HDD GB, IDE Fast-ATA(2), 11 ms » SVGA Card 64-bit PCI 1 MB DRAM 3 Trio 64 V+ » Monitor SVGA color SPRINT 14”, LR NI 1024x768 fini-tower Case, TUV, CE, 200 W p.s., FSC + Tastatura SPRINT AT 31 WIN-95, 104 taste * Mouse Pachet Soft SPRINT Profesional f* Incepând de la T.VA. inclus tosdeuut [66/200 nboard TC430HX ISA/PCI-3/4, 256 KB Cache, AMI BIOS, tion + Procesor Intel Pentium® 166/200 MHz + 16 MB R, ) 3,5” - 1,44 MB + CD-ROM 12x « HDD 1.7 GB, IDE Fas (2), 11 ms + SVGA Card NITRO 3D, 64-bit PCIg \M + Sound Yamaha (on-board) - Stereo Spe itor SVGA color Proview 15”, LR NI - Mainboard-VS440FX ISA/PCI-3/4, 256 KB Cache, AMIBIOS, Green Function « Procesor Intel Pentium® PRO 150/ MHz - 24 MB RAM -: EDD 3,5” - 1,44 MB - CD-ROM 16x - HDD 2.5 GB, IDE Fast- ATA(2), 10 ms + SVGA Card 64-bit PCI 2 MB DRAM.-.S3 Trio 64 V+ + Monitor SVGA color Proview 15”, LR NI 1280x1024 - Midi tower Case, TUV, CE, 200 W, ATX - Tastatura SPRiNT PS/2 7931 WIN-95, 104, taste - Mouse MICROSOFT PS/ 2 & pad i Pachet Soft SPRINT Profesional taste - Mouse MICROSOFT PS/2 achet Soft SPRiNT Profesional stemul Colosseum 166 a fost premia orita notei CHIP de 2,61, obtinut in urm este calificativul CHIP TIP, calitatea sup ind un argument forte in favoarea achiziţionării acestuia.” începând dela _ . 7 ând de la reconfirmare, contactaţi ‘a8 ze XA "d 1 distribuitorul local. Pentru GARANTIE é , oo" T.V.A. inclus configuratii complexe va EYV.A. inclus oS recomandam sa apelatila Z „> > acest gen de prestații. <'%& Zz MS Windows-NT 4.0 Workstation (CD si Manual incluse) GECAD Fast Commander eee MS Works 4.0 (CD și Manual incluse) Antivirus RAV Version 5 GARANTI E 5 PR INT 048-637.135 057-281 .836; 059-436.281; 031-533.222; 068- 322.010; 01-232.00.30/160; 042-324.581; 056-311.257; 064- A i i 430.000; 041-363.076 / 041-660.459; 067-363.104 / 067-326.043; Str. Romana 28-30 2000 Ploiesti 045-634.583; 051-411.715; 036-462.003 / 036-465.270; 046-217.805; 053- 218.515; 066-124.644; 054-716.551;laşi 032-231.303; 062-421.311; 052-324.075; 065-162.194; 033-219.158; 030-521.100; a i i 069-217.966; 056-192.091; 050-722.983. aa TTI u Al Caen leu Mainboard ATX, PClset, ISA/PCI-3/4, 512 KB Cache, AWARD BIOS, Green Func- tion * 233 MHz - 32 MB RAM - FDD 3,5” - 144MB.: CD-ROM 16x - HDD 2.5 GB, IDE Fast-ATA(2), 10 ms - SVGA Card STB Velocity 3D, Monitor SVGA color i A AZ LR NI 1280x1024 - Midi tower Case, TUV, CE, 200 W, ATX - Tastatura SPRINT PS/2 7931 WIN-95, 104 taste - Mouse MICROSOFT PS/2 & pad Pachet Soft SPRiNT Profesional TVA. inclus Sewice si Asis OTM meet Reteaua de parteneri “Agent Autorizat de Service” SPRINT este extinsă la scară naţională. Service-ul se asigură în condiţiile certificatului de garanţie la sediul distribuitorului local SPRINT. Puteţi opta însă, la configuraţiile din gama PROFESIONAL, pentru o garanţie de de la data livrării cu instalare, punere în funcţiune și service on-call executate la sediul Dvs. Aceasta se poate efectua pe baza unui abonament anual. Tarifele de service pot diferi în teritoriu. De aceea, pentru Incredibil ! Prin noul Overdose 2000, leader-ul seriei Powernote de la Gericom, aveţi acum puterea unui desktop la dimensiunile unui notebook. Conceput să vă facă munca mult mai ușoară în afara biroului, Overdose 2000 este echipat cu puternicul procesor Intel Pentium® 200 MHz, cu ecran X-Large TFT de 13.3”, card grafic cu 2MB VRAM capabil de a afisa in rezolutia de 800x600 Truecolor, CD-ROM 8x si sunet de 16 biţi stereo cu difuzoare și microfon integrate, ceea ce îl definește ca fiind un adevărat “monstru” multimedia. Distribuţie europeană prin GEMILDGM sti Tel/Fax: 044-110 700 GERman Industry COMputer http:\\www.gericom.com E-mail: spluss @tag.vsat.ro Iniel Inside si Pentium sunt marci inregistrate Intel Corporation.