ji 2 b > La] Dv 2 9 4 3 t a 4 PE | 4h ee ee Bae Ca Lu a a 40a 0U ALCL MO DU vana Sa Re Oo NE A N N A vrevistă de integrare tehnologică | IN PREGATIRE PENTRU | EIRME _-GroupeWise 5.1 _-Lotus Domino Servere multiprocesor IMAP pentru e-mail Suc de Oberon Servleturi Standardul PICS A Administrarea documentelor A PC-urile ripostează A HP OpenView pentru rețele A Mobile Data Initiative ER APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/040/1997 Valabil pînă la 31.12.1997 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mureș, CP 172 0P 1 oreiobe'MMM ee ee ? — Smart UPS 650 Smart UPS 1000 Smart UPS 1400 Smart UPS 2200 MATRIX 3000 MATRIX 5000 M@ Netware Series pene PowerChute PLUS for NOVELL , PowerChute PLUS for UNIX Bi The Smart UPS V/S (TM)Series PowerChute PLUS for WINDOWS NT Smart UPS 420 PowerChute PLUS for OS/2 AMERICAN POWER CONVERSION THE WORLD’S MOST RELIABLE POWER PROTECTION SMART UPS 400 VA/ 700VA/ 1400VA 3000VA BI The Back UPS (TM) Series Back-UPS 400 Back-UPS 600 Back-UPS 900 Back-UPS 1250 COMPUTERS DISTRIBUITOR AUTORIZAT Str. ŞTIRBEI VODĂ nr.150 Tel.: 223 40 54, 223 40 55 ResellerNews a RP Ei x vest A991, 1990 Fax: 223 26 80 Recommended try i. V -- y ES ine fevers Nume şiprenume: _........ Loc de muncă: Adresă: Telefon: Dacă doriţi să primiţi mai multe informaţii despre produsele APC vă rugăm trimiteţi acest cupon completat (prin poştă sau fax). BYE Profesia: Functia: Localitatea: SCOP COMPUTERS Str. Stirbei Voda 150, Sector 1, Bucuresti, Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Fax: 223 26 80 [tre save oc room] e DI a ITol:ău= EPC | Authorized Distribution Partner/ a Bc allies 5 i Authorized Reseller. * ; : DSP for Romania : a Flexibility.Made in Romania ae Lipscani 102, Bucureşti se pi : E os Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Lin EEE PE a cai FAXING PRINTING COLOUR “SCANNING DOCUMENT DIGITAL PHO- CUSTOMER SATISFACTION MANAGEMENT TOGRAPHY IN IMAGING COPYING -FITI CREATIVI „cu CF 900, cel mai accesibil copiator digital full color, conceput sa inspire creativitatea. Veti avea nu numai un copiator full color sofisticat, ci mai ales un partener in realizarea celor mai creative idei. Veti fi uluiti de ce poate face CF 900 pentru dumneavoastra cu formatul A3 complet A şi cu LIMOS (Sistemul de Modulare a intensității Laserului), tehnologia de scanare a imaginii inventată de MINOLTA. Conectaţi-l la un Mac sau un PC şi CF 900 devine o imprimantă laser de mare performanţă și un scanner full color format A3. CF 900 pur şi simplu vă înflăcărează imaginaţia atunci cînd îl conectaţi la aparatul foto digital MINOLTA RD-175 si la QuickScan 35, scanerul pentru film de 35mm. Aparatul foto digital, ideal pentru lucrări rapide, vă permite captarea şi transferarea imaginilor originale direct în Mac-ul sau PC-ul dumneavoastră. QuickScan 35 scanează diapozitive de 35 mm, rapid şi cu rezoluţii optice înalte de până la 2.820 dpi. Folosind programul Adobe Photoshop puteţi prelucra imaginile de care aveţi nevoie în advertising, prezentări, newsletters şi arhivare... aveti posibilităţi nelimitate! Ideile dumneavoastră acum prind viaţă! Creativitatea dumneavoastră acum este liberă! CF 900-Puterea imaginilor vă este la îndemână. MINOLTA Sos. Oltenitei Ae 35-37, sector 4, cod 79656, Bucuresti. Tel.: 01/634 62 45, 634 76 55, Fax: 01/330 70 02 Părerea proiectantului despre Calculatoarele SALIENT *: eee : " De acord cu cei de mai jos ... " Chris Collins - SALIENT System Architect SALIENT ialiştilor d spre Calculatoarele SALIENT*: T Misdk 200 şi VIPER 200) "Performanţele înregistrate au fost foarte bune la toate > cu cele declarate de ae capitolele, scoțând 7 in evidenta un sistem bine echilibrat, ondială ..." \ (VIGOR 166), dovedind alegerile bune facute de i \ \ constructor .. PORT, Nisa 1996 | PC WORLD, Octombrie 1996 SALIENT Group Bucureşti: Calea Floreasca Nr. 242 Tel: 01-2305791,2321045 Fax: 01-2321045 Timişoara:Piaţa Timişoara 700 Nr. 1 Tel: 056-135568, 201041, 201042 SALIENT Fax: 056-190464 sasiu mai De David Windows | avea facilități puternice pen | lucrul distribuit rețele performan Mai 1997, vol. 3, nr. 5 Unix Mac ADMINISTRAREA DATELOR Oschita pentru admi- nistrarea documentelor 27 De James Boyle Metode de găsire a acului în carul cu fân. INTEGRARE RETEA PC-urile ripostează 35 De Mike Hurwicz Înarmaţi cu Zero Administration şi NetPC, Microsoft şi Intel ripostează la atacurile NC. 4 BYTE România MAI 1997 ADMINISTRARE REȚEA HP OpenView 89 De Șerban Simu Complexitatea rețelelor publice atrage de la sine problema administrării acestora. APLICAȚII DE REȚEA intreprinderea com- ponentelor 93 De Dick Pountain Aplicațiile viitorului vor realiza arhitecturi client/server flexibile. EDITORIAL Ploaia de biţi 6 De Darvas Attila INBOX BITS x86 trece de 200 MHz 10 Tehnologii de stocare 12 Imprimante cu jet 14 DOSAR Intranetul, reţeaua firmei 65 De Augustin Moga Ce este şi la ce foloseşte? GroupWise 5.1 72 De Alexandru Elekes Grupuri de lucru cu software de la Novell. Lotus Domino 77 De Cristian Nagy Domino transformă Lotus Notes în server Web. WEB MASTER Standardul PICS 81 De Radu Greab LAB REPORT HARDWARE Servere multiprocesor pen- tru intranet 52 SURFING Dicţionare 84 De Cristian Matei Câteva dicționare foarte utile de pe Internet. PREZENTĂRI C++ pe fiecare nivel 87 De Steve Apiki Ultima versiune Visual C++. Intreprinderea componentelor 93 De Dick Pountain În viitor aplicaţiile orientate Web si formate din compo- nente vor forma o arhitectură nouă client/server. Mobile Data Initiative 97 De Hilde Corbu si Eugen Preotu Servieturi De Zéldi Arpad Aplicatii Internet client/server cu Java. 104 FUNDAMENTE SISTEME DE OPERARE 1/0 rapid si inteligent pentru servere 19 De Chris Briggs 1,0 elimina gâtuirile. RETELE Gigabit Ethernet intern 21 De Selina Lo Ethernet si Fibre Channel com- binate realizează 1 Gbps. UC Alpha ajunge în desktop 23 De Peter ]. Bannon O versiune mai ieftină oferă performanţe pentru PC. PROGRAMARE Ghidul de sit Web pentru Internet Robot 25 De Tonya Engst Cum blocăm accesul Netbot. x De Robert L. Hummel Teste de anduranţă pentru şase servere. SOFTWARE IMAP pentru e-mail 60 De David Seachrist si Tom Yager Aceste servere e-mail se pot administra mai uşor. Anonimat 109 De Răsvan Peteanu Asigurarea anonimatului este importantă pe Intenet. FORBES A greși este omenesc 115 De Harrison Forbes Soluţii NT şi alternative Unix. “Familia Acer Aspire TAREDACŢIEI CE-I NOU Soft SYMANTEC legal 119 Compaq Armada 1500 120 121 COMENTARIU Computerele peste 50 de ani 123 De Prof. Titu Băjenescu Suc de Oberon 125 De Mircea Sârbu SAR Nu mă duc la Carolina 130 De Iosif Fettich TEHNOREDACTARE: Romulus Maier (rmaier@agora.ro) Réman Laszi6, Valics Lehei DIRECTOR EXECUTA: ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier Adrian Pop (adipop@agora.ro) Manxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu DIRECTOR EDITORIAL: Contazairate: Pap Hona Mircea Sarbu (msarbu@agoraro) Secretamar: Rodica Fettich REDACTOR ȘEF: Disrauţi Stefan Curtifan, Darvas Attila (adarvas@agora.ro) Doina Ceșa, Natalia Vânău SSecaEran GENERAL DE REDACŢIE: REPREZENTANȚĂ BUCUREȘIE Daniel Moldovan (dmoidovan@agora.so} Daniela Pastrami, tel: (01)-2305782 REDACȚIA: fax: (01}-2300286 Cristian Matei (cmateiEagora.ro) CP. 94 OP. 49 Bucuresti Szab6 Laszi6 (Iszabo@agora.ro) ISSN: 1223-9801 Mircea Sabău (msabauCagora.ro) Tram: S.C. infopress SA, REDACTORI ASOCIAȚI: Odorheiul Secuiesc, losif Fettich (ifettich@agora.ro) Tek 066-216483 Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) Enrvura: Computer Press Agora srl, LA ACEST NUMĂR AU MAI COLABORAT: C.P. 172 - 1, 4300 Tirgu Mureș Răzvan Peteanu (Timișoara); TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57 Harrison Forbes (Chicago); Fac 1065) 16.62.90 Radu Greab (Târgu-Mureș); BBS: 1065) 21.07.80 Z6ldi Ârpâd (Târgu-Mureș); (S81, 14400 bps, login: bsi Șerban Simu (București); E-mu: redactia Cagora.ro Eugen Preotu (București); Wes: hittp-/Awww.agora.ro/ ee Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiţia ca ele să se Titu |. Băjenescu (Elveţia) încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Cristian Nagy (Târgu-Mureș) Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- Augustin Moza (Târgu-Mureș) tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își Alexandru Elekes (Miercurea Ciuc) cotei Pomul de n edi pipi măi e mid cate Cosrcrune: nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. Aurora Laslo COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, Nati 1 Cam, Testing Lab ies, NSTL, Softy Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. MAI 1997 BYTE România 5 Ploaia de bi! ste primăvară, mai și ploile de primăvară vor face bine viitoarelor recolte. Anul aces- ta va ploua cu biţi, căci vom suferi o adevărată imersiune în infor- maţiile transmise sub formă digitală. Generaţia de azi, cea a netăţenilor, va fi şi cea care participă la realizarea noilor infra- structuri de comunicaţii digitale, adecvate secolului care se apropie. A existat o gene- ratie care a realizat liniile de căi ferate. A existat şi generaţia care a realizat liniile telefonice tradiţionale. Despre rețeaua de şosele nu cred că e cazul să spun ceva, oricine vizitează România are şansa să constate calitatea lor deplorabilă şi să admire turmele care circulă pașnic pe dru- murile europene de la noi. Dar să revenim la comunicațiile digitale. MDI (Mobile Data Initiative), initiati- va firmelor Intel, Nokia si Ericsson, promite posibilități de conectare cu cal- culatoare portabile de oriunde ne-am afla, în rețele publice, private şi pe Internet. Aceste posibilități de conectare la sis- temele de comunicaţii digitale deschid o perspectivă fantastică pentru utilizatori. Realizarea infrastructurilor pentru GSM este deja în curs iar serviciile sunt deja disponibile în unele locuri din ţară. Vom asista într-un timp foarte scurt la utilizarea acestor servicii (cât şi ale celorlalte servicii MDI) de către administraţie, bănci, socie- tăţile de asigurări, în transporturi şi, încet, în toate domeniile. Am inclus în acest număr o prezentare scurtă a tehnologiilor MDL, realizată de colegii de la Agnor High Tech din București. Nu trebuie să uităm însă nici de impor- tanţa legăturilor terestre de comunicaţii, pe fibre de sticlă. Până la urmă, acestea vor asigura servicii de calitate şi securitatea 6 BYTE Romania MAI 1997 infrastructurii. De aceea, un aspect impor- tant la realizarea noilor şosele, conducte precum şi a altor elemente de infrastruc- tură este ca împreună cu acestea să existe și linia de comunicaţie. Nu demult circu- la povestea că „americanii“ ori de câte ori sapă o groapă pentru canalizare, gaz sau apă, pun lângă conductă şi cablul de fibră optică. Poate un asemenea obicei ne-ar scuti de cheltuieli ulterioare. Cine oare n-a văzut o stradă săpată şi astupată de diferiţi constructori, în mod succesiv, la un interval scurt de timp? Unii erau de la gaze, alţii de la telefoane, şi tot aşa, fără pic de coordonare. Poate pe viitor nu va mai fi aşa. Sistemele GIS vor uşura plani- ficarea raţională. Ştiu, propoziţia ante- rioară sună ca „cincinalul în patru ani şi jumătate“ (pentru cei care l-au apucat), dar planuri şi termene există în orice struc- tură economică evoluată. Cred că este o bucurie pentru noi că numărul de mai din BYTE România apare în mai. Comunicarea are loc şi în cadrul orga- nizaţiilor şi întreprinderilor. Şi aici modi- ficările de structură sunt inerente. Realizarea de intraneturi şi utilizarea apli- caţiilor pentru grupuri de lucru va duce la o distribuire mai rațională a informaţiilor. Va creşte rolul comunicării pe orizontală, cea între nivelele ierarhice se va optimiza. Tehnologiile Internet pătrund în între- prinderi. Dosarul din acest număr abor- dează aceste probleme. Nu i-am uitat nici pe cititorii noştri interesaţi de tehnologiile fundamentale. Arhitectura 120 prezentată în acest număr din BYTE România va avea o influență importantă asupra configuraţiilor viitoare de servere performante. Tot aici puteți citi despre arhitectura procesorului Alpha 21164PC, despre evitarea roboților Inter- net şi despre Gigabit Ethernet. Cover Story conţine o prezentare a ele- mentelor noi care vor fi prezente în Win- dows NT 5.0. Pentru o nuantare a imagi- nii vă recomand să citiți şi articolul lui Harrison Forbes. Numărul acesta mai cuprinde o prezentare a unor dicţionare de pe Internet. Nu am uitat nici adminis- trarea datelor, domeniul fiind considerat vital. Eu sper ca toate articolele să vă placă şi să ne întâlnim la CERF'97, pentru că acest număr a fost redactat cu gândul la cel mai important eveniment pentru infor- matica şi comunicațiile din România. Aceste domenii sunt de acum insepara- bile. Este soare şi primăvară. Ne plimbăm învăluiți de unde electromagnetice. Lup- ta pentru benzile de frecvenţă pentru comunicații digitale este importantă: aces- te benzi sunt resurse la fel de importante ca şi bogăţiile subsolului. Nu este indiferent cine şi în ce condiţii pune stăpânire pe . aceste resurse, invizibile dar vitale. lar cei ce distribuie aceste resurse ar fi bine să considere importante aspecte aparent minore, ca oferirea de canale de comuni- catie gratuite pentru şcoli, universități şi spitale. Poate că așa vor beneficia direct și cetăţenii de avantajele oferite de aceste resurse. Darvas Attila adarvas@agora.ro STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANON BUBBLE JET Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC- al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie. 240, BJC-4200 şi BJC-4550 si folosind kit-ul Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul ~ Opţional Canon Photo, nu veţi mai Photorealism, brevetat de Canon, asigură o putea deosebi realitatea de ima- reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor ginea imprimată. Imprimantele de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui bubble-jet, concepute şi dezvoltate ja | rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe de Canon, oferă performanţe de invidiat atât din LA subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al j perfect datorita acuratetii punctului de imprimare vitezei, eficientei si silentiozitatii in functionare. si a cernelurilor special concepute pentru kit-ul . Indiferent daca sunt folosite in particular sau in Canon Photo. medii organizate de lucru, pentru reproducerea de documente alb/negru sau color, in volum mai mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de NUMAI CU O remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât IMPRIMANTA “mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi kit- CANON PUTEŢI ul optional Canon Photo, conceput special FACE MAI Reprezentanţă România pentru seria de imprimante Canon bubble-jet. . World Trade Center Bucureşti Filozofia câre îi stă la bază este simplă: un print MULT! tel Dies oe ee re Be 36 Wholesalers: Bucuresti: ROMUS tel (01)230 16 50 eTORNADO SISTEMS tel (01) 667 28 23; Constanta: TORNADO SISTEMS tel (041) 618 580 Resalers: Bucuresti: * BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 *DIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65 27 *KT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 e ORCAS BIROTICA tel (01) 210 30 93 RAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01) 232 0388; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSISTEM CONEX tel. (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062) 434 541; Brasov: SYSTEM tel (068) 318 663 e COSIDOR COM tel (068) 310 537; Cluj: eSOFT GROUP tel (64) 430 000 e GENETYP tel (064) 190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iasi: UNIVERSAL R.X. tel (032). 212 660 * OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel (059) 430 665; Piteşti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100; Timişoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443; Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099 Scrisorile cititorilor noștri ne ajută în redactarea materia- lelor incluse în BYTE Româ- nia. lată de ce urmează câte- va, care reflectă activitatea noastră şi a cititorilor noştri: officeDagora.ro Apropo de problema abona- mentelor: bineînţeles că redu- cerile pentru studenți sunt în- curajatoare, dar mai este o problemă (în afară de faptul că, în cartierul în care locu- iesc, revista nu ar rezista în cutia poștală mai mult de 5 minute), anume faptul că nu aş rezista să mă uit de la dis- tanţă la revistă în standurile de presă, în timp ce eu aştept să îmi vină prin abonament. Dacă aţi asigura abonaților privilegiul să citească revista, să zicem, cu o săptămână îna- inte ca ea sa apară pe piaţă ar fi ceva (eu unul nu aș ezita să mă abonez în aceste condiţii). În ultima vreme am început să citesc mai puţine articole din PC REPORT si din ce în ce mai multe din BYTE, pe care la inceput il consideram aproape intangibil. Dar cu timpul interesele mele s-au schimbat şi, în general, lucru- rile au evoluat şi la noi. În acest sens, acum doi ani, când programam sub DOS şi nu aveam acces Internet, aș fi considerat ceva nemaipome- nit prezentarea formatului GIF (sau oricare altul). Acum este o chestie aproape inutilă, ţinând cont că programez sub Windows (BMP-urile sunt ci- tite automat si există O groază de programe de conversie). Din punctul meu de vedere consider că ar fi mult mai in- teresantă prezentarea unor al- goritmi utili în grafică; ex.: desenare cu anti-aliasing, blu- ring, curbe Bezier, etc. În legătură cu Internetul, cred că ar fi interesantă prezentarea 8 BYTE Romania MAI 1997 unor site-uri care pun la dispo- Zitie diverse ,,goodies* gi in special cele „free“. Aceste a- drese le poţi obţine în urma u- nor căutări îndelungate cu aju- tor serverelor specializate, dar mai mult decât în altă parte, când e vorba de acces on-line „time is money“! De aseme- nea, mi-ar place să apară în re- vistă şi prezentarea câte unui site pe care îl consideraţi ca fiind foarte reușit şi câteva consideraţii la modul de reali- zare. Poate un top al site-uri- lor româneşti (eventual votate prin Internet de către cititori), care să ia în considerare atât aspectele estetice, cât şi cele referitoare la utilitatea și cali- tatea informaţiei prezentate şi, nu în ultimul rând, dacă ai vreo şansă să încarci o pagină într-un timp rezonabil cu Auto load images bifat. Nu în ulti- mul rând, cred că Java ar tre- bui să aibă o prezenţă constan- tă şi într-o formă stabilă în revistă. Mai am o ultimă propunere: gruparea tuturor articolelor care au legătură cu Internetul sub o nouă rubrică (gen: Ate- lier). După părerea mea este o chestie necesară, ţinând cont de faptul că tot mai multe in- stituții de învăţământ din tara oferă cursanților posibilitatea accesului on-line, tot mai mul- te firme româneşti au de ase- menea acces Internet, iar în Bucureşti există chiar posibili- tatea accesului gratuit de acasă a oricărei persoane fizice, toa- te acestea ducând la creşterea interesului pentru acest su- biect chiar și la noi în ţară. Cu speranţa că observaţiile mele vor fi de folos, închei scrisoarea spunându-vă că ad- mir foarte mult ceea ce faceți de câţiva ani pentru utilizatorii de calculatoare din România. Dumitru Bogdan cidumitru@pcnet.pcnet.ro Va multumesc pentru suges- tiile adresate redactiei si vom tine seama de ele. Din pacate nu vă pot promite că revistele nu se vor fura din cutiile poș- tale de la blocuri. Puteți în- cerca un abonament la căsu- ță poștală la oficiul cel mai apropiat. Extinderea dome- niului dumneavoastră de in- teres de la PC Report la BYTE România mă bucură şi O con- sider ca o confirmare a orien- tării diferite a celor două re- viste, cea din urmă fiind des- tinată specialiștilor în tebno- logii informatice şi de comu- nicatie, dorindu-se a fi un su- port in orientarea lor strate- gica. Suntem deschisi la cola- borări, aşa cum puteţi vedea și în caseta redacției. Mă bu- cură mult faptul că accentu- ați importanța utilizării In- ternetului. Sper ca în acest domeniu lucrurile să evolue- ze mai repede înspre bine. La PE WEB PRIN E-MAIL | ABONAMENTE Vizitati Agora On Line! Trimiteţi mesajele la (065) 166.516- 166.25 A Căutaţi în arhive. redactia@agora.ro. „E-mail Descărcaţi articole. Pentru a contacta indi- office(agora.ro. Aflaţi ultimele noutăți. vidual pe redactori saupe WWW: Participaţi la grupurile . folosiți adresele publi- http://www.agora.ro/ de discuţii! www.ago- cate sau căutaţi pe agoralinfol ra.ro]. Agora ON Line. Devize pal ale si Vizitaţi situl BYTE! PRIN POȘTĂ contacte care nu sunt www.byte.com|. Redactia BYTE - legate de conţinutul oui cae România, CP 172-1 _ editorial, telefonic 4300Tareu-Mures, saupe Web: (065) 16.62. 90 Romania a Bosra A CERF97, BYIE România va premia cel mai bun sit. Sper să rezolvăm şi votul on-line, deşi există numărătoare care permit aprecierea interesului pentru un anumit Sit - Darvas Attila - adarvas@agora.ro Erata la tablouri Spre regretul meu si din vina mea, numele arhitectului cladirii Teatrului National din Târgu Mureș a apărut eronat în articolul „Tablouri dintr-o expoziţie “ din BYIE România, Aprilie 97, pag 130. Complexul arhitecto- nic îi are ca arhitecţi pe Con- stantin Săvescu și grupul for- mat din Vladimir Slavu, Mihaela Sava, Aurel Sîrbu și Clarisa Wohl. Cu scuzele de rigoare - Darvas Attila - Redactor BYTE România. ? este un mare pas înainte în redefinirea modurilor de utilizare a aplicațiilor soft - ea asigură inteligență și Cea mai DOPUlara suită - acum utilizatorul să-și îndeplinească sarcinile CU puterea într-un timp mai scurt, cu mai putin efort și la o î calitate superioară. Este SII compatibilă cu toate versiunile anterioare de Microsoft Office. Office 97 este prima suită care integrează complet ușurința de folosire a aplicațiilor inteligente cu puterea Web-ului. integrând tehnologia Internet în suită, Office 97 simplifică crearea și publicarea de documente Web, găsirea informațiilor și colaborarea cu alţii pe internet sau în intranetul companiei. Microsoft Office 97 se compune din următoarele aplicaţii: Office 97 introduce un nou membru în suita Office - Microsoft Outlook. Outlook este noul dispecer al comunicaţiilor de birou, integrând e-mail, planificator, agendă, listă de sarcini și acces la documente pentru a ajuta utilizatorul în a organiza mai ușor și a folosi în comun cu alții informația. 1 Martie - 31 Mai O șansă UNIGĂ Sisteme de operare Si pachetele de software la preturi de upgrade. A a Professional Edition = : Microsoft y f = ff 25 S>13o/ ESI 11 Sates St Microsoft Microsoft România: 01-2229002; 2229012 ARAD BBComputer: 057-280555 BRASOV Intelprof: 068-419706 BUCURESTI Glossy: 01-2231443 Packard Bell: 01-2305001 QNet: 01-2117801 Rom Team Solutions: 01-3110851 DimSoft 01-3225204 GeCAD 01-6476307 CLUJ Sistec: 064-190282 CONSTANTA GMB Micronet: 041-636644 IASI Open Systems:032-225101 DACĂ DORIŢI MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE MICROSOFT OFFICE 97 VĂ RUGĂM VIZITAŢI SITUL NOSTRU LA: http:/Awww.microsoft.com STATUS GRUPA & ADI POP & VALICS LEHEL Știri & Noutăţi x86 trece bariera de 200 MHz Cel mai nou procesor x86 rulează la o viteză de taci mai mare ntepenite la 200 MHz din no- Schema bloc internă AMD K6 iembrie 1995, procesoarele x86 sunt pregatite în final să d treacă această barieră. De la AMD am sperat să apară mult aşteptatul chip K6 în luna aprilie la o viteză de 233 MHz. Anumite surse spun că Intel va lansa în luna mai procesorul Klamath-oficial fiind numit Pentium II- la o viteză compara- bilă. Iar Cyrix spune că se află încă pe drum pentru a scoate procesorul M2 la 200 MHz 7) Beier 4 în această vară, urmat de o versiune la 233- mi BU Patru decodoare MHz spre finele acestui an. E instrucțiunile RISC86 La recenta conferință IEE Solid-State eae na Circuits din San Francisco, Intel a avut viziu- Piet nea chip-urilor din generaţia a şasea rulând la 433 MHz. Intel a afirmat că în laboratoa- POR re chip-urile au atins 451 MHz. Cunoscut TI sub numele Deschutes, acest procesor este la pini similar cu Pentium II, dar nu este un produs TL nu și cu oficial. Pentru a ajunge la această viteză de die ii Lt tact astronomică, Intel a trebuit să răcească chip-ul sub 32 °F cu ajutorul unui sistem de răcire bazat pe un lichid special. De aseme- nea, Intel a modificat plăcile de bază ale cal- Mea SOSEA culatoarelor, fixându-le aproape de 96 MHz K6 are o unitate : id ia a : 5 : Beiieme cea derula max. 6 în comparaţie cu standardul de 66 MHz. P eR PA ee ae } : = : instrucțiunilor multimedia [Bă instrucțiuni a Prototipul Deschutes fiind aşa de fier- TRO BLAINE binte în timpul funcționării, nu poate fi Intel folosese unitatile unități de execuție practic până când Intel nu va face tranziţia de calcul INT. i la procesul de fabricaţie de 0.28 și 0.25 mi- croni în următoarea perioadă a acestui an. pees ue A șasea generație de procesoare x86 Pentium Il si Deschutes ale lui Intel pot executa în paralel două instrucţi- singură instrucţiune MMX la un moment dat. Dar K6 are o latență mai uni MMX, spre deosebire de K6 al lui Amd, care poate executa doaro micăîn cazulinstrucţiunilor de înmulţire și înmulțire-adunare. AMD K6 intelPentiumPro _ Intel Pentium Il IntelDeschutes Cyrix M2 Introducere - Aprilie 1997 _ Noiembrie 1995 Mai1997* Q4 1997? 02 1997 Viteza de vârf la debut (MHz) 233 150 sa. 966 to 333* 200 Compatibil MMX Da Nu Da Da Da Execuţie paralelă MMX Nu Nu se poate aplica Da ae: Necunoscut L1 cache (instrucţiuni + date) 32KB+32KB 8KB+8KB 16KB+16KB „Necunoscut 64 KB unificat L2 cache Extern Intern Extern Extern Extern Socket 7 Pin-out Socket 7 Socket 8 Cartuș SEC Cartus SEC *=estimare.BYTE | a 10 BYTE Romania MAI 1997 (Prototipul este de 0.35 microni). Geome- tria mai mică a procesului va micşora tensi- unea de funcționare şi prin urmare căldura disipată. Chiar şi cu aceste îmbunătăţiri, Deschutes va debuta probabil la viteze mult mai realiste de 266 până la 333 MHz. Aceste puternice limitări precum şi com- plexitatea generală a arhitecturii x86 moti- vează marea întârziere în depășirea barierei de 200 MHz. Vârful puterii disipate a pro- cesorului Pentium Pro 200 MHz fabricat în tehnologia de 0.35 microni este de 35W. Vitezele de tact mai mari decât 200, 233 „MHz nu vor fi practice până când AMD, Cyrix şi Intel nu vor opera tranziţia spre geometrii de proces mai mici în următoarea Unitatea FP împarte stiva de registre cu unitatea MMX Ca și procesoarele Intel. perioada a acestui an. Toate procesoarele noi ale acestor trei companii fac parte din generatia a sasea x86 cu MMX-extensii multimedia compatibile. În ciuda similarităților, acestea au câteva di- ferențe semnificative (vezi tabelul din stân- ga). Până în prezent, AMD K6 este regele complexităţii. El are 8.8 milioane de tranzistoare-aproximativ un milion mai multe decât Pentium II şi 3.3 milioane mai multe decât Pentium Pro. Este de departe cel mai complex chip x86 realizat vreodată. AMD a produs K6 pornind de la esenţa Nx686 pe care compania a moştenit-o prin achiziţionarea rivalului NexGen în anul 1995. Mai mult de un an, AMD a lucrat la proiect pentru a-l face compatibil cu stan- dardul MMX Intel. Originalul K6 are extensii mutimedia proprii. Iniţial, AMD a oferit K6 la trei viteze: 166,200 şi 233 MHz. Preţurile (bazate pe 1000 unităţi cantitative) sunt 244$, 349$ respectiv 469$. Prima ofertă de preţuri pentru Pentium Pro 200-MHz s-a situat între 525$ şi 1035$, dar acestea au inclus un cache L2 intern (256 sau 512BK), pe care K6 nu il avea. AMD prezintă procesorul K6 ca fiind mai rapid decât chip-urile Pentium Pro în cazul benchmark-ului Winstone 97 sub Windows 95. AMD spune că procesorul K6 egalează performanţele procesorului Pentium Pro pentru aceleaşi benchmark-uri sub Windows NT. Motivul acestei diferenţe, spune AMD, este acela că procesorul K6 nu este afectat atunci când rulează cod pe 16 biţi, greşeală bine cunoscută a procesorului Pentium Pro. Oricum, BYTE încă nu a putut să evalueze peformanțele sistemelor bazate pe K6 pentru a verifica afirmaţiile lui AMD. În prezent, AMD fabrică procesorul K6 pe baza procesului cu cinci straturi de metal 0.35 microni, în propria fabrică din Texas. ; Spre sfârșitul acestui an, AMD va adopta pro- cesul de 0.25 microni care va susţine viteze de tact de 266 MHz în această toamnă-și 300 MHz în anul 1998. -Tom R. Halfhill Perifericele multifunctionale devin mai bune Perifericele multifuntionale (MFP-urile) au părut a fi o idee bună când şi-au făcut apariţia prima oară pe piaţă, dar prima reacţie a clienților a fost doar una călduță. Motivul: Aceste produse care sunt proiectate să facă multe lucruri diferite (de exemplu scanare, tipărire, copii, servicii de fax) deseori nu rea- lizează toate funcţiile la fel de bine. „Există întotdeauna câteva limitări ale acestor pro- duse“ constata Charles LeCompte, director la Lyra Research (Newtonville, MA), o firmă de investigare a pieţei. Dar acum vânzătorii au lansat MEP-uri îmbunătăţite care tintesc mai bine pieţele individuale. lar Andrew Johnson, analist la firma de investigare a pieţei Dataquest (San Jose, CA), prezice că vânzările MFP vor creşte în măsura în care furnizorii vor pro- mova produsele mai bune cu integrări de software îmbunătățit și cu interfeţe utilizator mult mai intuitive (vezi figura „Prognoza lansărilor produselor MEP în S.U.A.“). Două exemple noi şi îmbunătăţite de Categoria de produse color personale va duce la creșterea vânzărilor MFP. MEP-uri sunt produsele firmei Hewlett- Packard (800-752-0900;http://www.hp. com), seriile OfficeJet 500C si OfficeJet Pro 1150C. Ce noutăţi aduc acestea față de pro- dusele anterioare? În plus față de schimbarea numelui „totul-în-unul“ (HP preferă ter- menul MFP), culoarea este acum conside- rată o caracteristică esenţială, și nu doar o opțiune rară. De asemenea, HP a îmbunătă- țit modul de utilizare şi calitatea în întregime pentru fiecare funcţie individuală, în paralel cu creşterea vitezei. Seria anterioară de dis- pozitive OfficeJet 300, tipărea cu o rată a vitezei de 3 ppm (alb/negru) în comparaţie cu rata de viteză a seriei 1150C de 8 ppm alb/negru şi 4 ppm color (la 600 x 300 dpi). Seriile OfficeJet 500C (499$ şi chiar mai mult) si Pro 1150C (999$) sunt croite pen- tru pieţe diferite. Seria 500C este destinată mai mult lucrului acasă: Îi lipseşte supor- tul pentru copierea color (cu toate că poate tipări color) şi are o componentă de fax, în timp ce seria 1150C nu are această com- ponentă. (HP spune că cercetările proprii indică faptul că, spre deosebire de cazul lucrului la domiciliu, în multe alte activităţi - există deja un fax şi nu se doreşte încă unul, compania renunțând la această caracteris- tică pentru seria 1150C.) Fiecare produs înglobează un OCR precum şi alte soft- ware-uri şi se conectează direct la PC, deşi funcţia de copiere a dispozitivului 1150C se poate utiliza și în modul de sine stătător. Canon (516-488-6700;http://www.usa -canon.com) are de asmenea un nou MFP si anume CX-L4500 IF. De asemenea, aceasta unitate de 1695$ se poate conecta direct la un PC şi conţine o imprimantă laser alb/ negru 4-ppm, software de gestiune Win- MAI 1997 BYTE România 11 Noul MFP Canon conţine o imprimantă laser alb-negru. dows, un fax modem de 14.4 Kbps precum şi alte caracterstici. Canon şi alţi distribuitori oferă de asemenea unități mult mai scumpe destinate intreprinderilor. De exemplu, GP2000 al firmei Canon debutează la 6000$ pentru capabilitățile de copiere color. Cu toate că analiştii cred că aceste noi produse sunt îmbunătăţite, rămâne de vă- zut când noile unități HP şi noile apariții din partea firmelor Brother, Canon, Pana- sonic, Samsung, Xerox și ale altora, vor oferi succesul acestei categorii de produse. LeCompte spunea ca multi întreprinzători “Unități hard de io ori 3 + mai bune Sosind cel târziu în 1998: noile produse de stocare a informaţiei oferite de dispozitvele hard-cu un preț pe gigaoctet mai scăzut decât formatele magnet- ice, magneto-optice (MO) și cele de stocare pe casetă magnetică, au o capacitate de stocare de 10 ori mai mare decât dispozitivele hard curente. Compania numită TeraStor (San Jose, CA, http://www.terastor .com) speră ca primul dintre aceste produse, bazat pe câmpuri de înregistrare apropiate, să apară cel târziu anul următor. Sunt prezise capacități iniţiale de 20GB pe suprafaţă. - Înregistrarea pe câmpuri apropiate se bazează pe câteva tehnici (vezi figura din dreapta), dar cel mai important lucru îl constituie lentilele com- pacte ce permit dimensiuni reduse a unei celule- bit, ceea ce face să încapă pe suprafața de stocare aproximativ de 10 ori mai multe date fata de cat incape in cazul unitatilor hard traditionale. in concordanta cu declaratiile oficiale ale fir- mei TeraStor, avand performante rapide, costuri rezonabile si capacitati de stocare de inalta den- sitate, dispozitivele cu inregistrare pe campuri apropiate vor inlocui multimea dispozitivelor de stocare utilizate astăzi, pentru o varietate de apli- caţii, incluzând arhivarea pe casete magnetice. „Ceea ce face TeraStor este cu adevărat inte- jată spre tehnologiile comutate şi Fast Ether- care au deja un fax sau o imprimantă vor cumpăra perifericele modular sau separat. Andrew Johnson, analist al firmei Dataquest, prezice că MEP-urile vor detrona copiatoarele şi imprimantele de reţea în cazul activităţilor de volum din cadrul companiilor sau departamentelor de dimensiuni mici şi mijlocii. -Jon Pepper Conducte mai groase pentru grupuri de lucru în rețea Aduc mulţumiri furnizorilor de rețele ce acordă atenție sporită birourilor de dimen- siuni mici şi mijlocii, administratorii de re- ţea putând acum alege dintr-o gamă largă de soluţii ieftine atunci când își actualizează pro- priile reţele Ethernet de 10-Mbps. Volumul traficului în multe reţele este ridicat datorită noului Internet, intranet, al aplicaţiilor bazate pe imagini şi al celor client/server. Furnizorii si analiştii sfătuiesc managerii multor grupuri de lucru şi al rețelelor de dimensiuni modeste să-și planifice actualizarea reţelelor în cursul acestui an. Natural, furnizorii de reţele se mișcă rapid pentru a oferi produsele acestui segment de audienţă. „Clienţii migrează de la tehnologia parta- tronică, în plus, pentru partajarea fişierelor net“, spunea Esmeralda Silva, analistă la fir- ma de cercetare International Data Corp. (IDC, Framingham, MA). „Fiecare furnizor mai mare de reţele, prin familiile de produse proiectate special pentru birourile de dimen- siuni mici şi mjlocii, tinteste piata SOHO.* Lista furnizorilor ce tintesc acum aceasta piaţă cu linii de produse specifice este lungă; ea include pe Bay Networks, cu linia Netgear; Cisco, cu familia de produse Beyond pentru conectivitate LAN si acces la distanţă; și 3Com, cu linia Office Connect. Multe alte companii concurează în acest joc, incluzând pe Accton Technology, Compaq, D-Link, Intel, LANart, Matrox Networks și alții. „S-a înregistrat o creștere uriașă a produselor low- end din momentul în care micile afaceri au fost mai mult interesate de preţ decât de un nume de marcă“, explica Silva. Acum, o decizie de actualizare poate fi mai uşor de luat decât alegerea vreunei imple- mentări - Ethernet 10-Mbps comutat, Fast Ethernet partajat (100Mbps), Fast Ethernet comutat sau alte combinaţii ale acestora. Când se decide care actualizare este cea mai bună, administratorii de reţea trebuie să ia în considerare o serie de factori diferiţi, cum sunt propria infrastructură şi propriile apli- catii de rețea. De exemplu, o reţea a unei mici firme de proiectare grafică unde artiștii utilizează o garnitură de aplicaţii de birou şi poşta elec- raza laser, : Materialul permițând „cavități” magnetic dur de pe mult mai mici pentru date suprafață oferă o înaltă și ae astfel, ~ d densitate la costuri pe Sgr ere în compare derstaten bunds Substratul de plastic: a pepe Jentă, din două este obținută prin acope= _— suprafata a dispozitivelor rirea cu ,cavitati* de date. Spaţiul lentile/substrat: Este controlat de capul zburător. Prima suprafață de resant și pare a fi posibil“ spunea Bob Katzive, vicepreședintele companiei Disk/Trend (Moun- tain View, CA), o firmă de investigare a pieţei dis- pozitivelor de stocare. „Dacă produsele companiei vor veni la timp, la un preţ rezonabil, având par- teneri buni de fabricaţie, vor putea amenința o gamă largă de tehnologii de stocare”. -Dave Andrews 12 BYTE Romania MAI 1997 [i ji lurefu 2 ul Ea SI pentium’ tate, iar MMX este ma de redactare computerizată, grafică şi apli- caţii de proiectare Web-poate fi ideală o lă- ţime de bandă comutată sau dedicată, în concordanţă cu aprecierile d-nei Kimberley Peppe, purtătoarea de cuvânt a lui Matrox Networks, care oferă o varietate de cartele, hub-uri externe şi comutatoare. Prin depla- sarea spre o soluţie de conectivitate comu- tată de 10 Mbps, o firmă de proiectare gra- fica isi poate actualiza propriul hub repetor Ethernet partajat cu un comutator de 10 Mbps fără a fi necesară actualizarea carte- lelor de interfață cu reţeaua (NIC-uri). Oferind forță utilizatorilor ce rulează in- tensiv aplicaţii pe propriul pipe spre server cu o lărgime de bandă îngustă de 10 Mbps, soluţia cu 10 Mbps comutată poate îmbu- nătăţi performanțele sistemului pentru $00$ (ce reprezintă preţul unui comutator). Între timp, preţurile continuă să scadă pe piața re- telelor Ethernet comutate. De exemplu, re- cent Matrox a coborat pretul comutatoru- lui Piranha Switch 8 de la 699$ la 499$, cu un raport pret/port de 62$. Dar diferitele grupuri de lucru au o varietate de utilizatori, aplicaţii și planuri de viitor şi deci pot opta pentru soluţia Fast Ethernet. (vezi fig. „Care dintre soluţiile de conectivitate a grupurilor de lucru?“). Desi multe activitati pot gasi solutia comu- tată 10-Mbps ca fiind satisfăcătoare nevoilor lor, furnizorii de reţele au lansat fundaţia pen- tru 100 Mbps. Preţurile variază, costurile pe port pentru hub-urile Fast Ethernet fiind cuprinse între 20$ şi 100$ sau chiar mai mari decât Ethernet 10-Mbps comutat, în funcție de ce se cumpără. Dar furnizorii prevăd că preţurile pentru hub-urile Fast Ethernet și comutatoare vor continua să scadă. În plus, Intel şi alţii şi-au fixat preţurile propriilor cartele de interfaţă cu rețeaua de 10/100 Mbps pentru a concura cu cartelele de 10 Mbps, permiţând managerilor să cumpere Privind din exterior O altă scamă privind securitatea vârâtă recent în Internet a făcut valuri, dar Microsoft a reactio- “în plus faţă de PC-uri și periferice adaptoare ce pot fi utilizate şi în viitor. „Dacă transferi un fişier mare sau daca cre- ezi o copie de siguranţă mare, nu contează dacă conexiunea de 10-Mbps este doar a ta sau este partajată: operaţia oricum va dura un timp mai îndelungat.“ explică Yoseph Linde, preşedinte şi CEO al LANart, un furnizor de hub-uri de 10-şi 100-Mbps şi de comutatoare, incluzând unele cu capacități de segmentare automată. „10 Mbps comu- tat oferă performanţe ceva mai bune decât 10-Mbps partajat, dar în multe cazuri 100- Mbps partajat va furniza performanțe mult mai bune.“ -Curt Harler pe un client PC. : _ Microsoft a declarat cd nu are cunoștință de nici un utilizator afectat in momentul de fata de acest defect, dar compania recomanda puternic utili- nat rapid spunand că ea cmentemse emana oma sum «a Zatorilorsăiupgrade-ul, a fost deja reparată. SE fie prin descărcarea ver- Scama a afectat utiliza- siunii reparate de pe site- torii rulând Internet Ex- semne Explorer 3.05.01 Securty Fa ul Web al companiei plorer 2.0, 3.0 sau 3.01 z feet e see se sar ra eat. (nttp: ]]www.mierosoft sub Windows 95 sau NT. SE ee cee com), fie telefonand la Oricine a stiut cum sa i St 00 pate poi eg tem 800-322-9997. Sub exploateze această gaură particulară a putut presiunea timpului, Microsoft a lucrat la fixarea proiecta un site Web ce putea folosi scurtăturile acestei probleme pentru utilizatorii ce rulează NT Windows pentru a accesa programe și fișiere de . pe platformele Alpha, PowerPC și Mips. -DA. Trimiteti-le pe-ale dus la 76443.1723@compuserve.com! 14 BYTE Romania MAI 1997 Desene perfecte cu jeturi de cerneală Fabricanţii de imprimante color cu jet de cerneală caută noi modalităţi de a oferi stră- lucire acestor dispozitive la un pret decent, în cazul reproducerilor fotografice. În plus, ei trebuie să obţină o calitate de ieşire supe- rioară de la acceptabil la lăudabil. Cele mai interesante dezvoltări pot fi ce- le două imprimante Epson noi, care deja au urcat în vârful ierarhiei industriei impri- mantelor având o rezoluţie de la 720x720 dpi până la 1440x720 dpi. Tehnologia pie- zo alui Epson fierbe cerneala, dar în schimb forţează cerneala să cadă în întregime pe cap printr-o presiune electromecanică. Ca rezultat, imprimanta sprijină plasarea punctelor cu o mai mare acuratețe și are abi- BJC-4200 are o rezoluţie de 720x360 și folosește cerneală specială “Alegeţi cele mai noi soluţii J TE-S55 switch e 5 porturi UTP sau STP funcţionând (a 10/100 Mbps © Detectie automata a vitezei de funcţionare prin negociere N-WAY e Algoritmul Spanning Tree înglobat e Suportă operare Half-Duplex sau Full-Duplex e Agent SNMP accesibil in-band sau out-of-band TE-100/PC| 19/100 Mbps Ethernet Adapter for PCI TE-S14 switch e 4 porturi UTP sau STP functionand la 10 Mbps ee aia zi e tehnologie 100Base-Tx e 1 port UTP sau STP funcţionând la 100 Mbps @ viteză de transfer 10 sau 100 Mbps e Algoritmul Spanning Tree înglobat e compatibilă IEEE 802.3 e Suportă operare Half-Duplex sau Full-Duplex e mod de operare full-duplex e Agent SNMP accesibil in-band sau out-of-band TE-1 00/H1 2.4. 100 Base-TX Fast Ethernet Hub e permite conectarea rapidă a stațiilor cu interfeţe 100 Base-TX e echipat cu 12 RJ-45 porturi pentru conectarea a 12 staţii sau servere & Y= = Str. Romana nr. 28-30 et. I-II, Ploiești Z Tel/Fax: +40-(0)44-110 700 http:\\www.sprint.electrop.eunet.ro COMPUTERS E- mail: sprint@tag.vsat.ro Îi litatea de a crea o rezoluţie mai mare. Epson utilizează tehnologia pentru noile impriman- te, Stylus Color 600 şi 800 la 299$, respec- tiv499$. Oricum, abordarea lui Epson nu este uni- că. Alţi furnizori de vârf, precum Hewlett- Packard și Lexmark, optează pentru şase cu- lori de tipărire în încercarea de a obţine o cali- tate de reproducere mai bună. Amestecând culorile primare cu tonuri moderate, cele şase culori pot fi combinate pentru o interpretare mai naturală fără mărirea rezoluţiei de la 300 sau 600 dpi. HP cu produsul său PhotoSmart si Lexmark (http://www.lexmark.com) cu imprimanta Lexmark Color JetPrinter 2055 (249$), oferă un foto-realism detaliat. În imprimantele lor , Canon (http://www „cesi.canon. com) nu foloseşte procesul cu şase culori. În schimb, compania utilizează un nou proiect de cartușe ale căror caracte- ristici avansate în compunerea cernelii şi în plasarea ei cu precizie pentru a obţine densi- tate, înviorează nuanțele. Cerneala foto are o uşoară densitate, permiţând imprimantei să folosească de la una până la trei picături pentru un singur punct, pentru obținerea unei gradaţii de culoare mai bună. Ambele imprimante ale lui Canon BJC-240 Photo (199$) şi BJC-4200 Photo (299$) utilizează această nouă tehnologie pentru reproducerea imaginilor foto-realiste. Noua imprimantă PhotoSmart a lui HP Datapro Report = (http://www.hp.com) este o componenta a intregului sistem PhotoSmart (camera, im- primantă, scaner). Imprimanta de 499$ uti- lizează de asemenea cerneală cu şase culori, dar sunt proiectate doar pentru fotografii; nu s-a intenţionat folosirea lor în scopuri ge- nerale. Dispozitivului îi trebuie aproximativ 5 minute pentru a tipări o fotografie de 8x10 inch la calitatea hârtiei fotografice; pentru o dimensiune de 4x6 inch, tipărirea durează 2,5 minute. Calitatea de tipărire este exce- lentă (apropiindu-se de cea a fotografiilor convenţionale), dezavantajul esenţial fiind destinaţia specială a dispozitivului.B -J.P. |din BYTE, 0 publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] 16 BYTE România Căi multiple de interoperabilitate NT/Unix Ye de informatica ale utilizatorilor au marit volumul construcţiilor de medii eterogene de calcul care combina siste- mele moștenite cu Unix și Windows NT. Problema este că aceste sis- teme de operare nu sunt integrabile in mod transparent; nu poti conec- ta un sistem NT pur și simplu într-o rețea Unix și să funcţioneze, fără a face anumite legături. Cu toate acestea, multe departamente de informatică, atrase de costurile scăzute precum și de ușurința întreţine- rii aplicaţiilor server NT, se zbat să integreze NT în mediile proprii. Utilizatorii nu și-au înlocuit aplicaţiile Unix originale, dar și-au întreți- nut sistemele Unix concomitent cu implementarea NT. Astfel, acești utilizatori caută soluţii care să-i ajute să-și conserve investițiile prin crearea unui mediu de calcul NT/Unix transparent. Microsoft a stabilit un număr limitat de protocoale în NT pentru crearea mediilor interoperabile. În plus, mulţi furnizori au construit garnituri de interoperabilitate NT-Unix. Dar cât timp legăturile nu au fost făcute în totalitate, aceste soluții au contribuit la creșterea instalărilor NT în inte- riorul mediilor tradiţionale Unix. Multe dintre aceste soluții disponibile la furnizor, pot fi clasificate în următoarele categorii: soluţii de gestiune sis- tem/reţea; protocoale de reţea, cum sunt TCP/IP, NFS (ce permit apli- caţiilor NT să ruleze sub Unix); partajarea fișierelor Unix/NT; unelte de portare a aplicaţiilor dinspre Unix spre NT sau invers; și dezvoltări de aplicaţii client/server atât pentru Unix cât și pentru NT. Scopul multor utilizatori este acela dea creaun mediu de calcul NT/Unix care să permită partajarea fișierelor și imprimantelor din orice parte a reţelei şide a putea folosi aplicaţiile în ambele medii. De obicei stiva TCP/IP este una dintre primele tehnologii implementate, împreună cu numele de server NetBIOS pentru folosirea NetBIOS-ului peste TCP/IP, la fel cum serverul DHCP suportă o varietate de configurații NetBIOS. Atâta timp cât aceste componente fundamentale sunt alimentate cu serverul Windows NT, mai mulți furnizori au construit pe baza acestor componente pachete de inte- grare care oferă partajarea fișierelor și imprimantelor, administrarea de la distanţă, integrarea aplicaţiilor și soluţii de conectivitate a poștei electroni- ce pentru amestecul mediilor NT/Unix. Mary Hubley, analist principal la Datapro Information Services Group. Hubley este de asemenea directorul noului serviciu de informaţii NT Analyst al firmei Datapro, care vizează piața Windows NT și alte tehnologii înrudite, incluzând siudii de caz, vederi generale asupra tehnologiilor și produselor precum și strategii de integrare și gestiune. O varietate de soluții NT-Unix Compania Produs(e) Descriere sumara Informatii de contact WRQ * Reflection NFS Acces gazda NT-Unix 206-217-7100; Connection for Windows NT http://www.wrg.com Datafocus ¢ Nutcracker Unelte de portare a aplicaţiilor 703-631-6770; Unix spre NT http://www.datafocus .com FTP Software * InterDrive NT Server Server NFS pentru NT (partajare 508-685-4000; fişiere și imprimante între http://www.ftp.com NT si Unix) Hummingbird e Exceed for Windows NT X Server PC (permite ca NT 416-496-2200; Communications * NFS Maestro for Windows NT să acceseze Unix); Server NFS http://www.hummingbird.com Network Computing -Xware-PC Partajarea resurselor client/ 415-694-0650; Devices * WinCenter Pro server NFS dintre Unix, NT și PC; http://www.nced.com aplicatii server NT Mainsoft * MainWin Studio Pachet de unelte pentru 408-774-3400; portabilitate NT/Unix http://www.mainsoft.com Bristol Technology *Wind/U Pachet de unelte pentru 203-438-6969; portabilitate NT/Unix MAI 1997 http://www.bristol.com Portofoliul de aplicații ICL POR Pps Ca CRE inte Satisfactia de a realiza ceea ce doriti cu - domeniul financiar-bancar: “ : Co adevărat este cel mai valoros lucru pentru pachetul software iBank si ATM-uri dumneavoastră. De aceea aveţi nevoie de un - domeniul producție-distribuţie: partener care să vă ofere soluţia potrivită. pachetul software MAX - domeniul retail: pachetele software PRISMA, SANDMAR si ISS 300 - domeniul telecomunicatii: y, pachetele software SIMS, PROSPERO, IN si FENS - domeniul optimizării şi gestionării fluxului informaţional într-o ites eee ARE The Business Solutions Company Soluţii pentru problemele dumneavoastră! Cu ocazia expoziţiei de Tehnologia Informaţiei CERF '97, ICL prezintă cele mai noi modele de PC-uri, Servere şi Notebook-uri Fujitsu, precum şi un portofoliu de aplicaţii ce acoperă o gamă largă de activităţi: financiar-bancar, producţie- distribuţie şi urmărire a stocurilor, activităţi retail din cadrul stațiilor de benzină, magazine şi depozite en-gros, gestionarea și optimizarea fluxului informaţional într-o instituţie sau între instituţii, telecomunicații. PARTENERI AUTORIZAȚI: ALFASOET SA ( Cluj-Napoca), CORES SRL (Timişoara), DATALOG COMPUTERS (Ig. Mureș), ELCOSOFT SRL (Cluj-Napoca), FIBA IMPORT EXPORT SRL (Ploiești), GENESYS SOFTWARE SRL (Bucureşti), INTELPROF INTERNATIONAL SRL (Brașov), MIXERA SRL (Brăila), ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD (lași), TERRA INDUSTRIAL TECHN SA (Pitești), TOP EDGE ENGINEERING SRL (Craiova). ICL-ROMÂNIA - Reprezentanta Bd. Republicii, 44 - 46, Sector 2, Bucureşti FUJITSU Tel: 401-250.61.17 Fax: 401-250.58.18 PCs . NOTEBOOKS . SERVERS trebuie să susțină Aveţi nevoie de- fiabile susţinute printr-un service operativ preturi €o i cil ii tă e, i © 1997 RACE COMPUTERS Craiova «tel:051-415800 Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 *Arad: LEXIMIS - 057-251245 «Bacau: NERATON SERVICE - 034-181507 «Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062- Cee ene 433248 «Braşov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 «Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 *Bucureşti: ALSYS DATA - 01-4112626 «Călăraşi: OPTIM SOFT - *fax:051-413209 042-314589 «Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 *Constanţa: BRIO BIT - 041-616811 Deva: RECEP PLUS - 054-218205 *Focşani: QUATTRO IMPEX - 037-625134 Bucureşti *tel:01-3361318 *Galaţi: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 “laşi: BETALINE - 032-271281 «Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 *Oneşti: COMPUTER SERVICE - 034-326632 Ra EK eels „Piteşti: OPEN SYSTEMS - 048-219000 Reşiţa: SELCO - 055-215301 +Rimnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 «Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 *Sibiu: : i DATA. PRO - 069-2110489 *Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 *Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 +Timişoara: ETA 2 U - 056-199508; EXACT - 056-220170 «Tirgu E-Mail office@comrace.eunet.ro Jiu: ELTOP -053-218666+Tirgu Mureş: CARO COMP -065-210040 > n al E. pă a aL dai Li să a uff | (dp af AO ASI iod A SATA DA ee AA ALOCE 3 Sisteme de operare Tehnologia 1,O promite o arhitectura scalabilă lO pentru servere şi o nouă categorie de aplicaţii autonome de administrare 1/0. De Chris Briggs Intrari/iesiri mai inteligente si rapide pentru servere omeniul tehnicii de calcul isi continuă evoluţia într-un ritm rapid. Schimbarea majoră are loc în modul de lucru. Azi, nici un calculator nu mai este o insulă, ci lucrează în mod curent cu informaţii aduse din baze de date aflate la distanță, pe Inter- net şi într-un intranet. Această modificare a modului de lucru măreşte la rândul ei cerinţele de transfer la intrări / ieşiri de pe reţea. Noile protocoale pentru rețele rapi- de, ca Fast Ethernet, Gigabit Ethernet, ATM (mod de transfer asincron) şi Fibre “ Channel, promit să ofere banda suplimen- tară şi să permită o deplasare mai rapidă a datelor între servere. Situaţia devine mai complicată, deoarece în acest mediu pu- ternic interconectat si datele devin mult mai complexe şi „rich“ . Utilizatorii trec de la mesajele simple e-mail şi fişiere text la trans- feruri mai mari şi mai sofisticate de date care includ fluxuri video - digital, vizualizări de date 3D şi deplasarea prin depozite de date. Tot mai frecvent, congestia de date apare la servere din cauza necesităţilor mari de operaţii I/O impuse de acest tip de aplicaţii cu tranzacţii client /server. Acest lucru forțează proiectantii de servere să îmbună- tățească performanțele la nivelul sistemu- lui. Pe când procesoarele şi arhitecturile de magistrale rapide satisfac o parte din noile cerinţe, performanţele pentru I/O de la sistem nu au ținut pasul. Datorită cerințelor de transferuri rapide impuse de aplicaţiile moderne de rețea, I/O devine rapid un loc îngust pentru accesul utilizatorului la infor- maţii. Adăugarea mai multor procesoare în server, în încercarea de a-i mări perfor- manţele prin multiprocesare simetrică, nu ajută deoarece problema reală constă în deplasarea datelor şi nu în prelucrarea lor. Au apărut concepții deosebite de servere de vârf de la Tandem şi Sequest, cu arhitectură unică de sistem care plasează o structură distribuită reticulară (mesh) inteligentă în server şi îmbunătăţesc astfel capacitatea I/O. (Vezi şi Reţeaua din server, BYTE, iulie 1966). Totuşi aceste soluţii sunt scumpe. Pentru servere obişnuite realizate pe hard- ware de serie, soluția constă în a face ca sistemul să lucreze mai inteligent şi nu mai intens cu I/O. Lucrul cu 1/O inteligent este modul de eliminare a gâtuirii care permite performanţe scalabile pentru sistem. inteligent. Aceste subsisteme sunt adminis- trate de procesoare I/O independente (IOP). Un IOP reprezentativ este i960 RP de la Intel, care constă dintr-un procesor RISC cu memorie locală, punte PCI la PCI şi suport înglobat pentru tratarea întreru- perilor şi transferurilor DMA. (Pentru Modelul de driver 10 divizat eS Ee] Aplicatie pe host Sistem de operare rețea OSM peer-to-peer Nivel comunicaţie ISM Peer-to-peer transport peer-to-peer Aplicatie pe host XI Belea 13) Că col] da HDM stocare Un nivel de comunicație oferă o abstractizare a comunicaţiei SO/echipament astfel încât interfețele echipamentelor sunt potrivite la multiple SO I/O cu inteligență I/O inteligent, cunoscut ca 1,0 este un stan- dard industrial pentru arhitectura subsis- temului I/O. Acest standard, promulgat pentru prima dată de Intel, este acum administrat de un grup special de interes (SIG). Arhitectura L,O este independentă atât de echipamentele periferice controlate, cât şi de SO gazdă care face administrarea. Mai mult, reduce activitatea suplimentară necesară la procesorul din sistemul gazdă prin descărcarea administrării întreruperi- lor si functiilor I/O la subsistemul I/O informatii despre i960 vedeti: ,,Ajutorul - pentru server“ din BYTE, oct.1966). Asemenea IOP cu multiple facilități pot tra- ta toate întreruperile de nivel jos si trans- ferurile DMA intre un echipament de pe PCI si memoria interna, independent de procesorul principal al serverului. IOP întrerupe procesorul sistemului doar la ter- minarea unei activitati specifice I/O. De exemplu, SO pentru gazdă poate progra- ma IOP astfel ca să primească un număr pre- cizat de pachete de date din rețea, să elimi- ne antetele de protocol şi să pună datele într-o zonă specificată de memorie a MAI 1997 BYTE România 19 Fundamente Sisteme de operare serverului utilizată de aplicaţia de reţea, toate acestea fără ca procesorul gazdă să intervină. Pentru a permite realizarea unor aseme- nea subsisteme 1/O inteligente trebuie să avem un soft independent de hardware care „ face posibilă comunicarea cu echipamen- tele inteligente. Un model nou de driver divizat (split) asigură această independență prin separarea logică între partea de dri- ver care asigură controlul de nivel jos al echipamentului şi partea de driver care administrează detaliile de implementare pentru SO deservit, așa cum se arată în figu- ra „Modelul de driver divizat LO“. L,O defineşte modul în care aceste două părţi din driver interacționează. Specificația prezintă un sistem de lucru pe două nivele, cu mesaje prin care modul din driver speci- fic SO gazdă (OSM) face comunicaţia cu modulul de lucru cu harware-ul IOP (HDM). Nivelul de comunicare denumit corespunzător stabilește o sesiune de schimb de mesaje între cele două părți şi nivelul transport defineşte modul în care se partajează informaţia între diferitele HDM. Mesajele sunt specifice diferitelor clase şi definesc operaţiile pentru multe echipa- mente, inclusiv memoriile externe mod bloc (discuri hard, CD-ROM), RAID, LAN (Ethernet, Token Ring), benzi magnetice, SCSI, administrare sistem și transferuri peer-to-peer (de la egal la egal). Sunt în curs de definire extensii pentru ciorchini (clus- tere), Fibre Channel si ATM/WAN. Nivelul de comunicatie 1,0 mascheaza natura schimburilor de date intre diferitele echipamente şi oferă astfel independenţă faţă de tehnologia procesorului şi magis- tralei gazdă. Deoarece nivelul de comuni- caţie utilizează un API bine definit, prin care receiverele de echipamente derulează toate tranzacţiile I/O, driverul devine portabil între SO multiple, ceea ce reduce drastic costurile dezvoltării pentru drivere. În plus, din cauza acestei interfeţe consistente, ingineri de sistem sau administratorii de retea pot utiliza orice hardware conform cu LO în server indiferent de SO de reţea uti- lizat. Atât Microsoft cât şi Novell sunt mem- brii în comitetul de conducere I,O SIG (Spe- cial Interest Group), deci ne putem aştepta caatat Windows NT, cat si NetWare sd asi- gure suport pentru periferice conforme cu EO: L,O are ostructura de cozi de mesaje care transferă cererile I/O spre subsisteme mul- tiple 1/O în loc să facă o coadă de cereri în memoria sistemului gazdă. Acesta are două avantaje. În primul rând procesorul gazdă nu interoghează (poll) şi se învârte între cererile I/O. El continuă o activitate mai utilă, făcând procesarea concurentă efi- 20 BYTE Romania MAI 1997 Salvarea pe banda sau in oglinda se poate face fara procesorul gazda cient. În al doilea rând, performanţele generale sistem devin mai bune deoarece task-urile de tratare I/O pot fi distribuite în- tre IOP multiple. Acestea realizează și mult dorita scalabilitate a arhitecturii server: per- formanţa serverului creşte liniar pe măsură ce se adaugă noi procesoare si noi IOP. inovații 1/0 Standardizarea L,O a subsistemului l/O creează şi un mediu pregătit pentru inovaţii în două domenii de bază al 1/O la servere: reţeaua şi mediile de stocare. Prin separarea procesării aplicaţiilor de procesarea !/O, care este în principal transfer de date şi tratare întreruperi, se pot realiza îm- bunătăţiri semnificative ale performanţei. De ce? Aşa cum am menţionat mai înainte, arhitectura I,O permite procesarea distribuită. Mai permite şi crearea unei stive driver prin care funcţii speciale încapsulate sub forma unui ISM (Intermediate Service Module) se pot insera între OSM şi HDM. RAID este un exemplu de asemenea ISM. Un controler dedicat RAID poate fi înlocuit de un controler de disc care execută RAID ISM pe un IOP. Acesta duce la creșterea capacităţii de lucru a controlerului de disc în timp ce performanța devine mai bună şi costurile se reduc. Alte module ISM pot face compresie / decompresie de date pentru un echipament mod bloc, pot oferi criptare pentru pachetele ce ies în reţea sau imple- menta suport pentru zid de foc la un server Web. Posibilitatile cele mai semnificative sunt oferite de capacitatea I,O de transfer direct de mesaje intre IOP multiple, cunos- cută ca şi comunicare unu la unu (peer to peer). Aceasta permite tranzacţii directe inteligente de la echipament la echipament pe magistrala locală sau PCI, în mod inde- pendent de procesorul serverului gazdă şi de SO. Acest lucru se realizează prin apli- caţii autonome de administrare 1/O, care se află sub formă de ISM la nivelul transport, aşa cum se vede în figura : „Comunicare unu la unu“. De exemplu, o aplicaţie de admi- nistrare I/O poate accelera I/O prin direc- tionarea datelor citite de pe disc direct la interfata de retea. Alte exemple de aplicatii unu la unu includ salvările directe de pe disc pebandă, echilibrarea dinamică a utilizării, lucrul în ciorchini (cluster), toleranță la de- fecte server prin izolare de erori, refacere după erori și administrare de la distanţă. Noua arhitectură de driver LO elimină gâtuirea I/O la proiectele de servere de uz general. Acest lucru se realizează prin depla- sarea încărcării cauzate de 1/O de la proce- sorul gazdă la perifericele inteligente. Mo- delul de driver divizat cu nivelul de comunicare realizează o abstractizare pentru hardware astfel încât administra- torul de rețea poate opta dintr-o varietate de periferice compatibile IO. În plus, abstractizarea simplifică proiectarea drive- rului de echipament, astfel încât poate fi modificat uşor pentru suport la SO de rețea multiple. Mecanismul de cozi din L,O permite procesare concurentă, ceea ce reduce admi- nistrarea suplimentară la SO. Mecanismul permite de asemenea o extindere a capaci- tăţii serverului prin multiprocesare sime- trică şi prin adăugare de noi echipamente inteligente. În fine, comunicarea unu la unu poate permite apariţia unei noi categorii de task-uri de mare performanță prin aplicaţii autonome I/O. Pentru informaţii în plus despre LO vizitaţi pe Web http://www 120SIG.org/.@ Chris Briggs este market developement mana- ger la Intel I/O Processor Division (Chandler, AZ). A obținut titlul de BSEE la University of Cincinnati şi MBA la Arizona State University. ÎL puteţi contacta prin e-mail la: chris_j_brig- gs@ccm.ch.intel.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila} Această tehnologie de reţea oferă un transfer mai bun şi compatibili- tate cu echipamentele Ethernet existente. De Selina Lo Gigabit Ethernet intern iciunde nu este dorința de viteză mai mare, ca în lumea reţelelor de calculatoare. Serverele Web pentru intranet, fermele central- izate de servere, groupware si o avalanșă de aplicații client / server, toate solicită la limită rețelele existente de calculatoare. Ca rezultat, reţelele sunt congestionate frecvent, timpul de răspuns la aplicaţii este mare și productivi- tatea se reduce. Administratorii de reţea care se confruntă cu aceste probleme sunt în fața unei dileme: cum poți mări transferul prin reţea astfel ca să poţi creşte activitatea și simultan să nu peri- clitezi investiţia imensă făcută în cartelele de interfață (NIC), hub-uri, rutere şi servere? Deoarece 80% din rețelele existente folosesc Ethernet şi TCP/IP, orice soluţie trebuie să includă Ethernet, pentru a fi practică. Un nou standard promite că va oferi trans- fer de date prin Ethernet la 1Gbps, adică de 100 ori viteza tradiţională Ethernet. Gigabit Ethernet, asa cum a fost denumită tehnolo- gia, este o nouă abordare a unei vechi scheme de interconectare. Aplicațiile de început Deoarece Gigabit Ethernet utilizează aceleași protocoale de nivel jos ca şi tradiționalul Ethernet, ruterele şi hub-urile existente nu tre- buie înlocuite. Astfel, Gigabit Ethernet se poate integra uşor în reţelele existente. Tehnologia se va folosi la trei aplicaţii iniţiale. Prima, conectarea pentru serverele centrali- zate, la viteze superioare. A doua, inter- conectarea între comutatoare Fast Ethernet la viteze superioare. La urmă se vor inter- conecta grupurile speciale de lucru care nece- sită performanţe de vârf. O concepţie greşită răspândită este că Gigabit Ethernet are nevoie de un transfer de gigabiţi pe secundă, pentru a-şi justifica prezenţa în rețea. De fapt, utilizarea de Gigabit Ethernet are sens oriunde utilizatorii au nevoie de transferuri peste 100Mbps. Asemenea cerinţe sunt deja uzuale pentru serverele de întreprindere. Interfeţele de rețea din servere au avut o limitare la 100Mbps încă din anii FDDI (Fiber Distributed Data Interface) sila 155Mbps ATM (Asynchronous Transfer Mode) nu oferă o bandă de transfer mai largă, datorită lucrului suplimentar cu celulele de 53 baiţi. Multe servere de azi au două sau mai multe interfeţe Ethernet de 100Mbps pentru a face faţă cerinţelor de trafic pe care o singură interfaţă Gigabit Ethernet le-ar satisface ușor. În plus faţă de performanţă, tehnologia oferă o unificare a conexiunilor multiple de 100Mbps la server de transfer aproximativ de zece ori mai mare şi elimină translatările de protocol Ethernet la FDDL. Cu toate că Gigabit Ethernet nu va fi prea curând o parte a configurației desktop stan- dard, va fi totuşi adoptat la grupuri care lucrează a aplicaţii de vârf ca animația, vizualizarea, CAD/CAM şi diferitele pro- grame de simulări grafice. Înainte, asemenea grupuri se bazau pe tehnologii de nişă ca HIP- Standard hibrid de rețea de nivel jes Prstecadie Prolene IEEE 802.3 Protocole deriediadt deeds Ethernet desimiult Proteceale de nivel matt Gigabit Ethernet îmbină două tehnologii verificate pentru a realiza un standard compatibil cu 80% din reţelele existente într-o singură cartelă (NIC) Gigabit Ethernet, ceea ce eliberează conectorii de I/O pe server şi simplifică administrarea reţelei. Pe măsură ce apar rutere şi comutatoare Gigabit Ethernet şi aplicaţiile server le validează, tehnologia va fi adoptată rapid ca soluție de eliminare a congestionării tron- sonului de bază (backbone) a rețelei. Pentru un backbone Fast Ethernet, comutatoarele existente se pot interconecta prin adăugarea de legături şi comutatoare Gigabit Ethernet pentru a forma un tronson de bază mai rapid pentru reţea. Acest tronson poate asigura suport la mai multe segmente Ethernet comu- tate sau partajate, fără să fie nevoie de mutarea de software sau hardware la nivelul staţiilor desktop. La înlocuirea unui tronson FDDI congestionat, Gigabit Ethernet oferă o bandă PI (High Performance Parallel Interface) şi Fibre Channel pentru a realiza legăturile rapi- de la servere şi ferme de servere. Un standard hibrid Fiind în curs de dezvoltare de către IEEE 802.3z Task Force, Gigabit Ethernet uti- lizează o combinaţie între două tehnologii de rețea verificate. Standardul adoptă atât specificaţia originală IEEE 802.3 Ethernet cât şi cea ANSI X3T11 Fibre Channel, pentru interfața fizică. Formulat altfel, Gigabit Ether- _- netutilizează atât protocolul Ethernet pentru administrare de transfer de cadru (frame) şi acces la mediu (nivel 2) cât și tehnologie de optică, conectori şi cabluri (nivel 1) pentru interfața fizică. Aşa cum se vede în figura „Un standard hi- MAI 1997 BYTE România 21 Fundamente Reţele brid de reţea“ , Gigabit Ethernet păstrează protocolul Ethernet la nivelul de protocol conexiune date, dimensiunile minime şi maxime pentru cadre şi formatul de cadru. De asemenea, se utilizează metoda de acces tradiţională Ethernet CSMA/CD ( Carrier Sense Multiple Access / Collision Detec- tion). Această metodă definește în principiu modul în care echipamentele utilizează par- tajat segmentul de rețea, cât şi modul de arbi- trare utilizat. Au fost adăugate câteva facilități noi la protocol, referitoare la modul fizic de lucru cu cadre Ethernet standard într-un mediu de viteză mare, cele mai notabile fiind extensia de purtătoare și transfer exploziv (packet bursting). Gigabit Ethernet include atât mod de lucru full-duplex, cât şi half-duplex. Un repetor Gigabit Ethernet half-duplex funcționează ca un hub tradițional Ethernet pe mediu parta- jat, folosind CSMA/CD pentru a arbitra între accesele utilizatorilor. Toate comuta- toarele şi unele repetoare asigură suport pentru Gigabit Ethernet full-duplex . În acest caz, nu este nevoie de CSMA/CD deoarece legătura full-duplex este dedicată la un singur sistem, cum este un server sau comu- tator. Aceste echipamente au buffere mari de memorie pentru a face fata saturarii tempo- rare a traficului la port. Produsele iniţiale de rețea Gigabit Ether- net vor utiliza fibră multimod şi monomod care permit distanțe de 500m respectiv 2km. Sunt în curs de elaborare standarde pentru tehnologie transceiver, care permite sem- nalizare la gigabiţi pe patru perechi de cablu Cat 5 STP (Shielded Twisted Pair) la distanțe de până la 100m, aşa cum se vede în figura „Implementări Gigabit Ethernet“. Acest stan- dard va fi finalizat în 1998. Obţinerea performanței de gigabiti În timp ce la un anumit nivel Gigabit Ether- net este doar un Ethernet mai rapid, există aspecte importante de luat în seamă pentru realizarea unor performanțe de la un capăt la celălalt al reţelei. Având magistrale de 32- si 64- biţi PCI, calculatoarele desktop , mai ales cele performante cu rol de server, pot crea trafic exploziv cu viteze care depășesc 1Gbps. Totuşi, la aceste viteze, procesorul sistemului îşi poate, potențial, consuma toate ciclurile UC pentru deplasarea datelor între aplicati- ile din reţea. Din acest motiv, realizarea performanţelor promise de tehnologia Gigabit Ethernet nece- sită o nouă generaţie de interfeţe inteligente care minimizează intervenţia sistemului gazdă. Aceste adaptoare au în general proce- soare RISC înglobate, care preiau anumite funcţii specifice host, cum ar fi anumite inter- acţiuni cu nivelele de protocol (de ex: atașarea 22 BYTE Romania MAI 1997 Gigabit Ethernet va folosi la început legături pe fibre optice și mai târziu cabluri cu perechi de fire din cupru pentru conectarea serverelor și comutatoarelor şi detașarea antetelor de protocol sau genera- rea sumelor de control) şi deplasarea datelor între subsistemele de stocare. Aceste interfeţe inteligente pot reduce sarcinile suplimentare de tratare a întreru- perilor, prin emiterea unei singure întreruperi la host pentru pachete multiple care sosesc într-o vecinătate. Acest lucru face posibil nu numai un transfer mai rapid, dar permite şi aplicaţiilor să se execute mai rapid prin eliberarea de cicluri UC gazdă pentru apli- catii. În plus, frecvenţa intreruperilor la host poate fi reglată dinamic, în funcţie de încăr- carea reţelei cu trafic exploziv. Într-un mediu puţin încărcat, întreruperile mai frecvente pot reduce latenţa, în timp ce în situații de încăr- care maximă întreruperile mai puţine îmbunătăţesc volumul transferat. Adaptoarele inteligente vor evalua traficul pe rețea pentru a stabili dinamic metoda utilizată la un moment dat. Deoarece comutatoarele Gigabit Ethernet sunt folosite sau la interconectarea de servere situate centralizat, sau la interconectare de comutatoare şi rutere pe tronsonul de bază, ele trebuie să ofere grad inalt de redundanta şi fiabilitate. Comutatoarele aflate pe back- bone trebuie să fie capabile să transporte nu - numai date, ci şi video şi voce. Acesta înseam- nă că administrarea traficului, controlul congestiei si QOS (Quality of Service) sunt cri- terii importante pentru evaluare. Pana acum, doar comutatoarele ATM au trebuit sa preia asemenea sarcini. Ethernet va avea viaţă lungă. Gigabit Ether- net este o extensie naturală a acestei tehnologii. Chiar dacă este așa, utilizatorii tre- buie s-o analizeze pentru a fi siguri că obțin performanțe maxime la cel mai bun preţ. Acesta înseamnă o abordare orientată sistem la selectarea adaptoarelor, driverelor, comu- tatoarelor şi ruterelor, care vor oferi împre- ună cea mai bună performanţă în orice punct al rețelei. Selina Lo este Vice President of Product Mana- gement and Marketing la firma Alteon Net- works Inc. (San Jose, CA). Poate fi contactat la: slo@alteon.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] 4 $ Alpha 21164PC de la Digital Semiconductor conferă performanţe de staţie de lucru calculatoarelor desktop PC De Peter J. Bannon Alpha ajunge în sistemele desktop ai mic, mai ieftin, mai rapid, sunt cuvintele cheie pentru producătorii de circuite semi- conductoare de azi, în tentati- va lor de a satisface apetitul enorm de cal- culal aplicaţiilor desktop multimedia, CAD şi manipulări de date. Firmele utilizează sisteme desktop pentru video-conferințe, sinteză vocală şi acces la date de oriunde din firmă. Cu orice descoperire ce lărgeşte orizontul imaginaţiei, realizările practice ale ideilor cer o putere de calcul din ce în ce mai mare. Noul procesor Alpha 21164PC de la Digital Semiconductor ţinteşte această piaţă desktop mai largă în timp ce satisface cerin- ţele contradictorii de putere de calcul mai mare şi preţ acceptabil. Proiectat în colabo- rare de Digital şi Mitsubishi, 21 164PC este o variantă de Alpha 21164, procesorul Digital pentru staţii de lucru. Implementat cu un proces CMOS de 0,35 microni, 21164PC cu 413 pini are o pastilă de 8,5 pe 16,2 milimetri care conţine 3,5 milioane de tranzistori. Pastila 21164PC este cu 30% mai mică decât cea de la implementările Alpha anterioare, fiind posibile astfel reduceri de costuri de pro- ducţie semnificative. Acestea se oglindesc direct în preţul UC mai redus, adică PC-uri _ la preţuri acceptabile. Totuşi, pastila mai mică nu înseamnă că procesorul are limitări de viteză sau per- formanţă. La 533Mhz, 21164PC permite 2,1 miliarde de instrucţiuni pe secundă (BIPS) sau 2133MIPS şi 1066 MFLOPS.Un 21164PC configurat cu cache extern de 2MB şi memorie centrală de 125 nanose- cunde, la această frecvenţă de ceas oferă estimativ 14SPECint95 și 17SPECfp95. Aceste caracteristici şi preţul fac ca proce- sorul Alpha să fie ideal pentru PC-uri care rulează Windows NI. Arhitectura Alpha Microarhitectura procesorului, aşa cum se vede în figură, este ceaa unui procesor RISC pe 64 de biţi proiectat pentru viteză, proce- sare multi instrucțiune și lucru multiproce- sor. Registrele sunt de 64 biţi. Instrucţiunile Alpha sunt pe 32 de biţi şi operaţiile load / store, de citire / scriere memorie pot fi de lungimi de 8, 16, 32 sau 64 de biti. 21164PC utilizeaza deplin avantajele arhitecturii Alpha, intr-o implementare pentru patru instrucțiuni simultan, cu con- ductă cu şapte stadii pentru întregi şi nouă pentru virgulă mobilă. 21164PC are un Microarhitectura Alpha 21164PC Cache instrucţiuni 16 KB | | | i i Buffere instructiuni | Repa ti or | sivă de aducere anticipată a instrucţiunilor ajută la ocuparea eficientă a conductelor. Unitatea de instrucţiuni 21164PC con- stă dintr-un buffer de instrucțiuni, un repar- titor (slotter) şi o unitate de ieşire (issue). Concepţia simplă de pregătire pentru ieşire a instrucţiunilor permite o frecvență su- perioară a ceasului la 21164PC cu impact redus asupra numărului de instrucţiuni care Interfata sistem Controler Cache 12 „și interfață sistem Schl Multiply Unit] Unito — regiștrii pentru flotanta Alpha 21164PC oferă procesare pe 64 biţi la viteze de până la 533 MHz la preţuri adecvate realizării de sisteme desktop cache mare de 16KB pentru instrucţiuni (Icache) şi oferă o bandă de transfer de 8000 „ Mbpspentru unitatea de prelucrare instruc- ţiuni. Icache aduce anticipat 96 octeți în avans faţă de numărătorul de program curent, ceea ce oferă îmbunătăţirea semni- ficativă a performanţelor atunci când se lu- crează cu secvenţe lungi de cod. Capacitatea de transfer rapid a datelor si schema agre- pot fi executate într-un ciclu. Bufferul de instrucțiuni păstrează două seturi de patru instrucțiuni, facilitând lucrul cu patru in- strucțiuni simultan. Bufferul optimizează fluxul instrucţiunilor la repartitor, prin îndepărtarea bulelor de pe conductă. (Avem o bulă atunci când se preia o instrucțiune de ramificare a firului de execuţie). Repar- titorul încearcă alocarea a patru instrucţi- MAI 1997 BYTE România 23 Fundamente UC uni la conducte în fiecare ciclu şi se reumple atunci când toate instrucţiunile au fost alocate. Unitatea de ieşire permite execuția instrucțiunilor, după ce s-a asigurat că resursele sistem necesare sunt disponibile. Unitatea de execuţie pentru întregi con- ţine un fişier de regiştri şi mai multe unități funcţionale în patru stadii la două conducte paralele. Conductele au seturi diferite de unităţi funcţionale, sumatorul de 64 biţi, unitatea logică, unitatea de încărcare fiind comune pentru ambele. Instrucţiunile se execută normal într-un singur ciclu. Excep- ţii sunt cele de încărcare şi cele de deplasare condiţionată care necesită două cicluri. Unitatea de virgulă flotantă FPU de la 21164PC se compune din două unități de execuţie pe 64 de biţi. Prima execută toate instrucţiunile de virgulă mobilă cu excepția celor multiple, a doua le tratează pe acestea din urmă. Ambele unități lucrează integral cu conducte şi au latenţă de patru cicluri. Unitatea de memorie oferă un transfer de bandă foarte largă, pentru a accelera uti- lizarea UC. Memoria cache de date, de 8KB (Dcache) este cu două porturi, cu conduc- tă şi cache fără blocare. Deoarece Dcache este fără blocare (putem avea până la 21 de adresări în afară -miss), procesorul va con- tinua să lucreze neîntrerupt de apariţia de miss. Aceste adresări, în afara Dcache, pot fi rezolvate rapid, deoarece concepţia oferă întreţesere între operaţiile procesor şi reîncărcarea Dcache. 24 BYTE Romania MAI 1997 Un set de cicuite de baza accesibile ca pret permit producatorilor sa realizeze sisteme desktop cu costuri reduse Controlerul de cache L2 de la 21164PC ajută la performanţa maximă a aplicaţiilor prin fluentizarea acceselor la memoria cache L2. Controlerul de cache, care este de asemenea fără blocare, ordonează cererile către cache L2 pentru un echilibru optim între utilizarea benzii de transfer şi obţinerea unei latenţe minime pentru acces. Placă de bază compatibilă PC Desigur, 21164PC nu ar fi prea util dacă am avea nevoie de cipuri scumpe de adaptare pentru a conecta interfețele rapide pe 128 de biţi la elementele componente desktop. Pentru acest lucru, Digital Semiconductor oferă o schemă de conectare de referință, pentru o placă de bază de PC bazată pe 21164PC. Figura „Schema de referinţă Alpha PC 164SX*“ arată componentele de bază nece- sare construirii unui PC. Elementul cheie pentru arhitectura AlphaPC 164SX este setul de bază 21174 de circuite de la Digi- tal. Acest set reduce costul componentelor prin oferirea de interfeţe rapide, fără alte adaptări pentru memorie şi echipamentele PCI. Facilităţile 21174 oferă suport pentru 16 sau 64MB de DRAM (SDRAM) sincron, în configurații de la 32 la 512 MB. Interfața PCI a setului de circuite permite toată gama de configurații de echipamente l/O. Pentru a oferi acces la echipamentele ief- tine ISA, placa de bază AlphaPC 164SX uti- lizează o punte ASIC PCI la ISA de la Cytrix. Această parte administrează în plus interfe- ele de pe placă, destinate perifericelor USB (Universal Serial Bus), IDE şi tastatură /maus. AlphaPC 164SX poate lucra cu versiunea de procesor la 400 sau 533MHz. Placa de bază acceptă cache L2 care lucrează la 66 sau 133MHz şi au capacitate de la 5 12KB la 4MB. Placa de bază satisface toate cerin- tele de proiectare ATX, ca dimensiuni, plasamentul găurilor, înălțimea compo- nentelor şi distanţa dintre componente. Puteţi instala modulul cu şase straturi AlphaPC 164SX în orice cutie ATX. Foloseşte sursă standard ATX. Procesoarele Alpha 21164PC vor fi disponibile la Digital Semiconductor in acest trimestru. In loturi de 1000, compo- nenta la 400MHz costă 295$ iar cea la 533MHz 495$. Preţul şi performanţele oferite de Alpha 21 164PC pentru sistemele desktop vor accelera prelucrările actuale de informaţii la aplicaţiile NT. Aşa cum se întâmplă frecvent, asemenea sisteme de vârf vor face posibile o întreagă gamă de apli- catii noi. Peter J. Bannon este inginer consultant pentru hardware la Digital Equipment Corp. A fos mem- bru în echipa de arhitectură Alpha 21164PC. Îl puteți găsi la: bannonQrock.enet.dec.com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] Un fişier special informează motoarele de căutare si catalogare pe Web, pentru excluderea anumitor pagini aflate pe un sit de Web. De Tonya Engst Ghidul de sit Web pentru Internet Robot vizită la un catalog Web ca Yahoo sau la un motor de căutare ca AltaVista de la Digital Equip- ment vă face să vă întrebaţi de modul în care aceste situri reușesc să urmărească un număr așa de mare de pagini Web. Ca administrator Web, vă poate sur- prinde numărul mare de pagini de pe propriul server Web, care sunt referite de asemenea situri. Cu toate că siturile de catalogare uti- lizează adesea oameni pentru verificarea și catalogarea paginilor Web, multe dintre ele culeg și întreţin cantităţi imense de informaţii folosind programe de automatizare proce- durii, numite roboți. Roboții pornesc de obicei de la o pagină de legături şi urmează recursiv toate legăturile din această pagină de început. Robotul în sine nu circulă pe Web, ci doar cere pagini de la siturile indicate de legături. Punctele de pornire obișnuite ale unui robot includ situri care cataloghează cele mai frecventate situri referitoare la un subiect, listele de legături care rezultă în urma scanării trimiterilor la Usenet sau arhivelor de liste e-mail sau listelor cu URL-uri trimise manual. Pentru fiecare pagină cerută, robotul în- registrează informaţiile pertinente. De exem- plu, poate scana pentru căutare de cuvinte cheie în META tag sau se poate uita în titlul paginii. Cu altă ocazie, poate memora primul paragraf sau ceva asemănător din pagină, sau poate parcurge toată pagina în căutarea unor cuvinte cheie. Cu toate că roboții fac o treabă utilă prin adăugarea de situri la siturile de căutători de Web, ei pot să-și epuizeze resursele server prin blocarea sitului prin cereri prea multe. În plus, ei pot înregistra pagini Web pe care nu doriţi să le publicaţi pentru motoarele de căutare, cum ar fi pagini neterminate sau nedestinate publicului (fiind în construcţie) sau care pot forma puncte de intrare neconforme cu logi- ca sitului. În alte situaţii, paginile ar putea să conţină informaţii care nu sunt personale pen- tru a fi protejate cu o parolă, dar nici publice casă fie accesibile fiecărui lon sau Mărie care navighează pe Web. De exemplu, cluburile pot pune on-line informaţii de contact pen- tru comitet şi totuși, pagini de acest fel nu aparţin în mod necesar celor destinate motoarelor de căutare generale. Un standard salvator Din fericire, roboții pot fi îndepărtați de la a- numite pagini prin folosirea SRE (Standard robots.html. Implementarea SER nu cere decât crearea fişierului text numit robots.txt. (Adminis- tratorii Web novici s-ar putea mira de cereri eșuate ale acestui fișier, roboții politicoși încer- când să ceară îndrumări de la acest fişier) Fisierul robots . txt arerolul de ghid pentru situl dat și indică zonele de evitat de către roboții vizitatori, așa cum se vede în figura Sit de catalogare We Cum funcționează SRE (Standard for Robots Exclusion) O Robotul verifică fisierul robots.txt pe zonele de evita @ Robotul urmărește legăturile Web făcând cereri de date determină robotul să excludă 1 conținutul dintr-o pagină Web The SRE steers robot programs away from a Web site's private material. for Robot Exclusion). Iniţiat de către Martijn Koster in 1994, acest standard face ca exclude- rea unor porţiuni de sit de la examinarea de către robot să devină un lucru uşor. Cu toate că mulți roboți se aşteaptă să întâlnească SRE, standardul nu este formal și obligatoriu. Koster a creionat un Internet Draft pentru SRE şi are în vedere să-l prezinte la IETF (Internet Engineering Task Force) pentru dez- batere și standardizare. Informaţii supli- mentare despre roboți şi SRE sunt disponibile în paginile ,, The Web Robot's Pages“, care îi aparţin lui Kostner, de la http: /linfo.webcrawler.com/mak/projects/robots/ „Cum funcţionează SRE (Standard for Robots Exclusion)“, de mai jos. Se face fişierul cu înregistrări delimitate prin return, fiecare conţinând un câmp User- agent şi cel puțin un camp Disallow. (User-agent este denu- mirea jargon pentru un program ca un robot, care îndeplineşte sarcini în reţea) SRE este flexibil în ceea ce priveşte caracterele de sfârşit de linie, deci nu trebuie să aveţi grija carac- terelor CR, LF și celelalte. Le puteţi folosi cum vă este mai uşor. Cel mai simplu fișier robots . txt este cel vid. Un astfel de fişier gol împiedică apariţia raportărilor de erori în jurnal (log) şi indică MAI 1997 BYTE România 25 Fundamente | Programare roboților că pot parcurge liber întregul sit. Urmatorul robots . txt în ordinea simplităţii are două linii şi afişează un semn de intrare interzisă pentru toți roboții: User-agent:* Disallow:/ Asteriscul din prima linie serveste casemn de indicare a tuturor robotilor, a doua linie interzice întregul sit. Cu toate că asteriscul din primul rând se referă la toţi roboții, nu puteți utiliza acest caracter în nici un alt mod în cadrul robots.txt. Listingul „Fişierul Deluxe robots.txt“ din dreapta utilizează mai multe î înregistrări pen- tru a îndeplini mai multe sarcini. În primul rând, cere ca programul roguebot sărămână în afara sitului. Puteţi folosi a asemenea înregistrare dacă există programe care acce- sează situl în secvenţe rapide, blocând efec- tiv accesul pentru acel timp. Apoi se permite unui alt program he] pbot accesul complet la sit. Câteva exemple reale de nume de roboți includ ibm, pentru IBM_Planetwide, care indexează şi oglindeşte domeniile deţinute de IBM şi webcrawler, care realizează serviciul de căutare pentru baza de date America Online. Identitatea multor roboţi se poate afla de la http://info.webcrawler.com/mak/pro- jects/robots/active.html. in fine, oatreia inregistrare din listing uti- lizeaza o serie de câmpuri Di sa! 1ow pentru a restrânge accesul celorlalţi roboți la anumite porţiuni din sit. Un câmp Di sal low indică faptul că roboții trebuie să evite toate URL-urile relative care încep cu respectivul şir de caractere. În acest exemplu, roboții sunt excluși din toate paginile şi directorii aflați la nivelul principal şi care au nume care încep cu cuvântul private. De exemplu, toate paginile şi subdirectorii din directorii cu nume pri - vate şiprivatel sevorafla în zona exclusă, ca şi fişierul cu numele private.himl. În plus, fişierul persona! .html din directorul sharon este exclus ca $i toate paginile care se află în directorul sam. Pentru a face un comentariu, ca cel din ulti- ma linie din listing, trebuie să-l introducem cu caracterele / /. Comentariile se pot afla şi în linii proprii. Fişierul robots.txt trebuie INFORMAT 26 BYTE Romania MAI 1997 plasat în rădăcină, sau la nivelul cel mai de sus în directorul pentru situl Web. Roboții ignoră fişierele robot s . txt careseaflă în alte locuri. În viitor, pe măsură ce ideile din SRE Internet Draft se materializează, roboții ar putea recunoaşte un câmp Allow (care ar acţiona în sens opus Disallow) din înregistrările aflate în robots.txt. Dacă nu puteţi modifica fişierul robots.txt pentru serverul propriu de Web şi nu puteţi convinge pe nimeni să modifice robots.txt pentru dumneavoastră, tre- buie să recurgeţi la introducerea de cereri de intimizare (privacy) în etichete META în paginile individuale. Aceste META etichete nu sunt respectate de obicei de roboți, dar merită să le introduceți. Aşa cum probabil ştiţi deja, eticheta Meta se află în porţiunea HEAD de la începutul documentului HTML, aşa cum se vede în figura „Control acces cu META tag“ din dreapta. În acest listing, eticheta include atributul NAME=" ROBOTS” „cât şi cel de CON- TENT. În plus, CONTENT ‘must are valonile delimitate prin virgula NOINDEX siNOFOLLOW. Prima valoare spune robotilor sa nu inreg- istreze informatii despre pagina iar a doua indica faptul c4 robotii nu trebuie sa urmărească legăturile din acea pagină. De exemplu, dacă aveţi un sit unde doriți ca roboții să înregistreze pagina de primire (Home page) dar nu şi celelalte subpagini, atunci în pagina de primire va trebui să uti- lizati eticheta . În celelalte pagini puteți folosi forma completă dar ajunge doar . Aspecte de securitate Câtă securitate oferă robots.txt? Majori- tatea roboților de suprafață folosesc fişierul robots.txt şi respectă comenzile incluse. Roboții lipsiţi de manieră pot însă ignora com- plet robots.txt. În plus, pentru roboții în căutare de materiale secrete, robots.txt poate fi un indicator la locul unde se află ele pe sit. Paginile cu adevărat secrete trebuie pro- tejate prin metode tradiționale ca sistem de parole şi zid de foc. Până la urmă, datele sunt în siguranță față de roboți dacă se află pe un sistem nelegat în reţea. În plus, produse ca DynaMorph de la Morph Technologies (749$, pentru Macin- tosh sau Windows) si NetCloack de la Ma- xum Developement (195$ pentru Mac) folo- sesc extensii HTML de partea server care permit administratorilor de Web sa limiteze accesul la pagini pe baza unei adrese IP sau agent utilizator. SRE nu este în mod sigur o soluţie pentru informaţii secrete. Totuşi, foloseşte tehnici Deluxe robots.txt File User-agent: roguebot Disallow: / User-agent: VE pat Disal low: User-agent: * Disallow: /private Disallow: /~sharon/ personal .html Disallow: /~sam/ # marks sam with a no-trespassing sign utilizator uzuale care mentin paginile cu infor- matii care nu sunt publice dincolo de orizon- tul vizibil pentru multe situri de cautare Web. SRE mai poate îmbunătăţi accesul la situl Web, prin reducerea traficului datorat cererilor de căutare. Dacă nu aţi făcut încă un fişier robots.txt pentru situl propriu Web, atunci este momentul să-l faceți. Tonya Engst lucrează ca Senior Editor pentru TidBITS, un buletin electronic de ştiri orien- tate Macintosh si Internet. Ea scrie frecvent despre Web şi HTML şi a scris capitole referi- toare la HTML pentru mai multe ediţii din Internet Starting Kit (Hayden Books). O puteţi contacta la http:/ /www.tidbits.com/tonya/. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] DIAGRAME: ROGER GOODE © 1997 n multe dintre marile companii (Fortune 1000), proiectarea pentru intranet a încetat să mai fie o activitate periferică, deve- nind adesea una vitală. Acest pas periculos este determinat de faptul că prin intranet pot fi repede distribuite informaţii ale com- paniei, printr-o tehnologie Web ieftină şi uşor de folosit. Din nefericire, simplitatea şi viteza publi- cării prin intranet aduce şi câteva probleme serioase. Utilizatorii sunt inundaţi de o mare cantitate de informaţii în care nu pot găsi datele de care au nevoie. Cei ce întreţin intranetul promit informaţii actuale, precise şi complete, dar trebuie să trudească pentru a îndeplini acest vis. Rezultatul este că ade- sea întreprinderile îşi bazează hotărâri importante pe date incorecte. Cum poți să stăpânești informaţiile în- treprinderii într-o lume a Web-ului? Pentru tot mai multe companii răspunsul este un sistem electronic de administrare a docu- mentelor (EDMS — Electronic Document Management System). Un EDMS nu este o singură entitate, ci o colecţie de tehnologii complementare. Trei dintre ele sunt crucia- le: depozitarul (vezi alături caseta „Ce este într-un EDMS*), motorul de work-flow şi tehnologia de căutare şi indexare. . Nu orice companie care are nevoie de un EDMS are în mod necesar nevoie de toate cele trei componente. Flexibilitatea şi pute- rea sistemelor de administrare a documen- telor reprezintă totodată o forţă şi o provoca- re. Pentru a implementa sistemul potrivit pen- tru compania dvs. trebuie să ştiţi cum lucrează EDMS-urile și care sunt facilităţile de admi- nistrare a documentelor ce se potrivesc ce- rintelor specifice ale întreprinderii. Depozitarul: componenta de bază Depozitarul de documente, sufletul unui EDMS, stochează, controlează și gestionează documentele. Printre funcțiunile sale cheie se numără serviciile de bibliotecare (cum ar fi controlul accesului la documente individu- ale, catalogarea documentelor, verificarea intrărilor și ieşirilor sau mecanismele de căutare și regăsire a documentelor). O altă funcţie cheie este controlul versiunilor, cuprinzând un istoric al tuturor instanţelor unui document pe parcursul evoluţiei sale. Depozitarele mai furnizează funcţii de configurare şi de control al relaţiilor între documente şi părţilor lor componente (de pildă un manual şi capitolele sale). Este esențial ca documentele să poată fi tratate O schiță pentru administrarea ocumentelor Un bun sistem de administrare a documentelor poate aduce împreună stocarea documentelor, indexarea si fluxul de lucru. De James Boyle Ce este într-un EDMS Unix Client univer- sal Web Uae muita depozitar * Controlul accesului la documente 3 e Controlul versiunilor "ocoale documentelor * |stoncul reviziilor documentului * Gestiunea relatiilor intre documente și părţile lor ca adevărate containere. Este un domeniu unde multe depozitare încearcă să aducă so- luţii. Există diverse variante de implementa- re propuse de diverşi producători, dar con- ceptul este unitar. În funcţie de arhitectura aleasă de pro- ducător, un EDMS poate fi un simplu motor de baze de date sau o aplicaţie complet sepa- rată. Fiecare producător își proiectează sis- temul EDMS fie în două fie în trei straturi, aşa că alegerea arhitecturii este o decizie pe care o faceţi atunci când alegeţi producăto- rul. Alegerea trebuie să se bazeze pe analiza acelorași factori ca şi în cazul oricărui sistem client/server: cost versus performanță şi sca- labilitate. Într-o arhitectură în două straturi (adică cu bază de date), clientul are mai mult de lucru decât într-o arhitectură în trei stra- turi, unde serverul este calul de povară. Baza de date stochează toate informaţiile despre documente dar, de regulă, nu și docu- mentele în sine. Baza de date conţine un poin- MAI 1997 BYTE Romania 27 Administrarea datelor | O schiţă pentru adminstrarea documentelor ter de fişier — legătura care unește baza de date cu sistemul de fişiere. Aplicația server con- trolează pointerul de fişier (vezi figura „Utilizarea metadatelor“). Informaţiile despre document — numite metadate sau atribute — cuprind de obicei data, autorul și titlul. Baza de date poate să mai stocheze și alte atribute pe care utilizatorul nu le furnizează în mod direct. Se pot menţiona, de exemplu, numerele de versiune sau — în cazul unui set de documente — pointeri indicând aparte- nenţa (de pildă: care capitol în care manual). Multe aplicaţii desktop sunt compatibi- le OLE sau OpenDoc, ceea ce permite lega- rea unui obiect ale unei aplicații la o altă apli- caţie, fără ca aceasta să implice cut& paste. tale“ proprietare. Aceste sunt o soluţie bună pentru persoanele implicate în producerea de documente (de pildă cei care scriu manu- ale tehnice, artiştii grafici sau departamen- tul de marketing) dar sunt inadecvate pen- tru funcţionarii care sunt deja încurcaţi de tarul să poată să păstreze integritatea docu- mentelor, nu le poate lăsa în seama unui sis- tem necontrolat, cum este cel de e-mail. A găsi datele esențiale Un sistem EDMS poate realiza căutări mult Trei modele de distribuţie Modelul MANUAL EDMS-uril A să > & Funcţionarii @ Un manager Web © Documentele o. alţi funcționari “ure pot in eric Sa Te CURe asc prelucreaza rapoarte converteste documentele convertite sunt plasate pot să caute și documentele OLE şi sunt destul de și date statistice în într-un format on-line, în situl Web, unde... să găsească documente. inteligente ca să întreţină aceste documente documente sursă. cum este HTML, şi legături cum sunt relaţiile dintr-un depozi- he PT ; : : : hiper-legături. tar de documente. Depozitarele vă permit să creați obiecte de tip container și să utilizați cinta Sul de entire ; Se ceive sistemul EDMS pentru a lega componen- permite erori și nu asigură faptul că reviziile tele. Cât de bine poate aceasta să funcționeze documentului se regăsesc on-line. depinde de instrumentele pe care le folosiţi pentru a crea, a asambla şi a face public conţinutul. Le fel de important este şi nivelul Modelul PUBLICARE de integrare dintre aceste documente și depozitar. Aici strălucesc sistemele de pu- blicare bine integrate, cum este Interleaf. Work-Flow pentru eficiență Automatizarea fluxul de lucru poate elimi- na orice timp mort care ar putea interveni în tranziţiile documentului de la un functio- nar la altul. Poate de asemenea să admită re- vizuirea unui document în paralel, econo- misind timp în procesul de aprobare. În combinaţie cu un depozitar, fluxul de lucru poate furniza un istoric complet al vieții unui document, cuprinzând si comentarii- le recenzentilor. Sistemele de work-flow pot de asemenea să atenţioneze funcționarii când o nouă versiune a documentului devine disponibilă. În fine, motorul de work-flow poate conduce procesul de con- versie a documentelor create într-un for- mat, dar distribuite — prin Web de pildă — într-un alt format. Motoarele de work-flow au de regulă două puncte critice de integrare într-un EDMS: depozitarul şi sistemul de mesagerie electronică. Depozitare care cuprind siste- me work-flow sunt Open Text si NovaSoft. Saros şi PC Docs se bazează pe componente de la terţi, cum sunt FileNet sau Action Technologies. În ambele cazuri, sistemul de work-flow trebuie să interacționeze prin interfeţe de programare cu depozitarul pen- tru a avea acces la documente, la atributele acestora şi la alte informaţii. Multe dintre mesajele direcționate de sistemul de work-flow trec prin „căsuțe poş- 28 BYTE România MAI 1997 conexiuni la diverse sisteme de mesagerie. A le cere să mai verifice încă o căsuţă poştală este inacceptabil. În schimb, sistemul poate să trimită mesajele privind documentele prin sistemul de e-mail uzual. Este impor- tant însă de precizat că documentul în sine nu este atașat la mesaj. Pentru ca depozi- Dezavantaje: Pretinde managerilor Web să ţină la zi atributele și relațiilor documentelor. mai specifice — şi în consecință mult mai efi- ciente — decât tehnologiile standard de căuta- re în text, direcționând căutarea spre anumi- te atribute. Astfel, în loc să vă prezinte toate documentele care conţin cuvintele motor și reparaţie, sistemul poate căuta aceste cuvinte doar în documentele de tip „Procedură“ care organizează Computers and _ Electronics ® Romanian sigs Seas iy a Ediţia a 6-a isi Complexul ROMAERO Băneasa 13 - 17 mai 1997 Vă irosiţi timpul căutând de unul singur distribuitori pentru echipamentele dumneavoastră? Aveţi dificultăţi în a găsi pentru produsele dumneavoastră clienţi cu mare putere de cumpărare? Comtek vă oferă șansa de a-i întâlni pe toți aceștia la CERF! Organizată la puţin timp după CeBIT Hanovra, cea mai mare expoziţie europeană în acest domeniu, CERF va prezintă echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Nu pierdeţi ocazia de a veni la CERF! Pentru informații sunați acum la tel./ fax : 230.62.81; 230.12.53 Administrarea datelor O schiţă pentru adminstrarea documentelor au fost aprobate în ultimul an. Căutarea va produce câteva intrări plauzibile și nu liste de sute de nume de documente. Depozitarele pot adăuga documente unui index complet (full-text) pe masura ce sunt introduse in sistem sau printr-o actua- lizare batch a indexului realizata in afara orelor obişnuite de program. Interfața de căutare execută căutări pe atribute într-o bază de date relațională (SGBDR) şi căutări de cuvinte în indexul complet (full-text). Sistemul combină cele două rezultate pen- tru a permite un control al granularitatii căutărilor în volume mari de documente. Producătorii de sisteme de administrare a documentelor combină aceste posibilităţi puternice de căutare cu interfeţe Web, pen- tru a reduce administrarea motoarelor de căutare din două sisteme (EDMS şi Web) la unul singur. Două motoare tipice de căutare pentru sisteme EDMS sunt cele de la Fulcrum şi Verity. Motoarele de căutare de pe Web, cum sunt OpenText, Excite si AltaVista, au început şi ele să apară în EDMS-uri. Toate la un loc Înţelegând acum fundamentele tehnologii- lor EDMS, să vedem cum le putem combi- na într-o infrastructură destinată adminis- trării unui sit Web. Problema cea mai dificilă este crearea unui punți între creatorii mate- rialelor şi consumatorii de informaţie. Există trei modele care încearcă să re- zolve această problemă: manual, publicare și acces (vezi figura „Trei modele de distri- butie“). Modelul manual — cel folosit în ma- joritatea siturilor Web — furnizează o cale de a crea documente, a le converti într-un format on-line cum este HTML sia le publi- ca în situl Web. Webmasterul primeşte orice. nou document, îl convertește în formatul corect, îl postează pe situl Web şi rezolvă hiper-legăturile din sau spre document. Din păcate, procesul manual cere mult timp şi poate conduce la multe erori. Nu poate fi vorba de o urmărire a documentelor sau o altă formă de control, deoarece în acest model nu există un depozitar. Consumatorii de informaţie trebuie să se bazeze pe Webmaster: nu au nici o cale de a afla dacă un documenta cărui sursă s-a modificat a fost convertit și plasat on-line. Procesul nu este formal şi, dacă dimensi- unea sitului crește, de obicei eșuează. În cea de-a doua abordare — modelul pu- blicare — există un depozitar care stochează, gestionează şi controlează documentele. În cadrul procesului, pasul de publicare înseamnă extragerea documentelor din depozitar și plasarea lor în situl Web. Este un proces batch și adesea motorul de work- flow este cel care-l conduce, astfel încât actualizările se fac în timp real. 30 BYTE Romania MAI 1997 Problema cu aceasta solutie este ca utili- zatorii consumatori de informatie nu au acces la intreaga putere a depozitarului, de pilda la facilităţile de căutare în atribute sau la cele de securitate. În această arhitectură este ade- sea necesar să construiți încă un index full- text, utilizând conţinutul documentelor on- gare in mod dinamic, utilizând informaţii- le pe care un document le știe despre el însuşi. Prin aceasta, efortul de publicare on- line scade semnificativ, dar impune ca rela- ţiile şi atributele documentelor să fie menținute la zi. Există însă un singur loc unde informaţia trebuie actualizată. Folosirea metadatelor O Sistemul de fișiere furnizează conținutul serverului de intrare. (2 Referintele din depozitar indică un fișier din : m ia | a O Serverul de in- trare caută docu- mentul în depozitar. line. Rezultatul este o dublare a efortului şi — deoarece documentele sunt decuplate de depozitar — atributele nu mai sunt disponi- bile pentru căutări. Cu toate acestea, acest model vă poate asigura în mare măsură că informaţia din intranet este actuală. În modelul bazat pe acces, toate docu- mentele sunt stocate în depozitar. Procesul de conversie poate fi automat, în funcţie de instrumentele pe care le-aţi ales. Mulţi pro- ducători au adăugat depozitarului o com- ponentă care permite accesul prin Web la documente pentru vizualizare. Din per- spectiva utilizatorului, navigatorul pare să caute în Web, dar de fapt caută în depozitar. Această nouă abordare oferă câteva avantaje. Utilizatorii pot să extragă cu uşurinţă informaţiile pe care le doresc, deoarece interfaţa le oferă acces la atributele și relaţiile ierarhice ale documentelor. Posibilităţile complete de căutare ale depo- zitarului sunt de regulă disponibile on-line, ca şi schemele de securitate care controlează accesul la documentele confidenţiale. Prin conectarea unei interfeţe de vizualizare la depozitar, sistemul vă permite să creați o mare parte din nivelul de navi- Considerații tehnice Înainte de a vă decide pentru un sistem de administrare a documentelor trebuie să luaţi în consideraţie trei aspecte tehnice: alegerea platformei de calcul potrivite, problema de- bitului în rețea şi proiectarea bazei de date. Aspectele privind platforma implică decizii atât pentru partea server cât şi pen- tru partea client. Dacă aveţi un mediu multi- platformă, interesaţi-vă cât de aproape este sistemul EDMS pe care-l vizati de o bază unificată de codificare. Nu vă mulţumiţi să-l întrebaţi pe producător. Consultaţi istoricul versiunilor pentru platformele care vă inte- resează şi urmăriţi cât de apropiate în timp au fost lansările. În cazul în care producă- torul dispune de o bază unică de codificare, trebuie să fie doar câteva săptămâni diferen- ță între lansări. În caz contrar, intervalul în- tre lansările variantelor pentru diferite plat- forme este de ordinul lunilor și există posi- bilitatea ca nu toate variantele să aibă ace- leași facilități. Până nu demult, marea majoritate a ser- verelor de depozitare rulau doar pe Unix, deoarece acesta oferea puterea de procesa- știm ce vă trebuie Sti f sigura, lucru pe | IATION îl cunoaște. Imation este o companie americană a cărei cifră de afaceri este de: iliarde USD, lider mondial în domeniul informaţiei și procesării imaginii, care include de fapt fostul departame le medii magnetice al SE Noi produse de stocare etelor TRAVAN™ si are m. Daca aveti in vedere i et http://www.imation.com ste lider mondi „in medii magnetice — cică ata La i DP IMATION E Poe Api 7 OO Milam ei ime \ 1 Ou; Ral anvrs 7 } TUILU VULLUII Administrarea datelor O schiţă pentru adminstrarea documentelor re necesară și garanţiile de securitate. Acum, existența lui Windows NT a schimbat oare- cum situaţia, în sensul că depozitarele nu trebuie în mod necesar să ruleze pe Unix pentru a dispune de facilităţile necesare unui EDMS. Cu toate acestea, înainte de a alege o versiune pentru NT disponibilă sau în curs de realizare, asiguraţi-vă dacă sistemul poate fi scalat la dimensiunile pe care le estimati ca fiind necesare pentru organizaţia dvs. Ve- rificaţi dacă aplicaţia server poate beneficia de pe urma multiprocesării simetrice ($SMP). Bazele de date pentru depozitar pot fi relationale sau obiectuale. La ora actuală, majoritatea sistemelor folosesc SGBD-uri relaţionale, datorită scalabilităţii şi perfor- manţelor, dar este posibil ca în anii urmă- tori sistemele obiectuale să le înlocuiască. Cele mai multe EDMS-uri suportă unul sau mai multe dintre SGBD-urile Oracle, Sybase, Informix şi SQL Server. Alegerea soluției Există mai multe instrumente care pretind că vă potajuta să vă administraţi situl Web. Le-am putea împărți în trei categorii: mana- geri de sit, servere Web şi unelte pentru ges- tionarea documentelor compuse. Managerii de sit îi ajută pe webmasteri să monitorizeze situl. Verifică legăturile, gă- sesc fişierele orfane și furnizează rapoarte de utilizare. Aceste produse oferă şi o repre- zentare grafică a sitului. Unele oferă chiar şi instrumente de creaţie (authoring tools). Printre instrumentele din această categorie se numără Adobe SiteMIll, AOL Press si Microsoft FrontPage. Serverele Web se îmbogăţesc continuu cu facilități de administrare a documentelor. Cu toate acestea, cele mai sofisticate funcţii de administrare pe care le găsiţi la serverele Web actuale sunt cele de verificare a intră- rilor şi ieşirilor. (check-in, check-out). Deși aceste facilități sunt deficitare ca securitate şi nu pot gestiona versiuni multiple ale do- cumentelor, pentru un set redus de docu- INFORMA 32 BYTE Romania MAI 1997 mente HTML sunt de ajutor. Însă pentru organizaţiile care au nevoie de gestionarea documentelor native, a fluxului de lucru și a relaţiilor din documentele compuse, un sistem complet de administrare a docu- mentelor este o alternativă care se impune. Cele mai promițătoare instrumente de Firma Documentum a proiectat RightSite pentru a administra conţinutul sitului Web. Programul poate muta în mod automat un întreg sit într-un depozitar. Depozitarul este apoi configurat pentru a adăuga atribute, precum și facilităţi de securitate, work-flow ŞI căutare. Standardele vor determina viitorul EDMS-urilor Interoperabilitate a pentru orice industrie în dezvoltare, standardele sunt vitale pemtru creșterea pietei. Stan- dardele importante pentru sistemele de administrare a documentelor se împart în două cate- gorii: standarde de interoperabilitate și de formatare a conţinutului. ODMA: Open Document Management API este un set de interfeţe între aplicaţiile de birou (de pildă Microsoft Word) și clienţii de administrare a documentelor, permițând accesul la depozitar dintr-o terță aplicaţie. DMA: The Document Management Alliance lucrează la un set de interfeţe între serverele de administrare a documentelor, astfel încât utilizatorii să poată accesa orice depozitar din cadrul organizaţiei, indiferent de producătorul acestuia. WfMC: The Workflow Management Coalition este o specificaţie cuprinzând un model comun de referinta si standarde de comunicatii intre motoare de work-flow, depozitare si sisteme de mesagerie, totul conducând către ideea unui „inbox“ universal. Formatul conţinutului . SGML: Standard Generalized Markup Language este un standard ISO pentru crearea de docu- mente independente de platformă și de aplicaţie. În SGML, un document este compus din trei părţi: structura sau DTD-ul (Document Type Definition), conţinutul și formatarea. SGML permite documentelor să fie „inteligente“, adică să-și cunoască structura și atributele. Ajută și la simpli ficarea schimbului de date între organizații. HTML: Hypertext Markup Language este un subset al SGML, dar a evoluat într-un standard în sine. Este formatul standard pentru documentele de pe Web. gestionare a conţinutului provin de la furni- zorii de tehnologii tradiţionale pentru docu- mente compuse, cum sunt Interleaf, Open Text, PC Docs şi Saros. În decursul ultimelor 18 luni, toate aceste firme și-au refăcut produsele astfel încât să ruleze $i pe Web. Prin aceasta au trecut de la modelul „publicare“ la modelul „acces“. Acolo unde situl Web este totodată mijlocul și scopul, există şi o altă abordare. Odată ce sistemul este configurat, puteți da viata paginilor statice adăugându-le ce- reri dinamice. Utilizatorul nu va vedea sis- temul EDMS, dar deodată totul este actual şi utilizatorii pot consulta informaţiile care sunt relevante pentru ei. Mai interesant este că RightSite poate gestiona hiper-legăturile tratându-le ca pe un alt tip de informaţie. Creșterea şi maturizarea intraneturilor în acest an va determina multe organizații să caute căi de a reduce cheltuielile impli- cate de administrarea seturilor lor de docu- mente vitale. A adăuga încă un webmaster pe statul de plată al departamentului infor- matic nu e cea mai bună soluţie. Ad- ministrarea documentelor poate să simpli- fice lucrurile şi să-i ajute pe informaticieni să beneficieze de cea mai mare revoluţie în informatica de întreprindere, intranetul. James Boyle este directorul pentru probleme de administrare a documentelor digitale la RWD Technologies, o firmă de consultanță şi inte- grare de sisteme din Columbia, Maryland. il puteți contacta la jboyleQrwd.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] Premiul Iti Premiul ll o unitate CD-ROM o imprimantă cu GoldStar 8x jet de cerneală oferită de: CanonBJC-240 BBComputer oferita de: tel: 057-280555; 057-280666; Tornado Sistems 01-6867566 tel: 041-618580; 041-619863 01-4204070, 01-4204045 Baeeey'— FUTURE FLAMINGO COMPUTERS E-mail: flamingo@kappa.ro WWW: flamingo.kappa.ro O TATUNG Tel: 01-2225041, 01-2224934, 01-4105606, 01-4103623, 01-2224643 = a în aa aa configurație: RUNNING CPU CYRIX 6x86-P166+, Mainboard: Intel Triton, 430 VX Chipset, (256 KB Sync cache on board, hy PERFECT Enhanced PCI IDE), 8 MB RAM, SVGA Card 2MB DRAM S3 UV+, HDD 1.3 GB QUANTUM BigFoot, FDD 3.5", 1.44 MB, Minitower Case, Monitor 14” SVGA COLOR, LR NI TATUNG, Keyboard WIN95 USA, Layout ACER, Mouse 3 but.w/, mouse pad GENIUS, Software:MS-DOS 6.22 & RAV 4.04, (Optional WINDOWS 95) remi I Premiul V | o cartelă de sunet o carte Running a Yamaha SW60XG Perfect BBS oferita PN oferită de: d e : Computer Press Agora mită MGT TRADE | tel: 065-166257, 065-166516; PRR RIA! tel: 01-3120311; 01-6150701; 01-2300286, 01-2300289 care $ Dintre toți abonaţii înregistraţi până la data de 20 mai “97, se vor trage la sorți câștigătorii celor 5 premii prezentate mai sus. Preţ vânzare Preţ abonament Abonament elevi/studenţi* BYTE România 12 luni 96.000 lei 72.000 lei 48.000 lei 6 luni 48.000 lei 36.000 lei 24.000 lei PC Report 12 luni 48.000 lei 36.000 lei 24.000 lei 6 luni 24.000 lei 18.000 lei 12.000 lei CAD Report : 6 aparitii 36.000 lei 27.000 lei 18.000 lei 3 aparitii 18.000 lei 13.500 lei 9.000 lei *Elevii si studentii vor trebui sa ataseze comenzii o copie după carnetul de elev sau de student Pentru abonamente vă rugăm să completati si s4 ne returnati talonul de abonament din revistele noastre. Atentie! Banii trebuie virati in contul: 31003017110178, Banca Transilvania, filiala Mures. Marele premiu imprimanta EMII *PREMII *PREMII *PREMII * PREMII *PREMII *PREMII *PREMII* [e Aion HBeivawer | *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PR EPSON LX300 este oferit de: NET CONSULTING tel:01-638.33.45; 01-312.41.99 1. Ce notă, pe o scală de la 1 (nota cea mai mică) la 10 (nota cea mai mare), i-aţi acorda revistei BYTE? Foarte slabs foarte buna 10 20 30 40 50 60 70 80 30 100 2. Cum procurati revista BYTE? ‘Sunt abonatQ = OcumparQ 0 împrumut a 3. Citiţi următoarele secțiuni după cum urmează: Aproape totdeauna Deseori Uneori Rareori Aproape niciodată Bits Q QO Q Q a Eveniment QO QO Q a a menu OO OF. a a Fundamente O a CIC] Q Cover story QO QO Q Q a Labrepot QO Q Q Q a State of the art U QO a a a Dosar Q Q Q a QO Prezentări O O a QO QO Opinii Q O Q QO Q 4. Cite persoane citesc in medie exemplarul Dvs.: 1Q 2,30 460 7,10 Q 5. Dacă ar fi să alegeți doar 3 articole, apărute în Byte în decursul anului trecut, care v-au plăcut sau v-au satisfăcut nevoia de informare, care ar fi acelea: 7. Ce alte reviste de specialitate mai citiți? Le puteţi aprecia, acordindu-le note de la 1 la 10? Evaluare CAD report ÎS i epoca Ioa AA dea ea Chip ea ce a a a Ne a aceata Computer Games Ca e aa o ia Mae Computerworld ee, Se ee Game Over ee ee ee ae ee Hello CAD Fans a ee ee PC Market Ce ee PC Report Ce ee ee al PC World Ge a ee Planeta Internet ee a una a aaa Telecom Romania 2 8. Care consideraţi că este cel mai potrivit mediu de reclamă pentru o firmă de calculatoare? Reviste de specialitate CotidieneQ TVO RadioD Târguri Seminarii Internet Q VEGI eee 9 V-a reținut atenția în mod deosebit vreo reclamă apărută în Byte in 1996? Batia tine o e e din numărul ....... dEDAȚERE a te es NuQ 10. Utilizaţi un calculator: acasă Ul la birouO 11. Aveţi acces la Internet? - DaQ_ prin intermediul furnizorului....................... Nu QO 12. Ce profil are institutia in care va desfasurati activitatea? Calculatoare / ComunicatiiQ + Comert QO Agricultură D Industrie Justiţie O Medicina Q Publicitate / Design O Servicii publice D Știință / Învățământ Q ARI CEA i a o pal Po Om dale ate mase 13. Ce funcţie deţineţi în cadrul instituţiei? de conducere DO administrativă 0 productivă ......... CEEA e ea ee ee nee 14. Care consideraţi că este nivelul cunoștințelor Dvs. în domeniul calculatoarelor? foarte bun O bun mediu slab 15. Ce servicii ale editurii noastre credeți că ar trebui îmbunătățite? De ce? Cum? Conţinut editorial Pe ea ar ere eee es Calitate tipar ae ee ee es Distributie TR Co ee eee eee ie ee Cate pein 41 e 16. Ce servicii suplimentare ati dori? .............-.-.-.-- 17. Va situati in categoria de varsta: sub 25ani 0 25-35aniQ)_ peste 35 ani 18. Sexul: feminin O masculin O O ci e pe ea e ao e ue eee aa 20. Venitul meu net lunar se înscrie în categoria: sub 200.000 lei între 200.000 și 399.999 lei între 400.000 și 599.999 lei între 600.000 și 799.999 lei între 800.000 și 999.999 lei peste 1.000.000 lei Oo oo Do Pentru întrebările la care spațiul disponibil a fost insuficient pentru răspunsul dumneavoastră, vă rugăm să atașați o foaie suplimentară Numele și prenumele Cod ILUSTRAȚII: DOUGLAS FRASER © 1997 Informatică mai ieftină, partea a Il-a PC-urile ripostează Microsoft şi Intel îşi apără domeniul împotriva NC-urilor cu Zero Administration şi NetPC. De Mike Hurwicz razboi. Computerele de retea (NC-urile) ameninţă să cucereasca lumea PC-urilor cu masini ieftine si capabile, care n-au nevoie de Microsoft Windows sau de procesoare Intel. Microsoft şi Intel au lansat o contraofensivă. Prin- tre armele lor se numără noi tehnologii care să simplifice şi să reducă costurile deţinerii PC-urilor. În plus, au adoptatşi unele trăsături atrac- tive ale NC-urilor, cum ar fi funcţionalitatea Java. Computerele de rețea pot reduce costul total al deţinerii (TCO - Total Cost of Ownership) sistemelor ; ia. Ca. de calcul. Aşa cum am văzut în articolul de luna trecută, acesta este un factor important. NC-urile pot de asemenea să elibereze organizaţiile de restricţiile impuse de Windows şi Intel în informatica de birou. Cu toate că este improbabil ca NC-urile să înlocuiască foarte multe PC-uri Windows, Micro- soft a început în octombrie anul trecut o dublă campanie pentru a egala economiile promise de NC-uri. Pe de-o parte este plat- forma de referință pentru Net- PC, o specificaţie pentru un nou PC Wintel. Pe de altă parte este Zero Administration for Windows (ZAW), o iniţiativă care promovează administrarea centralizată și automată calcula- toarelor de birou. Microsoft va include posibilități ZAW în Windows NT și într-o măsură mai mică, în Windows 95. Cele mai mari costuri asoci- ate cu deținerea de calculatoare personale sunt cele legate de tim- pul de asistenţă tehnică (vezi figura „Costul real al PC-ului“). Utilizatorii tind să creeze pro- bleme prin ştergerea accidentală a fişierelor sistem sau schimbarea setărilor de configuraţie, ceea ce implică apoi timp consumat de echipa de suport tehnic sau de cei mai apropiat iniţiat pentru a rezolva problema. NetPC-ul minimizează şansele utilizatorilor de a intra în partea de administrare şi de a modifica configuraţia sistemului în urmă- toarele feluri: e Nu există sloturi de extensie pentru utilizatorul final; € Carcasa poate fi încuiată; = vie e Disc hard local doar pentru caching; posibilitatile utilizatorilor de a instala sau modifica programe este limitată de securitatea rețelei; € Poate să nu aibă unități locale de floppy sau CD; instalările şi actualizările softului se fac pe server. Deoarece utilizatorii nu pot să modifice configuraţia hard şi soft a sistemului, personalul tehnic poate asigura faptul că toate versiunile sis- temelor de operare, a DLL-urilor și a aplicaţiilor sunt identice. De fapt, exact aceleași fişiere partajate pot merge la fiecare NetPC când se pornește maşina. Dacă un asemenea nivel de omogenitate nu este de dorit, personalul tehnic poate să urmărească cu ușurință orice diferenţă, deoarece ei sunt cei care fac schimbările. Un grad sporit de omogenitate si previzibilitate face computerele mai uşor — deci si mai ieftin — de depanat, upgradat, întreţinut şi schimbat. Tabela „Cerinţele sistem pentru NetPC“ prezintă reco- mandările stabilite de Microsoft în octombrie. Multe dintre aces- tea descriu pur și simplu o maşi- nă de birou minimală care poate rula Windows NT sau Win- dows95. Cu toate acestea, va e- xista o gamă mai largă de Net- PC-uri. Mașinile de nivel scăzut vor avea procesor Pentium la 100 MHz și 16 MB RAM. Ma- şinile de vârf vor avea cele mai rapide procesoare Pentium Pro disponibile şi minimum 64 MB RAM. Deci atunci când speci- ficatia spune minimum, luati-o in serios. Nu presupuneti ca NetPC-urile trebuie să fie slabe. BIOS-ul NetPC-urilor va suporta Plug and Play, permi- tand configurarea automată a dispozitivelor. S-a terminat cu configura- rea manuală a hardului, setarea switch-urilor sau rularea unor utilitare separate de instalare. Toate dispozitivele atașate NetPC-urilor vor tre- bui să suporte Plug and Play, inclusiv dispozitivele integrate cum sunt cartelele de rețea sau dispozitivele externe (de pildă unităţi de bandă, medii amovibile, unități de CD) conectate prin USB (Universal Serial Bus), FireWire sau alte porturi. Cu toate că utilizatorii au avut experi- ente diverse cu Plug and Play, multe probleme proveneau de la dispo- — de eet Be da MAI 1997 BYTE România 35 Integrare rețea PC-urile ripostează zitivele care nu aveau suport pentru standar- dul Plug and Play. NetPC-ul va trebui să reducă la minim aceste probleme. Control central — cu opțiuni Carcasa NetPC-ului poate fi încuiată — dar nu este sigilată — pentru a împiedica utilizatorii finali să umble înăuntru. Așa că, deşi nu există sloturi de extensie pentru utilizatorii finali, există opţiuni de upgradare (cum ar fi extinde- rea memoriei sau un disc hard mai mare) care necesită deschiderea cutiei. De fapt, specifica- ţiile permit unități de floppy şi CD opţionale. Multe dintre discuţiile despre NetPC propu- neau să nu existe medii de stocare amovibile. Cu toate acestea, datorită faptului că PC-urile fără dischetă s-au dovedit nepopulare, Micro- softși Intel şi-au asigurat spatele definind medii- le amovibile locale ca o opţiune. În cazul Net- PC-urilor, personalul tehnic — nu utilizatorii finali — sunt cei care realizează de obicei aceste operații de upgrade. Utilizatorii nu vor putea să conecteze inco- rect dispozitivele pentru că porturile vor fi puti- ne și uşor de deosebit. De notat că specificațiile publicate în octombrie nu prevăd porturi seria- le sau paralele standard. Acestea vor fi opţionale, conform declaraţiilor lui Phil Holden, manager de produs în cadrul grupului Personal Busi- ness Systems de la Microsoft. „După toate a- parenţele“, spune Holden, „porturile seriale şi paralele standard vor fi înlocuite cu timpul de USB şi FireWire“. Este posibil ca în viitor USB şi FireWire să ofere tot atâtea opţiuni de extensie câte oferă sloturile actuale. Dar aceasta nu trebuie să ofere posibilități utilizatorului final să-şi extindă NetPC-ul. NT oferă deja posibilitatea de a închide orice port. Cu ZAW va fi posi- bilă configurarea sau dezafectarea porturilor de la distanță, în mod centralizat. Din păcate, Windows 95 nu dispune de o metodă elegan- tă şi sigură pentru dezafectarea porturilor. În BIOS seva găsi un identificator unic, ceva similar adresei MAC dintr-un cip Ethernet. Acest identificator va fi util în rezolvarea unor probleme cum ar fi inventarierea și distribuirea automată de software, ajutând programele centrale să identifice fiecare mașină. Actual- mente, softurile de administrare centralizată folosesc de obicei mai multe elemente diferite pentru a identifica o mașină. De pildă, Micro- soft Systems Management Server (SMS) folosește o combinaţie formată din numele mașinii (configurabil în software de către client), domeniul NT şi adresa MAC a cartelei de rețea. Dacă un utilizator schimbă numele mașinii dar domeniul și adresa MAC rămân aceleași, SMS îşi face cruce şi presupune că are de-a face cu aceeaşi mașină. Un identificator unic în BIOS elimină astfel de imprecizii. Iden- tificatorii unici pot fi utili şi în PC-urile Win- 36 BYTE Romania MAI 1997 42% Exploatare, întreținere, suport hard și soft 12% Administrare 16% Suport tehnic Adevăratele costuri ale PC-urilor încep după achiziție... ’ Ni are 51 software Sursă: The Gartner Group Sursă: The Gartner Group NetPC si Zero Administration for Windows sunt destinate să reducă costurile care provin din dificultățile de configurare a PC-urilor. dows obişnuite, notează Holden, şi va fi uşor pentru producătorii de BIOS ca în viitor să includă această caracteristică în toate cipurile. Lista cerinţelor pentru NetPC este doar o schiță pentru o specificaţie completă. La momen- tul elaborării acestui articol, Microsoft, Intel și fabricanţii de PC-uri sperau să ajungă la o înțelegere în privința unei specificaţii complete. În acest caz, primele NetPC-uri ar putea să apară deja în vara acestui an. Printre fabricanți care s- au angajat să producă NetPC-uri se numără Compaq, Dell, Digital, Gateway 2000, Hewlett- Packard, Packard Bell, NEC şi Texas Instru- ments. Chiar si dupa eventuala aparitie a primelor NetPC-uri, specificatia poate sa se schimbe în funcţie de reacţia pieţei. Mai mult, anumite caracteristici de bază ale NetPC-ului pot fi de fapt opţiuni de configurare ale clientu- lui. De exemplu, indicaţiile pentru NetPC spun cidiscul hard local este doar pentru caching dar, afirmă Holden, este posibil ca aceasta să fie o opţiune de configurare și nu o cerință. Un NC mai bun decât NC-ul Microsoft încearcă să profite din furtuna iscată de NC-uri incorporând în Windows Java și PC-urile ripostează Integrare reţea hiar dacă cele mai multe fișiere sunt pe server, e imposibil să rulezi anumite pro- grame pe o mașină locală dacă nu - instalezi local programul“, spune Greg Scott, director IT la Colegiul de Business al Universitatii Statu- lui Oregon. Cand apare o pro- blemă cu o aplicaţie legată de acel program, personalul de suport tehnic trebuie adesea să rein- staleze toată staţia. Aceasta poate fi o treabă foarte complicată. De exemplu, Word are opt până la zece căi de fișiere pe care trebuie să le setezi, pentru că cele „implicite nu sunt corecte pentru utilizatorii de la Colegiul de Busi- ness. „... „Pentru noi este o permanen- „tă sursă de nervi faptul că „Microsoft cere ca atât de mult soft : „săfie instalatlocal“, declară Scott... „ ,Intreg acest domeniu este o pro- oasăipen- ” blemă arzătoare pentru mine, in- spaţiu, o problemă =) Bi _ diferent de platforma hardware a PC-urilor din rețea. N-am crezut iciodată cătehnologiatrebuiesă _ „ restrângă posibilităţile utilizatorilor. „Nucred că oamenii nu sunt de credere și din cauza astatrebuie 'are numă interesează, dar ee mult“. î încui mașinile. Limitările hard- dministrarea centralizată mă : Administrare centralizată „Microsoft pare să fi făcut de fapt regrese în acest domeniu în ultimii ani“, remarcă Scott. De exemplu, erai obișnuit să poţi să instalezi aplicaţii Office, cum ar fi Word, integral pe server, spune el. Acum asta este imposibil, iar rezul- tatuleste că Colegiul de Business cheltuiește zeci de mii de dolari anual cu suportul tehnic pentru actualizarea driverelor și alte pro- bleme de acest gen pefiecare PC. in plus, este mult mai dificil să pro- tejezi de viruși discurile locale. La un moment dat, la Colegiul de Business se petreceau 500-600 de infecţii pe zi, în special cu virusul „Concept care acţionează caun | macro pentru Word. Instalarile locale mai înghit și „tru Scott, caretrebuie să întrețină și un mare număr de maşini 486 mai vechi, cu discuri de 200 MB. În laboratoare, instalările locale „permit studenților să modifice con- „ figurările programelor, astfel încât „următorul student va găsi un me- diu cu care nu e obișnuit. Aceas- ta devine o problemă serioasă "pentru Scottcândevorbadebaza de date Access din Office 95. „Ne-am trudit mult cu Access şi până la urmă am ajuns la concluzia cătrebuie să recurgem la instalări locale“, îșiamintește Scott. „A fost cel mai mare dezastru ce l-am văzut. Studenţii au schimbat setă- rile și a ieşit un adevărat haos“. „Avem câţiva specialişti exce- lenți aici și cu toții am muncit din greu ca să facem aplicaţia de Web-authoring FrontPage să funcţioneze de pe server“, spune Scott. „Concluzia la care am ajuns în unanimitate a fost că așa ceva nu se poate. Am o cutie cu 25 de copii de FrontPage șiamsăletri- mit înapoi. Nu voi putea să întreţin instalări locale ale acestui produs“. “Pe lângă echipa de asistenţă “tehnică, și utilizatorii „volanţi“ au probleme atunci când informaţiile de configurare sunt păstrate pe „mașina locală. Practic, oameniiar „trebui să lucreze pe propria mașină pentru a accesa peri- fericele, directoarele și fişierele : implicite. Windows 95 și Win- dowsNT Workstation 4.0auintro- „dus profiluri de utilizatori pentrua permite sigla dan e oa puna de un mediu de lucru con- sistent, de exemplu în privința apli- caţiilor care apar pe desktop sau a perifericelor disponibile. Cu toate acestea, aceste versiuni de Windows nu aduc nimic de acest gen în privința configurării apli- catiilor. _ »Marea majoritate a utilizatorilor noștri sunt mobili“, spune Scott. „ÎŞI petrec timpul lucrând o vreme într-un birou, o vreme într-o clasă electronică, într-un laborator cu studenții sau în laboratoarele facultăţii. Se poate întâmpla să „lucreze pe patru mașini în decur- „sul unei singure zile. Noi am vrea să-i dam posibilitatea să vadă mereu același desktop și să aibă „aceleași configurări pentru apli- caţii, inclusiv în privința accesului lafișiere. De fiecare dată când un utilizator se loghează pe o nouă mașină, Windows vrea să creeze un profil local. Noi asistămun număr de 2500 de studenţi la business și încăvreo două-trei mii „de laalte facultăţi. În situaţia asta _ „ar însemna să am cel puțin vreo „două mii de profiluri pe fiecare : mașină. În loc de asta avem asis- tenți care curăţă o dată pe săp- | „tămână profilurile de pe discurile locale. Asta înseamnă Pope. Costul total al detinerii NetPC: Costuri versus configurare Sursă: Microsoft Corp. | Atât în privinţa costului deţinerii, cât și a configurarii, NetPC-urile se află între terminale și PC-urile standard. standarde Internet. Există alte soluţii, cum este clientul Citrix, care permite NC-urilor să ruleze aplicaţii Windows. Astfel, NC-urile şi NetPC-urile s-ar putea să nu fie — din punct de vedere functional — lumi separate. Mai degrabă se poate spune că NC-urile vor fi mai bine optimizate pentru Java în timp ce Net- PC-urile vor fi orientate spre Windows. Mai există și soluții gen NC care rulează aplicaţii Windows prin tehnologii de prezentare la dis- tanta (cum este Wyse WinTerm), ruland tot- odată și Java (vezi figura „Mai flexibil decât Java?“). Un avantaj al NetPC-urilor in fata NC-urilor sau masinilor gen WinTerm este că un NetPC poate fi reconfigurat sa ruleze ca o maşină stand-alone, astfel încât poate fi folosit chiar dacă rețeaua nu e disponibilă. NC-urile şi mașinile de tip WinTerm sunt în mod fun- damental dependente de rețea. Costul administrării NetPc-urilor va fi mai mare decât pentru NC-uri, după părerea lui Neil MacDonald, director de cercetare în domeniul reţelelor la Gartner Group (Stan- ford, CT). În comparaţie cu o staţie Windows 95 tipică — care, după Gartner Group, costă 9784$ pean, fu costurile de suport și de capital — administrarea unui NetPC va costa cu 26% mai puţin. Dar, din graficele furnizate de Gartner Group reiese că administrarea NC-urilor va costa cu 39% mai puţin iar a soluţiilor de tip WinTerm cu 31% mai puţin. Interesant este că Gartner Group estimează că implementarea celor mai bune practici actu- ale în administrarea centralizată și automată acalculatoarelor de birou ar putea aduce acum organizațiilor economii de 25%, fără nici o investiţie în hardul existent. „În principiu, Net- PC-ul este întruparea fizică a celor mai bune practici“, spune MacDonald. „Înseamnă oblig- âtivitatea acestor practici“ (vezi figura „Net- PC: costuri versus configurare“). Costurile migrării de la Windows la Java nu sunt un factor în calculele făcute de Gartner. Acest cost va fi ucigător pentru mediile puter- MAI 1997 BYTE România 37 Integrare reţea PC-urile ripostează nic orientate spre Windows. „Dacă aveţi un mediu exclusiv Windows, atunci trebuie să vă orientaţi spre NetPC“, spune MacDonald. „În cazul acesta, NC-ul nu are sens“. Cifrele furnizate de Gartner sunt nişte medii. NetPC-ul poate fimult mai valoros pen- tru anumite tipuri de utilizatori şi aplicaţii decât pentru altele (vezi „Cine are nevoie de NetPC2*). Microsoft afirmă că NetPC-urile ţintesc spre utilizatorii strict orientați spre anu- mite sarcini, care nu au nevoie de flexibilitatea şi extensibilitatea unui PC tradiţional. Cu alte cuvinte, ca şi NC-ul, NetPC-ul este cel mai bun pentru cei care îndeplinesc sarcini repeti- tive singulare sau pentru cei care lucrează în medii groupware orientate spre rețea. Preluarea mesajelor, prelucrarea comen- zilor, asistența clienților, completarea poliţelor de asigurare, rezervările de locuri pentru călă- torii şi alte activităţi bazate pe anumite proce- duri pot fi uşor realizate cu computere de rețea, spune MacDonald. Utilizatorii vor doar libertate Pe de altă parte, pentru activităţi de ordin gene- ral, este putin probabil ca NetPC-urile sa faca valuri. Acelaşi motiv pentru care terminalele nu sunt teribil de populare se aplică: Utiliza- torul obișnuit vrea maximum de putere, de li- bertate şi de flexibilitate. Ideea principală a NetPC-ului este să-i constrângă pe utiliza- tori. „NetPC-urile pot fimai bune pentru mana- gerii de informatică, dar nu sunt mai bune pen- tru utilizatorii finali“, spune David Folger, director de program pentru strategii de work- group la firma de consultanță Meta Group (Stanford, CT). „În multe companii, managerii de informatică pot sfârşi spânzurați de felinar dacă încearcă să le ia utilizatorilor unităţile de floppy şi de CD“. Mulţi administratori de PC-uri sunt de acord cu această opinie. „Mulţi dintre utiliza- torii noştri sunt cel puţin la egalitate cu oamenii departamentului de informatică în problemele Cine are nevoie de un NetPC? Facility-bound task workers Office-bound support knowledge workers Mobile professional knowledge workers Mobile task workers 4.4% Office-bound professional knowledge workers Sursă: Microsoft Corp. Microsoft afirmă că doar o mică parte dintre utilizatorii actuali ai PC-urilor sunt buni candidaţi pentru NC-urile rivale. care le sunt specifice“, spune Chartie Eberly, administrator de retea la Unocal (El Segun- do, CA), o mare companie petrolieră. „Cred că NetPC-urile sunt poate prea limitate pen- tru mulți dintre utilizatorii noştri. „Chiar şi pentru înlocuirea terminalelor în acest moment, compania ar prefera mai degrabă calculatoare reale decât NetPC-uri“, spune Bruce Barnes, responsabil cu strategi- ile IT la Unocal. De asemenea, NetPC-ul nu este potrivit pen- tru cei care călătoresc mult, aceştia având nevoie să lucreze deconectați în avioane sau în holurile hotelurilor. NetPC-urile sunt pretenţioase în privinţa vitezelor de comunicație, așa că de regu- lă nu sunt cea mai bună alegere pentru cei care lucrează acasă sau în camere de hotel. Securitate si infrastructură de catalogare „Vor mai trece probabil câţiva ani până când tehnologiile bazate pe reţea, cum sunt Java şi AvtiveX, vor asigura o securitate adevărată“, notează Folger. „Pe moment, descărcarea din reţea înseamnă expunere la viruși“. O problemă la fel de critică este că NT Directory, care stochează toate informaţiile despre configurarea hard şi soft a fiecărui PC, poate la rândul lui să împiedice implementarea NetPC/ZAW, cel puţin pe termen scurt. Ca- talogarea oferită azi de NT Directory este adec- vată pentru organizaţii de talie medie, care pot astfel să-şi centralizeze funcţiile de adminis- trare a maşinilor desktop — apreciază Mac- Donald — dar nu poate să crească până la dimensiunea unei rețele de întreprindere. O strategie pentru a depăși această limita- re este de a administra central doar NetPC-u- rile, cel puţin la început. Pe termen lung, so- luţia va fi Active Directory, care va fi livrat cu NT 5.0, promis de Microsoft pentru a doua jumătate a acestui an. Acesta este unul dintre motivele pentru care Microsoft prevede o im- plementare completă ZAW doar cu NT 5.0. Cerinţe sistem 1 pentru NetPC @ Microprocesor minimal: „Pentium 100-MHz sau echivalent » Memorie sistem minimală: 16 MB + Disc hard intern pentru caching + Conector extern pentru tastatură * Conector extern pentru mouse „e Rezoluţia minimă pentru adaptorul grafic: 640x 480, 8 biţi/pixel, VGA-compatibil e Suport pentru: 10-Mbps Ethernet, Token Ring, „modem 28.8K-bps, ISDN, T1 sau ATM os cit celt ol e cotat specificaţiei Plug and Play „e IDunic de echipament Plug and Play pentru fiecare echipament din sistem - s Echipamentele și magistralele permit modi- ficări din mers în cazul USB, FireWire și PC Card s Utilizatorul este ferit de conectări greșite de echipamente e Intervenţie minimă utilizator la instalarea și configurarea echipamentelor » Driverul și instalarea sunt conforme cu stan- dardele Windows și Windows NT ® Audio * Identificator unic pentru mașină * Zgomot perceptibil sub 35 dB * Cutia PC cu posibilitate de încuiere + Fără sloturi de extensie pentru utilizator Opţiuni: floppy, CD-ROM, PC Card, Universal Serial Bus, FireWire (1394) 38 BYTE Romania MAI 1997 Janageydyy CENA Bf eneajay ngyuad apaday leyj aeg 3129) euuiuj Integrare reţea PC-urile ripostează Mulţi apreciază că într-un an sau doi, 5 pana la 15 procente dintre maşinile rulând Win- dows ar putea să fie NetPC-uri. Zero administrare Un PC care nu poate fi administrat de utiliza- tor trebuie să fie administrat central, aşa încât Zero Administration for Windows este de o importanţă critică pentru NetPC. Dar ZAW nu este doar pentru NetPC-uri. De fapt, ZAW îşi va găsi o aplicabilitate mai largă la PC-urile obișnuite decât la clienții NetPC. ZAW cuprinde trei posibilităţi de bază: 1) actualizarea automată a sistemului şi insta- larea automata a aplicaţiilor; 2) stocarea persistentă a datelor si informati- ilor de configurare; şi 3) administrarea şi blocarea configuraţiilor la ni- vel central. Microsoft va furniza aceste posi- bilităţi, î în diferite măsuri, în viitoarele versi- uni de Windows 95, NT Workstaton şi NT Server (vezi „Costuri de proprietate pe 3 ani“). Windows va putea să pornească într-o configuraţie de reţea minimală și să solicite din Internet sau intranet actualizări ale componentelor sistem, drivere de dispozitive, aplicaţii sau chiar întregul sistem de operare. Dacă există o actualizare, sistemul se va actu- aliza fără intervenţia utilizatorului. Un istoric al stării sistemului se va afla atât pe server cât şi pe staţie. Aceasta face posibilă readucerea unei staţii la ultima stare coerentă cunoscută, indiferent de eventualele erori care au survenit în staţie, în rețea sau în server. De exemplu, dacă un upgrade de aplicaţie eșuează, stația poate fi readusă la versiunea precedentă. Stocarea datelor şi informaţiilor de configu- rare ale clientului pe server permite o veritabilă de proprietate pe trei ani Se sa pa mam „mmm Opera utizator Sursă: The Gartner Group Lucrul pe sisteme NT va costa cu în jur de 3000$ mai puţin decât pe sisteme 3.1 (pe 3 ani) în principal datorită facilităților ZAW arhitectură centrată pe rețea pentru Windows. Actualmente, aplicațiile Windowsstochează de obicei starea şi informaţiile de configurare într- un catalog (registry) local. De asemenea, un număr semnificativ de fişiere sunt stocate la mo- dul implicit local, chiar și în cazul unei instalări pentru reţea. „Cu Office97“, spune Bruce Barnes dela Unocal, „ajungi săai 20 de MB de software pe disc chiar și în cazul unei instalări în rețea. Pâ- nănu demult, viziunea unui programator mediu Mai flesibil decât Java? n. Spre deosebire de furnizorii care se bazează pe o arhitectu ră centrată pe Java, Microsoft suportă Java și alte limbaje prin Win32/COM API. 40 BYTE Romania MAI 1997 de la Microsoft nu trecea dincolo de discul C“. ZAW va permite clienţilor „fără stare“ să-şi ia informaţiile de configurare şi datele de pe server atunci când bootează. Clienţii fără stare dau utilizatorilor posibilitatea să se mute de la o mașină la alta și să vadă mereu exact același mediu de lucru. În plus, stocarea temporară pe server a informaţiilor despre client permite refacerea actualizărilor software care eșuează. Administrarea şi blocarea configuraţiilor la nivel central permite Windows-ului să ascundă utilizatorului anumite dispozitive, cum ar fi unitatea de floppy, unitatea de CD sau chiar discul hard. În loc de dispozitive fizice de sto- care individuale, fiecare angajat va vedea un singur disc virtual cu rădăcina în directorul propriu de pe server. În plus listele de control a accesului (ACL - Access Control Lists) pot proteja anumite resurse software vitale, cum sunt fişierele sistem. Administratorul va putea de asemenea să specifice care sunt aplicațiile la care un anumit utilizator are acces și la ce nivel de granularitate, până la nivel de com- ponente (de pildă componente ActiveX). NetPC-ul şi ZAW vor reduce costurile de suport tehnic pentru PC-uri (vezi „Adevăratele costuri ale PC-ului'*). Însă ZAW va avea o apli- cabilitate mult mai largă, de îndată ce va putea fi sprijinit de NT directory. „Marea majoritate a PC-urilor din întreprinderi vor fi administrate central“, spune Kirk Schlegal, un analist de la Meta Group. „Acesta este de fapt rolul NetPC- ului, care la modul fundamental este un PC ad- ministrat care nu-ţi permite să instalezi soft local“. vest Sivics ios hubs, network cards - -.-: switches Gigabit Ethernet 415T 4xRJ45, MINIHUB 815T 8xRJ45, MINIHUB 820TR 1xAUI+1xBNC, 8xRJ45 3012TR 1xAUI+1xBNC, 12xRJ45 * 3016TR 1xAUI+1xBNC, 16xRJ45 3024TR 1xAUI+1xBNC, 24xRJ45 3612TR-25 AxAUI, 12xRJ45 300451. 1xAUI, 4xBBNG 3008SL 1xAUI, 8xBNC 3624TRS-25 24xRJ45, Slave (with 3612/3624) ATI - Transceivere &Fast / Convertoare 3606F-25 1xAUI, 6xST F.O. 3608-25 1xAUI, 8xBNC 908TX FAST 8xRJ45 (100Base- 912TX FAST 12xRJ45 (100Base- ATI: TurboStack™ / Switchuri 3624TR-25 1xAUI, 24xRJ45 MX10S-05 AUI to BNC 210T-05 AUI to RJ45 MX26F-05 AUI to F.O. (ST) 206 Vampir MX60T Apple AAUI to RJ45 MX70 Apple AAUI to BNC MX300TX 100BaseTX, RJ45 MX600FST 100BaseFX, F.O.(ST) MC12T AUI to RJ45 MC12T2 BNC to RJ45 MC12T-F/ST F.0.(ST) to 1xRJ45 _* MC12T-FISC F.0.(SC) to RU45 ATI + Plăci de Reţea ® Fst în 1500 PnP, cu DMA 1700 PnP, 32Kb RAM 2450 PnP, 32bit PCI 2000 16Kb pentru programare |/O 2560 FAST PnP, 32bit PCI, 10/100Base-T a E TD POI IP RI TV di ei: = my — a Lo 4 r= a 9 xe a 5 £ LA) Pa O = LE = 9 . pe] i a ¢ segmentare PnP e autoconfigurare FIE MR121T AUI to RJ45 MR122T BNC to RJ45 MR123 AUI to AUI MR124 AUI to BNC MR125 BNC to BNC MR126F AUI to F.O. MR127F BNC to F.O. MR128F RJ45 to F.O. re 6870 Bridge (MAC LLB AUI to Thin Ethernet wio SNMP) Constanta tel: 041-618580 fax: 041-619457 tla SIE am 6875 Bridge cu SNMP (MAC LLB AUI to Thin Ethernet with SNMP) Bucuresti tel: 01-6672823 fax: 01-6672987 Integrare reţea | PC-urile ripostează a Fa ca Acesta nu este sfârșitul calculatoarelor „per- „PC versus. NC ee sonale“. Clienţii vor avea posibilitatea să os ee aleagă, spune Phil Holden de la Microsoft. ee cl „Network Computer Sa „NetPC-ul și ZAW se bazează mai ales pe ce- i : = A gee cei a SI ringele clienţilor“. “Sistem de operare e Midea coo et Proprietar incompatibil În realitate, Microsoft nu prea este afectat A Fo ical et uz mobil vee Excelent : Necesita echipament optional S de platforma hardware preferată de clienţi atâ- „Peste 100.000. Puţine! incompatibile ta vreme cât îi păstrează în mediul Windows. Diverse DoarJava oe lar Intel este preocupat in principal de van- se Mv . „Proprietar/incompatibil | zarea procesoarelor. Fiţi siguri că Intel şi a Model pentru periterice Windows Nu/incompatibil | Microsoft vor sustine orice platformă hard- Fabricant Peste2500 Putin oo | ware care se va dovedi eficienta in a reduce Retea La alagere „Necesită reţele de viteză mare impactul NC-urilor asupra mediilor Wintel. E - Disponibilitate Acum Limitată „Suport imprimante Mii Nu Mike Hurwicz este un jurnalist si consultant din Scalabilitate Excelent Slab Brooklyn, NY. Îl puteţi contacla la mhur- wiczQattmail.com. |din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] e | Wide choice, smart solutions Cenei Mita 3 Xb ain Pn ee dese ee sapere See Ye Dealeri: Agis Computer - Cluj Napoca Tel.: 064.43 18 17 Noua Generatie Internaţional - București Tel: 323 19:83 Autocom - Timisoara 3 Tel.: 056.20 19 19 Orcas Birotica - Bucuresti Fels 21 7787 Focus International Infoconsult - București Tel.: 335 60 05 SOWAH România - Oradea Tel.: 059.43 64 56 Noua denumire a societății SIROM GRAPHICS COMPUTERS S.A. este: fr i Str. Av. Radu Beller, nr. 25, inf sector 1, 71251 Bucuresti musa’ ee C A v.A. | Tel: 230.04.78 Fax: 230.04.79 e-mail: sgi@sirom.emat.sgi.com Silico nGra Graphics oa URL: http://sirom.kappa.ro s-a luptat pentru ea... | Vlad Tepes a ucis pentru ea.-.-.- E] astră puteți s-o cumpăraţi ! TET Te ae MIPS 5000 180 Miz Processor _ 32-bit Double-Buffered Graphics Hardware Texture Mapping Image Processing Engine Video Compression Engine Web-integrated User Interface 32 MB Memory SDRAM ECC 2 GB Ultra SCSI System Disk 17” Monitor, 1280x1024 100BaseTX / 10BaseT Ethernet CD-ROM IRIX 6.3 - UNIX Operating System Atât de multă putere faţă de un biet PC! Soluţii complete pentru: Proiectare asistată, inginerie asistată World Wide Web authoring & serving Computer Graphics 8 fieh re Sa Se Me ade hg OS e XAU cita Nei e GIS, Desktop Publishing, Baze de Date (Oracle / Informix), Modelare Moleculară Noul NT e Active Directory Sistem de fișiere distribuit * DCOM (Distributed Component Object Model) întreprindere Noi servicii distribuite cresc șansa lui Windows NT de a lucra în rețele mari. De David Chappell Internet e s-ar fi întâmplat dacă Bechtel ar fi construit Hoover Dam din Lego, sau dacă General Dynamics ar fi con- struit tancurile M1 Abrams cu motoare cu elastic? Nu ar fi fost un gest frumos. Dar acest lucru se întâmplă de faptîn multe departamente de sisteme informatice, atunci când scot aplicaţiile lor de pe calculatoare mainframe şi le mută în altă parte. Ei proiectează aplicaţii importante, distribuite la scară largă, | cu ajutorul unui software de bază, care de multe ori este dedicat acme | workgroup-urilor, sacrificând astfel scalabilitatea, siguranta, PB A | administrarea şi securitatea caracteristică sistemelor mainframe. ey Microsoft doreşte acum să rezolve problema. Windows NT 5.Ova integra servicii stil X-500 pentru directoare, securitate Ker- beros, şi un DCOM (Distributed Component Object Model) îmbunătăţit. Combinat cu Serverul de Tranzacţii de la Microsoft (care este în curs de livrare), cu viitorul Microsoft Message Queue, cu suport pentru clustering la NT, şi cu o tehnologie de ruter înglo- bat, NT va putea dovedi că este o forță formidabilă pentru sisteme | OU=mktg, informatice din întreprinderi. i 10 Servicii director În centrul noilor facilităţi aduse de NT 5.0 se află serviciul direc- tor, numit „director activ“ (Active Directory). Fiind inclus în versiunea NT 5.0 în prima parte a anului 1998, Active Directory va face să fie retrase plângerile formulate relativ la faptul că NT a nu are un sistem de directoare utilizabil în întreprinderi. CN=employees . CN=salaries | Comparat cu X.500, Netware Directory Services (NDS), sau cu StreetTalk de la Banyan - serviciile de directoare ale lui NT 4.0 bazate pe domenii erau mizerabile. Fiind dată situația, în loc să creeze ceva nou, Microsoft a construit Active Directory în întregime în jurul sistemului de domenii DNS (Domain Name Sys- tem) si LDAP. Suntem familiari cu DNS, cunoscut ca un sistem ierarhic de servicii de rezolvari de nume, pe care s-a construit Internetul. Chiar dacă DNS este fundamentul celei mai mari rețele din lume, nu asi- gură suficientă flexibilitate pentru a lucra singur ca un serviciu de director dintr-o întreprindere. DNS este în esenţă un serviciu de O=corporate. U=personnel. CN=forecasts. CN=sale 44 BYTE Romania MAI 1997 8 Clientul între de la volumul ră cina Dfs locul subdi- ' Punct de joncțiune recturului dorit. | este ceea ce Dfs nu- Client _meste pointeri de ! directori care nu se Dfs Root „află pe serverul \\myserver\ | cu Dfs Root. myshare Bess O Clien- Ss tul cauta / numele EI Presa sie ideala \subdir1 _Volumele Dfs pot conţine | serveru| \\yourserver\ | sisteme fisier non-NT, i director. yourshare\ / dar pentru ca clientul să subdir1 / le acceseze trebuie să / / tuleze softul corespunză- yy | tor pentru redirectare. i V Tcl / pă cea 1h Server malai \subsubdir1 NetWare vol DEO RE poa | Active E Idolii) [SV 2: etWare volume Directorii Dfspot fi | Directory volumul dorit. a formati din volume fi- — - zice multiple care sunt | replicate reciproc. | = \subsubdir2 ÎL lsubdir2 NFS volume Aj Inter-Dfs link Volum principal A : | \subsubdir3 ae | we a = leit Inter-Dfs este o joncțiune înt-| yo iati i re două volume Dis. olum alternativ N [ Ş CvVev @ COM poate referi un obiect din proces... 8 unul din Pele ogee 3 lui de pe ace- lași echipament... © .sau prin ex- tensii DCOM un obiect aflat un- deva in retea. Server Client Server Server MAI 1997 BYTE Romania 45 Cover Story NT 5.0 în întreprindere mapare de nume de maşini la adrese IP. Un serviciu de director complet trebuie însă să fie capabil de a mapa nume de obiecte arbi- trare (de exemplu maşini şi aplicaţii) la orice formă de informaţie despre aceste obiecte. Consideraţi X.500, un sistem de direc- toare ierarhice, cu replicare care permite localizarea pentru orice: începând de la sis- teme până la servicii. Chiar dacă este disponi- bil de mai mulţi ani, X.500 nu a fost utilizat pe scară largă, motivul fiind în primul rând complexitatea lui. Aici intră în schemă LDAP (Lightweight Directory Access Protocol). O versiune simplificata de DAP din X.500, numită LDAP a primit promisiuni în privin- ţa suportului, de la mai multi producători si va conduce la o posibilitate comună de a accesa diverse directoare. Active Directory este construit atât peste DNS cât şi peste LDAP. El grupează mașinile în unităţi care se pot administra, numite do- menii, fiecare primind un nume de domeniu DNS. În fiecare domeniu trebuie să existe cel puţin un controlor de domeniu, care este o ma- şină NT rulând serverul Active Directory. Un controlor de domeniu cu serverul Ac- tive Directory trebuie să fie un NT server, pe de altă parte orice client, care are instalat soft- ware pentru DNS și LDAP poate accesa baza de date director de pe controlor. DNS este deja, iar LDAP va fi în curând un standard industrial larg răspândit. Astfel, clienți de Unix, Mac $i OS/2 vor fi capabili să acce- seze un server cu Active Directory în aceeaşi manieră ca siclientii NT de astazi (vezi figu- ra „Cum lucrează Active Directory“). Mai mult decât atât, Active Directory va memora o mulţime de informaţii despre sisteme şi astfel va putea fi utilizat ca un ser- viciu general de directoare într-o rețea etero- genă. El va da posibilitatea de exemplu să fie memorată şi accesată informaţia care per- mite să fie utilizat un serviciu rulat pe o maşină Unix pe reţea. Este surprinzător că Microsoft adoptă o soluţie „ecumenică“ pen- tru o tehnologie de importanţă vitală. Pentru a creşte toleranța la erori şi perfor- _manţa, un domeniu poate să posede mai multe controloare de domeniu, fiecare având stocat o copie completă a bazei de date pen- tru directoare. Active Directory implemen- tează replicarea tip multimaster, ceea ce în- seamnă că o schimbare într-o intrare de director controlat de un controlor de dome- niu oarecare, se va propaga în final la toate replicile din domeniul controlat. Pentru a asigura această replicare, Microsoft a creat un protocol de comunicare între controloare de domenii. Active Direc- tory poate să lucreze cu protocolul Directo- ry Information Shadowing Protocol (DISP) definit în X.500 pentru a comunica cu lumea exterioară, dar nu este încă clar cât de utiliz- 46 BYTE Romania MAI 1997 Sistemul de fisiere distribuite Microsoft icrosoft a ţinut specificaţiile pentru pro- tocolul de acces la fișiere suficient de bine protejate - erau accesibile numai pe o bază „terbuie-să-ne-știi“. Recent, în mod in- teresant compania a schimbat politica. Bo- tezat ca Common Internet File System (CIFS), detaliile acestui protocol SMB de acces la fișiere apar descrise în documente publice. Noul sistem distribuit de fișiere al NT-ului (conventional se utilizează numele Dfs) este puţin mai mult decât o extensie a CIFS-ului. Kerberos, care nu vor fiaccesibile pina la apa- ritia lui NT 5.0, Dfs este accesibil deja acum. Pe Situl Web Microsoft este disponibil liber începând de la sfârșitul anului 1996 pentru servere NT 4.0 respectiv clienți Windows 95. În accepțiunea tradițională Microsoft, un client poate să acceseze fişiere într-un share specific (adică într-un director aflat pe alt cal- culator, pe care este rulat un file server). Pen- tru a identifica fișierul respectiv, clientul utili- zează o convenţie universală de denumire (UNC) cum ar fi de exemplu: Wmyserveri myshare\subdir1 \subdir2\myfile.txt. Clientul trebuie să cunoască numele mașinii (myse- ver), numele share-ului, și numele căii de acces (path) în cadrul share-ului. Dfs nu schimba fundamental acest model. Clientii vor emite in continuare nume UNC pentru a identifica fişiere de pe alte calcula- toare, și un protocol bazat pe SMB va acce- sa în continuare aceste fișiere. O diferență esenţială este însă, că puteţi grupa share-uri de pe mai multe mașini pe un singur volum. Pentru clienți, tot ce se află pe acest volum pare să fie într-un singur share. În exemplul nostru, \\myserver\myshare\subdir1 \ poate să identifice un path pe serverul Dfs A, iar restul numelui, subdir2\myfile.txt poate sa fie pe serverul Dfs B. Numele myserver identi- ficA root-ul volumului, numit Dfs root, iar orice alt identificator aflat în nume este utilizat pen- tru a identifica fișierul particular. Conexiunea dintre cele două servere Dfs se numește nod, iar navigarea peste această legătură este una din sarcinile primare ale Difs-ului. Pentru a vedea, cum este făcut acest lucru, este util urmărirea rezolvării numelui UNC de mai sus de către Dfs. Prima problemă este identificarea mașinii care conţine root-ul Dfs pentru acest volum. Pentru a executa acest lucru, redirectorul ma- şinii client (adică software-ul Dfs de pe client) caută primul element al numelui UNC, utilizînd serviciul WINS (Windows Internet Naming Service). Chiar dacă nu este arătat aici, un nume din categoria UNC poate să începe cu identificatori cum ar fi: mymachine.acme „Com, caz în care sistemul de denumire a domeniilor - DNS (Domain Naming System) Contrar lui Active Directory sau Microsoft” este utilizat pentru identificarea mașinii. Oricum, este rezolvat numele, căutarea revine cu adresa de reţea pentru mașina care conţine root-ul pentru acest volum. Redi- rectorul Dfs contactează acest root, transfer- „ând numele UNC obţinut de la client. Dacă numele identifică un fișier care se află pe un alt server Dfs, atunci redirectorul transmite înapoi la client adresa acestui server, cu precizarea de a contacta mașina respectivă. Redirectorul se duce direct în acest caz pe mașina respectivă cu numele UNC pentru a căuta fișierul. Protocolul Dfs utilizat pentru acestea este tradiționalul protocol Microsoft pentru acces fişiere, cunoscut astăzi sub numele de CIFS, cu o mică extensie. Dfs adaugă două mesaje pentru a susține pro- cesul de referinţe descris. Dfs poate să returneze referinţe la servere defișiere care utilizează alte protocoale, cum arfi NCPallui Novellsau NFS - protocolul de file sharing din lumea Unix. Atât timp, cât clien- tul are software-ul redirector corespunză- tor, poate să acceseze în mod transparent fișiere a căror nume UNC traversează diferite servicii de fişiere distribuite, combinând ser- vere diverse într-un singur spaţiu de nume. Dfs mai adaugă și alte facilităţi interesante. Este posibil, de exemplu să fie create fișiere replicate despre aceeași informaţie, sto- cate pe diverse servere Dfs. Clientul oare- care poate să acceseze oricare dintre copii, crescând toleranța la erori a sistemelor. Pen- tru o aplicaţie client aceste replicări sunt inviz- ibile - clientul vede numai un nume pentru fișierele replicate. Atunci, când vine proce- sul de referire a fișierului, oricum, serverul Dfs care conţine root-ul volumului va returna refer- inte despre fisierele replicate inapoi la redi- rectorul clientului. Redirectorul va alege arbi- trar, care să fie accesat concret. Dacă însă serverul ales „cade“, poate să reia în liniște, și să acceseze o altă copie. Aplicația client nu va sesiza diferența. Pentru a lucra astfel, datele din fişierele replicate trebuie să rămâne identice. Dfs nu are mecanism înglobat care să verifice con- sistenţa între elemente replicate, ceea ce face caaceastătehnică să fie utilă în primul rînd în cazul informaţiilor read-only. Versiunea Dfs planificată să fie livrată cu NT 5.0 va fi capa- bilă să facă acest lucru, astfel replicarea va deveni o facilitate foarte utilă. Această tehnologie care vine în curând, va utiliza şi Active Directory pentru a da date despre toleranța la erori la nivel root, va permite repli- carea multiplă a root-urilor Dfs pentru un singur volum şi va da redirectorilor mai multe informaţii despre locaţiile elementelor -replicate, permiţând astfel să fie ales fișierul cel mai apropiat. NT 5.0 în întreprindere Utilizând alte servicii de directoare Clienţii lui Active Directory utilizează protocoale standard DNS și LDAP pentru a localiza obiecte pe reţea abil va fi acesta în viitor. Pentru a asigura o replicare efectivă, este de dorit ca ambele părți să lucreze cu un protocol comun, şi o imagi- ne comună despre datele care trebuie replica- te (adică, pe baza unei scheme comune despre directoarele implicate). La ora actuală se fac eforturi deosebite, în majoritatea cazurilor independente pentru a defini cum trebuie să arate aceste scheme. Oricum, până când această problemă va fi rezolvată, protocoalele standard de replicare au o valoare limitată. Pentru Microsoft, crearea unui protocol propriu pentru utilizare între controlere de domenii va permite să lucreze mult mai flexi- bil cu Active Directory, decât în cazul în care ar fi lăsat totul în seama DISP-ului. De exem- plu, Active Directory permite realizarea replicării prin RPC (Remote Procedure Call) peste rețele locale, dar permite controloare- lor de domeniu să schimbe informaţii privind replicarea prin e-mail, peste legături cu conexiuni intermitente sau lente (utilizatorii care vor încerca să configureze rețele NT în ţări cu o infrastructură de comunicaţii slabă, vor aprecia în mod deosebit acest lucru). Pentru servere cu conexiune bună, cum ar fi cele aflate în acelaşi sit fizic, schim- barea informaţiilor de replicare se întâmplă în general la fiecare 5 minute. Pentru servere cu o conexiune mai slabă (WAN), interva- lul de replicare se poate configura. Oricum, se va schimba numai informaţia strict necesa- ră, nu este necesară mutarea de informaţii despre directoare. In final, Microsoft nu reduce facilitățile diverselor API-uri pentru clienti de Active Cover Story Directory. Alegerea indicată este Active Directory Service Interface (ADSI), o inter- faţă generică utilizabilă cu Active Directory, DNS, precum şi alte servicii de directoare. Alte opţiuni includ MAPI de la Microsoft, CAPI de la LDAP, şi baza de date OLE, o interfață bazată pe COM care permite acce- sul la o mulțime de date, indiferent dacă sunt memorate într-o baza de date relationala, un fişier clasic sau, în cazul nostru într-un ser- viciu de director. Dezvoltatorii de software sunt liberi să aleagă soluţia care le convine mai mult pentru a lucra. Competitorul cel mai important al lui Ac- tive Directory este fără discuţii NDS. Bazat pe X.500, NDS este o tehnologie puternică, flexibilă şi acceptabil de complexă. Întrucât a fost dezvoltat cu mulţi ani în urmă, nu este atât de bine integrat cu DNS şi LDAP, care sunt standarde tehnologice cheie astăzi. To- tuşi, NDS are o legiune de adepți loiali, şi a fostunul din punctele importante pe care s-au sprijinit vânzările lui Novell în cursul lansării pe piata a lui NetWare 4. Ar fi foarte greu de argumentat, ca Active Directory este tehno- logic superior lui NDS, astfel Microsoft va promova Active Directory prin faptul că este relativ simplu şi se conformează standarde- lor, pentru a cuceri un teritoriu care a fost partea ceea mai puternică a NetWare-ului. Obiecte distribuite Alături de identificarea sistemelor şi a uti- lizatorilor, Active Directory conţine o clasă de memorare care acționează ca o versiune distribuită a Registry-ului din Windows. Ast- fel aplicaţiile pot utiliza Active Directory pentru a găsi și identifica obiecte oriunde pe reţea. Această facilitate implică faptul, că puteţi să scrieţi aplicaţii care să existe pe alte sisteme decât acele de pe care au fost apelate. Începând cu Windows NT 4.0, Microsoft a extins specificaţia COM astfel încât să lucreze pe reţea, rezultând DCOM. rotocoale de securitate diferite pot avea APl-uri diferite. Aceste diferenţe pot crea probleme reale pentru aplicaţii care doresc să utilizeze mai mult protocoale. Soluţia Micro- soft pentru această problemă, atât la NT cât și la Windows 95 este interfața Security Service Provider Intreface (SSPI). SSPI nu este o ver- siune compatibilă complet cu standardul IETF (Internet Engeneering Task Force) numit Ge- neric Security Services API (GSSAPI). La fel ca GSSAPI, și soluția SSPI de la Microsoft oferă o modalitate standard de a accesa ser- vicii de securite într-un mediu distribuit, indifer- ent de natura serviciilor. Suport pentru protocoale de securitate multiple Componentele numite Security Service Providers (SSP.-uri) implementează protocoa- _ lele de securitate. In NT 4.0, Microsoft include SSP-uri pentru NT LAN Manager (NTLM) si Secure Sockets Layer (SSL)/Private Commu- nication Technology (PCT). in NT 5.0, aceasta listă este extinsă pentru a include Kerberos si oversiune imbunatatita SSL/PCT. lar datorită faptului ca interfetele pentru a implementa un SSP sunt publice, alti furnizori de software pot implementa protocoalele lor daca doresc acest lucru. Utilizatorii SSPl-ului sînt protocoale. Printre cele care se așează în virful utilizatorilor inter- feţei se află HTTP, LDAP, protocolul Common Internet File System extins (CIFS), bazatpe SMB, utilizat la rândul ei de către Microsoft Distributed File System (Dfs) și Remote Procedure Call (RPC). (DCOM, Distributed Component Object Model utilizează un APi separat, creat cu ajutorul run time-ului RPC.) Oricare dintre aceste protocoale poate să uti- lizeze oricare dintre SSP-uri, lăsând pe fiecare să facă alegerea cea mai corectă. Prin sepa- rarea clară a utilizatorilor serviciilor de secu- ritate distribuită de furnizori, această arhitec- tură permite utilizarea multor opțiuni, fără a crea o complexitate inutilizabilă. MAI 1997 BYTE România 47 Cover Story NT 5.0 în întreprindere COM defineşte o procedură standard, prin care o componentă software oferă servicii pentru o altă componentă, indiferent în ce limbaj de programare au fost scrise. Un obiect COM permite unui client să acce- seze metodele lui prin interfeţe, dintre care fiecare conţine una sau mai multe metode. COM nu informează clientul dacă obiec- tul utilizat este implementat printr-o bibli- otecă linkedită sau este rulat ca un proces pe aceeaşi mașină. DCOM extinde acest mod de lucru relativ transparent pentru obi- ecte rulate pe alte maşini. Atunci, când un client apelează o metodă care aparţine unui obiect aflat la distanță, DCOM localizează „obiectul pe reţea și execută un RPC către sis- temul destinaţie. Localizarea obiectului la distanţă („remote“) poate fi codificată la ni- vel hard în client, memorat în Registry-ul clientului, sau, în cazul lui NT 5.0 căutat, uti- lizând Active Directory. Comportamentul obiectului client respectiv „remote“ pot să fie ca și în cazul local. De fapt, puteţi să uti- lizaţi cod identic în ambele situații. Baza DCOM-ului reprezintă implemen- tarea făcută de Microsoft pentru protoco- lul RPC, definit de către Open Group's Dis- tributed Computing Environment (DCE). Primind un nume nou: Microsoft RPC, a devenit mult utilizat în aplicaţii NT respec- tiv Windows (chiar dacă DCE în sine nu este foarte popular). Şi datorită faptului, că este livrat cu fiecare copie a acestor sisteme de operare, este cel mai răspândit protocol RPC astăzi. Microsoft se referă la variantele DCOM ca Object RPC (ORPC), dar pache- tele care circulă pe cablul de reţea sunt aproa- pe identice cu specificaţiile originale DCE. Un alt punct în plus pentru DCOM este integrarea cu serverul Microsoft Transac- tion Server. Aplicațiile MTS trebuie să fie scrise ca obiecte COM. La momentul apari- ţiei acestui articol, acces de la distanță la aces- __teobiecte se poate face doar prin DCOM. Şi datorită faptului, că aplicaţiile MTS sînt obiecte DCOM (Microsoft le numeşte com- ponente ActiveX), companii independente de software (ISV- Independent Software Vendors) pot crea aplicaţii care respectă stan- dardul MTS, şi pot lăsa utilizatorii să creeze din aceste componente soluţii complete. Rezultatul este o piaţă care se formează din componente pe partea serverului, ceea ce este similară pieţei de componente ActiveX pe partea clientului care există deja astăzi. Nici un alt server de tranzacţii la ora actuală nu este capabil de acest lucru, chiar dacă Ora- cle şi IBM fac încercări în această direcţie. DCOM a fost livrat începând de la mijlocul anului 1996, ca o parte standard din NT 4.0. O versiune pentru Windows 95 a fost realizată în ianuarie, iar versiuni pentru alte sisteme de operare sunt în lucru. Soft- 48 BYTE Romania MAI 1997 Utiizând alte servicii de directoare ADSI asigură o interfaţă comună pentru aplicaţii care se cuplează la mai multe servicii de director ware AG este sursa primară pentru ele. Com- pania aşteaptă să realizeze DCOM pentru Solaris, HP-UX, Linux, MVS şi alte sisteme până la sfârşitul anului 1997. Atunci când acest lucru se întâmplă, DCOM nu va reprezenta doar interes pentru comuni- tatea Windows/NT. (Informaţii mai detali- ate în Raportul Special din BYTE, Aprilie.) Oricum, DCE RPC (acronimul pentru ORPC-ul lui DCOM) nu este singurul stan- dard utilizat de mai mulţi producători de software pentru a apela metode de la distan- ta. Ca parte din arhitectura Common Object Request Broker Architecture (CORBA), gru- pul The Object Management Group (OMG) a definit o alternativă numită IIOP. OP este puţin mai mult decât un protocol RPC, pune la dispoziţie şi o facilitate de redirectare, per- mite clienţilor să înveţe proprietăţile obiectelor pe care le-au mutat, dar în esență atacă aceeași problemă ca DCOM-ul ORPC. (OMG a luat în considerare adoptarea DCE RPC ca protocol de bază, dar după lupte amare, a ales calea să creeze pe IIOP) Conform spuselor lui Andrew Watson, directorul de arhitectură sisteme de la OMG, „CORBA și restul din Object Management Arhitecture (OMA) sunt sprijiniți de mai multi dezvoltatori de software ca orice altă arhitectură de middleware, incluzând DCOM /ActiveX. Specificatiile OMG au fost totdeauna accesibile public, iar proiec- tul a fost de la început gândit astfel încât să fie accesibil pentru toate platformele, să fie utilizabil din orice limbaj de programare şi să accepte o distribuţie clară în loc de a adău- ga facilităţi noi una după alta.“ Cât timp diversitatea în serviciile pentru directori respectiv securitate poate să fie dureroasă, diversitatea în protocoale RPC nu este un lucru atât de rău. Este sigur, că IIOP va fi util. Netscape a adoptat IIOP ca protocol standard pentru a apela proceduri de la distanţă, și va livra această facilitate cu fiecare copie de Navigator. Dar forţele anti-Microsoft nu sunt unite într-un singur competitor in fata ORPC din DCOM. Care din acestea va fi cel mai frecvent uti- lizat, rămâne de văzut, dar se pare că Micro- soft beneficiază de cel mai mult câştig în urma competiţiei intre ele. Pe de altă parte, abili- tatea companiei de-a include protocolul în două sisteme de operare foarte populare îi oferă avantaje semnificative. Dacă Microsoft s-a aliniat la un standard creat pentru mai mulţi dezvoltatori de software - DCE RPC - este o forță puternică, chiar şi atunci când este comparat cu alt standard similar. Serviciile de securitate Un serviciu de director vă permite să găsiți ceea ce căutaţi, iar un protocol de comunica- ţie permite interactivitate. Cu toate acestea, nu ar trebui ca fiecare să fie în stare găsească sau să comunice orice. Controlul accesului cade în sarcina serviciului distribuit de secu= ritate, iar NT 5.0. aduce noi instrumente și aici. Securitatea efectivă distribuită are mai multe aspecte. În primul rând, şi poate că cel mai important, cere un mecanism de auten- tificare, prin care de exemplu un client îşi demonstrează identitatea la server. Ca parte a acestui proces, clientul furnizează infor- maţie de autorizare, care este utilizată de server pentru a determina drepturile de acces ale clientului. Pe de altă parte este necesară păstrarea integrităţii datelor. Un checksum criptografic atașat datelor transmise permite Sk (awe Pi eee eee eS Fee a Sees Se oe a So, Se ac_ ee Ne a 3 fs Se aie Lk aN Sab a DSO UN Cahier fe NOs conn bb Bin alti Sh hee LITERĂ OS d Aaa n MB eee Te RA E Wands Pee WEE ee ee ia E PE TS Sena die Rae pa pe JE A Tale 2309 0 Pe Rae ai e ET DP ear Ant IDE Apa) nea Cola CR ZEI dă dica BS RO pe = lipeste ive ee So Ea Mette ee AP Sheed are ACI DEE SON E Dein pee A Ce ae 3 US ee ATT PO ES CEM pita EOE e Pi hee eae Cf ae Se eat : Snes tr ee = Pron ree Scot ote = oa) i ear ge cope ZEI BAN SI Cd : = E ă € > Wr ape iei ‘ bt = i microsystems Network Computing Informatica Secolului XXI “ROMSYS sa Calea Floreasca 169 BUCUREȘTI Tel: 230.08.10 Fax:230.08.15 Cover Story NT 5.0 în întreprindere receptorului de date să detecteze dacă aces- tea au fost deteriorate în cursul transferului. Pentru paranoici veritabili, securitatea datelor poate fi realizată prin criptarea tutu- ror datelor transmise. Asemenea protocoalelor de director, Mi- crosoft a ales pentru integrare standardele de vârf din industrie în loc de a dezvolta o so- luţie proprietară. NT a utilizat Secure Socket Layers (SSL) pentru o perioadă, împreună cu varianta „enhanced“ SSL, numită şi Pri- vate Communication Technology, (PCT). Oricum, infrastructura necesară pentru secu- ritatea bazată pe chei publice, ca SSL, nu este chiar acolo unde ar trebui să fie. În plus, uti- lizarea securizării prin chei publice poate fi foarte lentă pentru anumite aplicaţii. Din aceste motive, în comunitatea NI de azi, protocolul primar utilizat pentru securi- tate distribuită este NT LAN Manager (NTLM). NTLM este un protocol de securi- tate acceptabil pentru un singur domeniu, asigurand autentificare, integritatea datelor si date private. Nu este perfect, nicidecum şi nu este nici popular în afara comunităţii Microsoft. : În loc de a perfecționa propriul protocol, Microsoft declară protocolul ca un protocol al trecutului. Ca parte a lui NT 5.0, Microsoft va începe să livreze o imple- mentare a Kerberos-ului de la MIT. Kerberos asigură autentificare, integritate şi date pri- vate, în plus însă oferă facilități care nu există în NTLM. De exemplu, în NTLM numai clienţii pot dovedi identitatea față de servere, astfel clienţii trebuie să posede încredere, privind identitatea serverelor. Kerberos oferă autentificare mutuală, asigurând fiecăreia dintre părţi verificarea identității celuilalt. Microsoft Kerberos este o imple- mentare standard a lui Kerberos 5. Fiecare domeniu are propriul lui server Kerberos, care in implementarea Microsoft-ului uti- lizeaza baza de date a serviciului Active Directory. Ca şi consecinţă, autentificarea Kerberos se face pe maşina controlor de domeniu şi asemănător cu serverele Active Directory poate fi replicat în cadrul dome- niului. Fiecare utilizator care dorește să acce- seze în siguranţă serviciile de la distanță tre- buie să execute un login pe un server Kerberos. Un log-in reușit returnează clien- tului o autorizare de a cere tichete de intrare („ticket granting ticket“ - TGT), care poate INFORMAȚII 50 BYTE România MAI 1997 Realizând securitatea în NT 5.0 Windows NT 5.0 asigură un API unitar pentru programare în vederea utilizării diverselor servicii de securitate să fie retransmis serverului Kerberos pen- tru a se apela la tichete în cazul serverelor de aplicaţii specifice. Dacă serverul Kerberos determină că un utilizator a prezentat un TGT valid, returnează tichetul cerut fără a mai întreba altceva. Utilizatorul trimite tichetul la serverul de aplicaţii rulat undeva în reţea, care poate să-l examineze, pentru a verifica identitatea utilizatorului (adică execută autentificarea). Toate aceste tichete sunt criptate prin diverse metode, utilizând chei diverse. Asigurarea securităţii distribuite nu este un lucru simplu. Astfel, Kerberos este suficient de complicat. Alegerea Microsoft-ului privind doar uti- lizarea protocoalelor de securitate standard pare a fi o alegere prea bună ca să fie ade- vărată - şi din păcate, este. Chiar dacă Microsoft va implementa protocolul stan- dard Kerberos 5, acest protocol nu defirieşte exact ce trebuie trimis ca să fie identificat clientul. Implementări diferite ale proto- colului Kerberos utilizează informaţii de autorizare diferite. Nu este surprinzător deci, că implementarea Microsoft va trimite iden- tificatori specifici NT-ului. Acest lucru înseamnă că o conlucrare perfectă cu alte implementări Kerberos va fi problematică. Este dificil să vedem care ar fi o cale mai bună - oricum, nu există un standard acceptat de o comunitate mai mare de producători în această zonă. NT pretutindeni? Sunt două concluzii importante pe care uti- lizatorul poate să le tragă în urma dez- voltărilor legate de viitorul apropiat pentru NT. În primul rând Microsoft lucrează la nivelul cel mai bun la care poate, pentru a face ca NT să funcţioneze eficient într-un mediu distribuit. Chiar dacă mai trebuie să " aşteptăm pentru cod, ca să fie livrat şi să vedem cât de bine a reuşit, adăugarea unor servicii serioase de directoare şi securitate vor pune la punct câteva obiecţii mai vechi legate de sistemul de operare. În al doilea rând, prin alegerea unui protocol standard pentru servicii distribuite, Microsoft încearcă să asigure pentru NT o poziţie bună într-un mediu eterogen, care include Unix, Mac şi chiar şi mainframe-uri. Scena nu este perfectă. Probleme cu repli- carea directoarelor, informaţia de autentifi- care Kerberos şi poate alte domenii neclare există momentan. Totuşi, prin achiziționarea standardelor utilizate de mai mulți pro- ducători pentru maşini middleware, Microsoft a clarificat modul cum va arăta viitorul în acest teritoriu mult disputat. Nu există nici o altă companie care să poată să creeze un standard proprietar middleware cu scopul utilizării pe scară largă. Oarecum surprinzător, Microsoft nu a ales să facă acest lucru. Integrând însă standarde, Microsoft a garantat adoptarea lor. ’ David Chappel este director la Chappel & Asso- ciates, o companie de educatie si consulting in Minneapolis, Minnesotta. Poate fi contactat la david@chappellassoc.com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Lâszl6 Szab6] Relational Video Messaging 2 ® : e i : 3 Sree Numai Oracle Universal Server va permite cu uşurinţă gestionarea tuturor tipurilor de date: relationale, spatiale, text, imagine audio sau video. Prin accesarea integrată a oricărui tip de date, Oracle Universal Server vă oferă tehnologia viitorului pentru aplicaţii, pentru un domeniu extrem de vast, de la data warehousing şi prelucrare tranzacţională, la comerţ electronic şi sisteme de mesagerie. Oracle Universal Server : orice calculator, orice tip de date, orice aplicaţie, oriunde. Pentru mai multe informaţii contactaţi reprezentanța locală: ORACLE Representative Office; LB.C. Modern, Bd.Republicii 44/46, sect.2 Bucuresti, Tel:40-1- 250.32.35, Tel:40-1-250.32.44; ORACLE Office in Cluj: Tel./Fax:40-64-157779 Enabling the Information Age” ©1996 Oracte Corporation. Oracle and Oracic Universal Server are registered tradcmarks, and Enabling the Information Age is a trademark of Oracle Corporation. All rights reserved. All other company product names are trademarks of their respective owners. ab F Servere intranet multiprocesor în aplicaţiile zilnice a generat o transformare radicală în sis- temele informatice de firmă. Internetul a dat naştere intranet-ului care în mod clar va domina reţelele viitorului. Pe măsură ce intranet-urile vor începe să se extindă într-o întreprindere, ele vor avea nevoie de resurse care pot suprasolicita in- frastructura reţelei existente. Desigur, une- le servicii intranet ocazionale vor putea fi configurate pe oricare din sistemele exis- tente, dacă performanţa nu reprezintă sco- pul esenţial. Dar un suport corespunzător pentru tehnologia informațională bazată pe Web necesită o investiţie în servere noi, opti- mizate să proceseze cererile URL, furnizarea de documente HTTP, servicii de FIP şi poştă respectiv alte sarcini legate de Web. Navigatoarele sunt în general echipa- mente standard pentru orice sistem de ope- rare serios. Indiferent că este folosit pentru configurare, navigare intranet sau aventu- rare pe Web, navigatorul tinde să devină o uncaltă indispensabilă. Şi dacă e să credeţi doar o parte din zvonurile din jurul Java, navigatorul d-voastră va fi în curând o inter- față către toate aplicaţiile. Prin urmare, con- cret, de ce ar avea nevoie reţeaua d-voastră pentru a satisface toate aceste navigări? Producătorii de servere de înaltă clasă concurează pentru a furniza o parte a răspunsului. Pentru acest Lab Report am decis să exemplificăm şi să evaluăm sisteme multiprocesor simetrice (SMP) şi să deter- minăm cât de potrivite sunt ele pentru rolul inerent al serverelor intranet. Cele şase sisteme pe care le-am testat provin de la producători care au deja o re- putatie solidă pe piaţa serverelor: Compaq, Digital, Hewlett-Packard, Intergraph, Sun si Silicon Graphics. În timpul evaluărilor noastre, fiecare din aceste sisteme s-au dovedita fi foarte performante. Le-am tes- 52 BYTE Romania MAI 1997 tat atat in rolul de servere intranet cu sar- cină mare cât şi într-un rol mult mai tradi- tional, acela de server de baze de date. Primele trei sisteme - Compaq ProLiant 5000, HP LX Pro 6/200 SMP si Intergraph InterServe MP-660 - sunt foarte similare. Fiecare este construit în jurul a 4 procesoare Intel Pro într-o implementare standard a unei arhitecturi Intel. Aceste mașini au ven- it cu Windows NT Server 4.0 instalat. Celelalte trei sisteme prezintă o combi- nație provocatoare de cipuri RISC şi versi- uni diferite de Unix. Alpha Server 4100 de la Digital rulează OS/F folosind 4 proce- soare Alpha. Serverul Netra i 4000 de la Sun este echipat cu 4 procesoare Ultra- SPARC şi rulează un SO Solaris de la Sun. Irix este varianta de Unix pentru sistemul Origin 200 cu patru MIPS 10000 de la SGI. Hardware încărcat La început ni s-a părut normal să clasificăm aceste servere în două categorii, pe baza arhitecturii procesorului şi a sistemului de operare. Dar așa cum am descoperit ulte- rior, aceste șase maşini sunt destul de asemănătoare în performanţe pentru a face această distincție artificială. Serverele NT concurează sis- temele Unix din intranet-uri, dovedind un comportament identic la sarcină. De Robert L. Hummel Scopul evaluării noastre a fost să catalo- găm hardware-ul: În special am dorit să ve- dem cum lucrează serverul multiprocesor intranet în spatele conexiunii IP. Tipic, cal- culatoare ca acestea sunt localizate într-un intranet mare de firmă servind colecţii vaste de documente interne. Pentru a manevra aceste sarcini, am specificat o configuraţie de bază de server construită în jurul a patru procesoare de vârf, configurate pentru mul- tiprocesare simetrică. Fiecare sistem a venit echipat cu 512 MB RAM. Pentru că nu am dorit ca discul hard sub- sistem să reprezinte o limitare artificială şi să influenţeze rezultatele testului, am cerut ca fiecare sistem să vină cel puţin cu 10 dis- curi hard, fiecare cu o capacitate de la 2 la 4 GB. Am specificat că ele vor fi configu- rate ca şi un set de cinci drive-uri intrete- sute și oglinda lor (vezi BYTE România, martie 1997, pag. 109 - „Ariile de discuri“) - o configurare pentru servere cu o înaltă siguranţă în funcționare. Un trafic de reţea liber este fără îndoială partea esenţială a unei reţele intranet. Pentru a ne asigura că am avut mai mult decât o lăţime de bandă adecvată pentru a realiza aplicaţiile Web, am specificat ca fiecare maşină să fie echipată cu două por- împărţiţi în mod egal între cele două back- bone-uri în timpul testării. Dincolo de acest criteriu minim $i nece- sar, am permis ca fiecare producător să-și configureze sistemul așa cum crede că ar trebui echipat un server intranet. Aceasta duce la o mai bună aranjare şi la o varietate interesantă de echipament opțional. Printre echipamentele opţionale care au evidenţiat unele sisteme, s-au numărat sur- sele de alimentare suplimentare care puteau fi schimbate, un UPS încorporat şi o legă- tură pentru fibră optică. Factorii dimensi- unii fizice au avut un domeniu larg de vari- ILLUSTRATIA: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION € 1997 UCP Mulltip imetrică pune că există sufici- entă putere pentru a rezolva rapid un număr mare de cereri Web și sarcini asociate. Folosirea a patru UCP -uri lasă loc suficient pentru manevrarea poștei și aaltor sarcini de rețea chiar și pe sistemele aţie, de la un sistem cu rack-uri de montare înalt de 1,80 m la un model cu un singur ni- vel, însă dublu ca lăţime respectiv o pereche conectată de turnuri indigo aerodinamice. Ca și rezultat direct al acestei variaţii, pre- turile pentru aceste servere variază într-un domeniu larg. Tabelul cu funcţii enumeră detaliile pentru fiecare configuraţie; d-voas- tră va trebui să va decideti daca acest extras justifică costul. Nu am testat sisteme de la ALR, HP (PA- RISC), IBM (RS/6000) sau NetFrame pentru că sistemele acestora nu au fost disponibile în timp util sau pentru că noi modele erau aproape de lansare. Polywell a furnizat un sistem, dar nu am fost în măsură să-l testăm la timp. Mai mult decât viteza Viteza reprezintă o metrică uşor de înțeles şi este natural să dorești performanța cea mai mare posibilă. Aceste patru servere SMP sunt fic încărcat. Viteza va cântări greu în luarea unei decizii. În benchmark-urile Web am măsurat o diferenţă de 89% între cei mai ra- pizi, respectiv cei mai lenți membri ai grupu- lui nostru de testare. La testul legat de baze de date, variaţia a fost aproape identică. Ast- fel, pentru terminarea sarcinii, cel mai lent sistem a avut nevoie de un timp cu aproape 86% mai lung decât sistemul cel mai rapid. În realitate, performanţa este cântărită comparaţie cu costul. Astfel, într-un mediu HTML pur se urmărește servirea unui nu- măr mare de cereri URL pentru o cantitate mică de bani în cea mai scurtă perioadă de timp. O consideraţie finală, dar sub nici un motiv trivială, este arhitectura şi SO-ul. În ciuda unei naturi în general eterogene a infrastructuri de rețea tipice, sistemele nu pot fi schimbate în mod necesar pe conside- rente practice. Pentru a instala și administra propriul server, veţi avea nevoie de unul sau mai mulți experţi care sunt familiari cu SO- BACKBONES DE MARE CAPACITATE Două porturi de rețea de 100 Mbps asigură ca un volum mare de cereri Web să fie acceptate | inteligent va detecta căderea şi o va sem- naliza operatorului. Sursele pot fi schim- q bate fara afimecesara opmreaserverului. ~ PANOUL FRONTAL =r Cbs ae SUBSISTEM ae DRIVE sară pentru ien HTML, poștă, baze de date și alte informaţii de server. Pentru a proteja datele critice, unitățile drive sunt toate intretesute si oglindite. Unităţile drive pot fi înlocuite, fără a fi nevoie de oprirea server-ului. PANOUL DIN SPATE ul şi arhitectura pe care o alegeţi. Dezvoltarea sau obţinerea acestei expertize este deseori scumpă. În cazul în care reţeaua d-voastră nu este dedicată Unix, un server NT poate oferi o soluţie mai eficientă pentru aplicaţiile ce deservesc un intranet. În ciuda deficienței sale în anumite privinţe, familiaritate gene- rală cu serverele NT, rolul lor crescător ca şi parte a reţelelor eterogene si opțiunile de . configurare mai limitate îl fac să merite mai. multă atenție ca și o soluţie în acest scop. Au contribuit: = det Irimie pica editor INSTL Dorothy Hudson, project manager/NSIL Steve Platt, director of electronic publications/NSTL Robert L. Hummel, freelance writer/BYTE MAI 1997 BYTE Romania 53 entru a determina câștigătorul categoriei „Cel mai bun“, ne-am bazat mai mult pe per- formanta ca şi criteriu de selecţie. Câştigătorul indiscutabil a fost AlphaServer 4100 de la Digital, care a obţi- nut cele mai bune rezultate în ambele teste. În testul de aplicaţii Web, spre exemplu, am măsurat viteza cu care serverele pot sa- tisface o colecţie de cereri URL. Sub încăr- cătura noastră cea mai mare (5600 cereri URL) serverele AlphaServer, LX Pro şi ProLiant s-au clasat pe locurile unu, doi şi respectiv trei la o diferență de doar 1,5 secunde. Această diferenţă reprezintă mai puţin de 5 procente - o mărime pe care o considerăm ca fiind statistic o variaţie nesemnificativă - din timpul general. Pe scurt, oricare din aceste sisteme vor furniza performanţe excelente. Din sistemele care au rămas, InterServe MP-660 s-a clasat pe locul patru, având MĂ 9 SERVER-E NTR AN E:T nevoie de un timp cu aproape 5,5 secunde mai mult fara de cel al ProLiant pentru tes- tul 5600-URL_ Netra de la Sun si Origin de la SGI au avut nevoie de aproape de doua ori timpul celorlalte servere, situându-se în urma primului clasat la 26,8 respectiv 30,3 secunde. Timpul necesar pentru a completa tes- tul Web reprezintă o măsurătoare serioasă. Dar la fel de important este şi modul de aco- modare al serverului cu un nivel crescător de cereri URL. Toate serverele pe care le-am testat răspund similar la creşterea sar- cinii. Pentru fiecare 700 de cereri URL adi- tionale, spre exemplu, timpul necesar pen- tru îndeplinire a crescut cu o medie de la 3 la 4 secunde. Alpha Server s-a dovedit din nou a fi lide- rul de performanţă în testul de baze de date, depăşindu-i pe competitorii apropiaţi cu 25 de procente atât în condiţiile de cereri Interpretarea performanței aşteptare. Locul doi a fost împărţit între serverele bazate pe NI/Inrel: LX Pro, Pro- Liant şi Interserve MP-660. Deloc neaştep- tat, toate trei au obţinut timpi aproape identici în testele de baze de date sub toate tipurile de sarcini. Netra şi Origin 200 au obţinut timpul cel mai mic când au fost supuse la patru sau mai multe interogări ale bazei de date. Pentru a procesa 12 intero- gări, Origin 200 a necesitat mai mult de 367 secunde - cu 86% mai mult decât Alpha- Server şi cu 40% mai mult decât sistemele Wintel. Testul de bază de date a măsurat atât viteza de procesare şi indirect suprasarcina asociată cu implementarea SMP a fiecărui am aşteptat ca timpul de procesare de la una la patru cereri să fie foarte apropiat, cu toate sarcinile capabile de-a rula simultan. În ge- neral acest lucru este adevărat. Cu toate aces- tea, Origin 200 face excepţie cu un timp m determinat performanţa acestor servere prin transmiterea unui număr e sarcini şi măsurarea timpului necesar pentru terminarea exerciţiului. Între Sarcini, am realizat o repomire a serverelor, astfel încât timpul necesar pentru a ajunge la o viteză corespunzătoare sarcinilor, umplerea cache-ului şa. au cântărit greu în punctajul general. În condiţii normale, serverele nu rulează într-un asemenea mod de oper- are. Odată ce sunt în funcţiune ele stau şi lucrează. Prin urmare, măsura per- formanţei lor trebuie să fie corelată cu modul în care vor reacționa odată cu creşterea sarcinii. Pentru o analiză mult mai eficientă a rezultatelor din acest test, am transformat referinţa rezultatelor de testare, din timp pentru proce- sare în timp pentru Sarcină. În testul de baze de date, spre exemplu, am divizat timpul total al executării la numărul de interogări. Aşa cum arată şi graficul, atunci când serverele recep- ţionează mai mult de patru interogări, îimpul necesar pentru procesarea fiecărei interogări suplimentare este în mod esenţial o constantă de mică valoare. 0 Wo ae oda oases anl sil de serie a 100 de cereri URL este derivat din datele de test Web. Pe măsură ce numărul URL- urilor servite creşte, suprasarcina de pornire a testului devine mai putin sem- nificativă. Răspunsul pentru cereri suplimentare reprezintă din nou o creşiere „proporţională în timp. Atât Sun câtşi SGI au fost în dezavantaj datorită celor 20 de secunde (sau mai mult) pe care serverele lor le-au obţinut pentru a manevra fiecare test Web, în comparaţie cu alte mașini din această analiză. Dacă nu luaţi în con- siderare acest timp de pomire, serverele răspund similar la o sarcină crescă- toare. În acest caz, SGI necesită doar 3 secunde — cel mai mic timp obţinut în această evaluare — pentru a manevra fiecare 700 URL-uri adiţionale. Pentru aceeași sarcină de încărcare, Sun necesită timpul suplimentar cel mai lung- 4,17 secunde. În final, trebuie specificat că aceste servere sunt dedicate pentru lucrul din greu. Cu cât le veţi încărca mai mult - până ce vă veţi lovi de-o limitare a lățimii de bandă undeva în sistem - cu atât le veţi folosi mai eficient. Seeund Odată ce un server începe să deservească o sarcină grea, clea roc oom aa Când toate patru procesoarele sunt ocupate, timpul pen- tru procesarea cererilor adiţionale este relativ constant. 54 BYTE Romania MAI 1997 FOTOGRAFII: STEVE BELKOWITZ © 1997 CEL MAI BUN PER GLOBAL 2 Compaq Proliant 5000 si AlphaServer ,100dela Digital = HPLXPro6/2000SMP AlphaServer este cel mai bun din î ProLiant si LX Pro au obtinut rezul- îmreggrupul. Elaîntrecurdetaşar | £ tatecaresunt practic identice atât în celelalte sisteme, deşi nu cu diferențe £ testele Web cât şi în cele de baze de prea mari. Printre unitățile Unix,cl | î date,depășind la limită Intergraph este câștigătorul clar, APRECIERE InterServe MP-660 în testul însă are o concurenţă Web. Maşinile Compaq şi deloc de neglijat din HP reprezintă concu- _ partea Wintel. În renţi serioşi şi cu multe comparaţie cu serverele Wintel, AlphaServer avantaje pentru reprezintă o opţiune îndoielnică dacă e să ne Utilitate | AlphaServer - „luăm după raportul preţ-beneficii. El furnizează Facităţi 4100. doar un mic avantaj al transferului la aproape PRET Digital AlphaServer 4100 $113,201 HP LX Pro 6/200 SMP $49,300 Compaq ProLiant 5000 $41,724 Intergraph InterServe MP-660 $70,500 * SGI Origin 200 $83,310 $143,595 Sun Netra i 4000 Arii Exceptional AAA Foarte Bime Ai Bine crescător de la o viteză de 69 secunde pentru osingură sarcină -al doilea după AlphaServ- er cu 51 de secunde - la cel mai slab răspuns de 123 secunde pentru patru sarcini. Pe măsură ce numărul sarcinilor a crescut la opt şi apoi la 12, timpul necesar pentru procesare aproape că s-a dublat şi triplat pen- tru fiecare sistem. Sub sarcini mari, atât MP- 660 cât şi Netra i 4000 s-au situat în urma celorlalte componente din pachet. Timpul acordat programului LiveWire de la Netscape a expirat înainte ca sistemul Sun să poată termina de procesat cele 12 interogări, astfel că nu a fost ă înre- gistrarea unui timp de procesare. NT a evoluat Windows NT a avut de suferit de pe urma unei imagini de calitate secundară atunci când a fost comparat cu serverele Unix. Şi tradiţional, diferenţele în softul de SO şi server au făcut să fie dificilă comparaţia între cele două. Dar folosirea lui Netscape Enter- prise Server ca și platformă comună de test, ne-a permis să minimizăm distincţiile şi să ne concentrăm pe efectul arhitecturii pro- cesorului şi a SO asupra tuturor perfor- mantelor sistem. Când am pus cap la cap aceste maşini am fost plăcut surprinși să constatăm că o com- CEL MAI BUN UNIX/RISC și Tehnologie implementare TEHNOLOGIE MIPLEBIENIARE PERFORMANTA kok toe Ax ROR te te FOI toto FOI Aki Ai Aki Akai Aki xi tot A kk tok Ye ee te ok Se he te Ax Acceptabil A Slab ; * cu moniior binatie NT / Pentium Pro a reprezentat un După ani în şir în care s-a jucat de-a domni- şoara de onoare cu RISC/Uhnix, sistemele Wintel demonstrează că şi ele pot avea un rol în câmpul serverelor intranet. Cele trei servere Wintel pe care le-am tes- tat în acest Lab Report sunt toate puterni- ce, antrenând patru procesoare și o lăţime mare de bandă de reţea. Fiecare este pe de- plin capabil de rularea serviciilor intra- net-ului Web cu o rezervă mare de energie pentru poştă și alte sarcini de fundal. lar combinaţia dintre puterea procesorului, ca- pacitatea de RAM şi ariile masive de discuri le permite o analiză rapidă a bazelor de date. Alte considerații Cuo performanţă comparabilă a sistemelor, preţul va juca un rol semnificativ în orice decizie de cumpărare. Dar mai există şi alţi factori, atât subiectivi cât şi obiectivi pe care artrebui să-i luaţi în considerare atunci când selectaţi un server sau altul. Înainte de adăugarea unui server Unix unei reţele predominant Windows NT spre exemplu, va trebui să cântăriţi bine câtă experienţă are compania d-voastră cu tectura RISC şi producători de sistem. CEL NAI BUN NT/INTEL FACEITAT tI tok kai tk kk Aki tok wii ett Kiki tok otk took kkk kkk Aki AAA otk fi o afacere scumpă în special atunci când luaţi în considerare investiţia pe care va tre- bui s-o faceţi în configurarea, calibrarea şi întreţinerea sistemului. De asemenea, va tre- buis4 achizitionati o nouă suită de unelte de dezvoltare şi aplicaţii. Pe de altă parte, chiar aplicaţiile dedicate Unix, vor trebui să considere serverele Wintel mai puţin costisitoare ca şi alterna- tive pentru noile servere Unix. Astfel, unele forme de Windows au deja o prezenţă sem- nificativă în rețeaua d-voastră cel putin in rolul unui client. În acest caz, realizarea tranziţiei către NI Server nu reprezintă un pas așa de mare. Încrederea reprezintă de asemenea un lucru care este dificil de măsurat. Dar cât de valoros este un server care nu rezistă atunci când ai nevoie de el? Caracteristicile care contribuie la sporirea încrederii includ capacitatea de-a înlocui componentele care s-au defectat, inclusiv sursele de alimenta- re şi discurile hard, fără a opri sistemul. Şi Chiar dacă nu puteţi schimba elemente ca UCP, RAM şi cartele de reţea, capacitatea de-a intra în interiorul cutiei şi de-a înlocui rapid o componentă deteriorată este impor- tanta, pentru că ştii că într-o zi vei fi nevoit s-o faci. MAI 1997 BYIE România 55 Ușă barată pos 5000 de la Compaq folosește din plin car- telele de extensie. Două dintre ele deţin un total de 16 socluri pentru extensie de memorie. UCP-urile sunt localizate în alte două cartele, câte două proce- soare pe cartelă. Aceste cartele sunt fixate în interior sub un dispozitiv de blocare care permite vizualizarea componentelor. Planificaţi-vă cu atenţie upgrade-uri- le pentru că aceste cartele sunt greu de înlocuit. Imagini bune | nteriorul de la HP LX Pro va arăta familiar pentru oricine care a văzut vreodată interi- orul unui PC desktop. Dar construcţia lui LX Pro dezminte moștenirea echipamentelor de test comerciale de la HP. Mașina este construită robust și folosește tehnologia modu- - tară acolo unde e cazul, furnizând un acces ușor la componente. HP mai folosește de asemenea cartele de extensie, fiecare cu două UCP-uri. Oa treia cartelă conţine 16 socluri de memorie, în evaluarea noastră toate fiind populate. Un ven- tilator dedicat direcționează curentul de aer către cartelele de extensii. Plug and Play N etra i 4000 de la Sun ar putea reprezenta design-ul modular fundamental. Dacă sunteţi obișnuiți cu natura deschisă a sistemelor Intel și vă place să interveniţi în interiorul serverului, lăsaţi de-o parte șurubelnița. Fiţi atenţi că sistemul de la Sun prezintă un avertisment „Nu conţine piese care să necesite service-ul utilizatorului”. Probabil că în afară de adăugarea de memorie, construcția Sun descurajează de | departe amatorismul. Pe de alta parte, dacă aveţi suficiente sisteme Netra, puteţi sto- ca o varietate de rezerve pentru fiecare din modulele critice. Astfel este redus timpul potenţial de cădere al serverului la timpul necesar pentru deblocare, schimbare și fixare. 56 BYIE România MAI 1997 m realizat testele folosind două tipuri diferite de aplicaţii Web şi de procesare. O combinaţie a testelor HTTP/FTP determină la ce să ne așteptăm într-o capacitate intra- net orientată Web. Am folosit un al doilea test, conţinând interogări ale unor baze de date mari, pentru a analiza capacitatea fiecă- rui server de-a realiza o administrare şi manevrare pe scară largă a datelor. Serverele trebuie să aibă clienţi, astfel că am construit un grup de test din opt sisteme Pentium Pro duale (la 200 Mhz). Fiecare cli- ent a fost echipat cu 64 MB RAM, un disc hard de 3 GB, o interfață Ethernet la 100- Mbps şi NT 4.0. Clienţii au fost împărțiți în două grupuri, patru sisteme conectate la fie- care din backbone-urile de 100-Mbps ale serverelor. Trei sisteme au rulat un NT Server stan- dard, în timp ce alte trei au rulat versiuni diferite de Unix (Irix, Solaris și OS/F). Pentru a nivela câmpul de luptă, am folosit Enterprise Server 2.01 de la Netscape ca şi soft Web central. Softul de FIP server a con- stituit excepția; a fost folosit SO-ul standard. Netscape LiveWire Pro, care include sis- temul de baze de date Informix, s-a situat în top-ul Enterprise Server. Netscape Mail Server a manevrat toate serviciile de poștă. Condiţiile implicite de instalare au fost lăsate în mare măsură neschimbate. Am fă- cut schimbări minore pentru a acorda siste- de service Web. Am configurat memoria par- tajata Informix pentru a asigura o balanță rezonabilă pentru alocarea memoriei pri- mare între Informix şi alte activități legate de SO. De asemenea, am modificat limitele pro- cesorului şi ale firelor de execuție (thread) pentru fiecare din cele două scenarii de test. In primul scenariu, am examinat perfor- manța serverului sub o sarcină Web. Fieca- re din cei opt clienți au executat de la una la opt sarcini concurente. Fiecare sarcină la rân- dul ei acerut oserie de URL= (95% HTTP, 5% FTP) de la server. Cererile au fost făcute in arborii FTP si HTTP cuprinzand mai multe sute de fişiere care au umplut mai mult a fost salvat în cache-ul sistemului - o situaţie întâlnită în instalările de servere mari. Testul Web a determinat capacitatea ser- verului de-a crea și întrerupe conexiuni de rețea, de-a căuta fişiere de date salvate în - cache şi transporta informaţii de la memo- ric la interfaţa cu rețeaua. Am folosit „men- tineri in viata“ standard pentru a simula sa- Speci Cereri URL Timpul necesar pentru a servi cererile URL creşte liniar pe măsură ce noi sarcini sunt adăugate sistemului Servire baze de date 390 — Compaq E —lndergraph i. = Î —sa Cereri Servirea este rapidă atunci când sistemul procesează până la patru interogări. După acest prag, timpul crește proporţional. bloane realiste de interacţiune browser. În timpul testelor, o sarcină moderată, de pro- cesare a poştei a fost plasată în server. Această sarcină reprezintă zgomotul de fond comun şi activitățile externe ale serverului. Al doilea scenariu al nostru a tratat serve- rele ca şi servere de baze de date, cuprinzând _ Interogari complexe ale unei baze de date de dimensiune medie, cu suport puternic pentru cache. O singură interogare a sortat, indexat şi însumat o bază de date de un milion de înregistrări. Am configurat toate cele patru procesoare în paralel, oferindu-i astfel şansa lui Informix de-a domina sistemul. Am rulat testul cu u- nul, două, patru, opt şi 12 cereri iniţiate con- curent. Ideal, timpul de execuţie pentru unul, două şi patru cereri ar trebui să fie identic. Orice creştere în timp reprezintă o suprasarcina SO sau sistem. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] ale redactorilor BYTE, bazate pe testele diri- jate de NSIL, Inc. prezentate într-un număr recent al publicaţiei PC Digest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; pe internet, edi- tors@nstl.com. pentru abonament, contac- taţi Computer Press Agora s.r.. Tg.Mureş. BYTE Magazine şi Nstl reprezintă unităţi funcţionale ale The McGraw-Hill Companies. MAI 1997 BYTE Romania 57 SERVERE INTRANEI Compaq Computer Digital Hewlett-Packard Intergraph Silicon Graphics, Sun Corp. Equipment Corp. Company Computer Sys. inc. - Microsystems ProLiant AlphaServer pe NetServer ——y interServe WebForce Netrai4000 5000 4100 5/400 LX Pro 6/200 660 Origin 200 Pretul configurajiei de test framonitor $41,724 $113,201 (list) $49,300 (nespecifical) $83,310 $143,595 Preţul configurației de test cu monitor $42,123 $113,796 (list) (nepecificat) $70,500 (nespecificat) (nespecificat) Apreciere generală kkk kk Kk Kk Kk kk Kkekk AX xx kkk PROCESOR Model Intel Alpha Intel Inte! MIPS Ulitra- Pentium Pro 21164 Pentium Pro PentumPro R10000 SPARC Număr de procesoare în sistemul detest 4 4 4 4 4 4 Viteza procesorului (MHz) 200 400 200 200 180 167 Viteza bus-ului test (MHz) on-chip on-chip on-chip on-chip 130 167 Date cache (KB) 16 8 KB primary/ 16 16 32 16 96 KB secondary Asociativitatea instructiunilor cache „seturi de 4 3-way set 4-way set 4-way set 2-way 2-way Date cache (KB) 16 8 KB primary/ 16 16 32 16 96 KB secondary Număr maxim de procesoare 4 4 4 4 4 14 CACHE-UL PROCESORULUI SECUNDAR Total instalat în sistemul test 2MB 16MB! 2MB 2MB 4MB 4MB Standard per procesor 512KB 4MB! 512KB 512KB 1MB 512KB Maximum per procesor 512KB 4MB! 512KB 512KB - 1MB 1MB Viteza (ns) on-chip 9 on-chip on-chip 7 6 Asociativitate seturi de 4 (nespecificat) seturide 4 seturi de 4 2-way Mapat direct RAM SISTEM Capacitate în sistemul test 512KB 512KB 512KB 512KB 512KB 512KB Capacitate standard 128KB 512KB 128 KB 128KB 128KB 64KB Capacitate maximă 4 GB 8GB 2 GB 4GB 4GB 14GB Viteza 60 ns 60 ns 60 ns 60ns 60 ns 60 ns SLOTURI DE EXPANSIUNE/BUS Arhitectura bus PCI, EISA PCI, EISA PCI, EISA PCI, EISA PCI,XIO Două S bus-uri Număr de sloturi 7 PCI, 3 EISA* 8 PCI, 3 EISA*** 6 PCI, 4 EISA 11PC1,3ISA** 6 PCI, 10XI0 3 DISCURI HARD/FLOPPY Număr de discuri hard instalate 10 5? 10 10 10 20 în sistemul test Număr maxim al discurilor hard 11 21 pa 8/112 12 2/18 (intem/extem) Capacitatea totală a discului hard în sist test 21 GB 21.5 GB 21 GB 40GB 36.4GB 42GB „Capacitatea maximă a discului hard 17.2 GB/361 GB 90.3GB/7.5TB 109.2 GB 72GB/ 1092GB 18.2 GB/2TB nen 1080GB : Interfata Fast-Wide SCSI Fast-Wide Ulira-SCSI SCSI, SCSI, SCSI-2 SCSI Fibre Channel Fibre Channel Interschimbabilitate v v Vv Y v ¥ Drive floppy standard 3'Ve-inci1.44-MB v v v v ADAPTOR DE REŢEA Producător adaptor Ethemet Compaq Digital HP Inte! SGI Sun Model adaptor Ethemet Netelligent 10/ DE-500 DeskDirect Pro100-B N/A Fast Ethemet 2.0 100TX PCI UTP Locatie adaptor Ethemet Cartelă de extensie Carteladeextensie Placadebaza Placă de extensie System board System/ expansion board Conector Ethemet RJ-45 RJ-45 RJ-45 RH5 RJ-45 R}45 SPATIU DRIVE Spatiu total 3°Ve-inci 4 hot-pluggable 1 0 8 12 2 Spaţiu total 5'"/4-inci 3 removable 21 6 +12pluggable 2 4 0 Unităţi dnve exteme v ¥ v = V=da: XA A A X Exceptional Sk XX Foarte Bine XXX Bine N/A=nu se aphca. ** Acceptabil * Slab 58 BYTE Romania MAI 1997 Hewlett-Packard Intergraph Silicon Graphics, Sun 1 Altreilea cache; primul și al doilea sunt pe cip. 2 Fiecare turn. Drive-urile nu sunt oglindite. Corp. Equipment Corp. Computer Sys. Inc.. Microsystems ProLiant p= AlphaServer p= NetServer == interServe WebForce Netra i 4000 5000 4100 5/400 [=] LX Pro 6/200 660 Origin 200 ECHIPAMENT INSTALAT ADIȚIONAL „. Viteza drive-ului CD-ROM 4X 4X 4X 12X 4X Tape backup drive v Drive WORM Sursă de alimentare v Cd v v Surse de alimentare care pot fi schimbate v v V v UPS v v Cartelă de administrarea de la distanţă vw v v v v Alte Ventilatoare Ventilatoare Ventilatoare de răcire care pot fi de răcire schimbate SECURITATE Parolă alimentare v v v Y v Parolă tastatură v v v ; Parolă de configurare v v v v Blocarea sasiului v v Vv v v Vv Blocarea tastaturii v v Conectare sigură de la distanţă v Oa: v v Vv DIMENSIUNI Înălţime (inci) 25.87 29.5 24.6 19.25 23° 13.5 Latime (inci) 8.752 19.3 16.6 16.8 9? 19.7 Lungime (inci) 22.4? 35.4 25.3 30 26.5? 22 Greutate (kg) 30? 120 90 60 30? 70 Forma Două turnuri Piedestal Piedestal Rack 19-inci Douăturnuri Module a rack 19-inci SOFTWARE INSTALAT Software Web Netscape Netscape Netscape Netscape Netscape Netscape Enterprise Enterprise Enterprise Enterprise Enterprise Enterprise Server Server Server Server Server Server Sistem de operare Windows NT Digital Unix Windows NT WindowsNT IRIX 6.4 Solaris 2.5.1 Server 4.0 ; Server 4.0 Server 4.0 Software E-mail Netscape Netscape Netscape Netscape Netscape Netscape Mail Server Mail Server Mail Server Mail Server Mail Server Mail Server Sistem bază de date Netscape Netscape Netscape Netscape Netscape LiveWire Pro LiveWire Pro LiveWire Pro LiveWire Pro _ LiveWire Pro LiveWire Pro SUPORT PENTRU VANZARI Durata garantiei standard (ani) 3 ani on-site 3 ani on-site 3 3 1 1 Garanţie extinsă v v Vv v Vv Canale de vanzare si distributie VAR, reseller-i VAR, direct VAR, direct Direct, dealer-i Direct, VAD, VAR, direct Integrator Suport on-line v Vo v v Vv Vv Suport tehnic gratuit v v v Vv v Conditionat Servicii on-site v v v v Vv v Costul serviciilor on-site (primul an) in garantie in garantie in garantie in garantie in garantie in garantie Telefon N/A 508-493-5111 N/A 205-730-2000 415-960-1980 415-960-1300 Telefon gratuit 800-345-1518 800-DIGITAL 800-752-0900 800-763-0242 800-800-7441 800-USA-4SUN Telefon gratuit pentru asistență 800-652-6672 800-DIGITAL 800-322-4772 800-543-1054 800-800-4SGI 800-USA-4SUN Adresă on-line http://www ‘http://www http://www.hp http://www http://www http://www .compaq.com digital.com .com/go intergraph.com .sgi.com .sun.com “Un slot este partajat. ** Două sloturi sunt partajate. *** Trei sloturi sunt partajate. MAI 1997 BYTE România 59 60 BYTE Romania ab E IMAP Software pentru e-mail n timp ce Internetul a generat un mod de transport şi acces al : poştei electronice simplu şi necostisitor, sistemele care fo- losesc POP (Post Office Protocol) nu au reuşit să ofere funcţiile complexe ale sistemelor de poştă electronică (e-mail) disponibile la Microsoft, Lotus şi Novell. Acestea din urmă depăşesc stadiul unei simple stocări şi deserviri, oferind tehnologii orientate pe baze de date care se îmbină cu partajarea docu- mentelor şi alte tehnologii de procesare cooperante. Până recent, configurarea unei soluţii de e-mail la nivelul unei întreprinderi presupunea o investiţie în sisteme propri- etare şi porți (gateways) incomode. IMAP (Internet Message Access Protocol) reprezintă o alternativă care se adresează pro- blemelor ce apar atunci când în mod regulat accesaţi poșta Internet de la mai multe calcu- latoare. El face deosebit de eficientă folosirea conexiunilor prin apel telefonic. Astfel puteţi apela serverul de mesagerie (mail server), realiza descărcarea header-ele noilor mesaje AN urmată de închiderea conexiunii. IMAP4 cunoaşte MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions) deci chiar şi atunci când descărcați doar header-e puteţi vedea dacă mesajele au cumva anexe (attachments). Cât timp conexiunea este întreruptă, puteţi navi- ga prin mesajele selectate pentru o descăr- care în cache-ul local. Dacă un mesaj are anexe, puteţi descărca doar textul, selecta anexe individuale ori descărca totul. Aceasta reprezintă adevărata puterea și utilitate. Pentru acest raport am evaluat patru ser- vere de mesagerie, care suportă IMAP4 - cea mai nouă versiune a standardului. Dintre acestea, trei rulau sub Windows NT şi unul sub Unix. Serverele NT au fost Mail Server 97 versiunea 2.0B de la AltaVista, Mail Server versiunea 2.02 de la Netscape si MAI 1997 TeamWare Mail versiunea 5.1 beta de la Fujitsu Software. Serverul Unix este Solstice Internet Mail Server 2.0 de la SunSoft. (Majoritatea acestor servere nu sunt depen- dente de platformele pe care le-am testat). Ne-am concentrat pe caracteristici, ugurin- ţa în învăţare și uşurinţa în administrare. Nu am efectuat testele în mod special pentru performanță deoarece, împreună cu scala- bilitatea, ea reprezintă mai degrabă o funcție caracteristică rețelei decât softului de server. Cum te pot accesa? Pentru majoritatea utilizatorilor, capacita- tea unui program de mesagerie de-a stoca, BYTE LES salva şi manipula e-mail este lucrul care con- tează cel mai mult. Protocolul utilizat cel mai mult, POP, este suportat de clienţii care uti- lizează Netscape Navigator şi Microsoft Internet Explorer, precum şi Eudora. IMAP, o alternativă la POP, are funcţii şi extensii care-l fac mult mai robust și în final mult mai convenabil într-un mediu de procesare client/server în care diverși clienţi doresc să acceseze aceeaşi cutie poştală. În timp ce toate cele patru produse testa- te suportă ultima versiune a POP (POP3) şi toate acceptă IMAP4, diferențele se con- cretizează în funcţiile şi extensiile supor- tate. Trei domenii funcționale distincte fac Un e-mail IMAP (Internet Message Access Protocol) bazat pe server oferă viteză, utilitate si flexibilitate. De David Seachrist si Tom Yager din IMAP o alegere mai buna decat POP: 1. IMAP oferă un mai bun acces de la dis- tanta. 2. IMAP suportă o ierarhie a folder-elor şi o partajare a acestora în timp ce POP n-o face. 3.IMAP permite căutarea şi selectarea me- sajelor şi a părţilor de mesaje iar căutarea este realizată pe server şi nu la client. Până recent, motivul esenţial pentru care IMAP nu a fost folosit l-a constituit abun- denta de programe de tip client de mesa- gerie (mail client) specifice POP, care sunt incluse în două din cele mai populare na- vigatoare Web. Oricum, Netscape Communicator va avea un mail client care va lucra cu IMAP iar Internet Explorer de la Microsoft îi va urma în curând. Majoritatea diferențelor dintre IMAP şi POP sunt legate de modul de realizare a ac- cesului la mesajele e-mail. Există trei meto- de tipice de acces: off-line, on-line si fara conexiune. Modul cel mai folosit pe Inter- netul de azi îl reprezintă paradigma off-line (off se referă la server oprit), în care mesaje- Je sunt primite de mail client și şterse de pe server. Clientul de mesagerie poate fi on- line sau cu alte cuvinte este conectat la Net, dar de fapt else conectează doar la mail ser- ver, un timp suficient de lung pentru a des- cărca mesaje noi. În cazul modelului off-line, utilizatorul realizează toate accesele şi ma- nipulările mesajelor la client și nu pe server. Modelul on-line inversează aceste lucruri. Mesajele rămân pe server iar sof-ul client le manipulează de la distanţă. Accesul fără conexiune este în mare parte un hibrid al primelor două. Fișierul cu mesaje originale rămâne pe server şi poate fi manipulate de la distanţă. Suplimentar, copiile sunt salvate în cache-ul clientului, unde de asemenea pot fi manip- DUE Mad administration tasks Pick am aulinieiatcatme tack: tan rt semen Seftupthe Altavista Malserver 4 + AltaVista Mail prezintă o configurare administrativă compactă și ușor de folosit. Funcţiile administrative ale - TeamWare Mail sunt simple si directe. Netscape Mail Server ofera multe posibilitati legate de tipul de servicii e-mail care trebuie sa fie monitorizate si jurnalizate. e Netscape Mail Server furnizează o apariţie mai mult grafică, ce în mod natural arată ca Și browser-ul Navigator de la Netscape. Trei din serverele de mesagerie IMAP testate vă oferă colecţii extensive de unelte pentru a face administrarea serverelor simplă și ușoară ulate. Odată ce utilizatorul se reconectează la server, fişierele cu mesaje sunt sincronizate pentru a se asigura că ambele maşini au ver- siunea cea mai nouă a fiecărui mesaj. POP este un protocol de stocare-si-redirec- tare care n-a fost niciodata proiectat pentru un mediu de procesare client/server foarte efi- cient. El suportă complet doar modelul de acces off-line. POP prezintă un mod pseudo- on-line în care mesajele mail pot fi lăsate pe server, însă acest mod duce lipsă de funcţii de manipulare fundamentale. Chiar şi aşa, meto- da off-line lucrează bine pentru clienţii care îŞi recepționează mesajele întotdeauna de la același calculator client. Dar dacă în mod tipic, utilizatorul își verifică poşta de la mai mult de un calculator, mesajele lui se pot dispersa printre calculatoarele client. Aceasta îngre- unează păstrarea actuală a întregii cutii poștale pentru că utilizatorul trebuie să copieze manu- al mesajele de la un calculator la altul. IMAP suportă toate cele trei tipuri de ac- ces, astfel că este potrivit pentru utilizatorii de mail călători, cum ar fi reprezentanţii de vânzări care pot avea un calculator desktop la birou şi un laptop în deplasări. Indiferent de localizare, ei vor accesa întotdeauna versi- unea cea mai nouă a cutiei poştale. Ei nu vor fi nevoiţi să se conecteze neapărat pentru că orice ştergere sau marcare off-line de mesaje pe care o vor face va fi sincronizată la urmă- toarea conectare la server. Toate serverele din acest raport suportă toate cele trei tipuri de acces la mesaje, însă nu toţi clienţii IMAP suportă operaţiile fără conexiune: AltaVista Mail Server 97 2.0B Realizările cele mai impresionante ale Alta- Vista Mail Server sunt interfaţa administrati- vă şi preţul. Programul oferă trei posibilităţi de interfață administrativă: un meniu pentru îndeplinirea sarcinilor de rutină cum ar fi crearea de cutii poştale pentru noii utilizatori, o interfaţă stil Explorer pentru a obţine o imagine cuprinzătoare asupra organizării serverului de mesagerie şi pentru a-i monito- riza accesul şi o interfață browser Web pentru administrare de la distanță. Pentru o licenţă MAI 1997 BYTE România 61 Software Lab Report Imap pentru e-mail de 495$, 250 de clienţi pot accesa serverul. (AltaVista Software nu produce un client IMAP, așa încât va trebui să vi-l procuraţi d-voastră.) Pentru toate cele trei produse NT pe care le-am testat, în procesul de instalare - care de altfel s-a desfăşurat fără probleme - a existat o „buturugă“ mică care a necesitat ore întregi de depanare şi o lungă conversaţie tele- fonică cu cei de la suportul tehnic. Securitatea de la AltaVista MailServer şi caracteristicile IMAP server nu sunt chiar atât de complete ca şi ale celorlalte două pro- grame NT în ciuda faptului că el este singu- rul server care suportă IMAP4. Reiese ast- fel clar dorinţa celor de la AltaVista de-a elimina unele funcţii suplimentare în favoarea unei învățări mai uşoare. Un caz concret: AltaVista Mail Server 97 duce lipsă de mijloace adecvate de importare a cutiilor poştale ale utilizatorilor. El oferă un protocol pentru realizarea sarcinii, dar nu este la fel de uşor de folosit ca şi posibilitățile de importale altor programe. AltaVista Mail Ser- ver 97 nu permite de asemenea răspunsuri automate. Programul foloseşte un configurator per- TECH FOCUS MAIL IMAP4-COMPLIANT E-MAIL SERVERS CEL MAI BUN EXC 070 OSD EI 00 IER TeamWare Mail [pasa Usurinta in folosire l-a făcut [iteme Usa : câştigător. ee i AltaVista Mail Netscape Mail Solstice Internet TeamWare Mail Server 97 2.0B Server 2.02 Mail Server 2.0 5.1 (beta) PREŢ $495 for 250 users; $995for 100 $495unlimited $595 for 5 users; $3995 for unlimited users users $595 foran license additional 10 users TEHNOLOGIE kkk wk kkk kkk IMPLEMENTARE kk xxx kkk kkk UŞURINŢA DE ÎNVĂȚARE + + x x * kkk USURINTA DE FOLOSIRE* * * kkk xxx ke INSTALARE xk + kk A+ xx x* APRECIERE GENERALA kkk kk ; kk kkk kkk Exceptional XX Foarte Bine AAA Bine + Acceptabil * Slab formant şi rulează un utilitar de diagnosticare a serverului la sfârșitul instalării. Dar în momentul în care am terminat configurarea, rezultatele testării de diagnosticare se deru- lează atât de repede încât nu am reuşit să vedem nici un mesaj de avertizare cum că înregistrările MX DNS ale serverului nu au fost găsite. Când testele noastre au început să folosească serverul de mesagerie, lipsa de în- registrări MX a determinat ca mesajele e-mail să intre într-o buclă şi eventual să sfârșească în cutia poştală cu scrisori moarte. Cât timp uti- MANAGEMENT _62 BYTE România Administrarea mesajelor cu IMAP IMAP (Internet Message Access Protocol) permite clienţilor să creeze de la distanţă să manipuleze cutii poștale din server și să aibă o ierarhie a folder-elor. Aceasta oferă clienţilor un control superior asupra modului în care este organizată poșta. IMAP permite de asemenea un acces partajat la folder-ul poștei. Spre exemplu, puteţi configura o cutie poștală pen- tru departamentul de vânzări pentru mesaje care sunt în interesul grupului respectiv. O ast- fel de configurare va permite de asemenea ca mai mult de un client să poată accesa cutia poștală la un moment dat. AltaVista Mail Server nu suportă folder-ele partajate IMAP, dar un produs care poate fi adăugat, numit Forum servește ca și serviciu BBS. Din moment ce atât IMAP cât și POP (Post Office Protocol) utilizează SMTP (Simple Mail Transport Protocol), utilizatorii IMAP pot recepționa mesaje create cu clienţi POP și vice versa. Fiţi însă atenţi că dacă schimbarea de la un sistem de poștă existent POP la folosirea exclusivă a IMAP este ușoară, întoarcerea de la IMAP la POP reprezintă un adevărat coșmar pentru administrator. Mutarea tuturor fold- er-elor IMAP înapoi la POP implică depozitarea tuturor subfolder-elor cutiei poștale într-un singur folder. Și cât timp este posibil să menţineţi ambele cutii poștale IMAP și POP în același sistem de mesagerie, este eliminat pe deplin motivul pentru o folosire iniţială a IMAP. Probabil caracteristica cea mai interesantă a IMAP o reprezintă posibilităţile legate de MAI 1997 baza de date înglobată, care permite definirea regulilor pentru căutare, selectare și ștergerea mesajelor pe baza valorilor din header-ul mesajului sau conţinut. IMAP permite de asemenea o descărcare selectivă a părţilor din mesaje, astfel încât puteţi primi un mesaj fără TeamWare oferă administratorilor un control total asupra parametrilor de configurare. fișierul atașat. Unele pachete de client e-mail, permit de asemenea anexarea de foldere a unor reguli. Deschiderea folder-ului din ser- ver afișează doar mesajele de poștă care întrunesc criteriul regulii, ceea ce permite uti- lizatorilor să administreze propriile cutii poștale. Spre exemplu, o regulă ar putea fi setată să șteargă toate mesajele recepționate înainte de o dată anume. Toate pachetele ser- ver suportă căutarea și definiri de reguli, însă nu și toţi clienţii. Specificaţiile IMAP permite extensii nego- ciate care sa fie adăugate listei de funcţiona- lităţi de bază a IMAP. În prezent, nici unul din programele testate nu suportă lista de control a accesului (ACL), o extensie a IMAP. Un ACL permite acces limitat al poștei folosind o listă de adrese IP, configurate de administratorul de poștă. Aceasta este similară cu folosirea ACL-urilor de către Windows NT, dar este specifică serviciilor IMAP. Atât Netscape Mail Server cât și TeamWare Mail oferă metode proprietare de limitare a accesului prin nume de domeniu. Toate cele patru programe oferă codificare prin parolă a conectării la contul de posta folosind MDS sau APOP (Authenticated POP). Netscape suporta de asemenea auten- tificarea S/KEY si suporta SSL (Secure Sockets Layer) cand foloseste un browser Web pentru a administra serverul. Nici unul din programe nu implementeaza in mod curent codificarea mesajelor pe server, dar TeamWare Mail ofera un pachet client de criptografie care poate fi : adăugat. Două alte extensii care nu sunt suportate sunt Quota și Annotate, Quota vă permite să limitați dimensiunea cutiei poştale IMAP și a mesajelor de poștă. Annotate permite colabo- rare stil groupware însă diferenţele în plat- formele client o fac extrem de greu de imple- mentat. Există o listă de clienţi IMAPA la http: Ilwww.imap.org/products.htmi. Acest sit include de asemenea o listă de alte servere IMAPA4. Puteţi descărca gratuit codul sursă al serverului IMAP 4 al Universităţii Washington. Imap pentru e-mail Software Lab Report lizatorii AltaVista MailServer 97 folosesc 0 conexiune telefonică la un furnizor de servicii Internet, ei nu ar trebui să aibă probleme cu înregistrările MX; aproximativ 10% din între- bările primite de personalul care se ocupă de suportul tehnic al AltaVista Mail Server 97 s-au referit la intrarea în buclă a mesajelor şi la înregistrările pierdute. Alte programe însă nu s-au lăsat împiedicate de lipsa de înregis- trări MX, folosind o altă metodă de furniza- rea informaţiei DNS lipsă pentru mail server. Netscape Mail Server 2.02 Suplimentar unui suport solid a setului de functii standard IMAP, Netscape Mail Server oferă cea mai bună documentaţie imprimată din acest grup. Funcţiile sale unice au abilita- tea de-a permite utilizatorilor să-şi adminis- treze propriile cutii poştale via forme e-mail şi posibilitatea de-a oferi trei moduri de răs- puns automat: cu suspendare, cu ecou și răspuns. Preţul de 995$ vă oferă o licenţă pentru până la 100 de clienţi per server. Softul client şi licenţele pentru Netscape Messenger tre- buie să fie lansate împreună cu Netscape Communicator (noul upgrade pentru Net- scape Navigator) pentru aproximativ 50$ per client. Netscape Mail Server suportă în mod curent doar Finger ca şi protocol de acces la director, dar versiunea următoare care-şi va schimba numele în Netscape Messaging Ser- ver 3.0 va adăuga serviciile de director LDAP (Lightweight Directory Access Protocol). Netscape Mail Server oferă cel mai mare număr de servicii de conectare, dar duce lipsă de utilitare de diagnosticare a serverului pe care alte programe le prezintă. Singura modali- tate de administrare bazată pe GUI este printr- un navigator Web (altele oferă de asemenea software de administrare pentru Windows). După ce am instalat Netscape Mail Server programul administrativ nu a vrut să ruleze. După o lungă conversaţie cu cei ce asigurau suportul tehnic, am descoperit în final că sof- tul, browser a eşuat pentru că a fost configurat să acceseze un server proxy. Rezolvarea aces- tei probleme a fost dificilă, pentru că nici sof- tul nici documentaţia nu făceau nici o aluzie la o cauză plauzibilă a mesajului de eroare. A- ceastă problemă particulară a oprit testarea cu Netscape Mail Server deoarece singura mo- dalitate de-a administra programul iniţial era de-a folosi un browser Web. Celelalte progra- me au oferit însă clienţi de administrare bazaţi pe Windows. Solstice Internet Mail Server 2.0. Am testat două versiuni ale Solstice Internet Mail Server de la SunSoft: una pe o staţie de V=da [A] = Extra-cost adăugat [C] [P] = Nu este o implementare IMAP. = Vafi conţinut în Netscape Communicator MAI 1997 BYTE Romania CANA CI. E E i. 1.4 AltaVista Mail Netscape Mail Solstice TeamWare Server 97 Server Internet Mail Mail Server UCP minimal 486 or Alpha 486/33 SPARC or 486 486 or Alpha RAM 32 MB 32 MB 32MB 64 MB Capacitate disc hard 5MB 100 MB 4MB 150 MB Versiunile valabile NT NT, Unix Unix NT, Unix Soft client inclus V V Client pentru Windows 95, 3.1 [C] v v Client pentru Macintosh [C] ¥Y SUPORT PENTRU PROTOCOL SI PORTI IMAP4 revazut ¥ IMAP4 (RFC 173) oe. V v vy Extensii IMAP: ACL, Quota, Annotate [P] -POP3,SMTP,MIME $=~¥ Y v LDAP [A] V X.400 v Lotus cc:Mail v S Microsoft Mail V Novell MHS — ow FUNCŢII SERVER IMAP Administrare de folder de la distanță (listare/creare/stergere/redenumire) / [4 vV V „ Fodere multiple per cutie ot a Se ee ierarhie defoldere Y V Vp Cutii poștale partajate V V ¥ “Căutare de mesajepeserver VW v vy oe IMAP, POP pe acelasi server vV V v v Listare servere incluse a fA Foloseste o lista de servereterte Y V v ¥v SECURITATE SERVER Limitează accesul prin nume de domeniu v V Criptarea parolei Vv oS Vv ee Criptarea postei [A] Blocarea contului v v vw ADMINISTRAREA SERVERULUI Director grafic al postei V Utilitar de diagnosticare server v v Răspuns finger V Răspuns automat. v vo ov Redirectare către cutie poștală sau grup de cutii poștale V V V V Număr de servicii de conectare 7 13 8 1 Setare conectare individuală on/off V V V Administrare de la distanţă via j browser ¥ vV vV Administrare de la distanţă via e-mail V SERVICII GROUPWARE Servicii BBS [A] [A] [A] Administrarea documentelor [A] [A] [A] Servicii de stiri [A] [A] [A] Servicii de programare grup [A] [A] [A] Servicii de control al fluxului [A] Servicii director [A] v v CARACTERISTICI IMAP CLIENT Suport MAPI, VIM, AOCE V Operații on-line [C] v vV Operatii off-line [C] v ¥ Operatii fara conexiune [C] V v Agenda de adrese parjata/privata [C] V Mentinere profile ale utilizatorilor multipli [C] . v. Recepţionare selectivă a mesajelor [C] V Recepţionează separat header, : corp sau anexa [C] v v Vizualizare ierarhia cutiei poștaale [C] v V 63 Software Lab Report Imap pentru e-mail lucru Ross Technology SparcPlug rulând So- laris 2.5.1 şi cealaltă pe un PC Dell Pentium. Instalarea nu a fost dificilă şi în mod normal durează doar câteva minute (mai puţin de 5, în orice caz). Într-o lume Unix reală, confi- gurarea poate fi făcută în întregime din comenzi on-line fără prea multă grafică. Odată ce aţi inserat CD-ul și declanșat insta- larea, conţinutul discului apare sub direc- torul /cdrom. Apoi puteţi folosi comanda kgadd pentru a încărca componentele ser- verului de mesagerie pe propriul disc hard. Scriptul de după instalare adaugă intrările de server IMAP4 si POP3 la fişierele inetd „conf şi de service ale gazdei Unix. Daemon-ul inetd va intensifica procesele de server IMAP4 şi POP3 atunci când vor sosi cererile clienților. După aceasta mai rămâne totuşi de făcut încă un pas înainte ca el să ruleze: Aveţi nevoie de Sun pentru cumpărarea licenţei. Serverul IMAP4 nu va funcţiona dacă nu va găsi o cheie de licenţă. Acest lucru poate fi frustrant, în special pentru administratorii obișnuiți cu licenţele globale Microsoft. Însă un apel tele- fonic nu durează mult şi dacă este realizat primeşti un mesaj e-mail conţinând cheia ta de licenţă. Copiază fişierul cheie în locaţia specificată şi serverul IMAP4 este gata pen- tru procesarea cererilor. Pe parcursul utilizării am descoperit că administrarea a fost rareori necesară exceptând ştergerile ocazionale ale fişierelor aglomerate blocate. Sun asigură o “documentaţie on-line în format Post-Script şi Adobe Acrobat. Solstice include Solaris (x86 şi SPARC) şi clienţi Windows IMAP4 numiţi clienţi „hoinari“. Aceşti clienţi au o interfaţă oare- cum ciudată, dar ei exploatează la maxim IMAP4. Utilizatorii pot accesa cutiile poștale publice, crea noi cutii poştale şi copia mesa- jele între cutiile poştale prin drag and drop. Clienţii hoinari sunt destul de deştepţi pen- tru a administra sesiunile off-line, punerea în coadă de aşteptare a acţiunilor utilizato- i ean View, E „_415-960-3200 : Beenie Raveena | „com/solstice/ | re.di es ot TeamWare Mail Si Netscape Mail $595 for 5 users Server 2.02 _ Fujitsu Software $995 for 100users San Jose, CA Netscape 800-545-6774 Communicating 408-432-1300 Mountain View, CA . http://teamw.com 415-937-2555 — = „http :;/]home.netscape conf 64 BYTE Romania MAI 1997 rului până la o conectare ulterioară la ser- ver. Hoinarii identifica si decodifica anexe- le MIME multiple per mesaj. Utilizatorii obisnuiti cu clienti e-mail cu o interfaţă mult mai atractivă se vor simţi probabil demodati daca le spuneţi că vor tre- bui să folosească în continuare clienţi hoinari. Prin urmare ar fi înțelept să inves- tigati alti clienti IMAP4 înainte de investirea in Solstice Internet MailServer. TeamWare Mail 5.1 (beta) Am testat TeamWare Mail, programat pen- tru lansare in luna martie, in format beta. Instalarea a fost mult mai dificilă pentru că a necesitat o operaţie separată pentru soft- ul de administrare, un pas care la celelalte servere nu a fost necesar. Chiar și așa, setul larg de funcţii este ceva mai uşor de folosit odată ce l-ai învăţat. lar funcţii precum cote ale cutiei poştale şi a mesajelor, backup și salvare a bazelor de date ale poștei şi servicii LDAP fac ca programul să fie mai uşor de menţinut din punct de vedere administra- tiv. Team Ware Mail este singurul server tes- tat care suportă în mod curent LDAP. Softul client e-mail vine împachetat cu serverul. GUI de la TeamWare Mail nu este la fel de curat ca gi cel de la AltaVista, dar este sin- gurul program care permite administra- torului să limiteze dimensiunea cutiei poştale şi a mesajelor. Pachetul vine cu propriile pro- grame de backup şi restaurare, care pot fi utile atunci când utilizatorul restabileşte poziţia cutiei poştale la un server central. Groupware si mai departe Fiecare din aceste servere de mesagerie Strategii IMAP ale celor trei mari Este greu de analizat tehnologia mail-server a IMAP (Internet Mail Access Protocol) fără a lua în considerare ce planuri au Microsoft, Lotus și Novell pentru implementarea ei în propriile produse de poștă de nivel întreprindere. Lotus:La congresul Lotusphere 97 din ianuarie, Lotus a anunţat că serverul său Domino va acţiona ca și o cale pentru convergenţa existentelor cc: clienţii de mesagerie Mail și Notes. Lotus și-a trasat planuri agresive pentru a adăuga suport pentru LDAP (Lightweight Directory Access Protocol), IMAP4 si ICAP (Internet Calendar Access Protocol) in linia sa de servere Domino si sa simplifice folosirea pentru utilizatorii de e-mail. Lotus va extinde suportul Domino pentru POP3 (Post Office Protocol 3), SMTP ome Mail Transfer E Pratoc GIL a MIME ao e Internet el Ionilor) reprezintă doar un modul într-o listă de ser- vere care sunt parte din linia groupware a fiecărui producător. Aceştia furnizează mod- ule care pot fi adăugate pentru forumuri de tip BBS, programare de grup, administrarea documentelor şi alte noi servicii. Din modul în care aceste companii şi-au organizat oferta de produse, este clar că IMAP sau altă tehnolo- gie care oferă caracteristici similare este căutată pentru a permite procesare deschisă, colabo- rativă, bazată pe standarde via Internet. Toate aceste produse au un conţinut onora- bil. Astfel, fiecare server are unele caracteris- tici unice, respectiv duce lipsă de altele. Dacă trebuie să treceţi rapid către IMAP aruncaţi o privire la caracteristicile disponibile care sunt cele mai importante pentru voi. Cele trei pro- duse pe care le-am testat sub NT au fost mult mai complete decât unicul server Unix de la SunSoft. TeamWare Mail de la Fujitsu este actualmente cel mai bun din acest grup. David Seachrist(dseachrist@prodigy.com)a testat la NSTL soft-uri de toate tipurile timp de 10 ani. Tom Yager (tyager@maxx.net) este cercetator principal la TTG (Dallas, Texas). [din BYTE, 0 publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan| Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NSIL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicaţiei PC Digest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; pe _ internet, editors@nstl.com. pentru abonament, con- tactati Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mures. BYTE Magazine si Nstl reprezintă unităţi functionale ale The McGraw-Hill Companies. ILUSTRAȚII: FLORINFLOREA € 1996 - maționale este strâns legată de mediile de DOSAR Intranetul rețeaua companiei „Ce?“ și „de ce?“ De Augustin Moga n mod normal, dacă articolul ar fi fost scris peste câți- va ani, ar fi început cu o definiţie. În momentul actual însă intranetul se face, el evoluează în fiecare lună. Nimeni nu a acordat atenţie impunerii unei anumite rig- ori în terminologia uzitată, ci (mai degrabă) toţi cei care au luat cuvântul și-au exprimat cu propriile vorbe anumite idei sau con- cepte. Încercarea de a propune, deci, o definiție poate fi riscantă . „Prin intranet se înţelege utilizarea tehnologiilor Internet în ve- derea legării într-un tot unitar a resurselor informaţionale ale unei organizaţii: de la text la baze de date vechi, la fluxul de nuncăşi gesnunea documentelor.“ (John Desborough) Definiţia de mai sus este atât de generală, încât se impun câteva precizări.Istoria industriei infor- afaceri. Întranetul nu face ex- cepție. Din contră, pare să existe o legătură mai intimă între teh- nologia intranet și sfera deciziilor decât în cazurile tehnologiilor apărute anterior. Pentru a înțe- lege care este poziția acestei noi tehnologii şi ce anume a dus la apariția și răspândirea sa, nu tre- buiesă privim intranetul ca o en- titate separată, ruptă dintr-un anumit tablou; ci trebuie să in- tegrăm totul într-un cadru mai vast: acela al realitatilor lumii actuale, a modelului pe care o instituție (de orice natură: co- mercială, productivă, non-pro- fit, etc.) îl urmează în vederea proprie! sale organizări. Comunitățile umane tind să se organizeze şi să-și opti- mizeze activitatea desfăşurată; în acest sens, se impun de-a lun- gul timpului diferite modele, metafore ce-şi dovedesc eficienţa tim- pului lor. Intranetul este tocmai așa ceva: propune un model, un mod tehnocratic de organizare a comunicaţiilor inter-umane. Mai mult sau mai puţin independente una de alta, o serie de tehnici și tehnologii din industria tehnologiilor informaţionale şi-au făcut drum de pe masa laboratoarele pe birourile corporațiilor: baze de date, editoare de texte, programe de calcul tabelar, poştă elec- tronică, servicii Internet, și multe altele. Ele au răspuns, la momen- tul apariţiei, unor anumite nevoi, generând (eventual) altele noi. MIR Ceea ce intranetul aduce nou în tot acest mediu supra-aglome- rat, este la nivel conceptual: el nu propune (cel puţin într-o fază incipientă) noi tehnologii, ci integrarea celor existente într-o for- mă ușor accesibilă pentru utilizatori. Precizarea expresă a caracterului facil (ușor de învăţat) nu este întâmplătoare, el fiind motivul care a stat în spatele răspândirii şi acceptării —cu predilecție în lumea corporațiilor mari—cu o viteză impresionantă a acestui nou concept. Este, dealtfel, răspunsul cel mai simplu la întrebarea „de ce?“, afișată în subtitlul acestui articol. Motivaţiile nu se opresc aici. A- doptarea metaforei navigatorului (browser — „răsfoitor“) ca interfață cu utilizatorul este deasemenea un avan- taj în favoarea intranetului. Practic, utilizatorul nu trebuie să parcurgă decât o singură dată curba de în- văţarea specificațiilor unei inter- fețe (meniuri, truse de butoane / unelte, dialoguri, etc.), ea fiind apoi aceeași indiferent de infor- maţiile accesate / prelucrate. Această metaforă s-a impus o dată cu proliferarea serviciilor Web, apăruteîn ultimii zece ani. „Dizolvarea“ distanțelor geografice e deasemenea unul din avantajele aduse de tehno- logia Internet. Intranetul, déalt- fel descendent direct al Inter- netului, nu face decât să-l preia, oferind aceeaşi independență fata de localizarea efectivă a uti- lizatorului. Practic, din orice punct al globului, dispunând de hardware-ul şi software-ul ne- cesar, precum și de eventualele informaţii referitoare la securitate (parole, limite de acces), oricine poate efectua operaţiile disponi- bile într-un sistem intranet. Un alt beneficiu rezultat în urma Internetului este costul scăzut de menţinere și întreţinere a unui sistem intranet. Datorită faptu- lui că există o mare varietate de produse software dezvoltate pen- tru tehnologia Internet, disponibile la preţuri relativ mici, intrane- tul devine încă de la început o opţiune tentantă din acest punct de vedere. Mai mult, expertiza acumulată de cei care au avut o activi- tate conexă Internetului nu este pierdută. Poate tot aici merită MAI 1997 BYTE Romania 65 Dosar Intranetul menţionată forța puternic atractivă exerci- tată de Internet asupra unei bune părți a uti- lizatorilor serviciilor sale. Nu de puţine ori se poate observa că cei care au un prim contact cu Internetul tind să-și petreacă mai mult timp în faţa computerului în perioada de timp imediat următoare; încep să caute informaţiile pe care le doresc, încep să-și construiască propriile pagini — devin pre- ocupați de tehnologia din spatele fenome- nului. Astfel de oameni se vor simţi confor- _tabil când, în timpul sarcinilor de serviciu, vor fi obligaţi să folosească exact aceleași unelte cu care se obişnuiseră deja. Informaţia poate exista independent de prezența umană — ea nu capătă însă valoare decâttrecută prin prisma utilizării sale într-un cadru decizional. lată de ce, pe măsură ce omul devine tot mai independent de nece- sităţile sale vitale, informaţia câştigă în impor- tanta. Pe de altă parte, resursele umane ale unui organism sunt cea mai importantă in- vestiţie a acestui organism, deoarece doar ei pot adăuga valoare unui fapt dat. Alimenta- rea oamenilor cu informaţia de care au nevoie are darul de a duce la generarea unor noi și noi fapte, adică tot informaţie. Nouă. Se închide aşadar un ciclu ce are puterea de a se autosusţine. Dacă adăugămaici facilitățile efi- ciente de comunicare în grup, obţinem un a- mestec efervescent, propice mediilor de lucru. Intranetul este răspunsul momentan cva- si-acoperitor pentru nevoile legate de gesti- unea informaţiilor şi lucrul în grup ale unei organizaţii. El nu este un model final, obliga- toriu, ci doar vârful de lance al domeniului. Concluzie: cel mai valoros lucru pen- tru o organizaţie sunt oamenii care lucrează în cadrul ei şi, implicit, informaţiile pe care aceştia le deţin sau le pot prelucra. Din tot ceea ce a apărut în sfera tehnologiei infor- mationale, intranetul adresează cel mai bine acest aspect—facilitează comunicarea între oamenii unei organizaţii, concretizându-se în infrastructura tehnologică necesară unei bune şi eficiente colaborări. Internet vs. intranet Similitudinile dintre cele două concepte — Internet şi intranet— sunt nenumărate, ceea ce face dificilă trasarea unei graniţe de demarcaţie. Cea mai importantă diferență se află nu atât la nivelul tehnologic, cât mai ales la cel semantic: Internetul este zonainfor- maţiilor publice, în timp ce intranetul se în- tâlneşte cu predilecție în zona informaţiilor cu un caracter privat. Apare, deci, o mai mare preocupare pentru securitate şi acces restric- dumneavoastră! si conectare la Internet, de acum și la dispoziția Mai ieftin ca fax-ul, Internet Mai rapid ca DHL-ul! Cele mai moderne, ieftine + şi comode soluții de TCP/IP s d ge = aa 1s : New! = = comunicaţii electronice SS Ș telnet ftp gopher www EUnet Romania SRL Modem: 410.1162, 8N1, Username: info, login: info, Tel: 4100100, Fax:4103883, E-Mail: info@eunet.ro Bd. Unirii 20, Bl. 5C, Et. 2, Ap. 14, Sect. 4, București 66 BYTE Romania MAI 1997 tiv (bazat pe parole, sau alte modalitati de au- tentificare). Totuşi, caracterul restrictiv nu este unul de stricteţe absolută (informaţiile în sine nu reprezintă mare lucru), intranetul tre-. buind să propună şi modalităţi de difuzare şi de partajare a cunoştinţelor, precum și de lucru în colaborare, în echipe mai mult sau mai puţin numeroase. Apare deci un caracter dual al proble- mei: pe de o parte închiderea față de accese- le neautorizate, pe de altă parte deschiderea către cei îndreptăţiţi să folosească informa- ţiile gestionate. Desigur, dualitatea este prezentă si în cazul Internetului; totuși, intranetul acordă o atenţie mult sporită funcţiei protective, de „scut“. Se mai poate observa totodată o apropiere mai intimă între domeniul baze- lor de date si cel al intranetului, fata de rela- tia baze de date—Internet. O explicatie exis- tă: diferența dintre obiectivele celor două tipuri de utilizatori. Utilizatorul de Internet caută (de cele mai multe ori) divertisment, ştiri curente, referinţe bibliografice, contactul uman cu un amic sau un necunoscut. El are de ales dintr-o paletă de opţiuni variată şi un volum enorm de informaţie slab structurată. Nimeni nu-şi asumă gestionarea globală a Internetului, acest fapt reflectându-se „în jos“, către ceilalți implicaţi: nimeni nu-şi ia responsabilitatea exhaustivitatii, de a tine sub observatie (control) un anumit dome- niu (subiect), oricât de îngust ar fi acesta. Scara globală şi caracterul public al accesu- lui Internet fac imposibil controlul total. Pe de altă parte, utilizatorul de intranet este bine poziționat în cadrul unei organiza- tii, el trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de obligații și atribuţii, având în acest sens la dis- poziţie o sumă de proceduri bine definite. Pentru ca procesul de căutare să fie scurt şi facil, informaţia trebuie să fie organizată și bine structurată; iar bazele de date răspund într-o oarecare măsură acestui deziderat. Însăşi scara de răspândire a informaţiilor disponibile în cadrul unui intranet sunt limitate (prin definiţie) la dimensiunile unei organizații. Totodată, informaţia disponibilă în cadrul unui intranet va avea întotdeauna un „Stăpân“, o persoană responsabilă cu pu- blicarea şi actualizarea ei. Rezultă un control îmbunătățit și posibilitatea de diminuare sau chiar eliminare, a aspectelor aleatoare. Părți componente Precedenta secţiune a încercat să facă puţină lumină asupra tabloului general în care a apărut conceptul de intranet, şi a punctat câteva din raţiunile care au condus la impunerea termenului în actualitate. În această secțiune vor fi prezentate mai detali- Intranetul Dosar at serviciile însumate de acest concept. . Intranetul este un concept flexibil, care nu are o rețetă de implementare prestabili- tă ce trebuie respectată pas cu pas. Mai degrabă, intranetul se lasă modelat după nevoile fiecărei organizaţii, aşadar acestea din urmă sunt cele care decid care anume din tehnologiile Internet au sens pentru pro- pria lor organizare. Aşadar, intranetul poate conţine oricare din următoarele servicii: e-mail (poştă electronică) — servicii de mesagerie internă; web — cea mai atractivă şi populară metodă de publicare a informaţiei în for- mă electronică; ftp (File Transfer Protocol) — transfer de fişiere; irc (Internet Relay Chat) sau altă variantă de serviciu colaborativ-— permit comu- nicarea sincronă (în direct, online) între două sau mai multe persoane; cu sigu- ranţă tehnologia viitoare a videocon- ferinţelor se va inspira din aceste începu- turi; mailing-lists (liste de discuţii) — au la bază serviciul de poştă electronică; faci- litează trimiterea simultană a unui mesaj către un grup de destinatari, încurajân- du-se astfel discuţiile şi schimbul de idei în grup (comunicare asincronă, nu e necesar ca toți participanţii la discuţie să se afle în acelaşi timp în faţa compute- relor); există şi variante implementate în tehnologie web; newsgroups (grupuri de ştiri) — difuzarea de ştiri pe diferite teme de interes; nece- sită un soft special pentru accesare; deoarece există şi variante ce se bazează pe servicii e-mail sau web, această tehnologie tinde să devină evitată; gopher — un alt serviciu de publicare a informaţiei, similar web-ului, dar care are doar posibilitatea de a afişa text; oferă, în schimb, o modalitate de struc- turare implicită (de genul fişier/direc- tor); este considerată o tehnologie înve- chită, inflexibilă si deci, în consecinţă, puţin utilizată; push channels (canale de „împins“ infor- matie) — aceasta este una dintre cele mai noi tehnologii, neexistând încă un stan- dard acceptat de vreun forum de stan- dardizare; ideea din spatele tehnolo- giei are la bază nevoia de selectare a informaţiilor de către consumator şi de confort în vederea accesării ei; consu- matorul îşi alege dintr-un index iniţial care este genul de informaţii care îl inte- resează, stabilind astfel un nou canal per- sonalizat (channel); software-ul care ges- tionează aceste canale are sarcina de a face o triere a informaţiilor ce ajung la el şi dea trimite doar selecţiile care se su- prapun pe profilele înregistrate înspre toate canalele existente; Tehnologii În spatele tuturor serviciilor enumerate în secțiunea anterioară se află câteva tehno- logii şi standarde relativ simple. Care sunt acestea şi cum funcţionează ele este tema acestei secțiuni. TCP/IP este un termen strict legat de domeniul reţelelor de calculatoare. Acroni- mul provine de la Transmission Control Protocol/Internet Protocol fiind un stan- dard pentru transmisia datelor într-o reţea. S-ar putea spune foarte multe lucruri despre acest protocol, însă nu cele mai aride aspecte tehnice interesează aici. Singura pre- cizare care merită făcută este aceea a legătu- rii dintre adresare (identificarea unei resurse pe Internet/intranet) si acest protocol. Dealtfel, problema adresării este singu- ra problemă care necesită un control global în domeniul Internetului, tocmai pentru că este necesar să se asigure caracterul de unici- tate între părțile care comunică. Pentru ca două entități să se poată iden- _ tifica una pe cealaltă e nevoie ca ele să poată apela o procedură standard de identificare şi să genereze rezultate diferite în urma ape- lului respectivei proceduri. Altfel spus, au nevoie de o identitate. Dacă restrângem dis- cuţia la Internet, identitatea este asigurată de numărul de IP (parte componentă a proto- colului cu același nume). Practic, toate pa- chetele de date care circulă prin intermedi- ul reţelei Internet conţin identitatea destina- tarului şi a expeditorului, adică chiar numerele lor de IP. Lumea intranet a preluat întreaga infra- structură a Internetului (inclusiv protocolul TCP/IP) şi filozofia acestora. Fiind însă vor- ba de o reţea internă unei organizaţii, sta- bilirea identificatorului (a numărului de IP) nu mai trebuie să ţină cont de o anumită autoritate globală externă, ci doar de politi- ca stabilită de administratorul respectivei reţele. Oricum, nu se va pierde din vedere caracterul de unicitate al resursei respective în cadrul rețelei. SMTP, IMAP, ... (posta electronica) Pen- tru serviciile de mesagerie (poştă electron- ică) se utilizează frecvent atât standardele utilizate in Internet (SMTP si IMAP), cat si unele standarde proprietare (cum ar fi solutiile oferite de companii ca Microsoft, Novell, Lotus). Standardele Internet oferă suport pen- COMPETIȚIA DEALERILOR Va rugum su ne contactaţi daca nu ați primit detaliile. Inkjet Printers. Laserjet Printers. Scunners. Inkjet Plotters. MAI 1997 BYTE Romania 67 Dosar Intranetul tru transmiterea de text neformatat, ceea ce face ca aceasta să nu fie întotdeauna cea mai atractivă variantă. Multe firme implementează două sau mai multe soluţii, asigurând astfel atât nece- sarul de suport pentru o comunicare către exterior (Internet), câtși o comunicare facilă în interior (intranet — texte formatate, imagini, sunet, etc.) Protocolul FTP (File Transfer Protocol) asigură o transmitere eficientă a pachetelor mari de date (fişiere) de-a lungul Internetu- lui. Soluţia este suficient de fiabilă şi este adesea implementată acolo unde nu există instalat deja un server de fişiere (cum este Novell Netware, de exemplu) dedicat aces- tui scop. HTIP. Una dintre tendinţele ultimilor ani de zile ce s-a manifestat cu insistență a fost aceea a renunţării la orientarea axată pe fişiere (aplicaţii) a informaţiei, prin înlo- cuirea ei cu o nouă abordare: orientarea axată pe documente. Acest fapt este reflec- tat în lumea Internetului la nivelul protoco- lului HTTP (HyperText Transfer Protocol), prin intermediul căruia se lucreaza (la niv- el logic) cu documente (compuse adesea din mai multe fişiere, diferite ca format, create fiind de aplicaţii diferite), şi nu cu fişiere. HTML. Aşadar HTTP este un protocol de comunicare. Pentru ca lucrurile să func- tioneze bine mai era nevoie de un standard de descriere al documentelor, care a apărut şi a fost botezat HTML (Hyper Text Mark- up Language). Așadar, HTML nu este altce- va decâtun standard de descriere a unui do- cument (cunoscut şi ca „document HTML“), prin intermediul utilizării de ta- g-uri de descriere. HTML-ul este unul din standardele care a avut de îndurat cele mai mari presiuni, fiind dealtfel standardul care a cunoscut cele . . mai multe versiuni şi care cunoaşte şi în prezent mai multe „dialecte“. Care este motivul? Unul relativ simplu: cuplul HTTP—HTML s-a constituit încă de la primele sale versiuni ca fiind infra- structura serviciului Web, cel care a dus la crearea noilor instrumente de lucru: navi- gatoarele (de Web). Deoarece foarte multe companii au pre- luati încurajat noua orientare centrată do- cument, şi deoarece web-ul părea a fi cea mai naturală soluţie, instrumentul care fa- cilita prelucrarea informaţiilor de pe web a fost cel care a generat cea mai atractivă şi interesantă afacere pentru multe din firmele active în domeniu. După o scurtă şi agresivă luptă comercială între firmele competitoare, au rămas în ultimul timp doar două oferte importante: browser-ele produse de Net- scape (Navigator, sau, mai nou: Communi- cator) şi Microsoft (Internet Explorer). Am- | bele firme au propus şi implementat extensii importante ale standardului HTML, pe care s-au străduit să le transforme în standarde de facto. Nu au reușit întotdeauna. Ceea ce au reuşit însă a fost generarea unei stări de confuzie în rândul autorilor de documente HTML, care erau pe de o parte încurajați să folosească noile îmbunătăţiri, pe de altă parte erau nevoiţi să se menţină la utilizarea doar a nucleului comun, neavând de unde să ştie prin intermediul cărui navigator îi vor fi accesate documentele. Revenind la problematica intranetului, situaţia este ceva mai simplă. Dacă se con- sideră necesar, compania poate lua decizia ca navigatorul folosit să fie unul şi același pentru toată lumea, ceea ce duce imediat la faptul că vor putea fi folosite fără teamă ori- care dintre extensiile HTML suportate de respectivul navigator. Adică se renunță la standard în favoarea unei soluţii particulare ce ar putea rezolva mai bine o anumită problemă, lucru perfect posibil (și probabil) în cadrul unui intranet. Best answers days ago you had important data days ago you hada power spike = We have your answer. Uninterruptible Power Supply Systems from BEST POWER. We are there for you! ine Power ©1996, Best Power, a unit of General Signal. Products available via: CHS Electronics, Str. Negoiu 30, Sector 3, Bucuresti Tel: (01) 323 40 57 Fax: (01) 323 40 97 Genesys S.R.L.: Str. Stefan Furtuna 169, sect. 6, Bucuresti 77171 Tel: (01) 220.32.80 Fax: (01) 220.33.95 Internet: http://www.genesys.ro E-mail: sales@genesys.ro Marketing Ref.: 43/97 68 BYTE Romania MAI 1997 Intranetul Dosar Securitate În primul rând trebuie definit la ce anume se face referire când se vorbeşte despre secu- ritate: securitatea datelor sau securitatea accesului la date? Diferenţa nu e chiar așa subtilă. A asigu- ra unei reţele de computere securitatea datelor stocate în cadrul ei, presupune proceduri de manipulare a datelor care nu pot duce la distrugerea accidentală a lor şi/sau măsuri de oglindire (duplicare) a datelor importante, pentru a putea fi refă- cute în caz de nevoie. A avea o reţea de com- putere cu acces sigur la date presupune o procedură de autentificare a utilizatorilor şi/sau de autorizare diferențiată pentru anu- mite resurse. Când se discută despre securitatea in- tranetului se are în vedere mai ales ultimul aspect, cel referitor la securitatea accesului. (Subiectul securităţii datelor în general, nu are nimic specific pentru intranet — există oserie de principii care au fost şi rămân vala- bile și după apariţia intranetului.) O altă problemă importantă în cadrul discuţiilor pe marginea securităţii intrane- tului este cea referitoare la modalităţile de accesare: dacă există sau nu posibilitatea de acces din exteriorul companiei, via Inter- net. Acest lucru este de dorit în anumite cazuri, mai ales pentru persoanele care călă- toresc mult (departamentul marketing) şi au nevoie de informaţiile stocate în cadrul intranetului companiei lor. Pentru acele companii care se decid să permită accesul din exterior (Internet) pro- blemele se complică puţin. E nevoie de două lucruri: o modalitate de autentificare a utilizatorilor şi o modalitate de tranzitare sigură a datelor în cadrul rețelei publice (Internetul). Partea de autentificare a utilizatorilor este implementată de obicei prin instalarea unor softuri specializate, aşa numitele fire- wall-uri („ziduri de foc“ — protective); există deasemenea o implementare a unei proceduri minime de autorizare în cadrul protocolului standard HTTP. În principiu există două modalităţi de autentificare a accesului: selecţie pe baza numărului IP al clientului, sau pe baza validării unei perechi nume-— parolă. Cea de a doua variantă este mai flexibilă dar mai puţin sigură. Problema transferurilor de date sigur prin intermediul Internetului este o problemă ce a stat mult timp (și continuă să o facă) pe agenda de lucru a unor companii, în special cu specific bancar, care doresc să-şi extindă activitatea pe Internet. Ca urmare, au apărut mai multe soluții, puţine ajungând însă la sta- diul de standard (cum este SSL — Secure Sockets Layer). Aşadar, problema nu are o rezolvare garantată la momentul actual, dar sunt de aşteptat progrese însemnate în viitorul apropiat. Pentru moment se poate recurge la diverse soluţii proprietare, care în- să atrag după sine o flexibilitate mai redusă. (Un alt aspect, poate mai puţin impor- tant, dar care are rolul său în tot angrena- jul: soluţiile proprietare presupun de obicei criptarea datelor la emiţător şi decriptarea acestora la receptor (se folosesc algoritmi cu cheie publică sau privată —a se vedea PGP, Pretty Good Privacy). În momentul actual guvernul Statelor Unite impune restricţii la exportul tehnologiilor care includ o fază de criptare. Coroborând acest fapt cu acela că 75% din softul mondial provine din Statele Unite, se obţine o situaţie care nu încurajează dezvoltarea tehnologiilor sub acest aspect.) Programare Intranetul nu este un produs sau o tehnolo- gie standard, definită, care să permită o abordare „la pachet“ (adică cumpărarea unui pachet software care rezolvă toate pro- blemele). Intranetul presupune flexibilitate, Vă recomandăm câteva din cele mai noi cărţi de referință de ia editurile de referință: McGraw-Hill Terrence Chan UNIX SYSTEM PROGRAMMING USING (+ Prentice-Hall, QUE, SAMS WRSEOVER LGW OnE OF THE WORLDS LEAD IPE = TUB DECUMLAIT E 9710 ANETA Cont noa Gf DOLLARS în Tr PRDEIM MAI 1997 BYTE Romania 69 Dosar Intranetul posibilitatea de ajustare şi modificare în funcţie de problema abordată. Acest fapt este realizabil prin completarea pachetelor de soft cu mici programe (script-uri) scrise după necesitățile clienţilor. Prezenta secti- une tratează aspecte legate de programare | în cadrul intranetului. Administrarea unei rețele nu presupune neapărat cunoştinţe de programare din partea celui care o face. Administratorul este dator să cunoască foarte bine opţiunile pe carei le oferă softul utilizat (eventual soluţi- ile alternative de pe piaţă) şi să poată defini foarte bine ceea ce are nevoie. Așadar admi- nistratorul este cel care dă sarcini progra- matorului, adeseori având în subordine unul sau mai mulți oameni ce deţin astfel de func- ţii (în cadrul organizaţiilor mici, administra- torul se suprapune cu programatorul, sim- plificându-se astfel problemele legate de gestiunea întregii rețele). Principalul serviciu care necesită o per- “sonalizare este web-ul, celelalte servicii (poş- tă electronică, transfer de fişiere, etc., etc.), fiind mai puţin complexe, beneficiază în general de un software ce acoperă toate problemele care pot apărea. Serviciul de web are însă un tratament special sub două aspecte: interactivitatea cu utilizatorul şi interfaţa cu bazele de date. Deşi cele două aspecte au în general legă- tură una cu cealaltă (interactivitate apare şi acolo unde unui utilizator i se cere să com- pleteze un formular, care apoi să fie adău- gat unei baze de date), din punctul de vedere al programatorului ele sunt totuși distincte; celui de-al doilea aspect (interfaţa cu bazele de date) îi este rezervată secțiunea urmă- toare, așa încât restul prezentei secțiuni se va concentra asupra primului. Interacțiunea cu utilizatorul presupune un schimb bidirecțional de informaţii. De fapt, însăşi protocolul HTTP (cel care stă la baza serviciului web) implică un schimb bidirecțional de date: clientul trimite pachete de date prin care cere serverului o anumită pagină, iar serverul satisface cere- rea acestuia. Nu acesta este însă genul de interacțiune avut în vedere aici, ci posibili- tatea utilizatorului de a completa formula- re tip, sau de a adăuga un comentariu la un text, sau de a fi direcționat înspre o anumită pagină funcţie de una sau mai multe optiu- ni selectate de el în timpul navigării, etc. Este, după unii, trecerea de la paginile statice (cu un conţinut fix, întotdeauna ace- laşi) înspre paginile „vii“, dinamice (cu con- ţinut ce poate diferi între două accese succe- sive). O parte din interactivitate este inclusă în cadrul HTML-ului (realizarea de formu- lare), oaltă parte necesitând însă tratamente speciale — altfel spus: programare. Totodată este de remarcat faptul că, ex- 70 BYTE Romania MAI 1997 ceptând bazele de date, in general nu este ne- voie de programe prea mari pentru a rezolva problemele care apar, ci mai degrabă de pro- grame scurte, orientate strict pe necesitate. Acest fapt a atras după sine soluţia limbajelor interpretate (fişiere batch, script-uri), neeli- minând totuşi varianta limbajelor compilate. Pentru ca lucrurile să se complice şi mai mult au apărut şi două variante de imple- mentări din punctul de vedere al locului unde rezidă programul /script-ul: pe server (şi atunci vorbim de SSS — Server Side Script) sau pe partea de client (CSS— Client Side Script). Pe partea de client există (până în mo- mentul actual) următoarele soluţii: Java- Script, VBScript (un subset al lui Visual Basic), applet-uri Java sau controale ActiveX. Practic, avem de-a face iarăşi cu două abordări: script-urile (JavaScript şi VBScript) sunt trimise în format sursă la client (incluse printre tag-urile HTML) unde sunt interpretate, în timp ce applet-urile Java şi controalele ActiveX sunt trimise către client într-o formă precompilată urmând să fie executate de către navigator. (Între paranteze fie spus: nu toate aces- te tehnologii sunt disponibile pe oricare din- tre navigatoarele folosite: Internet Explo- rer (Microsoft) încurajează utilizarea VBScript şi a controalelor ActiveX, dar su- portă deasemenea applet-urile Java şi o vari- antă mai modestă de JavaScript (numită JScript); pe de alta parte Navigator/Com- municator (Netscape) incurajeaza utilizarea JavaScript şi a applet-uilor Java, nesupor- tând VBScript-ul şi nici controalele ActiveX. Totuși, produsul Netscape este mai răspân- dit decât cel al Microsoft-ului, ceea ce-i şi permite dealtfel ignorarea tehnologiilor promovate cu greu de Microsoft.) Pe partea de server lucrurile prezintă o altă abordare. Serverul execută un anumit program (script) de la care preia ieșirile (out- put-ul) şi îl trimite clientului; de aceea, pro- gramul respectiv este responsabil cu gene- rarea unei ieşiri în format HTML. Intre server şi programe există o modalitate stan- dard de interfațare, și anume CGl-ul (Com- mon Gateway Interface). Deoarece programele executate se pre- zintă ca entități total independente de soft- ware-ul ce asigură serviciile de server, ele pot fi rezultatul programării în orice lim- baj de programare, cu condiţia de a exista un compilator al acestuia pentru sistemul de operare pe care rulează serverul. Așadar, nu se mai pune problema suportării de către programul de server (din nou, cele mai im- portante produse aparţin lui Netscape şi Microsoft) al limbajului de programare, ci de suportare a acestuia de către sistemul de operare pe care rulează serverul. Totuși, ultima perioadă consemnează şi eforturi de implementare a unor script-uri care sunt înglobate direct în documentele HTML, și sunt executate de către server înainte de a fi trimise clientului, ambele firme care dom- ină actualmente domeniul oferind soluţii proprietare: Active Server Pages (Micro- soft) şi LiveScript (Netscape). Aşadar, programatorul este confruntat cu o foarte mare paletă de opţiuni din care ~ trebuie să aleagă, sarcina lui fiind astfel îngreunată. În principal, programatorul se ” adaptează la limbajele/script-urile suportate mai bine de către softul de server utilizat, ceea ce duce la creşterea în importanţă a deciziei de achiziţionare a acestui software, decizie care este luată de obicei în faza de proiect, atunci când sunt definite pro- blemele care vor trebui efectiv rezolvate. În concluzie: programatorul pentru intranet nu mai este confruntat cu proiecte de dimensiuni mari (dispare aproape cu totul lucrul în echipă), dar are în schimb nevoie de cunoştinţe mai diversificate în zona limbajelor de programare utilizate (tre- buie să realizeze care dintre variantele ce le are la dispoziţie îi rezolvă mai uşor şi mai repede problema). Baze de date Orice organizaţie, fie ea cât de mică, care foloseşte un computer are una sau mai multe baze de date de care face uz. Şi asta deoarece bazele de date au aplicabilitate într-o mulţi- me de sectoare: financiar, administrativ, resurse umane, şi —În general-— oriunde este nevoie de o acumulare de date statistice. Această omniprezenţă a lor a generat un interes sporit ceea ce a si dus la aparitia unor motoare de baze de date (soft optimizat, care ştie să execute câteva comenzi asupra unui anumit tip de bază de date) şi a unui standard privind limbajul de interogare al bazelor de date: SQL — Structured Query Language. Din fericire, chiar dacă există o mare varie- tate a motoarelor de baze de date pe piaţă, perioada mai îndelungată de existență a aces- tora a dus la acceptarea anumitor standarde care sunt respectate de marea lor majoritate. Unul dintre aceste standarde este şi specifica- tia ODBC (Open DataBase Connectivity) concepută de Microsoft, dar care este actu- almente acceptată ca un standard de facto în domeniu. Pentru programator este impor- tant acest aspect, el nefiind obligat să înveţe să lucreze cu fiecare dintre motoarele de bază utilizate în cadrul companiei. Administratorul de baze de date pune la punct modelul conceptual al unei baze de date, ajută la implementarea acestuia și ges- tionează apoi integritatea şi accesul la datele acumulate. Munca lui se complică puţin, în măsura în care trebuie să se conformeze Intranetul Dosar metaforei navigatorului (să ţină cont de specificul interfeţei web), dar mai ales pro- blemelor de securitate mai deosebite care pot apare; de cele mai multe ori la capi- tolul securitate are loc o colaborare apropia- tă între administratorul de baze de date şi. cel al reţelei (intranetului). Programatorii au o situaţie care poate părea mai simplă, și asta deoarece ei trebuie să se concentreze doar pe soluţiile de pro- gramare SSS (Server Side Script— adică cele de pe partea de server), partea de la client fiind de obicei foarte simplă. Simplitatea este aparentă doar. În realitate, accesul la o bază de date stufoasă necesită realizarea mai multor scipt-uri, care să poată să-şi împartă foarte exact sarcinile — reapare munca în echipă. Deasemenea oferta de produse pe care le pot utiliza este foarte mare: de la pro- gramarea clasica (C++, C, Pascal, etc. & compilare) via CGI, la produse gateway (dbWeb, Cold Fusion — acestea ştiu să exe- cute anumite loturi de comenzi; ele însele oferind o modalitate de apelare a metode- lor care execută un lot şi returnează un document formatat HTML), sau script-uri incluse direct în documentele HTML (Active Server Pages sau LiveScript). Tendinţe „ Principalele tendinţe actuale s-ar rezuma în puţine cuvinte: Java, data warehouse (depozite de date), NC (network computer — computer de reţea) şi extranet. Câteva cuvinte în plus despre fiecare: Java — este numele limbajului cu cea mai uimitoare evoluţie din istoria limbajelor de programare; cu numai doi ani în urmă puţini erau aceia pentru care Java spunea ceva. În momentul actual, Java este întâl- nit în foarte multe locuri: limbaj de programare puternic (orientat pe obi- ecte, suportă nativ programarea concu- rentă, are facilităţi de colectare a rezidu- urilor de memorie); suport puternic pentru programare: JDK (Java Devel- opment Kit, ajuns la versiunea 1.1 — librării de clase obiect), JavaBeans (stan- dard pentru realizarea de componente software distribuite), JDBC (Java Data- Base Connectivity — implementarea ODBC cu Java); script interpretat de navigatoare (JavaScript, JScript); chiar cipuri care interpretează nativ instrucți- uni Java (microJava, picoJava). Majori- tatea eforturilor de dezvoltare a intregilor tehnologii legate de Java au fost depuse de firma Sun Microsystems; depozite de date (data warehouse) —con- ceptul depozitelor de date reprezintă o evoluţie importantă în zona bazelor de date; practic, el reprezintă trecerea de la bazele de date orientate pe tranzacții înspre cele orientate pe analiză. Altfel spus, depozitul de date nu serveşte atât la gestiunea diverselor entități, cât mai ales la analiza lor — depozitul de date este o unealtă de lucru pentru manager, un suport pentru decizii şi nu o resursă pentru contabil. NC-uri (computere de reţea) — ideea care a dus la apariţia conceptului de NC, este legată de complexitatea crescândă a hardware-ului și a software-ului actu- al; de cele mai multe ori, atât hard-ul cât şi soft-ul sunt supradimensionate, ceea ce atrage pe lângă costuri suplimentare şi un grad mărit de anxietate din partea utilizatorilor. NC-ul va fi o componen- tă hardware simplă (cu un cost mai mic de 500$) capabilă să-și încarce toate apli- caţiile de care are nevoie din cadrul Reţelei (probabil Internet) la care va fi conectat. Momentan NC-urile sunt încă în faza de specificaţii, diversele imple- mentări apărute nefiind capabile să se impună. Oracle este compania care depune cel mai important efort în vede- rea impunerii NC-ului ca unealtă de lucru în cadrul marilor corporaţii. extranet — este un nou concept care-și face loc alături de cel de Internet şi intranet; el vrea să fie legătura dintre Internet şi intranet, adică o zonă care va avea atât caracter privat (acces restrâns la câteva companii), cât şi unul public (mai mult de o companie, totuşi). Aşadar, prin extranet se înțelege utilizarea tehnologii- lor Internet în vederea conectării re- surselor informaţionale a mai multor organisme între care există legături de colaborare. Noul concept aduce cu sine o nouă provocare: structurarea informaţiilor pe mai multe nivele: pu- blice, private și mixte; acestea din urmă vor avea mai multe atribute, o aceeaşi informaţie putând fi partajată cu o com- panie colaboratoare, dar nu și cu alta (tot colaboratoare, dar pe alte probleme). Pe de altă parte, simplitatea şi puterea tehnologiilor Internet îşi vor spune cuvântul şi în cazul proiectelor comune ale mai multor organisme. Augustin Moga poate fi contactat la amoga@agora.ro &d. Dimitrie Cantemir, Nr.2A, Tel.: 410-33-03, 410-33-16, 410-33-96, Fax: 410-33-40 SISTEMELE DE ( ALGUL AGER MAI 1997 BYTE Romania 71 DOSAR GroupWise 5.! De Alexandru Elekes xpansiunea şi dezvoltarea oricărui domeniu al informati- cii la acest sfârșit de mileniu cred că depăşeşte orice pre- viziune şi încet-încet înclin sa cred ca Toffler a fost un pe- simist. Nu că aş vrea să mă hazardez în afirmaţii care-mi depăşesc condiţia de colaborator al revistei, dar tare-mi vine în ulti- mul timp (si din ce în ce mai des) uitându-mă la câte un nou soft, să mă întreb şi eu ca ardeleanul în grădina zoologică privind la girafă : Oare chiar există un astfel de animal de-adevăratelea ? Articolului nu este nicidecum un eseu asupra evoluţiei soft-ului, însă dilema unui specia- listîn informatică, pus în faţa deciziei privind ce soft şi ce sistem de ope- rare va recomanda unui client pretenţios, poate deveni un coşmar. Și asta din cauza ofertei mari de produse existente, mai multe pe zi ce trece. Who s who ? Fiecare producător de software are o soluţie despre care afirmă că este cea mai bună și o recomandă ca fiind şi cea mai potrivită pen- tru orice ar vrea clientul. Accentul se pune pe lucrul în echipă, pe soluţii multiplatformă şi pe accesul la Internet. Lotus are Lotus- Notes, Microsoft are Exchange plus alte cele, iar au voia dvs., Novell are Group Wise acum într-o noua prezentare“ și adaptat la noile cerinţe Internet & Intranet. Totul se învârte în jurul ter- menului de IntraNet, care chiar dacă în acest moment nu este foarte riguros defi- - nit, „grosso modo“ repre- zintă infrastructura pe ca- re rulează aceste soft-uri destinate a face lucrul în echi- pă cât mai comod posibil pen- tru utilizatori. Unelte noi la timpuri noi... Dacă se depăşeşte o mai veche viziune asupra muncii (după care munca însemnă că, în hale imense, muncitori voioşi în salopete mută dintr-un loc în altul bucăți mari de fier incandescent) și se acceptă ideea că munca poate însemna şi ceea ce se face în încăperi civilizate, curate, de către oameni pentru care calculatoarele nu se reduc la ceea ce au văzut la un obscur curs de calificare, ci sunt într-adevăr instrumente cu care se poate proiecta, desena, contabiliza sau se poate conduce un proces de fabricaţie în timp real, atunci picăm peste tema articolului de fata. Deci revenind la ale noastre, vom încerca să vedem în câteva cuvinte ce este GroupWise v5.1, însă nu înainte de a spune că am avut ocazia de a vedea şi de a testa produsul prin amabilitatea firmei Novell, care ne-a pus la dispoziţie CD-ul care conţine soft-ul. Data la care Novell a anunţat în mod oficial apariţia pe piaţă a acestui produs este, sau mai precis a fost, 6 februarie 1997. Ade- 72 BYTE Romania MAI 1997 varul este insa ci noul Group Wise vine s4 inlocuiasca mai vechea versiune v5 aaceluiasi produs, dar cu imbunatatirile pe care le presu- pune folosirea pe un IntraNet, plus accesul la InterNet. Imbunătăţirea s-a făcut pe două planuri esenţiale : A) produsul a fost optimizat la nivelul interacțiunii produsului în sine cu reţeaua locală pe care se foloseşte, în asa fel încât să fie mai rapid şi să ocupe cât mai puţin din lăţimea de bandă aflată la dispoziţie prin minimizarea traficului de date. B) celălalt nivel la care s-au făcut optimizări este cel al utilizatoru- lui. Noua versiune folosește interfeţe mai prietenoase, se încar- că mai rapid, necesită memorie mai puţină pe staţia de lucru (și pe server de asemenea) Ce este GroupWise ? Ar trebui de la bun inceput sa clarificam ce este GroupWise. Deci s-ar putea zice că este soluţia oferită de Novell pentru un instrument software ce se poate folosi de către cei care lucrează pe calculatoarele legate într-o reţea locală, pentru a crea un mediu comun de comu- nicare. Sau dacă ar fi să extrapolăm un pic lucrurile, Group Wise se poate asemui (ce-i drept, cât se poate de forţat) cu telefoanele clasice care permit legături între toți angajaţii unei companii, oferindu-le acesto- ra un mediu de comunicare eficient. Evident, informaţia ce se vehiculează prin rețeaua telefonică este de natură audio, fără prea mari posibilități de a o prelucra (facem abstracție de modemuri). Oricum, esenţial este să reținem că se vehiculează astfel informație între angajaţi. Group Wise face cam acelaşi lucru, însă pe lîngă faptul că oferă po- sibilitatea de comunicare efectivă, mai ofe- răşi posibilitatea de a stoca şi clasifica infor- mafia. Cei care utilizează în mod curent poşta taelectronică vor spune că un program performant de pos- tă electronică (de ex. Pegasus Mail în versiunea 2.5 pentru Win95), oferă deja astfel de posibilități. E adevărat, însă Group Wise mai are în plus niște posibilități neîntâlnite la programele de poştă electronică. Ca să dau pentru moment numai un exemplu, programul are capacitatea de a gestiona într-o formă electronică agende de lucru (comune şi individuale) pentru toți utilizatorii. Astfel devine posi- bilă fixarea de şedinţe de lucru la momente ale zilei care să convină tuturora, fără a fi necesar ca un participant la o astfel de şedinţă să trebuiască să-și anuleze vreo altă întâlnire deja fixată. Vă daţi seama că prin mijloace clasice acest job este în mod normal al unei secretare care trebuie să fixeze cu fiecare participant la ședința de lucru o oră convenabilă fiecăruia, ceea ce poate fi destul de dificil în momentul în care numărul participanților la şedinţă este suficient de mare. Aşadar, în virtutea celor de mai sus, Group Wise s-ar putea zice ca este o unealtă de colaborare (sau dacă vreti, o suprafata de colabora- re) destinată uzului comunal acelora care folosesc resursele unui Intra- GroupWise 5.1 Dosar Net. Bineînţeles că pe lângă posibilităţile de lucru în comun, progra- mul oferă și o mulţime facilități individuale acelora care-l folosesc, cum ar fi posibilitatea de a planifica cele 8 ore de lucru într-o manie- ră foarte riguroasă pe o perioadă oricât de lungă. Cine a văzut cum arată o astfel de agendă, cunoaşte că planificarea timpului şi a diferitelor sarcini de îndeplinit se poate face cu o meticulozitate cazonă, greu de închipuit pentru noi care nu am fost (nu suntem) obișnuiți cu un stil de lucru specific țărilor cu adevărat „capitaliste“. Pe de altă parte, consider că, în momentul în care agenda nu este actualizată la zi de către toți cei care o folosesc, utilitatea întregului program se depreciază foarte mult, în sensul că se pierde tocmai esenţialul din el. Aş îndrăzni să zic aici că se pierde componenta „live“ a produsului, elementul viu. Este evident că folosirea unui astfel de sistem de lucru are rost şi sens numai în condițiile în care fiecare dintre cei vizati ştie să folosească mulțumitor un calculator și are o minimă experienţă în lucrul cu Windows. Sau dacă-și permite o secretară pentru asta. Însă acest ultim caz contravine flagrant filozofiei programului. Şi o altă condiţie cvasiobligatorie este aceea că fiecare utilizator să aibă cal- culatorul propriu cu o putere de calcul rezonabilă. Acum, după ce am stabilit ce este Group Wise, vom încerca să trecem în revistă posibilitățile oferite, precum și câteva considerații de ordin tehnic. Ce mai știe ? Ca şi predecesorul v$, şi actuala versiune v5. 1 în mod implicit oferă, prin ceea ce se cheamă Univesal Mailbox, facilități de manage- ment a documentelor inter-platformă, soluţii avansate pentru e- mail, calendar general si individual, posibilităţi de înregistrare şi redare a mesajelor audio, fax şi acces la Internet. Posibilitatea accesului la Internet în acest context nu înseamnă surfing, ci mai Distinguished name degrabă accesul la Universal Mailbox cu un browser grafic obişnuit, via HTML. | Asa cum se poate observa din imagine, toolbar-ul este impartit în patru zone distincte: Unelte, Expediere, Listare și Vizualizare. Denumirile din această enumerare se referă la acţiunea de execu- tat asupra unui mesaj oarecare (fax, e-mail etc) iar aceste zone la rândul lor conţin butoane care permit acțiuni şi mai specifice, ca tipărire, căutare, vizualizare etc. Nu vom intra în detalii, deoarece oricum nu acesta este scopul articolului, ci acela de a prezenta uti- lizarea produsului iar dacă cineva-l are pe calculator, va fi plăcut surprins când va constata că folosirea lui nu este deloc complicată iar help-ul impreună cu scurtele „lecţii“ incorporate oferă un excelent sprijin pentru început. Folder List este fereastra din stânga, de unde se poate selecta cu ce anume se dorește să se lucreze. Așa cum se poate şi vedea, ele- mentele de la care se poate porni sunt cutia poştală, mesajele trimi- se, calendarul, agenda de lucru, proiectele curente în lucru, bazele de date proprii şi coșul de hârtii. Produsul este un software foarte performant şi sofisticat, deşi cred că fiecare produs are plusuri şi minusuri şi depinde numai de noi cât de mult vrem să scoatem în evidență un astfel de plus sau minus. Oricum, iată enumerate aici standardele Internet pe care Group Wise le implementeaza in mod implicit : TCP/IP, HTTP, HTML, SMTP/MIME si LDAP (client), cu suport pentru IMAP4, POP3, NNTP, S-MIME si LDAP (server). Post Office Directory : Aneto A Bateti) 3 S View flights for Mapped Connections + Eh Porcices Post Otfice deectory structure + Shwptsin MIA impst queue deectoyy + Bleue Document Management Services drectory + dors Message databace diectory L + Silorosen Uses database daectory + A0FFRES Gougiwie” aitacheneni store + toryvorn ‘Groupiwfite wotking drectory be iau MTA output queue daectory east de Post alfice database repete Data diana for database: masei d Buzdian database “Novell radematk. Thiad-pariy trademadk For more infomation, see Trademarks. Cerinte hard & soft Pentru a putea instala si rula GroupWise 5.1 este necesar ca in reţea să aveţi cel puţin un server NetWare v4.1 sau mai „mare“, care va fi și locul unde se va instala programul. Pentru a putea face instalarea sunt necesare drepturi de supervizor pe serverul pe care se face instalarea. Instalarea în sine constă din 4 faze distincte : 1) se colectează informaţie despre sistemul de operare și rețea; 2) se creează sistemul Group Wise; 3) se instalează agenţii şi interfețele; 4) se face personalizarea softului client care rulează pe staţii. De notat aici că pe staţii există două tipuri de instalări : a) cu softul aflat pe server, care necesită 5 MB de spaţiu pe HDD şi b) cu softul aflat pe staţie, unde sunt necesari 24 MB de HDD iar pe timpul rulării procesului de instalare cca. 40 MB. Pe parcur- sul instalării se poate alege pe server locul în care GroupWise va fi instalat, în așa fel încât toți utilizatorii să aibă un acces cores- punzător la el. Odată creat sistemul de pe server, denumirile date entităţilor majore ale programului (sistem, cutie poștala) nu se mai pot schimba ulterior. Important: Incazul in care pe retea Net Ware, Administrator-ul MAI 1997 BYTE Romania 73 Dosar | GroupWise 5.1 este o versiune mai veche, acesta se înlocuieşte cu unul mai nou, după cum se poate vedea şi din imagine. Versiunea Administrator- ului nou instalat este 4.1 1.11, care este făcut în așa fel încât să poată lucra „în totală cunoştinţă de cauză“ cu GroupWise 5.1. Agenti Daca vom arunca 0 privire peste NetWare Administrator - asa cum se poate vedea şi în imagine - după instalarea programului se constată că NDS-ului i s-au adăugat câteva elemente noi. La fel şi cu consola serverului pe care am făcut instalarea. După ce se porneşte sistemul (lănsând manual GRPWISE.NCF) apar 3 noi console. Este vorba în ambele cazuri despre agenţii specifici Group Wise care rulează pe serverul Novell pentru cazul de faţă. Observaţie : GRPWISE.NCE este un fel de fişier .BAT pentru NetWare si dupa cum probabil banuiti, el este acela din care se incar- că cei trei agenţi pe care-i enumerăm mai jos. Aceşti agenţi care rulează pe server şi au consola proprie ar fi : POA - Post Office Agent - este „managerul“ unui Post Office (ofi- ciu poştal) şi are rolul de a actualiza bazele de date ce conțin diferitele mesaje. ADA - Administration Agent - este un agent de administrare așa cum rezultă şi din nume și este specific pentru un domeniu GroupWise. Rolul agentului este de a actualiza informaţiile legate de utilizatori, cum ar fi adrese, proprietăți etc. MTA - Message Transfer Agent - este specific unui domeniu Group- Wise şi menirea lui este de a ruta diferitele mesaje între dome- niile Group Wise existente şi „oficiile poştale“. Ar fi poate bine să stabilim aici încă odată, că prin mesaje se înţelege orice informaţie coerentă transmisă sub o formă oarecare, specifică unui tip dat de mesaj. În virtutea acestei definiții şi faxul și e-mailul se pot numi la modul generic : mesaj. Totuși există o „nuanţare“ a mesajelor, prin care se stabileşte că mesajele pot fi mesaje administrative sau mesaje utilizator. Primele sunt cele cu aju- torul cărora se face managementul întregului sistem de poştă, iar ultimele sunt acelea care poartă informaţia propriu-zisă de la o cutie poştală la alta, de la un utilizator la altul. Ba mai mult, unele mesaje administrative sunt generate de Group Wise iar altele sunt generate fie în mod nemijlocit de către utilizatori, fie sunt o consecință a unor acţiuni sau decizii administrative luate de utilizatori. Acum că am aflat diferenţa între aceste două tipuri de mesaje putem să ne imaginăm cum interacționează agenții între ei. Înainte | de a trece mai departe precizăm - numai pentru discuţia de faţă - că agenţii despre care tot vorbim aici sunt în fond nişte NLM-uri ca toate celelalte, încărcate pe un server NetWare. Aşadar MTA rutează mesajele utilizator către POA iar mesajele odată ajunse în oficiul poştal, POA „ştie“ în ce cutie poştală să pună fiecare mesaj preluat de el. Tot MTA rutează mesajele administrative către ADA, care îndeplineşte „sarcini administrative“ şi are capacitatea de a inter- veni în configuraţia sistemului Group Wise. Siguranţă și fiabilitate Sunt două cerinţe pe larg discutate de comunitatea celor ce folosesc orice fel de sistem de poştă electronică, de la simplul elm şi până la cele mai sofisticate, şi nu cred că discuţiile se vor termina prea curând. În 20 martie 1977, Novell, Inc. a făcut publică ştirea conform căreia GroupWise 5 a trecut de testele la care a fost supus în vede- rea verificării securităţii lui de către U.S. Department of Defense (DoD). Îndeplinirea condiţiilor cerute de protocolul de conformi- tate DMS (Defense Message System) înseamnă ca satisface cerinţele necesare folosirii lui de Forţele Armate ale USA. Ceea ce cred că este satisfăcător şi pentru o întreprindere economică, oricât de secre- MAI 1997 74 BYTE Romania GroupWise 5.1 Dosar = 3 | GroopWise Guides are coate] 3 | ledd'yartirougl atast ane ste tine 9 | Telstar a quite ctiră a'categon click si arte js For formation’ about mintitgia Guide? click the About Grouped Bedi toasa ar fi acea intreprindere. Fiabilitatea ? Nu am aflat prea multe despre fiabilitatea pro- dusului în speță, însă nu văd de ce n-ar avea fiabilitatea pe care de nenumărate ori o dovedesc produsele de la Novell. Pur si simplu nu văd vreun motiv pentru care Novell să fi renun- țat la un anume grad de fiabilitate cu care utilizatorii de NetWare sunt obişnuiţi. Dimpotrivă... Oricum, pe perioada testelor pe care le-am făcut şi pe parcursul instalării, nu am întâmpinat absolut nici o problemă și totul a decurs fără nici cel mai mic mesaj de eroare. Parlez vous GroupWare ? Ca si sistemul de operare Novell NetWare v4.xx sau MS Windows, GroupWise a fost „internaţionalizat“ ca să poată fi folosit şi de cei care nu sunt vorbitori de limbă engleză. Astfel, versiunile în engleză şi germană sunt de-acum disponibile şi urmează să apară în scurt timp (neprecizat de Novell) versiuni în limbile franceză, spaniolă, olandeză, italiană, japoneză, chineză, rusă, suedeză etc. Pe lângă faptul că internaţionalizarea aduce mai mulți clienţi, u- neori mai aduce şi confuzie şi incoerenţă între denumirile nu totdea- una bine traductibile. Însă cred că în acest caz internationalizarea este de-a dreptul binevenită. Mă gândesc la faptul că un adminis- trator de reţea, care în general are în grija lui sistemul de operare, este puţin probabil să nu înțeleagă engleza, care în lumea informaticii este un standard „de facto“, deci în cazul sistemului de operare Net- Ware tradus în alte limbi, personal nu prea văd rostul internaţiona- lizării. În schimb la un produs destinat utilizatorilor care nu sunt experți în informatică, cred că a face produsul să vorbească pe lim- ba utilizatorului este un lucru foarte bun şi scuteşte utilizatorul de o grijă suplimentara : a învățării limbii engleze. Cat costa ? lată o întrebare la care răspunsul s-ar zice că este mai degrabă „so- lid“ decât „accesibil“. O licenţă de 5 utilizatori se poate cumpăra cu 718 $ iar una de 250 de utilizatori cu 32.625 $. Evident un astfel de preț presupune de la sine calitate și suport tehnic pe măsură. De care lucruri personal nu mă îndoiesc. Dar exista şi o veste bună pen- tru unii : şi anume că pentru cei care fac doar upgrade de a versi- unea 5 la 5.1, GroupWise v5.1 este gratuit. Asa si fie ! Inainte de a încheia „..aş vrea să precizez că este foarte dificil să explici într-un articol nişte lucruri care nu s-ar putea descrie nici în douăzeci de articole. Aşadar, cei care vor să ştie mai multe se pot adresa unui dis- tribuitor Novell, sau şi mai bine pot să viziteze http://www.nov- ell.com /groupwise/ de unde se pot obţine informaţii mult mai amă- nunțite împreună cu câteva critici (favorabile) produsului, găsite prin diferite publicaţii. Enjoy... Alexandru Elekes este directorul firmei Nextra din Miercurea Ciuc si poate fi contactat la adresa: alexQnextra.ro PENTIUM, PENTIUM PRO 5x86 , 6x86 AVIV PNI: CANON HEWLETT PACKARD ( HEWLETT ? PACKARD Authorized | Dealer Authorized Dealer COMPUTER SYSTEMS Ltd. Mainboard , Hard Disk SIMM RAM , Carcase Stereo Speakers Unitati Floppy 3,5" CD-ROM 4x,8x,10x,12x I CONSUMABILE Î InkJet & LaserJet CARTRIDGE * HEWLETT PACKARD * CANON * EPSON BUCUREȘTI ROMANIA Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 +40-1-6373653 ; +40-1-6374615 ; +40-1-6374665 ; MA! 1997 BYTE România 75 TENSE SVGA Card , Sound Card . - ft Press knows iti lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tău, Microsoft Press are soluția; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveţi despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ți per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ți creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru viaţa ta. Exchusiels jot Owners of dre Witadines NT Server Resceone Kit Version 417 Hands-On, Self-Paved Training for Microsoft SQL Server Version 6.5 Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server Microsoft? Windows NT? Microsoft® Windows NT® Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft: Press AGORA | Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de Ia librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers , str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102; Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47; Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.28; Librăria "Noi" sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea București A26 parter, Cluj: T&M Promedia, str. Doja nr.30 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P 94 0P49, București, fax: 01-23002866 Important: Lista completă de preţuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) ILUSTRAȚII: FLORIN FLOREA € 1996 DOSAR Cu notes pe Web, folosind Lotus Domino Domino este un server http care poate transforma Lotus Notes într-un server de Web. De Cristian Nagy ot mai multe firme par să ajungă la concluzia că ade- vărata valoare a unui sit de Internet sau de intranet rezidă mai puţin în conținutul publicat şi mai mult în activi- tățile ce sunt automatizate acolo. Este grozav să pui pe intranetul firmei locurile de muncă vacante, dar este mult mai folosi- tor să ai pe Web un sistem de examinare și evaluare a candidaţilor. Popularitatea de care se bucură Internet-ul și Web-ul se datorează - în bună măsură - posibilităţii de a oferi individului (angajat, client, partener de afaceri) acces direct la informaţii utile. Dar următorul lucru pe care-l face, în mod natural și inevitabil, utilizatorul, este să se mire: „Interesant. Da” acu! ce facem 2“. Cu alte cuvinte, ce poate face utilizatorul cu aceste informaţii? Ce face un uti- lizator atunci când situl de Web îl înştiințează că o extragere depășit disponibilul unui cont, că s-a pier- dut un colet, că o linie de producție funcționează sub parametrii doriți sau că vânzările sunt sub valo- rile estimate ? În majoritatea cazurilor răspunsul este nimic. În momentul în care utilizatorul află a- ceastă informaţie utilă și importantă va lăsa Web-ul de-o parte şi va pune mâna pe telefon sau va cău- ta pe cineva cu care să se consulte sau va convo- ca o şedinţă. Un asemenea sit de Web - intern sau extern - este extrem de departe de potențialul real. Şi ar mai fi de remarcat un fapt semnificativ: pe lângă faptul că pa- ginile de Web „contemplative“ de- vin tot mai putin interesante, se con- stată şi o creştere sensibilă a costurilor impuse de întreţinerea şi actu- alizarea informaţiilor de pe un sit; adesea, aces- te costuri depășesc costurile de creare a informaţiei. Lotus Notes și lucrul în echipă Lotus a fost una dintre firmele care au încercat să vină în întâmpinarea necesităților de a lucra în echipă: distri- buirea informaţiei, transmiterea documentelor pe traseele impuse de tipul lor, controlul strict al versiunilor, posibilităţi vaste de comunicare prin mesaje electronice, colectarea şi sistemati- zarea rezultatelor muncii şi multe altele. Lotus Notes este binecunoscut pentru facilitățile sale deosebite în ceea ce priveşte lucrul cu un mare număr de documente: organi- zare, sortare, căutare, controlul versiunilor, fluxul documentelor, e-mail, replicare. Pentru a putea transforma Notes într-un server de aplicaţii Internet, Lotus a elaborat Domino. Ce este Domino ? Domino este un serviciu ce poate rula peste orice server Notes Release 4.x. Tehnologia Domino extinde „bătaia“ aplicaţiilor Notes către Web, permiţând însă elaborarea aplicațiilor şi administrarea serverului de sub Notes. Deoarece „știe“ HTTP, HTML, precum şi alte standarde şi pro- tocoale Internet deschise, Domino permite oricărui client Web să ac- ceseze și să interacționeze cu aplicaţiile Notes de pe un server Notes. Şi aceasta, folosind toate oferite de Notes cum ar fi baze de date, securi- tate, mesaje electronice, fluxuri de lucru, replicare şi tehnologii de pro- iectare a aplicaţiilor - inclusiv limbajul de programare orientate obiect LotusScript.. Arhitectura Domino După cum am mai amintit, Domino este un serviciu care rulează sub serverul Notes. De fapt, Domino este un server HTIP care adaugă ser- verului Notes câteva elemente suplimentare. * Serverul HI'TP: Componenta server HTTP din Domino este partea care „vorbeşte“ HTTP şi permite cli- enților Web să comunice cu serverul Notes. * Interfața URL: Interfața URL este protocolul standard prin care clienții Web cer un anumit obiect de la server. Serverul HTTP Domino exami- nează URL-ul primit în cerere şi stabileşte dacă cererea se referă la un obiect dintr-o bază de date Notes sau la un fișier HTML. În cazul în care cererea se referă la un fişier „HTML, Domino î „serveşte“ pur şi simplu clientului Web, la fel ca oricare alt server HTIP. Atunci când se cere ceva dintr-o bază de date Notes, motorul Domino interacționează cu baza de date fie pen- = tru a obține informaţia şi a o transmite clientului Web, fie pentru a pune în baza de date Notes informaţia primită de la clientul : * Traducere HTML: Domino traduce construcțiile Notes în HTML pentru a permite afişarea în clientul de Web. Această tradu- cere se efectuează „din zbor“, în momentul în care este cerută - ceea ce înseamnă că, folosind construcţiile dinamice din Notes cum ar fi vederile (views) şi formulele, se pot crea situri de Web dinamice. Este important de subliniat faptul că elementele din Notes care produc o acţiune atunci când se face clic pe ele - cum ar fi butoanele Action - trebuie să devină URL-uri pentru clientul Web. Atunci când efectuează traducerea elementelor Notes în HTML pentru clien- tul Web, Domino creează URL-uri automat, ori de câte ori este nevoie. Aceasta înseamnă că proiectarea întregii aplicaţii se poate face în Notes, lăsând restul pe seama lui Domino. Deoarece a fost gândit ca un server de aplicaţii Web, Domino : MAI 1997 BYTE Romania 77 Dosar LotusDomino asigură suport pentru o mare varietate de clienți de Internet: browser-e de Web, clienți POP3 de poştă electronică, clienţi de citire a ştirilor (news readers), precum şi pentru alte tipuri de clienţi care nu se bazează pe stan- dardele Internet, cum ar fi clienți de poştă electronică bazaţi pe MAPI, telefoane, pager- e şi altele. Şi, bineînţeles, Domino asigură suport integral pentru clienții Notes. În continuare voi face o scurtă trecere în revistă a principalelor servicii integrate în Lotus Domino. Depozit de obiecte În cele mai multe cazuri, inima unei aplicaţii Web este o bază de date care mai este numită şi depozit de obiecte (object store). Evident, o bază de date este cea mai bună soluţie pen- tru a administra obiecte - de la tabele rela- ţionale la applet-uri şi pagini de Web. Totuşi este curios faptul că, în ciuda avalanşei de standarde referitoare la Web, nu există nici unul care să definească un depozit de obiecte sau un container standard. Domino oferă un depozit de obiecte pro- gramabile care este optimizat pentru stocarea, administrarea si regăsirea tipurilor de date complexe, precum şi a formularelor (forms) sau paginilor. Printre tipurile de date ce pot fi manipulate se numără Rich Text (cum ar fi paginile HTML), imagini (GIF, JPEG), mesaje (cumar fi SMTP/MIME), obiecte apli- catie (ca Java si ActiveX), multimedia (audio, video). Obiectul de baza dintr-o aplicatie Domi- no este o pagină (sau document). Paginile din depozitul de obiecte Domino pot să conţină alte obiecte, cum ar fi câmpuri sau aplicaţii. Utilizarea câmpurilor este foarte importantă deoarece permite stocarea paginilor conform unor criterii. Depozitul de obiecte din Domino eli- mină necesitatea de a structura, de a urmări şi de întreţine conţinutul sitului de Web. Catalog Pentru aplicaţiile Web care merg mai depar- te de simpla publicare a informaţiilor, un catalog (directory) este un serviciu vital. Ca- talogul este determinant pentru identifica- rea utilizatorilor - atât din cadrul firmei cât şi din afară - care sunt implicaţi în aplicație (adică numele utilizatorilor), unde se află acei utilizatori (adică adresele lor de e-mail) şi modul în care se poate ajunge la ei (ca ruta cea mai eficientă sau ruta cea mai ieftină). Catalogul Domino administrează toate resursele informaţionale ale unei aplicaţii Web, cum ar fi informaţii despre utiliza- tori (profile, adrese de e-mail, alte infor- maţii), administrarea şi configurarea serverului şi a bazei de date, mesaje (cum ar fi configurarea MTA, rute alternative), securitate (certificări, controlul accesului), replicare (programare în timp, priorități, căi în reţea). Toate aceste informaţii sunt stocate într-o singură bază de date integrată și distribuită. Catalogul se găseşte în acelaşi depozit de obiecte ca şi celelalte obiecte ale aplicaţiei. Securitate Aşa cum catalogul permite determinarea per- soanelor implicate în aplicaţie şi obținerea de informaţii despre ele, serviciul de securitate este esenţial pentru a determina cât de mult (sau cât de putin) pot sa vadă utilizatorii din informațiile unei aplicaţii Web şi în ce măsură pot să interacționeze cu aceste informații. În intranetul unei firme toată lumea tre- buie să aibă acces la unele documente (cum ar fi manuale, proceduri, regulamente inter- ne). Dar distribuirea prin intranet a unor informaţii confidenţiale (ca propuneri de bu- Arhitectura Domino 78 BYTE Romania MAI 1997 get, caracterizari personale, proiecte de pro- duse) poate să devină destul de complicată. Domino oferă soluţii pentru trei nivele diferite de securitate: * Autentificare: confirmarea identității unei persoane folosind numele de utilizator şi parola din catalog; * Autorizare: permiterea îndeplinirii anumitor acțiuni prin intermediul listelor de control al accesului (ACL) din Domino; * Criptare: protejarea informaţiei prin SSL (Secure Sockets Layer). Dar controlul accesului la o pagină sau la un câmp este numai o parte a modelului de securitate din Domino. Tehnologia ACL controlează si nivelul de funcționalitate la care are acces fiecare utilizator. Adică, unor utilizatori li se poate permite să modifice sau să actualizeze informaţiile unei pagini de Web direct din browser. Mesaje si fluxuri de lucru Devine tot mai evident faptul că valoarea ade- vărată a unui sit de Web nu constă în posibili- tatea de a difuza informaţii generale către utili- zatorii unui intranet, ci mai ales în ceea ce pot face utilizatorii cu informaţia pe care au găsit-o. Cele mai multe situri Web oferă infor- matii, instruindu-i apoi pe utilizatori să pără- sească Web-ul și să folosească telefonul dacă trebuie să întreprindă acţiuni bazate pe acele informaţii. Dacă ai întrebări suplimentare legate de un produs, sună la serviciul de vân- zări sau la cel de marketing; dacă înregistrarea ta din fişierul de personal are erori, sună la ser- viciul de resurse umane; dacă un raport peri- odic despre producţie conţine cifre suspecte, pune mâna pe telefon şi convoacă o şedinţă. Unu dintre punctele forte ale lui Domi- no este acela că exploatează Web-ul pen- tru a conduce activităţile generate de către informaţiile găsite pe situl de Web. Cele două servicii care permit aceasta sunt cele de mesaje şi fluxuri de lucru. Domino asigură suport pentru cele mai importante protocoale de mesaje electronice şi interfețe de programare a aplicaţiilor (API). Domino este o platformă excelentă cu agenți de transferare a mesajelor (MTA) pentru SMTP, X.400, cc: Mail şi Notes Mail. Servicii- le pentru mesaje din Domino asigură suport pentru clienții e-mail care respectă standarde ca POP3, IMAP4, precum şi protocoalele VIM si MAPI. Replicare Atunci cand implementeaza infrastructura pentru un intranet, administratorii de retea au misiunea nu tocmai simplă de a echilibra două costuri antagoniste: cele pentru admi- nistrarea serverului și cele legate de traficul prin rețea. Primul factor sugerează căar fi bine să se centralizeze toate serverele într-un sin- LotusDomino Dosar gur nod(ceea ce ar minimiza costurile de administrare) şi să-i lase pe utilizatori să acceseze acel unic server (ceea ce creşte considerabil trafi- cul prin reţea). Cel de-al doilea factor arată că fiecare amplasament ar trebui să aibă propriul server cu o copie a informaţiilor de pe serverul firmei, dar aceasta introduce complicaţii în ceea ce priveşte adminis- trarea serverelor. Una din cele mai delicate sarcini ale administrării serverelor o constituie necesitatea de a sincroniza informaţiile de pe toate serverele din cadrul firmei. Dacă un utilizator de la Paris modifică o bază de date şi un utilizator de la Medgidia modifică aceeaşi bază de date, cum poate asigura administratorul ca toate siturile să vadă ambele seturi de modificări? Răspunsul la această întrebare se numeşte replicare bi-direcțională. Până acum, serverele au utilizat o rezolvare oarecum simplistă a sincronizării, numită oglindire, care face pur şi simplu o copie a unui server şi o trimite celorlalte servere - fără a ţine însă cont de faptul că pe acele servere s-au făcut deja modificări. Replicarea bi-directionala asigură faptul că toate modificările se reflectă în ambele direcții. Este important de reținut că, atunci când se face replicarea bazelor de date Domino, sunt replicate şi toate modificările în catalog. Procesul de replicare din Domino este extrem de eficient deoarece el este selectiv, poate fi programat să se efectueze la anumite momente şi se poate realiza la nivel de câmp. Proiectarea aplicațiilor Web cu Domino Există numeroase alternative pentru elaborarea aplicaţiilor Web folosind Domino. Lotus oferă un set de API-uri pentru C, C+ + gi Visual Basic. Dar medi- ul de dezvoltare nativ pentru Domino rămâne clientul Notes. Mediul Notes oferă un cadru de lucru bazat pe formulare ce exploatează complet și uşor serviciile Domino de depozit de obiecte, catalog, securi- tate, flux de lucru şi replicare. Proiectarea sub Notes foloseşte un set de elemente de proiectare intuitive şi flexibile (cum ar fi formularele, câmpurile şi vederi- le) care se mulează foarte bine pe modelele de pagină şi legătură ale Web-ului. În particular, proiectanți creează formulare şi le populează cu o varietate de câmpuri care permit interacti- unea cu utilizatorul folosind agenţi, formule şi limbajul LotusScript. Aspectul și conţinutul formularului sunt convertite automat în HTML şi sunt transmise de către Domino utilizatorului care le poate vedea cu un browser de Web. Odată ce un formular a fost proiectat şi salvat, el este stocat și procesat ca o pagină din baza de date Domino, putând fiapoi legată laalte pagini prin intermediul aceluiași mecanism de legă- turi hipertext utilizat de protocolul HTIP/HTML. Proiectare rapidă Utilizarea formularelor şi a câmpurilor conduce la realizarea rapidă a prototipurilor pentru aplicaţii. Cele trei căi de accelerare a proiectării sunt: * Se potcrea „din mers“ vederi noi. Deoarece formularele conțin câmpuri, proiectanţii pot să sorteze paginile pe baza valorilor acestor câmpuri. Dacă un utilizator cere să vadă informaţia sortată după criterii particulare, proiectantul nu are altceva de făcut decât să creeze o vedere bazată pe acele câmpuri - o sarcină uşor de îndeplinit. Se păstrează toate legăturile existente între pagini. * O modificare a unui formular este moştenită de toate paginile care utilizează acel formular. Deoarece fiecare pagină din baza de date se bazează pe un formular, orice modificări ale acelui formular se reflectă automat în fiecare pagină. * Formularele sunt folosite pentru a crea tipare (templates) care servesc drept bază pentru aplicaţii particulare. Aceste tipare conțin toată logica şi toate formatările necesare. În plus, Lotus Domino conţine şi Domino.Action, un set de aplica- ţii ce automatizează crearea aplicaţiilor Internet sau intranet obişnuite. Reutilizare Un alt avantaj al mediului de dezvoltare Notes il constituie posibili- tatea de a refolosi obiecte din alte aplicaţii. Formularele unei aplicaţii (sau părţi ale lor) pot fi utilizate pentru construirea unor noi aplicații. Mai mult, o modificare efectuată în tiparul unui formular este moş- tenită de toate formularele construite pe baza acelui tipar. Integrare Multe aplicaţii impun acces la o varietate de sisteme şi baze de date ete- rogene. Acestea pot fi integrate prin intermediul platformei Domino. * Integrare cu baze de date relaţionale. Prin intermediul interfeței ODBC, aplicaţiile Domino pot să acceseze baze de date relationale. De asemenea, Lotus a elaborat extensii pentru LotusScript (numite LSX) care permite o integrare mai bună cu sis- teme de baze de date proprietare (cum ar fi Ora- cle LSX care asigură conectări native la baze de date Oracle folosind SQL Net, SAP LSX, DB2 LSX sau Sybase SQL Server LSX). * Procesarea tranzacţiilor. Pentru aplicaţii Web care impun interacțiunea cu sisteme bazate pe tranzacții proiectanți, utilizează IBM MQSeries Link cu Domino. Alte utilitare și limbaje pentru dez- voltare Domino asigură suport pentru Java, JavaScript, ActiveX şi alte convenţii. * Java-proiectanţii potsă includă appleturi Ja- va înaplicaţii. În viitor, Domino va folosi Java pen- tru implementarea unor agenți pentru server. * Biblioteca Domino de clase Java - Lotus va livra un set de clase Java care vor permite exploatarea serviciilor Domino. + Java Beans- În viitor, clientul Notes va fi un container Java Beans şi Domino va fi un distribuitor Java Beans. * Limbaje de scripting pentru Internet - Domino poate publica pagini care conţin script-uri în JavaScript și VBScript. * CORBA/IIOP - Viitoarele versiuni de Domino vor asigura suport IIOP transparent pentru comunicaţia de la client la server. Adică clasele Java din Domino vor folosi IIOP pentru a accesa ser- viciile de aplicaţii Domino. In concluzie... Cred că nu greşesc atunci când susțin că soluția Domino + Notes este cea mai elegantă pentru proiectarea şi întreținerea unor aplica- ţii Web interactive. Mai ales dacă ţinem cont şi de celelalte aplicaţii din familia Domino. Applications: Domino.Action (pentru genera- rea unui sit de Web), Domino.Merchant (pentru organizarea unui sit dedicat comerțului pe Internet), Domino.Broadcast pentru Point- Cast (pentru difuzarea informaţiilor într-o reţea PointCast). Dar fiecare dintre acestea reprezintă o altă poveste. BI DI. Cristian Nagy este redactor şef al revistei PC Report. Poate fi con- tactat prin e-mail la cnagy@agora.ro sau la telefon 065-166516 MAI 1997 BYTE Romania 79 DN Designed for KeyMap 2.0 - este utilitarul Windows 95 de care aveți nevoie pentru a scrie comod în orice limbă. - permite configurarea software a tastaturii în funcţie de necesitățile specifice oricărui utilizator. - pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare tastă a acestuia, puteţi configura 4 caractere ce să fie generate de acesta! - se instalează și se configurează foarte ușor pentru oricine a mai utilizat un produs Windows 95. - Vă oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi True Type sau Adobe Type (postscript), conţinând toate caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin. 40 (0) 65-166516 kkk www .hotsoft .ro/keymap pentru i an dies a cu peste 180 (d de-fonturi ezite. 4 ppiselelaaleg! le cin 15 sept. 1996 (Doresc să cumpăr produsul, KeyMap2.0. V-am expediat la BCR Tg.Mureș în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSoft SRL Tg-Mureș, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poștale), cu mandatul poștal/ordinul de plată nr.: ..................... Raheem ee ca atat din dată dee ie es „pentru o licenţă a acestuia. (Pentru licenţe multiple apelaţi la sediul firmei.) Cl Doresc să-mi trimiteţi și factură. Numele și prenumele: .............m nenea nene nenea nenea emana emo nene FUNCȚIA, neta cnie LUDo ud up anala ana ge înce eee eăd bca FIICE oo Speta cas nc pbedonn share ceed even ueceneeee She aa aa ae artes oda Sao s Seno des aba dac sts ke cusses ssncninsennenSestsenssesasstecens Cod postal/Localitate: ...............:ccseccecesececeseeesseeterseesesseessncnsenensensenentenss Weslo en EON ooo e ae ac wend ca Seca cr seca ts ovae< dosh: Uanstecewameantitesss Daia ce i aT Re een cee wp pie SS Serra aC TU EO os eg as ond oai a ou aaa d d aie Radu Greab e Standardul PICS oferă o alter- nativă la cenzurarea de către guveme a informaţiei de pe Net a conferinţa şi expoziția Com- dex UK desfășurată recent la Londra, Tim Berners-Lee, „pă- rintele“ WWW -ului şi prese- dintele organizaţiei World Wide Web Con- sortium (W3C), a vorbit despre rolul major pe care îl poate juca Web-ul în activitatea şi viaţa culturală a comunităților locale, a familiilor, a școlilor. În mare, Tim a arătat că, din păcate, familiile, comunitățile sau şcolile ar putea adopta o cultură lipsită de adevărate valori, seacă, impusă de alții, care ar încuraja utilizatorii să se ascundă de reali- tatea de zi cu zi. Aceste comunități ar trebui să folosească Web-ul pentru a-şi afirma pro- priile valori culturale, întărind astfel legă- turile dintre membrii comunității. Tim Berners-Lee a mai spus că cei care legiferea- ză nu ar trebui să se amestece în cenzurarea informaţiilor de pe Net. Legislatorii trebuie să lase această sarcină în grija părinţilor sau comunităţilor, acestea categorisind siturile Web după propriile standarde şi tradiții. Fiecare netăţean este interesat de anumi- te informaţii şi are propria scară de valori culturale. Astăzi sunt disponibile pe Web milioane de documente, dar găsirea acelor documente care îl interesează cu adevărat pe un anumit netățean sau o anumită comu- nitate şi care corespund cerinţelor de cali- tate ale respectivului utilizator este foarte dificilă deoarece nu există în momentul actual un standard larg răspândit în practi- că ce să facă posibil acest lucru. Acest gol vine să-l umple consorțiul W3C prin seria de standarde tehnice PICS (Platform for Internet Content Selection-Platforma pen- tru Selectarea Conţinutului informaţiei de pe Internet), o specificaţie care creează su- iE PICS sau autoreglarea functionarii Web-ului portul tehnic pentru incadrarea informatiei de pe Web in categorii specifice si pentru filtrarea informatiei in functie de interese- le utilizatorilor. Denumirea de PICS o poartă și un grup de lucru la care participă o mulțime de com- panii din domeniile informaticii, comuni- caţiilor, publicisticii şi creației, asociaţii de comerţ și grupuri de interes public. Initial, scopul acestui grup era oferirea unui ajutor părinţilor şi educatorilor în restrângerea accesului copiilor în Internet, dar PICS a evoluat în zilele noastre la o infrastructură pentru asocierea de metadate (etichete refe- ritoare la conţinut) informaţiilor disponibi- le pe Web, infrastructură care oferă, nu nu- mai posibilitatea filtrării informaţiilor accesibile copiilor, ci dovedeşte că poate avea o utilizare mult mai largă, la protejarea drepturilor intelectuale, la semnarea infor- maţiilor și la protejarea intimității celor care navighează pe Web. Scopul PICS nu este cenzurarea infor- maţiei așa cum propun mult hulitul Com- munications Decency Act al SUA și alte legi, PICS oferă netăţenilor posibilitatea să con- troleze informaţia pe care o recepționează în surfingul pe Web. Standardele dezvoltate în cadrul activi- tăţii grupului PICS creează un cadru pen- tru: - autoetichetare: autorii sau cei care publică şi distribuie informaţii le etichetează voluntar conţinutul; - etichetare de către terțe părți: servicii inde- pendente de etichetare asociază etichete adiționale conţinutului informaţiilor cre- ate și distribuite de alții; - ușurință în utilizare: părinţii, învățătorii, persoanele care supraveghează accesul altora pe Internet pot folosi etichete şi clasificări provenind dintr-o varietate de surse pentru controlarea accesului celor " supravegheați. Ideea de bază care stă la baza infrastruc- turii PICS este interpunerea între utilizator şi documentele de pe Web a unui soft de selecţie și filtrare. Când utilizatorul cere un document, programul analizează mai întâi eticheta, sau etichetele, în cazul în care există mai multe, asociată conţinutului doc- umentului respectiv şi decide dacă docu- mentul trebuie prezentat sau nu utiliza- torului. PICS specifică un format standard pen- tru etichete, astfel ca aceste etichete să poată fi prelucrate de software-ul de selecție. Această etichetă poate fi furnizată de chiar autorul documentului sau, dacă eticheta autorului nu există sau autorul nu este cred- ibil, soft-ul poate consulta etichetele furnizate de așa numitele servicii de esti- mare (rating services) oferite de terţe parti. Soft-ul de selecție nu este legat de ser- viciile de estimare, astfel că produsele și ser- viciile din ambele categorii pot fi dezvoltate separat. Etichetele PICS descriu conţinutul unei . informaţii prin atribuirea de valori pe mai multe scări sau dimensiuni de estimare a conţinutului. Aceste scări sau dimensiuni formează un sistem de estimare (rating sys- tem). Fiecare serviciu de estimare folosește „un anumit vocabular. De exemplu, Recre- ational Software Advisory Council (RSAC), la www.rsac.org, şi-a adaptat sistemul de estimare pentru jocuri la etichetarea infor- matiilor de pe Internet şi oferă un sistem de MAI 1997 BYTE România 81 Web Master | PICS estimare cu patru dimensiuni: nivel de violenţă, nivel de nuditate, nivel de sex şi nivel de limbaj ofensator. O etichetă pentru acest sistem specifică câte o valoare pentru fiecare din cele patru dimen- siuni. Un alt serviciu, la Net Shepherd (www.netshepherd.com) oferă un sistem de estimare cu două dimensiuni: grupele de vârstă cărora li se adresează o informaţie, calitatea prezentării (text, grafică, audio, organizare) unui document. Un utilizator va căuta servicii de estimare cu vocabulare bine alese, care se apropie cât mai mult de propriile criterii de valori în categorisirea unei infor- matii. Mai există şi servicii numite birouri de etichete (label bureau), care sunt de fapt nişte baze de date cu etichete pentru diferite URL- uri, URL-uri pentru protocoalele HTTP, FTP, Gopher, News si, în curând, pentru canalele de IRC care au un subiect stabil. Standardul PICS specifică doar formatul etichetelor şi proto- colul de distribuire a etichetelor, stabilirea vocabularelor cade în grija serviciilor de estimare şi a birourilor de etichete, iar filtrarea informaţiilor în grija software-ului de selecție. Stabilirea regulilor de filtrare cade în grija diferitelor comunități, care procedează după propriile reguli: un părinte îi oferă copilu- lui acces doar la anumite documente potrivite cu vârsta odraslei; la clasele care utilizează Internetul în procesul de învăţare, profe- sorul limitează accesul şcolarilor doar la siturile care au legătură cu lecţia respectivă; în cadrul unei firme, adminis- tratorul rețelei locale poate bloca accesul angajaţilor în timpul orelor de lucru la siturile care ar perturba activitatea firmei, ş-a.m.d. În acest mod, fiecare comu- nitate își aplică propriile re- guli și nu mai e nevoie de politici de cenzurare a infor- maţiilor vehiculate pe Web din partea organizaţiilor guvernamentale, lucru destul de dificil de realizat practic. Se ajunge astfel la autoreglarea funcționării Web-ului fără „indicaţii de sus“. Această autoreglare mai e posibilă și prin faptul că se pot stabili servicii de estimare cu o largă acceptare în rândul utilizatorilor şi care pot alcătui un top al siturilor neprietenoase, care nu respectă un mi- nim bun simţ în publicarea documentelor. Software-ul care implementează specificaţiile PICS se răspândește si constă în clienți (Cyber Patrol, Internet Explorer 3.0, Net Shepherd, Surfwatch), servere HTTP (IBM ICS, Jig- saw), produse de etichetare (NetShepherd). Şi acum, puţină practică. Am ales pentru exemplificare naviga- torul Internet Explorer 3.0. Activarea/dezactivarea modulului de filtrare se face din meniul View/Options/Security, prin butonul Enable Ratings/Disable Ratings. La activare vi se cere să setati 0 parolă de supervizor pentru limitarea accesului la partea de con- figurare a modulului a persoanelor neautorizate. Din păcate, ver- siunea cu care lucrez (IE 3.02 pentru Windows NT) resetează modu- lul PICS după fiecare lansare a navigatorului, configurarea trebuind să fie refăcută manual după lansare. În panelul Ratings se afişează serviciile de estimare disponibile (implicit RSACi). Pentru fiecare dimensiune a serviciului setaţi valoarea maximă dorită urmărind descrierile asociate. În panelul General puteţi schimba parola super- 82 BYTE România MAI 1997 vizorului şi puteţi bloca accesul utilizatorului la siturile care nu sunt etichetate. În ultimul panel, Advanced, adăugaţi sau eliminați servi- cii de estimare şi puteţi seta birouri de estimare. Eu am instalat servi- ciul de estimare Net Shepherd în felul următor: am descărcat fişierul de configurare de la adresa http://pics.netshepherd.com/crc/erc.rat şi apoi am introdus-o în Internet Explorer. M-am întors la panelul Ratings şi am setat următoarele valori pentru sistemul de estimare: pe scara Maturity, în intervalul de întregi [0, 6], am selectat valoarea 2 (Child) ceea ce înseamnă conţinut adecvat copiilor cu vârsta cuprinsă între şase şi nouă ani. Pe scara Quality, cu valori întregi în intervalul [0, 5], am setat valoarea 1, pentru informaţie a cărei prezentare grafică este de o calitate îndoielnică. Următoarea etapă a fost crearea unui fişier HTML care să posede oetichetă PICS. În cadrul unui fişier HTML, eticheta trebuie să se afle în interiorul antetului documentului, deci între tagurile si . Sursa fisierului de test, numit test.html, 0 puteti urmari in caseta. Eticheta se include in tagul META, speci- ficand că conţinutul, de tip PICS-Label, este un element al proto- colului HTTP. Ca paranteză, etichetele pot fi cerute de softul de filtrare separat de document, de la acelaşi server Web sau de la un alt server. Eticheta exemplu este una foarte simplă și elementele care o alcătuiesc au următoarea semnificaţie: - şirul de caractere „PICS- 1.1“ specifică versiunea 1.1 a specificatiei PICS; - URL-ul care urmeaza este un URL ales de serviciul de estimare ca identificatorul propriu unic; -identificatorul labels nu are optiuni, deci aceasta eticheta este specifica doar documen- tului test.html. Se pot speci- fica si etichete generice, pen- tru URL-urile care incep cu un anumit sir de caractere. - după cuvântul cheie ratings urmează valoarea sau valorile cu care este cotat documentul pe scările sistemului de estimare. În cazul nostru, pentru prima dimensiune sau categorie, identi- ficată prin numele age, avem valoarea 2, iar pentru a doua cate- gorie, identificată prin star, tot valoarea 2. age şi star sunt iden- tificatori ai categoriilor Maturity şi Quality, identificatori care sunt de obicei o denumire mai scurtă a dimensiunilor. Şi acum, dacă încerc să descarc acest fișier HTML, fie de pe un server, fie de pe discul local, Internet Explorer îmi blochează acce- sul la acest fişier, deoarece valoarea din document pe scara Qual- ity este 2, iar în configurarea modulului PICS valoarea maximă. admisă este 1. Specificaţiile PICS se găsesc pe Web la http://www.w3.org/ pub/WWW/PICS/. Cu siguranţă, infrastructura PICS poate juca un rol major in păs- trarea şi extinderea diversităţii Web-ului, altfel, dacă această infra- structură (sau alta asemănătoare) nu se impune, Tim Berners-Lee spune că „legislatorii vor impune legi care vor afecta felul în care utilizăm Internetul. “B Radu Greab este student la Universitatea „Petru Maior“ din Tg.Mureş și poate [i contactat la raduQuttgm.ro. ‘Pia stevie Lees: fe te Caters Refele de calculatoare este introducerea ideală în reţelele de astăzi și de mâine. Acest best-seller clasic a fost rescris pentru a reflecta schimbările domeniului din anii 90 si cei care vor veni. | Autor, profesor și cercetător, laureat al premiului ACM Karl V. Karlstrom Outstanding Educator Award, Andrew S. Tanenbaum. explică cu grijă felul în care reţelele funcţionează în interior, pornind de la tehnologia hardware până la cele mai utilizate aplicaţii de rețea. Cartea urmează o abordare structurată a rețelelor de calculatoare, începând de jos (de la nivelul fizic) și parcurgând treptat calea spre vârful acestora (nivelul aplicaţiilor). Subiectele abordate includ: m Nivelulfizic (firele de cupru, fibrele optice, comunicațiile radio și cele prin satelit) M@ Nivelullegătură de date (principiile protocoalelor, HDLC, SLIP şi PPP) @ Subnivelul de acces la mediu (LAN-uri IEEE 802. punti, noile LAN-uri de mare viteza) m Nivelulreţea (rutarea, contolul congestiei, interconectarea rețelelor, IPv6) m Nivelulde transport (principiile protocoalelor de transport, TCP, performanța rețelei) WM Nivelulaplicaţie (criptografia, poștă electronică, știri, Web-ul, Java, multimedia) În fiecare capitol sunt descrise în detaliu principiile de bază, urmate apoi de exemple ample luate din Internet, rețele ATM și rețele de comunicaţii fără fir. Alte cărți de succes ale lui Andrew S. Tanenbaum: Surtinc Dictionare De câte ori nu ne-am trezit în situaţia că deşi am găsit docu- mentatia mult căutată, totuși nu o puteam înţelege datorită faptu- lui că este în limba engleză(90%), iar câteva cuvinte cheie care, cul- mea, contin tocmai esența documentaţiei, nu le înţelegem. Totul e OK dacă avem prin preajmă un dicţionar, dar ce ne facem în situa- ţia în care acesta nu e aproape sau nu e destul de cuprinzător? Una dintre soluţii este să căutăm într-un alt dicționar mai mare. Acesta se poate afla în bibliotecă, într-o carte de câteva kilograme Dicţionarele împânzesc Internetul, în așteptarea clienţilor de Cristian Matei sau pe Internet... Problema cu cele de pe Internet este că găsim explicaţii în engleză, spaniolă, algeriană, greacă, turcă, portugheză, ruseste s.a.m.d. dar nu o găsim în românește. De ce? Pentru că deocamdată nu s-a găsit nimeni destul de entuziast să facă un site cu ajutorul căruia să putem să ne dumirim şi noi ce înseamnă un lucru sau altul. Dar până una alta, pentru a vedea cum se construieşte un astfel de site, să vizităm câteva dintre cele exis- tente... http://www.netlingo.com Este cel mai potrivit loc de unde puteţi afla semnificația diferiților termeni uti- lizaţi pe Internet. Site-ul conţine definițiile a sute de cuvinte care fac parte din noul vocabular impus de comunitatea Internet și World Wide Web. Printre acestea se regăsesc și definițiile cuvintelor ActiveX, JavaBeans, MIME, Shock- ware etc., la care aveţi un acces mai rapid printr-un simplu clic pe icoana lor din home page. Dacă nu sunteți siguri pe felul în care se scrie întregul termen căutat, atunci puteţi tasta doar primele litere ale acestuia, după care Lingo vă va oferi o listă cu toate cuvintele care se potrivesc. Pentru utilizatorii de Netscape 3.0 există un dicționar de buzunar care vă permite o mai bună utilizare a acestuia. Dacă aveţi întrebări, există chiar și o secţiune în care le puteţi pune sau citi răspunsurile la cele mai frecvente dintre acestea. http://www.june29.com/HLP/ The Human Languages Page a fost fondata in Mai 1994 de către Tyler Chambers, pentru a acoperi lipsa informaţilor de pe Internet, necesare orga- nizaţilor lingvistice. La ora actuală site-ul cuprinde peste 1300 de referinţe ce acoperă peste 100 de limbi diferite. Printre acestea, se regăsesc și referințe la dicţionare bilingve, cum arfi dicţionar englez-spaniol, englez-german, englez- japonez, ș.a.m.d. (Mă tot întreb de ce nu este și unul englez-român? Poate are cineva vreo idee.) Există și dicţionare tri- sau multilingve și chiar dicţionare pen- tru limbi neoficiale, caracteristice doar unor grupuri restrânse. Pe lângă dicţionare, prin intermediul acestui site, pot fi găsite $i alte resurse ce au legătură cu organizaţiile lingvistice și educaționale. dictionaries, is ne ne about, the HLP probably has something to suit your needs. a or use the "Searcii OE CE Up heywont. Web Space Pravided By The Intemet Hardlink Co, i pie Ctorbers tetemberă ec nen eka h o://biotech.chem.indiana.edu/ /dictionary.html i —it«ws stall members and contributory, contains ov i istry, ecology. medicine, in Wey creasing i i Feet free to: send us new word suggestions entered word in ther SSS ieri ‘tian tobi seat suite fragments instead of entire words (e.2. search for “leukocyte” using “leak” or “cyte” to: avoid missing. aia entry. ‘nncleic acid” ‘nucleic” and “acid” i N ike if sight is in pelted “murine” or “nmmreart” inst query with "mr." Există multe dicționare dedicate doar anumitor domenii, printre care dicționarele de medicină, farmacologie, a termenilor tehnici , etc. BioTech ne pune la dispoziție un astfel de dicţionar dedicat științei vieții. El conţine la ora actuală peste 6000 de termeni (este încă in construcție) din biochimie, biotehnologie, botanică, biologie celulară și genetică. Pe lângăaces- te domenii de bază, pot fi întâlniți și termeni din chimie, medicină, farmacolo- gie și toxicologie. Cei interesaţi pot să sugereze chiar introducerea de noi ter- meni ce nu există încă în dicționar. BioTech nu se reduce doar la administrarea unui dicționar, el fiind destinat studenţilor ce doresc să cunoască mai multe lucruri din toate domeniile care au o legătură cât de mică cu știința vieţii, așa că nu rataţi ocazia de a-l vizita. 84 BYTE România MAI 1997 Products bout Logos 2 Rewews Mews - Rewens Pow hemes Bitte Setwewe Tataial DY (Febcumy 6. 1897) Peel CD-R Reevonent ty PS Campanas (Senuary 20,1997) — = Seat of Quality Auastes to Personat Bible Stidy CD-ROM {Apel 24, 1997) ris 3 + David 2 Golict: CD Amastied Seal of Quality (Apdil 1, 1997) Center Onitime + Esse Uparade for the Loos Library System! (March 14, 1997) isl Bible Software 2.0 (April 8, 19) http://www.logos.com Unele dintre cele mai utilizate tipuri de dictionare sunt cele bilingve sau poliglote. Pe Internet exista o mare variatate din aceste tipuri de dictionare, dar se pare ca unul din- tre cele mai celebre este cel pus la dispoziţie de către LOGO, o companie din Italia. Else bazează și pe noul sistem de operare, dezvoltat de aceeași companie, LOGOSYS - dezvoltat în special pentru domeniul comercial. Dicţionarul poate fi accesat prin intermediul mai multor pagini, realizate în limbile vorbite într-unul dintre orașele Atena, Barcelona, Belgrad, Canton, Cracovia, Istam- bul, Londra, Madrid, Modena, Montpellier, Munich, Oporta, Padua, Santiago, Sao Paulo și Tel Aviv, având posibilitatea de a face traduceri, tot în /din atâtea limbi. LOGO și-a dezvoltat și o reţea de traducători ce pot prelucra documente având cu până la 300 000 de cwvinte, zilnic. EI a introdus din acest an și un nou sistem de tra- ducere, numit Deja Vu, ce va fi integrat în bazele de date ce conţin dicționarele și documentele companiei. http://www.dictionary.com Dacă aveți un text în engleză (mai ales unul de literatură) acesta este site-ul cel mai potrivit pentru a începe căutările. De aici aveţi referinţe spre principalele dicţionare englezești de pe Internet. Cel mai celebru dintre acestea este dicţionarul explicativ Webster, ce poate fi accesat prin intermediul unei interfeţe realizată de bsy@cs.ucsd.edu. e aaa Pentru căutări rapide există și două căutătoare de cuvinte, integrate, spre două See Deane souianretodtoes Gx dicționare Webster. dictionary.com „com Roget's Vhesaurus 1: te definiti So tes (1852) By Dr. Peter Mark Roget. A catalog of Ex materials on the Internet. gti ș Aulin dez Op De aa 2 : the home of Ask Dr. Dictionary (coming soon). Literary Compaction. (2901) By Soin Bartictt. junder the tithe, ‘By Robert T. Caroll Familiar quotanous: 4 collection af passages, phrases, and provert: traced to thetreources 1n ancient and moder Iiterature. Prom Fppiest Parte. ‘By William Stramk Jr. From Project Barticby The Eee Ore tine Dictiones of Computions ‘By Denis Howe et al. Weber's Revised Unatvic Co., 1913, vdited by Nowh Porter), provided by th Tike Revs Fisctier’s Dictionary Pula ei i aaa loc = Tot aici poate fi găsită și o referință spre Barlett's Quotations, o colecţie de pasaje, fraze și proverbe din literatura antică și modernă engleză; un dicţionar on- line de informatică; Roget's Thesaurus, un catalog de cwvinte şi expresii literare; iapa] Whatis.Com, un glosar de termeni de pe Internet, organizați alfabetic și după domenii; The New Hacker's Dictionary, un compendiu al tradiţiilor, folclorului și umorului hackerilor ș.a.m.d. Pavlion or COMPAQ - platforma ideală pentru aplicatiile | NOVELL Netware, Windows NT, SCO UNIX | Servere cu performanţă și fiabilitate maxime, | optimizate pentru sistemele de operare în retea CPU: P5/166 MHz, HDD EIDE max 11.4 GB UW-SCSI max. 27,3 GB CPU: 1 sau 2 PPro / 180-200 MHz RAM 52-512MB/1 GB HDD UW-SCSI max. 27,3 GB/270 GB optional hot-pluggable ProSignia 200 pentru rețele mici și medii “ProLiant 800 & 2500 | pentru retele medii si mari * Controller ProLiant 5000 pentru retele “mission-critical” CPU: 1 - 4 PPro / 166-200 MHz RAM 64MB-4 GB HDD max. 301 GB hot-pluggable Caracteristici comune: * Instalare asistată a sistemului de operare RAID ” Fault-tolerance * Memorie RAM de tip ECC ” Pre-failure warranty pentru procesor, memorie și HDD MAI 1997 BYTE Romania 85 erau A ARI pe Oradea str. Iza 31-33 tel./fax: 059-155.077 fox: 059-436.456, 435.494 13 - 17.05.1997 Bucuresti Pav. 107 Aero. Baneasa 5% reducere de preț pentru cel care prezintă acest cupon la cumpărarea unui calculator PGA de la oricare din distribuitorii autorizaţi „ în perioada 1 mai - 30 iunie 1997 Alba lulia: GECOM - Bd. 1 Decembrie 1918 nr.103 tél. 0958/923548, 7 BIT - str.Arieşului nr.3 058/818010, 818011; 4 Bacău: MICROSISTEM - str. Mioriței nr. 14 tet “034/171342,A1741 ; Gheorghieni: SERVER - str. Lacu Roşu nr. 15 tel. 066/161655; laşi: OPEN SYSTEMS - str. Bradului bl. 907 tel. 032/225101, 225141; Oradea: RO et CO - str. Aurel Lazăr nr. 13 tel. 059/463939, 463940; Oneşti: U.M. SOE publicii nr. 4 tel. 034/315028; Petroşani: D CTRONIC - str. Horea nr. 63/C tel. 054/549332; Piatra Nea EMS - str. V. A. Urechia nr. 12 tel. * 033/23 691; a Gheorghe; - str. Nicolae lorga nr. 12 tel 067/3 26043: anr. 31 tel. 069/437460; tr.G. Enescu nr. 16 tel. Baia Mare: SINTEC - str riirii nr. 11 A/Ktel.0 /436366, 433760; 30/216747; Botoşani: ELECTRONIC Compl6y =:Calea ai n 213 tel “Wg. Mures: O ORIZONT - str. Piaţa Trandafirilor nr. 43 tel 031/514823; \ A 5/1@8808 Braila: MOVIS - str. Plevnei nr. 1511 tel: 0391614343; \ Pree “a Timi Dara SOWAH ROMANIA - str. Siret nr. 15 tel. 056/221177, Brasov: ARSENAL GRUP - str. Gradinarilof nr. 16 teh,068/152351, 150269; HARD TRADING - str..4+3 Decembrie nr.9Q, bl. 6 so Da tel. 068/415559, 162925; it Bucuresti: SOWAH ROMANIA - stk. Viitor nr. 106 tel. 01/2107300, 2107799; Constanta: UNISOFT - Bd. Regele Ferdinand |. nr. 7 tel. 041/615211; 1A+ - str. Griviței nr. 4 tel..041/660459; ALTAIR SOFT - str. Al. Lăpuşneanu nr. 13 tel. 041-693677; Cluj-Napoca: Micro PC - str. Observatorului nr. 1 tel. 064/198263, 438328; Craiova: DATECH - str. Tehnicii nr. 1 tel. 051/145644; POLISEA - str. Brazda lui Novac bl.52-53 ap.1 tel. 051/152486; 221173; AUTOCOM - str. Brediceanu nr. 8 tel. 056/201919; DATA BIT - str. Brediceanu nr. 8, et. 5 tel. 056/201461, 201473; HECO - str. Tache lonescu nr. 17 tel. 056- 131585, 201381; MAYON COMPUTER - str. L. Rebreanu nr. 101 tel. 056/161383, 220533; Tulcea: MICROLINE - str. 9 Mai nr. 1 tel. 040/516369; Zalău: MAGIC COMPUTER - str. Crinului nr. 3 tel. 060/612130 5%, reducere de va Ultima versiune Visual C++ de la Microsoft urcă de la ambiţioasele compo- nente ActiveX la sistemele masive întreprinzătoare. De Steve Apiki C++ pe fiecare nivel in componente mărunte se fac aplicaţiile client/server puter- nice. Dacă doreşti să faci com- ponentele mici și mai mici sau aplicaţiile client/server mai puternice, Visual C++ 5.0 dela Microsoft oferă unelte pe care nu le poţi trece cu vederea. Această versiune îmbunătăţeşte dramatic suportul pentru COM şi ActiveX, ducând miezul tehnologiei Component Object Mod- el de la Microsoft mai departe pe calea dez- voltării. Versiunea 5.0 vine, de asemenea, şi cu un mediu de dezvoltare integrat (IDE), modernizat ce suportă scripturile, un suport pentru Internet mai bun şi un compilator de bază mai rapid şi mai bun. La nivel înalt, ediția Enterprise deţine unelte vizuale ce simplifică schitarea interogarilor SQL. Includerea unui control ActiveX bine proiectat într-o aplicaţie este un lucru sublim. Dar crearea unui control ActiveX - în special unul destul de zvelt pentru a trece printr-o conexiune Internet - nu înseamnă mare lucru. EI cere atât experienţă în COM cât şi per- fecţiune într-o programare nu prea plăcută. Visual C++ 5.0 evită câteva dintre cele mai dificile părți ale dezvoltării COM cu aju- torul bibliotecii Active Template Library (ATL), o nouă soră a lui Microsoft Founda- tion Class (MFC), ce furnizează un punct de început pentru obiectele COM rapide şi mici. Şabloanele ATL implementează interfețe COM de bază, are grijă de contoarele de refer- inţe, şi poate servi ca şi bază pentru controalele ActiveX complete. Obiectele ATL pot fi micuţe. Am construit un control ActiveX funcționabil de 44 KB; Microsoft spune că un control ActiveX poate fi de numai 28 KB, iar obiectele COM simple pot fi şi mai mici. ATL este suportat de doi vrăjitori C++, ATL COM App Wizard şi ATL Object Wiz- ard. Aceşti doi vrăjitori generează împreună scheletul codului utilizat pentru a construi obiecte COM, mergând de la servere simple la controale complete. Visual C++ 5.0 face, de asemenea, şi un client COM mult mai bun decât o făceau versiunile anterioare. Această versiune intro- duce o directivă /import ce încarcă informaţii kkk Exceptional kkk FoarteBine xxx Bine (Professional Edition: upgrade from 4.2, $199; Enterprise Edition: $1 199) Microsoft Corp. Redmond, WA 206-882-8080 ax: 206-936-7329 tto://www.microsoft .com/visualc/ Circle 1055 Visual C++ 5.0 simplifică dezvoltarea ActiveX prin accesul la metode, proprietăți și evenimente folosind ClassView detip bibliotecă în spaţiul numelor. Adăugați linia cu directiva import cu numele tipului bi- bliotecă, şi interfaţa din aceasta este disponi- bilă imediat cu ajutorul familiarei sintaxe a claselor C++. APRECIERI TECHNOLOGIE XX x x x IMPLEMENTARE zx kk * Suportul COM, mai bun, se extinde si la fereastra ClassView din IDE, care in versiu- nile anterioare te lăsa să gestionezi clase C+ +. Acum poţi vedea interfeţe COM şi adăuga proprietăţi şi metode. Alte schimbări la IDE includ noi vrăjitori de aplicaţii (App Wizard), suportarea de către IDE a scripturilor prin OLE Automation şi documentaţii bazate pe HTML (mai lente decât la predecesori). Împreună cu compilatoarele vine o nouă biblioteca de clase, MFC 5.0. Cele mai sem- nificative modernizari in MFC sunt suportul pentru Internet si noua bibliotecă ce acoperă xx Acceptabil x Slab funcţiile Winlnet. Compilatorul însuși ne arată câteva perfecționări surprinzătoare, cei dau maturitate. Am reconstruit o suită de DLL-uri dintr-un set făcut cu Visual C+ + 4.2 şi am obţinut, în medie, o reducere a mărimii cu 6 procente. Microsoft revendică o reduce- re a mărimii de $ până la 10 procente şi o creştere a vitezei de 10 procente, în medie, doar prin simpla recompilare dintre cele două versiuni. : Ca și succesor al celor mai răspândite . medii de dezvoltare de sub Windows, Visual C++ 5.0 iese afară din colţul învingătorilor siguri. Dar noua focalizare pe COM şi per- fecționările de performanţă sunt motive bune pentru a face un upgrade. Steve Apiki este dezvoltatorul sef de la Appro- priate Solutions Inc. (Peterborough, NH) si edi- tor consultant la Byte. Poate fi contactat prin e-mail la apiki@AppropiateSolutions.com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Cristian-Eugen Matei] MAI 1997 BYTE Romania 87 j = : 2 i : Prin intermediul firmei noastre puteţi primi în mod regulat oricare dintre revistele americane de calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă în care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obținut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala de expediţie percepută de Poșta Română. Atenţie deci, i NU TRIMITEŢI BANI IN AVANS!!! Vă rugăm să expediaţi comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, Bucuresti, fax: 2300286. TITLU FRECVENTA PRET TITLU FRECVENȚĂ PRET 3D DESIGN 12 5.93 LINUX JOURNAL 12 6.00 ACCESS VB ADVISOR 12 7.49 LOTUS NOTES ADVISOR 6 10.49 AIXTRA 4 7.43 MACADDICT 12 11.99 BOARDWATCH 12 8.93 MACTECH 12 8.78 BYTE 12 5.93 MACUSER 12 „5.99 C/C++ USERS JOURNAL 12 7.43 MACWORLD Ro 7.43 C++ REPORT 9 11.93 MAGAFAN 6 5.93 CA-UNICENTER ADVISOR 6 8.93 MICROSOFT INTERACTIVE DEV 12 7.43 CADALYST 12 5.93 MICROSOFT SYSTEMS JOUR. 12 7.43 CADENCE 12 5.93 MICROSTATION MANAGER 12 5.93 CD-ROM PROFESSIONAL 12 10.43 MICROSTATION WORLD 4 7.43 CIRCUIT CELLAR 12 5.93 MONDO 2000 4 8.93 COLOR PUBLISHING 6 7.43 NEW MEDIA 12 7.43 COMPUTER ARTIST 6 7.43 OBJECT MAGAZINE ae 6.75 COMPUTER GAMING WORLD 12 5.99 OBJECT ORIENTED PROGRAM. 9 13.50 COMPUTER GAMING WORLD wCD 12 11.99 ONLINE ACCESS 12 7.43 COMPUTER GRAPHICS WORLD 12 7.43 ONLINE ACCESS - CD 129 23.93 COMPUTER PLAYER 12 10.43 0S/2 DEVELOPER 6 14.93 COMPUTER SHOPPER 12 7.49 0S/2 MAGAZINE 12 5.93 COMPUTER SHOPPER BUYERS CD 7.49 PC COMPUTING 12 5.99 CYBER SPORTS 4 7.49 PC GAMER 12 5.99 DATABASE ADVISOR 12 7.49 PC GRAPHICS & VIDEO 12 7.43 DATABASE PROG. & DESIGN 12 7.43 PC MAGAZINE 22 5.99 DBMS 12 5.93 PC MAGAZINE CD-ROM qi 26.93 DBMS 1996 BUYERS GUIDE 7.43 PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE 4 8.93 DELPHI INFORMANT 12 8.93 PC WORLD 12 8.93 DIGITAL VIDEO MAGAZINE 12 7.43 POWER BUILDER ADVISOR 6 11.99 DOS WORLD 6 8.93 PUBLISH 12 7.43 DR. DOBBS JOURNAL 12 5.93 SOFTWARE DEVELOPMENT 12 5.93 DR. DOBBS SOURCEBOOK 6 7.43 SYS ADMIN 6 7.43 ELECTRONIC GAMING MONTH 12 7.49 UNIX REVIEW 12 5.93 EMG2 12 7.49 VB TECH JOURNAL 12 5.25 FOXPRO ADVISOR 12 7.49 VIDEO TOASTER USER 6 7.43 GAMEFAN 12 8.93 VISUAL BASIC PROG. JOUR. 12 5.93. GAME DEVELOPER 6 8.93 VISUAL DEVELOPER MAGAZINE 6 7.43 GAME PLAYERS MAGAZINE 12 7.49 WEB,THE 12 5.93 GAME PRO 12 749 WEB DEVELOPER | 6 8.93 INTERACTIVITY 12 7.43 WEB TECHNIQUES 12 7.43 I-WAY 12 8.93 WEBSMITH 12 6.00 INTERNET WORLD 12 7.43 WINDOWS/DEV DEVELOPERS 12 7.43 INTERNET & JAVA ADVISOR 6 10.49 WINDOWS NT 12 7.43 JAVA DEVELOPERS JOURNAL 12 11.93 WINDOWS SOURCES 12 4.49 JAVA REPORT 6 7.43 WINDOWS TECH JOURNAL 12 6.00 LAN MAGAZINE 12 7.43 WIRED 12 7.43 Revistele pot fi rasfoite, comandate si cumparate de Ia librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47; Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria "Noi, sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Creizulescu (lîngă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea București A26 parter, Cluj: T&M Promedia, str. Doja nr.30 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 94 OP.49, București, fax: 01-2300286 Important: Lista completă de preţuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) HP OpenView u toţii ne dăm seama că avem de-a face cu o creștere ameţitoare a complexităţii tehnologiei infor- matiei si a telecomunicatiilor. Competiţia acerbă în rândul marilor con- structori de echipamente și a operatorilor de telecomunicaţii naște noi și noi standarde de-facto pe care organismele internaționale de standardizare le susţin sau nu. Suntem con- fruntaţi cu o multitudine de soluţii proprietar atât in sistemele IT cât şi in cele de telecomu- nicaţii. Mai mult, în vederea liberalizării ser- viciilor de telecomunicaţii (existentă în Statele Unite şi Marea Britanie, programată pentru 1998 in Europa) marii operatori se asociază formând concerne internaţionale, gata de lup- tă pe piaţa, de acum, mondială. Complexitatea si dimensiunea rețelelor publice sau private atrage de la sine o prob- lemă nouă, anume gestiunea acestora. Soluţia ar trebui să fie simplă, dacă am folosi echipa- mentele unui același constructor, sau, în cazul unor reţele eterogene, dacă am avea la inde- mâna un standard de management. Practica C ne dovedeşte că nu există multe rețele formate din echipamentele aceluiași constructor, deci soluția unui management proprietar nu este utilizabilă. Nu ne rămâne decât să vedem ce Managementul de rețea, de la simplu la complex De Şerban Simu Hewlett-Packard Company, 3000 Hanover St Mailstop 20BR, Palo Alto, CA 94304-1185 | | | | | | | http://www.hp.com standard de management avem la dispozitie. Aici intervine ruptura dintre lumea calcula- toarelor si lumea telecomunicatiilor. Cu toate că aceste domenii sunt convergente in anii'90, specialiştii în calculatoare şi cei din telecomu- nicaţii provin din școli diferite. Ca urmare, putem vorbi de două direcţii in standardele de management de rețea: SNMP (Simple Net- work Management Protocol) adoptat pentru. rețelele de calculatoare şi managementul OSI, cu aplicaţie in TMN, (Telecommunication Management Network). Standardele sunt, în fapt, un set de reguli și specificaţii. În practică, aceste două tipuri de management sunt imple- mentate de către Hewlett-Packard prin fa- milia HP OpenView. Necesitatea folosirii unor instrumente de gestiune (HP OpenView) este din ce în ce mai evidentă. Piaţa managementului SNMP este foarte largă (furnizori Internet, firme cu fili- ale distante, bănci, industrie, etc.) în timp ce piaţa pentru managementul de tip OSI (deci MAI 1997 BYTE Romania 89 Prezentări HP OpenView : culegând și inter- pretând informa- MIB SNMP ţia, pe de o parte, şi a comandand echi- iso (1) pamentelor, pe de alta parte. oh) Tehnica pe dod (6) baza căreia se real- |. izează comunicaţia internet (1)___ între agent şi man- directory (1) sont (2) private (4) ager are doua com- de ponente: Sees »- enterprises (1) 1. Interogări system (1) interfaces (2) snmp (11) cisco (9) hp(11) | (polling): mana- oo th oe (2) gerul interoghează = pe rând toți agenţii i LC şi astfel îşi aduce la aplicații TMN) este în formare: operatori de servicii de telefonie clasică, operatori de tele- fonie mobilă (NMT, GSM și alţii), deținători de rețele moderne de mare viteză. Modelul Agent /Manager Ambele standarde au la baza modelul Agent /Manager. Managerul este cel care colectează informaţia despre întreaga reţea și controlează echipamentele componente. Fiecare echipa- ment este dotat cu un agent, care face ca cererile şi comenzile managerului să poată fi îndeplinte de către echipamentul în cauză. Principiul pe care se bazează acest model este următorul: fiecare echipament de ges- tionat, prin intermediul unui agent, stochează într-o bază de date (MIB, Management Infor- mation Base) informaţia necesară manage- mentului. Formatul de stocare este standard, astfel încât managerul ştie să ceară informaţiile de care are nevoie. Agentul știe să culeagă infor- maţia şi să o ofere managerului la cerere. El poate fi sau nu „inteligent“. Managerul este partea „inteligenta“ a sistemului de gestiune, zi informaţia de management despre reţea 2. Notificări: agenţii ştiu să emită notificări către manager, pentru ca acesta să ia în con- sideraţie un anumit eveniment (de exem- plu o schimbare de stare, căderea unei inter- fete, etc.) SNMP versus OSI Ideea care a stat la baza dezvoltării standardu- lui SNMP este simplitatea. Astfel, el a fost repe- de adoptat de către majoritatea constructorilor - de echipamente şi succesul său a fost evident: este foarte simplu de implementat un agent SNMP. Dar simplitatea acestui protocol are și un pret, anume: * funcționalitate săracă * performanţe slabe (trafic voluminos, informaţie utilă puţină) * securitate scăzută Informaţia de management pentru SNMP (MIB) este stocată într-un mod foarte simplu, ierarhic, astfel încât fiecare element este iden- tificat în mod unic de calea către nodul respec- tiv. - Componentele platformei HP OpenView DM 90 BYTE Romania MAI 1997 in practică, managementul SNMP este implementat de către platforma HP OpenView Network Node Manager (NNM). Function- alitatea destul de redusă a acestui protocol este înlocuită, în soluţiile HP, prin prezenţa unor manageri şi agenţi inteligenţi care se suprapun peste platforma NNM şi oferă un set de servicii performante. Managementul OSI pleacă de la ideea creării unui mediu complex pentru dezvolta- rea şi operarea unui sistem de gestiune: proiec- tare orientată pe obiect, reutilizare şi extensi- bilitate a obiectelor gestionate. Astfel putem vorbi de o ierarhie de moştenire și o ierarhie de contenanță (obiecte care conţin mai multe alte obiecte). Se definește managementul de reţea printr-o arhitectură pe cinci nivele, reprezentată în figură. Arhitectura TMN respectă această definiţie şi implementează nivelele „Managementul serviciilor“, „Ma- nagementul elementelor“ şi „Managementul reţelei“. Baza de date de management se supune definiţiilor GDMO (Guidelines for the Defini- tion of Managed Objects), un model mai complex și mai bogat decât MIB-ul SNMP. Pro- tocolul de comunicaţie între manager și agent este CMIP (Common Management Interface Protocol) iar serviciile oferite pe baza acestui - protocol sunt descrise de specificaţiile CMIS (Common Management Interface Services), mult mai bogate în funcţionalitate decât cele SNMP. Implementarea unor sisteme de manage- ment bazate pe specificaţiile TMN este facili- tată de folosirea instrumentelor puse la dis- poziţie de familia HP OpenView: HP OpenView DM, o platforma software care oferă posibilitatea proiectării unor sisteme de management standard pentru reţelele com- plexe de telecomunicaţii. Managementul SNMP Rețele de calculatoare Managementul reţelelor de calculatoare (este vorba in special de reţelele TCP/IP) foloseşte cu succes protocolul SNMP. Platforma stan- dard de management SNMP din familia HP OpenView este Network Node Manager (NNM). Acesta colectează și prezintă infor- maţia referitoare la elementele de rețea și oferă: * descoperirea automata a nodurilor reţelei * menţinerea la zi unei hărţi a rețelei * afişarea stărilor echipamantelor * integrează o mare varietate de produse complementare pentru managementul în deta- iu al elementelor de rețea multi-constructor * oferă un kit de dezvoltare pentru crearea aplicaţiilor personalizate * sistemul de prelucrare a evenimentelor filtrează, asociază diverse grade de gravitate şi diverse acţiuni evenimentelor apărute in rețea * colectează date despre anumite noduri HP OpenView Prezentări ale rețelei şi emite notificări atunci când sunt depăşite pragurile fixate de utilizator HP OpenView NNM oferă servicii în ur- mătoarele arii funcționale: managementul ero- rilor (fault), managementul configurației şi managementul performanţei. Acest produs foloseşte agenţii SNMP furnizaţi de producă- torul echipamentelor gestionate. Platforma NNM poate fi îmbunătăţită prin adăugarea unor pachete de management complentare: HP OpenView IT/Administration si HP OpenView IT/Operations. Acești manageri funcţionează împreună cu un set de agenţi speciali, furni- zati de HP, pentru depăşirea limitelor impuse de standardul SNMP. HP OpenView IT/Administration ofera posibilitatea administrarii omogene a unor medii UNIX şi PC, printr-o interfață unică şi a unui mediu centralizat de control al acestor medii eterogene. Principalele funcţii oferite de ITA sunt: * administrarea conturilor și a utilizatorilor * distribuţia software * inventarul hardware şi software * configurare centralizată a sistemelor de fişiere, discurilor, adaptoarelor de rețea, im- primantelor * interogari * definirea responsabilităților mai multor utilizatori, politica uniformă de administrare * stocare centralizată a informaţiei HP OpenView IT/Operations este speciali- zat pe managementul problemelor. Strategia de management adoptata se bazeaza pe dis- tribuirea „inteligenţei“. Astfel agenții sunt mai complecși, dar creşte substanţial performanţa în management, atât ca productivitate cât și ca trafic de reţea. De pe o consolă centrală se pot gestiona mediile eterogene. Problemele sunt analizate înainte de a apare, prevenind astfel căderea sistemelor, a rețelelor, a bazelor de date şi a aplicaţiilor. Calitatea serviciilor este mult îmbunătățită, prin rezolvarea problemelor înainte ca utilizatorii să le observe. Managementul OSI și sistemele TMN Rețele de telecomunicații Integratorii de sistem și constructorii de echipa- mente se bazează pe platformele de manage- ment pentru a dezvolta rapid aplicaţiile care vor evidenția produsele lor în faţa concurenţei. Operatorii de telecomunicaţii (telefonie fixă și mobila, comunicaţie de date la distanta, furni- zori de servicii) folosesc platformele de ma- nagement pentru rapida dezvoltare de noi şi complexe servicii, cel mai bun mod de a se impune în competiţia telecomunicaţiilor. Platforma HP OpenView Distributed Management (DM) este concepută pentru a îndeplini cerinţele de fiabilitate, performantă şi standard ale sistemelor de telecomunicaţii. Service Management Element Management Network Element Definiţia OSI a managementului de rețea lată ce oferă această platformă pentru punerea în practică a aplicaţiilor TMN. Implementarea standardelor ITU şi OSI în materie de management: CMIP/CMIS. * sisteme deschise. HP OpenView DM este construit pe o arhitectura de sisteme deschise, permițând funcționarea soluțiilor pe o mare varietate de platforme hardware * Postmaster: modulul care integrează proto- coalele standard de management (SNMP, CMIP) si ofera API-uri de management pentru dezvoltare, precum şi o serie de alte facilităţi (routare, prelucrarea eveni- mentelor, controlul asocierii aplicaţiilor - Procesul de implementare a unui sistem TMN Platforma HPOpenView DM Managed Object Toolkit erated AGENT Platforma HPOpenView DM MAI 1997 BYTE România 91 Prezentări HP OpenView ACSE) + Servicii de prelucrare a evenimentelor apă- rute in diversele componente ale rețelei. Aceste servicii includ serviciul de mediere, care colectează evenimentele şi alarmele de la echipamentele nestandard şi le oferă într-un format standard și un serviciu de control al alarmelor, care are rolul de a corela diversele evenimente şi a lansa acţiu- nile asociate acestora (HP OpenView Event Corelation Services). _* Interfața grafica (GUI) care este de fapt cheia integrării aplicaţiilor din familia HP Open- View sub un același aspect, oferit mana- gerului uman. * Proiectarea obiectelor administrate, conform modelului GDMO, oferită de HP Open- „View GDMO Modeling Toolset. GDMO este un standard ISO care permite specifi- carea obiectelor componente ale reţelei. Obiectele descrise astfel cu ajutorul unei interfeţe grafice sunt reprezentate într-un format standard ce va fi preluat de către următoarea componentă în lanţul de imple- mentare a sistemului TMN. * Kitul de dezvoltare a aplicaţiei Agent/Mana- ger, care este un generator de cod C++ (HP OpenView Managed Object Tolkit). Acesta oferă o serie de obiecte reutilizabile care implementează serviciile CMIS (GET. SET, ACTION). În același timp, acesta convertește specificaţiile GDMO in cod executabil, deci construieşte un agent. * Testarea agenţilor (HP OpenView Agent Tester Toolkit). În paralel cu procesul de dezvoltare a agentului se realizează $i testarea acestuia, pe baza specificaţiei GDMO. Kitul de test pentru agenţi preia descrierea GDMO şi creează un set de fişiere de test. Pe baza acestor fișiere, utili- tarul de testare interoghează agentul simulând acţiunea unui manager. Cum răspunsurile îi sunt cunoscute dinainte, acest utilitar este capabil să facă un raport - privind buna funcţionare a agentului. Cum se pune in practica un sistem TMN? Procesul de implementare a unui sistem TMN se bazează pe utilitarele HP OpenView descrise mai sus. lată care este succesiunea ce trebuie urmată: 1. Definirea specificaţiilor GDMO ale obi- ectelor ce urmează a fi gestionate, cu aju- torul HP OpenView GDMO Modeling - "Toolset 2. Introducerea specificaţiilor astfel create în generatorul de cod HP OpenView Mana- ged Object Toolkit. Acesta va crea o clasa C++ reprezentând obiectul modelat, o funcţie main() pentru agent, un makefile pentru producerea agentului executabil şi un fişier de înregistrare a obiectului în plat- forma HP OpenView DM, pentru ca agen- tul să poată fi identificat de către manager. 3. Executarea makefile-ului creat mai sus pen- „tru obținerea unui agent executabil. 4. Înregistrarea obiectului in platforma HP OpenView DM. 5. Rularea agentului. Agentul astfel creat este capabil sa răspundă cererilor de tip CREATE, DELETE, GET, SET şi ACTION adresate de către platforma de management. Foarte importantă este apoi configurarea serviciilor de prelucrare a evenimentelor, care joacă un rol vital în procesul de manage- ment. Aceasta se face pe baza HP OpenView Event Corelation Services (ECS). Acest utilitar este un motor de timp real, care citeşte de la dis- tantă un set de reguli de corelare (puse la dis- poziţie de manager) și le execută. Imple- mentarea regulilor de corelare a evenimentelor se face pe baza interfeţei grafice puse la dis- poziţie de ECS Designer. Proiectantul are la dispoziţie un set de blocuri logice („cutii- negre“, care primesc o intrare, o prelucrează și o depun la ieșire) pe care le poate selecta, con- figura si conecta Domnul Serban Simu este specialist de retea PSO la S&T România. Îl puteţi contacta la adresa serban.simu Omain.snt.ro Aplicaţii TMN bazate pe HP OpenView, în lumea reală proprietar de management) Managementul serviciilor reţelelor de mare viteza: SONET, SDH, ATM, video-on-demand.. Monitorizarea reţelelor private gestionate de către furnizorul de servicii Gateway pentru clienţii conectaţi in reţelele publice, pentru a putea face un management star. integrarea cu platforme proprietar de management pentru o viziune omogena asupra unei reţele eterogene sisteme de management pentru echipamente și servicii noi de comunicaţie de date (pentru care nu exista deja o platforma 92 BYTE România MAI 1997 ILUSTRAȚII: JOE GALLAGHER 0 1997 n vârtej al al noilor tehnologii software au suflat multe dintre preconcepţiile noastre despre modul în care vor lucra aplicatii- le. Web, Java, baze de date orientate obiect - sunt numai câteva noi tehnologii pe care noi trebuie să le absorbim. Fiecare are virtutea ei, dar cum se înpacă toate înpreună? Cum vom construi sisteme de aplicaţii utilizând toate aceste noi tehnologii? Un lucru pe care pe care nu-l vom mai face este să creeăm sisteme statice. Modelele curente client/server vor să clasifice lucrurile rigid ca fiind „pe partea de client“ sau „pe partea de server“. Pentru a exploata mai mult puterea procesării distribuite, proiectanții de aplicaţii trebuie să înveţe să transforme codul sub formă de apleturi, pentru a fi executat în cele mai potrivite locuri. La fel şi cu datele: nu va fi o decizie finală, dacă să ţineţi totul pe discul local sau totul pe server; va trebui să alegeți într-un mod dinamic ce date ar fi mai bine să fie stocate local, pentru un acces rapid. Sisteme și ca Castanet de la Marimba sunt pe cale să facă asta. Un alt lucru pe care nu-l vom face este să ignorăm integritatea conexiunilor pe care le avem la un moment dat; să fi aruncat la întâm- plare de pe un site Web, în timp ce eşti în mijlocul unei tranzacţii bancare, nu poate fi pur şi simplu acceptabil. Este nevoie să luăm urgent lecții de tehnologii de procesare a tran- zacţiilor, utilizate acum de automatele bancare şi de alte aplicaţii de pe calculatoarele mari. Dar dacă ar fi să evaluăm noua direcţie a software-ului printr-o singură expresie, ea ar trebui să fie „Componente peste tot“. Remar- caţi utilizarea cuvântului componente în locul cuvântului obiecte. În spatele acestei schim- bări de tehnologie se întinde o profundă schim- bare tehnică. În materializările anterioare, ori- entarea obiect a fost o disciplină de programare pură, ce îşi împărțea foloasele direct pro- gramatorilor (de exemplu reutilizarea codu- lui prin moştenire) şi numai indirect utiliza- torilor finali. Spre deosebire de o clasă dintr-o bibliotecă C++, pe care trebuie să o compi- aţi înainte de a utiliza, o componentă este un pachet gata-de-rulare de cod ce este încărcat şi legat dinamic pe sistemul tău pentru ai extinde funcționalitatea. Controalele ActiveX şi apleturile Java sunt componente din acest punct de vedere. Componentele împărtăşesc multe dintre caracteristicile obiectelor, cum ar fi nevoia de a ascunde munca lor internă în spatele unei interfeţe bine definite, care este de fapt un set de metode de acces. Poate mai puţin evidentă este transfor- Intreprinderea din componente Complet orientate Web și formate din componente, în viitorul apropiat, aplicaţiile vor forma o arhitectură client/server nouă, mai flexibilă. De Dick Pountain So pc aereenle Serverul principal / Server intermediar Client Forma lucrurilor ce vor veni La Jucarii si Materiale, un magazin virtual al viitorului, clientii vor cumpara utilizand un aplet care este împins pe calculatorul lor când se conectează la serverul Web al Se ee ae eee intermediare. marea pe care o semnaleaza peste tot, pentru componentele distribuite. Cuno Pfister, mana- gerul de la Oberon Microsystems din Ziirich, o vede astfel: „Obiectele distribuite sunt atrac- tive deoarece ele promit o transparență com- pletă locală /la distanță. Mai întâi poţi dez- volta software pentru uz local, după care îl poți împărți pe mai multe mașini. Componentele sunt adesea puse pe picior de egalitate cu obiectele distribuite, dar în timp ce ambele împărtăşesc proprietăţi importante, cum ar fi necesiatatea unei interfeţe clar separate de implementare, componentele au sens şi acolo unde distribuția nu mai are. Producerea de componente este calea matură pentru con- struirea sistemelor software, astfel vor putea apărea acele pieţe de componente gata făcute. Componentele au nevoie să fie suficient de independente pentru a fi dezvoltate, vândute şi instalate independent și imediat după aceea să fie interoperabile pentru a se putea integra în funcționalitatea celorlaltor componente. În alte discipline inginereşti mature, o abordare a componentelor este înțeleasă de la sine, dar în ingineria software maruntisurile nu au fost stabilite inca.“ MAI 1997 BYTE Romania 93 Aplicaţii de reţea Intreprinderea din componente Serverele suportă clienți mult mai puternici O Un aplet client afișează harta magazinului și anunţă serverul ce departament ai ales. o O descriere în limbajul Virtual Reality Mo- deling Language (VRLM) a pimului raft din secţiunea de jucări este împins de la server la client, care-l transformă în imagine 3-D. d ia. lo „Floor Plan. Deoarece ventarul cezeste) o imagine VRLM a r datele culese via SOL de la b "de jucări și de materiale, aflată la « agazinului se schimba, serverul reconstruieste (in timpul nopţii când lân- | igazinului utilizând e date, a stocului. istanță. O Un al doilea aplet ce-ţi permite să navighezi prin scenă Ne mişcăm în spatele scenei unde compo- nentele sunt doar butoane ale interfeței uti- lizator sau mici animații de reclamă. Impor- tanţa lor reală este faptul că le puteţi reutiliza pentru a forma noi „aplicaţii“ fără a recompi- la nimic. Cele patru modele de componente de bază - ActiveX, Java, OpenDoc, LiveConnect de la Netscape - nu sunt compatibile funcţional, dar se înregistrează un progres în a le face să lucreze împreună. De exemplu, apropiatele JavaBeans API vor permite componentelor Java să execute containere ActiveX sau Open- Doc, în timp ce Netscape a promis să includă suport pentru controalele ActiveX în viitoarele sale navigatoare. Nu va fi mult până când vei fi capabil să combini componente Java și ActiveX în aceaşi paletă a unei unelte de dez- voltare precum Latte de la Borland. În timp ce acest tip de procesare a compo- nentelor ușor distribuite este potrivită pentru sistemele bazate pe desktop PC şi pentru rețelele cu bandă îngustă, întodeauna vor exista şi aplicaţii cum sunt mecanismele de căutare în bazele de date, care au nevoie de obiecte prea mari pentru a se trimite prin rețea şi care trebuie executate pe serverele pe care sunt stocate. De aici înainte veţi avea nevoie atât de obiectele distribuite, cât şi de apeluri de proceduri la distanță. Cheia spre viitor va 94 BYTE Romania MAI 1997 fi combinarea aceste două stiluri de distribuţie în cel mai util mod posibil, transferând de pe server ceea ce este uşor de mutat și apelându- le de la distanță pe celelalte. Din fericire, standardele care vor face aceste lucruri posi- bile se plăsmuiesc chiar acum. Java de la SunSoft, versiunea 1.1 introduce câteva noi facilităţi strategice pentru comuni- carea cu obiecte la distanţă. Java Remonte Method Invocation (RMI) va permite aple- turilor de pe partea de client să conducă apli- catiile de pe server si vice-versa, in felul in care vizualizorul realitatii virtuale o face in exem- plul meu cu magazinul de jucari. Java Data- base Connectivity (JDBC) va furniza un API standard in bazele de date SQL; iar Object Seri- alization va converti obiectele Java in/din siruri de date, deci veti putea transfera date pe retea la fel de usor ca si transferul de cod. La fel de semnificativa este si lansarea, târziu în 1996, de către Object Management Group a unei versiuni de specificaţii pentru General Interoperabile ORB Protocol (GIOP) şi Internet Interoperabile ORB Protocol (IIOP). Aceste protocoale specifică formatele mesajelor și structurile de date pentru comu- nicarea între Object Request Brokers (ORBs) ce se conformează standardului Common Object Request Broker 2 (CORBA). Un ORB este un mecanism software ce permite obiectelor de la diferiți producători să-şi apeleze unul altuia metodele, prin translatarea între diferitele modele obiectuale şi între modelele de date ale procesoarelor (little&big endian) sau prin orice altă translatare. Există deja ORB, cum ar fi Black Window de la Visigenic si OrbixWeb de la Iona, ce permit apleturilor Java să comunice cu obiectele distribuite de pe orice ORB, subor- donat CORBA. Black Window generează automat cod Java atât pentru partea de client cât și pentru cea de server din limbajul Inter- face Definition Language (IDL), de descriere a interfeţei, iar apleturile rezultate furnizează un acces bidirecțional între orice navigator ce suportă Java şi obiectele CORBA de pe un sis- tem la distanță. (IDL este un limbaj abstract utilizat pentru a specifica interfețele obiectelor sub CORBA şi Common Object Model, sau COM, de la Microsoft.) Atât Netscape cât şi Oracle au adoptat OP ca şi bază pentru arhitecturile lor de rețele. Microsoft-ul rămâne clar detașat de CORBA şi şi-a plasat propria tehnologie a obiectelor distribuite, Distributed COM (DCOM), în domeniul public pentru a le promova ca şi alternativă, dar cele subordonate CORBA vor fi capabile să absoarbă obiectele DCOM la fel cum a făcut-o și cu celelalte. Depozitarea tuturor intelepciunilor Înainte de a deveni o realitate, „componentele peste tot“ au nevoie să se împace cu o mare varietate de realităţi, sau cu alte cuvinte, aproape cu toate datele importante din lume, de la recensăminte şi cărţi de telefoane la infor- maţii ale afacerilor corporațiilor, ce nu sunt stocate în obiecte ci în articole în bazele de date relationale, sau chiar sistemele cu fişiere unic accesibile din vechiul COBOL. De aceea, exemplul meu cu jucăriile şi materialele uti- lizează o structură cu trei straturi, unde datele de control al stocului sunt ţinute în același sis- tem de baze de date in care au fost în ultima . decadă, iar un strat de mijloc le accesează prin intermediul limbajului SQL. În acest moment există o invazie de produse, cum ar fi ActiveX DataBase Object de la Microsoft, dbWeb, Internet Database Connector (IDC) si SQL Server Web Assistant, ce va permite să va legati site-ul Web la bazele de date mosteni- te şi vă generează pagini Web de la zero pen- tru a afișa datele. În timp ce o reprezentare HTML este un loc bun de început, vom dori eventual ca bazele de date să returneze obiecte adecvate. Aceia care își permit luxul de a porni de la zero, cum e Time-Warner cu site-ul său Pathfind- er, pot utiliza o bază de date orientată obiect (în esență un depozit de date cu metode exe- cutabile) cu ObjectStore de la ObjectDesign ca Întreprinderea din componente | Aplicaţii de reţea şi terminal, dar aceia care au date moştenite vor avea nevoie de un tip de formulă de com- promis. Ofertanţii de baze de date orientate obiect pure discută cu organizațile de bazele de date relationale de câţiva ani, iar acum un fel de compromis apare ca si rezultat. Pe lângă toate acestea un punct forte al bazelor de date relaționale este că reuşesc să accelereze interogările utilizând procesoare multiple deoarece ele regăsesc datele mai curând în seturi logice decât într-o singură înregistrare la un moment dat. Punctul lor slab este că nu pot mânui obiectele multimedia complexe cum ar fi documentele video și copuse. Argu- mentele pro şi contra bazelor de date orientate obiect sunt exact pe dos, deci ele ar trebui să fie complementare. Bazele de date hibrid, obiectual-relațio- nale, câştigă acum suport din partea tuturor producătorilor de frunte ai bazelor de date, incluzând Oracle, Sybase şi IBM. Există diferite căi prin care puteţi combina bazele de date relationale şi cele orientate obiect, incluzând vrapatoare de obiecte (object wrap- per), biblioteci de clase şi unelte de mapare. Un vraper este un obiect ce conţine o interogare SQL (sau în alt limbaj de manipu- lare a datelor) ce accesează o bază de date relationala şi leagă datele primite sub forma unui obiect; partea proastă este că vraperul va trebui rescris de câte ori structura bazei de date se schimbă, şi că pote scădea şi perfor- mata. Poti evita aceasta problem a rescrierii, prin utilizarea unei biblioteci de clase ce sepa- ră implementarea de interfață. Produse ca DBtools de la Rogue Wave Software şi SQL Obects+ + 2.0 de la Objects+ + Software sunt tipice în acest caz, iar sistemele, subordonate CORBA, din viitor le vor utiliza. Seturile de unelte de mapare sunt pro- grame ce iau un model de obiect și o schemă de bază de date și generează un strat de cod mapator, ce va converti automat datele între cele două tipuri de date. În timp ce vrapa- toarele și bibliotecile pot în mod normal face numai mapări de tipul „tabel=tip“ (fiecare rând din tabel devine un obiect), o unealtă de mapare poate efectua translatări arbitrare gi complexe ce trec în spatele relaţiilor dintre date și adaugă valori la datele recuperate. Exemplele de astfel de unelte includ și Persis- tance de la Persistance Software şi Object Inte- gration Software de la Ontos. Câteva produse de baze de date obiectu- al-relationale cum sunt DB2 de la IBM, Illus- tra de la Informix si UniSQL/X de la UniSQL extind un SGBDR (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date Relationale) conventionale prin adăugarea suportului pentru tipuri si funcţii definite de către utilizator, a obiectelor mari şi complexe şi a moștenirii multiple. Încă nu se ştie care dintre aceste tehnologii va triumfa, dar oricare ar fi, o mare parte a n motiv puternic pentru mișcarea soft- ware-ului de componente este revoluţia care s-a pregătit în departamentele corpora- iei IT împotriva costisitoarei și dificilei men- ţineri a unui PC modern. Acum dezbaterile se axează pe întrebarea dacă calculatoarele de rețea (NC) sunt o alternativă viabilă. Un mod în care puteţi vedea concursul dintre NC-uri și PC-uri, sunt două terminale ale spectrului continuu a locației software-ului. „Stocarea locală este doar o înlocuire a lățimii de bandă“, a spus Miko Masumura, evanghelist Java la JavaSoft. „Pe un PC inde- pendent (cu o lăţime de bandă zero) va tre- bui să va stochaţi întregul univers, în timp ce la cealaltă extremă (cu lăţime de bandă infinită) nu mai stocaţi deloc cod local dar primiţi ceea ce doriţi de pe rețea.“ „Nimeni nuare lățime de bandă nelimitată, dar soluții precum Castanet de la Mirimba, vă per- mite să o combinaţi și să o potriviti cu funcţii pecare doriţi să le stocaţi local -unsistem de operare 'al tău'.“ Precizări Matsumura vede o a treia posibilitate: Castanet distribuie software-ul Java uti- lizând o metaforă radio: „transmite“ pe diferite canale la un „tuner“ instalat pe calculatorul vostru. Fiecare program Java are canalul său, și când vă înscrieţi pentru prima dată la acest canal software-ul vine pe discul vostru local; oricum, codul nu este aruncat, ca de obicei, atunci când nuiîl mai folosiţi ci rămâne pe dis- cul vostru hard. Oricând se lansează un update pentru acest software, bucăţi conținând doar schimbările, vor fi aduse în momentul în care va reconectati la canal. Acest mecanism poate egala munca pentru reactualizarea datelor, cum ar fi schimbările de prețuri sau introducerea de lucruri noi. După ce utilizați Castnet pentru un timp veţi găsi, chiar datele și programele pe care le-aţi utilizat mult, pe dicul vostru hard, cutoate că - pe Web există mult mai multe resurse disponi- bile; este un fel de cache persistent (similar, în principiu, cu modul în care America Online distribuie ecranele sale grafice). Microsoft și Netscape au făcut înțelegeri cu rețeaua de știri on-line Point Cast, care oferă un fel de serviciu similar, și aceasta poate figura în iniţia- tiva Zero Administration de la Microsoft. muncii va fi constituită din suportul pentru procesările de tranzacţii (TP). O economie on- line reală nu poate tolera modul hazardat în care, mulți din noi, lucrăm pe Internet, unde aşteptăm să ne conectăm şi poate reuşim (sau nu) şi unde suntem deconectaţi după cinci minute fără avertisment. Lumea calcula- toarelor mari a utilizat TP de ani de zile pen- tru a proteja tipul de tranzacţii pe care-l faceți atunci când retrageţi bani de la un automat bancar, unde ar fi dezastruos sa pierdeti con- tactul după ce contul a fost debitat dar înainte dea vă primi banii. IP este o întreagă filosofie a sistemelor client/server în care o tranzacţie devine un contract ce leagă un client cu unul sau mai multe servere, în timp ce este impusă o disciplină de actualizare atomică, de comitere respectiv de roll-back pentru a evita acțiunile care ar duce la eşuarea tranzacţiei. La sfârşitul unei tranzacţii toate părțile impli- cate trebuie să cadă de acord dacă ea a avut suc- Ces sau a eșuat. Monitoarele TP sunt programe ce adminis- trează tranzacţile de la punctul de inițiere a lor, de obicei de la client, pe parcursul rutărilor, la echilibrarea încărcării în reţea şi la reporni- rea lor după blocaje. Monitoarele'TP de pe cal- culatoarele mari au evoluat spre modelul cu câteva servere mari ce suportă mii de clienți fiecare, dar un viitor orientat pe componente înseamnă mult mai multe servere mici cu conexiuni mult mai complexe. Monitoarele TPdin viitor vor trebui să fie într-adevăr foarte inteligente, capabile să suporte tranzacţii de lungă durată ce traversează mai multe servere şi pot naşte noi subtranzacții (cu terminări în cascadă de la copil la părinte). Anunţatul Transaction Server de la Microsoft ne arată deja o evoluţie subtilă a monitoarelor TP. TS nu are toate facilităţile pe care le prezintă CICS, dar dă lovitura în câteva direcții noi. De exemplu, Transaction Server va ajuta aplicaţiile distribuite să se conecteze în siguranță la obiectele de la dis- tanță, chiar și atunci când nu au loc tranzacții. Poate cel mai potrivit loc pentru un moni- tor TP va fi probabil chiar în propriul vostru navigator Web. Navigatoarele viitorului vor avea nevoie să-şi extindă funcţionalitatea de la transmiterea paginilor HTML, la a deveni managere de resurse generale de rețea ce pot împleti împreună surse de la distanță, de diferite tipuri de date (e-mail, interogări de baze de date, căutătoare în directoare, apeluri prin ORB-i) și ce pot asigura integritatea tran- zactiilor in care sunt implicate mai multe resurse. Tinerea codului TP, mai curand la nivelul navigatorului decât la nivelul sistemu- lui de operare, va avea sens din moment ce ade- sea, veţi dori să fie mai putin sigure şi mai ușor de conectat fără o încărcare suplimenta- ră. Constructorii tradiționali de monitoare TP au avut o problemă foarte grea de inginerie software, dar acest lucru se poate schimba acum când Microsoft are propria unealtă TP bazată pe COM în Distributed Transaction MA! 1997 BYTE Romania 95 Aplicaţii de reţea Întreprinderea din componente Coordinator, care încearcă să deschidă pro- cesul de tranzacţionare în felul în care ODBC- ul a făcut-o cu accesul bazele de date. Stan- dardul CORBA defineşte şi el tranzacțiile ca şi parte a servicilor sale ORB; ele trebuie să fie suportate de majoritatea ORB-urilor. Cu cât rețelele devin mai mari, utilizarea propice a acestei tehnologii va deveni esențială. „De la reţelele de comunicare cu bandă largă, se va cere mult mai mult în viitor“, a estimat Dr. Andy Hopper, director al cercetărilor de la Laboratorul de cercetări Olivetti& Oracle (Cambridge, U.K.). „Ceea ce va trebui con- trolat vor fi punctele terminale (navigatoarele şi serverele) şi însuşi şirurile de date. Un mod promițător de a face aceasta este să furnizăm o interfață subordonată CORBA la reţea. Deoarece CORBA este şi el disponinil pentru a lucra cu majoritatea sistemelor de operare, va fi posibil ca întregul sistem de telecomuni- caţii să fie orchestrat într-un mod consistent. Tehnologia navigatoarelor de astăzi nu poate exploata bogăţia unei reţele rapide, dar prin introducerea controalelor de calitate apropi- ate şi a controalelor CORBA la software-ele terminale, va fi posibilă o utilizare mai bună și mai autorizată a lor - de exemplu şiruri de date audio şi video live ca şi parte a interfeţei utilizator.“ Gândiţi la scară redusă și pentru rețea Un lucru este acum sigur: Software-ul va deveni mai mic, mai modular și orientat rețea. Altfel spus, viitorul software-ului pe care l-am subliniat aici este puţin diferit de orientarea pe care majoritatea producătorilor de software o au de un an încoace. Am promis sisteme de Cine plătește? Și cum o face? anviitor vom primi din ce în ce mai multe com- ponente software pe rețea, dar industria de software nuva putea supravieţui dacă ni leva oferi gratuit. Din nefericire, munca depusă pentru dezvoltarea comerţului electronic este bună doar pentru achiziţii mai mari, de exem- plu o suită pentru birotică. Pentru apleturile, în noul stil, sau biții de infomaţii, costul validării unei tranzacţii se pare a fi mai mare decât suma transferată. : Un grup de cercetători de la Digital Equipament lucrează la o soluţie elegantă, un protocol redus pentru comerț numit Milicent, care produce încărcări suficient de reduse pentru a permite tranzacţii sub un cent. Esenţa la Milicent este că fiecare producător va emite proprii bani digitali, numiţi certificate, ce pot fi autentificaţi local (fără a se face un apella obancă sau la un birou de credite), din moment ce producătorul se plătește pe el însuși. Veţi cumpăra certificatul pe care-l veţi cheltui la un broker ce cumpără și vinde cer- șiorganizatoate aceste tipuri diferite de com- tificate de la diferiţi producători. Vă veţi regla contul real împreună cu brokerul, atunci când micile voastre cumpărături au acumulat o sumă destul de mare de bani pentru a depăși plafonulunei tranzacţiei. Producătorii vor tre- bui să-și încheie conturile doar cu o mana de brokeri, în loc să o facă cu mii de clienţi, iar voi va trebui să negociaţi doar cu unul sau doi brokeri. Milicet oferă doar un simplu sistem - de criptografie ce furnizează un sistem rezonabil de securitate, adecvat micilor sume transferate. Între timp la SunLabs se lucrează la Java- Wallet, un cadru software care poate include ert electronic si consolida toate facturile lor într-una singură; puteți utiliza Milicet pentru micile plăţi și Secure Electronic Transactions (SET) pentru cele mari. Java Wallet va va per- mite să stabiliți o limită (să spunem de 10$), iar el va avertiza când aţi cheltuit-o în timpul navigărilor ocazionale. operare distribuite care vă vor permite con- struirea de aplicaţii, compuse din obiecte de comunicaţie ce rulează pe mai multe mașini diferite. Acest lucru nu s-a întâmplat încă, şi poate nu se va mai întâmpla. Ceea ce a inter- venit este noţiunea care ne spune că, în cele mai multe cazuri, este mult mai ușor să muţi software-ul acolo unde este nevoie de el - este vorba de componentele ce pot fi duse pe reţea. Această idee provine de la limbajul Java pro- dus de Sun, dezvoltat iniţial pentru utilizarea 96 BYTE Romania Digital Equipment Netscape Communications _ Persistence Software Maynard, MA Mountain View, CA San Mateo, CA 508-493-5111 415-937-3777 415-372-3600 http://www.digital.com http://www.netscape.com http://www.persistence.com IBM Oberon Software PointCast Armonk, NY Cambridge, MA Cupertino, CA 914-765-1900 617-494-0990 408-253-0894 http://www.ibm.com http://www.oberon.com http://www.pointcast.com Informix Software Object Design Rogue Wave Software Menlo Park, CA Burlington, MA Corvallis, OR 415-926-6300 617-674-5000 541-754-3010 http://www.informix.com http://www.odi.com http://www.roguewave.com lona Technologies Ontos Sybase Cambridge, MA Lowell, MA Emeryville, CA 617-949-9000 508-323-8000 510-922-3555 http://www.iona.com http://www.ontos.com http://www.sybase.com Marimba Oracle UniSQL Palo Alto, CA Redwood Shores, CA Austin, TX 415-328-5282 415-506 7000 512-343-7297 http://www.marimba.com http://www.oracle.com http://www.unisql.com Microsoft ParcPlace-Digitalk Visigenic Software Redmond, WA Sunnyvale, CA San Mateo, CA 206-882-8080 408-481-9090 415-286-1900 http://www.microsoft.com http://www.pareplace.com MAI 1997 http://www.visigenic.com/ lui mai curând în televizoare decât în PC-uri, dar care şi-a câştigat popularitatea datorită Web-ului. Pregătirile făcute pentru obiectele distribuite nu sunt pierdute, deoarece com- ponentele utilizează, în general, aceleași teh- nologi ale documentelor compuse, a împa- chetării şi a containerelor. Rezultatul trebuie să fie un software mai bun și mai maleabil, cal- cule mai ieftine şi mai uşor de întreținut şi un nou nivel de transparenţă în comunicațiile pe reţea. Unicul lucru ce poate opri expansiunea „compomponente peste tot“, este lipsa lățimii de bandă Internet care să poată satisface toate noile cereri care vor fi create, și acest lucru este necontrolabil de marile companii de teleco- municaţii. Până atunci va trebui să gestionăm lăţimea de bandă ca pe o resursă limitată şi acesta îi va favoriza pe cei mici şi isteţi, ceea ce nu este rau deloc. Dick Pountain este un colaborator din Londra al revistei BYTE. Poate fi găsit prin e-mail la dick@bix.com [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Cristian-Eugen Matei] Mobile Data Initiative ( MDI ) Hilde Corbu, Eugen Preotu introducere ‘sti Definiţie MDI - Mobile Data Initiative - Type 1/3.3mm și este folosită pentru extensia de memorie RAM, Data înființării Berlin, 1.10.1996 SRAM, flash, EEPROM. Componentă Notebooks - Toshiba, Compaq, IBM - - Type IE/ 5 mm este uzual folosită pentru plăci Ethernet și plăci Terminale GSM - Ericsson, Nokia fax/modem. În acest tip de slot se pot instala (funcţie de aplicaţie) Operatori - Cellnet, DeTe-Mobil, placa Ethernet radio, receptor GPS, interfață telefon celular, adaptor Mannesmann, Telia, Vodafon video, placă pentru achiziții de date etc. Software - Microsoft, Intel - Type III / 10.5 mm este folosit pentru discuri removable, comu- Scop Realizarea comunicaţiei digitale de date dintre nicaţii radio (radio modem). notebook și telefonul celular GSM „ Elementele cheie ale arhitecturii software a PCMCIA sunt legate de Activitate Londra - decembrie 1996 - primul workshop i in- placa PCMCIA și de sloturile dedicate din calculator. Soft-ul care con- teractiv a care au participat 25 de firme europene implicate în GSM și au fost testate 250 de aplicaţii. Următorul workshop este programat pentru luna iunie 1997 şi are ca ţintă stabilirea standardelor și normelor conform cărora specificaţiile transmisiei de date în GSM să facă parte integrantă din softurile uzuale folosite pe calculator. Obiective în 2000 - 70% din calculatoarele portabile vor fi echipate cuo placă pentru transmisii de date în infrastructură GSM - 30 % din legăturile realizate într-o rețea celulară GSM vor fi pentru transfer de date Firmele membre ale MDI au prezentat modalitățile hard gi soft prin care un notebook era conectat la orice aplicaţie care a rulat în cadrul expoziţiei: video- conferință, celular GSM, networking, multimedia, achiziţii de date Raport Dataquest Comunicaţii digitale - Abonaţi Cebit '97 Europa 19 mil / 1996 66 mil / 2000 1 din 5 PC-uri 2.5 mil / 1995 USA : 3 mil / 1996 1 din 3 PC-uri 7.5 mil / 1995 Vanzari de notebook-uri Licente Internet Transmisii de date in GSM 1 terminal din 50 Trafic in GSM 0.5% -date/ 46.3 % - voce Aparitia aliantei MDI subliniaz4 o data in plus convergenta dintre comunicaţii și calculatoare, dintre uneltele portabile ale secolului 21 si aplicaţiile cunoscute deja. Implementarea structurilor de rețele digitale mobile (wireless), dezvoltarea lor la nivel internaţional și consacrarea tehnologiilor specifice a atras dupăsine o creştere a pieţei de echipamente portabile (atât cerere cât și ofertă), prin explozia aplicaţiilor ce se pot reali- za în jurul lor şi recunoscute sub denumirea globală de radiocomputing. Segmentul PCMCIA PCMCIA este o asociaţie internațională care a standardizat placa de dimensiunile unei cărți de credit (69.2 mm x 51.46 mm) pentru me- . morie și porturi I/O. Asociaţia are aproximativ 300 de membri printre care se află Intel, IBM, Toshiba, Lotus, Epson şi Fujitsu, standardele ei fiind recunoscute şi de către Asociaţia de Dezvoltare a Industriei Elec- tronice Japoneze - JEIDA. Există PCMCIA Type I, II si III, toate conectându-se la calculator cu mufă mamă de 68 pini, dar diferind între ele prin grosimea plăcii. trolează sloturile PCMCIA este implementat în BIOS cu funcţia dea identifica numărul acestora şi de a detecta când s-a introdus sau extras o placă. Softul care administrează plăcile permite alocarea resurselor din notebook (memorie, întreruperi), atunci când o placă a fost mon- tată în slot și le poate elibera când nu mai sunt necesare. Compatibili- tatea hard / soft în cazul PCMCIA asigură capabilitatea „plug and play“ a calculatorului portabil. Creşterea cererii pentru echipamente portabile a atras după sine și diversificarea ofertei de plăci PCMCIA, care să permită integrarea neli- mitată a notebook-urilor în orice domeniu de activitate. Vânzările de plăci PCMCIA în Europa au structura cunoscută: 39% Flash card Total European Market for PC Cards % of Revenues by Product Type 22% Fax / modem 18% HDD 9% LAN 7% Fax / modem + LAN 4% ROM 3% RAM 7% Altele Aplicatii MDI Tabelul (prezentat în anexă) grupează clasele principale de plăci PCM- CIA și aplicaţiile cărora se adresează acestea. Pentru utilizator sunt intere- sante cel puţin 7 aplicaţii: MAI 1997 BYTE România 97 Reţele MDI Ethernet Radio (Tabel/poz 1) Există situaţii în care un echipament portabil trebuie conectat în câte- va minute la o reţea cablată. În acest caz, singura soluţie este dată de realizarea unei transmisii de date pe cale radio. Placa de reţea Ether- net Radio va conţine specificaţiile unei plăci uzuale Ethernet ISA / 16 bit, completată cu o parte ecranată unde se află un emiţător / receptor de semnale. Folosind Ethernet Radio se pot conecta două clădiri (două reţele) la o distanţă de maxim 5 Km, se poate cupla un echipament la o rețea cablată (folosind Wave Point Solectek), se pot transmite date între două staţii de lucru (folosind WaveLan Lucent). În figura 2 si figu- ra 3 sunt prezentate două exemple de configurare a unei aplicaţii, folosind Ethernet Radio. as Reţea radio în care utilizatorii schimbă date cu serverul Novell/Unix numai pe cale radio: Reţea radio în care un user mobil accesează serverele a trei rețele cablate: o... ............. (Tabel/poz 9) Folosind cuplarea la infrastructura ISDN, firma Aethra ( Italia) a prezentat la Cebit 97, un sistem portabil pentru videoconferinta, ce poate fiinterconectat cu notebook, FlexCam, camera video digitala, telefon, TV, microfon. Imaginile preluate si prelucrate pot fitransmise via ISDN către alte sisteme, realizându-se analize interactive: (Tabel/poz 14) Receptorul GPS NavCard, produs al firmei Rockwell este primul GPS in format PCMCIA, putând echipa nootebook-uri, PDA si PIC ce au sloturi tip II, pentru a putea localiza un vehicul la un moment dat. A cunoaşte poziţia este un element important în aplicaţii cum arfi: servicii medicale de urgenta, intervenţii în cazuri de calamităţi naturale, supraveghere procese industriale, transporturi rutiere, marine, aeriene, securitate personala (AVLN - Automatic Vehicle Location and Navigation). Performanţele plăcii (5 canale ) asigu- răo precizie de 100m, ce poate fi îmbunătăţită prin capabilități dife- renţiale opţionale și un timp de iniţializare de 20-30 secunde. Pute- rea necesară pentru operare este de 750mW, decisistemul trebuie sa aibă o autonomie ridicata ( 15 ore baterii Zinc Air). 98 BYTE Romania MAI 1997 MDI | Reţele ................ (Tabel/poz 2, 3, 4) GSM-ul este principala tehnologie celulară digitală, cu o largă răspândire în Europa. De aceea, mulţi producători au încercat să-i folosească parametri tehnici în aplicaţii diferite de transmisia voce, rezul- tatul fiind o creștere a variantelor de terminale celulare care pot oferi - servicii precum e-mail, acces Internet, transfer de date, SMS, fax etc. Ceea cele diferenţiază este modul în care se realizează aceste servicii: prin interfață PCMCIA, direct pe portul serial al notebook-ului, folosind o placă de calculator cu telefonul GSM încorporat. Interfața PCMCIA - este soluția cea mai răspândită, majoritatea pro- ducătorilor de terminale celulare adoptând-o pentru a putea transmite date, folosind infrastructura GSM. În figură este prezentată sugestiv alăturarea telefon celular / notebook și conectarea la alte retele (PSTN, Internet, ISDN, Packet Network), trecând prin MSC-ul unei topologii celulare: Port serial notebook - telefonul celular are încorporate toate speci- ficaţiile necesare unei plăci PCMCIA pentru transmisia de date, elimi- nând astfel interfaţa intermediară și lăsând sloturile notebook-ului libere pentru alte aplicaţii. Terminalul se conectează direct pe portul serial al calculatorului pentru transfer și recepție de fișiere, consultare baze de date, acces Internet, transmisii fax. Figura prezintă sugestiv simpla conectare notebook - telefon celular prin cablu serial și soft dedicat: V.dot GSM - este sinonim cu placă PCMCIA în care au fost imple- mentate toate funcţiile unui telefon celular. Telefonul celular nu mai există, comunicaţia voce, de date, fax și SMS realizându-se din note- book. Echipamentul este controlat soft pentru stabilirea aplicaţiilor și poate fi comandat cu un receptor (ce se prinde magnetic de carcasa notebook-ului) pentru convorbirile obișnuite: Nokia a prezentat la Cebit '97 acest tip de echipament. Una dintre noutăţile prezentate la Cebit 97 în standul Bosh Telekom afost realizarea în cooperare cu Blaupunkt a primului echipament care poate fi şi radio și telefon celular. Se montează în mașină și, prin inter- mediul a două card-uri diferite, se selectează una din cele două funcţii: ascultarea unor posturi radiofonice sau realizarea unei convor- biri telefonice, folosind infrastructura GSM. A fost testat doar pentru piaţa germană de utilizatori: Ericsson a rupt bariera limitei de 9600 bps pentru transmisia de date, folosind rețeaua GSM, prin realizarea unui terminal care atinge 64Kbps și care a fost lansat anul trecut la Stockholm și testat la Cebit 97. MAI 1997 BYTE Romania 39 Reţele | MDI Videoconferinta (Tabel/poz 5, 6, 7, 8) După lansarea conceptului în 1964, a mai durat 20 de ani până când s- arealizat prima aplicaţie comercială de videoconferință. Conform firmei de consultanță Datamonitor, numărul echipamentelor pentru videoconferință s-a dublat în perioada 1994 - 1995, la sfârșitul anului 1995 înregistrându- se 67.000 de sisteme vândute, ceea ce reprezintă 671 milioane USD. Structura videoconferintelor (sursa: Datamonitor): Există 4 modalități de a implementa videoconferința: a Bazatăpe ISDN standarde ITU H.320, H.261, H.231, H.243, G.728 b BazatăpeLAN standarde ITU H.323 c BazatăpePSTN standarde ITU H.324, H.263, H.245, H.223, G.723 d Conferință desktop standardelTU H.120 Firma care domină industria de videoconferință este PictureTel (cu vânzări de500 milioane USDîn 1996), ealansând la Cebit 97 sistemul SwiftSite, prin international standards for videoconferencing Narrow banii visual telephone systems and terminal equioment (used since # H261 Video codes for audiovisual services at Px6Skbitls (video part of H.329) W231 Multipoint control unit for audiovisual systems (MCU part of 1320} Mi 24@3 Syste far establishing communication between three ce more terminals W324 telephone tenminals over PSTN H263 ‘Video cpdieng for how bit-rate communication (also used în H.323) H.245 Conarai of aommunacations between multimedia terminals H.223 Muttipiexing proteccls ffor iow ibitrace muttimedia teraina’s (Dual rene speech codec at 6 Aikipitys and 5.3bit/s WB2B Visual terminal over non gquacaneed quality of service LANs intermediul căruiatelevizorul obișnuit poate fi folosit pen- tru videoconferinta. Una dintre componente- le importante ale unui sistem pentru videoconferinta o reprezintă grupa camerelor video digitale, ce cunosc și ele ovarietate largă. Firmele Toshiba și Casio au produs camere video cu facilitatea de a fi cuplate la un note- book prin interfața POMCIA. Figura redă sugestiv etapele de captare a imaginii și înregistrarea lor pe un echipament portabil. Toshi- ba foloseşte o placa PCMCIA, denumită Smart Media: Your technology investment is too important to leave to chance So leave ittous! Bd. Unirii 15, Sect.5, Bucuresti, Tel.: 336.2595, Fax.:336.7568 Centrulde Service S&4k4 Cl. Grivitei 355-357, Sect. 1, Bucuresti, Tel/Fax: 230.2575, 222.4616 Centrul de Instruire. SEI MDI | Reţele ? Achizitii de date (Tabel/poz 11, 12, 13) Un sistemtipic pentru achiziţii de date bazat pe PC se compune m e le t Ot DAVIS a.) Traductoare, Senzori. Convertesc semnalele fizice (tem- peratură, presiune, nivel, lungime, poziţie), în semnale electrice (curent, tensiune, frecvenţă, puls etc) după principiile clasice. b.) Module reconditionare semnal. Au rolul de a îmbunătăţi calitatea semnalului scos de traductoare, înainte ca placa pentru achiziție de date să facă conversia A/D. În mod uzual se folosește procesul de amplificare pentru refacerea semnalului, alături de fil- trare, atenuare etc. c.) Plăci pentru achiziţia și controlul datelor. Plăci ce fac con- versia A/D sau D/A a intrărilor si ieșirilor de semnale. d.) Soft dedicat pentru prelucrare date În figură este prezentată schematic o aplicaţie industrială, in care softul dedicat realizează achiziţia, procesarea, vizualizarea, sto- carea, distribuţia și arhivarea datelor din proces: Receptorul GPS NavCard, produs al firmei Rockwell este primul GPS în format PCMCIA, putând echipa nootebook-uri, PDA și PIC ce au sloturi tip II, pentru a putea localiza un vehicul la un moment dat. A cunoaște poziția este un element important în aplicaţii cum ar fi: servicii medicale de urgenta, intervenţii în cazuri de calamităţi naturale, supraveghere procese industriale, transporturi rutiere, marine, aeriene, securitate personala (AVLN - Automatic Vehicle Location and Navigation). Performanţele plăcii (5 canale ) asigu- rao precizie de 100m, ce poate fi îmbunătățită prin capabilități dife- renţiale opţionale și un timp de iniţializare de 20-30 secunde. Pute- rea necesară pentru operare este de 750mW/, deci sistemul trebuie sa aibă o autonomie ridicata (15 ore baterii Zinc Air). infraroșu ................................. (Tabel/poz 10) În prezent, majoritatea echipamentelor portabile (notebook, PDAs, organizers), periferice (imprimante, faxuri, telefoane), noduri ATM etc. sunt dotate cu porturi infrared pentru realizarea rapidă a comunicaţiei: În aplicaţiile uzuale, tehnologia infrared asigură o viteză de 16Mbit /s, însă cercetările Universităţii din California (Berkeley) au demon- strat că se pot obţine 50 Mbit / sin camere de 10 mx 10 msi sunt sperante de atingere a 100 Mbit/s, in cazul folosirii infrared pen- tru conectare noduri optice. Doamna Hilde Corbu lucrează la AGNORH igh Tech şi poate fi contac- tată la adresa: agnorQtag.vsat.ro | Domnul Eugen Preotu este președintele Societăţii AGNORS.R.L. şi poate fi contactat la telefon: 01-2 10.59.43 sau 01-211.86.99 MAI 1997 BYTE România 101 Reţele | MDI INTEGRAREA NOTEBOOK-ULUI ÎN APLICAȚII EXISTENTE FOLOSIND ee E CMCIA Poz Denumire Tip Descriere tehnică Descriere aplicaţie Firme Spec Parametri : 1 Ethernet radio ll Freeventa 902-908 MHz / 2.4 GHz se realizează transmisii de date, pe cale radio, între 23 Lucent Tehnologie spread spectrum FH / DS două notebook-uri sau între notebook și serverul reţelei Solectek Viteza 2Mbps cablate, la distanţe cuprinse între 200m-5km Digital Compatibilitate IEEE802.1l se folosesc antene omni | direcţionale cu câștig Cylink NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan, DEC 2 Modem+ GSM Il Fax CCITT v.27ter, v.29, v.17 permite conectarea la infrastructura PSTN si GSM 4 Hotline 4800-14400 bps linia telefonică poate fi analogică și/sau digitală Sagem Modem CCITT v.21 - v.34+ transmisii fax / date / voce 14400 / 28800 / 33600 bps GSM fax TIA Class 1,2/ETS! GSM TS 03.45 2400 - 9600 bps transparemt, sincron GSM date MBP 4/5, v.42 bis : 300 - 9600 bps GSM SMS ETSI GSM 07.05, 07.07 / 160 caractere Soft MS Explorer WS 95, T-Online = 3 CellularDataCard Il GSM fax TIA Class 1,2/ETSI GSM TS 03.45 interfata PCMCIA se conecteaza la notebook iar cablul 5 Nokia : 2400-9600 bps transparent, sincron la telefonul celular Ericsson GSM date MBP 4/5, v.42 bis servicii: e-mail, transfer fisiere, acces Internet, mailbox Dancall 300-9600 bps SMS, transmisii fax Sagem GSM SMS ETSI GSM 07.05, 07.07 / 160 caractere Ascom Soft WS 95, Windows, 0S/2, MAC 4 V.dotGSM Hl GSM fax TIA Class I/ETS! GSM TS 03.45 recomandat în aplicații dedicate pentru transmisii de date 6 Nokia 2400-9600 bps transparent, sincron telemetrie, acces Internet, analize în timp real GSM date GSM 7.02 asynchron/MBP 5, v.42 bis 2400-14400 bps (cu compresie) GSM SMS ETS! GSM 07.05, 07.07 / 160 caractere Accesorii antenă în miniatură, receptor ‘ 5 Camera video Il Senzor CCD cuplarea unei camere video, prin interfață PCMCIA, 10 Toshiba Rezoluţie 320x240 dpi sau 640x480 dpi la un notebook, pentru înregistrarea și prelucrarea Casio Culori 24bit imaginilor în timp real. Viteză 20 poze / sec Camera foloseste o placa inteligenta (Smart Media) pt Compresie JPEG stocarea imaginilor dorite si interfatarea cu notebook-ul Compatibilitate ISO 100 6 Notebook IV Il Tuner IV extern, 151 canale, conectare CATV Televiziune Interactivă pe notebook 7 Nogatech Video Capture Format .avi 30 frame / sec - NISC - 25 frame / sec - PAL Rezoluţie video 640x480 Soft dedicat : 7 Conference card Il Video Capture Format .avi videoconferinta punct-la-punct pe linie telefonica 8 Nogatech 30 frame / sec - NTSC analogică, ISDN, WireLessLAN 9 25 frame | sec - PAL 10 Rezoluţie video 640x480 Audio in/out stereo Soft WhitePine CU-SeeMe Microsoft Net Meeting, VocalTec Intel Internet Phone 8 MPEGvideo playbackil Compatibilitate MPEG | video playback Tehnologia ZV (Zoomed Video) permite decompresia Toshiba notebook cu ZV Port informaţiilor de pe un CD Rom sau Hdd și transmiterea KingMax Soft dedicat MPEG player, CD Applications lor direct către display/placa de sunet. 9 ISDNadapter Il Interfaţă ISDN Basic Rate Interface (So bus, 1.430) cuplare notebook la o infrastructură ISDN pentru 11 Xircom ISDN PBX w/ So bus transmisii fax, videotext, transfer fişiere Elsa Canal D-DSS 1 (Euro ISDN), 1TR6 Aethra Canal B-2x64Kbit/s, transparent mode Soft CAPI versiuni 1.1 pt WS 3.x, Dos, WS 95 i i 10 Infrared LAN adapter Il - Standard IrDA 1.1 se realizează transmisii de date între echipamente 12 Tekram Infrared Print adapter Distanţa 1em-100cm dotate cu portinfrared Volltronic Viteza 1-16Mbps un notebook cu port infrared poate comanda o imprimantă Reţea 10Base2, 10BaseT și se poate conecta în rețea cablată Soft Novell, NT, WS 95, IBM Lan solutie economica, dar pentru distante mici Compatibilitate IEEE 802.3 11 Achiziţii de date Il Analog Input 8 canale dif/rezoluţie 12 bit/25 microsee monitorizare procese industriale, măsurători portabile 13 Advantech Digital Input 4 intrări digitale interfaţă către senzori și traductori 14 Quatech Digital Output 4 ieșiri digitale Zetron : Drivere Csi Basic 12 GPIBforPCMCIA Il Interfata IEEE 488.2, IEC 625-2, GPIB oferă posibilitatea cuplării unui calculator la un National Soft Instrument Basic for Windows echipament cu interfață 488, pentru achiziţii şi transmisii Advantech HP VEE, LabView, Lotus Measure de date Quatech 13 RS422/RS485 Il Interfaţă 422 și 485 folosite ca interfaţă între un notebook și un echipament Quatech Rata de transfer 10 Mbps pentru transmisii de date dotat cu RS 422 sau 485 102 BYTE Romania MAI 1997 MAI 1997 BYTE Romania MDI | Reţele Distanţa 1200 m în procese industriale Comunicare full / half duplex, point-to-point / multipoint 14 GPS Ul Acuratete 100m / optiune kit diferential sisteme AVLN de localizare si navigare vehicole 15 Rockwell Timp achizitie 230 / 30 secunde 15 Ethernet Il Viteză 10Mbps conectare notebook în rețea cablată 10Base2, 10BaseT Xircom Compatibilitate IEEE 802.3 AnyCom NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan, DEC Silicom 16 AdaptorEthernet Il Viteza 10Mbps cuplare notebook în reţea cu fibră optică pentru o GreyCell pentru fibră optică Compatibilitate IEEE802.3 distanță de max 2km, prin conector 10Base-FL = NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan, DEC 17 Fast Ethernet Il Viteză 100Mbps conectare notebook în rețea cablată 100Base-Tx TDK Compatibilitate IEEE 802.3U Xircom NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan, DEC 18 AdaptorEthernet Il Viteza 10/ 100Mbps notebook-ul poate transfera fișiere la o viteză de 10Mbps TDK 10/ 100 Mbps Compatibilitate IEEE 802.3 / 802.3U intr-o retea 10Base-T sau la 100Mbps intr-o retea Xircom NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan, DEC 100Base-Tx, folosind aceeași placă de rețea Arhitectură PCI / 32 bit : 19 Ethernet+port RS 23211 Viteza retea 10Mbps asigură conectarea în retea cablata coaxial sau UTP, Silicom Compatibilitate IEEE 802.3 Simultan cu cuplarea la un alt echipament cu port serial NOS - Novell, Unix, Mcrosoft Port serial RS 232 COM 1- Com 4 : Viteza port 115200bps, UART cu FIFO 20 Token Ring Il Viteză 4 sau 16Mbps conectare notebook în retea Token Ring Xircom Compatibilitate IEEE 802.5, 802.2 Silicom NOS IBM PC LAN, Novell TDK 21 Modem/ fax ll Rata transfer 14400/28800/33600 bps transmisie faxuri si date din notebook pe linie telefonica Xircom Modem CCITIT v.21-v.34+ TDK Fax CCITT v.27,29,17 | G3 AnyCom Corectie erori MNP 2-4, 10, v.42 DLink Compresie date MNP 5, v.42 bis 22 Modem+Ethernet Il Retea-viteza 10Mbps permite conectarea simultană a notebook-ului la Xircom Retea-NOS Novell, Unix, Microsoft, Banyan,DEC reţeaua telefonică și rețeaua Ethernet cablată coaxial, Silicom Rata transfer 14400 / 28800 / 33600 bps twisted pair sau ambele Modem CCITT v.21 -v.34+ Fax CCITT v.27,29,17 / G3 Corectie erori MNP 2-4, 10, v.42 Compresie date MNP 5, v.42 bis 23 CDRom I Viteza 2x, 4x interfata PCMCIA dintre notebook si CD Rom ofera Argosy Capacitate 635MB posibilitatea up-gradarii notebook-ului la aplicatii Panasonic Buffer 128KB multimedia Audio 16 bit / 44,1 KHz sampling viteze mici comparativ cu ultimele noutati de la Cebit 97: Soft Dos, Windows, WS 95, 0S/2 18xEIDE sau 20x SCSI CD Rom 24 Sound Blaster I Audio 16 bit / 44,1 KHz sampling permite adăugarea sunetului la aplicaţiile multimedia NewMedia Compatibilitate Microsoft Sound System în cazul notebook-urilor ce nu sunt echipate cu Formate -wav, .aif, .voc, snd, mid, .ami, .avi Sound Blaster : Accesorii microfon, căști, 20cm cablu 25 Sound + SCSIII interfil Audio . 16 bit / 44,1 KHz sampling economiseste un port PCMCIA, prin implementarea pe NewMedia Compatibilitate Microsoft Sound System aceeasi placa a 2 functii distincte:sound blaster si Procesor Adaptech 6360 interfata SCSI Format 8 bit w/parity 26 SCSIII Interface ll Procesor Adaptech 6360 oferă posibilitatea cuplării la notebook a echipamentelor NewMedia Format 8 bit w/parity SCSI: CD Rom, HDD, camere video cu interfata SCSI Soft Dos, Windows 3.x, WS 95, NT, 0S/2 27 BarCodeReader il Norme Code 39, Codabar, Code 128 folosit în cazul cititoarelor portabile pentru coduri de bare AnyCom echipate cu un slot PCMCIA 28 Scanner ll Rezolutie 100-800 dpi conectat la notebook prin interfata PCMCIA, permite Mustek Culori 24 bit, 16,7 mil culori acestuia sa prelucreze imaginile scanate Format handy 29 Hard Disk Drive tl Capacitate 130,170,260,520MB extensie a capacitatii de stocare a notebook-ului Calluna „ Timp acces 16ms suport pt înregistrare date și trecerea lor de pe un Interfaţă PCMCIA ATA / 64kb sistem pe altul 30 Flash HDD ll Capacitate 2MB-85MB SanDisk Interfata PCMCIA ATA : 31 SRAM i Capacitate 256kb, 512kb, 1MB, 2MB, 4MB suport memorare date si stocarea lor Simple Tech Mitsubishi 32 CrypiCard ll „ securitate date, parola la boot, devirusare CE Infosys 33 Portserial Il Numar porturi 2] independente extindere capabilitate notebook cu încă 2 porturi seriale Advantech Tip 2x16C550 UART pentru realizarea comunicaţiei în aplicații: monitorizare Silicom Soft PC ComLiB date, diagnostic trafic, remote DA&C, bar code, CAD 34 Port paralel ll Rata transfer 700 kbps suplimentare cu un port paralel in cazul in care aplicatia Silicom ; Soft Windows, Dos osolicita 35 Gamepak Il Joystick 2 x joystick ports conectare joystick pentru jocuri interactive NewMedia 36 GlobalNetworker Il Combo ISDN / GSM TDK 103 Servieturi - un alt fel de aplicatii Java Primul lucru la care se gândeşte cineva când aude despre limbajul Java sunt apleturile - programe client care rulează într-un browser Web. Lucrurile însă nu se limitează aici. Calitățile acestui limbaj îl fac o soluţie demnă de luat în consideraţie când este vorba despre dezvoltarea de aplicaţii client-server pentru Internet, atât pe partea client, cât şi - atenţie - pe partea server. De Zăldi Arpâd ncă de la apariţia sa, limbajul Java a avut un impact nemaiîntâlnit în lumea calculatoarelor. Principa- lul motiv al acestui enorm succes este portabilitatea, căreia îi datorăm şi slogan- ul ,,write-once, ran-anywhere“. Pe de alta parte, succesul limbajului se datorează și posibilității ca aplicaţii Java să poată fi incluse în pagini HTML şi rulate într-un browser Web de către oricine are acces la Internet. În Java însă se pot scrie nu doar apleturi care fac animații într-o pagină web care plac ochilor, ci şi aplicaţii ser- ver complexe. Avantajele limbajului din punctul de vedere al dezvoltării de aplicaţii server sunt în esenţă aceleaşi care îl fac o soluţie bună și pe partea client, doar proporţia lor fiind diferi- tă. Portabilitatea, principalul atu al limbaju- lui, este importantă şi în cazul aplicaţiilor serv- er, dar poate că într-o măsură mai mică decât în cazul aplicaţiilor client, de genul apleturilor. „ Pentru un aplet portabilitatea este de o impor- tanță majoră, fiind necesar ca același program să ruleze pe orice calculator de pe Internet. În cazul aplicaţiilor server, dacă un program poate rula fără modificări pe UNIX şi pe Windows NT, înseamnă o dublare a pieţei fără a fi necesară schimbarea nici unei linii de cod. Bineînţeles că oricine va alege o soluţie porta- bilă față de una mai puţin portabilă, iar Java câştigă clar la acest capitol de fiecare dată. Alte motive convingătoare pentru a alege Java pentru scrierea unor aplicaţii server, sunt furnizate de proprietățile intrinseci ale limbaju- lui: gestiunea memoriei, conversia sigură de tip (type-safety), tratarea excepțiilor şi programarea pe fire de execuție multiple (multi-threading). Aplicațiile server trebuie de obicei să ruleze mai multe zile, poate chiar luni de zile, fără în- trerupere, iar apariţia unor probleme cu me- moria, poate cauza probleme serioase. În Java, erori de acest tip nu au cum să apară, progra- matorul nu trebuie să se ocupe de gestiunea memoriei, deci problema pur şi simplu dispare. Conversia sigură de tip (type-safety) şi veri- ficarea limitelor tablourilor (bounds check- 104 BYTE Romania MAI 1997 ing) in timpul rularii elimina multe erori de accesare greşită (şi neautorizată) a memoriei. La aplicaţiile server mai pot apare mici erori (bugs), în special erorile care apar odată la câteva zile ori săptămâni sunt greu de depi- stat. În acest caz, tratarea excepțiilor în Java poate fi foarte folositoare, deoarece prinde şi jurnalizează (log) excepţia cu o urmă în stivă, cu locul unde a apărut (stack-trace), astfel încât ulterior se poate analiza ce s-a întâmplat. În ceea ce priveşte viteza de execuţie, Java mai are mult de recuperat. Compilatoarele JIT, o soluţie la acest handicap, aduc însă Java în imediata apropiere a lui C++. De asemenea, putem optimiza viteza de execuţie a pro- _ gramelor Java prin scrierea de metode native pentru unele operaţii costisitoare de timp, dar acest lucru merge în dauna mult lăudatei porta- bilități. Cei care ezită să adopte soluţia Java din cauza diferenţei mari de performanţe nu tre- buie să își facă griji, următoarea generaţie de interpretoare va avea performanţe mult îmbunătăţite, un program Java se va executa cam cu aceeași viteza ca şi aplicaţiile C/C+ +. Din punct de vedere al programării, mode- lul de programare pe fire multiple (multi- threading) bine structurat este parte integrantă a limbajului, ceea ce îl face ideal pentru sis- teme intens concurente, care este de fapt esența unei aplicaţii server. Fiind vorba de aplicaţii client-server pen- tru Internet, o primă aplicare a lui Java pe partea server ar putea fi un server HTTP si scrierea aplicatiilor externe care extind functionalitatea unui server Web. În acest caz, problema ar fi modul de realizare a comu- nicării dintre serverul HTTP şi programele externe Java. Există deja numeroase servere Web scrise în întregime în Java, pentru aces- tea comunicarea cu alte programe de exten- sie scrise în Java nu este o problemă. Scopul acestui articol este de a prezenta Servlet Development Kit (SDK), un chit Java de dezvoltare a aplicatiilor de extensie a serverelor informationale (de exemplu, ser- vere Web), creat de JavaSoft (acum in versi- une beta). Chitul include o interfata standard de programare a servleturilor (Java Servlet API). Pentru inceput, voi prezenta pe scurt standardele existente de interfatare a apli- catiilor externe cu serverele Web. Standarde existente Primul standard de interfata care a aparut a fost CGI (Common Gateway Interface), dez- voltat de NCSA. Fiind cel mai vechi, este foarte răspândit, astfel că la ora actuală marea majoritate a prelucrărilor Web sunt făcute prin scripturi CGI. O aplicaţie CGI poate fi scrisă în orice lim- baj de programare, în general cel mai des sunt folosite limbajele C şi Perl. CGI foloseşte vari- abile de mediu ca să transmită parametrii apli- catiilor externe (de ex. QUERY_STRING, PATH_INF0). Utilizarea CGI are însă câteva dezavantaje. Cea mai importantă dintre ele este performanța scăzută, deoarece pentru fiecare cerere trebuie creat un proces separat, ceea ce duce la întârzieri. Un alt dezavantaj este depen- denta de o anumită platformă. Cu toate că stan- dardul CGI este independent de limbajul de programare, deoarece aplicaţiile CGI sunt scrise pentru a rula pe un calculator pe care rulează un server HT'IP ele vor fi dependente de această platformă, iar ca să ruleze pe un sis- tem diferit aplicaţiile trebuie modificate. Tot la capitolul deficienţe se poate adăuga şi com- plexitatea interacțiunii dintre două scripturi CGI care rulează pe același server. Un alt standard, dezvoltat ca o extensie pentru CGI este FastCGI (vezi articolul lui Radu Greab din numărul din ianuarie '97), dezvoltat de OpenMarket. FastCGI folosește procese persistente pentru a rula aplicaţii externe, deci în acest caz nu mai este nevoie să se creeze un proces separat pentru fiecare cerere recepţionată. Dar şi în acest caz, comu- nicaţia între serverul Web şi aplicația externă poate cauza scăderea performanţelor, din moment ce ele rulează ca procese diferite. Pentru a rezolva problemele de performan- ţă, unii producători de servere Web au dezvol- Servlet Web import java.servlet.*; log("init"); driver = Class. forNene(in iver): conexiunea = } e.printStackTrace(); ) e.printStackTrace(); } } public void destroy() { log("destroy"); try { conexiunea.close(); e.printStackTrace(); ) } } Aplicatie servlet public class CounterServlet extends GenericServlet { static java.sql.Connection conexiunea; public void init() throws ServletException { String driver, dataBase, user, pass; if( (driver = getinitParameter(™ driver) null) "imaginary.sql.iMsqIDriver”; if( (dataBase = getInitParameter("db")) == null ) dataBase = "jdbc:msql://felix.uttgm.ro:4333/test_db": if( (user = See null ) user = "azoldi” if( (pass = getInitParameter(" femurali Lee pass = try | java.sql.DriverManager.getConnection( dataBase,user,pass); log(" Connection to "+dataBaset" created."); catch( java.sql.SQLExceptione ) { log(" Failed to connect to ntdataBaset*."): throw new ServletException("Can't open database"); catch( ClassNotFoundException e ) { log("Unable to load database driver: ~— log("Connection to database closed."); } catch( java.sq]l.SQLExceptione ) { log("Failed to close database."); public String getServletInfo() { return "Page Counter Servlet"; null ) A+drivert: 5) tat interfete de programare in limbajul C/C++ (de exemplu, Netscape cu NSAPI, Microsoft cu ISAPI). Aceste interfete extind direct serverul Web la un nivel inferior, modulele C rulând în același proces ca și serverul. Dezavantajele acestei abordări sunt depen- denţa de interfața respectivă şi de limbajul de programare, precum și complexitatea și lipsa de securitate. Modulele de extensie rulând în același spaţiu de adresare cu serverul, dacă apare o eroare în extensia C, atunci e posibil ca tot serverul să cadă. O alternativă la aceste soluţii este Java, cu programe servlet. Ce este un servlet? Servleturile sunt componente independente de platformă ale aplicaţiilor server, care extind dinamic serverele care au suport Java integrat. Ele sunt independente și de protocol, asigu- rând un cadru general pentru servicii pe baza modelului cerere-răspuns. Acest binecunos- cut model este des folosit la programarea sis- temelor distribuite, începând cu apeluri de proceduri la distanță și terminând cu proto- colul HTTP pentru cereri către servere Web. Cu ajutorul servleturilor extindem deci funcţionalitatea unei aplicaţii de tip server informaţional (nu neapărat server HTTP), un prim domeniu de aplicare fiind, bineînţeles, extinderea serverelor Web. Servleturile pot fi considerate echivalen- tul apleturilor pe partea server, ele fiind ase- mănătoare din multe puncte de vedere. Însă principala caracteristică a apleturilor, inter- faţa grafică utilizator, lipseşte din servleturi, ele neavând nevoie de asa ceva din moment ce rulează în interiorul serverelor. În rest, ele se aseamănă mult, un servlet fiind şi el o compo- nentă de aplicaţie, scrisă în Java, care poate fi transferată la un sistem care are nevoie de ea. Servleturile sunt un hibrid dintre CGI şi interfeţe de programare de nivel inferior ca NSAPI ori ISAPI. Un servlet se comportă ca o aplicație CGI, dar are o durată de viață lungă şi se încarcă dinamic (ca și modulele NSAPI/ ISAPI), eliminându-se astfel întârzierile de la pornire specifice CGI-ului. După încărcare, la o nouă cerere nu mai este necesar să fie cre- at un nou servlet: serverul doar apelează o metodă care deserveşte cererea, astfel încât e nevoie doar de o schimbare de context uşoară (light-weight) pentru un alt fir de executie. Deci, în cazul în care avem o aplicaţie ser- ver HTTP, servleturile sunt o alternativă com- pletă şi mai eficientă pentru CGI. Ce poate face un servlet? Aceste programe sunt folosite în primul rând pentru a asigura acces prin Web la informaţii prezentate ca pagini HTML. Cu ajutorul servleturilor putem vizualiza și modifica inter- activ aceste date, folosind tehnici de generare dinamică a paginilor Web. Unele servleturi pot, de exemplu, să genereze direct text for- matat HTML cu ajutorul unor ierarhii de clase create chiar în acest scop. De asemenea, cu aceste programe se pot pre-procesa pagini web înainte de a fi trimise către clienți, folosind funcționalitatea Server Side Include a serve- relor Web, utilizată în cazul fişierelor shtml. . Un servlet poate însă face mai mult decât să genereze documente. După ce o conexiune a fost stabilită între client și servlet, clientul — care poate fi un aplet — si servletul pot „vor- bi“ un protocol oarecare, folosind o nouă conexiune. O altă posibilitate ar fi ca serverul să conecteze mai multe servleturi într-un lanţ de filtre, fiecare servlet din lanţ făcând o trans- formare asupra datelor de intrare. Plecând de la ideea că servleturile sunt folosite pentru extindere dinamică, le putem folosi și ca niște componente auxiliare de tip plug-in, de exemplu în cazul unui motor de MA! 1997 BYTE România 105 Web căutare. De asemenea, servleturile pot fi o componentă intermediară a unei aplicaţii dis- tribuite, putând fi la rândul lor clienți ai unor alte servicii scrise în orice alt limbaj. Putem construi deci cu ajutorul servleturilor aplicaţii client/server bazate pe modelul pe trei nivele (three-tier architecture). Primul nivel poate fi un applet, servletul fiind componenta de la mijloc (middle-tier), iar componenta a treia o bază de date. În acest caz servletul, folosind interfata JDBC (Java DataBase Connectivity), accesează o bază de date relational. Disponibilitate Interfata de programare Java Servlet API dez- voltată de JavaSoft nu face parte din nucleul de programare Java, fiind un API standard de ex- tensie Java. Este deci disponibilă ca un pachet Servlet adiţional pentru nucleul Java. Pentru ca un servlet să poată rula pe un server Web e nevoie ca serverul să aibă inte- grată o mașină virtuală Java (JVM - Java Virtual Machine), să dispună de o interfaţă de comunicare cu servleturi și să gestioneze servleturile aflate în execuţie. Multe companii producătoare de servere Web au anunţat că vor include curând un JVM în serverele lor. De asemenea, JavaSoft a furnizat un pachet pentru a îngloba suport pentru servleturi în alte servere Web, inclusiv Apache şi IIS de la Microsoft. Serverele Web de la Netscape dis- pun deja de suport pentru servleturi. Merită menţionat că servleturile au fost iniţial suportate de Java Web Server (fostul » Jeeves) de la JavaSoft şi de atunci multe ser- vere bazate pe Java au integrat API-ul servlet. Aplicaţie serviciu int contor =0; String page; public void service( ServletRequest req, ServletResponse res ) throws ServletException, java.io.10Exception { if( (page = req.getParameter("page")) — null ) { log("Wrong servlet call, parameter \"page\" not present."); throw new ServletException("Wrong servlet call"); i try | java.sql.Statement statement = conexiunea. createStatement(); java.sql.ResultSet result_set; String sqlQuery = null; result_set = statement .executeQuery("SELECT nr_accesari FROM tabel_contor " + "WHERE pagina_WWW = '" + page + "'"); if( result_set.next() ) contor = result_set.getInt(1); else contor =0; statement.close(); statement = conexiunea.createStatement(); if( ++contor=1){ © sqlQuery = "INSERT INTO tabel_contor " + "(pagina_WWW, nr_accesari) " + “VAINES C2" + page > “tcontort .).. ) else | sqlQuery = "UPDATE tabel_contor " + "SET nr_accesari =" + contor +" "+ "WHERE pagina_WWW= '" + page + "'"; } statement .executeUpdate(sqlQuery) ; statement.close(); } catch( java.sql.SQLExceptione ) { e.printStackTrace(); } : java.io.PrintStream out = new java.io.PrintStream( res.getOutputStream() ); out .printin(contor); out.close(); 106 BYTE Romania MAI 1997 Anumite componente de baza din Java Web Server sunt chiar servleturi. Componenta serverului care se ocupa cu invocarea servle- turilor este si ea un servlet (Invoker Servlet). La fel, componenta care se ocupă cu deservirea cererilor HTTP şi returnarea documentelor este tot un servlet, care implementează și un cache pentru paginile mai des accesate (File Servlet). Documentele .shtml sunt prelucrate de servletul SSInclude Servlet. De lucrul cu programe externe bazate pe interfata CGI se ocupă un alt servlet (CGI Servlet). În fine, chiar administrarea serverului web este sarci- na unui servlet (Admin Servlet). API-ul java.serviet Servleturile sunt bazate pe modelul de pro- gramare cerere-raspuns (acceptare de cereri şi generare de răspunsuri). Ca să poată recepționa cereri şi să răspundă la ele, orice servlet este un obiect Java care se conformează unei interfeţe speciale. Adică, în termenii pro- gramării Java, implementează interfață Servlet. Acest lucru se poate face direct, prin implementarea tuturor metodelor interfeţei, sau indirect, prin moştenire, fie de la o clasă servlet generică (GenericServlet), fie de la clasa specifică servleturilor bazate pe proto- colul HTTP (HttpServlet, care de fapt şi ea extinde clasa generică). A doua soluţie este mai des utilizată de proiectanți, deoarece în cele două clase sunt deja implementate metodele interfeţei, programatorul suprascrie (override) doar metodele de care are nevoie. În interfaţa Servlet, cea mai importantă metodă este service (ServletRequest req, ServletResponse res). Această metodă este apelată la fiecare cerere recepţio- nată. Cel mai simplu servlet posibil defineşte doar această metodă service, care are ca parametrii două obiecte, instanţe a claselor ServletRequest și respectiv ServletRes- ponse. Primul parametru încapsulează datele trimise de client, fiind astfel posibil accesul servletului la parametrii cererii. Unui servlet îi putem trimite parametrii în multe feluri: * printr-un stream de la un aplet, care va fi stream-ul de intrare (InputStream) al cererii; * prin URI-ul (Uniform Resource Identifier) unei cereri; * prin parametrii introduși într-un formular HTML; * de la un alt servlet sau de la un alt serviciu din reţea. Toţi aceşti parametrii pot fi preluaţi prin intermediul unui obiect ServletRequest. Al doilea parametru ne permite trimiterea răspunsului înapoi la client printr-un OutputStream. Prin acest stream e posibil transferul datelor în formatul dorit: servletul poate specifica ce tip de date (MIME-type) trimite apeland res.setContentType (mimeContentType). Servlet Web Servleturile fiind obiecte Java, care sunt de fapt aplicaţii independente rulând în inte- riorul serverelor, au date specifice instanțelor. La initializare ele au acces la date de configu- rare specifice servletului respectiv. Un alt aspect al servleturilor care le aseamănă cu apleturile este modul de comu- nicare cu mediul în care rulează. Un aplet reali- zează acest lucru prin intermediul metodei getAppletContext, care returnează un obiect ApletContext prin care apletul poate interacționa cu mediul în care rulează, adică cu browserul. La rândul lui, un servlet foloseşte (aţi ghicit!) getServletContext care îi returnează o instanță a clasei ServletContext, prin intermediul căreia servletul poate afla informaţii despre mediul lui de rulare, care de data aceasta este serverul. Un servlet este de obicei încărcat dinamic în memorie la prima cerere care-i este desti- nată, dar serverul poate fi configurat astfel încât să încarce anumite servleturi la pornire. Încărcarea se face prin tehnici normale de încărcare a claselor Java, prin intermediul unui ClassLoader, acest lucru având avantajul că servleturile pot fi încărcate la fel de uşor din- tr-un director securizat (trusted) aflat undeva pe reţea — de exemplu http://server-departa- ment/servlets — ca şi din sistemul de fişiere local. Acest lucru asigură o flexibilitate sporită în arhitectura sistemului şi o distribuire mai uşoară a serviciilor în rețea. Bineînţeles, aici apar anumite probleme de securitate care vor fi discutate ceva mai încolo. După ce un servlet a fost încărcat în memo- ri€, în timpul existenţei sale trece prin anu- . mite faze. În primul rând trebuie activat de către server ca să fie capabil să răspundă la cereri. Acest lucru se realizează printr-un apel la metoda init. Proiectantii de servleturi suprascriu (overriding) aceasta metoda pen- tru ca anumite calcule, initializari sau configu- rari costisitoare ca timp de executie (de exem- plu, operaţii de I/O) să se facă doar o singură dată și nu la fiecare cerere. Asemenea iniţiali- zări ar putea fi de pildă, accesul la datele per- sistente proprii prin conectare la o bază de date sau prin citire dintr-un fişier. După iniţializări, servletul odată activat poate prelucra multe cereri. Fiecare cerere client generează un apel al metodei service a servletului. Desigur, aces- te apeluri pot fi concurente, ceea ce permite servleturilor să coordoneze anumite activități între clienţi diferiţi și să partajeze date între mai mulți clienţi. Cererile sunt acceptate şi prelucrate până când servletul este explicit oprit de către server, printr-un apel la meto- da destroy. Următoarea fază este curăţenia: într-un moment când procesorul este liber apare „gunoierul“ (Garbage Collector) care eliberează memoria ocupată de servlet. Securitate Aşa cum am amintit mai devreme, deoarece încărcarea în memorie a servleturilor se face prin mecanismul standard Java (folosit în orice altă mașină virtuală Java), care permite şi încărcarea claselor Java din reţea, apar anumite probleme de securitate. Aceste probleme se referă în primul rând la servleturile aduse din reţea, de pe alte servere. În API-ul servlet există suport integrat pentru securitate. Acest lucru se dato- rează de fapt mediului Java standard care are un Security Manager care poate controla accesul la toate resursele, cum ar fi fişiere locale, alte fire care rulează pe acelaşi server, informaţii admi- nistrative a serverului (utilizatori, grupuri) sau accesul la alte servere din rețea. Prin acest mecanism se poate asigura un mediu de execuție controlat (SandBox) pentru servleturi, similar celui folosit de navigatoarele Web pentru a con- trola apleturile. Administratorul serverului poate specifica deci, prin intermediul Securi- tyManager-ului, cărui servlet să i se acorde drep- turi de accesare a rețelei sau a fişierelor locale. Dacă luăm în considerare recent apăruta posi- bilitate de a semna digital fişiere Java ARchive (AR), care conţin clase Java arhivate, am putea considera următoarea politică de securitate: 1.Din moment ce sunt instalate local de către administratorii serverului, servleturile locale au acces deplin la toate resursele. 2. Toate servleturile din reţea se execută în in- teriorul sandbox-ului. Servleturile care sunt semnate digital şi se află pe o listă de sem- nături în care administratorul are încredere, au acces deplin la toate resursele. Servleturile semnate, dar care nu sunt pe listă, sunt con- siderate ca servleturi fără semnătură. 3.Servleturile care nu sunt semnate digital se execută în sandbox și nu au acces la nici o resursă. Bineînţeles, această soluţie poate fi extin- să, putând fi adoptată o politică mai flexibilă. De exemplu, pentru servleturi cu o anumită semnătură putem permite accesul doar la rețea sau doar la anumite fişiere. Un alt aspect al securităţii se referă la infor- matiile disponibile despre clientul care a creat cererea. Servleturile au acces la informaţii despre clienții lor prin intermediul cererii recepţiona- te: pot afla adresa IP şi numele computerului gazdă (host) de unde a venit cererea, precum şi tipul protocolului cererii respective. Dacă se fo- loseşte un protocol de comunicaţie sigur — de exemplu SSL (Secure Sockets Layer) —se poate face o identificare sigură a clientului. De aseme- nea, servleturile care se bazează pe protocolul HTTP au acces la date de autentificare specifice protocolului. Moduri de invocare a servleturilor Vom vedea în continuare cum putem trimite o cerere către un servlet. Servleturile, ca şi apleturile de altfel, pot fi identificate printr-un URL. Servleturile locale le putem identifica doar prin numele clasei respective. Un fapt important este că se pot specifica nume vir- tuale şi date specifice pentru un servlet la încăr- care. Acest lucru este folositor atunci când dorim ca instanţe multiple ale aceluiași servlet să ruleze pe același server, fiind posibilă şi o comunicare între aceste servleturi. După încărcare şi iniţializare putem invo- ca direct servletul, printr-un URL, în stil CGI: http://server_host/servlets/?argumente ; De asemenea, clientii pot invoca indirect un servlet, cerand un document html generat dinamic de către servlet, serverul făcând mapările pentru servletul respectiv. Aceste mapări se pot face în multe feluri, dintre care voi prezenta doar câteva: O soluţie ar fi ca administratorul serveru- lui să specifice într-un fel (de exemplu printr-un fişier mapping.rules) că un anumit tip de cerere se mapează de fiecare dată la un servlet particular. Un exemplu ar putea fi un servlet care accesează o bază de date. Oaltă soluţie ar putea fi ca o parte a cererii client să fie numele servletului, aflat într-un director servlets. În plus, acest director ar putea fi partajat între mai multe servere între care este distribuită procesarea cererilor veni- te de la clienţii site-ului respectiv. Serverele ar putea fi configurate în așa fel încât să apeleze automat anumite servleturi pentru a filtra informaţiile de ieşire ale altor servleturi. De exemplu, dacă apare un anumit tip de date de ieşire, se apelează automat un servlet care face post-procesarea datelor, de pildă o conversie de format. Anumiți clienţi care au trecut de o fază de autentificare pot specifica exact numele servle- tului care urmează a fi apelat. Unele servere Web, care au suport com- plet pentru servleturi, pot asigura și funcționa- litatea SSI (Server Side Include). Aceste servere pot apela servleturi pentru a pre-procesa pa- gini Web înainte ca acestea să fie trimise clienţilor. Acest lucru se realizează printr-o sintaxă HTML specială, și anume cu ajutorul tag-ului SERVLET. Fisierele care contin acest . tag sunt fisiere cu extensia .shtml, iar sintaxa tag-ului este următoarea: MAI 1997 BYTE Romania 107 Web Servlet Text care este afișat dacă serverul nu cunoaște servleturi Serverul încearcă prima dată să apeleze servletul prin câmpul NAME. Dacă acesta nu este prezent, încearcă să încarce servletul pe baza următoarelor două câmpuri, iar câm- purile rămase din tag sunt parametrii de initializare. Tag-urile PARAM contin para- metrii cererii. Servletul apelat va genera o parte a unei pagini web, rezultatele servletului vor fi puse în locul unde a fost situat în docu- ment tag-ul SERVLET. Un exemplu În listingul alăturat este sursa unui servlet care accesează o bază de date relationala. Servletul este un contor care numără de câte ori este accesată o pagină Web. Se foloseşte interfața JDBC pentru a accesa o bază de date MiniSQL în care sunt stocate datele. În baza de date avem un tabel tabel_contor care conţine două câmpuri: pagina _ WWW şi nr_accesari. Servletul este accesat prin intermediul tag-ului SERVLET din fisere shtml si are un singur parametru: URL-ul paginii respective. Servletul are trei metode mai importante. La prima cerere, când servletul este încărcat, serverul apelează metoda init. Această metodă accesează resursele necesare prelucrării cererilor, adică se creează o conexiune la baza de date. Ca să poată să facă acest lucru, se impune crearea unei referinţe la un driver de baze de date folosit la comunicaţia cu baza de date mSQL. Metoda care este apelată la fiecare cerere, service, se foloseşte de conexiunea la baza de date pentru a accesa datele prin intermediul cererilor SQL. Această metodă preia un sin- gur parametru, numele paginii Web, din obiectul ServletRequest, cu ajutorul metodei getParameter. În continuare, se trimite o cerere SELECT către baza de date, pentru a se căuta linia din tabelul tabel_con- tor care conţine datele pentru pagina respec- tivă. Dacă nu s-a găsit linia respectivă înseam- nă că pagina este accesată prima dată, si inserăm în tabel noul URL şi valoarea 1. Dacă o linie a fost găsită, se face o incrementare $i apoi un UPDATE în baza de date. La sfârşit se scrie rezultatul în stream-ul de ieșire, pe care îl accesăm prin intermediul obiectului ServletResponse. Metoda destroy închide conexiunea la baza de date. În toate cele trei metode se foloseşte metoda 109, care scrie în fişierul jur- nal modul cum s-au terminat operaţiile, pen- tru o eventuală analiză ulterioară. Metoda getServletInfo este echivalentul metodei getAppletInfo din apleturi și returnează informaţii despre servlet. Exemplul prezentat demonstrează ușurința cu care putem accesa o bază de date. Bineînţeles, se pot crea aplicaţii care accesează o baza de date ce conţine structuri de date mai complexe, care pot fi prezentate utilizatoru- lui în pagini web având o formă intuitiva. Este posibil chiar ca utilizatorul să poată crea cereri „către o bază de date. Concluzie Chiar dacă versiunea finală a chitului Java SDK încă nu a apărut, schimbări majore în APl-ul servlet nu sunt de așteptat. Cum lim- bajul Java primeşte tot mai mult suport din partea tuturor producătorilor de soft, este o soluţie demnă de luat în considerare. Rămâne însă de văzut în ce măsură se va impune şi va reuşi să mai contrabalanseze dominaţia CGl-ului. BI Zăldi Arpad este student la Universitatea ,,Petru Maior“ din Tg.Mureş și poate fi contactat la adresa: azoldi Quttgm.ro 4. Best Power PY Ares UPS 280 VA - 220 KVA monofazate gi trifazate thes e = = cs a. 638.49.44 îi Py Seal (01) 220.33.95 sales @genesys.ro Aaa Atu * Li ] ai La ov Lă - ze sd) o | PO a i 1 sa : ie E ee Tel: (01) 220.32.80; Fax hitp ] ÎI Rctipameai de reţea: Huburi, Switchuri, Transceivere (CL FU Re oCERVERS | = a Multiplexoare CYCLADES She Sopware $s the astia £ Seriale.Routere ee Control de proces Produse software SCO PROGRESS SOFTWARE 2 INTER LV ORACLE*NETSCAPE 108 BYTE Romania MA! 1997 SS indescifrabil Anonimat De la americanul obsedat de „privacy“ și până la chinezul sau românul care ştie că nu poate fi sigur de numărul perechilor de urechi care aud o conversaţie telefonică, subiectul anonimatului 2gîndăre o coardă sensibilă. nternet-ul nu putea să nu exacer- beze atracţia pentru ori fobia fata de ascunderea identitatii. Buna sau rea, intentia poate fi materi- alizată, motiv pentru care vom face și noi 0 tre- cere în revistă a serviciilor majore (FTP, WWW, e-mail) care pot fi anonimizate - iată un cuvînt nou - și vom începe cu FTP, cel mai vechi și mai răspîndit serviciu de acest gen. Anonymous FTP FTP (File Transfer Protocol) este serviciul prin care un utilizator al Internet-ului poate trans- fera fişiere, fie de pe un server pe calculatorul său, fie în sens invers. Covîrşitoarea majori- tate a transferurilor intră în prima categorie, căci pe Reţea se găsesc mult mai multe fișiere (programe, documentatii, imagini etc) care să fie interesante pentru mine, decît fişiere de-ale mele care să îi intereseze pe alţii. Copierea unui fişier presupune accesul la calculatorul respectiv, iar accesul înseamnă un nume de identificare (login) şi o parolă furniza- te de administrator. Dacă acesta ar primi câte o cerere de atribuire a unui login de la fiecare utilizator de pe Net interesat să copieze un fiși- er, atunci meseria de administrator de sistem ar fi cea mai scurtă cale spre o pensionare rapidă și garantată. Alternativa este serviciul Ano- nymous F IP prin care se permite accesul la ser- ver folosind numele de login anonymous. Cum în acest caz stabilirea unei parole nu are sens, uzantele cer ca în loc de parolă să fie furnizată adresa de email casemn al unei minime politeți. Bineînţeles, accesul este restricționat doar la resursele de interes public și la o configurare corectă a serverului FTP, din directoarele pub- lice nu se pot decât prelua fişiere. Scrierea este permisă doar într-un director dedicat (denumit uzual upload). Motivul este imediat și întemeiat: garantarea nealterării fişierelor publice. Un exemplu al modului în care decurge o sesiune de FTP anonim este mai ilustrativ. Ca- racterele îngroșate sînt tastate de utilizator, De Răzvan Peteanu restul fiind răspunsuri ale sistemului: ftp ftp.sorostm.ro Connected to 193.226.98.1 port 21 220 cccsat FIP server (Version wu- 2.4(10) Sun Apr 13 login: anonymous 331 Guest login ok, send your com- plete e-mail address as password. Password: aici am tastat rpeteanu@mb .sorostm.ro. Parola nu este afişată. 230-Welcome, ftp@pppR14.sorostm.ro 250 230- This is the FTP server from Computer Communication Center Timisoara founded by the Soros Foun- dation for an Open Society 230 Guest login ok, access restric- tions apply. Mesajul „Guest login ok. Access restric- tions apply“ avertizează că de vreme ce sînt un musafir, nu mă pot bucura de aceleași drepturi caunutilizator local. De ce? Pentru că serverul respectiv nu este decît rar folosit doar ca ser- ver FTP. Cel mai adesea el este un server din- tr-o instituţie sau companie și utilizarea lui implică unele costuri. Din acest motiv, res- tricţiile nu ţin doar de accesul la anumite direc- toare, ci şi de intervalul din zi în care se face conexiunea (e posibil ca accesul să fie permis doar în afara programului de lucru) şi a numărului de utilizatori simultani ai contului anonymous. Veţi întâlni situaţii în care veți fi rugat să reveniți mai tîrziu, căci sînteţi al 101- lea user din maxim 100 anonimi permişi. Astăzi, în epoca navigatoarelor (în curînd post-navigare, dacă tehnologia pusb-media se dezvoltă rapid) aceste detalii sînt ascunse de navigator, utilizatorul neefectuînd altceva decît un simplu click pe o legătură lîngă care scrie: „click here to download“, loginul fiind făcut implicit ca anonymous şi cu adresa de mail configurată în browser. Revenind la subiectul nostru principal, ser- viciul de FTP anonim constituie o categorie a- parte de anonimitate: spre deosebire de cazuri- le prezentate în continuare şi în care utilizatorul încearcă să-și ascundă identitatea, aici serverul nu este pur și simplu interesat de identitatea noas- tra. Dar nu va faceti iluzii si nu va ascundeti trans- ferurile anumitor imagini sub adresa presi - dent@whi tehouse. gov ! Fieca va avertizeaza, fie că nu, serverul cunoaște adresa Dvs de IP datorită chiar existenţei conexiunii TCP/IP între Dvs şi el. Unele servere înregistrează doar cine si cît se conectează, altele înregistrează tot (mai ales cele cu.7mi] în coadă). Mai mult, încălcarea repetată a netichetei care dictează abţinerea de la transferuri masive atunci cînd serverul este în timpul programului de lucru vă va aduce şi sur- priza refuzului acestuia de a vă mai permite conexiunea, posibil şi a altor servere în cazul în care „listele negre“ cu IP-urile utilizatorilor răi circulă între administratori. De o parte şi de alta a calculatoarelor din Internet se află tot oameni și bunul simţ trebuie respectat. Sailing, sailing anonymously... E seară. Staţi relaxat în faţa PC-ului şi navi- gaţi în voie prin servere americane sau pier- dute prin Asia. Texte sau imagini vi se deru- lează prin faţa ochilor fără ca nimeni să vă întrebe cine sinteti si de unde v-aţi conectat. : Puteţi face ce doriţi, puteţi naviga oriunde vă - duce gîndul si vă simtiti bine in micul anoni- mat conferit de Internetul atit de mare. Impresia e greșită. Nu numai că serverele cunosc adresa Dvs de IP, ci pot afla și dacă aţi mai vizitat serverul respectiv şi chiar mai mult, pot şti ce pagină de web aţi accesat anterior. Şi ca să fie tacîmul complet, exploatînd unele vulnerabilităţi în sistemul de operare sau în navigator, un server poate afla numele şi adresa Dvs de email și, în unele cazuri, poate chiar accesa fişierul cu mesaje! Vă simţiți la fel de confortabil și acum? MAI 1997 BYTE România 109 Web Anonimitate Spaţiul limitat și complexitatea domeniu- lui securităţii nu ne permit să abordăm aici modul prin care aceste informaţii sînt obţinute. Ne vom rezuma la tema articolului, cea a asigurării anonimatului. În primul rînd de ce am avea nevoie de un astfel de camuflaj? Un exemplu ar fi cel în care trebuie să completaţi un formular online şi nu doriţi ca serverul să afle de unde o faceţi. Sau locuiţi în China şi viz- itati un sit dedicat eliberării Tibetului, însă nu puteţi fi sigur că situl nu e întreţinut chiar de poliţia politică tocmai pentru a-i depista pe activişti. Motive există (din păcate). Să vedem și cum se poate realiza navigarea anonimă. Foarte simplu: vă cuplaţi la www . anonymi - zer.com. şi de acolo selectaţi opţiunea „Surf a- nonymously “. Din acest moment ieșirea sprealte servere se face prin www.anonymizer.com care acţionează caunintermediar, ascunzînd siturilor vizitate IP-ul Dvs şi alte detalii (tipul calcula- torului, navigatorul folosit sau adresa de mail). Puteţi specifica URLul tinta si direct, directionind navigatorul catre http: // www ,anonymiz- er.com:8080/http://adresa.dorita/. Modul de functionare este foarte asemana- tor cu cel al unui proxy-server, Anonymizer avînd şi facilități de stocare într-un cache al pa- ginilor mai frecvent accesate. Protocoalele suportate sînt http, ftp si gopher, în cazul celor- lalte utilizatorul fiind avertizat asupra pierderii anonimităţii. Appleturile Java nu pot „păcăli“ anonimizatorul, în schimb programele scrise în JavaScript da, motiv pentru care JavaScript este dezactivat automat. Serverul fiind public accesibil, folosit de o comunitate mereu în creştere şi deocamdată unic, conexiunile prin intermediul lui sînt în mod firesc mai lente decît cele directe, astfel că anonimitatea de dragul anonimităţii nu se justifică. Alte detalii puteţi afla din FAQul disponibil la aceeași adresă. Remailerele anonime Subiectul „3nonimelor“ ne este tuturor cunos- cut datorită importanţei acordate de regimul trecut. Poşta electronică a adus o schimbare: programele și protocoalele de transfer înre- gistrează automat adresa expeditorului, astfel că modalităţile de eludare sînt diferite. Există însă cazuri în care protejarea iden- tităţii este dorită: dacă vă căutaţi o slujbă nouă şi nu doriţi ca să folosiți adresa de email a firmei unde încă lucraţi, dacă vreţi să participaţi la discuţiile de pe Usenet şi aveţi păreri diferite de cea a firmei (de ex. lucraţi la Microsoft dar nuvă prăpădiţi după Windows 95...) ori, și aici discreţia este extrem de necesară, trăiţi într-o comunitate care respinge cu violenţă con- cepţiile Dvs politice ori religioase. Aceeași situ- aţie este și în cazul persoanelor care au suferit un abuz fizic sau psihic şi care doresc să par- ticipe la grupurile de suport de pe Internet. Informaţia de identificare a autorului unui mesaj de email se poate afla în două locuri: în an- tet (header) care este generat în cea mai mare parte automat şi în semnătura. Aceasta din ur- mă este un fişier text care este ataşat automat (dar opţional) de programul de mail și care nu conţine de obicei mai mult de cîteva rînduri menţionînd numele, domeniul de activitate, adresa de email şi eventual adresa firmei. Ante- "tul conține adresa de origine, adresa destinație, data şi „ştampilele“ serverelor prin care mesajul a trecut de la origine la destinaţie și un identifi- cator de mesaj (message-id) care este unic pe in- ternet. Mai există şi alte cîmpuri, dar cele men- tionate prezintă interes pentru subiectul nostru. Trimiterea unui mail anonim presupune utilizarea unui intermediar specializat asemă- nător birourilor de cenzură din timpul răz- boaielor care interceptau fiecare scrisoare şi de- cupau informaţiile susceptibile de a indica potenţialilor cititori date despre situația milita- ră curentă. Transpus în lumea poştei electro- nice, un astfel de cenzor se numeşte remailer anonim şi sarcina lui este de a înlătura din ante- tul mesajului orice informaţie care ar putea con- 110 BYTE Romania MAI 1997 Specializat pentru ftware, Electronica, tii si Birotica amentului, nal de Conferinţe mbrie 1997 IV-a al în România a: .16; Fax: (40-1) 330.46.64 Anonimitate Web Pe o perioadă de circa 3 ani, anon.penet.fi a fost sinonim cu ideea de remailer anonim, dispariția sa în urma unei controversate campanii făcînd valuri pe net și lăsînd un gust amar. Întreţinut de finlandezul Johan („Julf“) Helsingius, anon.penet.fi a servit mai multor sute de mii de persoane pentru a le proteja identitatea și deși nu era decit un remailer pseu- do-anonim, corectitudinea lui Julf l-a făcut pe acesta la fel de popular ca și pe serviciul pro- priu-zis. La 30 august 1996 însă, Julf anunţă întregul Internet despre închiderea voluntară aremailerului ca urmare a imposibilității sale în faţa legislaţiei finlandeze de a mai garanta anon- imitatea utilizatorilor. Cum s-a ajuns aici e o poveste mai lungă și mai încurcată care pornește de la campania agresivă a avo- caților sectei americane „Biserica sciento- logică“ împotriva Internetului în general și a remailerelor anonime în special. Sensibilitatea exacerbată vizavi de aceste subiecte se datore- ază probabil modului diferențiat pe „nivele de acces“ în care doctrina grupării este predată Cazul anon.penet.fi membrilor. Serverele scientologilor au fost de cîteva ori ţinta unor atacuri care au eludat mecanismele de securitate și în urma cărora materiale confidenţiale destinate „nivelelor superioare“ au fost difuzate pe Usenet. Bineînţeles, mesajele din newsgroup-uri erau difuzate printr-un cont anonim, motiv pentru care gruparea scientologică a avut două iniţia- tive (în februarie 1995 și primăvara anului 1996) prin care au cerut poliţiei finlandeze să emită un ordin prin care să îl oblige pe Julf să divulge adevărata identitate a unor utilizatori. În ambele cazuri, vilva provocată a fost sub- stanțială în ambele tabere și Julf a devenit o per- soană foarte mediatizată. În cele din urmă, în 22 august 1996 Curtea din Helsinki a decis ca Julf să dezvăluie numele deținătorului contu- lui an545430Qanon.penet.fi. După 3 zile cotidianul britanic The Observer a publicat un articol calomnios în care Julf era acuzat că ar fiîncurajat pornografia infantilă prin permiterea difuzării de imagini prin intermediul remaileru- lui. Acuzaţia s-a dovedit nefondată căci remailerul nu mai permitea de mult timp atașamente binare şi nici nu au fost identificate mesaje pornografice cu originea în Finlanda. Poate că și acest atac gratuit (?) l-a determi- nat pe Julf să anunţe public închiderea servi- ciului pînă cînd legea finlandeză va proteja secretul poștei electronice la fel cum o face în cazul celei clasice. În 20 septembrie Curtea Finlandeză de Apel a anulat temporar decizia tribunalului, însă remailerul anonim a rămas închis. Julf poate fi contactat în continuare la adresa julf@penet.fi Unda de soc provocata de cazul penet-fiare ecouri și astăzi: unele remailere nu permit postarea de mesaje în newsgroup-ul alt.reli- gion.scientology, iar remailerele cu adevărat anonime, bazate pe Cypherpunk și Mixmas- ter au devenit considerabil mai populare. Mai mult, au apărut deja și remailere comerciale (www .edtec.com sau www.nymserver. com) apropiate ca facilităţi de anon.penet.fi. Într-un cadru mai larg, cazul a provocat un adevărat război între scientologi și comunităţile de crack- eri, și cei interesaţi de evoluția evenimentelor aula dispoziție multe resurse dedicate pe web. Condiţii avan iata Victoriei 7, sc.1, ap.4/16 71/650.37.58 /650.68.88 ZANI garantie oase MAI 1997 BYTE România TI ERNET ACCESS SOLUTIONS Web Anonimitate duce la aflarea autorului. Atenţie, aici există o deosebire faţă de cenzorul militar: pe cînd aces- ta din urmă tăia orice i se părea suspect, un remailer nu se atinge de conţinut, ci doar de antet şi eventual de semnătură. Unele remailere încearcă să o elimine automat şi pe aceasta, însă nu e bine să vă bazati pe ele in acest aspect. Tehnice... Ce face practic remailerul? Primeşte mesajul de la autor, elimină toate liniile din antet pasibile să conţină informaţii de verificare și îl trimite mai departe destinatarului final, care astfel nu va afla decît că mesajul provine de la un cont anonim. Unele remailere permit şi primirea de mesaje pe adresa contului anonim, altele, mai numeroase, nu. Toate permit intir- zierea cu O durată aleatoare a mesajului înainte de a fi trimis spre destinaţie. De ce aceasta? În cazul în care identitatea autorului unui mail anonim sosit la 13:35 este bănuită, o verificare în log-urile de acces care arată că respectivul a avut o sesiune între 13:20 şi 13:29 nu face decît să întărească suspiciunile. Cel mai popular remailer a fost anon.pe- net. fi. Din păcate a fost şi nu este, din motive detaliate în caseta alăturată. În orice caz, popu- laritatea de care s-a bucurat acest remailer în comunitatea netăţenilor şi scandalul din presă au contribuit mult la răspîndirea serviciului. Astăzi există mai multe remailere şi tendința este ca durata lor de viaţă să nu fie prea lungă, dat fiind că majoritatea sînt întreţinute de vo- luntari care nu își recuperează costurile. De la Pseudo-kynegetikos la pseudo-anonimitate Vorbind din punctul de vedere al asigurării anonimitatii, remailerele se împart în două cate- gorii: pseudo-anonime şi anonime. Cele din pri- ma categorie sînt și cele mai răspîndite și fun- cționează pe principiul descris anterior. Totuşi, identitatea reală a autorului, deşi ascunsă desti- natarului, este cunoscută de remailer și în cazuri deosebite ea poate fi dezvăluită, în urma unui ordin judecătoresc spre exemplu. Mai mult, la trimiterea unui mesaj anonim trebuie avut în vedere întreg lanţul pe care acesta îl parcurge pînă la remailer. Dacă mesajele de la calculatorul Dvs sînt stocate pe un server şi sînt emise în pachete doar la intervale de 10 minute, un „pro- gram vigilent“ va putea scana toate mailurile în tranzit destinate unor remailere și le va putea copia separat pentru a fi analizate de un om. De asemenea, folosirea unui remailer presupune un vot de încredere acordat celui care îl întreține şi aici nu puteţi paria cu siguranță 100%. Dacă remailerul nici nu permite criptarea cu PGP sau altă metodă public recunoscută ca rezonabil de sigură, atunci puteţi fi aproape siguri că pro- prietarul are o mică pasiune secretă în a citi mesajele ce îi tranzitează serverul. Remailere pseudo-anonime sînt destule pe Internet şi nu veţi avea dificultăţi în a găsi unul. Modul tipic de folosire este indicat în exem- plul următor: From: eu@adresa.mea completată de clientul de mail To: remailerQremailer.nl.com - adresa remailerului Subject: mesaj anonim despre via- ta pe Marte - adresa reală Anon-To: comisie_nobel@univ.su Am o veste importanta: pe Marte exista viata inteligenta! Puteti con- tacta locuitorii de acolo prin... Primele linii sînt completate de programul de mail. Observaţi că la destinaţie nu este indi- cată adresa finală, ci cea a remailerului, iar su- biectul este completat normal. În corpul mesajului, primele linii se adresează tot remai- lerului. Dupăo linie goală și semnul :: urmează linia Anon-To: comisie _nobelQuniv.su care indică destinaţia finală (în exemplul ante- rior o adresă inventată). Remailerul va înlocui adresa proprie (euQadresa.mea) cu una Interfetele de retea XL. Inca o data, 3Com, sparge tiparele in retelelor de calculatoare. 112 BYTE Romania MAI 1997 WAN BACKBONE SOLUTIONS IBM/SNA SOLUTION NETWORK SOLUTIONS NETWORK MANAGMENT Anonimitate Web generică, aleasă de proprietarul serverului, căci acest remailer nu permite decît trimiterea mesajelor, nu si receptionarea lor. Indicatii mai detaliate despre utilizare puteti obtine trimitind un mail cu subiectul remailer-help si corpul vid pe una din adrese- le remai ler@remailer.n1.com sau remai- ler@huge.cajones.com. Nu sint singurele, dar sint un bun punct de start. Software-ul folosit este acelaşi și permite postarea mesajelor pe Usenet. Crypticus Anonimus Cealaltă categorie de remailere, cu adevărat anonime, folosesc tehnici mai avansate decît simpla „periere“ a antetului. Cele două sub- categorii majore sînt cele bazate pe programele Cypherpunk şi Mixmaster. În continuare vom vorbi mai în detaliu despre Mixmaster avînd în vedere că este o versiune perfecționată a Cypherpunk-ului, apărută relativ recent (spre sfîrșitul anului 1994). Creat de Lance Cottrell, Mixmaster tratează fiecare din vulnerabilitatile remaile- relor pseudo. Confidentialitatea mesajului in tranzit spre remailer este asigurată prin cripta- rea cu chei publice de tip RSA. (O foarte bună introducere în domeniul criptării cu chei publi- ce este documentaţia programului PGP). Me- sajul sosit în formă criptată la server este de- criptat și abia apoi prelucrat şi trimis mai de- parte. Deoarece Mixmaster nu foloseşte chiar PGP, probabil din motive de licenţă, ci un algo- ritm apropiat, criptarea mesajelor trebuie făcută cu un program client dedicat, accesibil de la ftp.obscura.com/pub/remail (situl autorului) sau, în afara SUA (ţară în care există unele restricții bizare cu privire la softul crip- tografic), de la ftp. replay.com /pub/replay/pub/remai ler. Completa separare dintre sursă şi desti- nație poate fi realizată prin trimiterea mesaju- - lui prin intermediul mai multor remailere (Mix- master foloseşte 20 de nivele!). Acestea pot rula fie pe același server (dar ca procese inde- pendente), fie puteţi folosi chiar Dvs serviciile mai multor remailere. Prin această intermediere multiplă, nici primul remailer nu cunoaște des- tinaţia adevărată și nici ultimul nu poate afla de unde provine mesajul. Însă doar în aparenţă sistemul este complet invulnerabil: un intrus care a obtinut un acces neatorizat la unul din re- mailere poate citi log-urile și depista un mesaj pe baza mărimii sau a momentului de tranzit prin remailer. Identificarea pe baza mărimii era una din slăbiciunile Cypherpunk-ului. Mixmaster utilizează pachete de dimensiuni identice, crip- tate integral cu Triple DES: nu doar conţinutul util ci şi informaţiile de rutare a pachetului sînt astfel ascunse observatorului neautorizat. Cealaltă vulnerabilitate se ţine de alt aspect: cu cît sînt mai puţine mesaje care tranzitează sis- temul, cu atît e mai ușor ca unul dintre acestea să fie corelat cu altul al cărui moment de sosire la destinaţie este cunoscut. Exemplu: dacă aţi primit un mesaj anonim la 15:23 care a tranzi- tatunanumit remailer şi printr-un mod sau altul aveţi acces la log-urile acestuia, se poate întîm- pla ca să descoperiţi că prin remailer a trecut un mesaj la 15:20şialtul la 11:47. Şansele ca mesajul în discuţie să fie primul din cele două sînt mari. Concluzia? Folosiţi remailerele solicitate și nu cele nou apărute. Pe Internet există mai multe remailere folosind tehnologia Mixmaster. O listă a lor poate fi obținută vizitînd situl www. obscura .com/~1oki/ deunde puteti prelua si ultimele versiuni disponibile pentru Unix, DOS şi Win- dows (cea pentru Mac nu este încă definitivată). O altă sursă utilă și care acoperă şi alte tipuri de remailere este Raph Levien's Reliable Remail- ers List disponibilă la www.cs.ber- keley.edu/-raph/remailer-list.html. Dacă nu aveţi decît acces la email, trimiteţi un mesaj cu subiectul remailer-help pe adresa replayeremai ler. com şi veți primi automat o documentaţie de utilizare a servi- FDDI SOLUTIONS FAST ETHERNET SOLUTIONS BUILDING/CAMPUS SOLUTIONS ATM SOLUTION Interfete de retea EtherLink XL 10Mbps si Fast EtherLink XL 10/100 Mbps PCI. Ceea ce vă vom prezenta, va schimba opţiunile dumneavoastră în ceea ce priveşte conectarea la retea. Interfețele „de rețea Etherlink. XL şi FastEtherLink XL PCI sunt în acest moment mult mai avansate decât oricare interfaţă de rețea de pe piaţă. Prin utilizarea tehnologiilor Parallel 'Tasking şi PACE Interactive Access, am creat interfețe de reţea cu cea mai ridicată viteză de transfer şi cel mai scăzut nivel de încărcare al procesorului. Aceasta înseamnă desigur, performanţe superioare ale oricarei aplicații rulând pe o reţea partajată sau comutată, obținându-se o productivitate de neegalat prin timp mic de răspuns şi eficiență ridicată. Şi dacă nu v-am convins încă, interfețele de rețea XL includ şi tehnologia Dynamic Access, patent 3Com, care accelerează aplicaţiile multimedia, asigură prin tehnologia RMON (Remote Monitoring) suport distribuit pentru administrarea reţelei și posibilitatea de configurare automată a rețelelor VLAN, îmbunătăţind performanţele generale ale retelei.* Cand decideti instalarea unei interfete de retea, apelati la producatorul cu peste 30 de milioane de conectari in retea. Suntem o certitudine. Se livrează cu software conferinţe Picture Tel's Live Share Plus. pentru 4 soft-tronik SOFT-TRONIK Brasov s.r.l. ® Distribuitor autorizat 3Com 3COM Resellers: Alba: Cristal Soft 058-813159; Arad: BB Computer 057-280111; Bistrita: Logitec 063-232796; Bacău: Vesper 034-148420; Baia Mare: Multinet 062-436729; Brăila: Laser Computer 039-634312; Brașov: Netlogic 068-152414, Sistem 068-318663; București: Prompt Service 01- 2323356, Total Technologies 01-6335009; Cluj-Napoca: NetBrinel 064-198775; Constanţa: Arexim 041-614711; Craiova: Infel 051-198783; Deva: Multi Sistem 054-213280; Focșani: Est Computer 037-615729; lași: Open System 032-225141; Miercurea Ciuc: NetComp 066-124644; Oradea: Laser Computer 059-430536; Piatra Neamţ: Computer Systems Consulting 033- 214570; Slatina: Tandem 049-423184; Slobozia: Lividan 043-231027; Timișoara: Sca 056-190080; Târgoviște: Shido 045-634583; Tulcea: Microline 040-516369; Turnu Severin: Scand 052-313912; Vâlcea: Bit Center 050-730109. SMALL BUSINESS SOLUTIONS REMOTE ACCESS SOLUTION NETWORK THAT GO DISTANCE MAI 1997 BYTE Romania 14143 SNOILNTOS DNIU N3MOL SNOILN1OS NOSI LHOddNS GNV 3DIAH3SS 8LZL pue3S ‘GOL UOTIAed ‘26, SHAD ©] WeErdezse BA SLZL PUBIS ‘GOL UOTIAed '/6, 4439 ei wigidesse eA Web | Anonimitate Hitachi creates everythin you are looking forina monitor ciului Replay care permite si accesul anonim la newsgroup-urile Usenet. Se putea fara WWW si Java? Remailerele sint destul de restrictive privind formatul comenzilor si greselile pot apare relativ frecvent, motiv pentru care pe Web există şi interfaţe mai prietenoase. Dar atenţie la ce se ascunde în spatele interfeței: este oare un simplu remailer pseudo-anonim sau un sistem mai sigur? Faceţi o vizită la www .ozemai ] .com.au/-geoffk/anon/anon.him!l şi veţi găsi un applet Java interesant care vă permite configurarea ușoară a remailerelor prin care mesajul Dvs va trece. Dacă nu aveţi încredere într-unul anume, pur şi simplu îl evitaţi. Serverul foloseşte tehnologia Cypherpunk şi suportă şi conexiuni SSL (Secure Sockets Layer = un standard de criptare a comunicaţiei TCP/IP dintre server şi calculatorul Dvs, comunicaţie care altfel este foarte vulnerabilă la interceptare). O categorie aparte de remailere bazate pe interfaţa WWW este cea care asigură anonimitatea, nu prin tehnici criptografice ci, pur şi simplu, prin oferirea unui cont de mail fără a cere date despre identitatea persoanei. Schimbul de poştă este asigurat prin serverul respectiv, însă anonimitatea este doar de formă: log-urile serverului WWW permit aflarea adresei de IP de unde va cuplati şi astfel identificarea este uşoară. O posibilă cale de ocolire ar fi navigarea anonimă (vezi mai jos), însă nivelul de securitate atins nu se compară cu cel oferit de Mixmaster. Poate cea mai amuzantă formă de anonimitate este pusă la dis- poziţie neintenţionat de dischetele cu ofertă limitată de conectare ce sînt incluse cu unele modemuri sau softuri de navigare. Ame- rica Online, Prodigy ori Compuserve oferă astfel de conturi de probă, însă acestea nu pot fi folosite decît pentru scopuri tempo- rare (din păcate negative, cel mai adesea). si morale... Ascunderea identitatii nu este doar o chestiune tehnică, ci şi etică. Am amintit la inceputul sectiunii citeva din motivatiile posibile pentru utilizarea unui remailer anonim. Există şi restricții impuse de gratuitatea serviciului sau de responsabilitatea asumată de cei care operează remailerul: de obicei mesajele nu pot conţine ataşamente de dimensiuni mari, iar postarea în anumite news- grupuri este interzisă fie din motive de copyright (grupurilewa rez şi binaries),supraîncărcare aserverului (binar ies, pictures) ori legale (unele grupuri specializate pe perversiuni sexuale sînt interzise în SUA). Un caz aparte este alt.religion.sciento- 109y care nu permite articole anonime si despre care veți putea citi mai multe în caseta despre anon.penet.fi Chestiunile morale sînt general valabile şi rămîn la latitudinea conştiinţei individuale. Fie prin text scris, telefon ori mail ano- nim, „șopârla“ şi calomnia rămîn la fel de dezgustătoare. Inter- netul nu a adus în plus (din acest punct de vedere) decît o modali- tate de răspîndire uşoară şi bine ascunsă în spatele tehnicilor criptografice a ideilor, bune sau rele. Despre ce înseamnă să deran- jezi sau să faci rău prin email, veţi putea citi într-un alt articol. Pentru informaţii tehnice, aveţi la dispoziţie grupurile alt.pri- vacy, alt.privacy.anon-server şialt.anonymous, iar dacă aspectele juridice vi se par mai interesante, vizitaţi www.legal.com. Răzvan Peteanu poate fi contactat la adresa (neanonimă :-) rpeteanu@mb.sorostm.ro Errare humanum est, perseverare diabolicum rimul lucru pe care l-a făcut când bătăile în usa l-au tre- zit, a fost să-şi caute ceasul şi să vadă ce oră e. Dacă s- ar fi întâmplat în anii '30, Ivan Ivanovici ar fi fost spe- riat de moarte să audă bakit în ușă la acea oră din noapte. În 1959 lucrurile stăteau totuşi altfel, Stalin murise de câţiva ani iar lui Hrusciov nu-i plăcea să scoale oamenii în toiul nopții... Alergă aşadar la ușă, astfel încât oricine ar fi fost să nu apuce să scoale toată casa în picioare... O jumătate de oră mai târziu, Ivan Ivanovici stătea smerit în faţa Tovarășului Preşedinte, care părea puţin agitat. „Ivan Ivanovici“, începu acesta, „trebuie să aflăm ce fac ticăloșii ăia de capitalisti. M-am hotărât să te trimit acolo ca să le urmărești modul de viata. Vreau ca la întoarcere să faci un raport amănunțit despre tot ce-ai vazut!“. Ivan Ivanovici a fost atât de surprins de atitudinea Tovarasului Preşedinte, încât nici nu şi-a dat seama din prima clipă ce noroc a dat peste el: nu doar că nu l-a trimis la Lubianka, dar va petrece câteva luni în America, se va distra și va cheltui bani ca să afle de ce „ticăloşii ăia de capitaliști“ o duc aşa de bine. Când s-a împlinit sorocul, Ivan Ivanovici s-a întors la Kremlin cu un raport de două sute de pagini în care descria în amănunt tot ce-a văzut în America. Tovarăşul Hruşciov a luat foile bătute la - maşină, s-a uitat la ele și apoi s-a întors către Ivan Ivanovici: „Spune-mi Ivan Ivanovici, spune-mi sincer, ai văzut tot ce era de văzut?“. „Da, Tovarășe Preşedinte“. „Chiar crezi că America este o societate decadentă?“. „Da, Tovarășe Președinte, chiar aşa e“. „Crezi că se poate construi comunismul în America?“. Ivan Ivano- vici l-a privit în ochi pe Preşedinte și a răspuns: „Desigur Tovarăşe Preşedinte, se poate. Dar ar fi păcat...“. Glumă de pe vremea războiului rece. Acum, după ce am stabilit premisele, putem începe să discutăm despre ultima vogă: NT contra Unix. Lăsând gluma la o parte, cred că trebuie să petrecem câteva momente încercând să înţelegem ce este Unix şi ce înseamnă el în lumea calculatoarelor. În dorinţa mea de a fi cât mai aproape de realitate, am încercat să-l contactez pe Ken Thompson, dar aces- ta a Gee să stea de vorbă cu mine. În e-mail-ul pe care mi l-a trimis, S-a scuzat motivând că nu prea cunoaşte NT-ul şi că n-a mai folosit Unix-ul de vreo zece ani. Nu-mi dau seama dacă refuzul său este determinat de anumite probleme legale sau pur şi simplu nu-i place publicitatea. Prin 1965, orice companie respectabilă din SUA avea vreo câte- va săli pline cu calculatoare. Calculatoarele erau mari, foarte lente, foarte scumpe, aveau nevoie de o armată de oameni ca să le facă să funcționeze, fără să mai amintim că erau pline de „scame“. În acele vremuri era o adevărată aventură să rulezi orice fel de pro- De Harrison Forbes grame. Toată lumea era de acord: calculatoarele trebuiau să rămână, dar scamele trebuiau să dispară. General Electrics, Bell Labs şi MIT au hotărât să-şi unească forțele și să găsească o soluţie. În câteva vorbe, aceasta este istoria proiectului Multics (Multi- plexed Information and Computing Service). Proiectul Mac—cum era numit la MIT — avea cei mai buni programatori din lume, in opinia lui Tom Van Vleck, unul dintre participanti. Pentru a intelege starea informaticii in acele vremuri, ar fi util să ne amintim care erau obiectivele proiectului Mac: 1. Accesul comod prin terminale îndepărtate ca mod normal de utilizare a sistemului. 2. O imagine a operării continue similară cu cea a furnizării energiei electrice sau a companiilor telefonice. 3. O gamă largă de posibilităţi care să permită creșterea sau reducerea configurației fără ca aceasta să implice reorganizarea sistemului sau a utilizatorilor. 4. Un sistem intern de fişiere atât de robust încât utilizatorii să aibă încredere să-şi păstreze programele şi datele. 5. Un control al accesului suficient ca să permită partajarea selectivă a informaţiei. 6. Abilitatea de a structura ierarhic atât stocarea logică cât şi administrarea sistemului. 7. Posibilitatea de a servi cu egală eficienţă utilizatori mari sau MICI. 8. Posibilitatea de a susţine într-un singur sistem diferite medii de programare sau interfeţe cu utilizatorii. 9. Flexibilitatea organizării sistemului precum şi nivelul de gene- ralitate necesar pentru a putea evolua odată cu valurile succesive ale progresului tehnologic și cu inevitabila creștere a peor utilizatorilor. »Multics- The first seven years“ de F.J.Corbato, J.H.Saltzer gi C.T.Clingen. Pentru cei interesati de istoria informaticii, aceasta lucrare—una dintre multele dedicate acestui subiect — este foarte importantă,. deoarece pune în evidenţă esența întregului proiect şi este scrisă de conducătorul proiectului, F.].Corbato-— Corby, cum era cunos- cut la MIT. Proiectul s-a desfășurat foarte bine şi sunt sigur că membrii echipei s-au distrat grozav, dar în 1969 Bell Labs abandonează proiectul. Motivele acestei decizii sunt pure speculaţii (Bell Labs nu a prezentat aceste motive), dar părerea mea este că industria şi-a pierdut răbdarea cu academia. Visul oricărui cercetător este să aibă o finanţare nesfârșită, astfel încât cercetarea să continue veşnic. Se pare că cei care conduceau Bell Labs aveau alte idei. Cu toate că Bell Labs a ieșit din proiectul Mac, Ken Thompson a continuat să lucreze la un proiect pe cont propriu. Nu era un secret —cel putin pentru Tom Van Vleck-—că numele proiectului era Unix, MAI 1997 BYTE România 115 Forbes Unix versus NT un nume derivat în glumă din Multics („multi“ înlocuit de „uni“ şi „cs“ transfor- mat în „x“). Multics şi Unix aveau foarte multe în comun. În acele vremuri, oamenii nu-şi dădeau seama că încalcă drepturile de autor... Sau poate îşi dădeau seama, dar lumea era mai bună, căci nimeni din echipa de la MIT nu a obiectat în privinţa faptului că Unix avea multe trăsături preluate în mod evident de la Multics. Nu numai că nu au obiectat, dar au fost în sală când Ken şi-a prezentat lucrarea despre Unix şi au fost primii care au folosit Unix-ul. Pe vremea aceea, Microsoft încă nu se născuse... Ceea ce a adus Unix în lumea compute- relor a fost un ham care a putut să stăpânească monstrul, astfel încât în cele din urmă să ruleze programe fără să se poticnească. Se puteau rula mai multe pro- grame în același timp pentru o mulţime de utilizatori. Iar utilizatorii puteau în fine să-şi păstreze datele pe benzi şi discuri fără să se teamă că le vor pierde. Este foarte greu să vorbeşti despre uriașa contribuţie a Unix-ului la dezvoltarea infor- maticii azi, când aproape fiecare dintre noi are un calculator acasă şi fiecare dintre noi se simte în siguranţă folosindu-l așa cum l-a scos din cutie. După ce şi-a câştigat o identitate proprie, Unix a călătorit un timp prin universităţile americane. A fost o vreme când oricine era cineva în lumea informaticii trebuia să-și pună amprenta asupra sistemului, scriind o nouă variantă. La fel s-a întâmplat mai apoi în lumea comercială. IBM a creat ALX, varianta proprie de Unix. AT&T şi-a dez- voltat la rându-i propria variantă comer- cială. Mai târziu, Sun a creat Solaris, o vari- antă care s-a bucurat de un mare succes în mediile ştiinţifice şi academice. O companie nouă (la începutul anilor '80), Santa Cruz Operation (SCO) acreat Xenix, o versiune Unix care rula pe procesoare Intel. Se estimează astăzi că circa 34% din piața com- puterelor aparţine Unix-ului. Chiar şi astăzi, Unix rămâne cel mai fia- bil şi mai stabil sistem de operare. Proiectantii de software de varf au adop- tat Unix ca platformă preferată, astfel încât multe companii mici au ajuns să ruleze Unix pe computerele lor. Dar pentru multe ast- fel de mici companii, Unix — în ciuda cali- tăţii sale — se poate transforma într-o mare povară financiară, iar singura justificare a implicării sale poate fi absenţa unor versi- uni reduse ale alternativelor de vârf. Anali- zând piaţa din această perspectivă, nu cred că 34% este cifra reală. Ar putea fi undeva între 25% şi 30%, ceea ce încă înseamnă o felie importantă. Tipii neobositi de la Microsoft au privit cifrele și au născocit o soluţie: NT. Şi din acest moment, maşina de publicitate Microsoft a transformat un fapt real într- o aberaţie supradimensionată: NT va înlocui Unix. Acest lucru ar putea fi real, în visele lor, deşi merită un premiu pentru curajul lor... Dar cu toate că mă doare s-o spun, există un loc și pentru NT pe piața Unix. Felia de aproape 10% din piaţa „care nu este realmente Unix“, nu este neglija- bilă. Şi cred că Microsoft va obține până la urmă tot segmentul dacă își manifestă prezenţa şi dacă IBM isi va continua com- portamentul nobil de retragere, asemenea unui domn în faţa unei doamne. Chocolate Factory este un producător de ciocolată din Milwaukee. Face afaceri îndrăzneţe şi cu toate că mulți americani nu au auzit de el, are totuși un segment fru- mos din piața de ciocolată din Statele Unite. Într-o zi, responsabilul lor financiar m-a sunat să se intereseze despre softul de scanare, deoarece doreau să digitizeze toate mișcările lor de hârtii. Mi-a povestit despre mica lor rețea şi despre faptul că în câteva. PR Wes Computer Peripherals Products - Distributie, OEM din stoc - Service autorizat Sony - Închiriere subsisteme grafice PENTRU PROFESIONIȘTI NU EXISTA ALTCEVA ! Monitoare 15", 17", 20" Trinitron Magneto Optical Drive Digital Streamer 4-16 GB CD-ROM Drive, Recorder MiniDisk 2.5" Drive 140 MB & Audio High - End Graphics Systems from Professionals for Professionals ELSA Data Communications Computer Graphics GRATUIT! Un CD-ROM ELSA (la cumpărarea unei plăci grafice) cu cel mai rapid driver disponibil, facilități și utilitare noi pentru CAD-Windows; Computerul DUMNEAVOASTRĂ echipat cu un card grafic profesional ELSA va fi, în aplicaţiile grafice, ... DE 9 ORI MAI RAPID! TRILUX Business Development & Support Center CAD - DTP - 3D - VIDEO Tel: 01-210 39 62, Fax: 01-610 24 27, Post Address: B-dul 1 Mai, nr. 279 116 BYTE Romania MAI 1997 Unix versus NT Forbes săptămâni urmau să treacă pe NT. M-am mirat, căci aveau doar vreo opt terminale. Răspunsul a fost că aveau de ales doar între Unix şi NT. Aveau un program de contabi- litate scris pe HP Unix. Era costisitor de în- treținut și foarte specific. Mai târziu s-a făcut migrarea pe NT şi costurile s-au redus. Ei bine, contabilitatea e contabilitate, am zis ca să aud răspunsul, cu toate că-l ştiam. Com- pania folosea contabilizare pe proces, care diferă puţin de celelalte tipuri şi nu există prea multe programe de acest fel. Versiunea Unix este folosită de marii producători din SUA care au procese de fabricaţie. Firma s-a decis să migreze la NT — eu aș fi preferat OS/2 — dar pentru numărul existent de utilizatori NT va fi o soluţie acceptabilă. Peste câteva luni l-am întâlnit pentru softul de scanare, iar NT era deja instalat. Nu au avut prea multe probleme, dar nici nu au folosit nimic în afara con- tabilităţii. Înainte se utiliza intens calculul tabelar, dar o dată ce programul era funcţional nu mai aveau nevoie de calcul tabelar. Programul avea facilități pentru scrisori în serie, precum şi un generator de etichete, așa că nu mai aveau nevoie nici de bază de date separată pentru clienţi. Una din secretare avea nevoie de un editor de texte. Au ales desigur Word, ceea ce ei nu i-a plăcut în mod deosebit, dar era în pachet... Un alt client, un magazin de anvelope, foloseşte un program de contabilitate spe- cializat pe bransa respectivă. Am ajutat pro- prietarul la luarea deciziei privind versiunea ce urma s-o cumpere. Producătorul de soft- ware încerca să-i vândă o versiune Unix de 20.000$ pentru trei utilizatori. Am prefe- rat versiunea DOS, mai puţin completă ca cea Unix, dar suficientă pentru acest client; Pe partea Unix dezvoltarea s-a făcut pe ver- siune SCO. Motivul utilizării Unix a fost nevoia de lucru cu date aduse de la mai mulți utilizatori, aflaţi în locaţii diferite, pe linii telefonice. Pentru cei care nu ştiu, adu- cerea (pulling) are loc atunci când firma are mai multe sedii şi contabilitatea se păstrează centralizat la una dintre ele. Sediile au rol de centru de profit şi au inventar local. Noaptea, sediul central face apel la sateliți şi preia toate informaţiile referitoare la ziua care a trecut. Sediul central aduce deci datele de la sateliți pentru centralizare. Operația pare simplă, dar atunci când se lucrează pe linii telefonice, fără suprave- ghere, sistemul trebuie să funcţioneze ire- proşabil. Proiectanţii au considerat că Unix este mediul care le va oferi soluţia optimă. Aducerea este o alternativă ieftină la linia închiriată, care ar putea costa prea mult atunci când sunt multe sedii. Pentru asemenea situaţii, NT ar putea fi alternativa ieftină faţă de Unix, dar nu știu cât este de fiabilă ţinând cont de transferul pe linii telefonice. Dacă m-aţi întreba, OS/2 ar fi soluţia perfectă, dar nu mă întreabă nimeni... Se vorbeşte mult azi despre avansarea NT pe piaţa de Unix. Există ceva realitate în această privinţă, cu toate că eu interpretez lucrurile într-o lumină oarecum diferită de cea a stimaților mei colegi de presă de calculatoare. În primul rând, am sentimentul că ziariştii au pierdut simţul timpului pentru verbe, deoarece folosesc prezentul atunci cand un viitor conditional ar fi mai adec- vat. Ei spun că oamenii „s-au schimbat“, atunci când „se schimbă“, spun „NT 5.0 face şi drege“ când nici nu a fost lansat. Oamenii nici nu şi-au dat seama că trebuie să cumpere tot softul din nou dacă doresc să lucreze cu versiunea 4.0... Nu mi se pare că se pierde mult timp cu timpul ver- belor în şcolile de jurnalistică, dacă avem în vedere lumea calculatoarelor... Îmi doresc să fi primit câte un bănuţ pentru fiecare Alege-ti un sensor Orice sensor si citeste-l cu placile noastre de achizitie. Indiferent de tipul de sensor pe care vrei sa! folosesti, National Instruments iti ofera solutia completa cei satisface cerintele aplicatiei. De ce sa risti? Mergi cu liderul mondial in hardware si software pentru achizitie de semnal folosind computerul PC. e conditionare de semnal superioara * placi de tip plug-in, PCMCIA, si solutie la distanta * software grafic cum este LabVIEW NATIONAL PV INSTRUMENTS The Software 1s the Instrument Integratori de sisteme National Instruments in Romania Bucuresti: ACT 637 7156 Cluj-Napoca: FROsys 064/43.08.05; Net Brinel Computers 064/43.02.80 Timisoara: CoRES Trade 056/19.00.51 Imperial Electric 211 3782; Genesys Software 638 4944; Da telefon integratorilor nostrii de sisteme | pentru informatie asupra produselor noastre in gama placilor de achizitie, conditionare de semnal si software grafic. lasi: Tehnorom 032/11.65.02; Prince Software 032/21.25.59 © Copyright 1997 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. Strain Gauls j RTD, Thermistor Me [a] MAI 1997 BYTE România 117 Forbes Unix versus NT ocazie în care am sunat să comand un pro- dus după ce i-am citit prezentarea, pentru a afla că distribuitorul nici n-a auzit de el. Mai mult, de câte ori am sunat firma, cei de la marketing nici nu ştiau de prezentare. Şi în majoritatea cazurilor, prima versiune diferea esenţial de ceea ce am citit. Marea problemă de rezolvat relativ la piaţa Unix pare a fi faptul că softul de Unix este vândut direct de către firmele producătoare, fără intermediari, în acest caz VAR. Și când producătorul vinde sof- tul, este vândut cu hardware cu tot. Astfel că noi, oamenii mărunți, nu vedem prea mult din piaţa de Unix. Nu-i de mirare că ne place Microsoft, pentru că vinde doar NT, nu şi hardware. Putem vinde hardul cu sistemul de operare şi putem stabili legături cu furnizorul de software care în acest caz vrea să vândă şi să asigure suport doar pentru propriul soft. Astfel el face bani pe partea lui, noi pe partea noastră. Clientul este la mijloc şi trebuie să trateze cu doi în loc de unul. Poate să nu fie convenabil pen- tru client, dar se numeşte progres, noi — revânzătorii VAR — putem trăi şi noi. Mai mult, o dată cu apariţia NT sunt speranţe ca anumite preţuri la produse de vârf să scadă pentru a rămâne competi- tive. Economie simplă. Şi scad, dar scad 760USD partner SONY 926 S CD RECORDER=760USD 74' WRITABLE CD MEDIA (GOLD)=8,25USD end PD DRIVE (pt rewriteable cd media) MULTIME DIA oe = >> wg a Your Internet Business Solution /\nterComp Bucuresti 01 323825 Electronum Bucuresti 01 3120440 CINOR București 01 3120579 ALGORITMA București 012122151. € GEONET București 01 2113299 UNICOM București 01 2234359 CanadSystems București 01 3236888 CEDRU București 01 6435024 MICROSISTEM Bacău 034 171342 SINTEC Baia Mare 062 436366 Deuro-Consult Brasov 068 319181 RomaniaOnLine Brasov 068 321529 HARD-TEST'94 Braila „039 639533 GMB Constanţa 041 619222 SUD INTERNET Craiova 051 417963 TOPTECH Deva 054 213871 HARD-TEST'94 Galaţi . 036 467752 COMP-ARG Pitești 048 214269 INTER-CONEXION Pitești 048 219267 TRANSDATA Ploiești 044 143630 IVEX Rm.Vâlcea 050 736077 MIANA Rm.Valcea 050 724404 COSYS Sf.Gheoghe 067 323036 LANCOMP Sibiu : 069 214103 WARP-NET Suceava 030 226810 ROMWEST Targoviste 045 218343 BIMOS Tg.Jiu 053 210741 HARD-TEST'94 Tulcea 040 521871 Email: office Ostarnets.ro ie http://www.starnets.ro Wd Numai prin noi aveti acces la Internet din toata for, cu viteza maximă Și costuri minime! Reala Inter¢ @ Powered by SPARC-Solaris HOT JAVA Suc de Oberon u mică mi-a fost mirarea când am citit un articol în care Nicholas Negroponte critica vehement orientarea univer- sităţilor americane spre cercetări aplicative foarte apropiate de mainstream, de piaţă. Justificarea că în felul acesta se obţin bani frumoşi nu avea nici O greutate în ochii ce- lebrului analist (fondatorul şi directorul laboratoarelor Media Labs de la MIT). Lumea academică, în viziunea sa, ar trebui să plutească într-o lume ferită de mizeriile comerţului, pentru că doar acolo se pot naşte marile idei capabile să ducă tehnologia mai departe, ideile „trăznite“, dar revo- luţionare, în care nici o companie comercială n-ar investi nici măcar cinci cenți... E interesant de urmărit, din această perspectivă, de unde vin marile idei în lumea informaticii şi cam ce traseu urmează ele în dru- mul spre afirmare. Cu siguranță fiecare dintre dumneavoastră poate să analizeze, retrospectiv, cel puţin câteva tehnologii care astăzi sunt larg acceptate (dacă nu chiar unanim...). Mă voi aventura şi eu pe acest teren, mărginindu-mă însă doar la domeniul software (cu riscul obiecţiilor — îndreptăţite de altfel — că softul nu a evoluat chiar de capul lui, fiind influențat de hardware, comunicaţii, etc.). Medii comerciale O primă constatare este că o mulțime de tehnologii au pornit din centrele de cercetare ale unor mari companii, iar exemplul notoriu la care măvoi opri putin va fi Xerox PARC (Palo Alto Research Center). Acronimele GUI şi OO vă spun ceva? Dacă da, atunci să le punem cap la cap şi obținem Smalltalk. De ce am ales această cale şi nu am mers pe linii separate? Interfeţele grafice au fost aduse în lumea comercială de Apple (Steve Jobs eun nume care trebuie pomenit) şi au ajuns pe calculatoarele dvs. prin Microsoft. Programarea orientată pe obiecte a urmat un drum mai întortocheat, dar astăzi pentru cei mai mulți dintre noi ea înseamnă C++, de unde imediat ajungem la Visual C++, Microsoft. Preluarea unei idei de către Microsoft pare să însemne consacrarea ei ca loc comun. Smalltalk este un caz mai special. Cu toate că se apreciază că se află în spatele a De unde răsar marile idei? Cine le duce mai departe? De Mircea Sârbu 15-20% dintre aplicaţiile comerciale client/server dezvoltate în tehnologie OO, Smalltalk nu și-a spus încă ultimul cuvânt (ca dovadă încă nu există un MS Smalltalk). A lansat însă câteva idei care vor marca cu siguranţă viitorul proiectării de software. Una dintre ele este noțiunea de framework. De aici o altă idee conexă: un limbaj nu e totul. În urmă cu vreo câțiva ani (înainte ca termenul visual să apară în fața tuturor numelor de medii de dez- voltare) am văzut o casetă video în care un proiectant de la Next prezen- ta modul de dezvoltare a unei aplicaţii (o aplicaţie clasică, cu baze de date, machete de culegere, rapoarte, etc.) pe o mașină Next rulând sistemul de operare NextStep. Se dezvolta vizual, pe bază de obiecte, într-un frame- work. O paranteză pentru cei care cred că singurul limbaj pentru profe- sionisti este C+ +: NextStep a fost scris in Objective-C. O parte din munca de pionierat dusă la Next (încă o dată amintesc numele lui Steve Jobs) este deja valorificată în mediile de dez- voltare curente. Insist să cred că PC- urile viitorului vor semăna mult cu răposatele calculatoare Next. Medii academice Profesorul Niklaus Wirth este cunoscut mai ales ca inventator al limbajului Pascal. În vremea când eram student, Pascal şi C îşi disputau încă întâietatea, dar între timp lucrurile s-au aşezat: C a învins în lumea programatorilor profesionişti, în timp ce Pascal a rămas instrumentul didactic predilect al profesorilor de programare (ultima redută a Pascal-ului în lumea comercială, Delphi, a schimbat macazul spre C++). Cu toate acestea, în backgound, Pascal a jucat un rol mai important decât se crede. La ETH MAI 1997 BYTE Romania 125 Opinii Suc de Oberon Ziirich (Institutul Federal Elveţian pentru Tehnologie —un acronim important în cele ce urmează), echipa lui Wirth a realizat un compilator Pascal care producea un cod intermediar (P-Code), ceea ce nu numai că a permis portarea foarte rapidă a limbajului pe diferite platforme, dar mai ales a sugerat o idee care va deveni peste douăzeci de ani extrem de importantă: aplicaţii independente de platformă. Ca să fiu mai explicit: nu se urmărea portabilitatea codului sursă (atât de mult urmărită de C) ci a unui cod pre-compilat, care necesita pe platforma ţintă doar un interpretor specific. Sună cunoscut, nu-i aşa? Această idee este preluată de University of California din San Diego, care implementează un astfel de compilator pe un Apple II, cu interpretoare pe mainframes. Dar, influenţat de efervescenţa creatoare de la Xerox PARC, Wirth merge înainte şi reează Modula-2 (în care apare ideea mo- dularităţii şi extensibilităţii), fiind apoi impli- cat într-un alt proiect de la Xerox PARC, numit Cedar. Acesta era un limbaj derivat din Pascal si Modula-2 , dar care prelua arhi- tectura din Smalltalk (fiind totodată şi un sis- tem de operare). Rezultatul a fost spectacu- los, dar prea complex pentru gusturile lui Wirth (deviza sa este un celebru îndemn al lui Einstein: Make it as simple as possible, but not simpler). În 1985, Wirth porneşte la ETH un proiect nou: un sistem de operare pentru staţiile de lucru Ceres. În acest scop defineşte un limbaj nou, mai simplu decât Pascal, modular și cu extensii obiectuale. Numele său, Oberon, este preluat şi de sistemul de operare. Întreaga construcţie, de o eleganţă inegalabilă (cred eu), are ca scop extensibili- tatea, fiind orientată pe componente. Abia zece ani mai târziu componentele vor veni în actualitatea industriei de software. Despre Oberon am scris mai multe articole, aşa că nu voi insista asupra caracteristicilor sale (vezi OPEN-T1 2/94 si BYTE Romania 3/96, sau pe Web: http://www.agora.ro/open/open2/oberon.h tml si http://www.agora.ro/byte/byte3- 96/mir.html). Între timp, Oberona fost portat pe diferite platforme şi cunoscut mai multe versiuni (ultima este System 3), bucurându-se de o popularitate crescândă în lumea academică. Laun moment dat însă (prin 1992) apar pro- cesoarele PowerPC, astfel încât ETH a fost pus în situaţia de a întreţine două versiuni pentru Macintosh: una pentru procesoare Motorola 68020 şi una pentru PowerPC. Atunci apare una dintre acele idei „trăznite“ şi revoluționare la care poate se referea Negroponte în articolul său. Datorită arhi- tecturii modulare a sistemului Oberon, cu 126 BYTE Romania MAI 1997 încărcare dinamică a componentelor, s-ar putea realiza o distribuţie unică. Codul inter- mediar nu va fi însă interpretat, ca în vechea soluţie multiplatformă pentru Pascal, ci va fi compilat la momentul încărcării („or the fly“ sau „just în time“ cum se spune astăzi). Ar urma deci ca fiecare distribuţie să constea dintr-un nucleu în cod nativ (cuprinzând funcții de administrare a memoriei, acces la fişiere şi încărcare dinamică), un compilator on-the-fly specific procesorului, restul codu- lui fiind unic. Având în vedere arhitectura diferită a procesoarelor ţintă (CISC şi RISC), codul intermediar nu poate fi un „cod maşină - generic“ (din motive de performanţă), ci un cod care să poarte cu el structura progra- mului. Această reprezentare intermediară, numită Slim Binary, dezvoltată de Michael Franz la University of California at Irvine, a condus la realizarea unei distribuții unice pentru MacOberon de doar 0,8 MB, la care se adaugă codul nativ pentru 680x0 (0,6 MB) şi cel pentru PowerPC (0,7 MB), faţă de două distribuții a câte 0,5 + 2,2 MB (680x0) şi respectiv 0,6 + 2,7 MB (Power- PC). MacOberon a devenit astfel prima apli- caţie care rulează în cod nativ pe ambele familii de procesoare utilizate de Macintosh. Aurmato implementare asemănătoare pen- tru procesoarele Intel, care utilizează exact același Slim Binary ca şi versiunile pentru Mac. Detalii şi articole tehnice la http:// www.ics.uci.edu/—oberon/research.html. La răspântie Să ieşim puţin din universul cercetării şi să aruncăm o privire asupra prezentului lumii comerciale. Industria de software trece printr-o criză pe care astăzi nimeni nu o mai neagă. Schimbările rapide ale tehnologiilor hardware, diversificarea continuă a platformelor şi eşuarea tentativelor de a impune standarde în software au pus în faţa proiectantilor de software nivele suplimentare de complexitate. Astfel încât, în ciuda instrumentelor de dezvoltare tot mai sofisticate (prea sofisticate...), productivitatea proiectanţilor de software a scăzut cu aproape 15% faţă de nivelul anului 1993 (nu cumva e anul în care s-a impus Windows 3.12). Un fenomen paralel este „explozia“ Inter- net. După ce a cucerit lumea ca mediu de in- formare, Web-ul a reușit să impună standar- de, deoarece nevoia de a vedea Reţeaua şi de a fi văzut din Reţea a devenit vitală indife- rent de platforma folosită. Web-ul tinde să se impună ca platformă de calcul iar adoptarea tehnologiilor sale și în reţele pri- vate (intranet) accentuează această tendinţă. În aceste condiţii, două sunt speranţele industriei de software: componentele soft- ware şi limbajul Java. Componentele software sunt esenţiale pentru a putea stăpâni complexitatea de-a dreptul monstruoasă a aplicaţiilor actuale. S-au obţinut deja succese mărunte (diverse plug-ins, controale vizuale de gen VBX, etc.) dar eforturile de a stabili nişte standarde minimale necesare pentru interoperativi- tatea componentelor eșuează mereu. Java pare să fie marea speranţă a indus- triei de software. Faptul că este independent de platformă este, deocamdată, cel mai mare atu al limbajului, ceea ce îl recomandă pen- tru appleturi Web. În schimb, performanţa este punctul nevralgic. O altă lipsă este absenţa unui fundament pentru componente (JavaBeans vine oarecum să se aşeze „dea- supra“ limbajului). Oberon versus Java? Este o bătălie inegală: un proiect academic împotriva unui proiect comercial susținut de un colos de talia firmei Sun. Cu toate acestea, ar fi de remarcat câteva aspecte: * Oberon a intrat în lumea comercială de vreo doi ani, prin compania elveţiană Oberon Microsystems. Renuntand sa con- cureze sistemele de operare comerciale, Oberon încearcă să se plaseze deasupra lor, ca un framework extensibil orientarpe componente. Un anunţ recent al companiei ” = a anunţat o semnificativă schimbare de titulatură: mediul de dezvoltare nu se va mai numi Oberon/F, ci BlackBox Compo- nent Builder. Biblioteca de clase se va chema BlackBox Component Framework iar limbajul... Component Pascal. * Oberon Microsystems a realizat unul din- tre cele mai performante şi, mai ales, sig- ure compilatoare pentru arhitectura COM susținută de Microsoft. Compilatorul Direct-To-COM compileaza cod Oberon- 2 şi generează componente OLE. Încer- carea de a dezvolta un compilator Direct- To-SOM pentru OpenDoc a eşuat datorită unor imprevizibile schimbări ale imple- mentării CORBA din OpenDoc. * Tehnologia SlimBinaries a fost transpusă pe Web. Componentele scrise în Oberon şi compilate ca Slim Binaries sunt inde- pendente de platformă. Michael Franz a realizat un mecanism de generare dinami- că de cod executabil (nativ) numit Juice. Acest mecanism a fost implementat şi ca plug-in-uri pentru Netscape Navigator şi Internet Explorer, disponibile la http://www.ics.uci.edu/~juice/ (Universi- ty of California at Irvine). * Există deja două truse de dezvoltare (authoring tools) pentru componente Juice: una pentru Oberon (versiunea ETH System 3), disponibilă la adresa preceden- tă, şi una bazată pe Component Pascal, realizată de MicroWorks LLC sub numele Gazelle (un pre-release este disponibil la ea Î j | f ET HH é oy ea m5 se Jisecees Ze a4 aida Computer v “NT Fay Opinii Suc de Oberon ftp://www.peopleweb.com/pub/Gazelle). * Appleturile Juice sunt cam de două ori mai mici decât echivalentele lor Java. Şi de 10 - 15 ori mai rapide! Aceasta înseamnă că ele rulează pur și simplu la viteza codului nativ generat de compilatoarele C/C++ performante. Acum, o scurtă comparaţie între Java şi Oberon nu este lipsită de relevanţă. În primul rând, o astfel comparaţie readuce în discuţie vechea întrebare: C sau Pascal? Dar, dinco- lo de această problemă de suprafaţă, cele două limbaje prezintă multe similitudini: ambele sunt orientate pe obiecte, ambele impun otipizare strictă, ambele exclud arit- metica pointerilor și rulează în medii de exe- cuţie cu colectare automată a memoriei reziduale, ambele dispun de o anume formă de modularitate. Juice este pentru limbajul Oberon cea ce este JVM (Java Virtual Machine) pentru lim- bajul Java. De unde provine totusi diferenta semnificativă de viteză? Explicaţia este destul de simplă: din formatul codului binar porta- bil. Codul binar produs de Java, numit byte- code, este un fel de cod maşină destinat unui procesor (real sau simulat prin software). Acest cod este fie interpretat, fie este compi- lat pentru platforma concretă la momentul încărcării (Just-In-Time). Fiind în esență un cod mașină, asupra lui nu se pot aplica multe dintre optimizările de performanţă cum ar fi cele inter-modulare, cele de paralelizare a codului sau global trace scheduling. Codul binar portabil pentru Juice (Slim Binary) este bazat pe arbori sintactici abstracti (abstract syntax trees) care aduc cu ei întreaga infor- maţie din codul sursă, necesară pentru opti- mizările avansate din procesul compilării. Nici o concluzie Cercetările pe care se bazează Juice au început în 1989 iar prima utilizare a „binarelor suple“ datează din 1993. Lucrarea de doctorat a lui Michael Franz, care face publică tehnologia Juice („s*) datează din 1994. Adică cu un an și jumătate înainte de nașterea limbajului Java. Aşadar: cafea sau suc? Cred că mai degrabă amândouă. BI DI. Mircea Sârbu este director editorial la Computer Press Agora. Poate fi contactat prin e-mail la : msarbuQagora.ro. MICĂ PUBLICITATE WWW, E-MAIL, FTP... Bebe Petty Tirgu Mures tel/fax: 065-162614 e-mail: info@netsoft.ro 128 BYTE Romania MAI 1997 DORMI LINIŞTIT ! -.doar dacă ţi-ai stocat datele cu HP 7 Și ia a 230 44.58: 219.52 vA x: 051- 416687 j- originale Ribbon LX-300... 25.668 tei Bibbon 10-100... 38.217 tei e-mal: tricerperadiote.r0 ae Ribbon FX-1170/LX-1050... 38.217 tei Ink Cartridge STYLUS 800/1000 DPCK... 182.528 tei Black Ink Cartridge for Stylus Color/PRO... 136.896 lei olor Ink Cartridge for Stylus Color/PRO... 290.904 te rtridge for Stylus 500... 222.456 Stylus 820/Color Ils/ll... 1 Nu stim. Cat costa lumea? Ce vă putem însă spune este că un anunţ de mică publicitate de această dimensiune costă 80$ Puteți obține informaţii suplimentare la: Computer Press Agora Tel.: 065-166516 065-166257 DISTRIBUITOR UNIC AL FIRMEI 4727057 MOVIE MACHINE, FPS 60, AV MASTER, VIDEO MACHINE - echipamente multimedia pentru achiziția de semnal video și audio - posibilitate de editare digitală on-line, mixaj video - sisteme de compresie de tip MJPEG și MPEG - editare a efectelor digitale 3700 Oradea ROMÂNIA, str. Roșiorilor nr.1 tel./ fax: 0040-(0)59-436281, tel: 0040-(0)59-137700, 137794, 419805, 419806 Fast Multimedia AG INDEXUL ÎNSERENŢILOR Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma Pag. Telefon A K 1 ACE Comp. lași 127 032-213122 27 Keysys Gfx Oradea 128 059-436281 2 AGT 117 01-6377156 28 KTech 111 01-6503971 3 Ager Business Tech 75 01-4103303 B fyi 4 Biro Technologies 69 01-2234649 29. MGTTrade 42,114 01-3120311 30 Microsoft Romania 9 01-2229012 Cc 31. MINOLTA Romania 2 01-6346245 5 CHS Electronics 68 01-3234057 32 Multimedia Automex Romania 118 061-761845 6 Canon 7 01-2233854 7 Cipro 75 01-2200400 N 8 Computer Games 122 01-3225508 33 National Instruments 117 US(512)795-8411 9 Computer Land 100 01-3367593 34 NetBrinel Computers 85 064-430280 10 ComputerPressAgora 33, 34, 76, 83, 84 065-166516 35 Netsoft 128 065-166516 11 Comtek 29 01-2306281 12 _ CoRES Trade 117 056-190051 O 36 Oracle 51 01-2503235 D 37 Orcas Birotica 128 01-2117780 13 Digital Romania 39 01-2105508 E P 14 EUnet Romania 66 01-4100100 38 Prince Software 117 032-212559 15 Expert System Plus 67 01-2108565 16 Export Consult 110 01-3304549 R 39 Romus Industries 127 01-2301650 F 40 Romsys 49 01-2300810 17 Flamingo Computers Cill 01-2225041 18 Forte Company 1 01-3122360 Ss 19 FROsys 117 064-430805 41 Salient Romania 3 01-2121790 42 Scop Computers Cll 01-2234054 G 43 Sintezis Birotica Oradea 127 059-443288 20 Gemini SP 67 01-2108565 44 Sirom Graphics 43 01-2360484 21 Genesys Software 68, 108, 117 01-6384944 45 SISTEC 127 064-190282 46 Soft-tronik 112, 113 068-151566 H 41 Sowah România 86 059-456456 22 Hotsoft 80 065-166516 48 Sprint Computers 13, 15, CIV 044-110700 49 Starsoft 18 051-415800 E 23 ICL Romania 17 01-2506175 T 24 Imation 31 092-200722 50 Tehnorom 117 032-116502 25 Imperial Electric 117 01-6871547 51 Tornado Sistems 4 041-618580 26 InterComp 124 01-3238255 52 Tricorp Electronics 120,128 01-6794879 53 Trilux 116 01-6102427 u de puţine ori facem exact ca în cîntec — tare-tare am vrea să se întîmple ceva — dar primul pas trebuie să-l facă celălalt... Tifna sau orgoliu, lipsă de modestie sau aroganță de-a dreptul - atitudinea lui „vreau să vină ea la mine“ este mult mai răspîndită decît am crede, poate, la prima vedere: de la vînzătorul ce aşteaptă plictisit o întrebare, de la vizitatorul ocazional ce intră în magazin pînă la funcţionarul de la primărie care se crede un mic Dumnezeu, de la expertul ce se lasă căutat de n ori pînă la medicul ce-şi aşteaptă bolnavii în cabi- net, fără nici un efort direcționat înspre medicina preventivă sau educaţia sanitară. Despre cît de păgubos poate fi acest deloc nevinovat joc de-a cine-i mai tare se pot cu certitudine povesti multe. Şi probabil la fel de multe despre avan- tajele pe care le poate aduce depăşirea potenţialului blocaj — ei da, dacă nu vine muntele la Mahomed... O poveste lungă, stufoasă, dar nu plic- tisitoare, ar putea relata şi IBM. Cine nu ştie ce este IBM? Una din cele mai mari firme de pe planetă-— o putere mondială, fără nici o exagerare. Uriaşul Albastru - Big Blue — este o instituție cum nu există prea multe în lume. Cu o istorie care are ce arăta. Firma care a dominat piaţa mainframe-urilor decenii de-a rîndul. Firma care a inventat PC-ul. Firma care are poate cea mai mare colecție de patente proprii din lume — treceţi even- tual pe la http://www.ibm.com/patents pen- tru a va face o idee. Un veritabil deschiza- tor de drumuri, un pionier in multiple 130 BYTE Romania MAI 1997 losir FETTICH Nu mă domenii, cu laboratoarele mereu deschise pentru idei noi. Nu întîmplător posibilitatea de a vizuali- za atomii s-a materializat la IBM, cum nu întîmplător Deep Blue — „șahistul“ nr. 1 al IBM-ului - s-ar putea să fie, la ora la care "citiţi aceste rînduri, primul calculator care să fi repurtat victoria într-un meci direct cu un campion mondial. (Poate Kasparov mai salvează odată ideea superiorității intelec- tului uman asupra „inteligenţei mașinii“ — dar aceasta cu siguranţă va fi încă mult mai tare anul viitor, şi mai tare peste doi ani, ...) Ei bine, marele și preaputernicul IBM a trecut prin momente grele. Acum patru ani, toate săgețile ce însoțeau cifrele de afaceri arătau invariabil un declin vecin cu catas- trofa. Nu puţini au fost cei gata să-i cînte prohodul, declarînd că IBM-ul e „termi- nat“. Bucurie în rîndul dușmanilor, jale în rîn- dul acţionarilor... Ceea ce caracteriza în mod clar ati- tudinea generală IBM era un fel de „vreau săvină ei la mine“... Ei fiind clienții, iar ati- tudinea provenind, poate, şi din convin- gerea (poate chiar justificată...) că „sîn- tem cei mai buni“. S-a dovedit că acest lucru nu e suficient. Clienţii n-au vrut să vină, mereu. Şi şi-au deschis urechile, braţele si buzunarele și altora. Şi relativ repede, IBM-ul a ajuns, nu chiar în pragul falimentului, dar surprinzător de aproape de el... Faptul că acum IBM-ul este, din nou, mai tare ca niciodată, este fără îndoială în ma- re măsură meritul super-managerului Lou Gerstner, cel care a preluat conducerea UC Cine nu cunoaste cintecelul? "Nu ma duc la Carolina, Nu mda duc, ma duc la ea, Vreau să vină ea la mine, $-apoi om vedea...” la Carolina firmei în 1993, cînd totul părea să se ducă de rîpă. Trebuie mult talent, multă muncă, multă inteligenţă şi puţin noroc pentru a reuși într-un astfel de demers. Dincolo de multele calităţi personale — fără îndoială omul potrivit la locul potrivit managerul general IBM a adus cu el două concepţii pe care le-a promovat cu asiduitate. Întâi, cenuşa în cap şi recunoaşterea unei atitudini pasive vizavi de clienții tradi- ţionali a dus repede la o atitudine gen „să înțelegem ce vor clienţii, ce vor utilizatorii, de ce au nevoie de fapt — chiar dacă ei nu ştiu“. Contrariul preceptului ce se impreg- nase oarecum în tot ce însemna IBM, „las? să vină ei la noi“... În al doilea rînd, gîndirea „Net-centrică“ —se spune că orice finanţare internă IBM în ultimii ani avea de trei ori pe-atitea şanse să fie aprobată dacă avea legătură cu „Net“-ul. Cifrele par să dovedească corectitudinea acestei politici. IBM-ul este puternic impli- Cat în tot ce înseamnă Internet în momen- tul de față, de la tehnologii Java şi sisteme de operare sau baze de date distribuite, pînă la din ce în ce mai aproapele Network Com- puter. lar maturitatea tehnologică, aşezată corect faţă de clienţi — „noi trăim de pe urma lor, nu ei de pe urma noastră“ - s-ar putea să facă din IBM ceea ce a fost (şi poate chiar mai mult decît atît): number one across the nation(s). Daca scortosul IBM s-a aratat conciliant şi maleabil, poate că merită să mă mai gîn- desc odată și eu. Poate totuşi mă duc la Carolina. losif Fettich : flamingo(W kappa.ro Bd. N. Titulescu 121, Sos. Panduri 29-31, Sector 1, București Sector 5, București Tel: 01 - 222.5041 Tel: O1 - 410.3623 Fax: 01 - 222.5941 Fax: O01 - 410.5606 WWW: flamingo.kappa.ro Bd. Stirbei 154 Calea Bucuresti 23 B Sector 1, Bucuresti Craiova Tel: 01 - 638.3538 Tel: 051 - 417.426 Fax: 01 - 638.3538 Fax: 051 - 417.428 SĂ lee ef Expus la\ CERF '97 ~ Stand crn A Da) 107 0)Y/- sf Incredibil ! Prin noul Overdose 2000, leader-ul seriei Powernote de la Gericom, aveţi acum puterea unui desktop la dimensiunile unui notebook. Conceput să vă facă munca mult mai ușoară în afara biroului, Overdose 2000 este echipat cu puternicul procesor Inte! Pentium® 200 MHz, cu ecran X-Large TFT de 13.3”, card grafic cu 2MB VRAM capabil de a afișa în rezoluția de 800x600 Truecolor, CD-ROM 8x și sunet de 16 biti stereo cu difuzoare si microfon jmrenrat, ceea ce îl definește ca fiind un adevărat “monstru” multimedia; pentium’ Distribuţie europeană prin. . ROCE ; GeucoM relax: 044-110 700 Industry COMputer _ _http:\\www.gericom.com Eomail, epllee @ agvsen(0 Intel Inside si Pentium sunt marci inregistrate Intel Corporation.