RAPORT SPECIAL: COMPONENTE PENTRU WEB Vol. 3, Nr.4 O APRILIEI997 JavaBeans p. 115 | SGBDR-urile [ se transformă Pp. 67 | Șapte imprimante m= ea nz A NT A colorrapide p.74 i Fă eta de integrare tehnologică "INFORMATICĂ IEFTINĂ INFLUENȚA CALCULATOARELOR DE REȚEA o o © Bn 9 pui PO Bon o = © hers a. = hes ens j= @ cu. 'w & @ aed > Lu A: 7S Ret a Ethernet PR PLUS: Lei 8000 „„Steganografie . TP “interfețe rapide pentru periferice APROBAT FAIR Valabil pînă la 31:12.1997 : Exp: SC Computer Press Agora s.r. INSERT: Catalog de produseSPR:NT RO, 4300 Tg. Mures, CP 172 OP 1 orei0be'mMMmM ŞTIRI: Primui PC Cara GSM, Gigabit AMERICAN POWER CONVERSION THE WORLD'S MOST RELIABLE POWER PROTECTION SMART UPS 400 VA/ 7OOVA/ 1400VA 3000VA BI The Back UPS (TM) Series Back-UPS 400 Back-UPS 600 Back-UPS 900 Back-UPS 1250 Ei Netware Series PowerChute PLUS for NOVELL , PowerChute PLUS for UNIX E The Smart UPS V/S (TM)Series PowerChute PLUS for WINDOWS NT Smart UPS 420 PowerChute PLUS for OS/2 Smart UPS 650 Smart UPS 1000 COMPUTERS Smart UPS 1400 DISTRIBUITOR AUTORIZAT Smart UPS 2200 Str. ŞTIRBEI VODĂ nr.150 MATRIX 3000 Tal: 228 40 84 203 40 £5 MATRIX 5000 Fax: 223 26 80 ReselicrNews a a rp] We eee EI READERS ‘a A 1992 N 1991, 1990 Dacă doriţi să primiţi mai multe informaţii despre produsele APC Sa vă rugăm trimiteţi acest cupon completat (prin poştă sau fax). Nume şi prenume: Profesia: Loc de munca: a _. Functia: Adresa: Localitatea: ............ ee at Telefon: SCOP COMPUTERS Str. Stirbei Voda 150, Sector 1, Bucuresti, Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Fax: 223 26 80 CÂTEODATĂ MERITĂ SĂ RIȘTI CATEODATA NU CAMPANIE DE LEGALIZARE In mod exceptional, Microsoft România vă oferă o șansă UNICĂ: în intervalul 1 martie - 31 mai 1997, puteți achiziționa sistemele de operare Windows, pachetele de software Microsoft Office și chiar noul Office 97 la prețuri speciale (prețuri de upgrade). NI —— Folosirea software-ului fără licență este interzisă prin lege. Ca utilizator legal, beneficiaţi de suport tehnic și documentație, prețuri preferențiale la trecerea la noi versiuni ale programelor deţinute, protecţie împotriva virușilor, informații și invitații cu prilejul lansării unor noi produse ... și multe altele. Ca utilizator de software pirat, aveți numai dezavantaje! Pentru că legea copyright-ului stabilește pedepse aspre pentru cei care distribuie sau folosesc programe fără licență. Și pentru că în România va acționa în curând un organism - Business Software Alliance (BSA) - specializat în supravegherea aplicării prevederilor acestei legi. = o Microsoft Incă nu e prea târziu să intrați în legalitate! Microsoft [memorarea ron) PC Authorized Distribution Partner/ ep ae DSP for Romania F O R TE Authorized Reseller COMPUTERS Flexibility. Made in Romania Lipscani 102, Bucuresti Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Line: 3120948 cle rs set ial = CSPRC- COPYING FAXING PRINTING COLOUR SCANNING DOCUMENT DIGITAL PHO- CUSTOMER SATISFACTION MANAGEMENT TOGRAPHY IN IMAGING FIŢI CREATIVI „„„cu CF 900, cel mai accesibil copiator digital full color, conceput să inspire creativitatea. Veţi avea nu numai un copiator full color sofisticat, ci mai ales un partener în realizarea celor mai creative idei. Veţi fi uluiţi de ce poate face CF 900 pentru dumneavoastră cu formatul A3 complet şi cu LIMOS (Sistemul de Modulare a Intensităţii Laserului), tehnologia de scanare a imaginii inventată de MINOLTA. Conectaţi-l la un Mac sau un PC şi CF 900 devine o imprimantă laser de mare performanţă şi un scanner full color format A3. CF 900 pur şi simplu vă înflăcărează imaginaţia atunci cind îl conectaţi la aparatul foto digital MINOLTA RD-175 şi la QuickScan 35, scanerul pentru film de 35mm. Aparatul foto digital, ideal pentru lucrări rapide, vă permite captarea şi transferarea imaginilor originale direct în Mac-ul sau PC-ul dumneavoastră. QuickScan 35 scanează diapozitive de 35 mm, rapid şi cu rezoluţii optice înalte de până la 2.820 dpi. Folosind programul Adobe Photoshop puteţi prelucra imaginile de care aveţi nevoie în advertising, prezentări, newsletters şi arhivare... aveţi posibilităţi nelimitate! Ideile dumneavoastră acum prind viaţă! Creativitatea dumneavoastră acum este liberă! CF 900-Puterea imaginilor vă este la îndemână. hd MINOLTA Şos. Olteniţei nr. 35-37, sector 4, cod 79656, Bucureşti. Tel.: 01/634 62 45, 634 76 55, Fax: 01/330 70 02 proiectantului despre en PRIMIRII | " De acord cu cei de mai jos ... Chris Collins - SALIENT System Architect : arerea | SALIENT T (VIGOR 200 si VIPER 200) "Performanţele înregistrate au fost foarte bune la toate cu cele declarate de producatorii capitolele, scoțând în evidenţă un sistem bine echilibrat, ndială ..." | (VIGOR 166), dovedind alegerile bune făcute de \ constructor ... " EPORT, Septembrie 1996 PC WORLD, Octombrie 1996 SALIENT Group ; | Bucureşti: Calea Floreasca Nr. 242 pMERICAy 4 SCO 3 ee SE Tel: 01-2305791, 2321045 Fax: 01-2321045 ! aq || moreso | e || oma [| ANI Timişoara: Piaţa Timişoara 700 Nr. 1 7ECHNOLOG Goweme | | Tested and ARANTI Tel: 056-135568, 201041, 201042 SALIENT Fax: 056-190464 king Technology pă = = i să i: a = “The E patra eso ~UMAX Noi e tie scanner-e UMAX: seria Astra, Mirage II. _ Biro Techi - Cu fiecare scanner S6 sau S12 NOU!!! se livrează GRATIS şi ca Page Editing Software MBACWORIS Ce 2 > x Noi produse soft wnt 13-17 mai 1997 pentru Mac: = Live Picture 2.5 jave Picture XI. LIVEPIX, | = (JmaxPC - un nou model de calculator cu a tel Intel Pentium MMX la 166MHz/200MHz ! inside MR The. High Performance Multimedia Pe > pentium gi CALCULATOARE UMAX.: Sega COMPATIBILE Mac Cele mai noi modele: Ka C seria UMAX Apus . “ma (cu procesor 603e PowerPC) mu Adobe PostSaipte a Ze “seria UMAX Pulsar UN NOU MODEL a (So : “22 0) (cu procesor 604e PowerPC) . Pret XP | a ImagerPro - 'DesignXpre ess imageseting. ss System ~ f cu RIP I (s = Windows AES 10). ile Pesto 600x600 0 gp 204120 ‘pis 2 max., ARE IMA le Talk, Serial, 203 nt LES Parallel, SCSI, PostScript level ‘It " ChrommaăPro a i pa PE, REȚELE WIRELESS PENTRU TRANSMISII DE DATE Interconectarea între sedii îndepărtate a rețelelor de calculatoare Vă așteptăm la CERF'97 DP MII pav. 106! weet ene ee ew ee - Radio computing cu Ethernet wireless PCMCIA ECHIPAMENTE SPECIFICE nat e mnermcraatey apn... gia ie i Ethernet radio (ISA, MCA, PCMCIA): NIC pentru servere, staţie de lucru sau notebook a (PCMCIA type II), permitand cuplarea acestora la o retea cablata si/sau transmisia de date a intre mai multe retele wireless. ee Adaptorul pentru port paralel este destinat utilizarii de la distanta a unui periferic inteligent (fax, printer, scanner). Hub-ul wireless permite conectarea dintre o reţea cablată şi una radio. AirLAN radio bridge pentru interconectarea între rețele LAN multiprotocol, în clădiri aflate la distanţe de 3-10 km, cu viteze de transfer de 2-10 Mbps, suport SNMP pentru management de sistem. AirLAn radio router pentru interconectare retele LAN, bazat pe structura software de interconectare CISCO Systems, suport SNMP. ae et AVANTAJE * alternativă eficienta la sistemele cablate de comunicatie (T1, linii inchiriate, X.25, ISDN) * flexibilitatea structurilor, posibilitatea reamplasarii retelelor si statiilor de lucru * costuri scăzute pe utilizator prin eliminarea cheltuielilor necesare realizării cablărilor convenţionale * asigurarea transmisiilor sigure și integritatea pachetelor de date prin tehnici specifice spread spectrum * interconectarea diferitelor tipuri de retele prin suportul de comunicatii multiprotocol (Wired Society) oer ev * instalare rapidă es plug&play", legaturi multiple prin operare multipoint Ay AGNOR HIGH-TECH SOCIETATE DE COMUNICAȚII ȘI CALCULATOARE Bucureşti - Strada Mihai Eminescu 124, sector 2 „Tel 211.88.00, 211.87.62, 211.86.99, tel/fax 210.59.43 E-mail: agnor@tag.vsat.ro 1013 a) | N Aprilie 1997, vol. 3, nr.4 tah De Tom R. Halfhill Primadintre cele doua parti ale analizei noastre speciale privind reducerea costurilor vizeaza computerele de retea. ADMINISTRAREA DATELOR SGBDR-urile se transforma De Jay-Louise Weldon Veţi folosi oare extensii pentru a manevra tipuri complexe de Bă CONSTRUIREA APLICAȚIILOR DE REȚEA Distribuirea BAşiDCOMseîmbunătă- componentelor — ste, ins4 trebuie sa aveti date? a ee ee __ grij în continuare. : eee ~ DeJohnMontgomery Programarea Lis dculegvenfcat Cy CORBA practic cele două modele de Agnes JavaBeans componente standard. ȘI DCOM d i aS eS ee De Eugen Rotariu să discutăm sue o Deo Ponpeii = Aplicațiile Java se pot face de- oS „.. Două medii concurente- | acum înainte și din prefabricate, De Mike Foody „din punctul de vedereal _ cu ajutorul noului BDK: un standard, o implementare şi o mulțime de exemple. Comunicarea dintre COR- unui proiectant. Steganografia 1000 ROCS-COM '97 By Răzvan Peteanu „Cine se pricepe să încuie, nu are De Darvas Attila Conectivitate pentru secolul 21. nici broască, nici lacăt, dar poarta Ne apropiem de mileniul III. ONI '97 Timișoara nu o poate nimeni deschide“ - Dao De Jing îi 6 BYTE România APRILIE 1997 IMAGINE COPERTĂ: PHOTOGRAPHY COURTESY OF IBM ARCHIVES € 1997 INBOX 10 Scrisori americane și o erată. AM Următorul SO Apple 12 Scama lunii 13 Videoconferinte 13 Replicare pretutindeni 15 Suitele pentru firme 15 Preveniti atacurile Java 16 INTERVIU Sistemele IBM RS/6000 21 Interviu cu Dl. Johnnie Dodon realizat de Viktor Veres. PREZENTARI RETELE Administrare retea cu CS Care 95 De Bogdan C. Crainicu Administrarea retelelor Novell NetWare este mai simplă uti- lizând NMS CS Care. GRAFICĂ Extensii pentru prelucrări grafice 101 De Răzvan Peteanu Cîteva „mici“ ajutoare ale gi- ganţilor graficii computerizate. LAB REPORT HARDWARE Sapte imprimante color rapide mă De Dorothy Hudson si Dave Rowell SURFING Jobs 92 De Augustin Moga Internetul - spatiul informati- ilor publice. PERIFERICE Bătălia pentru performanţă 125 De Mircea Sabău Interfeţele dispozitivelor peri- ferice devin mai rapide. FUNDAMENTE SISTEME DE OPERARE Unix ajută invalizii 25 De Joe Lazzaro Tehnologia de adaptare soseşte la Unix. REȚELE Circuite ATM de încredere 29 De Steen Lohse Emularea LAN conecteaza retelele traditionale cu segmentele ATM. UC Primă privire asupra lui PowerPC G3 31 De Tom Thompson O nouă generaţie oferă viteză şi un consum redus. PROGRAMARE Expect oferă scriptarea în Unix 33 De Bob Friesenhahn Limbajul inglobat ofera functii de potrivire-sablon. Am testat şase lasere color plus imprimanta cu cerneală solidă Phaser 350 de la Tek- tronix. SOFTWARE Dughenizarea Internetului 82 De David Seachrist Configurarea unei vitrine pe Web este relativ uşoară cu unul din cele patru pachete comerciale testate. Incursiune în CSSI 89 De Radu Greab Cum să ne formatăm docu- mentele HTML utilizând Cascading Style Sheets pentru îmbunătăţirea aspectului prezentării. PITT) CE-I NOU Primul PC Card GSM 125 Fast Ethernet 125 Gigabit Ethernet 126 Noi produse Apple 126 JavaOne 97 127 COMENTARIU Tablouri dintr-o expozitie 130 De losif Fettich CERE 97 Programul de seminarii și conferinţe 36 CASETA REDACŢIEI Mircea Sârbu (msarbuCagora.ro) REDACTOR ȘEF: Darvas Attila (adarvas@agora.ro) SECRETAR ȘEF ADJUNCT: Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) Repacha: Augustin Moga (amoga@agora.ro) Mircea Sabau (msabau@agora.ro) REDACTORI ASOCIAȚI: losif Fettich (iettich@agora.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) Viktor Veres (weres@agora.ro} LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: Razvan Peteanu (Timisoara); Harrison Forbes (Chicago); Radu Greab (Târgu-Mureș); Cristian Matei (Târgu-Mureș); Marius Tudorică (Târgu-Mureș); Eugen Rotariu (Târgu-Mureș); Matyas Matyas (Târgu-Mureș); Bogdan Crainicu (Bucuresti); Corina și Cristian Pelin (București); (CORECTURA: Aurora Lasio TEHNOREDACTARE Râman Lâszi6, Valics Lehel ADMINISTRAȚIE: ingrid Maier Mamcennc: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu Conrasusrate: Pap Hona Secreramat: Rodica Fettich Distmeupe: Stefan Curtifan, Doina Cesa, Natalia Vanau REPREZENTANTA BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-2305782 fax: (01)-2300286 C.P. 94 0.P. 49 București LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tirzu Mureș TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-man: redactia@agora.ro Wes: http-//www.agora.ro/ Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacția își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. Eprrura: COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus si retiparit in acest numar apartine companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. : APRILIE 1997 BYTE Romania 7 1000 u rămas mai puţin de 1000 de zile până în anul 2000. Cifra mult mediatizată este doar simbolică, pentru că în mile- niul trei vom trece doar la sfârşitul anului 2000. Anul zero nu există, oricât de curios pare acest lucru. Dar anul 2000 este aproape şi poate până atunci vom vedea ceva şi din părţile bune ale reformei. Ca să le putem vedea, industria calculatoa- relor şi comunicaţiilor va trebui să ofere infrastructurile şi tehnologiile adecvate, viabile și după 2000. Şi trebuie să existe si oameni doritori şi capabili să realizeze şi să utilizeze tehnologiile. „ Familiarizarea cu noile tehnologii poate începe chiar la şcoală. Acest lucru este posibil deja în multe locuri, şi succesul Olimpiadei Naţionale de Informatică ONI 97 este o dovadă că se poate. Fun- daţia Soros pentru o Societate Deschisă ne-a anunţat un nou program de finanţare a conectării şcolilor la Internet (tel:01- 659.07.20). Ştiu că există locuri unde este problematică încălzirea şcolilor în această primăvară friguroasă. Dar acolo unde există un calculator și un modem, există posibilități, dacă există iniţiativă. La ce poate fi bun un acces la Internet într-o şcoală, atunci când ne despart mai puţin de 1000 de zile de anul 2000? Poate n-ar trebui să mă mai întreb. Îmi vine însă în minte că am întâlnit un sit (http:// www.keil.ukans.edu/~monarch/home.ht ml) pentru copii care urmăresc migraţia. fluturilor în America. Poate vine şi primă- vara și vor fi şcoli, profesori şi elevi care vor urmări sosirea păsărilor migratoare în localitatea lor. Cred că nu este rău ca tinerii să fie formaţi în spiritul respectu- 8 BYTE România APRILIE 1997 lui şi atenţiei față de mediul în care trăiesc. Dacă vor putea să şi comunice între ei speranţele unei adevărate reforme, cea a comunicării libere şi responsabile vor deveni realitate. Atunci poate, imaginile atât de familiare azi ale grămezilor de gunoi, câinilor vagabonzi, copacilor tăi- ați, clădirilor pe cale să se dărâme și ale poliţiştilor care circulă însoțiți de jandar- mi cu mitraliere, vor rămâne doar o amintire a unor vremuri de demult. Tinerii reprezintă viitorul, dar pe noi ne marchează prezentul. Restructurările vor duce la transformarea pieţei forței de muncă. Programul de asistenţă socială va asigura recalificarea unei părţi din forţa de muncă și aici cursurile pe Internet pot oferi o cale de acces la informaţii perti- nente, oferite de persoane competente (al căror număr este limitat). Nu cred totuşi că vom avea multi mineri transformați în ISP, deși ar fi extraordinar. Pentru cei care încercă să se descurce singuri, tema din această lună pentru Web-surf, căutarea unui job, poate oferi informaţii. Poate apar chiar furnizori de servicii similare și la noi, bănci de date cu cereri şi oferte, accesibile pentru public prin Internet . Cerere va fi în mod sigur. În acest număr abordăm, în raportul special, conlucrarea in rețea şi modelele CORBA și DCOM. Puteţi citi şi despre interfețele rapide, utilizate şi pentru dis- curi, un articol semnalat deja în numărul trecut. Lucrul cu componente JavaBeans este de mare actualitate şi sper ca să pri- mim reacțiile dumneavoastră pozitive. Steganografia va prezenta, cred, interes pentru mulți dintre dumneavoastră, ca și articolul despre extensiile pentru pro- gramele de prelucrări grafice. În această lună, firmele din domeniu se pregătesc pentru targ. In mai, CERF ' 97 va va oferi ocazia sa vedeti noutatile cu care se prezinta marile firme in Romania. Dar si firmele de la noi vor oferi ceea ce au mai bun. BYTE Romania va decerna premii celor mai buni. Nu uitati deci sa marcați în agenda dumneavoastră acest eveniment. Ultimele ştiri şi noutăţi le veți putea găsi de acum încolo și în pagina noastră de Web (http://www.agora.ro). Anul 2000 nu are o semnificație anume. Mileniul următor începe în 2001. Dar îi putem da, fiecare dintre noi, semnificaţia noastră şi poate că unele dintre acestea vor fi de interes general. Evoluţia tehnologică în anii şaizeci s-a datorat într-o anumită măsură scopului fixat de administraţia SUA, acela de a aseleniza cu echipaj uman. Un scop semnificativ, cu un termen de realizare fixat în timp, poate duce la mobi- lizarea unor energii nebănuite. Personal visez la reţele urbane, care să inter- conecteze în intranet universităţile, școli- le, bibliotecile şi serviciile publice, în fiecare oraş universitar unde este facul- tate de profil informatic. Nu cred că este imposibil. Attila Darvas adarvas@agora.ro este un mare pas înainte în redefinirea modurilor de utilizare a aplicaţiilor soft - ea asigură inteligenţă și automatizare, ajutând utilizatorul să-și îndeplinească sarcinile într-un timp mai scurt, cu mai puţin efort și la o calitate superioară. Este compatibilă cu toate versiunile anterioare de Microsoft Office. Office 97 este prima suită care integrează complet ușurința de folosire a aplicaţiilor inteligente cu puterea Web-ului. integrând tehnologia Internet în suită, Office 97 simplifică crearea și publicarea de documente Web, găsirea informaţiilor și colaborarea cu alţii pe Internet sau în intranetul companiei. Microsoft Office 97 se compune din următoarele aplicații: Cea mai popular d suită - acum cu piterea WE B Silt] Office 97 introduce un nou membru in suita Office - Microsoft Outlook. Outlook este noul dispecer al comunicatiilor de birou, integrand e-mail, planificator, agenda, lista de sarcini si acces la documente pentru a ajuta utilizatorul in a organiza mai usor si a folosi in comun cu alții informaţia. 1 Martie - 31 Mai O sansă UNICA Sisteme de operare si pachetele de software Ja preturi de upgrade, Microsoft: Microsoft România: 01-2229002; 2229012 ARAD BBComputer: 057-280555 BRAȘOV Intelprof: 068-419706 BUCURESTI Glossy: 01-2231443 Packard Bell: 01-2305001 QNet: 01-2117801 Rom Team Solutions: 01-3110851 CLUJ Sistec: 064-190282 CONSTANȚA GMB Micronet: 041-636644 IAȘI Open Systems: 032-225101 DACA DORITI MAI MULTE INFORMATII DESPRE MICROSOFT OFFICE 97 VA RUGĂM VIZITAŢI SITUL NOSTRU LA: http://www.microsoft.com Microsoft: 2: API By CTATIIC GRIIDA Scrisorile referitoare la arti- colele apărute în revistă au fost mai puţine în ultima vreme. Ne bucurăm atunci când primim aprecieri şi publicăm cu plăcere mesajele referitoare la pro- blemele tratate în BYTE România. Aşteptăm deci reacția dumneavoastră. lată, în continuare, câteva scrisori ale cititorilor BYTE: Situaţia este cunoscută Calculatoarele Net PC nu prezintă nici noutate şi nici nu vor fi răspândite într-un viitor previzibil. Rezervele mele îşi au originea în activitatea mea legată de staţii X sub Unix. Aşa numitele staţii de lucru fără disc se fabrică de ani de zile. Cu toate că sunt utile în situaţii bine definite, în majoritatea cazurilor încăr- carea rețelei produsă de aces- te stații este inacceptabilă, mai ales atunci când sunt folosite pentru aplicaţii de uz general. Gândiţi-vă, un disc mediu are potenţial posibili- tatea de a transfera sute de milioane de biţi pe secundă şi o latenţă sub 10 milisecunde. Software-ul obișnuit este rea- lizat astfel încât implicit se presupune că această bandă de transfer este disponibilă. Ethernet oferă o bandă de bază pentru transfer de zeci de milioane de biţi pe secundă şi latenţa este în cazul optim de zeci de milisecunde, deci de 1000 de ori mai lent. În plus, este utilizat în mod par- tajat de către toți utilizatorii din reţea. Până nu vom avea un sistem de acces în rețea cu două ordine de mărime mai rapid, NC nu va avea pur şi simplu performanţele cu care utilizatorul mediu este obișnuit. Steve Booth bcs@cerf.net Terminalele X si rudele lor apropiate, terminalele ICA pentru Citrix multiuser Win- dows NT, încarcă şi execută aplicaţiile pe host, pe desk- top se execută doar interfața grafică. NC-urile standard ORACLE, pe de altă parte, încarcă aplicaţiile prin rețea și le execută local. Totuși NC nu va suferi în mod necesar de problema sem- nalată. În primul rând, există adesea un segment în mediile client | server unde aplicaţia client este relativ mică. În al doilea rând, apli- catiile desktop scrise sub for- md de componente in limba- je orientate obiect cum este Java, nu trebuie să încarce în memorie megabaiţi de cod dintr-o dată. Părţi de cod se pot încărca doar la nevoie. Şi calculatoarele NC pot memora optional programe- le pe discul hard local sau in RAM. Am văzut variante NC care păstrează alimentarea memoriei RAM şi când sunt oprite. La o nouă pornire startul este instantaneu, şi programele încărcate ante- rior va asteapta.- Tom R. Halfhill, senior editor BYTE Ada vorbeste Java Articolul, in general excelent, „ Azi pentru Web, Mâine pentru lumea întreagă “ ar fi trebuit să menţioneze că uti- lizând interpretorul Java, compilatoare JIT şi mediul Java nu impune utilizarea limbajului Java. De fapt comentariul sună „este o neglijenţă... ignorarea posi- bilităţii ca... un programsă rămână utilizabil 10 sau 20 de ani “ şi sugerează că limbajul Java care evoluează azi rapid 10 BYTE România APRILIE 1997 ar putea să nu fie cel mai bun pentru aplicaţii Java. O alter- nativă care foloseşte un lim- baj bine testat standard ISO, conceput pentru securitate $i siguranţa aplicaţiilor este compilatorul de bytecode Ada-toJava, oferit de Inter- metrics (http://www.applet- magic.com/appletmagic.htm) Tom Moran tmoran@bix.com Este o remarcă excelentă şi nu am avut spațiul să abor- dez subiectul în articolul meu din ianuarie. Şi alte limbaje pot oferi Java byte- code. Puteţi concepe codul octet ca un mecanism neu- tru independent de platfor- mă pentru livrarea de soft- ware. - Tom R. Halfhill, senior editor BYTE Sit Web unic Articolul „ 8 unelte pentru sit- ul Web“ nu a oferit o prezentare corespunzătoare pentru Web Factory Pro Image 1.1. Prezentatorul a folosit o copie beta timpurie şi nu a menţionat că preţul de 229$ include actualizare gra- tuită la Web Factory Pro Image 3.0. Am fi oferit o copie premergătoare lansării a versiunii 3.0 dacă am fi avut posibilitatea. Web Factory Pro Image 3.0 a fost lansat în Noiembrie. Conţine multe lucruri pentru lipsa cărora 1UUĂ versiunea 1.1 a fost criticată, ca site management, animator . GIF si din ianuarie prețul este de 199$. Oferim pentru 39$ Web Factory Author, care are mai multe facilități decât au fost prezentate în articol. Cititorii se pot informa şi decide singuri aducând ver- siunea de test gratuit de la: http://www.tlco.com Stephen P. Gardner, Presedinte Thunder & Lightning Co. “San Diego,CA Am prezentat versiunea disponibilă în perioada de testare şi ne îndoim că am fi putut utiliza atunci versi- unea upgrade 3.0. Recunoaștem că am omis unele facilităţi ale versiunii 1.1 care nu se mai livrează din tabelele noastre. Pro- dusul a inclus Web-page- template si editor grafic si posibilitatea de import pen- tru fişiere grafice în diferite formate. În plus, ca aplicație pe 32 de biţi, nu rula sub Windows 3. 1x, așa cum am specificat. - David Essex, director prezentări BYTE. Ariile de discuri Adresa domnului Aurel Şerb este: aserb(Omta.ro şi nu cea apărută la sfârșitul articolu- lui, dintr-o regretabilă eroare. Cu scuzele de rigoare- Darvas Attila PE WEB PRIN E-MAIL ABONAMENTE Vizitaţi Agora On Line! Trimiteţi mesajele la (065) 166.516- 166.257; Căutaţi în arhive. redactia@agora.ro. E-mail Descărcaţi articole. Pentrua contacta indi- office@agora.ro. Aflaţi ultimele noutăţi. vidual pe redactori sau pe WWW: Participaţi la grupurile folosiţi adresele publi- _http://www-.agora.ro/ de discutii! www.ago- cate sau căutaţi pe agora/info/ hake eo Ons Pentru publicitate sau Vizitati situl BYTE! PRIN POSTA contacte care nu sunt www.byte.coml. Redactia BYTE legate de conținutul. Di CAR - România, CP 172 -1 editorial, telefonic 4300 Târgu-Mureş, — sau pe Web: (065) 16.62.90. România = el zi +, + m ; rea informatiei nu este niciodat fo sigura, lucru pe = il cunoaste. Imation este o companie americană a cărei cifră de afaceri este de arde USD, lider medii magnetice al i produse de stocare 20. IMATION este liderul mondial în comercializarea dischetelor de 3,5" „cas etelor TRAVAN'" și are o experie mai bine de un deceniu în medii optice și reproduceri pe și de pe ( -Rom. Dacă aveţi în vedere siguranta st informaţiilor, atunci aţi găsit produsul potrivit. Adresaţi-vă pa et http://www.imation.com — pentru a afla iile oa. IMA ION este lider mondial i edii magnetice — a: Mae, 4 cael 4 IMATION Borne of Înnovation Știri & Noutăţi Rapsodia albastră Noua strategie Apple OS oferă compatibilitate și deschide o nouă cale spre Unix si Windows rin noua generaţie de sisteme de operare, care poartă numele de cod Rhapsody, Apple va permite proiectanților, graţie lui OpenStep de la Next Software şi altor tehnologii, să scrie o aplicaţie numai o dată şi apoi să o ruleze pe mai multe platforme. Rhapsody se va folosi de OpenStep pentru a asigura capabilități caracteristice unui SO modern, cum ar fi un kernel, multitasking preemptiv, protecția memoriei şi multi- procesarea simetrică. SO va folosi de aseme- nea și motorul grafic al lui OpenStep numit Display PostScript. Rhapsody va încorpo- ra porţiuni din Mac OS, cum ar fi Color- Sync (pentru compatibilizarea culorilor), QuickTime, QuickTime VR şi Quick- Time 3D. Maşina virtulă Java va găsi de asemenea suport pe acest SO. Lansarea noului SO, care va juca un rol crucial în strategia globală a companiei Apple, este programată pentru anul 1998. Până acum proiectanţii sunt entuziasmați de ceea ce se întâmplă, deoarece celor mai multi le place ce văd. „Apple îşi focali- zează eforturile în scopul protejării investiţi- ilor clienților companiei şi, ca lider în apli- catiile Mac, noi suntem cei mai încântați de această stratagemă“, spune Steve Ruddock, purtătorul de cuvânt al firmei Claris. Păre- rea lui Greg Galanos, preşedintele fabri- DIET ENA letale Kernel-ul Enhanced Mach 2.5 Procesorul PowerPC și suportul hardware cantului de unelte computaţionale Metro- werks este următoarea: „Prin Rhapsody, Apple dispune acum de un puternic SO industrial pentru servere şi aplicaţii Inter- net, de un SO simplu de folosit de către be- neficiarii sistemului System 7 şi de o fantas- tică interfaţă utilizator pentru conectarea amândorura.“ Implementarea sistemului Rhapsody fără prejudicierea bazei software a lui Mac OS a determinat compania Apple să folo- sească ostrategie OS orientată pe două pla- nuri. În primul rând, actualul System 7.x Mac OS va găsi suport şi va fi îmbunătățit, ceea ce va asigura (câţiva ani de fapt) com- patibilitatea pe termen scurt aplicaţiilor Mac OS. În tot acest timp, OpenStep va fi portat pe platformele hardware Power- PC, atât pe platforma Power Mac cât şi pe platforma PowerPC (cunoscută sub numele de CHRP-Common Hardware Reference Platform). Un pachet de dezvoltare care Compunerea rapsodiei 4 essetoezseserseesacsscecseveoosaesooesesaecnea Proiectantii pot alege mai multe cai de exploatare a sistemului Rhapsody. @ Scrierea in OpenStep.Scriereain API : urile OpenStep are avantajul de a transpune aplicaţia pe variantele inițiale de Rhapsody. A- semenea aplicaţii pot beneficia imediat de facilităţile „cutiei galbene“. e ii = * = = 2 * Ț Scrierea într-un mediu de lucru. -. Mediile aplicative gestionează cele mai multe scăzut, dând posibilitatea proiectanților de : : ta CodeVarior poate genera cod x86 si deci e a-şi focaliza eforturile pe scrierea portiunilor > posibil să avem asemenea aplicaţii rulând pe de cod care să rezolve problemele. Uneltele * Windows NT. Aceasta solutie presupune ca OpenStep Developer de la Next aufost lansa- : : cei mai mulţi proiectanți vor fi nevoiţi să înveţe te si se pot deja procura. Metrowerks isi va re- o nouă API, dar scrierea în OpenStep oferă o vizui mediul aplicativ PowerPlant pentru a a- : implementare Java a aplicaţiei: odată scrisă, Rhapsody şi nu sistemului Mac OS. Metro- werks intenţionează de asemenea să porteze | unealta de proiectare Code âWarrior pe A Scrierea înMac OS. Apple va suporta siste- ee apl » mul Mac OS pentru câtva timp, dar această eeoroen eevee : dintre rutinele inteteteiutizator side ool _.,,, tul Objective C si run-time Objective C. Uneal- - strategie depinde de felul in care functioneaza 12 BYTE Romania APRILIE 1997 vass . a 2 = 2 = 3 O28 eR Oo 8 Re ew ome | caţiile astfel rezultate vor beneficia de capabilitățile ; ratrecent Latitude Group, care detine o bibliotecă de va apărea în a doua jumătate a lui '97 va fi probabil mai mult decât o simplă portare a lui OpenStep care să permită Mac-ului să ruleze atât mediul OpenStep cât şi Mac OS, pachetul permițând proiectanţilor să modi- fice APl-ul OpenStep 4.1. O lansare „Pre- mier“, programată pentru luna ianuarie a anului viitor, va prezenta o interfaţă utili- zator OpenStep concepută să emane stilul Mac. Lansarea „Premier“ va asigura de aseme- nea suport limitat pentru aplicaţiile Mac printr-o aşa numită cutie albastră (blue box). Cutia albastră este un proces Open- Step. Acesta adăposteşte un mediu de com- patibilitate care se constituie într-o singură conecţie preemptivă care execută sistemul Mac OS şi aplicaţiile Mac. De asemenea, procesul foloseşte un singur spaţiu de me- morie adiacent, după cum cere actuala arhi- tectură Mac. Cutia albastră nu este o mașină virtuală sau un emulator; toate SO-urile Mac OS şi toate secvențele de cod Toolbox care exe- cută nativ şi apelurile unui sistem de prio- ritate scăzută sunt redirecţionate spre ser- viciile kernel-ului corespunzător. Aceasta înseamnă că execuțiile aplicaţiilor Mac OS vor fi tot cooperative şi că serviciile SO de nivel scăzut (cum ar fi programul File Manager) compuse din cod 680x0 vor trebui să execute într-un emulator. Aplicațiile OpenStep execută într-o cutie galbenă (yellow box), fiind procese cu acces complet la tasking-ul preemptiv, la multi- threating si la sistemul de protecție a memo- riei (vezi figura de pe pagina anterioară). Până la mijlocul lui 1998, spune Apple, o lansare „Unifield“ a sistemului Rhapsody va asigura suport diferit atât pentru Mac OS cât şi pentru aplicaţiile OpenStep. Un mare avantaj al lui Rhapsody este mediul de lucru OpenStep care se consti- tuie într-un set de biblioteci orientate obiec- tual. Atât mediul de lucru cât și kernel-ul au fost supuse testării de-a lungul câtorva ani pentru a se realiza o fundaţie stabilă pe care apoi să prindă viață Rhapsody- strategie implementarea „cutiei albastre“. Metrowerk a cumpă- portanță care dă posibilitatea aplicațiilor Mac OS să opereze pe sisteme Unix, cum ar fi Solaris 2.3 de la Sun, IRIX 5.2 de la SGI si HPUX 9.03. Aceasta bib- lioteca redirectioneaza apelurile Mac OS spre servici- ile Unix corespunzatoare. Metrowerk va reconcepe biblioteca pentru a putea fi interfatata cu Rhapsody. Acest lucru ar trebui sadea posibilitatea proiectantilor ; deacontinua exploatarea APl-urilor Mac OS, iar apli- avansate ale sistemului de operare Rhapsody. Scama lunii Durerile ATMîl doboară pe Acrobat 3.0 Eu folosesc Adobe Acrobat zilnic si deci am fost nespus de incantat cand mi-am procu- rat versiunea 3.0. Cu toate acestea, dupa ce am instalat cel mai nou Acrobat, Power Mac- ul meu a inceput sa se impotmoleasca mai ales la tiparire, dar parca cu intermitente, mai tot timpul. Si deci, sistemul a inceput sa ma loveasca cu mesaje de eroare (Type 11). Din fericire, Tom Thompson, redactor BYTE și guru Mac, era familiar cu această proble- mă. El mi-a spus că probabil problemele au a- părut datorită versiunii 4.0 a programului crucială pentru realizarea unui SO fiabil, specific Apple. OpenStep este de asemenea bine cunoscut pentru mediul său de lucru, care dă posibilitatea proiectării rapide a aplicaţilor client critice orientate pe afaceri, ceea ce reprezintă o facilitate foarte valo- roasă în lumea corporată. Demonul se ascunde însă în detaliile de implementare, dar schema sistemului Rhapsody par- titioneaza procesul în proiecte indepen- dente, ușor de rezolvat. Portarea lui OpenStep nu ar trebui să dea’ de furcă, aceasta fiind realizată deja de câte- va ori pe procesoare Intel, HP PA-RISC şi SPARC. Mediul de lucru a fost portat pe Solaris (cu procesor SPARC) şi pe Windows NT (cu procesor x86). Tehnologia care va asigura baza pentru cutia albastră există deja: mediul Macintosh Application Envi- ronment (MAE) este o platformă software care va suporta sistemul Mac OS 7.5.3 în interiorul unei ferestre X, pe o staţie de lucru care rulează Solaris 2.5 sau HP-UX 9.05. „Am mobilizat mulţi dintre inginerii MAE pentru a construi cutia albastră a lui Rhapsody“, spune Jim Gable, vicepreşedin- tele departamentului de marketing din cadrul companiei Applesoft. În timp ce țelul lansării Unifield este să obținem ferestre ale aplicaţiilor Mac OS identice cu cele ale apli- caţiilor OpenStep, este posibil ca în primele lansări ale implementării cutiei albastre sis- temul Mac OS să fie încorporat într-o fe- reastră OpenStep, similară tehnicii MAE. Modificarea sistemului OpenStep pentru ca acesta să emane un stil Mac veritabil nu ar trebui să fie dificilă, din moment ce obiectele UI sunt dislocate de restul biblio- tecilor de clase. Fredric Bonnard, mana- ger la departamentul de producţie pentru OpenStep declară că: „Portarea sistemu- lui Rhapsody nu ar trebui să constituie o problemă. Problemele majore vor fi legate Trimiteti-le pe ale dvs. Adobe Type Manager, care este incorporata de Acrobat 3.0. O scanare rapida a siturilor legate de Mac m-au lămurit că și alţii s-au iz- bit de aceleași probleme. intoarcerea la o ver- siune anterioară de ATM a rezolvat proble- ma, Acrobat-ul meu lucrând acum fără cusur. Adobe a fost instiintata de aceasta pro- blemă, compania declarând că vina este a unui conflict între ATM 4.0 și driver-ul de imprimantă LaserWriter 8.4.x al lui Apple. Adobe spune că problema se rezolvă prin in- stalarea unor versiuni ATM sau LaserWriter driver anterioare, sau instalarea driver-ului PSPrinter de la Adobe in locul celui 8.3.x. -Jenny Donelan la edejesusobix.com! de integrarea tehnologiilor Mac cu cele OpenStep şi de dezavantajele Ul-urilor din- tre Mac OS şi OpenStep.“ Suportul sistemului Rhapsody pentru strategii de dezvoltare multiple înseamnă că atunci când veţi scrie o aplicaţie Mac OS aceasta nu va fi destinată doar acestei platforme. Mai mult, programul va putea fi rulat pe platforme Unix sau NT. Această schemă particulară este cea care a trans- format practic QuickTime-ul lui Apple într-un standard multimedia, din moment ce acesta rulează pe sistemele Mac, pe Win- dows PC şi pe staţiile de lucru SGI. Potenţialul unui program care rulează pe toate computerele-indiferent dacă acestea sunt sisteme Mac, PC-uri NT sau staţii de lucru Unix-este probabil cel mai de seamă câştig al sistemului Rhapsody. -Tom Thompson O conductă video pentru întreg orasul Unui utilizator desktop al unui sistem de videoconferinte îi trebuie mai mult de o zi pentru a-și da seama că această tehnologie devine productivă numai dacă sistemul suportă mult mai mult decât o conversaţie unu la unu. Faceţi deci cunoştinţă cu uni- tatea Multipoint Control Unit (MCU), un sistem de conecţie care leagă trei sau mai mulţi utilizatori, interpretează mesajele audio şi video și le transmite. Dar nu mai există un singur standard MCU şi reţeaua nu se limitează doar la televiziune. Piaţa multipoint se dezvoltă foarte rapid. Raportul 1997 Teleconferencing Markets APRILIE 1997 BYTE România 13 __ nid and Strategies realizat de Forward Con- cepts (602-968-3759; http://www.fwd- concepts.com) arata ca incasarile generate de vanzarile sistemelor MCU (excluzand serviciile MCU) vor urca la 250 milioane de dolari până în anul 2000. Pentru utilizatorii sistemului video desk- top H.320, sistemele MCU sunt mai fiabile, mai prietenoase şi din ce în ce mai ieftine. De exemplu, compania VideoServer (617- - 582-8500; http://www.videoserver.com) comercializează sistemul de bază pentru patru utilizatori MCS Series 2000 Model 2007 (expandabil la opt utilizatori) la preţul de 22.550$. Upgrade-urile pentru acest sistem includ un modul care vă permite vizualizarea simultană a tuturor participanţilor, un mo- dul pentru conferințe audio (suportă partic- ipanţi care au doar facilități audio) şi un mod- ul estimativ de gestionare a conecţiilor(??). Aceste modele se conectează în interiorul car- casei MCS si sporesc sensibil performanţele. MultiLink (508-691-2100; http://www.mul- tilink.com) a adoptat o alta strategie. Pro- dusul System 80 al acestei companii foloseste DSP-uri programabile pentru a asigura flex- ibilitatea tuturor componentelor. În timp ce un utilizator VideoServer va trebui să cumpere un modul de vizualizare simul- tana, un utilizator MultiLink trebuie doar să instaleze software-ul corespunzător pentru a dobândi această funcționalitate. „Există mai alice companii care e el) la proiecte FED. Candescent Technologies (cu „sediul în San Jose, CA, cunoscută înainte ca „ Silicon Video) prevede că va începe producția produselor FED în 1998. Părerea oficială a companiei este că veţi începe să vedeți astfel de produse începând cu anul 1999. Proiectul FED al companiei se află în faza testelor, fază în care se testează capabilitatea ecranului de a lucra într-un mediu cu temperaturi oscilan- ti de serie a ecranului FED mona 1 conceput de această compa drul companiei Stanford Resources (San Jose, : Lucent Technologies (908-582-8500; http://www.lucent.com), un alt lider al pietei conferintelor multipoint si-a focali- zat eforturile in scopul realizarii unui sistem usor de manevrat. George Ralston, mana- gerul de marketing al departamentului tehnologiilor destinate comunicatiilor vizuale din cadrul comaniei Lucent, explica ca aceste tehnologii sunt mai perfectionate ca niciodată. „Oamenii vor să aibă acces la videoconferinţe şi să le controleze având cât mai puţină pregătire de specialitate“, spune el. Aceasta presupune înlocuirea actualelor sisteme MCU care sunt controlate de un fac- tor uman cu console pe care participanţii la conferinţe să le manipuleze ei înșiși via inter- feţe telefonice touchtone sau prin interfeţe grafice PC, continuă Ralston. Acelora care transmit imagini video de-a lungul Internetului sau printr-un intranet nu li se garantează nimic; nici măcar jumă- tate dintre problemele legate de confirmare sau de setare nu au fost rezolvate. Dar sis- temele de transmisie IP multiplă în timp real care suportă protocoalele proprietare şi standard se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Pro- dusul IP/TV de la Precept Software (415- 845-5200; http://www.precept.com) reprezintă o soluţie software integrată client/server bazată pe standarde şi desti- nată părţilor private sau publice, aplicaţii- lor în timp real sau pentru stocare- color a produsului e așteptată anul acesta. „David Mentely, vicepreședintele departa- mentului de cercetări pentru ecrane di CA), o companie de cercetări specializată în afișaje electronice, prevede că implementările ae FED destinate portabilelor si idispozitivelorde — comunicaţie se vor impune în lumea echipa- mentelor de măsură și test. Ecranele FED vor fi peste trei sau șase ani un concurent de sea- mă al ecranelor LCD de 12 și 13 inciale note- _ book-urilor, este părerea acestuia. -DA Puteţi vedea datele furnizate de minuscula stație meteo Phar Lap la http://smallest.phar- lap.com. 14 BYTE Romania APRILIE 1997 Sursa: Forward Concepts, 602-968-3759. 1996 1997 1998 1999 2000 Vânzări înregistrate în S.U.A, în milioane de dolari. Vânzările produselor MCU vor crește pe măsură ce videoconferinţele se impun. vizualizare video (serverul NT costă 1995$, clientul Windows costă 195$). Acest sistem nu necesită upgrade-uri hardware. O altă opţiune pentru videoconferinţele multiuser desktop bazate pe rețele LAN ore- prezintă gama de produse furnizate de Inte- lect Visual Communications (212-317- 9600; http://www.videoconferencing.com). De asemenea, compania Picture Tel (508-292-5000; http://www.picturetel .com) va lansa optiuni multipoint spe- ciale, destinate utilizatorilor liniei de pro- duse LiveLAN (videoconferinte digitale bazate pe protocolul IP). Numele companiei White Pine Software (603-886-9050; http://www.wpine.com), proiectantul pachetului software Enhanced CU-See Mee pentru aplicatii video desktop prin Internet, este de cele mai multe ori aso- ciat cu proiectarea pachetelor software uti- lizator. Dar asigurarea unei solutii software multipoint robuste pentru Internet face ca- tegoric parte din strategia unei companii. Andrew Hally, director de marketing, estimează că mai mult de 100.000 de oameni din toată lumea folosesc zilnic sis- temul White Pine Reflector 2.1 pentru apli- catii care se întind de la comunicări uni- versitare şi până la pălăvrăgeli. Dacă nu sunteţi sigur de viitorul confe- rintelor multipoint, nu aveţi de asteptat decât câteva săptămâni. Înainte să vă dati seama, Microsoft şi Intel vor lansa proprii- le versiuni. O soluţie multipoint, multicas- ting, multinetwork, multimedia pentru conferinte nu e prea departe de noile pro- duse H.323. În cele din urmă, celor mai multor utilizatori le trebuie o zi pentru a înţelege sistemele multipoint. -Christine Perey Replicare pretutindeni Nici o bază de date nu seamănă cu o insulă, «datorită replicării heterogene. Spre deose- bire schemele de replicare care vă permit să replicati doar între baze de date care au ace- laşi sistem de management, replicarea het- erogenă vă permite sincronizarea datelor între bazele de date furnizate de proiectanți diferiți. Compania Gartner Group estimează că fiecare organizație Fortune 1000 deţine o medie de cinci baze de date diferite. Replicarea eterogenă asigură inter- operabilitatea între aceste baze de date. O serie de baze de date şi de produse furnizate de un terț au stat la baza unui clasa- ment în ce priveşte flexibilitatea soluţiilor. La limita inferioară a acestui clasament, serverul Microsoft SQL Server 6.5 (206- 882-8080; http://www.microsoft.com/sql) oferă replicare între serverul SQL și orice bază de date care se supune standardului Open Database Connectivity (ODBC). Acest lucru asigură o largă gamă de opţiuni, deoarece toate bazele de date importante respectă standardul ODBC. Replicarea SQL Server funcţionează doar unidirectonal. Ea nu suportă aplicaţii care necesită împrospătarea bazelor de date la fiecare capătal activităţii de replicare. Oricum, una dintre firmele intervievate au respins SQL Server, în parte deoarece ODCB este încet în comparaţie cu driverele native. Mai spre fruntea clasamentului s-a clasat Oracle cu produsul Replication Services for DataPropagator (415-506-7000; http: //www.oracle.com) care faciliteaza repli- catia bidirectionala intre datele ierahice şi sistemele Oracle Workgroup sau ware- house. O unealta de administratie asigura o interfață grafică utilizator destinată con- trolului functionalitatii replicarii. Sistemul de replicare asincronă etero- genă al lui Oracle suportă sistemul DB2 pentru MVS şi AS/400, şi de asemenea sis- temul de replicare bidirecțională Informa- tion Management System de la IBM. Şi mai sus în această ierahie se situează NotesPump 2.0 de la Lotus (617-577- 8500; http://www.edge.lotus.com/pump- zone/index.html) asigura servicii de repli- care prin utilizarea driverelor native, ODBC-ului si produsului IBM DataPropa- gator. Bazele de date care au o conectie la un driver nativ le includ pe cele de la Ora- cle, Sybase si Notes. DataPropagator per- mite replicarea cu datele ierahice IBM DB2. Transferul de date realizat de NotesPump este bidirecțional și sistemul Programator Datapro Report Suitele rezolva nevoile informatice ale firmei na dintre cele mai importante probleme din lumea organizaţiilor globale o reprezintă manipu- larea informaţiei bazate pe documente și de cele mai multe ori stocată pe sisteme disparate şi incompatibile. Pentru a elimina aceste incompatibilităţi, fabricanți au lansat suite de aplicaţii care integrează o largă gamă de capabilități vizuale și de management al documentelor. : De exemplu, FileNet (714-9663400; http://www filenet.com) a anunțat recent lansarea produ- sului Saros Discovery Suite, o soluţie client/server care integrează facilitățile video, de manage- ment și facilităţi legate de fluxul tehnologic. Lansarea este programată pentru al doilea sfert al a- nului și va fi alcătuită din Saros Document Manager, FileNet Ensemble, destinate supravegherii fluxului tehnologic prin e-mail și Watermark Client, destinat vizualizării documentelor. Această suită de aplicaţii este un component cheie al stategiei Foundation for Document Mana- gement a companiei FileNet. Suita Saros Discovery Suite (100 utilizatori a câte 495$ fiecare) reprezintă culminarea eforturilor firmei FileNet de a combina propriile produse cu cele de la Saros și Watermark, proces realizat în 1995 și 1996. Totuși, FileNet nu este singura companie care o- feră asemenea soluții. Produsul Enterprise Document management System de la Documentum (510-463-6800; http://www.documentum.com) este o suită de aplicaţii client/server destinată managementului documentelor întreprinderilor și care include un sistem de gestionare al fluxu- _ lui de producţie. Documentum EDMS acceptă orice tip de obiect folosit într-o organizaţie (cum arfitexte, date, grafice, randări CAD, desene tehnice și fișiere multimedia) și asigură biblioteci de servicii printre care se numără fișele de pontaj, navigatori, servicii de actualizare, căutare și vizu- alizare. De asemenea, produsul asigură controlul randărilor, detecția automată a formatelor, su- port pentru comentarii, transformări, interpretări și limbaj de interogare destinat căutării obiectelor. Docs Open 3.5 Enterprise Suite, realizat de compania PC Docs (617-273-3800; http://www.pcdocs.com), combină sistemul Docs Open de gestionare a documentelor cu sis- temele Docs Imaging și Docs Routing. Docs Imaging realizează captura imaginilor de pe una sau mai multe pagini pentru ca apoi acestea să fie vizuali- zate pe desktop-ul Docs Open. Aplicația se integrează cu sis- temul de management al documentelor implementat de Docs Open. Docs Routing îx_ asigură servicii de *— transfer al do- cumentelor și foldere- lor către unităţi de re- vizuire și validare, fără să necesite un sistem e-mail. Docs Open Enterprise Suite costă 499$ la nivel de client, iar prețurile pentru servere încep la 3995$. Lava, de la Lava Systems (905-625-4000; http://www.lavasys.com), combină într-un sin- gur pachet un sistem de gestionare a documentelor, un vizualizator și un sistem de suprave- ghere a fluxului tehnologic. Lava suportă NT, Netware și cele mai multe versiuni de Unix. Motoarele SQL suportate de acest pachet le includ pe cele furnizate de Oracle, Sybase s.a. Software-ul client rulează sub Windows 3.1, 95 sau sub NT. Pachetul server, care costă 15.000$, include licenţe pentru 10 utilizatori. Cu motorul de gestionare a documentelor complexe utilizatorii pot scana documente tipărite pe hârtie și pot integra diverse documente cum ar fi mesajele e-mail, desenele CAD, imagini video digitale și formatele MS Office 95. Facilităţile Lava includ con- trolul versiunilor, intrări și ieșiri confirmate de documente ordonare și configuratoare. Suitele integrate de gestionare a documentelor reprezintă o foarte dorită soluţie la problemele de gestionare a informaţiilor corporate. Dar, trebuie să aveţi in vedere că ceea ceva conta pen- tru utilizatori și va diferenţia fabricanți va fi robustețea componentelor individuale care alcătu- iesc suita de aplicații. Karen Shegda, analist, Datapro Information Services Group. Pentru informaţii spree sunati la (609) 764-0100; fax (609) 764-2814 sau http://www.datapro.com. De la Saros Document Manager, un wizard ™ va ghideaza spre modulul Ensemble Workflow . APRILIE 1997 BYTE Romania 115 al programului asigură o interfaţare grafică pentru programarea activităților de repli- care într-o agendă standard sau, ca răspuns la condiţiile specifice, într-o bază de date Control Store. NotesPump Server citește şi execută comenzi din această bază de date. OmniReplicator, dezvoltat de Praxis Inter- national (617-622-575 1; http: //www.praxi- sint.com) se află în vârful acestui clasament. Produsul suportă replicare bidirecțională în- tre bazele de date DB2/MVS, Oracle, Infor- mix, Sybase şi SQL Server. OmniReplicator permite de asemenea replicare unidirection- ală între oricare dintre aceste baze de date şi un alt set de baze de date, incluzând Rdb, DB2/6000, DB2/400 şi Ingres. Karl Fonda, şeful centrului de expertiză al companiei Fast- man Kodak, declară că OmniReplicator răspunde cel mai bine necesităţilor de repli- care ale companiei, deoarece suportă o largă varietate de tipuri de baze de date etero- gene. OmniReplicator poate facilita repli- carea chiar şi între versiuni diferite ale ace- leaşi familii DBMS. De exemplu, Informix recomandă produsul OmniReplicator pen- tru sincronizarea aplicaţiilor scrise cu versi- uni diferite ale sistemului Informix DBMS. Dar care produs satisface cel mai bine nevoile dvs. de replicare? Dacă doriți doar oreplicare eterogenă unidirecţională și buge- tul eo problemă, atunci SQL Server ar putea fi cea mai bună soluţie, deoarece replicarea se realizează în program. Firmele care au o veche tradiție Oracle şi doresc să conecteze date ierahice ar putea alege ca fiind cea mai bună oferta Oracle. NotesPump atrage atenţia cumpărătorilor cu experienţă în manipularea serverelor Notes. Produsul OmniReplication deţine cea mai largă gamă de servicii de replicare. -Rick Dobson Preveniti atacurile Java Explicatii adecvate dar consultanta nesatis- făcătoare Multe organizaţii au nevoie de servicii- le Internet sau de conectiile Web, dar ele doresc totodată să-şi protejeze sistemele şi datele proprii. Impunerea rapidă a limba- jului Java ca platformă multiplă, împreună cu transformările aduse asupra capabili- tăţilor URL-urilor, au fost unele dintre premisele problemei. Acest CD-ROM tutorial are ca scop furnizarea de explicaţii managerilor IS pe marginea modelului după care funcţionează sistemul de securitate al limbajului Java, cuprinzând şi sugestii în sensul precauțiu- nilor ce trebuiesc avute în vedere. Autorii explică modelul de securitate al limbajului Java în termeni pe înţelesul tuturor; expli- caţiile cuprinzând şi șapte exemple, parcurse pas cu pas, de atacuri şi slăbiciuni cunoscute. Din nefericire, ei oferă mult prea puţine recomandări şi nimic din ceea ce se numește „specificul Java. Concluzia lor finală este: „Singura cale de a elimina riscurile asociate limbajului Java este să nu-l mai folosiți deloc. Această metodă de securitate este mai degrabă drastică, din moment ce pierdeţi şi toate beneficiile furnizate de Java. Cu toate acestea, dacă informaţia dvs. are o impor- tanță majoră, puteţi dezasambla Java de pe toţi navigatorii şi puteţi instala un sistem de protecţie care să încerce să oprească app- plet-urile Java.“ Sugestia autorilor ar fi ca utilizatorii să dezasambleze Java atunci când vizitează situri necunoscute. Şi mai ce?! Dacă doriţi o explicaţie clară asupra secu- rităţii limbajului Java şi slăbiciunilor aces- tuia, acest CD ar putea fi o alegere bună. Dar există mai multe cărţi de specialitate care v-ar putea furniza aceeaşi informaţie pentru bani mai puţini. -Russell Kay [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Marius Tudorică] COMPUTERE UM , PENTIUM PRO | 5x86 , 6x86 | IMPRIMANTE es CANON _ HEWLETT PACKARD (3 HEWLETT * PACKARD Authorized cipro SIR. SUBANSAMBLE PC) Mainboard , Hard Disk SIMM RAM ,Carcase _ SVGA Card , Sound Card Stereo Speakers pa Unităţi Floppy 3,5" CD-ROM 4x,8x,10x,12x CONSUMABILE ÎN InkJet & LaserJet CARTRIDGE * HEWLETT PACKARD * CANON * EPSON BUCUREȘTI ROMÂNIA Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 ; +40-1-6373653 ; +40-1-6374615 ; +40-1-6374665 ; ‘COMPUTER: SYSTEMS. Ltd. 16 BYTE Romania APRILIE 1997 Calculatoarele LifeBook Pee eee aah - Proc. Intel Pentium la 120/133 /150 MHz 16 MB RAM, expandabilă la 48 MB Combinând puterea unui calculator desktop cu o - 256 kB memorie cache deosebită flexibilitate, LifeBook-urile Fujitsu oh e ră pa reprezintă soluţia ideală pentru utilizatorii - unitate de floppy disc de 1.44 MB P 5 See ee avea detașabilă (pentru uz intern sau extern) nevoie de un calculator portabil, într-o configuraţi - CD-ROM 6 x speed, IDE ] x - Sound blasterpe 16 biţi, microfon completa. intern si difuzor - Sloturi PCMCIA: 1 tip Ill sau 2 tip II - Interfete 1/0: - 1 port serial - 1 port paralel - 1 port pt. docking station, 240 pini (model 635T) - 1 port pt. conexiune infrarosu - 1 port pentru tastatură sau mouse - 1 port pentru display extern, 15 pini 250. - Display color SVGA, 11.3/12.1”, 2MB video RAM - Greutate 2.8Kg (modele530T, 5551) și 1.9 Kg model 635T - Win 95 preinstalat - Diferite utilitare și aplicaţii preinstalate M: 1.97: CL CARACTERISTICI GENERALE O nouă generație - Lifebook Fujitsu! O opţiune software este RoadOffice, configurat special pentru lucrul cu fax/modem, sau cu placă GSM. LifeBook-urile Fujitsu - o ”carte” plină de viață! pentiu Bi OC ES: S-0:"R ICL-ROMANIA -— Reprezentanţa Bd. Republicii, 44 - 46, Sector 2, Bucureşti Tel: 401-250.61.17 Fax: 401-250.58.18 PARTENERI AUTORIZATI: ALFASOFT SA (Cluj-Napoca), CORES SRL (Timisoara), DATALOG COMPUTERS (Tg. Mures), FU ITSU ELCOSOFT SRL (Cluj-Napoca), FIBA IMPORT EXPORT SRL (Ploiesti), GENESYS SOFTWARE SRL (Bucuresti), INTELPROF INTERNATIONAL SRL (Brasov), MIXERA SRL (Brăila), ROMUS PCs . NOTEBOOKS .SERVERS TRADING & DEVELOPMENT LTD (laşi), TERRA INDUSTRIAL TECHN SA (Pitești), TOP EDGE ENGINEERING SRL (Craiova). PSV YI ia — ATI Bor Aces ste sie miz ncât pape = Aa An performanţă maximă fiabile | earl si 24 kes susținute printr-un service TEN COMPUTERS © 1997 COMRACE COMPUTERS Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 -Arad: LEXIMIS - 057-251245 -Bacau: NERATON SERVICE - 034-181507 -Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062- Craiova — +tel:051-415800 433248 -Brașov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 «Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 București: ALSYS DATA - 01-4112626 Călărași: OPTIM SOFT - că i a Zu, 042-314589 =Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 -Constanta: BRIO BIT - 041-616811 ‘Deva: RECEP PLUS - 054-218205 -Focsani: QUATTRO IMPEX - 037-625134 Bucureşti *tel:01-3361318 *Galaţi: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 -lasi: BETALINE - 032-271281 -Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 -Onesti: COMPUTER SERVICE - 034-326632 *fax:01-3362988 «Pitești: OPEN SYSTEMS - 048-219000 -Resita: SELCO - 055-215301 -Rimnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 «Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 Sibiu: DATA PRO - 069-210489 -Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 «Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 «Timisoara: ETA 2 U - 056-199508; EXACT - 056-220170 -Tirgu E-Mail office Ocomrace.eunet.ro j;:Erop-053-218666-Tirgu Mureș: CARO COMP - 065-210040 AI NOU ! PrintPartner 10V de acum şi în România ! Noua dumneavoastră imprimantă PrintPartner 10V este un prieten de încredere, datorită extraordinarului raport preţ/ performanţă precum și ariei largi de utilizare. N 10 pagini pe minut si până la 35.000 de pagini pe lună; E cicfiniţie 600x600 dpi; N tehnologie FEIT (Fujitsu Enhanced Imaging Technology) ceea ce permite creșterea rezolutiei la 1200x1200 dpi; E memorie standard 3 MB expandabilă la 64 MB prin intermediul memoriei SIMM standard utilizate în calculatoare. N garantie | an oO FUJITSU SPRINT = sage eel EE Sew INDUS DRIES SA. Str. Romana nr. 28-30 et. I-ll, Ploiesti Galea Floreasca 167.bis Tel/Fax: +40-(0)44-110 700 Tel: 01-230.16.50 http:\\www.sprint.electrop.eunet.ro Fax: 01-230.16.60 E- mail: sprint @tag.vsat.ro E-mail: office @ romus.ipa.ro un PC un PC + A LIGHTSPEED ş 9. STB-LIGHTSPEED 128 reprezinta ULTIMA GENERATIE a acceleratoarelor grafice si video pentru PC-uri. LIGHTSPEED 128 este proiectat pe baza puternicului controller grafic Tseng ET6000 și realizează un impresionant impact visual al graficii cu adevărat accelerate la 128-bit. LIGHTSPEED 128 poate fi configurat cu 2 sau 2.25MB DRAM Multibank MOSYS cu o rată de transfer de 1,000MB/sec realizând accelerarea video în ferestre multiple cu rezoluții de până la 1600x1280. „ Instalare rapidă și ușoară fără jumpere și switch-uri de accelerare grafică și o suită de utilitare Windows 95. „ Putere deosebită conferită de noul controller grafic Tseng m „Standard VESA-compatible feature connector ET6000. „ Performanţă maximă pe Bus PCI. / 2 sau 2.25MB la o rată de transfer de 1,000 MBytes/sec „256 Raster Operation(ROP) Acceleration inclusiv BitBLT's (cu MOSYS Multibank DRAM Stretch, Compress, Rectangular, Trapezoidal și Transparent / Digital Video Engine integrat pentru software MPEG-1 și BLTs), Aligned and Non-aligned operations, YUV-to-RGB color Microsoft DirectDraw™ playback Space Conversion, Color Expansion, Area Fill, Vector Line vy Drivere pentru Windows, Windows 95, Windows NT , drawing, si 64-color Hardware Cursor support. and OS/2 Warp. v Certificare FCC Class B pentru emisie redusa de radiatii. „ Livrată cu software-ul STB VISION 95 ce include drivere YOU CAN GET BY. OR YOU CAN GET STB. —p~y SPR; ‘eae | SI E INT | COMPUTERS STB Systems, Inc. Bicomrurens Str. Romană nr. 28-30 et. I-Il, Ploiesti Re Tel/Fax: +40-(0)44-110 700 NR TR ~ http:\\www.sprint.electrop.eunet.ro Stand 3204 E- mail: sprint @tag.vsat.ro Pavilion 107 n zilele de 2-4 aprilie, com- plexul World Trade Center din Bucureşti a găzduit prima ediţie a ROCS-COM, manifestare dedicată unei analize a pounce in dome- niul telecomunicatiilor. Dintre firmele par- ticipante amintim: Omnilogic BGS, Roku- ra, Logic Telecom, Dr. Braun, KappaNet, 3M, Microsoft Romania, Dynamic Net- work Technologies, AmTel, Scop Com- puters, Unisphere, Mediafax, Agnor High- Tech, Transdata, Mobifon. Aceasta analiza a fost canalizată pe două planuri: cel al prezentării de echipamente (în cadrul com- plexului expozițional Plaza) respectiv cel al conferinţelor (găzduite în sălile World Trade Center). Datorită unor carenţe în organizarea orarului, unele conferințe importante s-au desfăşurat în același timp, fapt ce a redus din punctajul general acor- dat manifestării. Conferințe Prezentările tehnice au debutat cu „Semi- narul Novell“ susținut de cei de la Omni- logic BGS. Lider necontestat al sistemelor de operare pentru reţele de calculatoare şi integrare NetWare - Unix, Novell are o reputatie inatacabila ca producator de soft- ware de retea si tehnologii trecute prin pro- ba timpului. A fost prezentat pachetul de programe IntranetWare - continuatorul firesc al NetWare - care asigură, pe lângă performanţele deja cunoscute de la Net- _ Ware, o suita de instrumente indispen- sabile pentru ca reteaua d-voastra sa devi- na un adevarat intranet, precum şi tot ce este necesar pentru a va conecta la Inter- net, servicii DNS si FTP, cele mai sigure servicii Web existente, suport complet pentru TCP/IP si routing. În plus, dacă aveţi nevoie de e-mail, Group Wise vă oferă posibilitatea creării unui flux de informaţii eficient, unitar şi flexibil care să acopere toate necesităţile firmei d-voastră. În ceea ce priveşte administrarea rețelelor de cal- culatoare, Manage Wise reprezintă un instrument care vă poate oferi o privire de ansamblu şi controlul celor mai fine ; ţ i & ROCS-COM ‘97 Cuvântul cheie al secolului 21 este „conectivitate“. i. | SOCIETATE 2 DE COMUNICATII sI CALCULATOARE detalii de configurare. Un alt seminar susținut de cei de la Omni- logic BGS l-a constituit cel dedicat seg- mentelor strategice de piaţă pentru pro- dusele RAD, intitulat „Seminar RAD Communications“. Firma Omnilogic BGS oferă pentru prima dată în România gama completă de echipamente RAD DATA COMMUNICATIONS, soluţii la cheie şi echipamente pentru reţele LAN şi WAN. A fost abordată piaţa echipamentelor de comunicaţii digitale: conexiuni digitale în tehnologie HDSL, multiplexoare inversate, telefonia celulară, comunicațiile GSM, reţelele de transmisie SDH, soluţii RAD de acces SDH, respectiv la backbone-ul SDH. De asemenea, a fost atinsă şi problema echipamentelor destinate reţelelor pri- vate (de corporație), prezentându-se apli- caţii cu echipamente MAXcess. În continu- are au fost prezentate soluţii pentru comunicaţii digitale metropolitane şi un nou tip de modem destinat acestei pieţe: ASMi-50, care permite o rata de transfer de 64-768 Kbps. Firma Agnor High-Tech a fost prezenta cu lucrarea „Radio Computing: Wireless Revolution and Mobile Computing“, susținută de d-na Hilde Corbu de la Agnor High-Tech. Au fost prezentate aplicaţii Mobile Data Initiative (MDI). MDI repre- zinta o alianta intre principalii producatori de notebook-uri (Toshiba, Compaq, IBM), terminale GSM (Ericsson, Nokia), opera- tori (Cellnet, DeTe-Mobil, Mannesmann, Telia, Vodafon) şi software (Microsoft, Intel) pentru realizarea convergenţei între comunicaţii şi calculatoare. Se are în vedere implementarea structurilor de reţele digi- tale mobile (wireless) și dezvoltarea lor la nivel internaţional. Dezvoltarea tehnologii- lor specifice a atras după sine o creştere a pieţei de echipamente portabile prin explo- zia aplicatilor ce se pot realiza în jurul lor. Aceste aplicatii sunt recunoscute sub denu- mirea globala de radiocomputing. Au fost trecute in revista 6 aplicatii mai interesante pentru utilizator: Ethernet Radio - o soluţie de realizare a transmisiei de date pe cale radio. Placa de rețea Ethernet Radio conţine specificaţiile unei plăci uzuale Ethernet ISA / 16 biţi, completată cu o parte ecranată unde se află un emițător / receptor de semnale. GSM - tehnologie celulară digitală cu o largă răspândire în Europa, folosită în apli- caţii diferite de transmisie voce, servicii e-mail, acces Internet, transfer de date, SMS, APRILIE 1997 BYTE România. 19 Eveniment ROCS-COM ‘97 fax etc. Aplicatiile sunt diferentiate de mo- dul în care se realizează aceste servicii: prin interfață PCMCIA, direct pe portul serial al notebook-ului, folosind o placă de calcula- tor cu telefonul GSM încorporat. Videoconferinţă - concept lansat în 1964 şi pus în practică doar după 20 de ani. Există 4 modalități de a implementa o videocon- ferinta: bazata pe ISDN, LAN, PSTN, res- pectiv conferinta desktop. Firmele Toshi- ba si Casio au realizat camere video cu facilitatea de-a fi cuplate la un notebook prin interfata PCMCIA. ISDN -a fost prezentat un sistem portabil pentru videoconferinta ce poate fi conectat la un notebook, FlexCam, cameră video digi- tală, telefon, TV, microfon. Imaginile pre- lucrate pot fi transmise via ISDN către alte sisteme, realizându-se analize interactive. Infrared - tehnologie folosită de majori- tatea echipamentelor portabile, periferice, noduri ATM pentru realizarea rapidă a comunicaţiei. În aplicaţiile uzuale, tehnolo- gia infrared asigură o viteză de 16 Mbps. GPS - a fost prezentat primul receptor GPS în format PCMCIA, produs de firma Rockwell. Acesta poate echipa note- book-uri, PDA si PIC, ce au sloturi tip II pentru a putea localiza un vehicul la un moment dat cu o precizie de 100m. Finalul prezentării l-a constituit abor- darea temei de globalizare a GSM-ului cu servicii din infrastructura UMTS. Aceste servicii includ: facilităţile unei reţele inteligente (IN), conectarea la o reţea vir- tuală (VPN), acces la Extranet (termen hi- brid pentru Extended intranets) / intranet / Internet, SMS şi voice mail, conectare WLL, interconectare cu reţelele de satelit. Susținerea celor de la Mobifon s-a axat pe prezentarea firmei Connex GSM, sub care Mobifon va prezenta propriile servicii de telefonie celulară digitală în România. Mobifon şi-a prezentat cu această ocazie echipa internațională formată din parteneri nord-americani - Telesystem International Wireless Services Inc., Canada si AirTouch Communications, Statele Unite ale Americii - si partenerii romani - Posta Română, Logic Telecom S.A., Ana Indus- tries, ISAF şi Fondul Român de Investiţii. Concluzie În final, putem specifica că această mani- festare şi-a atins scopul propus - conturarea principalelor direcţii de dezvoltare ale domeniului. Însă oricât de ascuţită ar fi imaginaţia noastră astăzi, conectivitatea umană a viitorului va depăşi premisele tehnologice. 20 BYTE România APRILIE 1997 [i aa a i a i i 0 Ge a alui ului - Inurma corectărilor, au ieșit la iveală cei mai bine pregătiţi. Menţionăm aici pe primii cinci: următoarea manifestare de acest gen. Sub egida ONI'97 Timișoara, în perioada 23-30 martie, s-a desfășurat Olimpiada Naţională de Informatică - cel mai important eveniment al informaticii preuniversitare din România - la care au participat 280 de elevi din toate judeţele țării, precum și din Republica Moldova. Locul „înfruntării” a fost Liceul Henri Coandă, bine dotat din punct de vedere tehnic. OLIMPIADA NAȚIONALĂ bt INFORMATICĂ TIMISOARA 4 i E a ae nm Duminică, 23.03.97, a avut loc deschiderea oficială a Olimpiadei, în cadrul căreia au luat cuvântul președintele de onoare conf. dr. Adrian Atanasiu - din cadrul Facultății de Matematică | informatică București, președintele executiv Anca Voicu - inspector de specialitate în cadrul Ministerului invăţământului, directorul Liceului de Informatică „Grigore Moisil” Timișoara, di. loan Doboșan, precum și alte personalităţi, subliniindu-se rolul și importanța deosebită a acestui eveniment educaţional. Marea confruntare a început luni, cu proba 1 la clasele IX-XII. După o destindere de o zi, în care participanţii la olimpiadă au avut ocazia să cunoască municipiul Timișoara și să participe la o Expoziție de carte, a urmat proba 2 la clasele IX-XII. Problemele au avuto dificultate dem- nă de un asemenea eveniment, oferind concurenţilor posibilitatea de a-și folosi din plin, timp de trei ore, cunoștințele dobândite, creativitatea și - nu în ultimul rând, prezența de spirit. După ce s-au mai risipit emoțiile în rândul concurenţilor, organizatorii oferindu-le joi posibi- litatea unei excursii, vineri și sâmbătă au urmat ultimele „rafale“: barajul 1 și 2, la care au participat elevii premiaţi la cele două probe. Și de această dată, problemele grele pe care con- curenţii le-au întâmpinat, au demonstrat încă o dată că hârtia încă nu e complet depășită de uternicele calculatoare. Gheorghioiu Ovidiu, clasa a XII-a, jud. Alba (109 puncte), Bădoiu Mihai, clasa a XII-a, București (101 puncte), Stroie Mihai, clasa a XI-a, București (83 puncte), Biţin Daniel, clasa a XII-a, București (81 puncte) și Șerbănuță Virgil, clasa a XII-a, jud. Vrancea (80 puncte), dar cu toţii merită felicitări. Conform regulamentului, dintre aceștia se selecționează un lot de aproxi- mativ 15 elevi, care vor urma un program special de pregătire, dintre aceștia selectându-se, în urma unor teste de baraj, o echipă ce va reprezenta România în concursurile internaționale din acest an: în luna iulie, Concursul Europei Centrale (Polonia), în octombrie, Balcaniada de Informatică (Grecia) și în luna decembrie, Olimpiada Internațională de Informatică (Africa de Sud). Anul acesta cu toții sperăm (cel puţin) într-o reeditare a succesului lotului reprezen- tativ al României care, în 1996, a obținut nu mai puţin de 12 medalii (două de aur, cinci de argint și cinci de bronz) precum și marele premiu al Balcaniadei de Informatică. Totul a luat sfârșit duminică, o dată cu închiderea festivă a olimpiadei și plecarea loturilor olimpice. Desfășurarea acestei ediţii a Olimpiadei Naţionale de Informatică fost posibilă da- torită sprijinului Ministerului Învățământului și - precum bănuiți cu toții - datorită sponsori- lor (Sowah Timisoara si Autocom) care au pus la dispoziţie 300 de calculatoare Pentium-1 33, asigurându-se astfel participanţilor condiții egale de luptă. Redacţia ziarului Escape a oferit concurenţilor toate informaţiile necesare despre municipiul Timișoara și evenimentele la care au luat parte. Tot pentru buna organizare și desfășurare a concursului, a existat o comisie de coordonare care și-a făcut din plin datoria. Acestea fiind spuse, așteptăm cu mare interes pe ee eee IBM dezvoltă în continuare familia RS/6000, una din cele mai flexibile sisteme UNIX. Staţii de lucru şi servere, în aceeaşi tehnologie de procesoare au un sistem de operare comun. |! de Viktor Veres Sistemele de calcul IBM RS/6000 oarte apreciate pentru posibili- tatea extraordinară de a îm- bogati configurația, pe măsură ce cresc cerinţele și prosperă afacerile, puternicele sisteme de calcul RS/6000 se bucură de un larg succes pe întregul mapamond. Au o arhitectură ce evoluează pe 64 biţi (din semestrul [1 '97) şi se compun din staţii de lucru interco- nectate cu serveri de date performante, ansamblul rezultat putând avea în total până la 512 procesoare (modelul SP-Scal- able PowerParalell). O serie de firme ca Boeing, Mercedes, Ford, General Motors etc. folosesc astfel de sisteme mai ales pen- tru proiectare și inginerie, iar la marile băn- ci aceste sisteme efectuează operaţii com- plexe de gestiune şi tranzacții în timp real şi au fost adoptate pentru siguranţa lor mărită în exploatare. Dumneavoastră aţi avut ocazia să-l întâlniți la celebrul meci de şah Kasparov - Big Blue sau în timpul Jocurilor Olimpice de la Atlanta. De curând, această familie de supercalcula- toare este utilizată cu succes și în România la câteva companii de renume. Pe data de 7 aprilie 1997 sala New-York a prestigiosului World Trade Center din București a găzduit o prezentare inedită a celebrelor sisteme de calcul RS/6000. Pentru această ocazie gazda noastră, IBM România, a avut doi oaspeţi de marcă: dl. Johnnie Dodson, Senior Executive Con- sultant si d-na Barbara Butler, AIX Exec- utive, ambii de la IBM RS/6000 Executive Briefing Center din Texas, respectiv New York. În pauza dintre prezentări, dl. John- nie Dodson a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări legate de soluti- ile şi strategiile de viitor ale IBM. - Pentru ce apreciază marile corporaţii aces- te sisteme când vorbesc de „server consoli- dation“ ? J.D: Sistemele RS/6000, de la calcula- toare notebook și simple staţii de lucru, până la puternicele staţii grafice 3D cu suport OpenGL şi superservere, se bazează pe aceaşi tehnologie de procesoare IBM PowerPC și POWER2, şi folosesc acelaşi sistem de operare. Configuraţia este foarte flexibilă şi permite extinderea ulterioară ° uşoară până la 512 procesoare (noduri de calculatoare), pe măsură ce prosperă aface- rile şi cerințele. Căile de comunicare cresc odată cu numărul sistemelor interconec- tate, deci nu mai apar gâtuiri. Arhitectura pe 64 biţi se descurcă uşor cu uriasele baze de date ale marilor companii. Kernel- ul dinamic al sistemului de operare permite un upgrade ușor al echipamentului fără necesitatea de a reboot- a calculatorul: peri- fericele noi se atașează din mers la adap- toarele SCSI și după încărcarea driverului, noua extensie este deja disponibilă. Astfel, aplicaţiile critice care lucrează neîntre- rupt nu trebuie oprite. Upgrade- ul la frecvenţe de tact superioare se face simplu, doar prin schimbarea plăcii care conţine procesorul. În acest caz se impune o scurtă oprire a calculatorului, care astfel devine inoperanta pentru mai putin de 5 minute. Este foarte apreciat şi softul de varf pe care- | oferim cu aceste sisteme. - ALX, sistemul de operare pe 64 biţi a aces- tor sisteme, aduce o serie de îmbunătăţiri, cu care dorește să devină sistemul de opera- re UNIX Nr.1 al lumii. Care sunt punctele lui forte? ].D: Dezvoltat de către IBM, AIX este. DI. Johnnie Dodson, Senior Executive Consultant la IBM RS/6000 Executive Briefing Center din Austin - Texas un sistem de operare UNIX pe 64 biticu un sistem de fisiere pentru discuri de 1TB, care poate gestiona fisiere de pana la 64GB fiecare. Gestiunea ca volume logice masive de discuri are servicii de jurnalizare si roll- back (astfel, chiar după întreruperea bruscă aunor operaţii critice, pe mari baze de date, cauzată de o pană de curent, se poate reveni la operaţia întreruptă şi se continuă prelu- crarea, iar integritatea datelor nu are de suferit - NR). Ca un supersetal UNIX- ului, ALX respectă toate standardele de 64 biţi în vigoare. Interfața grafică utilizator este deosebit de plăcută, ușor de folosit și per- sonalizat. Are o serie de imbi:natatiri ca APRILIE 1997 BYTE Romania 21 Interviu Sisteme de calcul IBM RS/6000 Serverul IBM RS/6000 Model J40 are în compunere 2,4,6, sau 8 procesoare Dual PowerPC 604 de câte 112MHz. Drag & Drop, configurare vizuală, pro- grame ajutătoare etc., care fac ca utiliza- torul să uite că de fapt el operează sub un UNIX. ALX permite procesarea paralelă a bazelor de date prin mai multe unităţi de discuri interconectate şi mai multe module de gestionare a bazelor de date. O serie de utilitare încorporate permit gestiunea centrală a task- urilor, a bazelor de date, a utilizatorilor etc. şi se poate vizualiza individual gradul de folosire a componentelor diferitor staţii de lucru şi servere (procesor, memorie, disc etc. - ast- fel se pot concepe upgrade- uri foarte efi- ciente). Aplicațiile existente sunt binar compati- bile - se pot rula fără probleme „vechile“ aplicaţii de 32 biţi - iar pe lângă IBM, mar- ile case de soft ca Oracle, Informix, Sysbase, Lotus, People Soft etc. dezvolta in continuu o serie de aplicaţii specifice. La ora actuală, utilizatorul are la dispoziţie zeci de mii de aplicaţii profesionale, precum şi medii de dezvoltare și împreună cu sistemul de oper- are, primeşte fără costuri suplimentare un număr mare de aplicaţii necesare. - Care sunt domeniile de aplicaţie tipice pen- tru aceste supercalculatoare flexibile? ].D: În 70% din cazuri, sisteme RS/6000 sunt folosite în aplicaţii economice şi de gestiune, și în 30% în aplicaţii ştiinţifice şi tehnice complexe. Marile firme de cerce- tare au optat pentru aceste sisteme perfor- mante datorită puterii lor de calcul ridicate, necesare simulărilor şi muncii de proiectare/modelare specifice. Totodată 22 BYTE România APRILIE 1997 aceste sisteme rezolvă şi problemele de gestiune, contabilitate şi comunicaţii. Domeniile de interes pentru aceste sisteme de calcul multiprocesor sunt: inginerie, modelare 3D, fizică, chimie, gestiune, economie, prognoză meteorologică etc. După părerea mea, în România, domenii ca transportul şi operaţiile bancare vor fi cele care vor adopta astfel de soluţii. Ast- fel, în cursa pentru privatizare, ele vor deveni mai profitabile şi mai dinamice pe piaţa economică. - Am pășit în era rețelelor. Cum priveşte IBM fenomenul Internet și ce implicaţii poate avea el în domeniile comerciale? J.D: Network Computing este într-ade- var un subiect fierbinte in cercurile de spe- cialitate. Pentru IBM aceasta este directia strategica de dezvoltare. Domeniica Inter- net, intranet si extranet sunt deosebit de importante pentru firmele care vor sa rămână profitabile. În ansamblu este vor- ba de o afacere înfloritoare de miliarde de dolari. Acum companiile îşi pot extinde uşor aria de lucru, printr-un home-page bine gândit putând deveni firme multi- naţionale care comercializează bunuri sau prestează diferite servicii specifice. Parteneri de afaceri potenţiali se pot găsi deosebit de ușor, imensele distanţe geografice dispar, aria de operare se lărgeşte semnificativ şi dinamismul vieții economice creşte semnificativ. Asta dovedeşte existenţa unei adevărate indus- trii specifice, care prosperă pe această cale: pornind de la firme de inginerie soft şi com- ert electronic pana la fabricantii de echipa- mente de comunicatii sofisticate si furni- zorii de servicii specifice. Pentru noi Internet- ul si in general lucrului in retea este foarte important. Dezvoltam o gama larga de produse performante specifice, care se bucură deja de un mare succes. La Netscape de exemplu, printre altele lucrează un sistem RS/6000 cu opt proce- soare, care zilnic deserveşte peste 50 mili- oane (!) de conexiuni. - Ce probleme specifice rezolvă noul IBM Network Station? J.D: În general, companiile se confruntă cu două probleme majore: reţeaua de cal- culatoare existentă se poate întreţine la costuri relativ ridicate, şi o modernizare a acestuia este de asemenea costisitoare. De curând am lansat o linie de calculatoare care este perfect adaptată lucrului în rețea: IBM Network Station. Are interpretor Java încor- porat, cu avantajele specifice: aplicaţiile necesare sunt dezvoltate o singură dată şi ele pot fi rulate indiferent de platformă: RS/6000, Intel, DEC, HP, Sun etc. Nu are unitate de disc hard sau floppy, iar boot- area sistemului se face prin reţea. Programele necesare şi toate datele cu care se operează sunt stocate centralizat, fara redundanta, pe câteva servere performante. Pentru prelu- crarea marilor baze de date ele nu sunt vehic- ulate prin rețea: aplicaţiile tipice sunt de tip client-server, care rezolvă (execută) pe serv- er toate cererile formulate de utilizator de pe aceste terminale de reţea. Dispar prob- lemele legate de spaţiul liber pe discul local al PC- urilor şi întreaga echipă de lucru foloseşte aceeași versiune a unei aplicaţii. Astfel, împrospătarea soft- ului se poate face simultan pentru toţi utilizatorii, care toto- dată nu se mai confruntă nici cu probleme legate de versiuni individuale. Este ieftin și costurile de exploatare a unui astfel de cal- culator sunt mult mai reduse decât cele ale unui PC clasic. Au mărimea unui laptop, sunt echipate cu 8..64MB RAM și pe o interfață GUI/ X Window plăcută rulează aplicaţi- ile intranet ale corporației: programe de birotică, baze de date, corespondenţă, con- tabilitate etc. Însă unul din cele mai mari avantaje pare totuşi eliminarea necesităţii salvării permanente a muncii fiecărui uti- lizator in parte: datele sunt stocate pe ser- vere sigure şi practic sunt disponibile simul- tan pentru toți membrii echipei. - Pentru a fi inclusă în Comunitatea Euro- peană sia fi acceptată în structurile NATO, printre altele România va trebui să-și îmbunătățească sistemul informaţional. Ce înseamnă aceasta din punct de vedere al pieței potenţiale pentru Dvs. ? J.D: Da. Pentru noi România și chiar întreaga regiune est-europeană prezintă o importanţă strategică. Potrivit datelor sta- tistice, în ultimii ani, aici creşterea relativă a potenţialului informatic a fostsemnifica- tivă. Suntem prezenți în zonă direct şi prin partenerii noştri şi oferim soluţii complete, practic pentru orice aplicaţie de anvergură. Clientul nostru va primi sisteme la cheie, şi nu va fi nevoit să apeleze la o serie de alte firme pentru consultanță, aplicaţii, sub- ansamble speciale, memorii de masă etc. Avem un număr mare de parteneri de afac- eri strategici în România, cu care colaborăm deja la o serie de aplicaţii de anvergură, mai ales în domeniul tranzacţional. - Vă multumesc şi succes în continuare! Verbatim Wide choice, smart solutions Dealeri: Agis Computer Noua Generatie International Autocom Orcas Birotica Focus International Infoconsult SOWAH Romania Reseleri: A&D COMPROD — Bucureşti General Prof. Syst. - Bucuresti Adisan - Bucuresti Grup Transilvae - Bucuresti AHT - Bucuresti Impact - Bacau Arca Inf - Buzau Inovator Engicom - Bucureşti Assist Software - Suceava Intel Service - Slobozia Brahms International - Brașov Itech Electronics - București CMB Pro Computer - Bucuresti Lecom - Bucuresti fo Ti cg or ee - Cluj Napoca - Bucuresti - Timisoara - Bucuresti - Bucuresti - Oradea Tel: “ele de: el: el: 642.52 55 3127102 323 72 68 210 39 10 211 66 24 Tel: 034.11 02:03 Tel.: 038.41 49 49 Teli: 33569.27 Tel.: 030.52 03 03 Tel.: 043. 23 15 06 Tel.: 068.41 04 20 Tel.: 650:25:39 Tel.: 613 46 99 Tel.: 650 64 20 ai oleg Tel.: 064.43 18 17 Tel. 323 19 83 Tel.: 056.20 19 19 Mel: 211 77,87 Tel.: 335 60 05 Tel.: 059.43 64 56 Cumulus Logic - Baia Mare Tel.: Log-Soft — lași jel. Digisoft -Constanta _ Tel.: Matco Serv 2000 - Bucuresti Tel.: DW Computer - Alexandria Tel.: Microcomputer Service - Craiova Tels Eltop - Targu Jiu ‘Fel: Open Systems — Pitesti Tel.: Fabian Rossi Trading - București Tel.: Ram-Tech Business - Galaţi Tek: General Systems — lași Tels RomWest Electronic -Targoviste — Tel.: GMB Computers - Constanţa Tel.: Set Service - Piatra Neamţ Tel.: 062.43 32 48 032.21 11 30: 041.65 30 36 250 59 16 047.31 41 25 051.16 33 03 053.21 86 66 048.21 90 00 311 06 25 036.46 15 64 032. 27 10 19 045.21 84 80 041. 67 31 99 033.21 91 58 Va asteptam la CERF ‘97, Pavilion 105, Stand 1218 sl Îţi lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tău, Microsoft Press are soluția; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveți despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ţi per fec ti onezi cunostintele anterioare sau sa-ti creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru viaţa ta. Hands-On, Self-Paced Training for Microsoft j SOL Server Version 6.5 i ă er eee and Utilities a [aa Microsoft? Windows NT 4.0 Microsoft® SQL Server Server Microsoft? Windows NT? Microsoft® Windows NT® Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft Press COMPUTER PRESS AGORA Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de Ia librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr. 102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47; Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria 'Noi”, sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea București A26 parter; Cluj: T&M Promedia, str. Doja nr.30 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P 94 0P49, București, fax: 01-2300286 Important: Lista completă de preţuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) Unix ajută invalizii acă sunteți un utilizator de cal- culator cu deficienţe, nu prea aveţi șanse dacă programul de adaptare care vă ajută să vă descurcaţi nu rulează sub sistemul de operare ales de dumneavoastră. Această problemă poate sta în calea studiilor, pro- mofiilor sau chiar și obținerii unui loc de muncă. În timp ce Unix este cel mai matur sistem de operare, ironia face ca să fie poate cel mai lipsit de tehnologii care să vină în ajutorul celor cu deficienţe. Din fericire, vestea bună este că lista dispozi- tivelor şi programelor de adaptare pentru Unix a început să crească. Acest articol parcurge mai multe programe de adaptare bazate pe Unix, ce ajută utilizatorii inva- lizi. După cum v-aţi aşteptat, cele mai multe dintre acestea sunt dezvoltate chiar de comunitatea Unix și disponibile pe Internet gratuit. Vorbeste-mi lesirea vocala ofera ajutor pentru utiliza- torii de calculatore cu vederea deterio- rata. Un modul numit Emacspeak face ca editorul standard Emacs să vorbească, să poată rosti caractere individuale, cuvinte, linii sau conţinutul întregului ecran. Programul permite celor cu văzul deteriorat să creeze și să editeze fişiere cu reacție vocală, să ruleze alte programe iar ieşirea lor să fie verbalizată, atâta timp cât există un dispozitiv de sintetizare a vocii. Emacspeak lucrează în modul de inter- faţă text standard, deci nu sub suprafața grafică X Window. Din Emacspeak se pot rula programe independente folosind confirmarea verbală. Emacspeak poate fi adaptat cu ușurință după cerinţe şi oferă reacţie verbală con- form nevoilor. De exemplu, programul poate genera un semnal audio care să semnaleze dacă rândul actual este alini- at. De asemenea, Emacspeak poate fi instruit să citească propoziţia curentă, o coloană sau conţinutul ferestrei. Emacs- peak poate la fel să verbalizeze intrarea de la tastatură ca şi caractere individuale sau în cuvinte. Se poate schimba viteza de vorbire, precum şi alți parametri, cum ar fi citirea completă, parțială sau deloc a semnelor de punctuație. Momentan, Emacspeak suportă sinte- tizatorul de voce DECtalk Express pro- dus de Digital Equipment Corporation. Este un sintetizator portabil, alimentat de la baterie și are un vocabular nelimitat. In Cube permite comanda vocală și poate provoca acţiunile date în mod normal de la tastatură sau mouses Dispozitivul se ataşează la calculator prin portul serial, vine cu nouă voci naturale şi este instalația preferată în industria sis- temelor de adaptare. Citirea ecranului Cititorii de ecran sunt programe care interceptează informaţia scrisă către monitorul video şi o transmite la un sin- tetizator de voce. De asemenea, pot comanda afişoare braille pentru a pro- duce ieşire de tip braille. Cititoarele de ecran si sintetizatoarele de voce permit oamenilor cu probleme vizuale să ruleze programe Unix comerciale şi să navi- gheze în Internet. Programele acestea au combinaţii de taste acceleratoare pentru Mult așteptata tehnologie de adaptare sosește și pe platforma Unix. De Joseph J. Lazzaro citire de caractere, cuvinte, linii, ferestre sau orice portiune de pe ecran. Desi sunt numeroase cititoare de ecran pentru DOS, Windows si OS/2, pentru Unix nu a existat nici unul - până acum. UltraSonix este primul cititor de ecran nativ pentru sistemele X Window. A fost dezvoltat la Georgia Insitute of Tech- nology cu ajutorul unei finanţări federale şi scos în domeniul public. UltraSonix, în timp ce era un proiect de cercetare, era cunoscut sub numele de Mercerator. Georgia Tech nu mai dezvoltă Ultra- Sonix, dar autorii au vrut să se asigure ca : programul va ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de el: persoanele cu defi- ciente vizuale care utilizează sistemul şi interfaţa X Window. Codul sursă este disponibil pentru utilizare necomercială. Conform dezvoltatorilor, sursele Ultra- Sonix se compilează şi rulează pe Sun Sparcstation cu sistemul de operare Solaris 2.5 şi Common Desktop Envi- ronement (CDE). Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Trace coordonează lucrările pe cale de desfăşurare a portării sub Linux a pro- gramului UltraSonix. Sursele se pot obţine prin FTP anonim de la ftp://mul- timedia.cc.gatech.edu-pub-UltraSonix „source-7.0.tar.Z. Acest fişier include sursele complete pentru sistemul de bază. Pentru mai multe informaţii despre Ultra- Sonix, vizitaţi paginile de Web a lui Bri- an Sellden la http://henge.com/~brian sau http://henge1.henge.com/~brian/ ultrlin .html. Pentru utilizare comercială trebuie contactat Oficiul de Licenţiere Tehnologică la Georgia Tech. Un alt program care merită încercat este Puff. E un program de mărire ecran pentru sistemul X Window destinat celor care nu pot citi textul la mărimea de afişare obișnuită. Puff urmăreşte automat cursorul de la mouse şi măreşte porțiunea din jurul cursorului. Programul poate mări atât text cât şi grafică. Puff are doar 33-KB şi se poate obține din biblioteca de programe al Centrului Trace la APRILIE 1997 BYTE România 25 Fundamente Sisteme de operare ftp://trace.wisc.edu/pub /access_utils/unix/puff.tar.gz. Unix la îndemână PowerBraille este un afişor de braille cu reîncărcare produs de Telesensory Inc. Dispozitivul PowerBaille se conectează la calculator iar punctele mecanice braille apar la o linie de ecran deodată. Power- Braille este disponibil în mai multe mode- le ce generează caractere de trei mărimi cu 40, 65 şi 80 de celule, unde o celulă reprezintă un caracter braille format din 8 puncte. Compania producătoare spune că utilizând un afişor de 80 celule se pot „Citi spreadshituri şi cele mai multe texte în coloană“, cu alte cuvinte se poate citi o afișare de 80 caractere text. Unitatea are o interfaţă serială, paralelă și merge şi pe platformele DOS sau Windows. PowerBraille urmăreşte cursorul de la mouse sau cel standard și permite citirea de pe monitorul video. Bineînţeles că pentru fiecare platformă, PowerBraille are drivere şi programe specifice. Screen este un program simplu cititor de ecran, ce permite utilizatorilor orbi să se conecteze direct PowerBraille la o maşină Unix. Programul, dezvoltat la Oregon State Universitz, permite ca ter- minalul braille să afişeze mai multe pro- cese diferite, uzual shell-uri interactive Unix. Screen face posibil ca utilizatorul să afişeze fiecare sesiune în braille. Screen rulează pe SPARC, HP3000 şi HP800. BRLLTZ este un alt program cititor de ecran ce lucrează cu afişorul Power- Braille. Acest program permite accesul la o consolă de sistem Unix rulând Linux (versiune de nucleu 1.1.92 sau mai recen- tă) pe un PC sau o mașină DEC Alpha. Cu BRLLTY utilizatorul poate citi caractere, cuvinte, linii sau întregul ecran. Atât Telesensory (PowerBraille) Mountain View, CA (415) 960-0920 fax: (415) 960-0462 info Qtelesensory.com http://www.telesensory.com Digital Equipment Corp. (DECtalk Express Speech Synthesizer) Nashua, NH (800) 722-9332 fax: (603) 884-5597 Command Corp. (In Cube) Duluth, GA (770) 813-8030 fax: (770) 813-0113 in3 Qcommandcorp.com http://www.commandcorp.com/ 26 BYTE Romania APRILIE 1997 A oer eT În livra Accesul la Linux “_ xista un efort pentru a face Linux mai accesibil persoanelor care sunt oarbe sau suferă de ”... deficienţe vizuale. Cum e un sistem de operare ieftin, Linux este o alegere bună pentru cei cu bugetul mai subțire. Un proiect aflat în desfășurare numit BLinux va permite utilizatorilor cu deficienţe vizuale să instaleze Linux pe sistemele lor. Pentru a simplifica acest proces, docu- mentatia HOWTO specifica instalarii este imprimata in braille și înregistrată pe casetă, astfel ca utilizatorul orb poate instala Linux fara a avea un al doilea calculator pentru citirea docu- mentatiei. Odată ce Linux rulează, utilizatorul poate profita de fișierele HOWTO, ce sunt în for- mate ce pot fi prelucrate de programele de sinteză vocală și de cititoarele de ecran. Cei aflaţi în spatele BLinux vor continua să adauge facilități de adaptare ce nu erau disponibile anterior pentru Unix. Noile facilităţi vor include suport pentru braille, sinteză vocală, navigare pe Web, etc. Pagina BLinux se află la http://leb.net/blinux și merită vi- zitată. Sursele se pot găsi pe serverul de arhive aflat la ftp://leb.net/pub/Linux. Screen, cât şi programul BRLLTY pot fi găsite la pagina de Web Telesensory la http://www.telesensory.com. Pentru persoanele ce au dificultati in a introduce text de la tastatură, recunoaşterea vocală poate fi de mare aju- tor. In Cube e un pachet de program de recunoaştere a vorbiri continue pentru stații de lucru Sparc rulând Sun OS 4.1.x şi Solaris 2.x. IN Cube face posibil să dati comenzi verbale la staţia de lucru cu posi- bilităţi audio, prin intermediul unui microfon. Se pot construi seturi de comenzi verbale pentru fiecare aplicaţie de pe sistem. In Cube poate încărca automat fiecare set de comandă atunci când o aplicaţie este focusată. Pachetul mai oferă un editor lexical pentru crearea şi modificarea comenzilor vocale. In Cube include instrumente pentru navi- garea între ferestre și clienţii X după nume, un mod de comandă pentru lansarea aplicaţiilor şi o fereastră de intrare pentru importarea textului sub comandă vocală. Comitetul ia măsuri * Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Trace de la Universitatea din Wisconsin-Madi- son este un laborator de tehnologie de asistare foarte important. (Centrul Trace îl puteţi găsi la http://trace.wisc.edu sau puteţi trimite e-mail la info@trace.wisc.edu.) Condus de vizionarul director, Dr. Gregg, Centrul Trace a jucat un rol major în a face cal- culatoarele mai accesibile. Trace a dus un efort remarcabil pentru a face sistemele de operare DOS, Windows, Windows95 şi MacOS mai accesibile cu driverele Access Pack care au fost portate pe fiecare platformă. Un grup format exclusiv din voluntari, cunoscut sub numele de Dis- ability Action Committee for X (DACX), condus de Centrul Trace, a lucrat în culise din toamna anului 1992 pentru a creşte accesibilitatea în comunitatea Unix şi a asistat dezvoltarea soluţiilor de acces pen- tru Unix. În paralel cu eforturile pentru calculatoarele PC si Macintosh, membrii DACX au dezvoltat un set de utilitare pentru a face Unix mai accesibil. Un prim pachet numit AccessX a fost disponibil ca parte a Solaris 2.4 de la Sun, Digital Unix si OpenVMS 6.0. Facilitatile de acces oferite de AccessX au fost incorporate in XKB, o extensie standard pentru X11R6.1. XKB include facilitati pentru a tine si bloca tastele modificatoare (ex. Shift, Alt, Ctrl), prevenirea apăsării acci- dentale de taste, filtrarea repetării tastelor şi asistenţă cu ajutorul mouse-ului. Oferă mult ajutor celor ce au probleme cu dis- pozitivele de intrare standard. Comunitatea Unix şi-a exprimat clar dorinţa de a face Unix mai accesibil pen- tru comunitatea celor cu deficienţe. Aces- ta urmărește o tendinţă generală în indus- tria de calculatoare, de a face mai accesibile sistemele de operare pentru toată lumea. Ca dovadă efortul remarca- bil al Microsoft de a îmbunătăţi Win- dows95 în această privinţă. Graţie tehnologiei de adaptare şi importanţei de care se bucură, ne putem aștepta la un acces mult îmbunătăţit la Unix sau la orice alt sistem de operare. Joseph ]. Lazzaro este autorul Adapting PCs for Disabilities (Addison-Wesley, 1996). Este șef de proiect la programul de tehnologii de adaptare la Massachusetts Commission for the Blind din Boston. Îl puteţi contacta la lazzaro@world.std.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mâryăs Mâtyâs| Imprimantele din Seria HP DeskJet 690C te ajuta sa faci valuri cu documentele tale. Atunci de ce mai păstrezi încă imprimanta matriceala? in lumea afacerilor pestii mari ii inghit pe cei mici. Daca vrei sa faci valuri, ai nevoie de o imprimanta cu care poţi obţine documente de cea mai bună calitate. Adică de calitatea oferită prin imprimarea cu jet de cerneală, garantată doar de liderul în domeniu — HP DeskJet 690C. De ce sa te multumesti cu performantele modeste ale imprimantelor matriceale? Ele tiparesc lent si zgomotos documente cu aspect cenusiu si caractere neclare. Compară aceste nereuşite cu textele tipărite cu HP DeskJet 690C: clare, de un negru intens, folosind o varietate largă de seturi de caractere. Iar calitatea fotografică a imaginilor color obţinute oferă un plus de forţă documentelor tale. Impactul creat de documentele tale nu e condiţionat de folosirea unei hârtii speciale, deoarece imprimanta HP Desk.Jet 690C este capabilă să reproducă pe hârtie obişnuită imagini şi texte de o calitate similară cu cea a imprimării cu laser. Mai mult, HP DeskJet 690C poate imprima . pe folii transparente, carti postale si chiar pe banda continua de hârtie. Şi, cel mai important, înlocuirea imprimantei matriceale este economică pentru că HP DeskJet 690C este disponibilă la un preţ atractiv, iar costurile de utilizare sunt reduse datorită tipăririi pe hârtie obişnuită. Aşadar, nu sta pe gânduri, contactează partenerul Hewlett-Packard cel mai apropiat şi vei deveni dintr-o dată rechinul cel mai de temut din marele ocean al afacerilor. IMPRIMANTELE HP. HÂRTIA ESTE ÎN SLUJBA TA. S& T România — HEWLETT-PACKARD Service Center: 330 73 00 BBS pentru suport tehnic HP: 330 72 21 Ki} HEWLETT® LE PACKARD PARTENERI DIRECTI Bucuresti AMERILEX — 223 43 23 AREXIM — 312 02 55 MBL Computerland — 230 40 32 Q’NET — 211 78 55 SYSTEM PLUS — 210 85 65 Constanţa AREXIM Constanţa — (041) 611 600 RESELLERI Bucureşti THEMA — 230 59 61 FLAMINGO — 222 46 43 ORCAS — 211 77 80 TRICORP — 679 48 79 ALSYS DATA — 411 26 26 Cluj AGIS — (064) 431 817 SISTEC — (064) 190 282 Iasi RADIX — (032) 212 453 Timisoara BRIDGEMEN — (056) 201 360 AOU vin LE a DISCOVER HOW SOME OF THE WORLDS LEADING MR 604 PANIES ARE TURNING DOCUMENTS INTO ASSETS... SAVING BILLIONS OF DOLLARS IN THE PROCESS ~ SGML PREPRESS TRE I the BILLION DOLLAR SECRET LAURA LEMAY'S VISUAL BASIC 5 a Li UA A (di Nae WED Usi NG Second Edition ALlUail Reţele Un mecanism tolerant la defecte pavează o cale sigură de migrare către ATM pentru aplicațiile vitale De Steen B. Lobse Circuite ATM de încredere e măsură ce infrastructura IT actuală continuă să crească atât în dimensiune cât și în com- plexitate, companiile caută să treacă la tehnologia ATM (Asynchronous Transfer Mode). Ea oferă o lăţime de bandă de până la 155 Mbps (iar acum de 622 Mbps între comutatoare) şi conducte de deservire desktop de 25 Mbps sau chiar mai mult. Un administrator de reţea trebuie să păstreze în același timp, atât investiţia com- paniei in reţelele moștenite, cât şi aplicaţi- ile de rețea instalate. Spre exemplu, apli- caţiile bazate pe LAN cum ar fi Lotus Notes, Windows NT Advanced Server si NetWare, care în mod curent nu rulează în mod nativ pe ATM, necesită o rută pe segmen- tul ATM. LANE (LAN emulation) prin ATM reprezintă calea naturală pentru migrarea Token Ring şi Ethernet LAN către rețele ATM tolerante la defecte. Specificatiile 1.0 LANE ale Forumului ATM abordează problema construirii unei rețele robuste compusă din servere LAN moştenite şi seg- mente ATM. Cu toate acestea, specificatii- le LANE prezintă o problemă potenţial fatală pentru administratorii de rețea: ver- siunea 1.0 permite doar un singur LES (LAN emulation Server) respectiv BUS (Broadcast and Unknown Server) pe o reţea emulată, creând posibilitatea apariţiei unui singur punct slab, însă mult mai periculos. Viaţa la viteză maximă LANE defineşte modul în care un SO de reţea şi aplicaţiile bazate pe Ethernet sau Token Ring rulează nemodificat printr-o rețea ATM. LANE oferă posibilitatea SO- ului şi tuturor protocoalelor de deasupra nivelului 2 de reţea să opereze fără cusur cu ATM. Un adaptor ATM care foloseşte dri- vere LANE - bazate pe NDIS (Network Dri- ver Interface Specifications) sau ODI (Open Data-Link Interface) - apare în faţa stivei de protocoale a server-ului și a sistemului de operare în reţea ca şi un adaptor Ethernet sau Token Ring. Conversia adreselor este facilitată prin implementarea unei arhi- tecturi client / server prin care adresele MAC (Media Access Control) sunt mapate pentru adresele ATM pentru toate staţiile de capăt emulate. Astfel, aplicaţiile LAN existente pot fi folosite pe rețele ATM fără un ruter şi furnizează informaţii de configu- rare clientului, incluzând adresa ATM a server-ului LANE. Acest server este respon- sabil pentru asignarea dinamică a clienţilor LANE (LECs) diferitelor reţele LAN emu- late, indiferent de portul fizic utilizat. Conexiune la ATM prin LAN emulation LANE (LAN emulation) mapează adresele Ethernet sau Token Ring în adrese ATM a schimba protocoalele de bază. LANE constă din patru componente soft. Primele trei sunt toate servere. Ele sunt cunoscute în general ca şi servicii de emu- lare LAN. Plasate în comutatoarele ATM sau dispozitivele de vârf (cum ar fi comu- tatoarele Ethernet sau Token Ring cu conexiuni ascendente ATM) aceste servicii realizează sarcini cum ar fi: indicarea tipu- lui de LAN emulat, menţinerea unui tabel al tuturor staţiilor LANE, manevrarea mesajelor broadcast cum ar fi NetWare RIP, mesaje SAP şi interogări de nume NetBIOS. Individual, fiecare realizează o funcţie logică separată. LECS (LANE Confguration Server) conţine configuraţia reţelei emulate. În mod tipic este plasat într-un comutator sau LES acţionează ca şi o unitate de decon- tare centrală pentru mapare între adresele MAC şi adresele ATM. El poate fi configu- rat ca $i o staţie dedicată, integrată într-un comutator sau dispozitiv de vârf sau furnizat ca şi un soft pentru PC sau o staţie de lucru. Tipic este implementat în acelaşi dispozitiv ca şi BUS (discutat în continuare). Aşa cum s-a menţionat, el reprezintă o legă- tură slabă în LANE pentru că este un punct singular cu potenţial de defecte. BUS manevrează cadrele broadcast şi multicast precum şi cadre pentru care des- tinaţia adreselor MAC unicast nu a fost încă rezolvată pentru o adresă ATM. Este o com- ponentăvitală pentru că ea rezolvă diferen- ţele inerente dintre reţelele LAN tradiționale bazate pe broadcast, cum ar fi APRILIE 1997 BYTE România 29 Fundamente Reţele & Token Ring si Ethernet si reteaua AT M ori- entata pe conexiune. A patra componentă, clientul LANE rulează pe toate staţiile de capăt pe o reţea LAN emulată. Rolul său principal este să iniţieze comunicaţii cu LECS şi LES şi să sta- bilească conexiuni cu alţi LECs. Aceasta include interogarea LES pentru a mapa adresele MAC în adrese ATM. Prin conexi- unea care este stabilită, LEC directează datele către BUS şi către LEC-ul desti- nație. Un LEC poate fi o staţie de lucru, ser- ver de fişiere, bridge, comutator sau ruter. Fiecare LEC are o adresă ATM şi cel puţin o adresă MAC. Adăugarea toleranței la defecte Sub versiunea 1.0 a specificaţiei LANE, redundanţa hard nu este posibilă pe o reţea LAN emulată. Dacă, indiferent de motiv, LES sau BUS eşuează sau este izolat de rețea, atunci utilizatorul nu se poate conecta la backbone-ul ATM. Pentru a rezolva această problemăa unui singur punct defect, un număr de pro- ducători independenţi au căutat să imple- menteze soluţii care furnizau o toleranță la defecte pe o reţea ATM. Spre exemplu, Cisco Systems a anunţat recent protocolul său SSRP (Simple Server Redundancy Pro- tocol) care reproduce informaţia de con- figurare în server-ele LANE. SSRP respec- tă specificaţiile Forumului ATM atunci când comunică cu LEC, iar acum el elimină limitările unui singur LECS sau LES/BUS pe reţeaua LAN emulată. SSRP transmite informaţia între dispozitivele LECS şi LES sau BUS în funcţie de care dintre ele sunt operaţionale. Informaţia de configurare de bază pentru toate reţelele LAN emulate este partajată între elementul principal şi până la trei dispozitive backup LECS. Dacă LES/BUS eșuează, conexiunile către clienţii LANE atașați sunt abandonate. Clientul simțind o cădere a reţelei încearcă să se reconecteze la rețeaua LAN emulată. EI va fi direcționat de LECS către un LES/BUS backup funcţional pe un alt dis- pozitiv de reţea. SSRP furnizeză un soft bakup, oferindu-le clienţilor LANE posi- bilitatea de-a rămâne conectaţi complet la reţea. Totuşi SSRP furnizează doar o parte din soluţie pentru toleranța la defecte LANE prin ATM. Reţeaua poate avea un LES nou, complet funcţional, dar dacă o staţie nu este capabilă să descopere această nouă locaţie, îmbunătăţirea SSRP nu ajută. Un al doilea producător, Olicom (pentru care lucrează autorul acestui articol), a desăvârşit o soluţie tolerantă la defecte pe partea de LEC care construieşte pe SSRP şi lucrează cu specifi- 30 BYTE România APRILIE 1997 - ATM tolerant la defecte folosind SSRP și DCR == Core iza ie epee i wee Simple Server Redundancy Protocol si Dynamic Connection Redundancy | restabilesc legăturile logice între dispozitive pe un segment ATM. caţiile 1.0 ale Forumului ATM. Acest soft (DCR sau Dynamic Connection Redun- dancy) permite unui client să caute automat în reţeaua ATM locaţia unui nou LES/BUS folosind LECS. Lucrând în tandem cu SSRP, DCR face acest lucru prin citirea configuraţiilor de rețea folosind ILMI (Interim Local Manag- ement Interface) de la comutatoarele sale ATM. ILMIeste o interfaţă de administrare a conexiunilor specificată de Forumul ATM care permite ca două dispozitive ATM adiacente să configureze automat para- metrii de operare ai conexiunii comune ATM dintre ei. Acest proces numit descoperirea LECS prin ILMI permite clientului LANE să localizeze noul LECS fără a fi nevoie de o configurare manuală. Metoda alternativă uzuală - "adresa bine- cunoscută" unde LECS este localizată la o adresă fixă - este limitată pentru că nu furnizează în mod normal asistență acestor servicii vitale şi rezultate potenţiale într-un timp de staţionare şi mai mare pentru rețeaua LANE ATM. În timp ce SSRP asigu- ră totuşi conexiuni către LECS backup chiar atunci când este folosită adresa bine cunos- cută, DCR furnizează o reconfigurare automată rapidă şi o refacere dintr-o cădere de reţea. Când aceasta apare, DCR reali- zează o căutare şi stabileşte automat o conexiune la serverul back-up. Alegere grea Pentru administratorii de reţea care s-au depărtat de ATM din cauza îngrijorărilor legate de adăugarea unor componente - care nu sunt redundante - reţelei lor, dealt- fel tolerantă la defecte, SSRP şi DCR repre- zintă un răspuns timpuriu dat problemei unui singur LES/BUS. Administratorii pot desfăşura ATM cu încrederea că sunt "acoperiţi de o toleranța la defecte de la un capăt la altul al conexiunii. SSRP şi DCR lucrează în cadrul standardelor industriale pentru a asigura componente redundante pentru servicii de emulare LAN, ele elimi- nând singurul punct potenţial de cădere din implementările LANE existente. Deși Grupul de lucru tehnic al Forumului ATM aşteaptă o rezoluţie a problemei LES/BUS în versiunea 2.0 pentru o administrare de reţea, cele 6 sau 12 luni de așteptare repre- zinta un timp prea lung. Steen B. Lohse (sto@olicom.com) este vicepresedinte cu probleme de marketing la Olicom. A obtinut titlurile de inginer si MBA la Universitatea din Copenhaga. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. „ Adaptare - Daniel Moldovan| UC Această nouă generaţie de PowerPC ţinteşte aplicaţiile de vârf pentru notebookuri și desktopuri. De Tom Thompson Primă privire asupra lui PowerPC G3 lianta Apple, IBM si Motorola (AIM) continuă să rafineze şi să-şi îmbunătăţească proceso- rul lor RISC, liderul PowerPC. Anumite versiuni ale viitoarelor proiecte, numite codificat G3 şi G4, reprezintă pro- cesoarele de generaţia a treia respectiv a pa- tra. (PowerPC 601 a fost considerat prima generaţie de procesor „punte“, ce conţinea elemente atât din arhitectura POWER a IBM-ului cat si din cea aprocesorului RISC 88110 a lui Motorola. Procesoarele 603, 603e, 604 şi 604e sunt proiecte de genera- ţia a doua bazate în întregime pe arhitectu- ra PowerPC). G3 şi G4 vor fi compatibile la nivelul instrucţiunilor cu PowerPC în schimb performanţa va fi mult îmbunătăţită prin introducerea unor facilități cum ar fi suport pentru cache de nivel 2 (Level 2 - L2) sau o nouă arhitectură de bus. În februari- e, IBM şi Motorola au dezvăluit primul pro- cesor G3. E important de notat că acest cip (încă nebotezat oficial) este primul oferit din seria proiectelor de generaţia a treia. Sistemele bazate pe G3 vor fi disponibile din a doua jumătate a acestui an. Vechi și nou G3, aşa cum ne-a fost prezentat, diferă oare- cum de proiecția dezvoltării familiei Pow- erPC publicată de IBM şi Motorola la sfar- şitul anului trecut. În acel plan, G3 urma să folosească o tehnologie de producţie de 0.35 microni, să opereze la un ceas plecând de la 200 MHz şi în anumite variante ale proiectului să se ajungă până la 30 milioane de tranzistori pe cip. G3-ul anunţat este un procesor de 32 biți care devanseaza acest plan, pornind de la 250 MHz. EI foloseşte o tehnologie de 0.25 microni în cinci stra- turi de metal în proces CMOS static. Acest proces permite ca in G3 sa fie incorporati 6.35 milioane tranzistori (604e are doar 5.6 milioane) pe o pastilă de 67 mm, făcându-l mai mic chiar decât 603e a cărui pastilă are 81 mm’. Acesta, cu certitudine, nu va fi unul dintre mamuţii de 30 milioane de tranzistori cu care ne intimida alianța AIM, dar specificaţiile rămân impresionante. [aa RN G3 împachetează mai mulţi tranzistori decât un PowerPC 604e într-o pastilă care e mai mică decât a unui PowerPC 603e. În proiectarea lui G3, inginerii de la So- merset au făcut în primul rând o urmărire extensivă a utilizării codului în aplicaţiile PowerPC. Monitorizarea fluxurilor de in- structiuni si date in acest fel le-a permis să detecteze zonele critice ale designului Pow- erPC din generaţia a doua ce puteau fi elimi- nate în G3. Ca rezultat al acestei abordări, G3 beneficiază de cele mai bune tehnologii implementate în linia curentă 6xx. G3 es- te un amalgam al acestor versiuni îmbună- tăţite, luând de la 603e gestiunea consumu- lui puterii, de la 604e logica de predicţie dinamică a salturilor si de la 620 interfața şi controlerul dedicate cache-ului L2. Aşa cum se vede din figura de pe pagina următoare, nucleul RISC al lui G3, cu cele cinci unități de execuţie, seamănă cu cel al lui 603e. Ambele proiecte au o unitate flotantă, una de salturi şi una de încăr- APRILIE 1997 BYTE România 31 Fundamente UC YA care/stocare. Ele diferă însă prin faptul că G3 are două unităţi de întregi pe un singur ciclu, în timp ce 603e are doar o unitate de întregi şi una sistem - ultima considerată de asemenea unitate de execuţie. Noua unita- te reproiectată de încărcare/stocare a lui G3 poate procesa <încărcări din / stocări în > cache într-un singur ciclu. FPU are un pipe- line în trei stagii pentru accelerarea proce- sării matematice. Așa cum menţionam, uni- tatea de salturi a lui G3 a fost umflată cu logica dinamică de predicţie a salturilor din 604e. El poate procesa o instrucțiune de ramificare per ciclu, cu un flux speculativ în execuţie şi un altul în extragere. G3 foloseşte un pipeline de patru stagii ce constau în extragere, decodificare şi distri- buire, execuţie şi scriere completă înapoi. Unitatea de extragere aduce patru instrucți- uni pe ceas. Când o instrucțiune este încărca- tă în cache, o operaţie de pre-decodificare creează un cod-operaţie complet nou pe 36 biți. Acest cod-op asistă logica de distribuire a procesorului în trimiterea acelei instrucțiuni către unitatea de execuţie adecvată. G3 exe- cută doar distribuirea a două instrucţiuni (ca şi 603e) deoarece utilizarea mecanismului de distribuire a patru instrucţiuni, de la 604e, în condiţiile menţinerii unor frecvențe de ceas mari, ar fi necesitat o reproiectare integrală. Totuşi, G3 poate susţine un vârf al ratei de execuţie de trei instrucţiuni pe ceas. Consideraţii cache G3 are aceeaşi cantitate de cache integrat pe cip ca şi 604e: două cache-uri de 32 KB (unul pentru instrucțiuni şi altul pentru date), fiecare condus de propria unitate de management de memorie. Cache-urile sunt asociative pe 8 căi utilizând 128 de seturi. Mărimea cache-ului şi numărul de seturi au fost fixate de cerința ca G3 să fie compati- bil la nivel de pin cu 603e şi 604e; una din primele variantele ale G3 va folosi același conector BGA (ball grid array) de 255 de pini. O variantă de performanță mai mare va asigura suport din cip pentru cache L2. Controlerul înglobat pentru cache L2 are 4 KB pentru intrări de referinţe ce pot fi configurate să gestioneze un cache L2 aso- ciativ pe două căi a cărui mărime să fie de 256 KB, 512 KB sau 1 MB. Interfața L2 asigură conectare directă pentru mai multe tipuri de SRAM. Un circuit de divizare poate asigura rate de la 1:1 la 1:3 în jumătăți de perioade de ceas. Desigur, interfața L2 necesită pini pentru semnale suplimentare, astfel că aceste variante de G3 utilizează socluri BGA de 360 de pini. Ambele tipuri de cache, înglobat şi L2, au logică pentru modurile copiere-înapoi şi scriere-cu-ade- vărat cu ocuparea busului. 32 BYTE România APRILIE 1997 Diagrama bloc a procesorului G3 inaliza d are ete „Extragere + „i Icache sai instrucțiuni IMMU/32 KB Unitate — Ss “Unitate 4 „sistem ine ramificări Y Unitate|Unitate|<— GPR |<> Unitatede >! FPR =e întregi | întregi | = [> încărcare/ od pee oe 2 fre [Redenumiri| stocare |Redenumiriț Dim Cust as Customer Dim Customer_List as Variant Print Cust.Nane Next il Dim CustServer As DiCustonerServer "the DI above is the convention to indicate a dual interface Set CustServer = CreateObject ("“MySenice.CustomerServer”> Customer_List = CustServer .get_customer_list For i = 9 To UBound(Custonmer List) “Loop through the list of customers Set Cust = Customer _List(iî) “Print the names of all the customers Asa arata codul Visual Basic pentru accesarea obiectului CORBA intr-o abordare neutra fata de sistem scrie cod pentru servere si clienti cu unelte bazate pe OLE Automation, cum sunt Visual Basic (VB) sau Delphi. (Este desigur necesar ca proiectantii care scriu în VB sau Delphi să respecte paradigma de dezvoltare CORBA). Proiectanţii lucrează conform modelului obișnuit pentru mediul ORB, adică încep cu limbajul de definire pentru interfaţa CORBA (IDL) şi generează toată structura necesară și codul pentru modul (stub). IDL generează de asemenea codul de conversie C++ pentru a mapa noua clasă OLE Automation în COR- BA. De asemenea, IDL generează codul de conversie C+ + astfel ca un client să poată uti- liza serverul ca pe o clasă OLE Automation. Astfel, dacă proiectanţii au obiecte OLE Automation, le pot folosi (cu toate că există limitări semnificative) prin preluarea bibli- otecii de tip pentru obiect şi generarea de IDL. Având IDL, ei pot genera clientul și codul pentru proxy pe server în modul prezentat anterior. Neutru față de centrat: exemple Ambele soluţii oferă rezolvare pentru majoritatea problemelor. Până la urmă însă, abordarea centrată nu oferă atâtea soluţii ca şi cea neutră fata de sistem. Prima dată să vedem cum accesăm un server CORBA din VB. Cele două abordări pot face cam același lucru şi într-un mod si- milar. Pentru acest articol voi folosi ORB Plus CORBA Connect de la HP, ca exemplu de produs neutru şi lona Orbix/Desktop, ca exemplu de produs centrat pe sistem. Folosind CORBA Connect, presupun că obiectul se află deja instalat în CORBA Naming Service. Pentru a face ca clasa ORB Plus să fie disponibilă în OLE, trebuie ca pri- ma dată să găsiţi clasa dorită folosind brows- er-ul din CORBA Connect GUI (vedeţi ecranul de mai jos). Când selectaţi o metodă a obiectului CORBA, îl vedeți ca declaraţie VB (sau din altceva). Apoi, va trebui să gru- paţi clasele selectate într-un serviciu, să alegeți serviciul şi să-l prezentaţi atât la OLE Automation cât şi la COM. În plus, trebuie să generaţi legăturile (bind- ings) pentru mediul de programare particu- lar utilizat printr-o selecţie simplă în caseta de dialog. Deoarece folosiţi VB, trebuie să gen- eraţi biblioteca de tip, pentru performanţe optime. Codul prezentat pe ecranul din stân- ga este într-un stil familiar programatorilor VB. Remarcati cd Sequence CORBA retur- nată de la metoda get customer. lista fost con- vertită la un SafeArray OLE deci puteţi să nav- igaţi uşor prin Customer List. Pentru distribuirea aplicaţiei CORBA Connect generează și script pentru instalare. lată acum o imagine a aceloraşi operaţii efectuate cu Orbix/Desktop de la Iona, un produs orientat sistem (vedeti si figura: Ori- entare sistem pentru magazine CORBA). Din nou, pentru simplitate, să presupunem că obiectul Customer_Server este gata insta- lat în Orbix Naming Service. Prima dată va trebui să faceţi clasa Orbix disponibilă pentru VB. Pentru acesta veţi uti- liza Orbix OLE Wizzard, un configurator din care selectaţi fişierul IDL dorit. După selectarea opţiunilor dorite, veţi genera codul C++ pentru proxy client şi veți face compi- larea. În continuare îl înregistraţi doar la OLE şi sunteți gata pentru a folosi obiectul din VB. Codul VB de utilizare a clasei este similar celui folosit la abordarea neutră, dar foloseşte mai multe elemente specifice CORBA. Pentru acest al doilea scenariu, să pre- supunem că trebuie să accesaţi un server OLE de la un client CORBA, într-un mod mai specific pentru introducerea unor cotaţii de bursă în Excel şi apoi reprezentarea grafică a rezultatului. La abor- darea neutră (ORB Plus CORBA Connect de la HP), trebuie să selectaţi clasele Excel dorite în interfaţa grafică GUI Object Brows- er şi să specificaţi că trebuie instalate în CORBA. In continuare va trebui să generați o legătură IDL pentru ca clasele să fie uti- lizabile din C++. Din legăturile IDL veţi genera modulele client în modul în care ati proceda şi cu clasele ORB Plus. Pentru pro- gramatorul CORBA pare ca şi cum Excel ar fi realizat în CORBA. Să încercăm să facem acelaşi lucru cu Orbix /Dasktop de la Iona. Nu putem. Orbix fiind orientat sistem, generează întregul cod pe baza unui IDL CORBA. Cu alte cuvinte, nu a fostconceput pentru a trata asimetria din maparea OLE la CORBA, a cazurilor de Vari- ants, Unions, SafeArrays şi a altor situații. Nici nu lucrează cu proprietăţi de tip object. De exemplu, pentru a utiliza Excel din Orbix, în toate locurile unde apar Variant, SafeArray sau object, proiectantul trebuie să scrie manual codul de eliminare a dife- renţelor în maparea IDL la OLE fata de OLE la IDL. Dacă o proprietate sau metodă Excel Interfața utilizator de la ORB Plus CORBA Connect vă permite selecția claselor CORBA care sunt disponibile pentru uneltele de programare APRILIE 1997 BYTE România 61 Raport special Să discutăm foloseşte Variant, CORBA IDL corespun- zător conţine Any. Atunci când codul de mapare OLE se generează pe baza IDL, va conţine DICORBAAny, maparea corectă IDL la OLE, dar nu va lucra cu Excel. Alegerea unei abordări Aşa cum arată exemplul de mai sus, atât abordarea neutră, cât şi cea centrată pe sis- tem poate oferi într-o anumită măsură conlucrare. Şi la furnizorii orientaţi COR- BA, care dezvoltă servere în C+ + şi clienţi în VB, o abordare orientată CORBA poate satisface. Aceşti furnizori trebuie să orga- nizeze proiectarea astfel încât proiectanții de servere să facă toate compilările C+ + şi programatorii VB să primească o instruire CORBA de un anumit nivel, dar în ansam- blu o abordare orientată sistem va lucra satisfăcător. Totuşi, dacă doriţi o conlucrare mai bună (de exemplu, acces la servere OLE de la clienți CORBA) sau proiectarea nu este orientată CORBA, atunci o abordare neu- tra fata de sistem este probabil mai buna. Lucrul de care trebuie să va paziti este blocarea la un singur furnizor. Feriţi-vă de texte de marketing de genul: total compati- Comparație între cele două soluții Lista facilitatilor Suport pentru conlucrarea COM Este solutie prin mapare Este o solutie de retea (de ex.: complet bidirecțională) Tratează aspecte de mapare asimetrică Converteste orice instanţă a clasei Tratează explozia proxy Tratează administrarea versiunii Oferă mapări semantice „Oferă suport ActiveX Suport pentru conlucrarea OLE Automation ORB Plus Orbix/Desktop CORBA Connect V V V V V V V V oe V vo V vo ¥ bil sau 100% conform cu specificatiile de conlucrare COM/CORBA de la OMG. Este o dispersie semnificativă în gradul de con- lucrare şi dorinţa de a fi conform. Puneţi întrebări despre exemplele prezentate și vedeţi ce răspunsuri primiți. Răspunsurile pot aduce lumină. BI Tale patru chei pentru conlucrare A, | n mod evident trebuie mai multe pentru o con- lucrare decât urmarea simplă a specificaţiei patru aspecte care trebuie incluse în soluția dumneavoastră de conlucrare pe rețea. Evenimente. Atât OLE cât și CORBA au propriul standard cu privire la modalitatea de oferire a suportului pentru evenimente asin- crone. OLE oferă un mecanism pentru eveni- mente cu controale ActiveX numit Connection Points. CORBA oferă un mecanism diferit numit Event Channels. Pentru asigurarea conlucrării fără cusur intre cele două, seman- tica evenimentelor trebuie mapată în tot sis- temul. În OLE, dacă un control ActiveX oferă un ConnectionPoint, se poate scrie cod (în unelte ca Visual Basic- VB) executabil atunci când se declanșează un eveniment. Cu alte cuvinte, când un obiect ActiveX declanșează un eveni- ment se execută un alt cod de la proiectant, în cazul nostru cel al programatorului VB. Evenimentele sunt omniprezente. Dar ce se întâmplă atunci când o clasă cu un eveni- ment devine disponibilă pentru un alt sistem? O soluţie posibilă la această problemă este maparea claselor pentruobiectul eveniment direct de la un sistem de obiecte la celălalt., adică trebuie ca procramatorii de CORBA să înveţe arcanele semanticii OLE Connection Points și programatorii OLE să înveţe la fel de “complicatul CORBA Event Channels. În mod ideal, uneltele de conlucrare artre- bui să ofere suport pentru maparea semanticii, OMG Internetworking specification. lata alte „ doar semantica care le este familiară, nu este „exploziv. Nu este o surpriză că posibilitatea „ Corectarea versiunii evită elegant asemenea atunci când OLE Connection Points sunt map- ate în CORBA Event Channels. Cu maparea semantică proiectanții din ambele sisteme văd nevoie să înveţe subtilitățile unui nou set de semantică sistem. Controale ActiveX. Specificatia COM/CORBA Internetworking Specification nu abordează nici controalele ActiveX. În ce mod, de exemplu, sunt tratate de un produs de conlucrare cerințe ActiveX ca împachetarea bibliotecilor Type cu un Control într-un pachet ce poate fi descărcat? Explozia de proxy. Acesta are loc atun- cicând un obiect este transmis și returnat prin sistem și se creează un nou proxy de fiecare dată, în loc să se returneze obiectul iniţial. În asemenea cazuri numărul de proxy crește. de tratare a exploziei proxy este o cerinţă pen- tru orice sistem care are aplicabilitate în pro- ductie. Corectarea versiunii. Version fix-up este o facilitate importantain orice sistem care asig- ură suport de conlucrare COM. Deoarece obiectele COM au configurații fixe pentru vtable, cu toate că în CORBA nu există speci- ficaţie sau cerinţă pentru ordonarea metode- lor, inserarea unei metode într-o versiune nouă CORBA IDL a unei clase va duce probabil la nefuncţionarea oricărui obiect COM compilat. probleme, prin plasarea automata a metodelor noi la sfârșitul tabelei COM vtable existente. Mike Foody este președinte la Visual Edge (Saint Laurent, Quebec, Canada). Îl puteţi contacta la: mike Qvedge.com 62 BYTE România APRILIE 1997 ILUSTRATIA: PAUL FISCH © 1997 RAPORT SPECIAL Programarea cu CORBA si DCOM Nu este chiar aşa de ușoară pe cât ar dori promotorii să pară. De John Pompeii -ati ascultat pe prezentatori, ati vazut prezentarile proiectantilor. Dar cum este oare in realitate progra- marea unei aplicaţii utilizând DCOM (Distributed Common Object Model) sau CORBA (Common Object Request Broker Architecture ? Pentru edificare vom construi aceeași aplicaţie utilizând ambele modele. Pe partea DCOM utilizăm Microsoft Win32 Toolkit, iar pentru partea CORBA Orbix de la Ilona. Aplicația este un serviciu lock care pare simplu, o unealtă de blocare şi deblocare a unei resurse date. Nu dorim să vă ţinem cu- rioşi. Simplu spus, nici COR- BA şi nici DCOM nu oferă sin- gure cele necesare pentru rea- lizarea unor servere de apli- catii pentru întreprindere. Aceste două acronime reprez- intă doar plombe şi aplicaţiile reale au nevoie de mai mult - au nevoie de servicii ca denu- mire, notificare evenimente şi tranzacţii. Includerea lui Microsoft Transaction Server în proiectul nostru ar fi a- dăugat multe din cele nece- sare. În mod similar, serviciile CORBA oferă aceste facilități. Dar nici un ORB cunoscut de noi nu implementează toate facilitățile. Pe scurt, nici DCOM şi nici CORBA nu oferă soluţii simple în sine. Creați serverul Să pornim să vedem modul în care aplicaţia noastră mostră solicită aceste standarde. Prima dată vom crea serverele în CORBA şi DCOM. Marea diferență pe care o vom vedea este modul în care fiecare tratează numele de clase ne- unice şi erorile. Vom porni cu versiunea CORBA. Listingul de program COR- BA IDL Definition arată interfaţa serviciului nostru de lock. Se defineşte o enumerare şi clasa Lock Service. Remarcaţi că există trei declaraţii de metodă, fiecare specificând diferite argumente de intrare şi valori returnate. CORBA defineşte un set finit de tipuri de date primitive folosite la transferul argumentelor și definițiile de structuri. În mare parte, fişierele CORBA IDL (Interface Definition Language) sunt similare ca sintaxă celor în limbaj C (inclusiv directivele preprocesor), dar abordează strict doar detalii legate de interfață. Cu toate că este simplă, partea IDL din interfața COM ILocking şi clasa LockService (vedeţi și: Definiția DCOM IDL) arată două din- tre diferenţele importante între COM şi CORBA: structura şi denu- mirea. Un obiect COM constă din una sau mai multe categorii de inter- fețe, în care fiecare are o denumire şi are propria ierarhie de derivare. Un obiect CORBA este conform unui model standard de obiect prin faptul că interfaţa lui este definită prin clasa proprie şi toți strămoşii acestei clase. La definiţia de interfaţă COM proiectantul furnizează un identificator universal (UUID) care identifică în mod unic definițiile de interfață și clasă. UUID identifica clase si nu nume de clase și deci puteți avea clase multiple cu același nume, dar de la furnizori diferiţi şi cu funcțiuni diferite. Pe de altă parte, CORBA utilizează un sis- tem de denumiri care include numele clasei și un nume opțio- nal de modul. Numele de mod- ul sunt echivalente cu concep-. tul de namespace din C++, un- de numele de clase pot fi atribu- ite(scoped) unui anumit mod- ul. Abordarea COM garantează că nu poate avea loc coliziune, dar versiunea CORBA ar per- mite unui program să utilizeze două sau mai multe clase cu acelaşi nume dacă atribuirile de modul sunt diferite. Acum când dispunem de IDL trebuie să facem compi- larea. Compilatorul de COR- BA IDL generează clasa de client proxy şi tot codul pentru defilarea argumentelor (mar- shalling). După compilare se obţin trei clase C+ +: o clasă proxy, o clasă pentru implementare şi o clasă producător (factory). Aplicațiile client utilizează clasa proxy (am denumit-o LockService). Din clasa LockService derivă clasa de implementare (LockService i) care oferă implementarea serviciului. În fine, clienţii utilizează clasa pro- ducător pentru a crea instanţe ale obiectelor. COM defineşte o serie de interfețe care trebuie implementate APRILIE 1997 BYTE România 63 Raport special Programarea cu CORBA și DCOM de către programator, dar construirea unei interfeţe noi necesită o definiţie IDL ca cea din: Definiţia DCOM IDL, care trebuie compilată cu Microsoft IDL Compiler (numit MIDL). Acest compilator generează definiţia vtable pentru interfață, infor- maţiile pentru defilarea argumentelor şi DLL proxy /modul pentru clienţi. Unul din diferenţele fundamentale din- tre COM şi CORBA este modul în care tratează situaţiile de eroare și cantitatea informaţiilor care pot fi returnate. Pe scurt, CORBA lucrează mai bine. La COM toate metodele returnează o valoare întreagă HRESULT care indică succesul sau eșecul apelului. Această valoare întreagă se împarte de fapt într-un număr de zone de biţi care permit programatorului să specifice con- textul, gravitatea sau facilitatea şi codul de eroare. Pe de altă parte, implementările CORBA oferă un mecanism de tratare a excepțiilor care returnează erorile ca struc- turi înglobate într-un alt obiect numit Environement (mediu). Există definite structuri standard SytemException pentru erori la nivel sistem și de comunicare, erori care pot să apară în timpul unui apel de metodă la distanţă. Pentru obiecte ca servi- ciul nostru LockService, poate fi definită o structură de excepţii care permite serveru- lui să returneze atâta informaţie câtă doreşte pentru a descrie excepţia. În plus, deoarece CORBA se implementează în general cu un limbaj orientat pe obiecte, sistemele de excepţii CORBA și din limbaj pot fi legate. Astfel în C++, o eroare care apare pe serv- er va produce o excepţie transmisă la client. Exemplul de tratare a erorii arată cauza pentru care CORBA este mai bun în supor- tul pentru sisteme distribuite. Cu toate că CORBA promovează aspectele de transpa- rență a locației, realitatea faptului că există implementări de obiecte în alte procese şi complicațiile care rezultă de aici sunt prezentate în modul de tratare a erorilor. Neavând grija faptului că obiectul este local sau la distanță, este plăcut, dar când un apel la o metodă nu reuşeşte din cauza unei erori de comunicaţie sau la server, programatorul va dori să ştie unde se află acel obiect. COR- BA raportează erorile sistem separat de ero- rile la nivel de aplicaţie, ceea ce uşurează pentru programator scrierea codului de tratare a excepţior. Să revenim la implementarea DCOM. Ca şi în cazul clasei producător Orbix, o clasă DCOM trebuie să ofere o clasă pro- ducător obiect care implementează inter- fața IClass-Factory pentru a oferi clienților o modalitate de a crea instanţe. În plus, definim clasa LockService reală care imple- mentează interfețele Unknown și ILocking. Versiunea COM a serviciului impune 64 BYTE România APRILIE 1997 // enum LockMode {ReadMode,WriteMode} ; interface LockService { exception LockServiceEx { long error; long location; }; raises (LockServiceEx); raises (LockServiceEx); |. Definiţie CORBA IDL // CORBA IDL interface definition of the Locking Service boolean LockObject(in string objID, in LockMode mode) void UnlockObject(in string ObjID, in LockMode mode) void UnlockAll(in string ObjID) raises (LockServiceEx); implementarea metodelor [Unknown care creează un mecanism simplu de urmărire a referinţelor. Atunci când se creează un obiect, contorul corespunzător de referinţe se initializeaza pe 1. Cand un alt proxy se conectează la acel obiect, trebuie să apeleze metoda AddRef pentru a înregistra refe- rinţa. Pe măsură ce referinţele sunt aban- donate, clientul trebuie să apeleze metoda Release: Când contorul de referinţe ajunge pe 0, obiectul se poate autodistruge. Toate acestea funcționează dacă clienţii se com- porta bine și nu apar erori de reţea care duc la întreruperea anormală a legăturii dintre client şi server. La serverul nostru am folosit această metodă de implementare, dar prac- tic, dat fiind faptul că se poate sparge uşor, probabil nu este o soluţie utilă. CORBA nu încearcă să urmărească numărul clienţilor care comunică cu un anu- mit obiect. Dacă un client eliberează obiec- tul de pe server, în timp ce obiectul este folosit de alt cliect, obiectul va fi distrus și se va semnala eroare la celălalt client cu ocazia următorului apel la metodă. Deci depinde de administrarea obiectelor dacă un asemenea comportament este acceptabil sau nu. Fără un administrator de tranzacții integrat în sistemul distribuit, este foarte greu de implementat un sistem fiabil de administrare a întregului proces. Pentru a completa serverele, trebuie să compilăm şi să facem editarea de legături pentru ambele implementări. Pentru serverul nostru CORBA, trebuie să programăm un mic modul main care face iniţializarea serverului și îl înregistrează la un proces demon care implementează serviciile COR- BA de localizare şi activare. Procesul demon urmărește toate serverele aflate în execuţie pe host si va porni serverele la cererea unui client. In plus față de codul de implementare pentru server, vom compila şi codul pentru modul (stub) şi de distribuire generat din compilatorul IDL în acest executabil. Pentru DCOM trebuie să construim un executabil pentru server împreună cu un DLL proxy /modul care implementează defilarea pentru clasa LockService. Compilatorul MIDL generează tot codul necesar pentru acest DLL. Trebuie doar să înregistrăm acest DDL în NT Registry. Pentru serverul DCOM, va mai trebui să scriem un mic cod de iniţializare a mediu- lui run-time COM şi de înregistrare a cla- sei. La iniţializarea mediului COM este posi- bilă specificarea unui mod de lucru cu fire numit free threading. În versiunile OLE anterioare, firul capabil să creeze obiecte OLE definea un apartament (un spațiu pro- ces separat) asociat fiecărui obiect. Când un client invoca o metodă a obiectului, acesta era distribuit la firul utilizat la crearea acelui obiect, eliminându-se astfel necesitatea ca obiectele COM să ofere propriul cod pen- tru sincronizare. La modelul cu fire libere, o metodă ar putea fi distribuită la orice fir care este iniţializat cu opţiunea free thread- ing. Această opţiune impune ca obiectul să ofere sincronizare, dar poate îmbunătăţi semnificativ performanţa la server. În ver- siunea actuală OLE (pe NT), un server ar putea utiliza modelul cu apartament unic, cu fire libere sau o combinaţie a celor două. (La serverul Orbix, programatorul are opti- unea între modelul cu fir unic sau cel cu fire multiple care este similar cu free threading). Ca şi în cazul serverului CORBA, cons- truim serverul DCOM ca un program execu- tabil. Pentru a permite activare automată, pro- gramul poate include cod adiţional care îi per- mite execuţia ca serviciu NT. Pentru a valida serverul trebuie să instalăm identificatori ID pentru clasa LockService și interfața ILocking în Registry împreună cu numele executabi- lului pentru server şi opţiunile de lansare au- tomată. Aplicația se poate înregistra cu script REGEDIT sau prin program în codul server. Programarea cu CORBA și DCOM Raport special pointer_default(unique) ] interface ILocking : [Unknown { import “unknwn.idl”; typedef enum tagLockMode } coclass LockService { [default] interface ILocking; ie Definitie DCOM IDL { object, uuid(7ACC12C3-C4BB-101A-BB6E-0000C09A6549) , { ReadMode, WriteMode | LockMode; HRESULT LockObject( [in] BSTR szObjID, [in] LockMode mode, HRESULT UnlockObject( Lin] BSTR szObjID, Lin] LockMode mode ); HRESULT UnlockAl1(¢ Lin] BSTR szObjID ); [ uuid(7ACC12C4-C4BB-101A-BB6E-0000C09A6549), ] [out] boolean*result); Clientul Să vedem acum programele client care utili- zează aceste servere. Mostra de client pentru CORBA stabileşte un pointer la un proxy Lock-Service utilizând metoda _bind, creată pentru clasa LockService. Odată legat, clien- tul poate invoca metodele de la obiectul proxy, ca de la orice alt obiect C+ +. În exem- plul nostru facem un apel la server pentru un lock la obiect în modul write folosind numărul contului ca identificator obiect. O dată ce a suferit lock, o altă înstanță client care încearcă să obțină un lock va eşua. Dacă revenirea din apel are loc cu succes, progra- mul modifică obiectul şi invocă apoi metoda UnlockObject pentru a renunţa la lock. Programul client DCOM echivalent poate prelua numele server din linia de comandă sau din Registry. Programul iniţializează firul primar pentru free thread- ing folosind apelul Colnitialize, care per- mite firului care a lansat apelul să utilizeze OLE. Pentru a obține un pointer la serviciul lock am folosit CoCreatelnstanceEx şi putem specifica clasa, interfaţa (sau interfe- țele) şi opţional un identificator pentru ser- verul dorit. Numele serverului nu este speci- ficat, locul acestuia fiind luat din Registry. Apelul CoCreatelnstance este o funcţie ajutătoare care apelează mai întâi CoGet- ClassObject pentru a obţine un proxy la obiectul clasă pentru clasa solicitată. Acesta va invoca apoi metoda Createlnstance la proxy pentru a crea obiectul de la distanță. Inainte de a termina, CoCreatelnstace eliberează metoda la proxy. O revenire fără eroare oferă un pointer la interfața ILocking, care va fi apoi utilizată pentru a invoca metodele LockObject şi UnlockObject. În acest punct nu există mare diferență între DCOM şi Orbix, exceptând modul de tratare a erorilor și faptul că şirul de argumente pentru DCOM este în Unicode. Ultimul cuvânt Ce ne spune tot acest cod? Ne spune că COR- BA este adecvat pentru utilizare cu limbaje orientate obiect. Codul este mult mai curat deoarece construcţiile de limbaj exploatează deplin facilităţile limbajului. Pe de altă parte, DCOM nu face nimic pentru a oferi clase de administrare pentru argumentele metodei sau o modalitate de legare a condiţiilor de eroare la mecanisnul pentru excepţii din C++. CORBA oferă de asemenea un mecan- ism superior pentru lucrul cu matrice și secvenţe şi oferă un tip de date any pentru defilarea argumentelor la care tipul nu este cunoscut în avans. Pentru limbaje orientate obiect ca C++, interfaţa DCOM este greoaie $i necesita mai mult cod de nivel jos decât ar fi necesar. Pe de altă parte, DCOM poate fi utilizat fără nici un soft special gate- way în mod direct din limbaje populare care nu sunt orientate obiect, ca Visual Basic. Dacă aveţi client VB sau Delphi sau dacă sunteți familiarizat cu interfețele pregătite din COM atunci alegerea corectă va fi DCOM atunci când va fi disponibilă pentru Windows 95, mai târziu în acest an. Pentru cei care lucrează cu limbaje orientate obiect şi modele obiect consistente modelul COR- BA se potriveşte mai natural. Imposibilitatea ca în COM să avem suport pentru dezvoltare polimorfism şi cadre (framework) pune probleme reale proiectanţilor de modele de obiecte distribuite. Realitatea este totuşi că nici CORBA și nici DCOM nu oferă în sine cele necesare construirii de servere de aplicații pentru între- prindere. În plus, programarea serverului de întreprindere necesită servicii obiect ca den- umire, notificare la eveniment, tranzacţii, controlul concurenței şi al ciclului de viață. Pentru mediile CORBA, puteţi obţine unele dintre aceste servicii pentru obiecte într-un ORB care implementează specificaţiile de ser- vicii CORBA. Pentru DCOM, multe din aces- te servicii sunt în curs de realizare. Cel mai semnificativ este noul Microsoft Transaction Server care ar putea oferi reluarea și refacerea necesară pentru a face serviciul nostru lock să ruleze fără eroare. Transaction Server oferă” integritate de tranzacţie la schimbările făcute la obiectele COM şi se bazează complet pe DCOM. Pentru moment retineti ca nici CORBA şi nici DCOM nu oferă singure soluţie completă pentru programare rețea.E John Pompeii este preşedintele firmei Secant Technologies (Beachwood, OH), o firma de proiectare soft specializată în sisteme distribuite și unelte orientate obiect. il puteți găsi la: jpom- peii@secant.com. „Codul sursă complet pentru listingul oferit ca exemplu este disponibil la http://www.byte.com/ sau la http:/Awww.secant.com/pubs.html. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] A * PA Authorized "Dealer BUCUREȘTI tel: 679 48 79 tel/fax: 230 44 58; 210 52 64 CRAIOVA tel/fax: 051- 41 66 87 e-mail: tricorp@radiotel.ro COM, Peniium-133. 200 MHz SE Viei Pențiumbro 180. 200 DER VERE Tehnologie MMX om G; Multiprocesor oy Y Discuri:si.surse Hotpluggable RAM EDO/ECC max. 4 GB %, > PD-CD Drive 'PuO Matrox Millenium Graphics Cards 8 MB laptop = “ARMADA 1130T home office PRESARIO 5220/7220/9220 workstation SKPRO 000/4000/6000 aes oa (d 3ani garanție! / APRILIE 1997 BYTE România 65 Relational Messaging Numai Oracle” Universal Server” vă permite cu uşurinţă gestionarea tuturor tipurilor de date: relationale, spatiale, text, imagine audio sau video. Prin accesarea integrată a oricărui tip de date, Oracle Universal Server vă oferă tehnologia viitorului pentru aplicaţii, pentru un domeniu extrem de vast, de la data warehousing şi prelucrare tranzacţională, la comerț electronic şi sisteme de mesagerie. Oracle Universal Server : orice calculator, orice tip de date, orice aplicaţie, oriunde. Pentru mai multe informaţii contactaţi reprezentanța locală: ORACLE Representative Office; I.B.C. Modern, Bd.Republicii 44/46, sect.2 Bucureşti, Tel:40-1- 250.32.35, Tel:40-1-250.32.44; ORACLE Office in Cluj: Tel./Fax:40-64-157779 Enabling the Information Age” ©1996 Oracle Corporation. Oracle and Oracle Universal Server are registered trademarks, and Enabling the Information Age is a trademark of Oracle Corporation. All rights reserved. All other company product names are trademarks of their respective owners. ILUSTRATIA: LARRY MCENTIRE © 1997 SGBDR-urile se transforma Tehnologii de genul DataBlades reprezintă soluţii sau doar bandaje la problemele administrării datelor complexe De Jay-Louise Weldon istemele de gestiune a bazelor de date relationale (SGB- DR-uri) sunt elementele vitale ale multor centre de cal- cul de întreprindere. Puteţi folosi un SGBDR pentru a regăsi date după o cheie unică sau prin câmpuri de legă- tură între articole aflate într-o anumită relaţie. Cereţi SGBDR-ului să găsească pe toţi angajaţii care locuiesc în New-York, dar au şefi care locuiesc în Connecticut, și vă va rezolva problema în pas de defilare. Dar lumea se schimbă. Pe măsură ce computerele pătrund în tot mai diverse domenii de activi- tate, SGBDR-urile se descur- că tot mai greu cu tipuri com- plexe de date cum sunt imagi- nile, documentele, seriile tem- porale sau coordonatele tridi- mensionale, tipuri care necesi- tă codificări binare speciale. Reprezentarea datelor este doar o parte a problemei. Me- todele de procesare sunt de asemenea diferite pentru di- verse tipuri de date. O serie temporală necesită o dată de început și un calendar care specifică intervalele dintre observaţii, iar metodele de procesare pentru obiecte video şi audio, de exemplu, necesită implementarea unor operaţii de genul „play“ sau „rewind“. În esenţă, tipurile complexe sunt reprezentate cel mai bine prin obiecte. Acestea încapsulează detaliile datelor, structurile și metodele care specifică modul cum obiectul interacționează cu alte obiecte. Pentru a fi efi- ciente, tehnologiile relaționale 4 trebuie să suporte funcțiunile . relaţionale tradiţionale, pre- cum și date obiectuale. Altfel spus: SGBDR-urile trebuie să preia anumite caracteristici ale sis- temelor de gestiune a bazelor de date orientate pe obiecte (SGB- DOO) pentru a deveni sisteme de gestiune a bazelor de date obiec- tual-relationale (SGBDOR). Principalii producatori de SGBD-uri, printre care IBM, Informix, Oracle si Sybase, au realizat sau sunt pe cale sa realizeze tehnologii care imping tehnologiile relationale in lumea obiectelor. Se pune insa problema: sunt aceste tehnologii solutii viabile pe ter- men lung? Sau trebuie sa asteptati o noua generatie de SGBD-uri concepute din temelii pentru a manevra tipuri de date complexe? * Vom aprofunda aceste întrebări în acest articol, încercând deo- camdată să vedem care sunt posibilităţilor tehnologiilor obiectu- al-relaţionale actuale. Avantajele obiectelor Cu excepţia codurilor binare, toate datele procesate de calculatoare sunt date complexe. În mod normal ne gândim la caractere și numere (fie întregi, fie reale) ca la nişte tipuri de date fundamentale, deoarece majoritatea SGBD-urilor și limbajelor de programare le cunosc şi le manevrează. Utili- zarea unui tip de dată cunos- cut de SGBD sau de limbajul de programare scuteşte pro- gramatorul de a se preocupa de detaliile de stocare și de pro- cesarea datelor. De exemplu, utilizând numere declarate ca reale (adesea stocate ca semn, mantisă şi exponent), un pro- gramator poate să specifice cal- cule numerice (TAX = REV- ENUE * RATE) si sa lase in seama SGBD-ului sau a codu- lui programului manevrarea partilor componente ale numerelor si stocarea compo- nentelor rezultatului. SGBDOR-urile suportă toate funcțiunile relaţionale tradiționale și în plus oferă suport pentru tipuri de date mai complexe decât obișnuite- le numere şi caractere. Sisteme- le obiectual-relationale sunt atractive, deoarece ofera po- sibilitatea de a integra in baza de date a întreprinderii aplicaţii şi stiluri de procesare care în mod traditional foloseau tehni- ci proprietare de manipulare a datelor. Se deschide astfel şansa de a administra în mod consistent obiecte aplicative eterogene peste multiple platforme, precum şi pro- misiunea unei interfeţe comune pentru administrarea tuturor tipurilor de date. Rezultatul: simplificarea codului gi a utilizării aplicaţiilor. Pe măsură ce utilizatorii din domeniul afacerilor vor deveni con- ştienţi de avantajele administrării colecţiilor eterogene de obiecte, sistemele obiectual-relaţionale pot deveni foarte importante în lu- mea SGBD-urilor. Marea încercare a momentului actual este extin- derea posibilităților sistemelor relaţionale existente, astfel încât APRILIE 1997 BYTE România 67 Administrarea datelor SGDBR-urile se transformă acestea să poată opera cu obiecte. trebuie să le aibă pentru a manevra în mod eficient tipuri complexe de date şi obiecte. În primul rând, trebuie să dispună de tehnici de stocare şi indexare potrivite fiecărei structuri de date. De exemplu, metodele care înțeleg structura unui tip de date reprezentând amprente digitale vor fi capabile să stocheze, să regăsească şi să interogheze astfel de date mai eficient decât cele care le tratează ca sim- ple obiecte binare (BLOB). În al doilea rând, regăsirea pe bază de con- ţinut necesită metode speciale. Imaginile, da- tele audio sau video vor avea nevoie de me- canisme de căutare echivalente celor care o- perează asupra documentelor de tip text (vezi caseta „Porţi deschise spre date complexe“). În al treilea rând, pentrua furniza perfor- manţe de vârf în căutarea şi regăsirea datelor complexe, optimizarea cererilor şi procesul de regăsire în sine trebuie să fie adaptat tipu- lui de date respectiv. Costul — în termeni de resurse-sistem — cererilor complexe de regă- sirea a unor desene CAD/CAM este destul de diferit de cel a regăsirii unor linii într-o tabelă relațională. Această diferență de cost este si mai importantă atunci când obiectele căutate se află într-un mediu de calcul distribuit. Ce este un DataBlade? În vreme ce producătorii de SGBD-uri se luptă cu aceste probleme, Informix detine cel mai cunoscut răspuns, mulțumită publi- cităţii iscate de cumpărarea SGBDOR-ului Illustra. Această tehnologie utilizează „lame de date“, DataBlades — colecţii de structuri de date si cod orientate spre aplicaţie — pen- tru a implementa obiecte şi tipuri complexe de date într-un mediu relațional extins. Pentru a adăuga un nou tip de date la o bază de date, relaţională, trebuie să creezi atât structurile de date cât și funcțiile. Structurile de date trebuie să cuprindă reprezentarea externă și formatul intern al noului tip de date. Reprezentarea externă descrie modul în care valorile noului tip vor Cum este folosit un DataBlade Folosește definițiile tipurilor din DataBlade pentru a valida i acestor tipuri în instrucțiunea SQ Fa ci acţ ca planul de procesare a cererii. i Folosește definițiile de format si a datelor din DataBlac ÎI precum și funcţiile pentru ah las orale de or T DataBlade (inclusiv cele de la pentru regăsirea propriu-zisă. SGBDR-ul Informix poate face apel la structurile de date și la funcţiile dintr-un DataBlade pentru a manevra date complexe în diverse etape ale procesării. fi afişate precum și modul în care acestea vor fi interpretate când se prezintă ca date de intrare. Reprezentarea internă descrie mod- ul în care valorile vor fi păstrate în memorie Modalităţi de extindere a SCBDR-urilor Tehnologia DataBlades dezvoltată de Informix nu este singura care încearcă să extindă SGBDR-urile pentru a manevra tipuri complexe de date Sybase Compania Strategia IBM Extender-ele DB2 suportă text, imagine și video; se pot crea noi tipuri de date folosind tipurile binare lungi din DB2. Arhitectura este similară cu cea pe care se bazează DataBlades. Oracle DataCartridges și „software object bus“ creează și furnizează tipuri complexe de date. „Cartușele“ sunt mai puţin strâns legate de SGBDR decât sunt DataBlades. Folosește interfața OpenServer pentru a face ca o serie de servere specifice domeniilor aplicaţiilor să apară ca un singur server SQL. 68 BYTE România APRILIE 1997 pentru procesare. Fiecare nou tip trebuie susținut de cod care convertește reprezen- tările externe și interne, oferind o cale de a crea şi prezenta instanţe ale respectivului „obiect. Cu DataBlades puteţi utiliza oricare dintre tipurile fundamentale (întregi, ca- ractere, etc.) şi construcţiile standard (ta- blouri, seturi, liste, etc.) pentru a crea noi ti- puri de date. Puteţi de asemenea dezvolta ti- puri care sunt variante ale unora preexisten- te, susținute de același DataBlade sau de unul diferit. Un DataBlade trebuie să cuprindă și diferitele funcţii necesare fiecărui nou tip. La nodul minimal, trebuie să includă funcții pen- tru stocarea, regăsirea, afişarea, modificarea şi interogarea instanțelor noului tip. Funcţiile de stocare şi regăsire se pot baza pe metodele de accesstandard ale tipurilor de bază folosite de noul tip, dar este de asemenea posibil ca în ss iu RUbs, network cards 2: switches | or ]“[ Fast Ethernet Ethernet Oa! Allied seer" J SIE STITI: ET]; eee pata erties: ~ de producator toata viata ATI . Huburi Ethernet Garantate de producător * 415T 4xRJ45, MINIHUB * 815T 8xRJ45, MINIHUB * 820TR 1xAUI+1xBNC, 8xRJ45 * 3012TR 1xAUI+1xBNC, 12xRJ45 * 3016TR 1xAUI+1xBNC, 16xRJ45 * 3024TR 1xAUI+1xBNC, 24xRJ45 * 3004SL 1xAUI, 4xBNC * 3008SL 1xAUI, 8xBNC ATI + Transceivere &'=st / Convertoare * 3612TR-25 1xAUI, 12xRJ45 * 3624TR-25 1xAUI, 24xRJ45 * 3624TRS-25 24xRJ45, Slave (with 3612/3624) * 3606F-25 1xAUI, 6xST F.0O. * 3608-25 1xAUI, 8xBNC * 908TX FAST 8xRJ45 (100Base-T) + 912TX FAST 12xRJ45 (100Base-T) Garantate Garantate Lol: producător ci e ; de producator 993 toata viața * MX10S-05 AUI to BNC * 210T-05 AUI to RJ45 oul St nai * MX26F-05 AUI to F.O. (ST) *206 Vampir i CC CC CONS 3 * MX60T Apple AAUI to RJ45 *MX70AppleAAUItoBNC = = - . .\\) “Qiteeveseucee : * MX300TX 100BaseTX, RJ45 * MX600FST 100BaseFX, F.O.(ST) — aii î To ew eteay * MC12T AUI to RJ45 * MC12T2 BNC to RJ45 = . * MC12T-F/ST F.O.(ST) to 1xRJ45 * MC12T-F/SC F.0.(SC) to RJ45 Lp) ® Placi de tee & Fast (Crise de producator toata viata = Allied Telesy late aaa a LOWERING JHE COST OF NETWORK OWNERSHIP. prețuri excelente | E A. o Pa = % ra © * 1500 PnP, cu DMA * 1700 PnP, 32Kb RAM be i 2 * 2450 PnP, 32bit PCI * 2000 16Kb pentru programare W/O ® = = e, * 2560 FAST PnP, 32bit PCI, 10/400Base-T Siz = = ss e ti az ATI + Repetoare / Bridgeuri carantate ae da on de producator = O = co = SI dala viața 2 E E = a as” Ea * MR121T AUI to RJ45 * MR4122T BNC to RJ45 dan 2? * MR123 AUI to AUI * MR124 AUI to BNC * MR125 BNC to BNC * MR126F AUI to F.O. * MR127F BNC to F.O. * MR428F RJ45 to F.O. * 6870 Bridge (MAC LLB AUI to Thin Ethernet w/o SNMP) * 6875 Bridge cu SNMP (MAC LLB AU! to Thin Ethernet with SNMP) Constanta tel: 041-618580 fax: 041-619457 Bucuresti tel: 01-6672823 fax: 01-6672987 Administrarea datelor SGDBR-urile se transformă în timp ce producătorii de software de baze de date fac eforturi pentru a permite SGB- DR-urilor să lucreze cu obiecte, se naște o nouă problemă: cum poți să găsești în mod efi- cient imaginile, secvențele audio / video sau ale tipuri complexe de date de care ai nevoie? Pe măsură ce numărul obiectelor crește, metodele manuale devin tot mai puţin adecva- te. Coordonarea procesului de indexare devine mai dificilă când nu există o singură autoritate care să controleze toate datele sau tot per- sonalul care face indexarea. Aceste aspecte devin critice într-o eră în care Web-ul a devenit un important depozitar de date. Există vreo metodă consistentă și coerentă de a indexa date nestructurate și care să funcţioneze la scară globală? Putem construi motoare de cautare de genul InfoSeek, Lycos sau AltaVista acestea, abordarea are si dezavantaje: atrece în revistă datele (adică a privi fiecare imagine sau a asculta fiecare sunet) și a introduce infor- maţii cheie reprezintă un proces care presupu- ne multă muncă și, deci, multe greșeli. In func- ţie de natura datelor, e nevoie de operatori instruiți care să introducă doar chei care sunt - totodată corecte și consistente. In fine, cei care indexează trebuie să știe dinainte care carac- teristici sunt importante. Subiectul imaginii? Aşezarea geografică? Numele fotografului? Cereri privind conținutul Alternativa la interogările bazate pe cheie este interogarea bazată pe conţinut, care constă în examinarea de către calculator a obiectului de date și raportarea atributelor sale, cum ar ficu- loarea, textura sau contrastul într-o imagine Porți deschise spre date complexe Similarity measure: ColerPercertages JE XL, file name or keywords to search on: LL cr 1 [Prien Bica DI ® Image Similarity Search: Select method, click on an image. Leave keyword field blank ® Text Only Search: Type in keywords in the URL/keyword field. Then press Enter. ® URL Only Search: Type in the URL or file name of an image and press Enter. ® Text & Similarity: Enter keywords, select similarity measure, click on an image. ® Click on Customized Search for custom query generation. Query by Image Content (QBIC), dezvoltat de IMB, este folosit de NASA pentru a găsi obiecte în baze da date cu imagini pentru imagini și sunete, de pildă? Răspunsul la toate aceste întrebări este da, cu toate că există limitări semnificative în tehnologia motoarelor de căutare, unele ine- rente, altele probabil surmontabile în timp. Probleme manuale Interogările obișnuite în baze de date caută potriviri între criteriul de căutare şi cheile struc- turate, câmpuri de tip alfanumeric, numeric, dată calendaristică sau timp care trimit spre un articol de date. Aceeași abordare funcţio- nează și pentru date nestructurate, de pildă imagini și sunete, dar numai dacă un operator introduce una sau mai multe chei pentru fiecare obiect. De pildă, operatorul poate introduce un număr de referinţă, un titlu sau un număr de cuvinte-cheie dintr-un vocabular admisibil. Introducerea manuală a cheilor este simplă și eficientă pentru multe baze de date și repre- zintă încă abordarea cea mai răspândită pen- tru indexarea datelor nestructurate. Cu toate sau tonalitatea ori ritmul într-un clip audio. Inte- rogările pe baza conţinutului au fost folosite de NASA pentru a examina imagini luate din sateliți și de PhotoDisc pentru a-și indexa cata- logul de zeci de mii de imagini digitale ale pro- duselor. NASA a utilizat tehnologia IBM QBIC (Query by Image Content), în timp ce Photo- Disc a utilizat Virtual Information Retrival de la firma Virage (San Mateo, CA). Ambele sunt produse comerciale, cu toate că s-ar putea să aibă nevoie de particularizări sau de integrare pentru aplicaţii particulare. Probabil problema cea mai dificil de rezol- vat cu aceste produse este abilitatea lor limita- tă de a-ți spune lucrurile pe care chiar ai vrea să le afli despre obiectul respectiv. De exemplu, nici unul dintre produse nu-ţi poate spune su- biectul unei imagini. Dacă vrei să cauţi imagini cu câini, va trebui să cauţi în baze de date de imagini după culoare, contrast și textură. Împre- ună cu câini, cererea ta va găsi probabil și o mulțime de pisici, cai, vaci și poate câteva scaune și automobile. Desigur, motoarele de căutare bazate pe chei au și ele o mulţime de probleme asemănă- toare. Dacă vei căuta după cuvântul "knuck- les" (încheietură), vei constata că termenul are un sens pentru un anatomist, un altul pentru un arhitect sau constructor de vapoare și cu totul altul pentru un măcelar. În cazul datelor structurate e posibil să formulezi o cerere care să elimine sensurile nedorite (ex.: knuck- les+human). Dacă lucrezi doar cu date nestructurate, este imposibil să impui limite bazate pe conţinutul efectiv al imaginii, deoarece motorul de căutare folosește doar __modele matematice de culori, contraste și tex- turi, și nu cu semantica imaginii (deci cu inte- lesul acesteia pentru un observator uman). Abordări bazate pe conținut Există câteva tehnici prin care interogările bazate pe conţinut pot fi folositoare, în pofida ignoranței lor în privința semanticii. Una dintre abordări implică mai multe cicluri de căutare. La prima căutare selectezi o imagine care apro- ximează cât mai bine ceea ce cauţi. Motorul de căutare compară apoi fiecare imagine cu acea imagine. O altă abordare folosește meta-date, infor- maţii culese despre imagine când a fost cap- turată, cum ar fi dimensiunea fișierului, data și ora, tipul de echipament folosit și așa mai departe. Dacă vei căuta o imagine legată de un eveniment petrecut în 1995, nu vei căuta printre imaginile datând dinainte de 1995. În special pentru aplicaţii militare, Hughes Aircraft a dezvoltat algoritmi pentru a crea "meta-date inteligente", legate de semantica imaginii. În trecut, aceste tehnici au fost apli- cate mai ales asupra unor seturi foarte reduse de date. Dar, conform afirmațiilor companiei, îmbunătăţirea algoritmilor precum și apariţia unor echipamente mai noi, mai rapide și mai ieftine ar putea face aceste tehnici tot mai importante pentru căutări de volum mare în „baze de date de imagini. Cu toate acestea, încă nu există aplicaţii comerciale ale tehnicilor bazate pe meta-date inteligente. Pentru moment, cea mai practică abordare este cea care combină meta-date și ceea ce s- ar putea numi "meta-date manuale". De exem- plu, pentru a face datele complexe mai accesi- bile, trebuie să înregistrezi automat data, dimen- siunea și rezoluţia fiecărui obiect pe care-l ada- ugi în baza de date. Poţi apoi căuta după. atribute relevante, cum ar fi rezoluția. Poţi să-ţi precizezi mai bine cererea adăugând câteva chei de indexare, cum ar fi "câine", "pisică", cal". Acești pași vor reduce costul indexării man- uale, deoarece poţi conta pe căutarea automată pentru a distinge între câini negrii și cei maro și probabil (poate cu o căutare în mai multe tre- ceri) între pisicile siameze și cele tigrate. Metodele automate funcţionează mult mai bine pe măsură ce îngustezi câmpul posibilităţilor. 70 BYTE România APRILIE 1997 SGDBR-urile se transformă Administrarea datelor Netscape ~ [PhotoD File Edit View Go omen Option: Softul de la Virage caută șabloane matematice pentru a identifica imagini in plus fata de creșterea eficienţei și pre- ciziei căutărilor, aceste tehnici abordează și problema sufocării reţelei sau a calculatorului cu rezultatele interogării. O altă tehnică utilă constă din crearea unei versiuni miniaturale a datei, cum ar fi un "timbru" (thumbnail) pen- tru o imagine, pe care operatorul o poate examina pentru a reduce și mai mult spec- trul posibilităţilor de căutare. Resurse cheltuite Chiar și cu aceste optimizări, căutările în date nestructurate tind să fie costisitoare în ter- meni de efort uman, de resurse de reţea și putere de calcul. "Managerul unei afaceri obişnuite nu va avea nevoie de așa ceva", spune Robert Rose, directorul strategiei de produse de la Cognos, un producător de instrumente de inteligenţă economică (între care PowerPlay, o unealtă de explorare a datelor multidimensionale, și impromptu, un instrument de vârf pentru interogări comple- xe). Cognos a dezvoltat tehnologii pentru in- terogări bazate pe conţinut, dar nu le-a intro- dus în produsele sale. Pentru imensa majori- tate a aplicaţiilor de afaceri, spune Rose, cea mai bună strategie rămâne aceea de a aso- „cia fiecare imagine cu un raport sau cu un articol. Utilizatorii caută după subiectele raportului sau după cheia articolului (cum ar fi numele unui angajat) și apoi primesc data nestructurată (de exemplu poza angajatului) alături de celelalte informaţii. Rose spune că încă nu a văzut domenii lar- gi de utilizare pentru căutări bazate pe conţin- ut. Cu toate aceste, el crede că o asemenea cerere poate să apară pe măsură ce utiliza- torii găsesc motive practice pentru a căuta în vastele resurse de date de pe Web. Mike Hurwicz (mhurwicz@attmail.com) este un jurnalist independent din New York City. DataBlade sa fie implementate metode de acces specifice noului tip. Functiile de modifi- care includ toti operatorii (cum ar fi cei arit- metici, de tip string sau cei specializati) care schimba valoarea unei instante a noului tip. De exemplu, pentru a crea o intarziere (lag) într-o serie temporală, trebuie să modificaţi o serie existentă decalând valorile unor interva- Je consecutive. Funcţiile de interogare cuprind variante ale operatorilor standard de com- parare (cum sunt cei de egalitate, mai mic, mai mare, asemenea) și eventual alte funcţii spe- cializate, cum ar fi „distanța“ pentru tipuri ge- ografice. Un DataBlade poate să mai conţină şi funcţii care să susţină conversiile dintr-un tip într-altul (numite casts). De exemplu, o funcţie poate converti un document de tip text într-o tabelă relaţională standard constând dintr-un număr de linie şi un şir de caractere pentru fiecare rând de text din document. Fiecare DataBlade mai conţine şi meta- date referitoare la costurile (în termeni de resurse) asociate funcţiilor corespunzătoare fiecărui tip complex. Motorul SGBDR-ului Informix foloseşte aceste informaţii pentru a realiza optimizări globale ale cererilor care implică mai multe tipuri diferite de date. Modelul DataBlade admite și lucrul cu obiecte. Un DataBlade pentru un obiect va cuprinde structura sa de date (poate fi o struc- tură complexă formată din alte tipuri sau chiar obiecte) precum și metodele care imple- mentează comportamentul clasei de obiecte. Modelul poate de asemenea să utilizeze con- structii obiectuale standard, cum ar fi moş- tenirea si polimorfismul. Un obiect sau un tip de date poate să mosteneasca proprietati sau metode de la alte obiecte sau tipuri, iar diferite obiecte sau tipuri pot să implementeze în mai multe feluri o funcţie sau un operator cu un acelaşi nume. De pildă, „distanţa“ pentru puncte geografice poate fi diferită de „dis- tanta“ pentru puncte din desene 3-D. Implementarea unui DataBlade Tipurile de date implementate printr-un DataBlade sunt accesibile SGBDR-ului Infor- mix prin intermediul unui depozitar partajat de meta-date şi printr-un set de biblioteci de funcţii legate dinamic. Motorul bazei de date utilizează structurile de date și funcţiile defi- nite de un DataBlade în diferite etape ale unei procesări normale. Puteţi scrie funcţii Data- Blade în SQL, C sau C++, prin intermediul unei interfețe de programare (API) către nucleul serverului de baze de date. Informix intenționează să adauge suport și pentru alte limbaje, printre care Java. Instrucţiunile SQL CREATE TYPE si CREATE FUNCTION fac cunoscute serverului Informix tipurile de date si functiile unui DataBlade. Fisierele con- ţinând datele şi codul unui DataBlade iau parte la procesul de editare de legături pen- tru construirea serverului de baze de date. Funcţiile SQL dintr-un DataBlade se execută ca nişte macro-uri în cadrul pro- cesării frazelor SQL. Funcţiile scrise în C sunt compilate, stocate în format executabil, catalogate şi, dacă e cazul, încărcate dina- mic în timpul procesării cererii. Această legare dinamică izolează codul aplicaţiei de implementarea funcţiilor, permiţând astfel ca implementarea să poată fi schimbată fără _ să afecteze codul aplicaţiei. Un DataBlade poate să cuprindă şi apeluri de proceduri la distanță, ceea ce permite inte- grarea în baza de date a unor sisteme externe. In acest fel se pot integra date stocate în diferite SGBD-uri şi sisteme de fişiere, even- tual din platforme distribuite eterogene. Impactul asupra proiectantilor Extensibilitatea oferita de acest model poate fi un mare avantaj pentru proiectantii de aplicaţii. Programatorii interni pot sa elimi- ne nevoia de a manevra structuri de date complexe în codul aplicaţiei. Aceasta con- duce la un cod mai aerisit, care poate fi pro- dus mai repede şi care rămâne neschimbat “chiar dacă detaliile administrării datelor se schimbă. Terţi proiectanți oferă DataBlades pentru domenii specializate (serii tempora- le, date geografice, procesări de test şi așa mai departe) pe care programatorii interni le pot folosi fără să mai trebuiască să le progra- meze. Sau, dacă aplicaţia o cere, proiectanții interni pot crea noi tipuri de date derivate din cele oferite, bazându-se pe moștenire pentru cea mai mare parte a funcționalități. Informix oferă un DataBlade funda- mental cu suport pentru peste 40 de tipuri diferite de date. Compania furnizează de asemenea o largă varietate de DataBlades de la terți producători. Principala provocare pentru proiectanți este curba de învăţare implicată de înţelegerea cadrului obiectual-relaţional şi de abilitatea de a dezvolta cod care să respecte restricțiile impuse de interfaţa de progra- mare. Ca și în cazul altor medii obiectuale, obţinerea unui maxim de refolosire a codu- lui se bazează pe alegerea corectă a funcţiilor fundamentale, pe baza cărora sunt apoi con- struite mare parte dintre funcțiile complexe. Portabilitatea între platforme este de aseme- nea o problemă, deoarece metodele de acces implementate într-un DataBlade pot fi foarte dependente de platformă. În fine, interop- erabilitatea funcţiilor şi tipurilor de date din diferite DataBlades poate fi problematica, mai ales că încă nu există standarde în priv- inta aplicaţiilor. APRILIE 1997 BYTE România 71 Administrarea datelor SGDBR-urile se transformă Alte abordări Informix nu este singura firmă care oferă ex- tensii obiectuale în SGBDR-urile sale. IBM a urmat o abordare arhitecturală similară pentru DB2 Extenders. Extensiile permit proiectanţilor să creeze noi tipuri de date bazate pe tipurile numerice şi alfanumerice existente precum şi pe tipurile binare (Blob) existente în DB2. DB2 Version 2 furnizează suport pentru imagine, text şi video, uti- lizând astfel de tipuri binare. Actualmente IBM lucrează împreună cu partenerii săi pentru a dezvolta DB2 Extenders pentru alte domenii importante de aplicaţii. Sybase a preferat o altă abordare, dez- voltând servere pentru diferite domenii de aplicaţii, servere pe care le leagă împreună prin interfața numită OpenServer, astfel în- cât ele se comportă ca un singur server SQL. Oracle intenţionează să suporte tipuri complexe de date în Oracle8, utilizând „car- tuşe“ (cartridges) în cadrul arhitecturi sale nu- mită NCA (Network Computing Architec- ture). Oracle defineşte un cartridge ca fiind „un obiect gestionabil care furnizează func- ţionalitate extensibilă“. Aceste „cartuşe“ vor utiliza o interfaţă independentă de limbaj pen- tru a interacţiona cu alte obiecte. NCA va cu- prinde şi o „magistrală pentru obiecte soft“ pentru a oferi un nivel de interconectare care să lege cartușele de clienţi, servere şi servicii de rețea. DataCartridge va fi un tip de cartuș ofe- rit în cadrul NCA. Fiecare DataCartridge va implementa un anumit tip de date, inclu- siv structura sa şi metodele pentru creare, căutare, afişare, etc. Aceste DataCartridges vor fi mai puţin strâns integrate cu motorul bazei de date decât sunt DataBlade-urile lui Informix. Abordare lui Oracle va sacrifica probabil performanţa în schimbul stabili- tăţii. Conectarea indirectă a cartuşelor cu serverul de baze de date va preveni blocarea operării SGBD-ului datorită unor erori în codul cartuşului. În acest fel, dacă respec- tivul cartuș este eronat, serverul nu va cădea. În cazul lui Informix, o eroare într- -un DataBlade poate afecta întregul sistem. În schimb, interconectarea software propusă | ALTE INFORMAȚII Cognos http://www.informix Burlington, MA „com (617) 229-6600 oo BPN Reaweod Shores. CA (415) 506-7000 IBM http://www.oracle Armonk, NY „com (914) 765-1900 Sybase http://www.ibm.com Emeryville, CA Informix Software (510) 922-3500 Menlo Park, CA http://www.sybase (415) 926-6300 „com 72 BYTE România APRILIE 1997 Tipuri complexe de date Domeniul aplicaţiilor Tipuri de date Analiza tendinţelor (finanţe, marketing, etc.) CAD/CAM Aplicaţii multimedia Analiză multidimensională Aplicaţii geografice Procesare text Aplicarea legii Chimie/biologie Birotică Internet/Intranet Serii temporale Desene, planuri Video, audio, imagini Sisteme de coordonare 2-D și 3-D Sisteme geofizice (latitudine, longitudine, altitudine) Document, mesaj Amprente digitale, genealogie Structuri chimice (molecule, compuși) Sisteme de fișiere (procesare de text, calcul tabelar, diagrame, etc.), structuri de cataloage, e-mail Pagini Web Suport pentru procesare client/server Suport pentru tipuri complexe de date _ Optimizarea globală a cererilor Integrarea uniformă a mediilor eterogene Donca e Suport pentru aplicaţii Internet / intranet Opt motive pentru care SCBDR-urile au nevoie de extensii Ameliorarea accesului la tipuri speciale de date Suport pentru construcţii obiectuale (moștenire, polimortism) Suport pentru middleware de procesare distribuita - DCE (Distributed Cormputing Environment), CORBA (Common Object Request Broker Architecture), DCOM (Distributed Common Object Model) — și servicii de administrare de Oracle poate implica importante penali- zări în privinţa performanţei. Viitorul sistemelor SGBDOR Bazele de date obiectual-relationale prezin- tă multe avantaje faţă de sistemele relatio- nale tradiționale şi față de sistemele obiec- tuale pure. Multe dintre sistemele orientate pe obiecte furnizează posibilități de stocare pentru obiecte persistente. De asemenea aceste sisteme oferă acces direct pe bază de cheie sau nume la structuri complexe de date. Cu toate acestea, bazele de date ori- entate pe obiecte nu sunt convenabile pen- tru metodele de acces bazate pe conţinut, necesare pentru interogare şi analiză. SGBDR-urile reprezintă platforme ide- ale pentru operaţii de regăsire şi analiză bazate pe conţinut. Modelul logic pe care se sprijină suportă în mod natural integri- tatea referenţială. Motoarele relationale pot de asemenea să implementeze procesări bazate pe reguli, cum sunt mecanismele de declanşare (triggers) şi avertizare (alerts). Tehnologia relaţională este matură şi dis- pune de caracteristicile necesare în privința performanţei și controlului, exemple în acest sens fiind optimizarea cererilor, secu- ritatea datelor, salvarea şi restaurarea. Sistemele obiectual-relationale combina avantajele celor două specii. Ele oferă acces general pe bază de conţinut precum şi acces direct bazat pe identificatori unici. Oferă de asemenea uşurinţa în utilizare și indepen- denta fata de date, care sunt calitățile esenţiale ale SGBDR-urilor tradiţionale. Datorită extensiilor obiectuale ele pot furniza şi un set bogat de tipuri de date, reuti- lizarea codului şi extensibilitatea, asociate de obicei cu aplicaţiile orientate pe obiecte. Reprezintă oare sistemele obiectual-rela- ţionale viitorul gestiunii datelor? Sau sunt doar o etapă intermediară spre altceva? Cred că sunt doar o etapă. Varietatea soluţiilor furnizorilor pentru extinderea sistemelor relationale reprezintă un răspuns de moment la doleanţele utilizatorilor. În viitor, graniţele tradiţionale între aplicaţii și plat- formele de calcul vor fi abolite, sau măcar abstractizate. Aceasta înseamnă că vom ve- dea şi vom administra mediul ca pe un în- treg, astfel încât o organizaţie va fi capabilă, pentru prima dată, să controleze şi să pună în valoare toate informaţiile de care dispune, indiferent de formă sau localizare. Bazele de date obiectual-relationale, cel putin asa cum sunt imaginate ele astazi, sunt doar un prim pas într-o evoluţie către acest obiectiv. BI Jay-Louise Weldon (jweldon@shl.com) conduce departamentul Data Warehouse Practice in cadrul diviziei U.S. Eastern Region a firmei MCI Systemhouse, un integrator de sisteme la scara globală. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] RANITELE MINȚII. i Ak BI AcCT - Sistemele de Că Ge Agel = Bd. Dimitrie Cantemir, Nr.2A. Tel.: 410-33-03. 410-33-16. 410-33-96. Fax: 410-33-40 74 BYTE Romania -ab Report Sapte imprimante colorrapide mprimantele laser color de birou au străbătut un drum lung în ultimii trei ani şi jumătate. Preţurile au scăzut cel puţin la jumătate iar calitatea imprimării a evoluat de la text 300-dpi slab impregnat şi imagini color granulate, la o calitate destul de bună pentru ambele cerinţe. Preţurile per pagină pretinse de producători se apropie de cele ale imprimantelor laser monocrome pentru o încărcătură de toner comparabilă, multe imprimante laser color noi având un număr redus de consumabile de instalat şi întreți- nut. Totuşi vor mai trece câțiva ani până ce piaţa imprimantelor laser va fi dominată de culoare, la fel cum s-a întâmplat cu impri- mantele cu cerneală. Un motiv pentru această evoluţie lentă ar fi că laserele color se vând cu 4000$ - 5000$ mai mult decât laserele monocrome la viteze şi posibilităţi de rețea compara- bile. Obişnuinţa reprezintă un alt motiv. Laserele color sunt dedicate pentru impri- marea mai multor documente care mixea- ză în special text cu spoturi de culoare sau ocazional pagini pline de culoare. În această situaţie, un laser color asigură o bună viteză de imprimare, o calitate potrivită a impri- mării şiun cost mic per pagină. Totuși, multe persoane nici nu se gândesc la o suplimentare cu spoturi colorate a prezentărilor comer- ciale, deoarece aceasta opţiune nu le-a fost oferită niciodată. Ei bine, acum această opțiune există. Dacă doriţi să adăugaţi culoare unei scrisori sau 0 diagramă cu bare colorate unui raport larg distribuit, nici o altă imprimantă nu poate face această sarcină la fel de bine. Im- primantele cu cerneală nu au viteza (minute pentru o pagină şi nu pagini pe minut), tim- pul de lucru sau calitatea textului. Impriman- tele cu sublimarea cernelii prezintă o calitate fotografică a imprimării, însă sunt scumpe şi necesită o hârtie specială. Imprimantele APRIL (:E:41:9/97 cu ceară au un preţridicat al paginilor şi nece- sită de asemenea hârtie specială. O opţiune relativ nouă de imprimantă color care rivalizează imprimantele color la- ser este Phaser 350, o imprimantă cu cernea- lă solidă de la Tektronix, pe care am inclus- o în acest Lab Report împreună cu șase lasere color. Phaser 350 are avantajul unei viteze de imprimare asemănătoare imprimantelor laser color şi un preţ relativ mic. Partea proastă e că textul e imprimat la aceeaşi viteză ca și culoarea, fiind oferit un maxim AANABESI IMPRIMANTE LASER COLOR IBM Network Color Printer asigură cea mai bună combinaţie între calita- tea imprimării, viteză, caracteristici și utilitate. Tektronix Phaser 350 IBM Network Color Printer imprimante de calitate superioară. de 3 la 6 pagini pe minut (ppm) în funcţie de nivelul calităţii. De asemenea există imp- rimante care oferă o calitate ce poate varia de la 300 la 600 dpi. Ele nu imprimă textul la fel de clar ca şi unele lasere color. Phaser 350arealizato bună conectare la o reţea care era deja echipată cu un laser monocrom. Șase lasere plus unu Cele şase lasere color pe care le-am testat sunt de la Apple, Hewlett-Packard, IBM, Lexmark, QMS şi Tektronix. Toate sunt capabile de lucru în rețea având un preţ cuprins între $995$ şi 9778$. Phaser 350 de la Tektronix costă 5495$ având un nece- sar de 24 MB RAM pentru a imprima la o rezoluţie de la 300 la 600 dpi. Nu am tes- tat laserele color de la Canon, Digital Equipment, Panasonic şi Xerox, fie pen- tru că o unitate de analizat nu a fost disponi- Aceste imprimante medii, deși sunt în continuare scumpe, vă oferă o culoare de calitate comercială fără a renunța la performanță. De Dorothy Hudson si Dave Rowell bilă, fie pentru că un model nou era foarte aproape de a fi lansat. Imprimantele laser au dispozitive de im- primare cuviteze cuprinse între 10 şi 14 ppm pentru text şi de la 2 la 6 ppm pentru culoare. Viteze mai mari pentru paginile de culoare implică un mod de calitate redusă. Am tes- tat cele mai multe imprimante utilizând o ca- pacitate de memorie care depăşea configu- raţia standard astfel încât toate au reuşit să imprime pagini pline de culoare la o calita- te foarte bună. Magicolor CX-32 de la QMS şi Color LaserJet 5M de la HP sunt dotate cu o configuraţie standard suficientă de memorie. Imprimantele laser testate de la Apple, IBM şi Lexmark au folosit același mecanism de imprimare Canon P320 600- dpi, în timp ce Magicolor CX-32 a folosit un mecanism 600-dpi de la Hitachi. Color LaserJet 5M de la HP a folosit un mecan- ism 300-dpi Konica în timp ce Phaser 350 de la Tektronix a folosit un mecanism de 1200-dpi KME (o divizie a Matsushita). În timp ce mecanismul de imprimare determină multe dintre funcţiile de bază ale imprimantelor laser, incluzând viteza mecanismului, rezoluţia de bază, capacitatea de hârtie şi configurarea consumabilelor, controlerul imprimantei determină în mare măsură calitatea imprimării, viteza de-proce- sare a imaginii şi posibilitățile legate de rețea. Multe din aceste lasere se joacă cu modu- larea fasciculului laser, ajustând dimensi- unea şi plasarea punctelor de toner în matricea mecanismului de imprimare pen- tru a obține o rezoluţie superioară, contu- ruri fine ale curbelor și / sau mai mult de 16 culori pe care le permite imprimarea binivel fundamentală (vezi Tech Focus). HP spre exemplu a folosit un mecanism de imprimare 300-dpi Konica în primul său model Color LaserJet. Color LaserJet 5M folosește același mecanism de imprimare dar HPa realizat niște îmbunătăţiri remarcabile ILUSTRATIE: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1997 PLACA CONTROLERULUY Cu un procesor rapid, x memorie, socluripentru %& cipuri și uneori chiar și un disc hard, placa controlerului impriman- tei laser color poate transforma rapid co- menzile complexe ale limbajului imprimantei într-o imprimare bit-map a imaginii. MECANISMULDE= =” IMPRIMARE Îndepărtaţi cartela con- trolerului, carcasa și su- portul pentru hârtie și, în cele mai multe cazuri, ce va mai rămâne va fi meca- nismul de imprimare. El determină caracteristicile de bază ale imprimantei. a oe ae UNITATEOPC ™ Când fasciculul de mică putere al diodei laser a imprimantei atinge suprafaţa cilin- drului organic fotoconductor (OPC - Or- ganic Photoconductor), ea creează un ti- par de sarcină numită imagine latentă. Pe măsură ce se rotește peste unitatea toner / aditiv, suprafaţă încărcată a unităţii OPC atrage toner-ul pentru a forma imaginea. În cazul imaginilor color sunt aplicate patru nivele de toner care sunt transferate ulte- rior hârtiei. llustraţie bazată pe Color Laser- Writer 12/660PS de la Apple ale calităţii folosind un controler mult mai sofisticat. Prin modularea temporizărilor şi a duratei pulsurilor fasciculului laser de scriere a imaginii, HP a reușit să aproximeze rezoluţia textului până la 600-dpi (HP pretinde 1200- dpi) la o imprimare de 300 linii per inci. Legat de calitatea imaginii color, numărul de culori contează la fel de mult ca şi rezoluţia. Producătorii de lasere abordează două meto- de pentru a creşte numărul iniţial de culori de la 16, ambele determinând o scădere a rezo- luţiei. Primul este dithering (un amestec de culori) care nu este pe deplin satisfăcător la 300-dpi sau chiar 600-dpi, pentru că în zone luminoase se deosebesc modelele punctelor. O altă metodă este modificarea dimensiunii punctelor de toner prin ajustarea lăţimii fasci- culului laser, o jonglerie tehnică care odată cu trecerea timpului ar putea duce la o inconsis- tenţă a culorii. Un punct mai mic apare ca şi o culoare mai luminoasă. Această metodă e numită contone sau imprimare multinivel (opusul pentru imprimarea care foloseşte două nivele). Contone nu este același lucru cu nuanța continuă. Puteţi obține un domeniu mult mai mare de culori prin scăderea rezoluţiei astfel încât veţi putea avea nu numai puncte mici, ci şi din * & a UNITATEA DE FUZIUNE @ Tamburulîncălzit aplică o presiune si „ căldură pentru o fuzionare definitivă a tonerului colorat și a hârtiei. @ TABLOU DE ” COMANDĂ Deși puteţi administra aproape toate laserele de reţea de la distanţă, uneori este necesar și convenabil să realizaţi configurarea și verifi- carea stării chiar de la imprimantă. „ 4 Vu DE FUZIUNE Laserele color realizează fuzionarea toner-ului cu hârtia la o temperatură mai ridicată decât laserele mo- nocrome. Ele necesită un ulei de fuzionare pentru a împiedica aderarea toneru- lui la tambur și nu la hârtie. CARTUSUL TONER-ULUI Aveti nevoie de unul pentru fiecare culoare: cyan, magenta, galben și negru. În acest sistem monolit, toner-ul și aditivul vin amestecate în același cartuș ceea ce reduce componentele. Praful electrostatic este atras de suprafața încărcată electrostatic de pe tamburul OPC. cele mai mari. Folosind un mecanism de 300- dpi, Color LaserJet 5M obţine rezultate col- oristice remarcabile prin imprimare la 150 de linii per inci însă cu o mare variaţie în dimen- siunea punctelor de toner, ceea ce-i permite să aproximeze în mod continuu culoarea. Cu rezoluţia sa de 1200-dpi, Tektronix Phaser 550 poate folosi dithering-ul pentru imagini foto care pot înşela ochiul. Celelalte lasere din acestraport au un mecanism de imprimare de 600-dpi și toate pot realiza culori contone deşi laserul QMS realizează o combinaţie între dithering şi contone. Dezordine și balamuc Cu patru cartușe pentru culoare, praf aditiv, ulei pentru topire, cutii colectoare de praf, cilindrii diferiţi şi unităţi de fuzionare, numărul componentelor pe care trebuie să le instalați iar apoi să le înlocuiţi odată cu tre- cerea timpului poate fi mai mare de 10. Aceas- ta face ca administrarea imprimantei de rețea să fie cel puţin interesantă. Tektronix Phaser 550 si HP Color LaserJet 5M au o duzi- na de componente pe care trebuie să le insta- laţi şi cărora trebuie să le ţineţi evidenţa, lucru care nu duce la o creştere a utilității. Laserele de la Canon folosesc un cartuş monolit care include praful aditiv, reducând la jumătate numărul componentelor consumabile şi sim- plificând întreţinerea. Pentru că imprimantele laser consumă doar atâta pigment cât au nevoie pentru o imagine și pentru că imprimă pe hârtie obișnuită, ele au un cost per pagină relativ mic pentru o imprimantă color. La fel e şi în cazul imprimantelor cu cerneală solidă. Costul per pagină este totuși mai ridicat fata de cel al laserelor monocrome. Pentru că diferențele producătorilor în calcularea costurilor per pagină fac subiectul unor analize comerciale, nu am inclus acest factor important în anali- za performanţelor. Este interesant de remar- cat însă că HP, care pretinde un cost per pagi- nă mai mic decât al unor lasere monocrome, obţine unele din economiile sale datorită design-ului consumabilelor neintegrate. Au contribuit Mary Anne Eves, Acquisition Specialist/NSTL Dorothy Hudson, Project Manager/NSTL Steve Platt, Director al Publicatiilor Electronice/NSTL Dave Rowell, Senior Technical Editor/BYTE APRILVE 499.7. BYTE: Romania: 75 SIE IM PRIM AN-EE erformanţa este importantă pentru aceste imprimante co- lor rapide, însă nu la fel de im- portantă precum calitatea im- primării - o problemă a trecutului imprimă- rii color. Din acest motiv am considerat ca- litatea imprimării ca fiind 40% din puncta- jul general, urmată de viteza de imprimare cu 26 %. Calitatea imprimării a avut o evo- luţie de la bine la foarte bine, un domeniu mic care a mascat unele dintre puternicele diferenţe de calitate din teste specifice, în particular cele care implicau culoare. Folo- sirea unora din aceste imprimante pentru a produce texte cu contururi fine, un bun detaliu al liniilor, semitonuri fotografice, bare colorate şi imagini color vii au depăşit posibilitățile curente. Fiecare din aceste imprimante au dovedit că au atât puncte forte, cât şi puncte slabe în testele de calita- te a imprimării. Laserul Phaser 550 de la Tektronix spre exemplu, a obţinut unul din cele mai bune punctaje în testele monocrome și s-a com- portat bine cu graficele color din Corel- Draw. Totuşi, el a avut o slabă evoluţie când a fost vorba de alte teste color. Phaser 350 cu cerneală solidă a obţinut cel mai bun punctaj în calitatea imprimării, dar s-a com- portat slab în testele de linii. Alte punctaje monocrome ale Phaser 350 sunt doar medii, însă culoarea sa este cea mai bună datorită culorilor solide, vibrante pe care le imprimă. Cea mai bună Network Color Printer de la IBM a obţinut cel mai bun punctaj acolo unde era cel mai important: calitatea imprimării și perfor- manţa. Ca şi Cea mai bună imprimantă, punctele slabe le-au constituit preţul (cel mai mare, de 9778$) şi setul de caracteris- tici. Punctajul ridicat în calitatea imprimării, obținut de laserul de la IBM, se datorează clasificărilor de vârf în ceea ce priveşte lini- ile, textul și unei evaluări subiective a paginilor cu imagini color. La fel ca şi Optra C Pro de la Lexmark, laserul de la IBM fo- losește culoare contone iar imaginile color sunt realizate dintr-o varietate de linii verti- cale fine (200 linii per inci), vizibile doar cu ajutorul unei lupe. Optra C Pro a fost cea mai rapidă în testul de performanţă. Network Color Printer foloseşte același mecanism ușor de configurat de la Canon, care se găsește şi în imprimantele Apple şi 76 BYTE Romania APRILIE 1997 -. L A-S.E.R CO LOR Lexmark şi care-i consolidează punctajul de utilitate. Voluminosul, dar slab organiza- tul manual IBM şi softul nefinisat de confi- gurare pentru NetWare i-au micşorat ori- cum din utilitate. Arma secretă de la IBM ar putea fi con- trolerul XJE EFI (Electronics for Imaging) care-i asigură rezoluţia textului şi posibilită- ţile legate de culoare. Cartelele uşor de acce- sat, pot fi scoase din imprimantă după ce slă- biţi două şuruburi. Astfel veţi descoperi discul hard, un procesor la 100-MHz Mips R4600/4700 (sub un radiator) şi trei circuite ASIC EFI Fiery. Ultimele descarcă funcţiile de administrare (ex. drive, memorie şi rețea) ale procesorului, astfel încât acesta să se poată dedica procesării rastrului imaginii. Cartela este în principiu o versiune micşorată a controlerelor folosite în server-ele color X] de la EFI (folosite cu copiatoarele color). O funcție performantă pe care o asigură con- trolerul (pe care noi nu am testat-o) este cea de RIP (in timp ce este imprimata pagina cu- rentă, placa poate începe procesarea imagi- nii de pe pagina următoare). Celelalte două lasere bazate pe Canon s-au clasat pe locul doi respectiv trei în eva- luarea generală: prima a fost Lexmark iar apoi Apple. Optra C Pro de la Lexmark a avut cea mai mare viteză de imprimare din- tre toate imprimantele testate, lucru care nu poate fi pus pe seama procesorului său 29030 AMD la 25-MHz. Optra C Pro îi oferă oricum lui 29030 un cache L2, neo- bişnuit pentru o imprimantă. În compara- ţie cu imprimantele IBM gi Apple, cali- tatea imprimării cu Optra C Pro este slabă, în particular datorită culorii. Ca şi alte lasere Optra, Optra C Pro are un afişaj LCD în patru linii cu o interfață bazată pe butoane. Un disc hard de 100-MB este oferit opțional. Optra C Pro este neo- bişnuită prin faptul căvă oferă posibilitatea modificării nivelului de luciu al paginii im- primate (probabil prin ajustarea tempera- turii de fuziune). De asemenea, puteţi selec- ta între contone (128 de nivele de culoare) sau două tipuri de dithering pentru imagi- nile color. Contone este însă mai lent. Color LaserWriter 12/660PS de la Ap- ple a dovedit o mai bund calitate a imprima- rii în raport cu performanţa. Este de aseme- nea unul dintre cele mai ieftine laserele Canon. Color LaserWriter a obţinut un punctaj bun pentru text şi s-a comportat bine cu catalogarea subiectivă a imaginilor color. S-a comportat mai slab doar cu imagi- nile foto monocrome. Ea foloseşte un pro- cesor AMD 29030 la 30-MHz. În comparaţie cu predecesori săi, noul model 12/600PS de la Apple are mai mult RAM şi programe sistem, ambele crescân- du-i performanţa. Pentru Mac, el vine cu drivere PowerPC native. Ca şi alte impri- „mante Apple, panoul de comandă este mini- mal. Apple include în preţ şi instalarea. Strâns legat de Apple în punctajul gene- ral s-a clasat imprimanta cu cerneală solidă Phaser 350 de la Tektronix. Cu cartusul sau pentru cerneala, gros cat un creion de desen, forme specifice ale cernelii pentru o instalare sigură, este imprimanta cea mai simplu de configurat şi uşor de întreţinut. Aobţinut punctajul cel mai mare la utilitate. Mai important, Phaser 350 a obținut cel mai bun punctaj la calitatea imprimării, foarte aproape de laserul IBM. Performanţa (cu imprimarea textului) este însă punctul său slab. Imprimarea paginilor cu text se face la aceeaşi viteză ca a paginilor color (3 la 6 per minut) în funcţie de nivelul calităţii. Cea mai bună calitate Datorită unui punctaj ridicat de calitate a imprimării, Phaser 350 de la Tektronix se apropie de laserul color IBM la categoria „Cea mai bună calitate“. Dacă laserul IBM este puternic în testele monocrome și unele de culoare, Phaser 350 este puternic cu imprimarea color datorită culorilor strălu- citoare ale cernelii solide, atingând doar media în cazul textului datorită unei rezo- lutii de 300- la 600-dpi (cu 24 MB RAM). In aceasta evaluare am comparat de aseme- nea imprimanta cea mai scumpa (IBM) si cea mai ieftină (Phaser 350). Paginile color Phaser 350 sunt excelente însă nu extraordinare. Fa este indicată pen- tru hărți şi grafice. Am constatat că forțând un pic putem zgâria cu ajutorul unghiei de la deget cerneala lustruită, însă nu credem că a- ceasta reprezintă vreo problemă. La fel ca și Phaser 550, 350 vine cu interfața navigator Web PhaserLink de la Tektronix (vezi arti- colul,, Navigati prin acest laser color“ din Mai 1996 BYTE) ceea ce înseamnă că puteți con- figura respectiv verifica starea imprimantei prin reţea folosind orice navigator Web. În comparaţie cu Phaser 550 sau orice alt laser color, avantajele Phaser 350 sunt LAB CEA MAI BUNĂ Network Color Printer de la IBM Network Color Printer de la IBM a obţinut cel mai bun punctaj la calitatea imprimării şi s-a clasat a doua la puncta- jul de performanţă. Imprimanta obţine rezoluţia textului şi facilităţile legate de culoare de la cartela controler XJE EFI dotată cu un procesor la 100-MHz Mips R4600/4700 şi circuitelor ASIC EFI Fiery. Design-ul monolit al mecanis- Performanta mului de imprimare Canon presupune o reducere a con- sumabilelor pentru o instalare şi întreţinere uşoară. TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PREȚ CALITATEA IMPR. PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GEN. IBM Network Color Printer $9778 wk#KK* Kk kkk kkk kkk Kkkk kkkk Lexmark Optra C Pro $7699 kkk kkk XA tk tk tok kk kkk Apple Color LaserWriter 12/660PS $6595 kk kkk kkk kkk kk Aki kkkk Tektronix Phaser 350 $5495 kiki kkk kkk xk xk Aki Fiii HP Color LaserJet 5M $5995 kkk Aki kk kkk AA IK kkk Tektronix Phaser 550 $8975 kkk Aki kkk kkk Aki Add XA QMS Magicolor CX-32 $7999 kkk Kk Kk kk kkk kk took CALITATEA CEA MAI BUNA APRECIERE Tektronix Phaser 350 IBM Network Color Printer Imprimantă Phaser 350 cu cerneală solida de la Tektronix s-a clasat aproape de laserul IBM color in evaluarea calitatii imprimării. Ea şi-a dovedit puterea în special la hărți şi gra- fice. Phaser 350 este imprimanta cea mai simplu de configu- rat şi cea mai uşor de întreţinut cu cartusul sau lat cât un cre- ion, forme tipice de cerneluri pentru o instalare simplă. De PHOTOGRAPHS: BRIAN WILDER © 1997 asemenea, cerneala neagră este gratuită. PRET Tektronix Phaser 350 $5495 IBM Network Color Printer $9778 Apple Color LaserWriter 12/660PS $6595 Tektronix Phaser 550 $8975 HP Color LaserJet 5M $5995 QMS Magicolor CX-32 $7999 Lexmark Optra C Pro $7699 *&*&& kk Exceptional XX Foarte bine xxx preţul, imprimarea color relativ rapidă şi culori mult mai vii. Este lentă cu imprimarea textelor monocrome, oferind un detaliu mai mic (300 dpi), fiind astfel un element supli- mentar bine-venit atunci când deja aveţi un laser de rețea monocrom. Pe locul al treilea în categoria „Cea mai bună calitate“ se situează LaserWriter 12/ 660PS de la Apple, care deja a fost discutată, urmată îndeaproape de Phaser 550 de la Tektronix, Color LaserJet 5M dela HP, Ma- gicolor CX-32 de la QMS si Optra C Pro de la Lexmark. Așa cum s-a menţionat anterior, mecanismul de imprimare 1200-dpi de la la- TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE CALITATEA IMPR. PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GEN. kkk kkk kkkk kk kk Aki Ai kkk kkk took kkk kK kkkk kkk kkk kkk kkk kik kkk kkk thik kkk Ai kik kk AA Oh Aia kkk Ai kkk kkk Kkekk kkkk kkk kkk kek kik kek kik kkk kkk kkk kak kik tk tok kkk kkkk kkk Bine xx Acceptabil %* Slab serul Phaser 550 este util in testele mono- crome, in particular in cazul imaginilor fotografice semiton. De asemenea, s-a com- portat bine cu graficele color CorelDraw, însă nu la fel de bine ca şi cu alte teste color. Phaser 550 a punctat bine la setul de ca- racteristici şi s-a comportat bine chiar şi în problemele de utilitate în ciuda unei proce- duri de instalare dificile şi complexe. Softul de configurare pe de altă parte este simplu, fiind lansat dintr-un program de instalare de sub Windows. În ciuda mecanismului de imprimare de 14-ppm de la KME (o divizie a Matsushita), Phaser 550 n-a dovedit o viteză de imprimare excepţională. LaserJet 5M de la HP a punctat bine în setul de caracteristici, dar s-a situat pe la mij- loc în celelalte categorii. S-a comportat bine în multe din testele color, dar rezoluţia nativă de 300-dpi l-a defavorizat în special la text şi la testele fotografice monocrome. Cu imaginile color puteţi realiza un efect de pinstriping (desenare cu dungi foarte fine) deoarece HP utilizează 150 de linii distincte per inci în modul contone. HP a obţinut de asemenea o calitate performantă care este cerută de documentele comerciale. APRILIE 1997 BYTE România 77 Nu un laser C si imprimanta cu cerneala solida, Pha- ser 350 de la Tektronix este mai usor de configurat şi întreţinut decât un laser color. Inseraţi câteva bucăţi de cerneală solidă de forma unei clapete pentru fiecare din culori. Când porniţi pentru prima dată impriman- ta, va dura un pic până ce imprimanta se va încălzi - e necesară topirea cernelii. N Ușor de accesat mprimantele bazate pe mecanismul laser color de la Canon (cum ar fi aceasta de la Optra C Pro de la Lexmark) prezintă cel mai uşor mod de configurare şi întreţinere. Există doar şase elemente de instalat: patru cartuşe toner-monolit (într-un carusel rota- tiv), unitatea OPC pe care laserul constru- ieşte imaginea latentă pentru fiecare culoare de toner şi uleiul de fuziune. Toate com- ponentele pot fi accesate dintr-o singură parte, ceea ce face ca acestă imprimantă să fie mult mai eficientă cu spaţiul ocupat. Nu chiar atât de ușor onsumabilele de la Color LaserJet 5M de la HP numără o duzină iar configu- rarea implică o mulțime de cleme de apăsat şi desfaceri de rezervoare (vezi poza). Toner-ul poate fi reumplut cu ajutorul unei sticluţe disponibile. Un mecanism de închidere evită răsturnarea. 78 BYTE România E \ x N N we N PA ploii SNA loăNoiciieii PRELUCRAREA IMAGINILOR LASER Prelucrarea culorilor Pentru producerea unor imagini color realiste respectiv pentru o umbrire uniformă a graficelor, capacitatea de-a produce un număr mare de culori apropiate este la fel de importantă ca şi o înaltă rezoluție. Dificultatea care apare în producerea unor culori de înaltă calitate cu o imprimantă laser este că procesul de creare a imaginii este fundamental binar. Acolo unde laserul atinge (sau nu, în funcţie de design), tamburul OPC, toner-ul este atras pentru a forma imaginea. Nemodificat, acest proces binar reprezintă baza imprimării color binivel. Imaginea este construită din patru tipuri de toner (cyan, magenta, galben și negru), unde fiecare punct de rastru din imagine conţine una sau mai multe picături de tonere de culori diferite. Un punct din imaginea finală va putea avea una din cele 16 culori, în funcţie de combinaţia de culoare de toner pe care o conţine. Pentru a obţine mai mult de 16 culori, o imprimantă trebuie să recurgă la dither- ing folosind grupuri de puncte de rastru colorate diferit pentru o reprezentare a punctelor mai mari în mai multe culori. În schimbul unei rezoluții mai mici obţineţi un număr ridicat de culori apropiate. O metodă și mai sofisticată de obţinere a mai multor culori o repre- zintă procesarea parţial analogică a imaginii laser. Dacă modificaţi exact durata pulsului laser puteţi obţine puncte de toner de diferite mărimi și crește numărul culorilor. Acest proces este numit imprimare color multinivel sau contone. La fel ca la dithering, puteţi crește dome- niul culorilor prin micșorarea rezoluţiei (de data aceasta linii per inci) astfel încât puteţi crește domeniul dimensiunii punctelor. În com- paraţie cu dithering-ul, sacrificați mai puţină rezoluţie pentru a obţine un număr suplimentar de culori. Cu toate acestea, imprimarea color multinivel este cu dichis. Există doar o mică fereastră în durata pulsului în care poate fi ajustată dimen- APRILIE 1997 siunea punctului. Modificări mici în lăţimea pulsului aduc după sine modificări importante în dimensiunea punctului. Umiditatea , tem- peratura, vârsta componentelor consumabile și conductivitatea hâr- tiei afectează consistenţa rezultatelor. Din aceste motive, Tektronix a ales dithering-ul binivel la o înaltă rezoluţie (1200 dpi) pentru Phaser 550. Compania crede că în acest mod oferă o calitate a culorii com- parabilă contone-ului la 600 dpi, dar cu o consistenţă mai mare. imprimantele ce folosesc mecanismul de imprimare laser Canon s- au comportat bine în testele noastre de culoare faţă de Phaser 550 folosind o imprimare contone la 600 dpi. Pentru a asigura consisten- ţă, mecanismul Canon se autocalibrează la fiecare 100 pagini sau ori- când înlocuiţi cartușul cu toner. Un senzor optic verifică densitatea toner-ului de pe tambur și ajustează pulsul laserului corespunzător. Consumabilele au o durată de viaţă recomandată care ajută de aseme- nea la menţinerea consistenţei culorii. m evaluat imprimantele laser color pe baza calității de impri- mare, a performanţei, a carac- teristicilor si inovatiilor tehno- logice (pe o scară de la una la cinci stele, cu excepţia preţului). Punctajul general a re- ieşit din cântărirea tuturor acestor evaluări pentru aceste categorii. Am obţinut de ase- menea un punctaj al implementării prove- nit din caracteristici, utilităţi şi preţ folosind o schemă de ponderare 40:40:20. Deoare- ce calitatea imprimării presupune o impli- care puternică a imprimantelor color, i-am acordat cea mai mare importanţă (40%) în evaluarea noastră generală. În ce priveşte laserele monocrome, am înclinat către per- formanţă (ex. viteza de imprimare). Calitatea textului și a imaginii Am judecat calitatea imprimării, atât pentru monocrom, cât şi pentru color utilizând paginile standard NSTI care includ text, gra- fice şi imagini fotografice (vezi figura). Am setat imprimanta în modul care produce cea mai bună calitate a ieșirii. În testele mono- crome, am pus fiecare imprimantă să traseze linii fine orizontale şi verticale, imprimare negru pe alb şi vice-versa. În testul de linii a- propiate, am testat rezoluţia prin determina- rea a cât de aproape pot fi imprimate două linii fără să se atingă. Printre testele pentru textam determinat limita lizibilităţii cu des- creşterea dimensiunii font-ului. Imprimările de înaltă rezoluţie conferă un avantaj imprimării de text, în special atunci când e vorba de dimensiunile font-urilor fine. Printre testele grafice, am măsurat capacitatea imprimantei de-a produce un domeniu complet de scale de gri. Am testat calitatea imaginilor monocrome cu ajutorul imaginilor fotografice, observând umbri- rile uniforme ale zonelor largi şi capacitatea de-a păstra detaliile, atât în elementele scoase în relief, cât şi în cele umbrite. O rezoluţie mare este de folos şi pentru imag- inile fotografice detaliate. Am măsurat de asemenea cât de aproape de marginile hâr- tiei poate un laser să imprime și cât de bine poate fi centrată imprimarea pe pagină. Paginile de calitate color conţin o mix- tură de text, imagini fotografice color şi grafice color. Am imprimat câteva din aces- te pagini din Adobe Photoshop 3.0 şi Corel- Draw 6.0 în timp ce altele au fost destinate fişierelor PostScript. Am judecat paginile subiectiv folosind un juriu experimentat format din membrii NSTL, însă am folosit Bytc/NSTL Printer Quality Test Page 3 == Basic Color Test Revision 1.0 E E oe mow aneoe rer? n în de în în fn În în în n de d e dei Ba. Hetzer Pe sa SARA Eee a o ci Tea th Honvorial (auth tine que. MA ap Ep me poe ee Printre alte pagini, testul de calitate NSTL prezintă o pagină color cu un conţinut variat (1), grafice color (2), text și linii fine (3). şi unele criterii obiective cum ar fi dome- niul de culori și detalii fine ale liniilor. Performanța și restul Testele de performanţă NSTL au măsurat cât de rapid poate o imprimantă să producă un număr de tipuri de documente de bază: text neprelucrat, grafice bit-map, grafice monocrome, grafice color şi font-uri. Teste- le de viteză au inclus de asemenea pagini PostScript şi PCL (Printer Control Lan- guage). Am testat viteza la o rezoluţie stan- dard a imprimantei (600 dpi cu excepţia Imprimantei Color LaserJet 5M de la HP la 300-dpi) si nu am folosit modurile de inalta calitate pentru testele de performan- ta. Calcularea timpului incepe in momen- tul in care un job a fost initiat si se termina când ultima pagină este lăsată în cutia de ieşire a imprimantei. Textele neprelucrate testează viteza me- canismului de imprimare al imprimantei, ele neimplicând un timp de procesare sem- nificativ. Testele grafice variate includ ima- gini bit-map cu font-uri dimensionabile, capturi de ecran şi linii complexe de diferite grosimi, curbe şi scale de gri. Testul pentru font-uri necesită ca imprimanta să creeze font-uri Times şi Helvetica în stilul regular şi bold în 30 de dimensiuni ale punctelor solicitând procesorul imprimantei. Am testat viteza de imprimare pe o reţea LAN NetWare (10Base-T) care continea un singur server şi un client. Imprimarea a fost generată de pe un sistem Windows 95 (client) folosind drivere de imprimantă furnizate sau recomandate de fiecare pro- ducător. În timpul testării am dezactivat toate server-ele de imprimare, spooler-ele, şi buffer-ele. Factorii importanți care afectează punc- tajul de utilitate sunt: procesul de instalare care variază de la o simplă implicare la o instalare de-a dreptul dificilă a acestor lasere color, instalarea driverelor şi con- figurarea reţelei și calitatea manualelor. Am calculat punctajul de utilitate pe baza "aprecierilor asupra utilității acestor carac- teristici precum și a posibilităților de rețea, PCL-uri, suport driver pentru SO-uri diferite, capacităţi pentru hârtie și garanţie. Evaluările din acest raport reprezintă aprecieri- le redactorilor BYTE, bazate pe teste efectuate de NSTL, Inc., aşa cum au apărut ele și în ultimul număr al lunarului PC Digest. Pentru a obține ocopie completă a raportului, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; editors@nstl.com. Pentru abo- nament, sunati la (800) 328-2776. BYTE maga- zine si NSTL sunt unitati operationale ale The McGraw-Hill Companies, Inc. APRILIE 1997 BYTE România 729) PRINTERI LASER COLOR CARACTERISTICI Apple Hewlett- IBM Printing Computer, Inc. Packard Co. Systems Co. Color LaserWriter Color LaserJet 5M Network Color 12/660PS Printer Price as configured (US$) $6595 $5995 $9778 Overall rating wkkk kkk kkk SPECIFICATII Memorie standard/la testare/max. (MB) 16/28/40 36/36/76 16/32/48 Rezolutia max. a mecanismului (oriz x vert, dpi)/necesar memorie (MB) 600 x 600/12 300 x 300/36 600 x 600/16 Rezoluţia îmbunătățită max a mecanismului (oriz x vertical, dpi)/necesar memorie (MB) 600 x 600/12 1200 x 1200/36 600 x 600/16 Dimensiunea max. a paginilor color (letter sau legal) Legal Legal Legal Driver-ele standard asigurate Novell NetWare; OS/2, Windows NT, Lotus 1-2-3, Windows 3.1, 95, NT; Windows 3.x, 95, and NT; JetDirect, Novell NetWare, Workgroups; OS/2; AIX; Mac WordPerfect 5.x and 6.x, Mac; Sun Solaris PostScript Level Il Producătorul mecanismului, model sitehnologie - Canon HX LBP laser Konica 7010 laser Canon P320 laser Producătorul controlerului Apple Hewlett-Packard EFI Viteza tactorului (MHz) AMD 29030/30 AMD 29040 RISC/40 Mips R4600 RISC/100 Suport NOS Mac; Windows 3.x, 95, and NT; Windows 3.x, 95, and NT; Windows 3.x, 95, and NT; Unix; OS/2; LAN Server; IBM AIX; Mac System 7; Novell NetWare Novell NetWare; Mac OS/2; Sun Solaris Suport client Mac; Unix DOS; Windows 3.x, 95, and NT; Windows 3.1, 95, and NT; Windows 3.x, 95, and NT OS/2; Mac; Unix. OS/2; Mac; Unix MENEVRAREA HÂRTIEI Dimensiuni de hârtie suportate** LTR, LGL, A4, B5, TRANS LTR, LGL, A4,A3, TAB, EXEC,TRANS = LTR,LGL, A4, BS, TAB, EXEC, ENV, TRANS, ABL Optiune duplex Capacitatea standard a suportului de intrare/capacitatea suportului de iesire/(nr.de pag.) 250/100 250/100 250/120 Numărul suporturilor de intrare standard/suporturi de intrare max. 2/3 1/2 2/3 Max. input tray capacity (number of sheets in all trays) 500 500 600 Alimentator plicuri : Suport de intrare de dimensiuni legal Vv Vv INTERFETE Paralel centronics v RS-232 Apple LocalTalk Vv Ethernet v ¥ Token Ring Optional SCSI-1 Auto-comutare între toate interfețele V d v EMULARI HPGL v PostScript Level | V V PostScript Level Il Vv v v Intellifont Vv v True Image v v HP PCL5 Vv Auto-comutare între emulări N/A Vv N/A FONT-URI : Număr de font-uri rezidente 35 46 39 Număr de font-uri bit-map rezidente/font-uri scalabile rezidente 0/35 1/45 0/39 EVALUĂRILE PRODUCĂTORILOR Ciclu de operare lunar (pagini imprimate per lună) 20,000 30,000 15,000 Pagini monocrome per minut în modul standard 12 10 12 Pagini color per minut în modul standard 3 2to3 3: Tensiune (120 sau 220) 110 115to 127 Both Clasificare FCC B B B DIMENSIUNI Lăţime x lungime x înălțime (inci) w/ configuraţie standard a suportului 21x924x18 24.4 x 19.3 x 148 21.6 x 23.2x 18.4 Greutate/configuratie standard a suportului 110 102.5 110 SUPORT TEHNIC Adresă Web http://www.apple.com hitp://www.hp.com http://www.can.ibm.com [es] = BYTE Best + =da; te & KICK Exceptional AX Foarte bine XX Bine N/A=nu se aplică 80 BYTE România APRILIE 1997 4% Acceptabil *® Slab Lexmark QMS, Inc. Tektronix, inc. Tektronix, Inc. International, Inc. Magicolor Phaser 350 Phaser 550 Optra C Pro CX-32 $7699 $7999 $5495 $8975 kek kk Ah kak | 8/32/64 32/32/64 8/24/24 8/24/72 600 x 600/32 600 x 600/32 300 x 600/24 1200 x 1200/24 600 x 600/32 1200 x 600/40 300 x 600/24 1200 x 1200/24 Legal Letter Letter Legal Windows 3.1, 95, NT Server; Windows 3.x, 95, NT; Mac Windows 3.x, 95, Windows 3.x, 95, and NT; System 7;OS/2 Warp; DOS NT; Mac; OS/2 Mac: OS/2 Canon P320 laser Hitachi Sleur laser Tektronix Z350 solid ink KME 2550 laser Lexmark QMS Tektronix Tektronix AMD 29030/25 IDT 3081 RISC/40 AMD 29030/32 AMD 29030/32 NetWare 3.x and 4.x, IBM LAN Server, NetWare 3.x and 4.x, NetWare 3.x and 4.x, Novell NetWare; Unix; Banyan Vines, OS/2 Warp Server, Windows Mac Mac : Windows NT; Mac NT Server, Mac, Unix, AS/400 : DOS; Windows 3.x, 95, and NT; OS/2; Windows 3.x, 95, and NT; DOS; Windows 3.x, 95, and NT; DOS; Windows 3.x, 95, Mac; Unix Mac; Unix OS/2; Mac; Unix and NT; OS/2; Mac; Unix LTR, LGL, A4,B5, TRANS LTR, LGL, A4, TRANS, ABL LTR, A4, TRANS ny LGL, A4, TRANS v Y 250/100 250/150 200/250 250/250 2/3 1/2 1/2 1/3 600 500 700 750 Optional v Vv Optional Y V ov Y v Vv Optional Optional v Vv Optional Optional V V Optional Optional Optional v Optional v v v V ¥ Y v oY ¥ Y Y Y v v ¥v Y V o Y v v v v vV V Vv ¥ v Y ¥ Y Y 86 58 17 39 2/84 7/51 0/17 14/25 15,000 20,000 monochrome; 5000 color N/A N/A 12 12 4 14 3 3to6 4 5 Both 180to 260 Both Both B A B B 21.3x 22.8x 18 20.5 x 22.2 x 16.4 15.8x19.8x*13 27.4 x 19.5x 18 110 106 68 117 http://www.lexmark.com http://www.qms.com http://www.tek.com http://www.tek.com **| TR=Letter (8.5 x 11 inci) LGL - Legal (8.5 x 14 inci) EXEC = Executive (7.25 x 10.5 inci) ENV=Plic A4 (8.26 x 11.69 inci) TRANS = Transparenţă B5 (6.9 x 9.8 inci) ABL= Etichete adezive TAB =Tabloid (11 x 17 inci) APRILIE 1997 BYTE Romania 81 82 BYTE România EI. Dughenizarea Internetului onstruirea unui magazin pe World Wide Web poate fi la fel de complicată ca și construirea unui magazin în lumea reală. Există la fel de multe posibilităţi de ales. Oglindind posibilităţile din lumea reală, de la un chioșc la un supermarket, comercianții de pe Web pot opta pentru pachete vitrină (storefront) dotate cu strictul necesar sau pot folosi de la bun început produse co- merciale de înaltă clasă. Pentru acest raport, NSIL a testat trei pachete complete de creare a vitrinelor pe Internet. Toate rulează sub Windows NT și fiecare include un server Web, o bază de date şi unelte pentru creare de conţinut Web, ceea ce le transformă în produse independente. Am urmărit de asemenea (dar nu am testat complet) trei suite de servere comerciale de ultimă oră, de la Microsoft, Netscape şi Open Market (vezi caseta „Servere comer- ciale performante“). Dacă nu vă deranjează să plătiţi preţul cel mai ridicat (de 4995$), Intershop On- line de la NetConsult Communications s- a dovedit cel mai versatil şi mai usor de fo- losit din cele trei pachete pe care le-am testat. Cu toate acestea, Merchant Builder de la Internet Factory şi Electronic Com- merce Suite de la iCat au o mulțime de lu- cruri de oferit pe lângă preţul lor mic. Toate cele trei produse pe care le-am tes- tat, folosesc un server Web pentru a adău- ga unei prezentări de magazin pe Web o bază de date (sau un acces la o bază de date), pentru a păstra urma produselor, a asigura un suport pentru comerţ Internet și pen- tru protocoale de securitate. Aceste pachete au fost dotate cu unelte de administrare a sitului şi unelte de creaţie fiind bine garnisite cu sabloane de pagini Web. Alegerea celui mai bun pachet de vitrină Internet depinde în special de ajungerea la un numitor comun în ceea ce priveşte caracteristicile produsu- lui şi dorinţele d-voastră. APRILIE 1;9:9:7 Tranzacţii sigure Afacerile de pe Web sunt greu de controlat datorită libertăţii Internet-ului. Spre exem- plu, atunci când veți dori să faceţi cumpără- turi nu veţi fi de acord cu transmiterea în alb a numerelor cărţilor de credit. Proto- colul SSL (Secure Sockets Layer) generat de Netscape a devenit standardul de facto pen- tru codificarea fluxurilor TCP (ex. sesiu- nile HTTP) folosind algoritmul de criptare cu cheie publică patentat RSA (Rivest- Shamir-Adleman). Un alt standard supor- tat pe scara larga de servere este S-HT TP, pe care-l puteţi folosi pentru codarea trans- ferurilor Web individuale - deși nu există multe navigatoare care suportă S-HTTP. Criptarea nu asigură o protecţie sufi- cientă, astfel că Visa si MasterCard în coo- meee EST -_Intershop Online Intershop Online s-a apropiat cel mai mult de ovitrină la cheie prin oferirea unei baze de date back-office puternice, un exemplu de magazin bine organizat și complet, o documentaţie utilă, unelte de administrare comercială utile, suport de platformă puter- Nic și o administrare convenabilă și sigură. Își merită pe deplin preţul de 4995$. perare cu producători de soft și hard au real- izat specificaţiile SET (Secure Electronic Transaction) pentru comerţ on-line. Folosind semnătura digitală criptată cu cheie publică, SET doreşte să-și protejeze tranzacțiile și să reducă frauda. Toate pachetele vitrină vor trebui să suporte aceste standarde chiar dacă o apro- bare finală a standardului SET nu este astep- tată înainte de vara acestui an. Între timp, SSL si S-HTTP sunt utile pentru o trans- Noile pachete care rulează sub Windows NT presupun O singură investiție pentru confi- gurarea unei vitrine Web. De David Seachrist mitere sigură a informaţiilor despre pro- duse precum şi a numerelor cărţilor de credit, desi multi emitatori de carti de cred- it solicită ca deţinătorii lor să facă afaceri folosind SET. Serviciile terțe cum ar fi CyberCash (vezi TechFocus) şi VeriFone oferă servicii de cărţi de credit sigure care verifică cartela cumpărătorului şi trimite o autorizare de creditare vânzătorului. Această metodă eliberează vânzătorul de responsabilitatea pentru menţinerea și securizarea numerelor cărților de credit, în timp ce se asigură că titularul cărţii de credit este într-adevăr cel care a făcut cumpărăturile. Toate aces- te produse vitrină suportă CyberCash ca și pe-o metodă sigură de plată la fel ca şi SSL şi S-HTTP. Pentru automatizarea tranzacţiilor, unele companii își adaugă calculele de lansare și cele legate de taxe la preţul pro- duselor. Spre exemplu, Taxware Interna- tional oferă o verificare a taxelor pe vânzări folosind o bază de date a dispoziţiilor de taxare codate cu un cod ZIP. Servere la dispoziția ta Nu puteţi avea un magazin Web fără un server Web. Însă nu toată lumea are timp să facă cumpărături, să instaleze și să ad- ministreze separat un server Web. Ca şi un avantaj, toate cele trei pachete vitrină inte- grează în pachet un server Web însă ele per- mit de asemenea configurarea magazinului folosind servere terțe cum ar fi [IS (Internet Information Server) de la Microsoft sau Enterprise Server de la Netscape. Un cumpărător care navighează pe Web vede vitrina ca pe un sit obișnuit Webal cărui scop îl reprezintă comercializarea de pro- duse. În general, magazinul este structurat ierarhic, cu prima pagină acţionând ca şi punct de intrare. Legăturile grafice şi de text conduc cumpărătorii potenţiali în diferite locuri ale sitului. La fel cum magazinele reale Pachetul iCat simplifică Web-ul, CD-ROM-ul și publicarea cata- logului folosind mecanismul de cautare Acius 4D. © ci Sa Intershop Online simplifică crea- rea vitrinelor în mai multe limbi prin reciclarea cadrelor de lucru HTML și stocareaversiunilor de descriere a produselor în diferite limbi, în pro- pria bază de date. E Office Essentials & Office Supplies Sa And pou do not have to STORE HOT DEA! SEARC!: BASKE! Î INTERSHOP ONLINE STORE exclusive products, best price™ ic | Ferte mm vio hes eapthing “| Health & Fitness better! stronger! foster! newproducts __ intershop online INTERSHOP Online îs $729.95 dca : Sharp Zaurus software for anyone who ow the Intemet! The $699.95 software contains Digital Camera | everything you need to 2 MB of memory store you'll make money on the Net. | | Home & Comfort store Automotive Driving aids end accessories The San i da aie ose wnd 89 on. The Store Mi Multiplele sabloane iCat permit definirea pro- priei vitrine Web. 4 elect the HTML tem Documentele in- teractive HTML vă „poartă prin proce- sul de construire magazinului folo- sind Intershop Online. ¢ AP. PF in Sno shone trams 3% be io he baat ofc on nein alflinnsh usforahon youwed to Aalfilpounanore. For orale, entering "Ope Ordre” ano Trsicatoe manor nd gone Mae ceetens of chi ia iubi int, preting tips, ext hitewp a ea ae Fines gadgets, Heth aids RECISTE SERVIC: Merchant Builder de la Internet Factory „compilează“ maga- zinele oferind o creștere a perfor- mantei bazelor de date interogate frecvent. administration /199.1.1.1/store2/sto Merchant Builder suportă grupurile de discuţii, oferind vitrine cu grupuri de interactivitate, suport direct oferit clientului sau dis- cutii unu-la-unu criptate folosind SSL. Pentru a se diferenţia de competitori, fiecare pachet vitrină combină într-un mod unic propria bază de date cu module de interfaţă bazate pe HTML. sunt împărţite în departamente pe categorii de produse, puteţi proiecta magazine virtuale cu ecrane separate pe categorii de produse pentru o mai bună localizare. În loc să între- baţi un vânzător cum să găsiți un anumit pro- dus, puteţi interoga baza de date a magazi- nului. Toate cele trei produse oferă vitrine predefinite şi alte şabloane, cum ar fi coșuri virtuale pentru cumpărături pentru a păstra evidenţa a ceea ce achiziționaţi, respectiv pen- tru păstrarea unei evaluări a cheltuielilor. Nu e cine știe ce realizare în a avea un magazin, dacă nu-l puteţi încărca cu produse. Vitrinele de pe Web folosesc serviciile bazelor de date pentru ca informaţiile despre produse să fie actuale şi uşor de accesat. Toate produsele tip vitrină pe care le-am tes- tat pentru acest raport se conectează la baze de date pentru a stoca şi obține informaţii legate de produse, clienţi şi comenzi. Infor- maţiile despre produse pot fi administrate, fie cu forme speciale de administrare în serverul de baze de date, fie cu ajutorul _ sabloanelor HTML. Pericol: constructie in fata Am descoperit trei conditii esentiale pentru configurarea şi rularea unei vitrine Web: * Windows NI Server 4.0. Este mult mai uşor de folosit decât versiunea 3.5x și asta pentru că include IIS care este mult mai convenabil. Înainte de-a instala ori- ce pachet de vitrină Web va trebui să cu- noasteti cum se lansează și cum se opresc serviciile NT, cum se configurează reţeaua TCP/IP, configurarea şi ad- ministrarea SI şi administrarea servici- ilor de securitate atât în NT cât şi în IIS. * ODBC şi servere de baze de date. Două din pachetele vitrină testate instalează și configurează acces ODBC (Open Database Connectivity) la instalare. Deşi pachetele iCat simt lipsa suportului ODBC, la momentul scrierii acestui articol el era aşteptat pentru lansare. Cu toate că insta- larea în alte pachete este automatizată, vă recomandăm să aveţi cunoștințe de lucru legate de orice soft pentru server de baze de date cu care veţi administra magazinul. APRILIE 1997 BYTE Romania 83 Lab Report Software Dughenizarea Internetului aid hes STOCAREA DATELOR Securitatea continua sa fe iei lui esenţial i oe pe ei de tranzactie furnizate de vanzator. re, cum ar fi SSL (Secure Sockets Layer) si a pot proteja d 1. Consumatorul decide a facă o cumpărare de la un magazin we , i nformatitor 2. Consumatorul apasa pe butonul de Plata lansândi în execuţie un nortitel digital CyberCash “care oferă posibilitatea alegerii unei cărţi de credit. Informaţia de tranzacţionare este semnată digital de portofelul consumatorului, criptată și trimisă vânzătorului. 3. Serverul vânzătorului semnează, criptează și redirectează informaţia de tranzacţie la serverul CyberCash. Numerele cărţilor de credit sunt criptate « cu cheia publică CyberCash astfel încât vânzătorul nu va fi nevoit niciodată s-o manevreze direct. „4. Serverul CyberCash decripteaza si certifică datele de tranzacţie și le retransmite prin- tr-o reţea particulară către banca vânzătorului pentru autorizare. | 5. Banca vânzătorului procesează automat sarcina. Apoi banca returnează o aprobare sau negare către CyberCash, care este transmisă vânzătorului. În final, vânzătorul o trans- mite cumpărătorului. Cele mai multe tranzacţii durează mai puţin de 20 de secunde. CyberCash oferă de aseme- nea serviciul CyberCoin pentru tranzacţiile mici (sub 10$) conectate la contul de cecuri ale consumatorului. * HTML. Nu puteţi face omletă fără să spargeți ouăle și nu puteţi construi un sit Web fără a combina documente HTML. Veştile bune sunt că pachetele vitrină nece- sită doar cunoştinţe de bază de HTML, deşi o administrare mult mai sofisticată necesită o codare HTML mai puternică şi O experienţă în proiectare. A alege un soft vitrină pentru Web se rezumă în final la luarea unei decizii în legă- tură cu caracteristicile şi modul în care aces- tea vă vor ajuta să vă rezolvaţi problemele particulare de stocare. Astfel, specificarea înainte de toate a necesarului pentru vitrină reprezintă partea cea mai importantă a pro- cesului de selecție. Suita comercială iCat Electronic 2.1.2 Aşa cum îi spune şi numele, iCat este un cata- log / unealtă de creaţie vitrină pentru Inter- net. Suita include iCat Commerce Publisher (un catalog de prezentare și un modul de ad- ministrare), iCat Commerce Exchange (pen- tru procesarea comenzilor) şi iCat Com- merce Player (creare de catalog CD-ROM). ICat reprezintă singurul produs din eva- luare care suportă crearea atât a catalogului. CD-ROM cât și a celui bazat pe Internet. El vine cu un număr mare de șabloane HTML pentru alegerea modului în care catalogul / vitrina se va prezenta cumpărătorilor. Este de asemenea singurul produs care rulează pe Mac precum și pe diferite modele de Unix şi NT. Cu un pachet de documentaţie şi un tuto- rial solid, iCat ar fi fost mai ușor de folosit dacă ar fi permis o administrare de la distanţă prin interfaţa navigator - Web standard - o îmbunătățire planificată pentru luna februa- rie. Compania susţine că în lansarea din fe- bruarie va fi rezolvată de asemenea şi lipsa unui suport ODBC. Pentru serviciile de baze de date, iCat include versiunea mecanismu- lui de baze de date 4D de la Acius pentru un singur utilizator, legând toată munca de admi- nistrare şi dezvoltare la serverul însuşi. Admi- nistrarea de la distanţă a vitrinei înseamnă cumpărarea pachetului 4D Server de la Acius. Intershop Online 1.1.4 La fel ca în lumea reală, administrarea unor lucruri cum ar fi inventarul, vânzările, con- turile şi aprovizionarea unui magazin Web poate fi anevoioasă. Însă cu cât aveţi unelte de baze de date mai bune, cu atât mai ușoară vă va fi sarcina. Intershop Online vine cu suport ODBC precum şi cu serverul de baze de date SQL 11 Sybase, care explică nu doar preţul ridicat dar și punctajul mare pen- tru ușurința în folosire și versatilitate. Cu un set puternic de functii back-office si sabloane incorporate pentru administrare de cata- log/vitrină, produse, comenzi, inventar, furnizori şi funcţii client, Intershop Online simplifică administrarea de zi cu zi a maga- zinului Web. CEA MAI BUNĂ intershop Online 1.1.4 INTERSHOP ONLINE STORE Puternicele facilități de baze de date și ables de admi- exclusive products, best price” nistrare fac din acesta un program versatil, uşor de utilizat. : PRET TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE USURINTA IN UTILIZARE APRECIERE GENERALA Intershop Online 1.1.4 4995$ FO tok tok took iCat Electronic Commerce Suite 2.1.2 1495$ kk xi xi tok Merchant Builder 2.0 1495$ took ki kkk tok XA xxx Exceptional kx Bine * Acceptabil * Slab xxx Foarte bine 84 BYTE România APRILIE 1997 Dughenizarea Internetului Lab Report Software Sablonul fundamental de tip magazin este substantial şi vine cu funcţii suplimentare, cum ar fi un mecanism de discount care permite administratorului magazinului să reducă automat preţul. Produsele actuale suportă aplicarea unui discount planificat în timp. Următoarea versiune va fi caracteri- zată de o promovare dinamică, bazată pe informaţii din partea clientului. NetConsult planifică s-o lanseze în această primăvară. Aceasta este o caracteristică puternică pe care şi alte companii plănuiesc să şi-o adauge pro- gramului. Intershop Online este de asemenea sin- gurul produs care poate crea vitrine în patru limbi: engleză, franceză, germană și norvegi- ana. Nu trebuie decât să rescrieţi copia în fiecare limbă, schema bazei de date rămânând neschimbată. Modelul de administrare vă permite alegerea limbii dintr-un meniu ce se desfăşoară iar copia pentru limbaj este sto- cată într-o parte a bazei de date. Proiectantul nu pierde vremea cu localizarea depozitului HTML şi a fişierelor de date pentru fiecare limbaj iar utilizatorul face un simplu clic de mouse pentru a comuta între limbaje. Administrarea sigură de la distanţă printr-un browser Web, o analiză concretă a vânzărilor și funcţii de raport rotunjesc pachetul. Deşi Intershop Online a.realizat o bună impresie, el nu este perfect. Instalarea sub NT a întâmpinat greutăți pentru versiu- nea 3.5x fata de versiunea 4.0. De asemenea, cu un pret de 4995$ pentru NT si 7995$ pentru diferite versiuni de Unix, Intershop Online poate fi un program prea costisitor pentru micii operatori, însă el include și un server de baze de date SQL Sybase. Merchant Builder 2.0 Fata de alte programe, Merchant Builder oferă mai puţin în zona optiunilor de vitrine predefinite, însă serverul său Web, Com- merce Builder suportă grupuri de discuţii precum şi servicii Internet standard. Este inclus de asemenea limbajul de comandă SMX de la Internet Factory şi exemple de coduri pentru suplimentarea vitrinelor cu applet-uri Java sau controale ActiveX. Merchant Builder duce lipsă de un server de baze de date complet. În locul acestuia el foloseşte o bază de date Microsoft Access pe care o puteţi încărca cu propriile date. Pot fi proiectate magazine care ulterior pot ficom- pilate pentru a minimiza cantitatea de trafic de la şi înspre baza de date. Alternativ puteți atașa vitrina la orice bază de date care accep- tă ODBC pentru o mai bună performanţă. Unealta de dezvoltare Site Magic de la Internet Factory furnizează blocurile com- ponente de bază şi vine cu Merchant Builder. Limbajul său SMX include acces la baza de date împreună cu funcții bazate pe Internet Ce RAC E E Re ee iCat Electronic Intershop Merchant Commerce Suite Online Builder UC, NECESARUL DE MEMORIE AL SO UC minimal pentru Windows NT 486 Pentium 100 486 or Alpha Windows NT ¥ V V Windows 95 (A) (A) Solaris V ¥ HP-UX V vV AIX V V Mac OS 7.x v RAM pentru NT (MB) 16 64 a Spatiu pe disc pentru NT(MB) (B) 200 15 SUPORT PENTRU PLATA Fara utilizarea cecurilor V Suport FirstVirtual V CyberCash V V V SECURITATE SSL 2.0 V V SSL 3.0 v Suport SET v V V BAZA DE DATE Soft pentru server de baze de date inclus V V Suport ODBC v V Import fișiere baze de date V (4 V Export fişiere baze de date V V V Suport SQL V V Administrare prin navigator Web V vV Număr de utilizatori concurenţi DB 1 Unlimited N/A PUBLICARE PE WEB Soft pentru server Web inclus V V vV Suportă servere Web de la terţi V V V Suport pentru cadre HTML, tabele și V V V extensii pentru șabloane de limbaj Contin text, arafice, audio, video 4 4 (C) si suport pentru fisiere PDF Vizualizare a ierarhiei magazin / catalog V V Număr de șabloane vitrină / catalog (D) 3 1 Sabloane produs V V V Șabloane e-mail v v Vv AJUTOR LA CUMPARATURI Coș virtual de cumpărături V V V Verificarea comenzilor e-mail v V V Ajutor la calcularea preţului final V V V ADMINISTRAREA AFACERII Poştă /vitrină / catalog Vv v V Factură V V Comenzi V V V Urmărirea livrărilor V V V Cumpărare/furnizare V (4 Inventar v V Clienţi V [A V SALES MANAGEMENT Reclame create de utilizatori V V V Discount automat vV Discount în timp / bazat pe reclamă V Raportarea vânzărilor (E) V V (rapoarte de baze de date statistice) Grafice de vânzări (E) V ALTE CARACTERISTICI Distribuire magazin Web via CD-ROM v Limbaj de scriptare/ programare V Perlscript v Suport pentru Java, ActiveX, Perl, V V v Visual Basic si CGI Grupuri de discuții V Suport pentru mai multe limbi V (A) Va rula sub Win 95 dar este recomandat mai degrabă pentru dezvoltare de sit decât ca server Web. (B) Versiunea pentru un singur utilizator necesită 15 MB spaţiu pe disc pentru instalare iniţială. Versiunea multiutilizator necesită Acius4D Server și spaţiu pe disc suplimentar. (C) Uneltele de administrare a sitului permit adăugarea de text și grafică. Adăugarea altor facilităţi necesită programare. (D) Produsul este lansat cu 300 de șabloane care sunt împărțite pe categorii: catalog, produse,e-mail, servicii de plată etc. (E) Utilizatorul poate crea rapoarte folosind un program de scriere a rapoartelor de baze de date. N/A = neaplicabil APRILIE 1997 BYTE România 85 Lab Report Software Dughenizarea Internetului ve Netscape si Open Market ofera produse destinate comertului, integra- torilor de sisteme, furnizorilor de servicii co- merciale si marilor companii de vanzari cu amănuntul. Faţă de programele vitrină evalu- ate în prezentul raport, aceste produse nece- sită cunoștințele creatorilor profesioniști de „situri Web. Ele furnizează uneltele pentru firmele de dezvoltare Web şi clienţii acesto- ra, pentru construirea unei tehnologii comer- ciale pe Web. Aceste unelte nu sunt ușor de folosit - și necesită echipe de programatori și proiectanți pentru a le folosi la întreaga capac- itate - însă rezultatele reflectă cheltuielile supli- mentare in robustete si scalabilitate. Merchant Server de la Microsoft Merchant Server domina segmentul de piata situat între produsele vitrină evaluate în acest raport și soluţiile perfecţionate de la Netscape si Open Market. La un pret de 14,995$ pen- tru program si 3495$ pentru fiecare vitrină pe care o creaţi cu ajutorul programului, acest ces pe piaţă iar documentaţia este în mod clar dedicată Webmaster-ilor. Nu există casete de dialog pas-cu-pas care să vă ghideze pașii prin procesul de creare a unui magazin - pen- tru aceasta va trebui să utilizaţi FrontPage. Toată documentaţia produsului care acoperă topice cum ar fi instalarea, construirea unui magazin, administrarea, arhitectura sistem, procesarea comenzilor, securitate și montarea pachet este prea scump pentruaaveasuc- Servere comerciale performante „ciclului de dezvoltare vine distribuită pe un CD, în Microsoft Word și format HTML. Merchant Server se bazează pe produse Microsoft, ruland doar pe Windows NT cullS (Internet Information Server). Demarorul ma- gazinului foloseste Microsoft SQL Server ca — si server de baze de date, dar el se poate conecta la orice bază de date ODBC. Merchant System de la Netscape Pe lângă serverele sale cunoscute, Netscape oferă de asemenea Merchant System pentru servicii complete de administrare a vânzării cu amănuntul. Preţul pornește din jurul a 60,000$ și poate crește rapid în funcţie de ce ajutor e necesar pentru implementarea tuturor caracteristicilor dorite. Pentru bani, vânzătorii Web pot afișa în catalog mii de pro- duse, manevra sute de tranzacții simultane și realiza integrări cu sisteme de baze de date legale pentru inventar și comenzi. Este folosit un server de montare pentru a dezvolta o vi- trină Web în timp ce ofertele de produse migrează către Merchant Server iar Transac- tion Server manevrează comenzile. Merchant Server integrează capacităţi co- merciale puternice, incluzând căutare de pro-- duse, suport pentru discount promoţional, preţuri flexibile, afișare dinamică și posibilităţi de integrare multimedia - tot ce vă doriţi pen- tru a rula un sit comercial. First Data procesează plăţile iar sistemul se integrează în mecanismul de calcul al taxelor așa cum este și catalogul iCat. OM-Transact pe vânzări Taxware, la fel ca și celelalte pro- duse de vârf Netscape, Netscape Publishing System care permite publiciștilor crearea unor publicaţii bazate pe abonamente. Merchant System este disponibil pentru Sun Solaris și Silicon Graphics Irix, cu alte versiuni pentru Unix așteptate în această primăvară. OM-Transact de la Open Market Open Market este o firmă care se ocupă de furnizare de programe comerciale de nivel industrial, cu o concentrare pe infrastructura back-office pentru vânzările Web de mare capacitate. Companiile client pot cumpăra licența pentru OM-Transact pentru 250.000$. Corelată cu costul construirii unui sit Web și a bazei de date a catalogului, această licenţă devine de neatins pentru micii vânzători Web. _ OM-Transact asigură o infrastructură back- office completă pentru un comerţ Internet si- gur oferind o plată sigură, administrarea comenzilor, procesarea tranzacţiilor și servicii client pentru tranzacții de volume mari. Ca si ofertă de comerţ Internet pe backbone, ea lucrează împreună cu unelte de dezvoltare de sit-uri Web, respectiv de cataloage cum ar fi cele oferite de Cadis, Saqqara si Bluestone, toate fiind parteneri de soft ai Open Market rulează pe majoritatea platformelor Unix - cele de la Sun, Silicon Graphics, Stratus și Hewlett-Packard. şi simplifică construirea de aplicații tip maga- zin. Merchant Builder este valabil doar pentru NT, deși îl puteți administra de la dis- tanta folosind un browser Web standard. Serviciul de chat al Merchant Builder poate suporta un forum deschis, informativ precum şi o conversaţie de unu-la-unu ce foloseşte SSL. Accesul la grupuri poate fi de asemenea controlat prin legitimaţii pe care | a INFORMAȚII DESPRE PRODUSE: le administrati folosind serverul. Alegerea învingătorului Construirea pe Web poate fi la fel de costisi- toare ca şi construirea în lumea reală. Nu e deloc neobişnuit pentru o companie să chel- tuie sute de mii pentru o vitrină Web odată ce costul pentru echipamente, programe, cheltuielile de rețea, consultanță şi creare de iCat Electronic Commerce Merchant Builder 2.0 Netscape Merchant System Suite 2.1.2 $1495 approximately $60,000 $1495 The Internet Factory, Inc. „base price iCat Corp. Pleasanton, CA | : Netscape Communications Corp. Seattle, WA (510) 426-7763 Mountain View, CA (206) 623-0977 fax: (510) 426-9538 . (415) 937-3777 fax: (800) 558-4228 http://www.ifact.com http://home.netscape.com/ http://www.icat.com é Merchant Server OM-Transact Intershop Online 1.1.4 $14,995 $250,000 base price $4995 Microsoft Corp. - Open Market, Inc. NetConsult Communications, Inc. Redmond, WA Cambridge, MA Burlingame, CA (800) 736-5197 (415) 373-1530 merchant fax: (415) 373-1536 http://www.netconsult.com 86 BYTE Romania APRILIE 1997 (206) 882-8080 ~ http://www.microsoft.com/ (617) 949-7000 http://www.openmarket.com/ continut este corespunzator. Alegerea pro- gramului potrivit pentru magazinul d-voas- tra Web presupune hotărârea asupra unor caracteristici şi funcţii de care aveţi nevoie şi care nu sunt superflue; focalizarea doar pe costul programului ar putea fi dăunătoare productivității. Hi David Seachrist a testat la NTSL timp de 10 ani toate categoriile majore de software economic. Îl puteţi contacta prin e-mail la dseachrist@ prodigy.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport reprezintă aprecierile redactorilor BY TE, bazate în parte pe testele efectu- ate de NSTL, Inc., cum au fost ele prezentate în- tr-un număr recent al lunarului Software Digest. Pentru a obține o copie a acestui raport, cu evaluă- rile şi datele NTSL, contactaţi NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; fax (610) 941-9950; pe Internet, editors@nstl .com. Pentru abonament, (800) 257-9402. BYTE magazine şi NSTL sunt ambele unități opera- tionale ale The McGraw-Hill Companies, Inc. Premiul |li : Premiul |! o unitate CD-ROM o imprimantă cu GoldStar 8x jet de cerneală oferită de: CanonBJC-240 BBComputer oferita de: tel: 057-280555; 057-280666; Tornado Sistems 01-6867566 tel: 041-618580; 041-619863 01-4204070, 01-4204045 Prenvtul i l FLAMINGO (al OTATUNG Tel: 01-2225041, 01-2224934, 01-4105606, 01-4103623, 01-2224643 iu urmateares coutiaur sss: RUNNING CPU CYRIX 6x86-P166+, Mainboard: Intel Triton, 430 VX Chipset, (256 KB Sync cache on board, A De PN | 1 d Enhanced PCI IDE), 8 MB RAM, SVGA Card 2MB DRAM S3 UV+, HDD 1.3 GB QUANTUM Bigfoot, FDD [ y ey) 3.5“, 1.44 MB, Minitower Case, Monitor 14” SVGA COLOR, LR NI TATUNG, Keyboard WIN95 USA, Layout ACER, Mouse 3 but.w/, mouse pad GENIUS, Software:MS-DOS 6.22 & RAV 4.04, (Optional WINDOWS 95) Premiul |V Premiul V | STNG o cartela de sunet o carte Running a SW Yamaha SW60XG Perfect BBS oferita oferită die d e : Computer Press Agora mira Tar Ti Tt MGT TRADE tel: 065-166257, 065-166516; ys tel: 01-3120311; 01-6150701; 01-2300286, 01-2300289 7 Sy Dintre toţi abonaţii înregistrați până la data de 20 mai “97, se vor trage la sorţi câștigătorii celor 5 premii prezentate mai sus. Preţ vânzare Preţ abonament Abonament elevi studenţi? BYTE România 12 luni 96.000 lei 72.000 lei 48.000 lei 6 luni 48.000 lei 36.000 lei 24.000 lei PC Report 12 luni 48.000 lei 36.000 lei 24.000 lei 6 luni 21.000 lei 18.000 lei 12.000 lei CAD Report 6 aparitii 36.000 lei 27.000 lei 18.000 lei 3 aparitii 18.000 lei 13.500 lei 9.000 lei *Blevii si studentii vor trebui sa ataseze comenzii 0 copie dupa carnetul de elev sau de student Pentru abonamente va rugam sa completati si sa ne returnati talonul de abonament din revistele noastre Marele premiu imprimanta EPSON LX300 este oferit de: NET CON S tel:01-638.33.45; *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII *PREMII* ULTIN G 01-312.41.99 1. Ce notă, pe o scală de la 1 (nota cea mai mica) la 10 (nota cea mai mare), i-ati acorda revistei BYTE? Foarte slabă-L—————————————> Foarte bună 10 20 3040 506070 80 90 100 2. Cum procurati revista BYTE? Sunt abonatQ = OcumpérQ) 0 împrumuta 3. Citiţi următoarele secțiuni după cum urmează: Aproape totdeauna - Deseori Uneori Rareori Aproape niciodată Bits Q a a Q Q Eveniment O O O a uO Interviu O a O O QO Fundamente O OQ Q a OQ Cover stoy OQ Q Q OQ Q Lab report O O O QO QO State of the art Q Q Q Q Dosar O QO a O QO Prezentari QO QO a UO a Opinii u OQ OQ a u 4. Cîte persoane citesc în medie exemplarul Dvs.: 1Q 2.30 4,60 740 - 5. Dacă ar fi să alegeți doar 3 articole, apărute în Byte în decursul anului trecut, care v-au plăcut sau v-au satisfăcut nevoia de informare, care ar fi acelea: 7. Ce alte reviste de specialitate mai citiți? Le puteţi aprecia, acordîndu-le note de la 1 la 10? Evaluare CAD report ee een eu a Chip E e o ai el noa oo Computer Games ED ee Computerworld E E e Game Over Wo | Hello CAD Fans Pa a PC Market gi PC Report [E a e a ma et PC World Ce m a aa e Planeta Internet PA a pa ei co due Telecom Romania O intre 400.000 si 599.999 lei intre 600.000 si 799.999 lei intre 800.000 si 999.999 lei 8. Care considerati ca este cel mai potrivit mediu de reclama pentru o firmă de calculatoare? Reviste de specialitate 0 Cotidiene TVO Radio Târguri 0 Seminarii 0 Internet QO Allele e ea CO Ca a ee ea 9 V-a reţinut atenţia în mod deosebit vreo reclamă apărută în Byte în 1996? Dacia firme e e a din numărul ....... IEOAȚECE i a a sa ee a d aa Nu O 10. Utilizaţi un calculator: acasă O la birou O 11. Aveţi acces la Internet? DaD prin intermediul furnizorului....................... Nu U 12. Ce profil are instituţia în care vă desfășuraţi activitatea? Calculatoare / Comunicaţii O Comerţ O Agricultură O Industrie Justiţie Medicina Q Publicitate / Design O Servicii publice Q Știință / Învățământ ANU Care a aa aa 13. Ce funcţie deţineţi în cadrul site de conducere O administrativă UI ee CF nu i ANA Cape ee ee ee a a 14. Care consideraţi că este nivelul cunoștințelor Dvs. în domeniul calculatoarelor? - foarte bunQ bunQ mediu QslabO . 15. Ce servicii ale editurii noastre credeți că ar trebui : as îmbunătățite? De ce? Cum? Conţinut editorial O ........... oe oe, Calitate tipat i e Ta a, ee a. Distributie Ge a Garte/CD:prin posta: Gh. sea Le oe 16. Ce servicii suplimentare ati dori? ........ oe ee 17. Vă situaţi în categoria de vârstă: sub 25 ani] 25-35aniQ)_ peste 35 ani a „18. Sexul: feminin Q masculin a 19. Deupăția: n e o tu a a a 20. Venitul meu net lunar se înscrie în categoria: sub 200.000 lei între 200.000 și 399.999 lei. Ob 0 oO fo . peste 1.000.000 lei Pentru întrebările la care spaţiul disponibil a fost insuficient pentru răspunsul dumneavoastră, vă rugăm să atașați o foaie suplimentară Numele și prenumele Adresa Cod Radu Greab 2 Cum să ne formatăm mai nou documentele HTML O scurtă incursiune în CSSI oate vă mai amintiţi sărăcia de elemente de formatare din pri- ma versiune a limbajului HTML, când autorii aveau un mic control asupra aspectului docu- mentelor HTML, majoritatea. docu- mentelor rezumându-se la nişte prezentări seci de informaţii. Frustrati de aceasta sara- „cie, ne-am îndreptat spre extensiile HTML lansate de Netscape în produsul ce a devenit cel mai popular browser la un moment dat, Netscape Navigator. Cu câtă bucurie am inserat noile taguri de la Netscape, de exemplu , in docu- mentele noastre. Noile taguri ne-au permis să creăm documente care să impresioneze cititorii, nu numai prin informaţiile expuse (dacă impresionau) ci şi prin aspectul imag- inii imprimate pe retina cititorului. Exten- siile Netscape au devenit curând un stan- dard de facto în lumea Web-ului, ceea ce a făcut ca majoritatea acestor extensii să fie incluse în ultima versiune a limbajului HTML, HTML 3.2, propusă de consorţi- ul W3C. Cu toate ca extensiile introduse de Netscape, si mai apoi si de Microsoft, au reprezentat un progres in publicarea informa- tiilor pe Web, aceste extensii au creat si cate- va neajunsuri. Cel mai mare dezavantaj este amestecul de informatii de afisare a continu- tului şi informaţiile propriu-zise dintr-un do- cument HTML. Dacă ne uităm la sursa ma- jorităţii paginilor HTML care ne iau ochii, cu greu putem identifica dintr-o privire care sunt informaţiile adevărate pe care le conține pag- ina. Probabil că în cele mai picante pagini, raportul dintre octeţii care reprezintă conţi- Press clippings What are sheets? Sites ie ‘History tet chat te Dutt pista ga fur varza rari aa me t's new Styled software | JASS, dynamic HTML, dynamic style sheets? © et Exemplu de document HTML care foloseste pentru formatare Cascading Style Sheets 1. nutul util si octetii care contin atributelele tagurilor de formatare este semnificativ in favoarea informaţiilor de formatare. Pare logic ca într-un document HTML informaţiile de formatare să fie separate de informaţia utilă și să beneficiaţi de aceleași (sau chiar extinse) posibilităţi de formatare. Cum vă sună următoarea idee? Pe situl dvs. aveţi un singur fişier de formatare pe ca- re-l includ toate paginile HTML, oferind astfel o imagine unitară asupra sitului. Dacă vă decideți ca elementele header de tip H1 să nu mai fie de culoare verde, ci de culoare roşie, modificaţi un singur fişier şi schimba- rea se reflectă în toate paginile. Altfel, e cam incomod să verificaţi zeci sau sute de fişiere şi să faceţi modificările (chiar dacă aveţi un script care ar face astfel de modificări, rularea lui pe sute de fişiere ar consuma mai multe resurse decât editarea manuală a unei singure linii dintr-un singur fişier). Consorţiul W3C dezvoltă şi recomandă mai multe specificaţii care descriu modalita- tea în care informaţiile sunt afişate, tipărite sau, de ce nu, reprezentate sonor. În aceste specificaţii sunt prezentate așa numitele „Style Sheets“, prin care autorii pot crea look-and-feel-ul dorit, păstrând indepen- APRILIE 1997 BYTE România 89 Web Master O scurtă incursiune în CSSI denţa de platformă a documentelor HTML. Ceea ce este foarte important, utilizarea style sheet-urilor oferă creatorilor HTML aproape aceleaşi posibilități de formatare ca şi autorilor din lumea consacrată a DIP-ului, fără a fi necesară introducerea de noi taguri HTML. Cascading Style Sheets formează o parte a acestor specificații şi descriu modalitatea prin care se pot atașa documentelor HTML informaţii de afişare referitoare la fonturi, culori, poziționări în cadrul paginilor ş.a.m.d. Dezvoltarea a început în 1994 la CERN, iar în decembrie anul trecut, a fost lansată specificatia Cascading Style Sheets 1 ca o recomandare a consorțiului W3C, recoman- dare ce va conduce la răspândirea largă a specificatiei. CSS 1 prezintă un mecanism simplu prin care autorii sau cititorii controlează stilul (fontul, culoarea, spaţierea) documentelor HTML. Atributul de „cascading“ înseamnă că, atât autorul, cât și cititorul își potalege anumite stiluri preferate care se suprapun ca într-o cascadă. Există deja navigatoare şi editoare HTML care suportă parțial specificatia CSS, iar în acest an se aşteaptă ca specificaţia să fie adop- tată rapid. Printre navigatoare se numără Internet Explorer 3.0, Netscape Navigator 4.0, Emacs-w3, Arena şi Amaya. În categoria editoarelor care suporta CSS intra Amaya, HotDog, HomeSite 2.5, HotMetal, HoTaMale, QuickSite 2.0, Joy HTML, Webmaker si Personal Views. Crearea de stiluri CSS 1 se realizează prin definirea unor reguli şi presupune cunoașterea elementelor de bază din limbajul HTML şi din terminologia DTP. Aşa cum paginile HTML sunt simple fişiere text, şi regulile CSS 1 sunt reprezentate prin fişiere text. Regulile de definire a stilurilor au următoarea formă: | proprietate: valoare ) Selectorul face legătura între documentul HTML şi stil şi poate fi orice element HTML. Regula specifică faptul că proprietăţii desemnate a selectorului i se atribuie o anumită valoare. Exemplu: H1 { color: blue } adica, elementelor header de tip H1 li se modifică culoarea în albastru. Există mai multe moduri de conectare a documentelor HTML cu stilurile CSS 1, fiecare mod prezentând avantaje şi dezavantaje. Primul mod constă în inserarea în antetul documentului a unei referinţe spre un fişier care conţine regulile: Oaltă modalitate o reprezintă definirea regulilor în antetul docu- mentului: Ultima modalitate constă în definirea de reguli specifice unui anumit element din cadrul documentului:

Un paragraf afișat cu verde. De la prima modalitate până la ultima, scade generalitatea uti- lizării acelorași stiluri şi creşte specificul anumitor elemente HTML, de aceea este de preferat utilizarea de stiluri generale pentru toate TYPE="text/css" 90 BYTE Romania APRILIE 1997 documentele si folosirea cu retinere a stilurilor specifice anumi- tor elemente din cadrul paginilor HTML. Regulile se pot grupa dupa mai multi selectori: H1, H2, H3 { font-family: helvetica } sau dupa mai multe proprietati: Hl { font: bold 1l2pt/14pt helvetica }. CSS 1 specifică proprietatea de moştenire: un element utilizează stilurile elementului în care este conţinut, dacă aceste stiluri nu sunt modificate de reguli specifice. Elementul cel mai de sus în ierarhie este tagul BODY. Pentru a mări gradul de control asupra elementelor, în specifi- catia HTML au fost introduse două noi atribute: CLASS şi ID. Cu atributul CLASS puteţi împărţi un anumit element în mai multe clase în funcție de stiluri, de exemplu: Hl.red { color: red } H1.blue ( color: blue ] iar în cadrul documentului utilizați ceva de genul:

Header albastru

Atributul ID vă permite să declaraţi stiluri particulare pentru un anumit element şi trebuie să aibă valori unice în cadrul aceluiași document. Utilizarea atributului ID nu este încurajată. O altă facilitate este posibilitatea folosirii selectorilor contex- tuali de genul: Hl EM { color: red } regula care va fi aplicata elementelor de tip EM aflate in cadrul unui element de tip H1. Creatorilor de documente HTML le mai este pusă la dispoziţie posibilitatea utilizării de pseudoclase şi pseudoelemente. Acestea nu există în sursa HTML dar apar în anumite condiţii. Aşa sunt pseudo clasele pentru ancore (A:link, A:visited şi A:active) şi pseu- do elementele asociate efectelor tipografice (prima linie sau pri- ma literă dintr-un paragraf). Utilizând CSS, mai multe stiluri pot influenţa simultan un docu- ment. Această situaţie apare din două motive: modularitatea obţi- nută prin combinarea mai multor seturi parţiale de stiluri pentru a preveni redundanţa (într-un document se importă mai multe fişiere cu stiluri) şi balanţa autor-cititor (fiecare specifică anumite stiluri preferate). În aceste condiţii, pot apărea conflicte între reguli, conflicte rezolvate de algoritmul prezentat în specificatia CSS 1. Specificaţia CSS 1 mai descrie modul de poziţionare în pagină a elementelor, poziționarea relativă față de alte elemente şi față de marginile zonei de afişare și prezintă toate proprietăţile selecto- rilor (font, culoare, spaţierea textului, poziţionare) dar prezentarea lor ar lua prea mult spaţiu. Cascading Style Sheets oferă un real ajutor în publicarea docu- mentelor HTML dar rămâne, în fond, o modalitate de îmbogăţire a aspectului unei prezentări şi nu un scop în sine. Din acest motiv, să ne îngrijim ca documentele să prezinte interes chiar si dupa elim- inarea stilurilor. Bibliografie: 1. Specificatiile de Style Sheets de la W3C http://www.w3.org/pub/WWW/Style/ 2. Ghidul CSS creat de Web Design Group http://www.htmlhelp.com/reference/css/ 3. Situl SiteBuilder Network al companiei Microsoft http://www-.microsoft.com/workshop/author/default.asp Radu Greab este student la Universitatea „Petru Maior“ din Tg.Mureş și poate fi contactat la raduQuttgm.ro. J9M9Seydiy DEEBEBE ey eneajay MU apaday leyy ajeg aie) eu Ta Internetul este spațiul informațiilor publice Definiţie: Internetul - este locul unde se pot întâlni orice gen de informaţii pe care o persoană (sau o instituţie) doreşte să le aducă la cunoștința cuiva (fără ca acest cineva să aibă o adresă anume). Dacă privim din acest punct de vedere, atunci e ușor de înţeles de ce Internetul e ideal pentru anunţurile ce le putem întâlni adesea la rubrica de mică publicitate. În această lună am încercat să mă opresc la un anumit gen de anunţuri: cel al ofertelor/cererilor de lucru/servicii. Pe această piață (a muncii) există, în principiu, trei jucători: per- soana fizică (cel care doreşte să lucreze), compania (cea care are nevoie de cineva pentru un anumit post) şi intermediarul (cel care realizează legătura dintre primii doi). Uneori, intermediarul lipsește. Intre aceşti trei poli există, de obicei, următoarele relaţii: per- soana fizică are nevoie de companie; compania are nevoie de per- "(Compania care întreţine situl este rezidentă î în a ee o arie mai i vest ser scagoall srr = cu eventuala precizare a locate in care e cete ca nibilă respe Jobs de Augustin Moga soana fizică; intermediarul oferă un serviciu care se bazează pe nevoile primilor doi şi caută să fie cadrul în care aceştia iau legă- tura unul cu celălalt. Dintre toți, rolul intermediarului este cel mai interesant: deși nu el este cel care a generat toată „afacerea“, el este singurul pentru care situaţia a devenit o afacere în sine. Pen- tru el, deținerea de informaţii (atât dintr-o „tabără“, cât și din cealaltă) este vitală - este insăşi raţiunea lui de a exista. lată de ce am considerat necesar să prezint mai mult această categorie... Oricum, merită reţinut faptul că ofertele de posturi sunt disponi- bile adesea și pe siturile firmelor direct interesate, si nu numai pe cele ale firmelor specializate în intermedieri. Totuși, daca nu urmăriți cu precădere ofertele de muncă ale unei anumite com- panii, e mult mai eficient să începeți căutarea pornind de la siturile intermediarilor (sau headhunter-ilor = vânatori de capete, cum mai sunt ei cunoscufi...). £ ‘aes America's Copyright ©1997 America's Job Bank online, si altele... Plus o foarte importantă notiță-avertisment: „limitează timpul tău petrecut online numai la un sfert din totalul timpului pe care-l poţi © dedica căutării unui loc de muncă!“. Netăţeni, luaţi aminte! :) America 's Job Bank. Citez ZA pe ia sitului: „acest sit a fost accesat de 71.432.725 ori în ultimele 6 luni“. Un calcul sumar mă duce la un număr de aproximativ 400.000 de accese pezi -- ceea ce ar putea să ne dea o prima im- presie vizavi de interesul manifestat față de informaţiile conţinute pe sit. Situl _ aparţine serviciului public al Forţelor de Muncă (public Employment Service) „din Statele Unite și conţine liste cu ofertele de muncă din fiecare stat al fede- raţiei americane. Probabil, acest fapt justifică într-o oarecare măsură audi- enta largă a sitului. In afara mecanismului de căutare a unei anumite oferte (între paranteze fie spus: facil, dar totodată „puternic“ - permițând selecția de criterii multiple și sortarea rezultatului după mai multe criterii), pe acest sit am găsit și o colecție scurtă, dar foarte interesantă, de sugestii adresate căutătorului unui loc de munca: 10 motive pentru a folosi Internetul în căutarea unui loc de muncă, ce anume trebuie să decizi înainte de a începe căutarea, câte ceva iaca netichetă, ce anume asteapta de la tine cei care oferă un loc de muncă , cum să-ţi gestionezi timpul petrecut 92 BYTE România APRILIE 1997 fete mu ill oo http://www. intellimatch.com/intellimatch/ CE nee Tipic. Acest sit are exact ceea ce ar trebui să conţină un sit „normal“ din categoria sa as manta 327 JobSeher 9) | -osecțiunededicatăccăutătorilorde posturi (pagini pentru alcătuirea unui „resume“ a otet 0 Sei af ae oe rapid (2 Minute Resume) sau mai detaliat (PowerResume)), o secţiune dedicată celor ret ie ea po cae care sunt in căutare de candidaţi pentru anumite job-uri (înregistrare, postare de noi masea SPA ae pti aa oferte, căutare printre resume-urile înregistrate). În spatele interfeţei, un mecanism de Stone up.toxiayrilininiaiiaateds, OF SRS d= i ae i i = i îm... i căutare în baze de date specifice asigură o căutare ușoară, dar totodată (destul de) munte PENA te yams > Youn vomit exacta. Ea tate @ Wor, Sean gs Recomandabil pentru cei care vor să-și facă o primă impresie vizavi de siturile de ips. by capluing yr Sil, p p p ft rosea e e aesergaiance, : ; Peters acest gen. _http://www.peoplebank.com/ eee ee aa PeopleBank -- the employment network. Desi are extensia com", compania care întreţine acest sit este localizată pe Bătrânul Continet (mai exact, in Anglia). Atât companiile, cât și orice persoană fizică pot să se înregistreze și să-și trimi- “Matching People to Jobs" tă propriile anunţuri în bazele de date ce se aflain spatele interfetei web. Totusi, Eh aie oii Zhe pl ; work (0 Hind candidates in two ways ~ by panning a See firmele care doresc să obțină CV-urile complete ale persoanei înregistrate, “acaba his oF placing ap trebuie să plătească un onorariu... i te Jobseekers (whether in work or noi) can register their CV Navigarea și procesul de căutare mi-au părut a fi relativ facile, desi putin- By putin cam prea stufoase...Ce mi-a parut a fi remarcabil la acest sit este faptul ~— ca firma ofera celor interesati (numai contra cost) profile ale personalitatii per- eee piete pen ei a . A A = a candidates’ CV details on our database, browse the soanelor înregistrate în bazele de date. Ce înseamnă un astfel de profil? O cuan- care capete an plac ereu ore. tificare pe mai multe nivele a „stilurilor“ (de muncă, personal și natural) unei anu- Now incorparating Personality: Profiling mite persoane, împreună cu o descriere a acestora -- personalitate, calități probabile, slăbiciuni posibile, atitudine, integrarea culturală și în echipă, și altele. Din păcate, nu am avut posibilitatea de a obtine un profil „adevărat“, ci doar am aruncat o scurta privire asupra demo-ului pus la dispoziție; sunt convins însă că nu toți vizitatorii sitului se mulțumesc doar cu atât, în ciuda celor 20 lire/profil care trebuie plătiți pentru a avea acces. E E eat saci Bavilion 107 COMPAQ - platforma ideală pentru aplicaţiile NOVELL Netware, Windows NT, SCO UNIX Servere cu performantă şi fiabilitate maxime, optimizate pentru sistemele de operare în retea ProSignia 200 CPU: P5/166 MHz, pentru rețele mici și medii ae ae ce ProLiant 800 & 2500 CPU: 1 sau 2 PPro / 180-200 MHz Eu cică UE ee ÎI AS ia 27,3 GB/270 GB opțional hot-pluggable ProLiant 5000 pentru retele “mission-critical” CPU: 1 - 4 PPro / 166-200 MHz RAM 64MB-4 GB HDD max. 301 GB hot-pluggable Caracteristici comune: - Instalare asistată a * Memorie RAM de tip ECC : siștemului de operare : pre-failure warranty pentru Controller RAID procesor, memorie și HDD * Fault-tolerance APRILIE 1997 BYTE Romania 93 n SaNeb * Your Internet Business Solution / InterComp București 01323825 Electronum București 01 3120440 „CINOR București 01 3120579 ALGORITMA București 012122151 GEONET București 01 2113299 UNICOM București 01 2234359 CanadSystems Bucuresti 013236888 CEDRU Bucuresti 01 6435024 MICROSISTEM Bacau 034 171342 SINTEC Baia Mare 062 436366 Deuro-Consult Brașov 068 319181 RomaniaOnLine Brasov 068 321529 HARD-TEST'94 Brăila 039 639533 GMB Constanta 041619222 SUD INTERNET Craiova 051 417963 | = TOPTECH Deva 054 213871} | HARD-TEST'94 __ Galati 036 467752 COMP-ARG Pitesti _ 048 214269 INTER-CONEXION Pitești . 048 219267 TRANSDATA Ploiești 044 143630 IVEX Rm.Vâlcea 050 736077 MIANA Rm.Vâlcea 050 724404 COSYS Sf.Gheoghe 067 323036 | LANCOMP Sibiu 069 214103 | WARP-NET Suceava 030 226810 | ROMWEST Targoviste 045 218343 : a Co BIMOS Tg.Jiu 053 210741 - Rs ee HARD-TEST‘94 Tulcea 040 521871 Email: office@starnets.ro http://www.starnets.ro i Numai prin noi aveţi acces la Internet din toată cu viteză maxima Și costuri minime! InterComp oo” @ Powered by SPARC-Solaris CS CARE Network Management System CS NetWare Diagnostics Programul de diagnosticare prezintă arhi- tectura rețelei NetWare în detaliu.Se pot obţine informații privind adresele,driverele şi configuraţia pentru fiecare server sau staţie de lucru. Toate datele sunt stocate într-o bază de date care poate fi actualizată ulterior cu informaţii adiţionale. Posibilitatea colectării și evaluării infor- maţiilor privind configuraţiile și statisti- cile de funcţionare ale staţiilor de lucru și ale serverelor într-un singur loc reprezin- - tă o cale fiabilă pentru detecția și analiza erorilor apărute în rețea. CS NetWare Diagnostics poate filansat în execuţie de fiecare utilizator conectat la server.Dacă fişierele programului sunt loca- lizate pe server, utilizatorul trebuie să aibă drepturile de acces necesare.Dacă progra- mul e instalat pe un disc local al unei staţii de lucru, utilizatorul care îl lansează nu trebu- ie în mod obligatoriu, să fie logat la server. După startarea modulului CS-CARE Network Management System, se încarcă funcţiile principale de diagnosticare a re- telei CS NetWare Diagnostics din meniul Application Manager . Rezultatul final al acestor operaţii îl constituie descoperirea automată a structurii rețelei analizate (Net- Ware Discovery).CS Netware Diagnostics trimite cereri de identificare către toate seg- mentele şi nodurile reţelei şi construieşte structura logică corespunzătoare (fig. NetWare Map). Fiecare segment al reţelei e considerat un Informaţii despre servere Care (Untitled) De Bogdan C.Crainicu Management System NetWare Map obiect care poate fi deschis si analizat ulterior (NetWare Segment). Segmentul e individu- alizat pe baza unei adrese de retea IPX pro- prii si contine statiile de lucru, server-ele şi router-ele recunoscute în timpul scanării sa- le automate.Elementele unui segment sunt afişate în ordinea în care ele răspund cereri- lor de identificare. Programul aranjează no- durile într-o structură liniară. Diagrama re- zultată este schematică și nu corespunde nea- părat conexiunii fizice (cablării propriu-zise). Stațiile de lucru de pe un anumit segment sunt definite prin numele utilizatorului ataşat la server sau prin adresa de nod. Prezenţa unei staţii e semnalată chiar si prin simpla rulare a drivere-lor ce corespund adaptorului de rețea, fără o conectare ulte- rioară prin nume de login și parolă. CS NetW are Diagnostics creează anumite obiecte reprezentând noduri de reţea parti- culare. Dacă un nod nu răspunde la pachete- Je de diagnosticare, acesta nu e eliminat din segment, însă apare marcat în NetWare Map. Explorând File Server-ul Pentru obţinerea informaţiilor despre un file server, este necesară deschiderea obiec- CS Care a fost d scopul supervizării, al detecţiei erorilor și alopti- mizării proceselor în mediul unei reţele Novell NetWare COMPU-SHACK GmbH, Germania http!/ tului care îl reprezintă în structura Net- Ware Map sau în zona NetWare Segment. Rezultatul deschiderii unui astfel de obiect numit NetWare Server îl constituie apariția unei ferestre cu numele server-ului şi care conţine o listă de meniuri selectabile (fig. Informaţii despre servere). Pot fi analizate următoarele date gru- pate pe domenii : Grupul Owner Info conţine adresa de reţea, proprietarul, numărul de telefon al proprietarului, descrierea server-ului si localizarea sa.Cu excepţia adresei de reţea, celelalte puncte pot fi editate. Opţiunea Configuration afişează infor- matii ce includ tipul şi setările plăcilor de re- ţea (protocoale existente, adrese de nod, adrese I/O, întreruperi IRQ), versiunile pro- tocoalelor IPX si SPX, tabelele de rutare. Meniul Segments prezintă tabela seg- mentelor (definite prin nume şi adresă) cores- punzătoare server-ului analizat. Distanţa din- tre server și segmentul selectat se exprimă în hops (numărul de rute dintre file server şi seg- ment). În mod similar, timpul se exprimă în ticks (1 ticks=1/18 secunde) şi reprezintă durata necesară unui pachet să parcurgă dis- tanța server-segment sau viceversa. APRILIE 1997 BYTE Romania 95 Prezentări CS CARE Graph Grupul SW Servers conţine informaţii de rutare cu privire la protocoalele SAP detectate pe file server-ul curent (SAP - Service Advertisting Protocol ). Lista utilizatorilor conectaţi la server poate fi găsită în meniul Users Attached to the Server. Această listă oferă următorul set de date: numărul conexiunii, adresa IPX, numele de login, numele întreg al utiliza- torului, timpul de conectare.Se pot trimi- te mesaje tuturor user-ilor, dacă aceştia nu au folosit în prealabil comanda CASTOFF. Unul din principalele scopuri ale unui server este să ofere un mediu de stocare uti- lizatorilor curenţi. Grupul Volumes furni- zează informaţii despre gradul de utilizare al hard disk-urilor (spaţiul total pe volume, spaţiul ocupat, relaţia dintre intrările direc- tor utilizate şi totalul numărului de intrări director disponibile). Rezultatele sunt afi- şate sub forma display-urilor aparatelor de măsură, orice schimbare în sistem fiind actualizată automat. Opţiunea DateTime permite citirea și setarea timpului real al server-ului. În plus, e posibilă sincronizarea nivelurilor de timp ale tuturor server-elor din rețea.Pentru re- alizarea acestor setări, utilizatorul progra- mului trebuie să aibă dreptul de operator consolă pe server sau pe toate server-ele (în cazul sincronizării). Grupul Driver Statistics prezintă statisti- ca de funcționare a unei anumite plăci de re- ţea : adresă hard, adresă l/O, întreruperi, pro- tocoale, frame-uri. După cum se cunoaşte, IPX este protocolul de bază folosit în arhi- tectura NetWare. În timpul comunicării unei aplicaţii DOS cu server-ul, datele sunt trim- ise shell-ului care le distribuie sub forma pachetelor IPX în rețea.Informaţiile colec- tării în timpul manipulării pachetelor IPX pot fi cunoscute din meniul IPX Statistics. Spre deosebire de IPX, SPX reprezintă un protocol de tip conexiune orientată. Când o aplicaţie stabileşte o conexiune SPX cu un alt nod de reţea, aceasta trimite câte un sin- E. NetWare Workstation gur pachet si asteapta confirmarea receptio- narii. Fiecare pachet este „preparat“ ca un pachet SPX şi încapsulat într-un pachet IPX. Statisticile SPX sunt evaluate în meniul SPX Statistics (inclusiv erorile de transmisie sau nesincronizările dintre noduri), însă e necesa- ră distincția între părţile active și pasive ale comunicaţiei. Un pachet este trimis de parte- nerul activ la unul pasiv, acesta din urmă întorcând confirmarea receptionaril. Grupul Router Statistics prezintă infor- maţii despre rutările interne ale server-ului. Intertetele de retea XL. Incă o dată, 3Com, sparge tiparele în lumea reţelelor de calculatoare. INTERNET ACCESS SOLUTIONS WAN BACKBONE SOLUTIONS IBM/SNA SOLUTION NETWORK SOLUTIONS NETWORK MANAGME 96 BYTE Romania APRILIE 1997 Trap Setup O privire dinamică în File Server Valorile unor variabile atașate funcţiilor de diagnosticare a rețelei ating diferite nivele. Acest lucru poate fi cauzat de schimbările apărute în gradul de încărcare al traficului pe reţea, de acţiunea utilizatorilor sau, eventu- al, de anumite erori hardware şi software. CS NetW are Diagnostics e capabil să evalu- eze variațiile acestor valori şi să le afişeze în- tr-un grafic.O astfel de evaluare e stocată în- tr-un obiect Graph creat de utilizator şi în ca- re se introduc date statistice selectate din- tr-un anumit grup (fig. Graph). După ce o variabilă statistică a fost inserată, se iniţiali- zează un dialog numit Customize Graph Va- CS CARE riable. Obiectul Grapb poate manipula toate variabilele de tipul : statistici IPX şi SPX ale server-ului, ale staţiilor de lucru și ale routere- lor, statistici de rutare ale serverului si ale routerelor, statistici shell ale staţiilor de lu- cru. Numărul variabilelor introduse într-un Graph este nelimitat. Un alt obiect definit în acest context este Link, care poate fi utilizat la vizualizarea conexiunilor dintre icon-urile obiectelor găsite şi mapate în fereastra View NetWare Diagnostics. Mai precis, obiectele Link sînt folosite la interconectarea staţiilor de lucru, a serverelor şi a router-elor.Pentru a distin- ge diferitele tipuri de legături fizice existen- te în rețea, este posibilă specificarea unor tipuri de legături particulare.Sînt disponi- bile patru tipuri de legături predefinite : Ethernet, Arcnet, FDDI, Token Ring. Obiectul Cable reprezintă o extensie a obiectului Link şi permite obţinerea legă- turii fizice de-a lungul unui segment în care cablarea e eronat detectată. Explorând o staţie de lucru Ca şi în cazul unui server, la început e nece- sară deschiderea obiectului NerWare Workstation (fig. NetWare Workstation) din fereastra Net Ware Segment. Prima optiune, Owner Info, prezinta Prezentari Test YA aceeași schemă de date definită în opţiunea similara din NetWare Server. Grupul Login Info afişează informaţii despre utilizatorul conectat de pe staţia analizată: nume de login, nume întreg şi momentul atașării la server. Trebuie preci- zat faptul ca CS Net Ware Diagnostics sca- nează rețeaua la intervale de timp progra- mabile, schimbările apărute în sistem fiind mereu semnalate. Meniul Configuration permite vizuali- zarea datelor ce includ tipul şi setările car- telei de rețea, versiunile protocoalelor IPX şi SPX, versiunea shell-ului, identificarea FDDI SOLUTIONS FAST ETHERNET SOLUTIONS BUILDING/CAMPUS SOLUTIONS ATM SOLUTION Interfete de retea EtherLink XL 10Mbps si Fast EtherLink XL 10/100 Mbps PCI. Ceea ce vă vom prezenta, va schimba opţiunile dumneavoastră în ceea ce priveşte conectarea la reţea. Interfetele de retea EtherLink XL şi FastEtherLink XL PCI sunt in acest moment mult mai avansate decât oricare interfaţă de reţea de pe piaţă. Prin utilizarea tehnologiilor Parallel Tasking şi PACE Interactive Access, am creat interfețe de rețea cu cea mai ridicată viteză de transfer şi cel mai scăzut nivel de încărcare al procesorului. Aceasta înseamnă desigur, performanţe superioare ale oricărei aplicaţii rulând pe o reţea partajată sau comutată, obținându-se o productivitate de neegalat prin timp mic de răspuns şi eficiență ridicată. SMALL BUSINESS SOLUTIONS REMOTE ACCESS SOLUTION Şi dacă nu v-am convins încă, interfețele de rețea XL includ și tehnologia Dynamic Access, patent 3Com, care accelerează aplicaţiile multimedia, asigură prin tehnologia RMON (Remote Monitoring) suport distribuit pentru administrarea reţelei şi posibilitatea de configurare automată a reţelelor VLAN, îmbunătăţind performanţele generale ale retelei.* Cand decideti instalarea unei interfete de retea, apelaţi la producătorul cu peste 30 de milioane de conectări în reţea. Suntem o certitudine. software Se livrează = cu eoneae conferinte PictureTel’s Live Share Plus. diy soft-tronik™ SOFT-TRONIK Brașov s.r.l. e Distribuitor autorizat 3Com 3COM Resellers: Alba: Cristal Soft 058-813159; Arad: BB Computer 057-280111; Bistriţa: Logitec 063-232796; Bacău: Vesper 034-148420; Baia Mare: Multinet 062-436729; Brăila: Laser Computer 039-634312; Brașov: Netlogic 068-152414, Sistem 068-318663; București: Prompt Service 01- 2323356, Total Technologies 01-6335009; Cluj-Napoca: NetBrinel 064-198775; Constanta: Arexim 041-614711; Craiova: Infel 051-198783; Deva: Multi Sistem 054-213280; Focșani: Est Computer 037-615729; lași: Open System 032-225141; Miercurea Ciuc: NetComp 066-124644; Oradea: Laser Computer 059-430536; Piatra Neamţ: Computer Systems Consulting 033- 214570; Slatina: Tandem 049-423184; Slobozia: Lividan 043-212097; Timișoara: Sca 056-190080; Târgoviște: Shido 045-634583; Tulcea: Microline 040-516369; Turnu Severin: Scand 052-313912; Valcea: Bit Center 050-730109. NETWORK THAT GO DISTANCE APRILIE 1997 BYTE România DOARE) SNOILN TOS DONG NaAXOL SNOILNITOS NQSI LHOddNS UNV Prezentări CS CARE hardware a staţiei și sistemul de operare sub care lucrează. Următoarele patru grupuri conţin infor- maţii statistice conform nivelurilor reţelei de care apaţin. Valorile tuturor statisticilor pot fi evaluate şi aici, în grafice. Grupul Driver Statistics prezintă date statistice despre adaptorul de reţea al staţiei şi despre driverul de reţea sub care rulează, iar grupurile IPX Statistics şi SPX Statistics conţin acelaşi tip de date despre proto- coalele IPX şi SPX. Grupul Shell Statistics oferă statistici despre shell-ul staţiei de lu- cru curente, ale căror valori sînt afişate în formă digitală. Fiecare staţie de lucru e conectată la unul sau mai multe servere. Informaţii despre aceste servere pot fi obţinute din grupul Attached Servers (nume server, nume login sub care utilizatorul e conectat la server-ul respectiv, timpul de logare si numărul conexiunii ). Dacă ceva nu funcționează... Cînd un nod de reţea este pierdut sau o va- loare crește peste o anumită limită, înseam- nă că sînt probleme în reţea. În acest caz, se poate iniţia un procedeu numit trap, prin care se stochează, într-o bază de date spe- cială, informaţii care ajută la identificarea erorilor apărute.Pentru fiecare obiect al rețelei există posibilitatea definirii de către utilizator a unor variabile care să identifice în mod unic o nefuncţionalitate semnalată în reţea : noduri, segmente, router-e pier- dute, trafic distorsionat de pachete. CS NetWare Diagnostics conţine două importante baze de date în care se moni- torizează, la cerere, informaţiile găsite în timpul scanării rețelei. Prima bază de date prezintă structura și configuraţia reţelei : driver-e, adaptoare de reţea, server-e şi router-e, volume şi staţii de lucru.A doua bază de date (Traps Database) conţine rezultatele tuturor proceselor trap definite si setate de utilizator (Fig. Trap Setup) . Informatiile stocate intr-o baza de date pot fi accesate prin deschiderea unor obiecte numite Browser, fiecărui element din reţea corespunzîndu-i un astfel de obiect. Point To Point Test CS NetWare Diagnostics conţine un obiect special care permite configurarea şi rularea unor teste, mai exact trimiterea unor pachete de la un nod la altul şi analizarea rezultatelor obţinute. In primul rând, obiectul Point To Point Test trebuie creat. Apoi, se specifică nodu- rile între care se testează conexiunea. Sub icon-urile ce reprezintă participanții la test sunt două ferestre gradate unde vor fi afişa- te rezultatele testului (număr de pachete vehiculate, transmisii eronate). Apoi, apare grupul parametrilor testaţi : number of pa- ckets (dimensiunea totală a pachetelor trans- mise), timer tick interval (pachetele sînt trim- ise unul după altul fără pauză, implicit este setat pe 0), packets per tick (număr de pachete trimise într-un interval tick, implic- it e 1, dar dacă se fixează o valoare ridicată atunci pachetele sînt fragmentate), packet size (dimensiune pachet), change size (val- oare adăugată la fiecare pachet trimis ulteri- or).Pentru acest test, CS NetWare Diagnostics utilizează o conexiune dedicată SPX (fig. Test). CS SNMP Manager Modulul CS SNMP Manager oferă posi- bilitatea unui management al reţelei prin protocolul SNMP : -pot fi monitorizate toate variabilele SNMP în formă numerică sau grafică ; -funcţia IP Descovery permite o scanare automată a unei rețele TCP/IP şi creează obiectul CS-Care care reprezintă struc- tura logică corespunzătoare.Se formează un nou obiect Map şi obiectul SNMP Ma- pecializat pentru ftware, Electronica, tii si Birotica nal de Conferinte mbrie 1997 ie: al în România a: .16; Fax: (40-1) 330.46.64 98 BYTE Romania APRILIE 1997 CS CARE Prezentări nager este inserat în maparea menţionată sau, dacă există deja obiectul Map, acesta se actualizează cu obiectele SNMP Mana- ger ce reprezintă noile noduri de reţea găsi- te.Obiectele SNMP Manager sunt interco- nectate prin obiecte Link. Din nefericire, APl-urile Windows TCP/IP nu sînt potriv- ite pentru o „descoperire“ clasică a struc- turii reţelei. Intr-o reţea IPX nu e posibilă trimiterea unor cereri de identificare, ma- rea problemă constituind-o faptul că nive- lul ICMP (Internet Control Message Pro- tocol) nu e accesibil. O posibilitate ar fi uti- lizarea informaţiei stocate în tabelele de rutare existente pe router-e. Fiecare router conţine o tabelă ARP (Address Resolution Protocol), care menţine date despre mapările adreselor fizice şi adreselor IP ale nodurilor sursă și destinaţie. -obiectul Network Map definit în acest con- text permite afişarea structurii logice a rețelei într-un tot unitar. Trebuie preci- zat faptul că liniile care interconectează segmentele și nodurile inserate automat în timpul rulării funcţiei de scanare a re- telei nu sînt obiecte Link. Scopul acestor obiecte este să reprezinte o interconectare fizică propriu-zisă, mai precis un cablu. -obiectul IP Segment (deschis o dată cu Net- work Segment) prezintă arhitectura unui segment IP cu toate nodurile existente. -SNMP Manager Object controlează device-urile SNMP gestionabile. Fiecare obiect de acest tip poate controla un nod SNMP și oferă întreaga funcţionalitate dată de standardul SNMP. -examinarea bazei de date MIB (Manage- ment Information Base reprezintă o for- mă textuală sau binară a definiţiilor vari- abilelor SNMP ) se poate face prin setarea unui mod special de căutare, analizându- se toate definițiile de variabile SNMP care au fost incluse în fișierul curent MIB. -compilatorul MIB, care este o aplicaţie DOS, permite extinderea setului de vari- abile SNMP cunoscute. Modulul SNMP Manager utilizează baza de date MIB pentru a determina structura variabilelor SNMP.Compilatorul are nevoie ca ele- mente de intrare de un număr de fişiere definite MIB şi produce un fişier bază de date MIB în formatul recunoscut de SNMP Manager. -SNMP Traps (sistemul trap ) este o parte importantă a monitorizării, oferind utili- zatorului posibilitatea detecţiei unor eve- nimente deosebite şi asocierea lor cu a- numite acțiuni. Cu ajutorul compilatoru- lui MIB se poate extinde uşor setul date- lor dintr-o bază trap SNMP cunoscută. Remote Diagnostics Funcţiile Remote Diagnostics permit un management de reţea la distanţă. O structu- ra NetWare aflata într-un alt loc (remote net- work) pe care rulează doar un set de module speciale de management este gestionabilă via modem de pe o altă reţea numită în mod generic Management Center. Diagnosticarea de tip remote are nevoie de următoarele inițializări : încărcarea unor module pe serv- er-ul din reţeaua controlată (Agent File Server), startarea modulelor dedicate pe serv- . er-ul din rețeaua Management Center, şi, în final, rularea modulelor de management pentru operare în mod consolă, ce activează ca plug-in -uri în mediul CS-Care. Cu toate funcţiile și modulele implemen- tate, pachetul CS-Care Network Manage- ment System reprezintă o unealtă puterni- Că şi utilă în managementul reţelelor Novell NetWare. Administratorii de sistem pot găsi în acest produs soluţii de optimizare a traficului în reţea şi posibilitatea detectării şi eliminării evenimentelor nedorite. BI Bogdan Crainicu este inginer de sistem la Universitatea Petru Maior din Tg.Mureş. Poate fi contactat la bcrainicuQuttgm.ro PCMCIA Solutii pentru culegere de semnal Ultimele noutati din familia de produse PCMCIA de la National Instruments includ: DAQCard-Al-16E-4 — 16 canale analogice, 250 kS/s viteza de scanare, rezolutie de 12-bit, 8 linii digitale, 2 counter/timer de 20 MHz up/dpwn. DAQCard-Al-16XE-50 — 12-canale analogice, 200 kS/s viteza de sampling, pe un canal, 20 kS/s viteza de scanare, rezolutie de 16-bit, 8 linii digitale, 2 counter/timer de 20 MHz up/down. DAQcard-516 — cea mai ieftina cartela de 16-bit de pe piata! 8 canale analogice, 50 kS/s viteza de scanare, rezolutie de 16-bit, 8 linii digitale, 2 counter/timer de 10 MHz. Software — NI-DAQ Driver sofware pentru Windows 95, si Windows 3.1. Acest driver poate fi folosit din LabVIEW, LabWindows/CVI, ComponentWorks, Measure, VirtualBench, Visual Basic, si C/C++. p _ The Software is the Instrument Da — ee Integratori de sisteme National Instruments in Romania i ' ja I 4 Bucuresti: Imperial Electric 211 3782; Genesys Software 638 4944; informatie asupra produselor BET 637 7156 noastre in gama PCMCIA, Cluj-Napoca: FROsys 064/43.08.05; Net Brinel Computers 064/43.02.80 E a Timisoara: CoRES Trade 056/19.00.51 si conditionare de semnal. lasi: Tehnorom 032/11.65.02; Prince Software 032/21.25.59 © Copyright 1997 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. APRILIE 1997 BYTE Romania 99 CPI ITITIEi Y WNMIT JIN Ce a Pi Hi CE 6 Broce TEREN NT rd ia cca je Buturuga mică ...ajută carul mare Extensii pentru prelucrări grafice —— aparenţă, universul graficii computerizate este dominat : de citeva firme de renume care produc un număr destul de mic de programe, aflate ce-i drept într-o concu- renţă acerbă. O privire mai atentă însă ne face să observăm că în umbra (spatele?) ma- rilor editoare de bitmap sau secvenţe video se găsesc extensii ale acestora făcute de terțe firme, aceste extensii (plug-ins) devenind la fel de importante ca și programul gazdă. Există motive puternice pentru care con- ceptul de plugin este atât de întînit: produ- cătorii editoarelor nu mai trebuie să încerce (în van...) să ofere toate efectele şi facilitățile /AgedFilm/ sau nostalgia inceputurilor imaginabile, ci, mult mai eficient, trebuie să ofere doar o platformă, o arhitectură deschisă prin care funcţiile programului gazdă să poată fi extinse. Beneficiul este de ambele părți: clientul va cumpăra mai uşor un editor ştiind că îi va putea îmbu- nătăți funcţionalitatea ulterior şi doar în domeniile în care îl interesează (și aceasta mai ales în restul lumii, unde software-ul se mai și cumpără, nu doar se copiază de la prieteni), iar producătorii de plug-inuri îşi pot vinde marfa mai multor furnizori de editoare. În plus, concurenţa „sănătoasă“, vorba americanului, va exista și între aceștia din urmă, câștigat fiind utilizatorul. Nu este deloc prima oară cînd concep- tul este prezentat în această revistă. Răsfo- ind colecţia PC Report sau Byte veți regăsi prezentări ale unor pachete celebre: Kai Power Tools, Aldus Gallery Effects, Alien- skin Black Box ş.a. care au ajuns la fel de a- preciate ca $i aplicatiile-gazda pentru care au fost scrise. In continuare va fi vorba de altele, poate nu atit de mediatizate, dar la fel de utile. DigiEffects AgedFilm Este un favorit al designerilor dela MTV care l-au utilizat în mai multe generice de emi- siuni. Denumirea îi indică direct funcţia: simularea trecerii timpului cu efectele co- respunzătoare asupra „peliculei“. Dacă do- riţi ca o secvență video recentă să pară fil- mată acum mai multe decenii, eventual chiar în epoca filmului alb-negru, atunci AgedFilm este filtrul ideal. Cei 19 parametri permit un control puternic asupra modului de operare a plugin-ului prin defalcarea modificărilor pe agenţii care le provoacă: * filmul: sensibilitatea sa intervine în procesul spălăcirii culorilor sau în cazul în care filmul a fost greşit expus „în acele vremuri de început“, iar granulaţia trebuie obligatoriu adăugată în cazul imaginilor de sinteză. În plus, peliculele vechi nu au o luminozitate uniformă, fie datorită im- perfectiunilor developarii, fie datorită mo- dificărilor peliculei. Puteţi simula această variaţie a luminozităţii prin parametrul flicker prin care indicaţi măsura în care este prezentă şi viteza cu care are loc. * praful: puteţi seta cantitatea, mărimea granulelor şi culoarea lor. Praful de oraş nu este identic cu cel de deșert. * firele de păr: indicaţi mărimea, canti- tatea şi culoarea. * zgîrieturile merită o atenţie aparte. Autorii le-au implementat folosind mode- lul matematic al sistemelor de particule şi nu prin suprapunerea unor bitmap-uri pre- definite. Fiecare zgârietură are o „viaţă“ De Răzvan Peteanu aparte cu viteza, durata existenţei şi _opacitatea sa. Exceptînd măsura totală în care filmul apare zgâriat, parametrii mai sus amintiți, aşa cum sînt ei setati de utiliza- tor, reprezintă de fapt valori medii în jurul cărora variază parametrii zgirieturilor reale. * instabilitatea verticală (jitter) este provocată de ruperea filmului pe banda laterală de antrenare. Problema este comună în cazul sistemelor cu roți dințate şi poate fi simulată de plugin prin indicarea frecvenţei de apariţie și a amplitudinii saltu- lui vertical al imaginii care are loc. * procedeul color : puteţi converti 0 sec- venţă color într-una alb-negru (în tonuri de gri, am putea spune mai corect) şi, eventu- Modificari tonale (aici in sepia) cu unul din filtrele din pachetul Photolab al, aplica o tonalitate monocromă. Astfel, puteţi obţine secvenţe sepia sau „bătând“ înspre alte culori, în funcţie de tipul de peliculă şi de developare dorit. Nota bene: desi puteţi să folosiţi filtrul și în cazul imaginilor statice, spectaculozitatea sa este mai bine pusă în lumină în cazul uti- lizării de sub Adobe Premiere. Absolut toți parametrii sînt animabili, întinderea maximă pe care o poate lua efectul fiind de 9999 APRILIE 1997 BYTE România 101 Prezentări Extensii pentru prelucrări grafice cadre. Dată fiind funcţia strict definită pe care o are, nu veţi utiliza filtrul foarte des, însă atunci cînd o veţi face succesul e asigurat. AgedFilm este utilizabil sub Adobe Pre- miere 4.x, Adobe Photoshop 3 şi 4 pre- cum și alte aplicaţii care suportă standar- dul Adobe de plugin-uri, cum este și DeBabelizer Pro prezentat într-un număr anterior și cu care, dealtfel, este livrată şi o versiune demo a filtrului. Versiunea com- pletă (care nu adaugă un X roșu peste imagi- nea finală, în rest funcţionalitatea fiind neschimbată) costă 149$ sau 99$ în cazul în care posesorul a achiziţionat şi DeBa- belizer. O versiune demo ¢i alte informaţii pot fi obținute de la situl web al firmei producătoare, www.digieffects.com Cytopia Software Photolab 1.5.0 Este un set de 8 efecte specializate pe corectia fotografica a imaginilor, toate oferind un număr de preset-uri de la care puteţi porni în explorare. Gradtone adaugă sau înlocuieşte culo- rile pe baza luminanţei imaginii. Efectul poate fi realizat și strict din Photoshop cu Duo/Tri/Quadtones si e chiar recomanda- bil să folosiţi a doua variantă pentru că rezultatul poate fi salvat in format EPS. Hueslider „împinge“ culorile din imagi- ne înspre o anumită nuanță specificată. Levels permite o corecție tonală si de contrast mai apropiată de modul de lucru fotografic. Puteţi influența selectiv umbrele (shadows), tonurile luminoase (highlights) sau expunerea. /intellihance/ aplică filtre și corecţii pentru a îmbunătăţi imaginea Monocbrome realizează o conversie în tonuri ale unei anumite culori. Negative manipulează imagini alb-negru sau color și permite inversarea/restaurarea polarităţii unei imagini. Noise e un generator de zgomot mediu/ mediocru în comparaţie cu alte pachete. Photofilter simulează diversele filtre colorate standardizate utilizate în practică. Este dealtfel singurul filtru cu adevărat 102 BYTE România APRILIE 1997 util din pachet. Pseudocolor colorează artificial o ima- gine. Concluzie: pachetul este furnizat în ki- tul Corel7 şi faptul că nu trebuie cumpărat separat este singurul lui avantaj. Majori- tatea efectelor pot fi obținute fie direct din Photoshop, fie cu ajutorul altor pluginuri. Daca nu îl aveţi şi nu aveţi nevoie de corec- tile standard de culoare incluse în Photofil- ter, nu aveti ce regreta. Extensis Intellihance Este destinat si el corectiei tonale şi de cu- loare a imaginilor însă o face mai bine şi mai configurabil. Intellihance provine de la Intelligent Enhancement= îmbunătăţirea inteligentă a imaginii. Programul analizează distribuţia cromatică şi propune modificarea acesteia pentru un mai bun impact vizual prin folosirea întregii game de luminanta, prin mărirea contrastului şi a saturaţiei culorilor. Intellihance oferă 3 moduri de operare: Quick Enhance, în care îmbunătăţirea propusă este şi aplicată şi care dă rezultate bune în ma- joritatea cazurilor, opţiunea fiind destinată în principal începătorilor şi celor grăbiţi, Preference în care utilizatorul are acces la parametrii care urmează să fie modificaţi, valorile posibile fiind indicate literal (prin adjective de genul 'mediu', 'intens! ori întunecat!) şi, în fine, modul Fine Tuning în care puteţi controla numeric modificările pentru o reproducere exactă. De obicei veți lucra în modul Preference de unde puteți regla contrastul, luminozitatea, saturația, detaliile (sharpness) şi, în plus, puteţi zgo- motul sporadic (despeckle) datorat par- ticulelor de praf pe obiectiv/scanner. Pentru a evalua rezultatul setărilor, aveţi un preview dinamic şi în cazul unor corecţii reuşite, le puteţi salva pe disc. Intellihance permite şi lucrul direct în CMYK. Mai precis, pachetul este un set de 3 filtre quasi-identice, cîte unul pentru fiecare din modurile RGB, grayscale sau CMYK. La un moment dat, doar unul din aceste poate fi activ în funcţie de modul curent al imaginii. Fanii KPT Convolverului nu vor dori să renunţe la acesta în favoarea Intelli- hance-ului, deşi Convolver nu permite decît lucrul în RGB, însă ceilalți utilizatori vor găsi probabil util pachetul. E drept că Necoventionalul /TypeCaster/ coborit din lumea Silicon aceleași corecţii se pot face chiar direct din Photoshop, însă integrarea în acelaşi dialog al functionalitatii mai multor meni- uri si optiuni din Photoshop este un punct pozitiv, căci economiseşte timp. Intelli- hance este furnizat si în kitul Corel 7. Xaos Typecaster 1.0 Dacă plugin-urile precedente au fost mai mult de încălzire, Iypecaster deschide seria pachetelor mai serioase. Firma Xaos este o prezenţă importantă şi veche pe piaţa graficii profesioniste, orientată pe Silicon Graphics, însă odată cu creşterea perfor- manţelor calculatoarelor desktop, a portat unele aplicaţii sau subseturi ale acestora în- tai pe Mac-uri şi, cu o oarecare întârziere, Graphics şi pe PC. I'ypeCaster umple o nișă care pînă acum aparținea doar unor aplicaţii inde- pendente: generarea de texte tridimensio- nale cu texturi, iluminări etc. Pentru dome- niul strict limitat al textelor, foarte utilizat în grafica publicitară, nu se justifică achizi- ţionarea unui modelor 3D complet, inutil de scump şi de complex în ciuda sporului de calitate și posibilități. Programele care extrudează un text obişnuit pot fi împărțite în două categorii: cu ieşire vectorială (AddDepth, MS WordArt97) şi cu ieşire bitmap. Acestea din urmă produc rezultate net superioare vizual şi se pretează mai bine la compoziţia ulterioară. Mai cunoscute pe Mac/PC, unde sînt întîlnite uneori ca „um- pluturi“ ale suitelor de grafică sînt Micro- grafx Instant3D, Crystal Flying Fonts, Assymetrix 3D FX (bunicel dar lent), KPT Vector Effects (foarte bun) şi inegalabilul Pixar Typestry care a avut o existenţă fulgu- rantă pe PC şi pe Mac-uri, firma autoare decizînd ca după versiunea 2.0 să nu mai suporte produsul pe platformele desktop. Păcat căci raportul calitate/performanță (este suficient să amintim că Typestry se baza pe motorul de randare Pixar Render- man pe care, dacă nu cu altă ocazie, l-aţi putut admira în filmul Toy Story) nua Noua denumire a societății SIROM GRAPHICS COMPUTERS S.A. este: Str. Av. Radu Beller, nr. 25, M A G / C sector 1, 71251 Bucuresti Systems S.A. Tel: 230.04.78 Fax: 230.04.79 e-mail: sgi@sirom.emdt.sgi.com d SiliconGraphics ae URL: http://sirom.kappa.ro Computer Systems _ ___ Authorised Distributor comes Napoleon s-a luptat pentru ea.-.-.- Vlad Ţepeş a ucis pentru ea..-.- E] Dumneavoastră puteţi s-o cumpăraţi ! “Haroware Toque nny. “Image Processing Engine Video Compression Engine Web-integrated User Interface 32 MB Memory SDRAM ECC 2 GB Ultra SCSI System Disk 17” Monitor, 1280x1024 100BaseTX / 10BaseT Ethernet CD-ROM IRIX 6.3 - UNIX Operating System Atât de multă putere faţă de un biet PC! Soluţii complete pentru: Proiectare asistată, inginerie asistată sili dati pilula Daupuiae vaii World Wide Web authoring & serving UZ. al ai Me Computer Graphics eS c E til ep Aaa aid i Pome 4 (ei di Pai că DISC RELE LEGE Pi * Pee a fait GIS, Desktop Publishing, Baze de Date (Oracle / Informix), Modelare Moleculară Prezentări Extensii pentru prelucrări grafice fost surclasat de nici un alt program. Dezavantajul resimţit de utilizatorul obișnuit al programelor menţionate este ne- cesitatea utilizării unei aplicaţii separate pen- tru generarea textului și compoziţia ulterioară în Photoshop sau un alt editor similar. Xaos a decis ca Typecaster, un subset de funcţii pre- luat din generatorul de titluri N-title să fie furnizat ca plugin compatibil Adobe Photo- shop, permiţînd astfel compoziţia imediată a textului 3D în editorul preferat. Jimpressionist/: Stilul /Ink-Colored Pen/ aplicat asupra unui peisaj Ce face de fapt TypeCaster? Ia un text introdus de utilizator, îl extrudează pentru a-i conferi astfel spaţialitate, îl scalează şi îl roteşte, aplică texturi pe faţa, muchia sau partea extrudată a literelor, oferă suprafeţei acestora relief şi permite iluminarea cu mai multe surse configurabile. Totul cu preview şi cu o interfață cu utilizatorul deosebită. Se pare că profesioniștii graficii şi-au făcut o mindrie din a furniza aplicaţii care se înde- părtează de la interfaţa standard Windows. Dialogul principal conţine o fereastră de modelare a textului sau de previzualizare a rezultatului, o casetă de introducere a tex- tului şi o listă a fonturilor instalate. Uti- lizatorul rutinat al editoarelor de texte va căuta instinctiv selectorul mărimii fontului însă nu îl va găsi: scalarea se face continuu cu una din uneltele afişate în stînga ferestrei modelului. Celelalte unelte permit zoom-ul, deplasarea și rotirea în spaţiul 3D, extrudarea sau randarea parţială a imaginii. În dreapta sînt afişate setările curente ale texturii pentru cele 3 componente geome- trice ale textului: faţa, preluată neschimba- tă pe baza fontului, partea extrudată și mu- chia (bevel) care le uneşte pe precedentele. Fiecare din cele trei poate avea caracteris- tici diferite. TypeCaster permite ca o supra- față să aibă asociată o textură, un relief, un set de lumini şi o transparență. Textura poa- te fi o simplă colorare uniformă sau o imagi- ne importată într-unul din formatele BMP, TIFF şi TGA. Faţă de Pixar Typestry care folosea doar texturi procedurale, generate algoritmic la scara necesară şi eventual ani- 104 BYTE România APRILIE 1997 mate, IypeCaster este în dezavantaj, permi- ţând doar texturi bitmap. Nu este însă deloc singurul program în această situaţie şi exis- tenţa bibliotecilor cu mii de texturi dezvol- tate pentru alte modeloare precum şi a ge- neratoarelor de texturi, cum ar fi KPT Texture Explorer transformă dezavantajul într-o simplă problemă de căutare a imagi- nii potrivite. Aplicarea texturii pe text poate fi făcută prin scalarea acesteia la nivelul fie- cărei litere în parte, prin raportare la cea mai lată literă sau la nivelul întregului text, aici situaţia concretă hotărînd care din metode este mai bună. Relieful suprafeţei este generat pe baza unui bump map încărcabil de pe disc. Printr-un cursor liniar puteţi stabili inten- sitatea reliefării. TypeCaster oferă un set de lumini (max 10), toate situate la infinit. Modul de pla- sare şi schimbare a parametrilor (poziţie, intensitate, dar, suprinzător, nu și culoare!, cel puţin în varianta beta) este intuitiv şi nu pune probleme de utilizare. Totla capitolul luminilor, însă individualizată pentru fiecare categorie de suprafeţe (față, muchie, extru- dare) este posibilitatea reglării iluminării difuze şi a reflexiilor speculare. Combinaţiile reușite de setări pot fi salva- te atît separat, pe suprafeţe, cât şi global (im- preună cu textul) în proiecte. Viteza progra- mului este medie, iar calitatea imaginii este bună. La aplicarea finală se poate (si se reco- manda a se) activa anti-aliasingul bitmap-u- rilor de textura si relief precum sicalculul pre- cis al intersectiilor muchiilor extrudate. Cum in 99% din cazuri, textul tridimen- sional face parte dintr-o compozitie, Type- Caster oferă şi două posibilităţi de integrare cu imaginea deschisă în editorul-gazdăal plu- gin-ului: (1) generarea unui alpha-channel corespunzător textului și combinarea sa cu fundalul într-o măsură dependentă de para- metrul Blend sau (2) generarea alpha-chan- nel-ului, dar fără combinarea cu fundalul. Pri- ma varianta este destinată editoarelor care nu suporta straturi transparente (ex Photoshop 2.5), iara doua este folosită de versiunile mai noi de Photoshop (3.x si 4) care permit si transparenta, caz in care combinarea textu- ui cu restul imaginii revine utilizatorului. Aspect important, TypeCaster are majo- ritatea parametrilor animabili, in cazul in care aplicatia-gazda este un editor video compatibil. Astfel, puteți realiza o extruda- re dinamică, o modificare treptată a trans- parenţei ori o deplasare a textului în spaţiu. Versiunea finală a programului este aşteptată în această perioadă, dar -semn bun- versiunea beta pe care am testat-o nu a creat nici o problemă. Urmăriţi noutăţile la www.xaostools.com. Impressionist Pachetul cu acest nume, ...impresionant prin performantele sale, este asemeni unui batrin indian: trecut prin multe vieti in decursul cărora a purtat diverse nume. Conform monografiei făcute de Cristian Dușa în PC Report nr 37, creator îi este Xaos care pro- movează pe Silicon Graphics produsul Xaos Pandemonium, a cărui bază algoritmică este un brushing-engine de calitate. Acest „nucleu' de editare cu pensula“ este folosit de filtrul Impressionist din Pandemonium si este exportat sub diverse nume pe alte platforme. Utilizatorilor de 3DStudio le este cunoscut ca și Penello, în lumea Mac-ului este denu- mit Xaos Paint Alchemy (astfel apare şi în articolul menţionat). Următoarele încarnări pe PC au fost sub constelația Corel, mai pre- cissub stelele (7? -găuri negre care absorbeau orice resurse...) PhotoPaint 5.Oplus şi 6.0. Renăscut sub semnul Microsoft, îl găsim inclus în Image Composer sub numele origi- nal, din fericire eliberat de sub restricțiile care produceau blocarea oricărui alt editor în afara PhotoPaint-ului. După cum sugerează şi numele, Impressi- onist este un pachet de prelucrare artistică a imaginilor. Photolab era un plugin pen- tru retuş : permitea corecția parametrilor unei selecţii, însă Impressionist afectează stilul acesteia, rezultatul final dând impresi- a că a fost realizat cu un program de desen artistic. Altfel spus, dacă nu ştiţi să desenaţi în creion, tuș sau să pictaţi cu acuarelă sau ulei, generați/scanaţi/compuneţi imaginea dorită şi apoi aplicaţi unul din efectele din Impressionist care va va transforma imagi- /\mpressionist/: Una din ferestrele de dialog nea într-un desen ori o pictură. Deşi inferior Fractal Painter-ului ca vari- etate de unelte, Impressionist oferă cretă, cărbune, peniță, cariocă, creion, acuarelă şi alte cîteva despre careva fi vorba ceva mai jos. Fiecare din aceste unelte oferă sub- variante în funcţie de un număr substanţial de parametri ai brushing-engine-lui. De fapt, prin analogie cu lumea artiştilor, va fi vorba de stiluri, un stil incluzînd un număr Extensii pentru prelucrări grafice Prezentări de setări pentru tipul pensulei, metoda de aplicare, orientarea, culoarea, suprafața de lucru şi eventualele efecte speciale (cum ar fi Emboss, aplicat pensulei). Deşi puteţi defini şi încărca/salva stilurile proprii, cele furnizate în kit sînt un bun loc de pornire. Chiar o descriere foarte sumară a lor s-ar întinde pe pagini întregi şi nu își are locul aici. Frustarea începă- torului în fata atitor posibilități este cumva atenuată de includerea opțiunii Run Demo care face o trecere rapidă în revistă a tutu- ror efectelor. Merită însă să acordăm atenţie posibilităţilor de parametrizare pen- tru a arunca lumină asupra naturii algorit- milor implicaţi. Elementul central este pensula (brush), evident în sens larg. Nu este vorba strict de unealta cu mîner de lemn și fire de păr, ci de orice unealtă de desenare. Pensulele din Impressionist sînt bitmap-uri predefinite sau încărcate de utilizator. Bitmap-urile sunt imagini în tonuri de gri, nivele mai albe core- spunzînd unor aplicări mai intense ale efec- tului. Ca bitmap-uri puteţi utiliza, atât imagini care să simuleze tușele unor pensule reale, cât şi altele (vezi, de ex, pensula Tex- ture/Floral Banket care permite pictarea cu flori!). Derivați din comportarea pensulelor reale, parametrii Smudge și Pressure re- glează scăderea intensității efectului la peri- feria conturului pensulei, respectiv forţa de aplicare pe fundal. Cu cît aceasta din urmă este mai mare, cu atît rezultatul depinde mai mult de efectul pensulei și nu de fundal. Impressionist foloseşte câteva tehnici pentru a reduce impresia de artificial pe care ar produce-o utilizarea mecanică a aceleiași pensule pe întreaga imagine. Un prim pas este introducerea unor modificări aleatoare (Jitter) fat de nodurile unei grile imaginare pe care sînt aplicate tuşele. De asemenea, nucleul execută o detecție de contururi a imaginii care urmează a fi prelucrată şi alini- ază tuşele pe direcţia acestora (Placement quality). În caz contrar s-ar obţine rezultate aberante în care o linie verticală este trasată din zeci de tuşe orizontale scurte. O calitate a nucleului este şi cea care permite înlocuirea, în cursul prelucrării, a unei pen- sule cu o familie de pensule care au carac- teristici asemănătoare, dar nu întru totul identice şi care poartă același nume cu excepția ultimei litere care este „a“ pentru prima pensulă din grup, „b“ pentru a doua etc. Nici în lumea reală pensulele nu produc tuşe identice și sporul de calitate obținut este simţitor. Bineînţeles, toate aceste optimizări consumă timp suplimentar de calcul, de aceea aveţi posibilitatea stabilirii unui com- promis între calitate si viteza. Tusele in sine au și ele mai multe posi- bilități de parametrizare. Asemeni famili- ilor de pensule, tușele au mai multe mărimi (pînă la 16) care sînt folosite în cursul aplicării efectelor în funcţie de mai multe criterii: opțiunea Optimal scalează tușele pe baza unei analize mai complexe a imagi- nii şi care face ca în zonele cu multe detalii tusele să fie mici iar în celelalte acestea să fie mai grosiere. Scalarea poate depinde se- parat doar de luminanta, saturatia sau crominanta locala a imaginii sau, pur si sim- plu, tusele pot avea o dimensiune fixa. Pen- tru cazurile in care precizia este importan- tă puteţi specifica domeniul mărimilor pensulei. Atenţie însă: nu există posibili- tatea scalării tușelor în funcţie de dimensi- unea imaginii de lucru şi aceasta înseamnă că rezultatul depinde de rezoluţia la care lucraţi, deci editarea unei versiuni reduse a imaginii urmată de aplicarea aceloraşi paşi asupra imaginii originale nu este posi- bilă. Puteţi însă izola (masca) zona de apli- care a pensulelor cu o imagine grayscale. Conceptul este similar cu cel din Adobe Photoshop: efectul este aplicat asupra imaginii proporţional cu nivelul de alb corespunzător din mască. Orientarea tuşelor este şi ea subiectul unui control din partea utilizatorului. Posi- bilitățile sînt asemănătoare cu cele anteri- oare: opțiunea Optimal orientează tușele pe baza unei detecţii de contururi, By Hue (H), By Saturation(S), By Brightness (B) cal- _ culează orientarea conform parametrului respectiv, iar Randomly şi Fixed Angle sunt opţiuni evidente. Interesantă este posi- bilitatea calculului tușelor pe baza unei alte imagini, de data aceasta pa cae mai pre- cis a luminantei sale. De avalansa de parametrizari nu a sca- pat nici modul de colorare a tuselor. Aces- tea pot păstra culorile imaginii originale sau pot aplica anumite corecţii/deplasări de spectru (Tint, Tonal, Sepia), pot fi apli- cate pe fundalul original sau pe o versiune deja modificată a acestuia pe baza unor deplasări similare spectrale ori pot conţine doar culori dintr-o paletă predefinită (une- ori caracteristică unui anumit artist). Monotonia poate fi evitată prin introduce- rea unui factor aleator (Jitter) pe fiecare din canalele H, S sau B. Dacă vorbim de aplicarea unei tuşe, înseamnă că avem de a face nu doar cu pen- sula ci şi cu suportul. În orice program de Numai cu un UPS Exide Electronics Computerul dvs este fericit! Protecţie totală pentru x Computere ZXIDE “ELECTRONICS Strategic Power Management” % Echipament INTERNET X Echipament de telecomunicaţii TV Cablu % Echipamente medicale % Echipamente militare Produse în gama 250VA - 1000 kVA Breer Tel: (401) 336 99 64 / 336 43 16 Fax: (401) 336 75 68 Va asteptam la CERF pavilion 107 stand 3310 APRILIE 1997 BYTE Romania 105 Prezentări Extensii pentru prelucrări grafice desen artistic nu se mai pune problema pic- tării pe un fond neted ca ...monitorul ci pe un suport care are textură, relief şi care ab- soarbe pigmentul. Textura este un bitmap predefinit în Impressionist sau încărcabil de pe disc. Veţi putea obţine imagini plauz- ibile realizate pe pînză, hîrtie, material tex- til, piatră etc. Aspectul tridimensional al suportului este dat atît de Relief, care folosește textura şi pe post de bump-map cît de Grain care adaugă o anumită calitate abrazivă materialului texturii. Cu cât Grain este mai mare, cu atît textura are „vârfuri“ mai mari şi deci pensula nu pătrunde pînă în toate depresiunile suprafeţei. În fine, un bonus al Impressionist-ului sînt efectele aplicabile pensulei. Cîteva din- tre acestea (Emboss, Bas Relief, 3D Metal- lic) produc un efect 3D extraordinar, tuşele părînd trasate cu un strat gros de vopsea. Glass aplică tușele ca şi cum ar fi realizate din sticlă, efectul fiind o deformare asemănătoare refracției. Modify Color schimbă atributele culorilor (în modelul HSB) în funcţie de textura sau distribuția luminantei pensulei. Numărul mare de setări poate speria la început pe cineva obișnuit cu bivalenţa „aşa CA e bine, aşa nu“ întâlnită în domenii mai rigu- roase ale informaticii. Grafica artistica este însă o muncă de creaţie prin excelenţă si toată înșiruirea de mai sus de parametri, efecte şi corecţii (şi nu le-am menţionat decât pe cele importante!) înseamnă, de fapt, o plajă largă în care puteţi experimenta liber. Şi prelucrarea unei imagini nu este decît începutul: Impressionist poate fi uti- lizat şi dintr-un editor video compatibil (ex. Adobe Premiere, Adobe After Effects), majoritatea parametrilor fiind animabili. Cel mai mult se pretează la animaţie carac- teristicile pensulei (mărime, presiune, sca- lare, corectii de stralucire/contrast, distorsi- une) și a suportului: (granulaţie, relief). Alţi parametri, cum ar fi stilul, nu produc întot- deauna o tranziţie lină, dar o setare atentă poate conduce la rezultate spectaculoase: închipuiţi-vă, spre exemplu, o secvenţă video care concentrează istoria stilurilor în artă (mă rog, o parte) prin prelucrarea unei imagini și schimbarea în timp a stilului. Venind vorba de stiluri, versiunea beta pe care am testat-o nu posedă decît un număr limitat de variante, în general 1-2 pentru fiecare stil. Versiunea completă oferă aproximativ 10 variante corespunză- toare fiecărui stil. În versiunea actuală deranjează pre- view-ul limitat la o porţiune mică din în- treaga imagine. Filtrul este un consumator important de resurse: de exemplu, peisajul prelucrat cu Ink-Colored Pen a necesitat peste 30 de secunde de prelucrare pe un P200 cu 64M RAM. Aveţi însă spaţiu de manevră pentru a realiza un compromis acceptabil calitate-timp căci diversele opţi- uni de plasare 'optimă'a tuşelor au o ponde- re considerabilă în calculul timpului nece- sar. Pe Power Mac-uri există posibilitatea accelerării hardware pentru funcțiile din brushing engine, o caracteristică atractivă, mai ales cînd se pune problema prelu- crărilor video. Concluzia care se desprinde în final este că deținerea unui editor grafic de mare cali- bru nu este suficientă pentru a ţine pasul într-o piață în care produsul, recte imaginea, este la îndemîna criticii oricui. Un set asor- tat de plugin-uri poate însemna diferența dintre o muncă de calitate şi una binein- tentionata, dar lipsită de mijloacele potrivi- Le; Razvan Peteanu poate fi contactat prin email la adresa rpeteanu@mb.sorostm.ro În urmă eae In urma oe Pd - A] Best answers Zile ati avut date importante. Zile au fost virfuri de tensiune pe reţeaua de alimentare. Produsele Best Power rezolva aceste probleme. Ele filtrează tensiunea de alimentare inainte ca aceasta sa ajunga la rețeaua dumneavoastră, ceea ce reduce rata de cădere a computerelor și reţelei cu oprirea corectă a sistemului. reţele. problemelor datorate reţelei de alimentare. Best 510 de 600 VA pânâ la 1250 VA CHS Electronics, Str. Negoiu 30, Sector 3, Bucuresti Tel: (01) 323 4057 Fax: (01) 323 40 97 Genesys S.R.L.: Str. Ștefan Furtună 169, sect. 6, București 77171 Tel: (01) 220.32.80 Fax: (01) 220.33.95 Internet: http://www.genesys.ro E-mail: sales@genesys.ro Marketing Ref.: 19/97 pana la 80 %. Daca apare o pana de curent, ele ofera alimentare de siguranta pentru UPS-urile din gama Best 510 sunt de tip "advanced line interactive” si sunt special gandite pentru protectia tuturor tipurilor de Apelati deci la Best Power pentru rezolvarea ©1996, Best Power, a unit of General Signal, 106 BYTE Romania APRILIE 1997 ILLUSTRATION: XXXX XXXXXXX © 1997 JavaBeans Aplicatiile Java se pot face de-acum inainte si din prefabricate, cu ajutorul noului BDK: un standard, o implementare si o multime de exemple. De Eugen Rotariu ă mai aduceți aminte de primele calculatoare? Erau niște cutii uriaşe, pline cu sertare uriașe conectate printr-o mulțime de fire de diferite culori. Se strică ceva? Cel care putea repara un astfel de calculator era un fel de Guru care ştia pur și simplu care fir din cele câteva mii trebuie conectat în care mufă. Priviţi acum la calculatorul din faţa dumneavoastră. Mic şi nu prea complicat la vedere. Mulţi dintre dumneavoastră vă puteţi lăuda că l-aţi construit singuri. Ati insta- lat plăcile în sloturile disponi- bile, ați legat cele câteva benzi de fire, ați alimentat. Greu de greşit ceva, piesele se potrivesc într-o singură poziţie. Ce s-a schimbat în arhitec- tura calculatoarelor în acest răstimp, în așa fel încât să vă permită construcția propriului calculator? Nu se poate spune că arhitectura calculatoarelor a devenit mai simplă. Dim- potrivă, calculatoarele de azi sunt mult mai rapide şi mai sofisticate decât cele vechi, iar daca nu intelegeati func- tionarea calculatoarelor din trecut, cu atat mai putin o pu- teti intelege pe cea a calcula- toarelor de azi. Numai că astăzi nu mai este nevoie să înțelegeți prea mult pentru a construi un calculator. Este suficient să cumpăraţi câteva componente prefabricate si si le asamblati împreună, ca într-un joc Lego. Complexitatea este ascunsă în spatele metodelor simple de interconectare. Aceasta este esenţa schimbării: calculatoa- rele vin ca nişte componente prefabricate, toate respectând aceleaşi standarde de interconectare. Şi, odată cu apariţia componentelor prefabricate, s-a mai schim- bat ceva: Nu mai este nevoie să cumperi toate componentele cal- culatorului de la un singur producător. În zilele noastre, cumperi fiecare componentă în funcţie de câți bani ai şi ce vrei să faci cu calcu- latorul respectiv. La sfârșit, componentele fabricate de diverşi produ- cători vor funcţiona foarte bine împreună, pentru că fiecare dintre ele respectă un standard internaţional riguros definit. Sau cel puţin așa ar trebui. În industria software, această uniformitate a venit mult mai târ- ziu, deşi unii cred că nici azi nu a fost complet înțeleasă şi aplicată de toată lumea. Ideea generală este aceea de a crea componente binare pe care dezvoltatorii de aplicaţii să le poată combina între ele pen- tru a-şi rezolva problemele. Desigur, pentru a crea astfel de compo- nente este nevoie de standarde care să descrie modul de comunicare dintre aceste componente şi aplicaţie sau alte componente. Aceste standarde sunt la ora actuală doar parţial definite şi accep- tate de comunitatea firmelor producătoare de software. Cele mai cunoscute stan- darde în domeniu sunt ActiveX, CORBA/IIOP si JavaBeans, ultimul dintre ele fiind şi cel mai tânăr. Fiecare dintre acestea încearcă să rezolve problema conectării unei componente binare soft- ware într-o aplicație care va beneficia de funcționalitatea componentei, fără însă să poa- tă să intervină în implementa- rea acesteia. Ne vom ocupa în continu- are doar de JavaBeans, care este o tehnologie specifică maşinilor virtuale Java, din ce în ce mai mult acceptată de firmele de software care dez- voltă și care utilizează com- ponente. Desigur, și celelalte două standarde pot fi folosite în cadrul aplicaţiilor Java. CORBA/IIOP are o imple- mentare excelentă în Visibro- ker for Java, care poate rula pe orice maşină virtuală Java, în timp ce OLE poate fi implementat și utilizat de către aplicaţii Java cu condiția ca acestea să ruleze în interiorul maşinii virtuale Java produsă de Microsoft pe platforme Windows. Pentru celelalte plat- forme, lipsa unei implementări de COM/DCOM face deocamdată imposibilă rularea obiectelor ActiveX (care se bazează pe COM). Microsoft a anunțat deja împreună cu Software AG, o implementare COM pentru Solaris (beta) și a anunţat la conferinţa JavaOne din acest an că va implementa DCOM în totalitate în Java, ceea ce va APRILIE 1997 BYTE România 107 JavaBeans BDK conţine o aplicaţie-container, BeanBox, cu ajutorul căreia puteţi testa interfaţa și evenimentele generate de un bean. duce la portabilitate și la o securitate supe- rioară a tehnologiei ActiveX. Până atunci însă, tehnologia JavaBeans este deja pe piață de câteva luni și a ieșit din beta odată cu apariţia JDK 1.1, varianta finală, în luna februarie. O scurtă prezentare Deci, JavaBeans este un model de dezvoltare a componentelor software care permite com- ponentelor scrise în Java si numite beans sa comunice între ele. Aceste beans pot fi utili- zate într-un editorvizual şi pot fi înglobate în interiorul unor aplicaţii. Un began este în prin- cipiu o clasă Java care respectă anumite con- venţii de construcție. Pentru a construi beans este nevoie de Bean Development Kit (BDK), care vine împreună cu Java Development Kit 1.1 de la Sun, sau se poate obține separat. Kit-ul conţine clasele suport pentru con- structia de beans, o aplicatie container nu- mita BeanBox, care permite inserarea de componente beans in vederea testarii lor, pre- cum şi o mulțime de exemple și de documen- taţii necesare celor care vor sa dezvolte beans. Componentele construite pot fi folosite în interiorul unor utilitare de construcție vizuală de aplicaţii, precum JavaWork- shop 2.0 (aflat în beta acum), Symantec Visual Cafe, Borland JBuilder (alpha), IBM VisualAge for Java (beta), Vibe, şi așa mai departe. Este de prevăzut că multe alte aplicaţii de acest tip vor apare în viitor pe piata. In plus, un bean Java poate fi folosit oriunde poate fi folosit un control ActiveX, gratie bridge-ului ActiveX-JavaBeans con- struit de JavaSoft (aflat și el în fază beta). 108 BYTE România APRILIE 1997 oy După ce au fost folosite pentru construcția unei aplicaţii, componentele vor rula în aplicaţia finală fără probleme. Cele două moduri de lucru sunt diferite după cum obser- vaţi, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că un bean va avea două moduri distincte de funcţionare: modul design și modul run-time. În cel de-al doilea mod nu mai sunt necesare utilitarele de configurare a bean-ului, aşa că probabil va fi utilă împărțirea funcţionalităţi în clase distincte din care doar o parte vor fi livrate cu aplicaţia finală. Pentru a putea uti- liza un bean, o aplicaţie de dezvoltare vizuală trebuie să aibă la îndemână o cale de a anal- iza bean-ul şi de a-l configura după dorinţe. Din punct de vedere constructiv, un bean are în interior o serie de valori numite pro- prietăţi, o serie de metode care acționează asupra lui şi o serie de evenimente pe care le poate genera. Proprietăţile descriu va- lori prin care un bean este deosebit de altul de același fel precum dimensiuni, culoare, etc. Metodele sunt funcţii care se pot apela asupra unui bean pentru a utiliza funcționa- litatea incapsulata în interiorul acestuia. În fine, evenimentele sunt mesaje generate de către un bean la anumite momente în timp, atunci când sunt îndeplinite condiţii precum apăsarea unui buton de mouse în interiorul bean-ului, schimbarea valorii unei proprie- tati importante, etc. Cum se creeaza un bean Pentru început, se creează un fişier sursă Java în care se scrie clasa care va implementa bean-ul. Această clasă va avea cu siguranță un constructor care va seta câteva dintre proprietăţile bean-ului, precum culorile uti- lizate şi o metodă getMinimumSize, care va returna dimensiunea minimă a unui beau din clasa nou creată. Ceva de genul: import java.awt.*; public class PrimulExemplu extends Canvas | public PrimulExemplu() { setBackground( Color.blue ); public Dimension getMini mumSize() { return new Dimen Sion(: 505.50 )¢ ) | Până acum nimic diferit de o compo- nentă AWT oarecare. După ce avem fişierul sursă, putem trece la construcţia bean-ului propriu-zis. Pentru această construcție este nevoie de mai mult decât simpla compilare a fişierului sursă, este nevoie şi să organizăm totul sub forma unui fişier JAR. Pentru aceasta, trebuie mai întâi compilat fişierul cu o comandă de genul: javac PrimulExemplu. java după care trebuie creat fişierul JAR. Acesta are nevoie de un fişier in care se vor specifica două linii conţinând numele bean-ului si un indicator, ca în exemplul următor: Name: PrimulExemplu.class Java-Bean: True În fine, urmează să creăm arhiva cu o comandă de genul: jar. cfm.. PrimulExemplu.jar _ PrimulExemplu.class ... În loc de punctele de la sfârșitul comen- zii, trebuie introduse fişierele de date nece- sare bean-ului pentru a fi executat (în cazul nostru nu există) şi eventuale alte clase auxi- liare necesare bean-ului. Şi acum gata, se poate testa bean-ul nou creat cu ajutorul utilitarului BeanBox care spuneam că vine împreună cu BDK. Acest utilitar ne lasă să încărcăm o arhivă JAR (care poate contine mai multe beans si nu doar unul singur) şi ne lasă să creăm instante ale bean-urilor înregistrate şi să vedem proprie- tățile acestora într-o fereastră separată. Bean-ul creat de noi are o formă drep- tunghiulară şi culoarea albastră. ee Proprietati O proprietate este un atribut public al unui bean. Proprietatile pot fi citite şi scrise, doar citite sau doar scrise. Dintr-un alt punct de vedere există proprietăți simple, indexate, legate şi constrânse. O proprietate simplă este o valoare simplă pentru care sunt definite două JavaBeans funcţii, get şi set. Numele proprietăţii este derivat din numele metodelor atașate. De exemplu, existenţa a două metode numite setCuloare și getCuloare speci- fică existenţa unei proprietăţi numite Culoare. Dacă există și o metodă numită isCuloare, putem trage concluzia că pro- prietatea este booleană. De exemplu, putem crea o proprietate numită Nume prin adăugarea la sursa de mai sus a următoarelor linii de cod: String nume = "Fara Nume”; public void setNume( String nume eA this.nume = nume; public String getNume() { return nume; } Această proprietate va putea fi văzută imediat în fereastra în care aplicaţia Bean- Box afişează proprietăţile. În cazul proprietăţilor indexate, proprie- tăţile ale căror nume începe cu get şi set tre- buie să aibă un parametru întreg. În acelaşi timp, proprietatea ar putea suporta şi setarea sau citirea tabloului într-un singur pas. lată codul ce trebuie adăugat pentru a crea o ast- fel de proprietate: TCE note: = 04,6 d 20-a public void setNote( int[] note ) { this.note = note; public void setNote( int index, int nota ) { noteLindex] = nota; public intl] getNote() { return note; } public int getNote( int index ) { return noteLindex]; ) Prima și a treia metodă sunt destinate accesului direct la tablou, într-un singur pas, iar celelalte pentru accesul indexat. Să mai notăm că BeanBox nu suportă proprietăţile indexate. Proprietăţile legate notifică alte obiecte atunci când valoarea lor se schimbă. De fiecare dată când valoarea se schimbă, este generat un eveniment de tip Property- Change care conţine în interior informaţii despre numele proprietăţii, vechea valoare precum și cea nouă. Pentru implementarea acestui tip de proprietăţi, există o clasă numită PropertyChangeSupport. Această clasă tre- buie instanțiată în interiorul bean-ului prin: private PropertyChangeSupport schimbare = new PropertyChangeSup- port@this:)5 şi apoi apelată prin metoda fi reProp- ertyChange ori de câte ori valoarea pro- prietăţii se modifică, înainte de schimbarea propriu-zisă a valorii: schimbare. firePropertyChange( "Nume", Nume, nouaValoare ); In BeanBox există suport pentru legarea şi monitorizarea acestor evenimente. În fine, trebuie specificaţi ascultătorii, adică obiectele care vor primi evenimentul în clipa în care acesta se produce. Pentru asta există în ChangePropertySupport două metode numite addPropertyChangeLis- tener si removePropertyChangeLis- tener. Inmod normal, un bean redefineste aceste două proprietăţi în propriul corp ca două metode care redirectează cererea către obiectul schimbare de mai sus. Proprietăţile constrânse sunt proprietăți a căror modificare de valoare poate fi blo- cată de un ascultător. Ascultătorul poate anula modificarea valorii aruncând o excepție numită PropertyVetoException. aquest UPS 280 VA - 220 KVA monofazate şi trifazate ; 638.49.44 sales @genesys.ro /www.genesys.ro * - Ştetan Furtună 169, Bucureşti Tel.: (01) 220.32.80 Fax: (01) 220.33.95 pe Ss > - + http: cones LES ia CYCLADES Multiplexoare Seriale.Routere PROGRESS SOFTWARE INTER LY ORACLE* NETSCAPE APRILIE 1997 BYTE Romania 109 JavaBeans Pentru folosirea acestui tip de proprietăţi, există o altă clasă suport numită VetableChangeSupport. Metode În mod implicit, toate metodele publice defi- nite în clasa care implementează bean-ul sunt considerate a fi metode disponibile în medii de scripting. Această comportare poate fi alterată folosind APl-ul de intro- specţie prezentat mai jos. Evenimente Evenimentele sunt folosite la comunicaţia între beans. Ele apar atunci când anumite condiţii sunt îndeplinite. Evenimentele se petrec între un obiect sursă și unul sau mai multe obiecte țintă, numite și ascultători. Evenimentele pot fi de orice tip în Java- Beans, dar în mod normal ele se referă la evenimente legate de lucrul cu mouse-ul, tastatura sau redesenarea ferestrelor speci- fice unui kit de interfaţă grafică utilizator. lată câteva dintre trăsăturile modelului de evenimente implementat în JavaBeans: * evenimentele se propagă de la surse la ascultători prin apeluri de proceduri ale ascultătorilor; * fiecare tip de eveniment are imple- mentată propria sa metodă de prelucrare. Aceste metode sunt grupate în interfeţe derivate din java.util.EventListener; * pentru a primi evenimentele generate de un anumit obiect, ascultătorii trebuie să se înregistreze singuri implementând inter- fete derivate din EventListener; * informaţiile de stare ale evenimentului sunt încapsulate într-un obiect care este din- tr-o clasa derivata din java.util .Event- Object şi acest obiect este singurul argu- ment al metodei care tratează evenimentul. În mod normat, un bean care vrea să genereze evenimente trebuie mai întâi să creeze un nou tip de obiect, derivat din java.util.EventObject. După crearea noului tip, trebuie creată o interfață derivată din java.util.EventListener caresă definească metodele de prelucrare a eveni- mentului respectiv. De exemplu, Class: Plouatvent- -exterids java.util.EventObject | ) interface PlouaListener extends java.util.EventListener { void incepePloaia( PlouaEvent e ); } De obicei interfata contine la sfarsitul numelui cuvantul ,,Listener“ iar metodele au o formă bine precizată, precum void ( e ); Clasa de eveniment trebuie să fie 110 BYTE România APRILIE 1997 od derivată din EventObject. Această formă comună ajută la detectarea automată a evenimentelor care pot fi prelucrate de o anumită clasă. În fine, pentru a crea o clasă care prelucrează evenimentele dintr-o anumită interfaţă, clasa trebuie să declare că implementează interfaţa respectivă: class CareialiPasaCaPloaua implements PlouaListener { public void incepePloaia( PlouaEvent ) { } Deşi există și o cale prin care se pot crea clase care prelucrează evenimente cu un număr arbitrar de argumente, utilizarea acestei căi este descurajată pentru că îngreu- nează detectarea automată. Înainte de a primi evenimente, un obiect trebuie să se înregistreze ca ascultător pen- tru o anumită sursă de evenimente. Înregis- trarea se face cu metode care urmează urmă- toarea formă: add( a ); remove( ); Daca o clasa de obiecte implementeaza acest tip de functii se poate deduce ca ea genereaza evenimentele definite in interfata . In plus, se poate pre- supune că această clasă poate transmite un eveniment la mai mulţi ascultători deodată. Există şi cazuri în care o sursă de evenimente nu suportă decât un singur ascultător, caz care trebuie semnalizat prin faptul că metoda add aruncă excepţia java.util.TooManyListenersException. Introspectie Specificatia de JavaBeans este construita in așa fel încât folosind API-ul de reflexie să se poată determina proprietățile, metodele şi evenimentele generate ale unui bear. Totuşi, după cum am observat în cazul evenimentelor cu argumente multiple, există și situaţii în care nu se pot deduce în totalitate elementele unui bear. Pentru această situaţie, JavaSoft a proiectatun API cu care dezvoltatorul de beans poate speci- fica exact conţinutul produselor sale. Acest API se numeşte API de introspecţie. Pentru a defini explicit conţinutul unui bean, dezvoltatorii pot defini o clasă cu acelaşi nume ca şi clasa care implementează bean-ul, dar la care se adaugă extensia Bean - Info. De exemplu, pentru clasa Primul E- xemplu definită mai sus, noua clasă ar fi PrimulExempluBeanInfo. Nouaclasătre- buie să implementeze interfaţa java .beans .BeanInfo. Această interfață defineşte metode precum getEventSet- Descriptors, şi getPropertyDescrip- tors precum și metode care returnează pro- prietatea sau evenimentul implicit ale bean- ului. Tot aici există și metode pentru a defi- ni un icon pentru bean sau alte informaţii precum numele producătorului. În fine, utilitarele care lucrează cu beans trebuie să folosească interfața numită java. bean. Introspector pentru a analiza un bean. Metodele din această interfață combi- nă facilităţile oferite de Beanlnfo cu analiza directă (folosind API-ul de reflexie) a clasei. Configurare În JavaBeans există și suport pentru configu- rarea beans în timpul proiectării de aplicații (design time). Cu alte cuvinte, se poate defi- ni un dialog cu ajutorul căruia să se editeze „proprietățile unui beaz. Utilitarele de proiec- tare vizuală nu sunt însă obligate să folosească acest suport şi pot alege să editeze propri- etățile folosindu-se de un editor intern. După configurarea unui bean, utilitarul vizual tre- buie să memoreze starea rezultată în aşa fel încât ea să poată fi restaurată la crearea com- ponentei în timpul rulării aplicaţiei rezultate. JavaBeans permite crearea unor editoare diferite pentru diferite tipuri de proprietăți. O clasă specială, numită java .beans.Pro- pertyEditorManager poate fiutilizata pen- tru regasirea editorului potrivit intr-un anu- mit context pentru o anumita proprietate. Dacă dezvoltatorul nu creează implementări potrivite pentru editoarele proprietăţilor, există şi un set de editoare predefinite în pachetul java .beans.editors. În fine, utilitarele de configurare trebuie sa derive din java.awt.Component şi să implementeze interfața java .beans .Custo- mi zer. Concluzii Odata cu aparitia specificatiei JavaBeans, crearea de componente software a luat un nou avant datorita faptului ca, pentru prima data, crearea unei astfel de componente a devenit o sarcină foarte simplă. Spre deose- bire de alte modele, modelul JavaBeans merge pe idea că dezvoltatorii trebuie să ştie şi să implementeze doar atât cât au nevoie. Restul este rezolvat automat de către sistem. În plus, JavaBeans rulează deja pe toate platformele care au JDK 1.1 implementat şi sunt folosite deja, aşa cum aminteam la început, de multe dintre mediile moderne de programare. Chiar şi Microsoft, în noua sa mașină virtuală JVM 2.0 are suport pentru JavaBeans şi suport pentru comuni- care uşoară între JavaBeans și componente- le ActiveX, de asemenea disponibile în maşina virtuală Microsoft. DI. Eugen Rotariu este lector universitar la Uni- versitatea „Petru Maior“ din Tg. Mureș. Poate fi contactat prin e-mail laerotariu Quttgm.ro FOTOGRAFII: BRIAN WILDER © 1997 PERIFERICE Batalia pentru performanta Una dintre problemele apărute la sfârșitul acestui mileniu O constituie interfețele dispozitivelor periferice. De Mircea Sabău Confruntată cu noile tehnologii seriale (Universal Serial Bus - USB, Serial Storage Architecture - SSA, FireWire şi Fibre Channel- Arbitrated Loop - FC-AL) tehnologia SCSI începe să se clatine. Spe- cialiştii apreciază că în scurt timp noile sistemele furnizate vor avea un conector pentru aceste bus-uri. SCSI impresiona prin rapiditate până în momentul apariţiei bus-ului PCI. Chiar dacă deja comitetul ANSI XT 310 discută de - Ultra-SCSI-3 la 160 MBps necazurile nu vor întârzia, din cauza compatibilității reduse ce poate fi menţinută. Există două posibili- tati pentru a creşte rata de transfer a unei interfeţe: fie adăugăm mai multe conexiuni, rezultatul fiind un cablu grosolan, greu de manipulat, fie mărim viteza conexi- unilor existente, caz în care vom întâmpi- na dificultăţi serioase de sincronizare a dis- pozitivelor conectate la bus. Astfel, proiectan- ţii au început să-și în- drepte atenţia spre tehnologia serială. In- terfeţele seriale, pe lângă facilitatea de conectare pe care o oferă (două sau patru fire pe linie), prin existenţa informaţiei de sincronizare în acelaşi flux cu datele, depăşesc problema nesincronizării între linii. Dar o dată stabilite aceste lucruri, soluţiile tehnice nu au întârziat să se diversifice. USB Universal Serial Bus (USB): o cale simplă de conectare a perifericelor USB-ul este un bus destinat dispozitivelor periferice dezvoltat de liderii industriei de calculatoare şi telecomunicații: Compaq, DEC, IBM, Intel, Microsoft, NEC şi Northern Telecom, care oferă dis- pozitivelor periferice caracteristica Plug and Play, eliminând nece- sitatea instalării în sloturile calculatorului a unor interfeţe dedicate şi reconfigurarea sistemului. Calculatoarele personale echipate cu USB permit dispozitivelor periferice să se configureze automat chiar în momentul realizării conexiunii fizice, fără a mai fi necesară o o- peraţie de iniţializare a sistemului ori rularea unui program care să efectueze anumite setări (setup). Este de remarcat faptul că dispo- zitivele USB de mică putere își pot obţine alimentarea prin interme- diul bus-ului. De asemenea, USB-urile oferă „hot-swapping“ - abili- tatea de a elimina şi înlocui dispozitivele fără a opri calculatorul. În fine, există un cablu de conectare standard pentru toate dispozi- tivele USB, făcând înlocuirea mai ușoară şi mai puţin costisitoare. Interfata USB 12 Mbps (1.5 MBps), pe lângă facilitatea Plug and Play ofera in plus viteze sporite dispozi- tivelor periferice tradiționale (impri- mante, tastaturi, monitoare, mouse- uri şi chiar scanner-e). Comparat cu un port serial tradițional sau cu unul paralel, USB- ul este de aproxima- tiv 100 de ori respec- tiv 6 ori mai rapid. Un port serial, paralel, de tastatură sau monitor, de regu- lă suportă doar un singur dispozitiv, pe când, prin intermedi- ul hub-urilor USB pot fi inlantuite pana la 126 dispozitive la un singur port USB. La ora actuala sunt deja disponibile chip-uri USB la Intel si National Semiconductor (de exemplu, controlerul de hub USB Intel 8x930Hx - din familia Intel 8x930, familie preferată de peste 200 de dispozitive periferice ce se dezvoltă acum). Pentru a da o mână de ajutor celor ce dezvoltă periferice USB, Intel a furnizat şabloane de class-drivere (module software ce oferă suport în Windows pen- tru fiecare tip de dispozitiv USB) în concordanță cu modelul de dri- ver Microsoft Windows. Astfel, Microsoft a început lansarea class- driverelor pentru Windows 95, class-driverele pentru Windows NT făcându-şi apariţia probabil după versiunea 5.0. Pe scurt, dispozitivele periferice care permit conectarea la un ISR) LS». Pentru: penferice de viteze joase şi medii ce utilizează porturi eriale, paralele sau de mouse Performanta: 1.5 MBps Lungime cablu: 5 metri Conectare: maxim 196 dispozi tive inlantuite (3/un controler de hub) APRILLE: 1997: BY TE-Romania. £11 Bătălia pentru performanţă calculator personal printr-un USB sunt: tele- fon, modem, tastatură, mouse, joystick, uni- tate floppy şi de înregistrare pe casete mag- netice, scanner, imprimantă dar probabil că, în viitorul apropiat, vor fi preferate dispo- zitivele mouse, tastaturile şi modem-urile. USB-urile sunt proiectate pentru dispo- zitive de viteză medie şi joasă. Pentru dispo- zitivele şi aplicaţiile de mare viteză se folo- sesc Serial Storage Architecture, FireWire şi Fibre Channel-Arbitrated Loop. SSA Serial Storage Architecture (SSA): o inter- față de care avem nevoie pentru viitoarele unităţi de disc SSA este o puternică interfață serială de înaltă viteză proiectată ca o alternativă la SCSI, pentru conectarea dispozitivelor de stocare de mare capacitate, subsisteme, ser- vere şi staţii de lucru. SSA reduce considerabil costurile de interfaţă. Nu necesită nici un fel de recep- tor sau driver extern, aceste funcțiuni fiind implementate de un protocol existent într-un chip CMOS. Sunt necesare doar patru fire de semnal spre deosebire de cel mai apropiat SCSI echivalent. În plus, inter- fețele SSA nu necesită comutatoare de adresă ori terminatoare discrete. FIBRE CHANNEL-ARBITRATED LOOP (FC-AL) Arhitectura SSA se bazează pe două niveluri de protocol. Nivelul inferior defi- neşte caracteristicile electrice, schemele de codificare şi metodele de transmitere a informaţiei. Nivelul superior organizează comenzile SCSI într-o formă corespunză- toare unei transmisii seriale. Ca rezultat al acestui lucru, dispozitivele care utilizează 4 E $ 2 == acum SCSI-2, cu mici schimbări de cod, pot fi adaptate spre SSA. SSA oferă performanţe superioare fata de interfețele larg răspândite azi: fiecare legă- tură SSA este full-duplex (cadrele sunt mul- tiplexate simultan), rezultând rate de trans- fer de 20 MBps în fiecare direcţie (în total 80 MBps pe fiecare nod); cablul SSA care constă în două perechi de fire torsadate, câte o pereche pentru fiecare canal. Apare însă un inconvenient: rata de transfer de 80 MBps presupune distribuirea datelor la patru linii DMA, iar o cartelă SSA cu patru linii DMA este mult mai scumpă decât patru adaptoare SCSI. Din punct de vedere tehnic, în încercările de a partaja masive de discuri interconectate, apar probleme constând în coruperea fişierelor. Iar rezolvarea acesto- ra presupune din nou bani în plus (imple- mentarea fie a unui modul software de sigu- ranţă, fie a unei scheme de comutare hard- ware). in privinta SSA, IBM este încă destul de solid, dorind lansarea unei noi generaţii care dublează viteza legăturilor la 160 MBps. in orice caz, SSA este o tehnologie cu oviață limitată: locul ei va fi luat în urmă- toarea generație de Fibre Channel. FC-AL Fibre Channel - Arbitrated Loop (FC-AL): o conexiune de viitor FC-AL este implementată ca o topologie ce preia logica topologiei comutate şi distri- buite pentru toate dispozitivele din buclă. Acest lucru permite fiecărui dispozitiv să utili- Bătălia pentru performanţă SERIAL STORAGE ARCHITECTURE (SSA) zitive. Bucla arbitrată funcționează în mani- era în care fiecare dispozitiv cere accesul la buclă, iar atunci când l-a primit se creează o conexiune dedicată între transmiţător $i re- ceptor. Lărgimea de bandă disponibilă în buclă este partajată de toate dispozitivele. Deoarece nu este necesar nici un comutator pentru a conecta mai multe dispozitive, cos- zeze bucla ca o conexiune punct la punct. FC- AL poate conecta în inel până la 126 de dispo- tul ce revine unei conexiuni este semnifica- tiv scăzut. Există câteva motive ce recomandă utili- zarea FC-AL: interconectarea unui număr variabil de dispozitive, preţ scăzut si înal- ta lărgime de bandă oferită. FC-AL a fost înzestrat cu abilitatea de a permite utilizatorilor să selecta interfața la Your technology investment is too important So leaveittous! to leave to chance Sediul Central i |<) Bd. Unirii 15, Sect.5, Bucuresti, Tel.: 336.2595, Fax.:336.7568 Centrul de Vânzări wx Ci. Dorobantilor 152, Sect.1,Bucuresti Tel./Fax: 230.7737, 230.4032 Centrul de Service Tel./Fax: 230.2575, 222.4616 ores Mae 1) Cl. Grivitei 355-357, Sect. 1, Bucuresti, APRILIE 1997 BYTE Romania WES Bătălia pentru performanţă FIREWIRE distanță. Cablul de cupru coaxial se poate întinde până la 30 metri (în cazul aplicațiilor pentru arii restrânse), pe când cel optic poa- te ajunge până la 10 km. În privinţa vitezei, FC-AL comparat cu orice interfață serială full- duplex, este de aproximativ 5 ori mai rapidă. FC-AL este înzestrată cu două bucle, ceea „ce oferă mediului o înaltă flexibilitate. Dacă o buclă nu este disponibilă, cealaltă continuă să lucreze, crescând astfel toleranța la erori prin accesul redundant la fiecare dispozitiv. Conectibilitatea la cald reprezintă o altă car- acteristică superioară față de SSA. Comparat cu SCSI, FC-AL oferă o îm- bunătățire substanţială a lărgimii de bandă, viteza de bază a FC-AL fiind de 100 MBps. De asemenea, FC-AL este net superior în privinţa numărului de dispozitive ce se pot conecta pe bus. În plus, suportă majoritatea interfeţelor de comandă a perifericelor, incluzând SCSI-3, High Performance Peripheral Interface (HPPI) şi Intelligent Peripheral Interface (IPI-3), minimizand nevoia de schimbari software. Pe scurt, FC- ALa început să apară şi probabil va fi întot- deauna de două ori mai rapid decât cel mai rapid SCSI disponibil. Caracteristicile FC-AL îl recomandă în aplicaţii cum sunt editările video, multi- media şi în general cele care necesită o mare capacitate de stocare şi care manipulează blocuri mari de date. Folosind o interco- nectare cu cabluri optice se pot realiza ap- licaţii speciale cum ar fi punerea în oglindă a discurilor în două clădiri separate pentru o protecţie în plus a datelor. Scopul princi- pal al FC-AL îl constituie aplicațiile server şi 114 BYTE România APRILIE 1997 Destinat: actuaie: s:\ | Viteza: 2 Lungime: 4 OSS 3 a0 a te SS oe A Conectare: maxim 63 dispozi- ate 33 A du în general aplicaţiile în care toleranța la erori este un lucru extrem de important. Dar toleranța la erori şi protecţia împo- triva pierderilor accidentale de date nu re- prezintă un lucru critic pe piaţa de consum, astfel că FC-AL, datorită preţului destul de ridicat, ar putea avea probleme în tentativa sa de a pătrunde pe piaţă. FireWire FireWire: cum să creezi un bus performant cu fire subtiri Standardul de bus serial IEEE 1394 (cunoscut sub numele de FireWire) este unul dintre bus-urile generaţiei următoare ce se vor instala pe piaţă. La proiectarea lui grupul de lucru IEEE a avut în vedere urmă- toarele caracteristici: preţ foarte scăzut, viteză mare (100, 200 şi 400 Mbps), posibi- litatea de conectare a dispozitivelor la cald, autoconfigurare, topologie flexibilă, ma- nagement optim al bus-ului, transfer asin- cron și sincron al datelor, un sistem corect de arbitraj care să permită un acces echitabil tuturor nodurilor la bus. Unul dintre cele mai grozave lucruri este că bus-ul se autoconfigurează, neavând un comutator ID sau adrese cablate hard. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu trebuie să cunoască intimitatea sistemului, ci doar Plug and... Play. Există trei faze principale pentru con- figurarea cablului: iniţializarea bus-ului, identificarea arborelui şi autoidentificarea. Pe parcursul configurării cablului se con- struieşte un arbore corespunzător topolo- giei, fiecărui nod fiindu-i asociată o infor- maţie specifică de identificare utilizată de nivelul de gestiune al arborelui. De îndată ce un nod nou se conectează pe bus, trimite un semnal care obligă toate nodurile să intre într-o stare de reinitializare specială. Astfel întreaga informaţie de topo- _. logie este ştearsă iar apoi reconstruită. După ce bus-ul s-a iniţializat, procesul de identifi- care a arborelui translatează topologia gene- rală a reţelei într-un arbore. Următorul pas constă în faptul că fiecare nod trebuie să se- lecteze un număr de identificare şi să trimi- . tă informaţia despre el însuși managerului de bus. Nodul rădăcină cedează controlul nodurilor inferioare şi așteaptă un semnal pe care-l primeşte în momentul când toate no- durile inferioare au un identificator, acest proces având loc recursiv. Modalitatea în care fiecare nod își alege propriul său număr de identificare constă în contorizarea nu- mărului de pachete de identificare trimise pe bus şi incrementarea unui numărător intern. FireWire oferă câteva dintre avantajele FC-AL, cum sunt posibilitatea de conectare la cald și utilizarea unor cabluri subțiri, dar este inferior lui FC-AL, atât în privinţa ratei de transfer, cât şi în privinţa numărului de dispozitive ce se pot conecta la un singur bus (doar 63). Din fericire, aceste neajun- suri nu afectează aplicaţiile monoutilizator. Există deja chip-uri transceiver FireWire 200 Mbps (IBM), precum şi platforme FireWire 200 Mbps (Adaptec și Skipstone). Adaptec doreşte chiar să lanseze platforme PCI FireWire pentru utilizatori finali la un preţ aproximativ acelaşi cu al unei plat- forme SCSI (400$). Mulţi observatori se aşteaptă să apară FireWire pe plăcile de bază Intel poate chiar în anul următor. Ca o diversificare a standardului 1394, a apărut grupul de studiu 1394.2 cu scopul de a atinge 400 MBps utilizând cablu cu fibre optice. Din nefericire, 1394.2 este incompatibilă cu versiunea curentă de FireWire la nivel de interfaţă fizică, lucru deranjant pentru companiile ce s-au orien- tat spre standardul 1394. Concluzii Pentru o vreme, SCSI se va menţine pe piaţa cu- rentă (pentru discuri cu performanţe joase şi medii) chiar dacă FireWire sau Fibre Channel ţintesc spre locul ocupat de SCSI. USB-urile vor acapara dispozitivele mouse, tastatura și modem, FC-AL stocarea pe discuri în cazul serverelor și staţiilor de lucru, iar FireWire camerele video digitale, player-ele digitale de video disc. Oricum, lupta între USB, FireWire, Fibre Channel şi SSA continuă. Mircea Sabău este inginer de sistem la Computer Press AGORA și poate fi contactat la msabau@agora.ro Steganografia De Răzvan Peteanu „Cine se pricepe să încuie, nu are nici broască, nici lacăt, dar poarta nu o poate nimeni n odaia de taină a regelui intră, în cele din urmă, solul misterios, cu buzele si urechile pecetluite din naştere, ; pe care aliatul politic îl trimisese cu o veste extrem de importantă. Inamicul care îi despărțea prinsese de veste de existenţa soliei și nu o dată, pe parcursul călătoriei, tâlhari îl oprise- ră și îi scotociseră prea minuţios cuferele şi îl percheziţionaseră prea sistematic pentru a mai crede într-un ghinion repetat. Totuşi, nimic bănuitor nu fusese găsit asupra lui şi îl lăsaseră în viaţă. lata ca tebni- ca învățată de la sfătuitorul de taină se dovedise eficace. Nimeni nu ar fi bănuit că el adusese într-adevăr un mesaj ascuns pentru rege... Ps Derivat din limba greacă, cuvântul steganografie înseamnă „scriere ascunsă“, o colecţie de tehnici, vom vedea, care mai de care mai originale, dedicate camuflării unui mesaj astfel încât, Chiar dacă mediul de comunicaţie este interceptat, existența vreunui alt transport de informaţie decât cel implicit al mediului să fie ne- detectabilă. Mic manual de istorie a spionajului Steganografia este chiar mai veche decât criptografia şi nu este greu să înțelegem de ce: subiectiv, şiretenia este mai răspândită decât inteligenţa, iar obiectiv, acum 2000 de ani se punea problema trimiterii unei solii de taină, dar mai puţin a criptării textului de pe papirus. Herodot este printre primii istorici care menţionează o tehnică steganografică: Demeratus dorea să îi avertizeze pe spartani că Xer- xes plănuia invadarea Greciei. Pentru a nu avea surprize la graniță, tableta de lemn acoperită cu ceară- folosită curent de curieri —a fost răzuită de stratul moale de ceară, mesajul a fost incizat în lemn, iar tableta a fost reacoperită cu ceară, părând nefolosită. Solul a scăpat, altfel nu se auzea de el... Ulterior, tableta a fost înlocuită cu... capul solului: acesta era ras, pe piele se inscripționa mesajul apoi părul era Jăsat să crească, acoperind complet literele. Solul probabil mergea regulat pentru un „tuns zero“ în regatul vecin! Inventarea cernelurilor simpatice, vizibile doar în ultraviolet sau după o developare, a deschis un capitol nou în spionaj, şi scrisorile inocente purtând între rânduri date secrete au proliferat. Tot în domeniul textului scris, ascunderea unui mesaj prin crearea unui text ale cărui cuvinte începeau fiecare cu câte o literă a mesajului original a fost o tehnică steganografică larg răspândită, mai ales prin intermediul anunţurilor de mică publicitate prin care spionii aflați dincolo de linia frontului putea comunica anunţuri scurte. Germanii au mers mai departe, prin dezvoltarea tehnicii micropunctului prin care o întreagă pagină A4 era redusă la dimensiunea unui punct, aplicat ulterior pe un pliant oarecare sau pe colţul lentilei de la ochelari. O metodă înrudită cu steganografia este utilizată de câteva decenii în transmisiile radio militare şi mai recent și civile: frecvența deschide“ - Dao De Jing de comunicaţie este schimbată, printr-un algoritm pseudo-aleator, de sute sau mii de ori pe secundă. Dacă inamicul ascultă doar anu- mite frecvenţe, indiferent care ar fi acestea, nu va putea detecta prezenţa vreunei comunicaţii, căci transmisiile cu spectru împrăștiat (spread spectrum) produc semnale mult mai slabe decât zgomotul inerent prezent pe un canal radio. Ce ochiul nu vede și urechea nu aude Motivul pentru care acest articol apare într-o revistă de informati- că este uşor de intuit: prelucrarea digitală a adus un impuls extra- ordinar steganografiei. Mediul preferat de transport a devenit imagi- nea - şi, mai recent, sunetul — din mai multe considerente: (1) alterarea uşoară a unui astfel de fişier nu este deranjantă, une- ori nici măcar perceptibilă (2) inserarea/extragerea mesajului ascuns este o sarcină banală din punct de vedere algoritmic şi (3) schimbul de imagini este o activitate extrem de răspândită și, ca atare, un mediu ideal pentru steganografie. Steganografia algoritmică foloseşte cel mai adesea drept suport fişiere imagine sau audio, speculând imperfecţiunile organelor umane de simţ. O imagine obişnuită în tonuri de gri (grayscale) uti- lizează un octet / pixel pentru păstrarea nivelului de gri. Conside- rând mesajul secret ca un şir de biţi (nu de octeți), am putea stoca fiecare dintre aceşti biţi în cel mai puţin semnificativ bit (LSB) al fiecărui pixel. Astfel, nivelul de gri este modificat cu cel mult o treaptă (din maximum 256 posibile), modificare prea mică pentru a fi sesizabilă, mai ales în lipsa originalului. În imaginea înţeleptu- lui Yoda din Star Wars a fost ascuns programul PKLITE.EXE (din simplul motiv că s-a nimerit să fie primul fişier de mărime potrivită pe care l-am găsit pe disc). Camuflarea este atât de reușită încât primul impuls a fost să verific dacă nu cumva operaţia a eşuat şi am obţinut tot imaginea originală. Fişierelegrayscale sau cele indexate cu 256 de culori pot ascunde un număr de biţi egal cu numărul pixelilor. O imagine RGB, având 3 octeti/pixel, are o capacitate de stocare triplă. Atenţie însă la forma- tul ales pentru transportul imaginilor, mai ales prin Internet unde se doreşte reducerea la minim a mărimii fişierului: un format po- pular pentru imagini RGB/grayscale este JPEG pentru că ratele de compresie sunt foarte mari. Formatul JPEG este total contraindicat steganografiei bazată pe codarea în cel mai puţin semnificativ bit din pixel, deoarece compresia utilizată de algoritmul JPEG este una care foloseşte aproximaţii, imaginea decomprimată fiind diferită de cea originală. De-a v-aţi ascunselea... Steganografia fiind destinată ascunderii existenței unui mesaj, camu- flarea trebuie înțeleasă la nivelul întregului proces şi nu doar la nivelul rulării unui program. Un mesaj de e-mail conţinând o imagine GIF APRILIE 1997 BYTE România 115 Steganografia Imaginea originală... de 1000x1000 de pixeli, destinat să ascundă aproape un 1M este suspect prin lungimea neobișnuită. Pentru a defini o minimă ter- minologie, vom numi „container“ mesajul aparent care este transmis și „mesaj“ chiar mesajul real, ascuns. Câţiva pași elementari sunt necesari pen- tru un James Bond așezat în faţa unui PC: Alegerea unui container (grafic, audio, etc.) suficient de mare încât să poată înmagazina mesajul; Containerul să nu fie distorsionat sensi- bil de mesajul secret. De exemplu imagi- nile de sinteză care conţin zone mai mari ; uniform colorate nu sunt adecvate, deoarece „zgomotul“ introdus de mesaj va fi vizibil şi poate atrage atenţia unui ochi versat; Nu întotdeauna o variaţie de un bit pro- duce o modificare greu sesizabilă! De exemplu, paleta de culori a unei imagini indexate (vezi Byte România, februarie 1997) nu conţine neapărat culori adia- cente în spectru. Apusul de soare estevi- zibil afectat de ascunderea fişierului WIN.INI prin introducerea unor pixeli albaştri şi verzi pe un fundal galben. Soluţii sunt mai multe: încercarea altor imagini, utilizarea unui format grayscale sau true-color sau adaptarea paletei. Despre această din urmă soluţie, vedeţi textul despre DeBabelizer Pro apărut în numărul precedent din Byte România; Nu vă bazaţi exclusiv pe steganografie pentru a secretiza un mesaj! În cripto- grafie există principiul lui Kerckhoff care se aplică perfect şi în cazul de faţă: în tentativa de trimitere a unui mesaj con- fidenţial se pleacă de la premisa că inami- cul cunoaște atât procedeul, cât si detalii- Je de implementare, singura sursă de 116 BYTE România APRILIE 1997 și după ascunderea unui fișier EXE de 15K. protecţie a mesajului fiind cheia de criptare, cunoscută doar de utilizatorii autorizaţi. Fără această cheie, inamicul nu trebuie să poată decripta mesajul, în cazul steganografiei aceasta însemnând că în lipsa cheii existența unui mesaj ascuns să nu poată fi bănuită. Pentru ca suportul să reziste la analiza statistică, includerea mesajului nu trebuie să pro- ducă modificări faţă de cele induse de zgomotul canalului/mediului din care provine suportul. De exemplu, ascun- derea unor fişiere în piesele de pe un CD audio trebuie să producă distorsiuni cu aceleaşi caracteristici statistice ca si cele datorate convertorului analog-digital folosit la înregistrarea audio originală. Similar, transmisia prin radio în care datele sunt aparent paraziți trebuie să se conformeze modelului perturbaţiilor radio reale. De aici, o întreagă teorie a dispersiei biților mesajului în cadrul con- tainerului şi de analiză a containerelor pentru a avea „la îndemână“ suporturi pentru mesaje cu diferite caracteristici; Implicit în cadrul spionajului, un alt strat de protecţie este criptarea mesajului. Dealtfel, unul din scopurile principale ale acestei operaţii este transformarea unui mesaj într-o secvență aleatoare de date şi de aceea criptarea este strâns legată de pasul precedent. Subiectul criptografiei depăşeşte articolul de faţă, dar, ca regulă generală, folosiți pro- grame consacrate (de pildă Pretty Good Privacy, disponibil pe Internet) şi nu algoritmii „originali, rapizi şi imposibil de spart“ incluși eventual în programul de steganografie sau în produsele share- ware. O măsură suplimentară de pro- tecţie este eliminarea din mesaj a ante- tului fişierului, care permite identificarea aplicaţiei cu care acesta a fost generat, mărind astfel spaţiul de căutare al celor care au interceptat comunicaţia. În practică va exista întotdeauna un com- promis între costul criptării şi nivelul de secretizare dorit; Înainte de a trimite fişierul, verificați dacă extragerea mesajului secret are loc fără probleme. Doar e vorba de mesaje importante, nu? Dincolo de multimedia Până acum am discutat cu predilecție despre suporturile grafice şi audio, dar aceasta nu înseamnă nici pe departe că acestea sunt unicele disponibile steganografiei compu- 'terizate. Fiind vorba de ascunderea unor informaţii, este vorba şi de imaginaţie în dez- voltarea unor tehnici noi. De exemplu, datele pot fi păstrate în zonele neutilizate în mod normal al unui disc floppy. Un text poate fi şi el folosit drept con- tainer. Am menţionat deja cazul în care inițialele (sau tota N-a literă, sau ultima etc.) cuvintelor dintr-un text formează mesajul secret. O dezvoltare a sistemului este meto- "da prin care fiecărui simbol din alfabetul mesajului i se asociază un set de cuvinte, cât mai larg posibil, containerul fiind un text scris cu cuvintele din aceste seturi. Deza- vantajele sunt datorate atât cerinţei unui dicționar de conversie, cât şi caracterului cel mai adesea artificial al textelor obţinute ast- fel. Aparenţele mai pot fi salvate dacă tex- tul-container este prezentat drept poezie modernă sau literatură experimentală, dar impresia depinde și de gradul de familiari- tate al ascultătorului neautorizat. Este foarte posibil ca un critic literar să nu fie de acord cu cele afirmate mai sus. O idee ingenioasă a fost folosită la începutul anilor '80, când din interiorul guvernului Thatcher se scurgeau informaţii confidenţiale. Pentru a se afla sursa, fiecare editor de text din Downing Street 10 a fost configurat cu un mod de aliniere (justifica- tion) diferit. După ce documente interne au mai fost reproduse în facsimil în presă, anali- za spaţierii dintre cuvinte şi dintre linii a dus la identificarea angajatului vinovat. Exemplul anterior dezvăluie și o utilizare mai „pașnică, a steganografiei: marcarea documentelor. Aplicația este direct legată de subiectul drepturilor de autor în lumea modernă, în care o operă de artă audio- vizuală poate fi creată şi poate exista doar digital. Publicarea unei imagini pe Web per- mite oricui să o copieze şi să o utilizeze în scopuri comerciale la antipozi, fără ca autorul să poată avea un control. Soluţia este varianta moderna a filigranului (water- Steganografia mark): prin procedee steganografice in opera de artă este inclusă informaţia de copyright. Problema este chiar mai comple- xă decât simpla ascundere, căci această informaţie trebuie să se păstreze invariantă față de prelucrările uzuale la care poate fi supusă lucrarea. Din acest motiv, semnătu- ra digitală are caracteristici statistice defini- te, pe Internet existând deja servere publice dedicate la care artiştii se pot înregistra şi potprimi o semnătură. Pus în faţa unui pro- dus audio-video de origine suspectă, un edi- tor al unei reviste poate extrage informaţia _ decopyright din imagine și verifica dacă are într-adevăr de a face cu o operă originală. Ultima versiune a editorului Adobe Photo- shop,4.0 include un plug-in produs de Digi- marc destinat exact acestei marcări a imagi- nilor. Marcarea documentelor nu se limitează doar la artă: chiar şi executabilele pot fi mar- cate, prin tehnici similare celor folosite de viruşii polimorfici, pentru a depista persoa- na dintr-o organizaţie care duce în exterior software de uz intern sau pentru a urmări traseele prin care softul este copiat şi difuzat de pirați. Do it yourself După atâta teorie, veti dori probabil sa incer- cati practic unele dintre metodele de mai sus. Poate mai putin cea cu rasul in cap... Pe Internet veţi găsi mai multe programe de steganografie, în general axate pe ascun- derea mesajelor în imagini, eventual fişiere audio. Am testat două dintre ele, ambele freeware. Pe cei interesaţi în evaluarea unui set mai mare de programe, îi rog să se uite pe Web. Astfel de evaluări există, dar sunt sub semnul copyright-ului şi nu le pot reproduce aici. Primul program văzut se numește Hide & Seek 4.1 (De-a v-aţi ascunselea, pe lim- ba noastră) scris de Colin Maroney în 1994. Meritul lui cel mai mare constă în faptul că este însoţit de sursele complete şi poate con- stitui un punct de start pentru cei care vor să-şi dezvolte propria aplicaţie. Altfel, Hide & Seek permite drept containere doar GIF- uri de format 320x480, o limitare extrem de serioasă: pe lângă faptul că mesajele nu pot avea mai mult de 320*480/8=19200 octeti, trebuie sa folositi imagini de dimen- siuni fixe. Totuşi, uneori face o treabă bună, cum e cazul imaginii cu Yoda. Imaginea orig- inala era 640x380 şi a trebuit să o decupez. Hide & Seek protejează antetul cuprinzând informaţii despre mesajul secret prin algo- ritmul IDEA (veţi găsi sursele şi pentru partea de criptare). Cheia are însă o lungime maximă de 8 caractere astfel că, dată fiind şi restricția tipului şi mărimii containerului, programul este mai mult educativ. Mult mai bun este S-Tools 4.0 (pentru Windows 95, dar exista variante precedente si sub 3.x) scris de Andrew Brown in 1996. Containerele pot fi imagini GIF sau BMP ori fişiere audio în format WAV. Interfața este extrem de facilă: cu un dragdrop în fereastra S-Tools se defineşte containerul, iar un al doilea drag&drop peste imagine cu fişierul-mesaj porneşte procesul de ascun- dere. Mesajele pot fi comprimate în preala- bil. Ele vor fi criptate oricum, printr-unul din algoritmii IDEA, DES, Triple DES sau MDC. Într-un container pot fi ascunse mai multe mesaje, chiar simultan. S-Tools încearcă şi să reducă dimensiunea paletei de culori folosită de imaginea originală pentru a lăsa astfel loc culorilor nou apărute prin alterarea produsă de mesaj. După cum se observă în imaginea alăturată, ascunderea. aceluiaşi WIN.INI însoţită de reducerea paletei la 32 de culori a dus la un rezultat mai putin bătător la ochi, la propriu şi la figu- rat, decât cel obţinut cu Hide & Seek. www.paranoia.com, www. infowar.com etc Ca şi în cazul criptografiei, jocul dintre şoarece şi pisică se regăseşte şi pe tărâmul steganografiei. Cu deosebirea că aici el este mai subtil, mai alunecos decât confruntarea directă, matematică, a algoritmilor crip- tografici. Situri ca cele menţionate mai sus există pentru a ne pune în gardă dar și pen- tru a ne aminti că psihoza nu e neapărat departe. Chiar așa, puteţi fi absolut siguri că acest articol nu e doar un container pentru un mesaj ascuns? Răzvan Peteanu poate fi contactat prin e-mail la adresa rpeteanuQmb.sorostm.ro Un apus nevinovat... După ascunderea cu Hide&tSeek a unui text de 18K. Se observă distorsiunile de culoare datorate paletei. S-Tools a produs un rezultat mai bun datorită re-mapării paletei. APRILIE:1997 BYTE România 117 Prin intermediul firmei noastre puteţi primi în mod regulat oricare dintre git americane de calculatoare din tabelul alăturat. Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă în care să specificaţi titlurile dorite și datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), iar noi vă vom expedia cu plata prin ramburs revistele solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la care se adaugă cheltuiala de expediție percepută de Poșta Română. Atenţie deci, NU TRIMITEŢI BANI ÎN AVANS:!! Vă rugăm să expediati comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, Bucuresti, fax: 2300286. TITLU FRECVENȚĂ PRET TITLU FRECVENȚĂ PRET 3D DESIGN 12 5.93 LINUX JOURNAL 12 60 ACCESS VB ADVISOR 12 7.49 LOTUSNOTESADVISOR . 6 10.49 AIXTRA 4 7.43 MACADDICT 12 11.99 BOARDWATCH 12 8.93 MACTECH 12 8.78 BYTE 12 5.93 MACUSER 12 5.99 C/C++ USERS JOURNAL 12 7.43 MACWORLD 12 7.43 C++ REPORT 9 11.93 MAGAFAN 6 5.93 CA-UNICENTER ADVISOR 6 8.93 MICROSOFT INTERACTIVE DEV 12 7.43 CADALYST 12 5.93 MICROSOFT SYSTEMS JOUR. 12 7.43 CADENCE 12 5.93 MICROSTATION MANAGER 12 5.93 CD-ROM PROFESSIONAL 12 10.43 MICROSTATION WORLD 4 7.43 CIRCUIT CELLAR 12 5.93 MONDO 2000 4 8.93 COLOR PUBLISHING 6 7.43 NEW MEDIA 12 7.43 COMPUTER ARTIST 6 7.43 OBJECT MAGAZINE 6 6.75 COMPUTER GAMING WORLD 12 5.99 OBJECT ORIENTED PROGRAM. 9 „13.50 COMPUTER GAMING WORLD wCD 12 11.99 ONLINE ACCESS 12 143 COMPUTER GRAPHICS WORLD 12 7.43 ONLINE ACCESS - CD 1-2 23.93 COMPUTER PLAYER 12 10.43 OS/2 DEVELOPER 6 14.93 COMPUTER SHOPPER 12 7.49 OS/2 MAGAZINE 12 5.93 COMPUTER SHOPPER BUYERS CD 7.49 PC COMPUTING 12 5.99 CYBER SPORTS 4 7.49 PC GAMER 12 5.99 DATA BASE ADVISOR 12 7.49 PC GRAPHICS & VIDEO 12 7.43 DATABASE PROG. & DESIGN 12 7.43 PC MAGAZINE 22 5.99 DBMS 12 5.93 PC MAGAZINE CD-ROM 4 26.93 DBMS 1996 BUYERS GUIDE 7.43 PC MAGAZINE SPECIAL ISSUE 4 8.93 DELPHI INFORMANT 12 8.93 PC WORLD 12 8.93 DIGITAL VIDEO MAGAZINE 12 7.43 POWER BUILDER ADVISOR 6 11.99 DOS WORLD 6 8.93 PUBLISH 12 7.43 DR. DOBBS JOURNAL 12 5.93 SOFTWARE DEVELOPMENT 12 5.93 DR. DOBBS SOURCEBOOK 6 7.43 SYS ADMIN 6 7.43 ELECTRONIC GAMING MONTH i 7.49 UNIX REVIEW 12 5.93 EMG2 12 7.49 VB TECH JOURNAL 12 5.25 FOXPRO ADVISOR 12 7.49 VIDEO TOASTER USER 6 iu aS GAMEFAN 12 8.93 VISUAL BASIC PROG. JOUR. 12 5.93 GAME DEVELOPER 6 8.93 VISUAL DEVELOPER MAGAZINE 6 7.43 GAME PLAYERS MAGAZINE 12 7.49 WEB, THE 12 5.93 GAME PRO 12 ns WEB DEVELOPER 6 8.93 INTERACTIVITY 12 7.43 WEB TECHNIQUES 12 7.43 I-WAY 12 8.93 WEBSMITH es 6.00 INTERNET WORLD 12 7.43 WINDOWS/DEV DEVELOPERS 12 7.43 INTERNET & JAVA ADVISOR 6 10.49 WINDOWS NT 12 7.43 JAVA DEVELOPERS JOURNAL 12 11.93 WINDOWS SOURCES 12 4.49 JAVA REPORT 6 7.43 WINDOWS TECH JOURNAL 12 6.00 LAN MAGAZINE 12 7.43 WIRED 12 7.43 Revistele pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr. 102: Computer House, str. Grigore Alexandrescu nr.47: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria 'Noi” sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lingă magazinul Muzica); Craiova: INTERCAFENET, Calea Bucuresti A26 parter, Cluj: T&M Promedia, str. Doja nr.30 ~ Puteti comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.I., C.P. 94 OP.49, Bucuresti, fax: 01-2300286 Important: Lista completă de preturi poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...] Fotografie digitala sau cum a ajuns Windows 95 pe computerul meu ând împlinesc 16 ani, oamenii normali au parte de o petrecere, primesc permisul de conducere, iar cei mai e norocoşi capătă şi o mașină nou-nouţă, care vine împre- ună cu promisiunea că nu vor depăşi niciodată viteza legală şi că nu vor încălca regulile de circulaţie... da, desigur... Când am împlinit 16 ani, m-am îndrăgostit lulea de o brunetă. Cei mai mulți visează la blonde cu ochi albaştrii şi forme perfecte. A mea era brunetă cu ochi căprui. Cred că pă- rintii meu au facut un târg foarte avantajos cu mine, fiind- că mi-au oferit o rablă veche ce trecea drept mașină, dar cui îi păsa de mașină în acele vremuri? Cui i-a păsat de orice altceva în următorii patru ani? Da, cam pe vremea aceea bruneta mi-a dat de înțeles că n-o interesez. lar eu, caun bun Joe ce sunt, până la urmă m-am prins. Şi mi-am dat seama ca intelegeam foarte greu. Faptul ca intelegeam greu era trist, dar faptul cd mi-am dat seamacaintelegeam greu a fostun adevărat avantaj pentru mine. Nu am pretins niciodată că sunt isteţ şi m- am resemnat cu ideea că înțeleg mai greu... Prima mea întâlnire cu aparate- le foto digitale s-a petrecut în urmă cu câţiva ani, când unul dintre cli- enţii mei a vrut să cumpere una dintre jucărioarele făcute de Logi- tec. Unii le numeau aparate foto, dar cred că „jucărioară“ era mai potrivit. Erau alb-negru, rezoluţia era groaznică, aveau baterii inter- ne care ţineau doar x ore şi y poze, după care ori descărcai imaginile ori le pierdeai. Dar mai ţine cine- va minte cum arătau primele automobile, în urmă cu un secol? Erau şi câteva aparate digitale bune pe piaţă, dar preţurile erau probibitive. Între timp, preţurile lor au scăzut de la patruzeci de mii la circa trei mii de dolari, dar încă sunt prea scumpe pentru buzunarul meu. Așa că atunci când am aflat de un preţ special de 450$ pentru un Agfa ePhoto 307 n-am stat pe gânduri şi am cumpărat unul. Ar fi trebuit să mă gândesc totuşi de două ori, căci partenerul meu n-a fost entuziasmat de investiţie. In ziua în care a sosit, am alergat la magazin ca să deschid pachetul şi să văd minunăţia. Este cel mai nou produs de la Agfa, o firmă bine cunoscută în SUA pentru scanere şi produse optice. Se găsesc și filme Agfa, dar majoritatea americanilor nu le cunosc. De Harrison Forbes Mai sunt câteva aparate ieftine pe piaţă, dar motivul pentru care am ales ePhoto 307 este că poate lua 36 de cadre la o rezoluţie de 640x480. Nu are vizare prin obiectiv, dar pentru un produs de intrare îmi pare că se încadrează bine în preţ. Există câteva pro- duse concurente de la Kodak, care par să fie fruntașii domeniului dar, luat punct cu punct, modelul de la Agfa mi s-a părut mai echili- brat. E adevărat că unul dintre mod- elele Kodak oferea un ecran LCD pentru vizualizarea imaginilor din aparat, dar capacitatea era doar de 16 imagini de înaltă rezoluţie. Desigur, se putea adăuga memorie flash supli- mentară, dar din păcate aceasta ridi- ca prea mult preţul. Am învăţat deja demult că în această afacere nu poţi niciodată să recuperezi investiţia inițială, aşa că încercăm să păstrăm costurile la un nivel coborât şi să con- siderăm cheltuielile ca fiind pentru cercetare şi dezvoltare. Dacă aș fi avut fonduri excedentare, aş fi ales un Canon care avea vizare prin obiectiv şi celebra optică a firmei. Sunt sigur că odată şi odată o să-mi iau unul. La viteza cu care scad preţurile, cam într- un an un aparat bun va ajunge la circa 500$. Poate aș fi amânat puţin întregul proiect, dar curiozitatea mi-a fost pusă la încercare când am primit ultimul lot de filme developate de Seat- tle Filmworks. Această companie din celebrul Emerald City oferă de o bucată de vreme ama- torilor de fotografie o peliculă specială. Spre deosebire de alte produse, filmul lor permite oricui să obțină atât negative cât şi diapozitive de pe același film. Noi preferăm să folosim diapozitive, dar uneori avem nevoie şi de copii pe hârtie, așa că e mai simplu şi mai ieftin să utilizăm filmele de la Seattle Filmworks. Calitatea copiilor nu are de suferit, aşa cum se întâmplă în cazul copiilor făcute după diapozitive. Mai târziu, pentru un tarif modic, oricine poate obține pozele scanate pe dischetă. Cu softul pe care- | primeşti la prima comandă de „poze pe disc“ poţi să priveşti pozele pe un monitor. Dacă ai o imprimantă color cu jet de cerneală, poți să obţii şi copii pe hârtie destul de decente. Desigur, ultimele „photo printers“ de pe piaţă, utilizând o hârtie fotografică specială, oferă o alternativă foarte bună copiile procesate în atelierele foto. APRILIE 1997 BYTE România 119 Forbes Fotografie digitală După ce am privit ultimele 12 dischete care conţineau ultimele mele 12 role devel- opate, mi-am dat seama că încă nici n-am văzut diapozitivele. Aşa că am hotărât să ocolesc cu totul pe Seattle Filmworks și să fac eu însumi pozele direct într-o formă dig- itală. Ştiu că am luat-o cu câţiva ani înaintea curentului, dar foarte curând aparatele dig- itale vor înlocui pelicula fotografică clasică. Nu mă voi aventura să afirm că aparatele cu peliculă vor dispărea, dar cred că din per- spectiva performanţelor nu va exista nici o diferenta. Vor fi anumite ocazii în care fil- mul foto va fi preferat, dar epoca industriei filmului fotografic se apropie încet de sfâr- şit. Cu siguranţă, cei mai mulţi oameni nu vor avea mai mult de un aparat digital. Vor mai exista posibilităţi de a transpune i- maginile pe hârtie, dar asta va fi ceva de genul că te duci la magazin și conectezi a- paratul la un cablu pentru câteva momente, sau poate te voi conecta de acasă, pe linie telefonică, la aparatul din magazin. Până când de duci la magazin, pozele sunt gata. Eu și mintea mea SF ePhoto 307 este un aparat de format mic, dar corpul este destul de mare pentru a-ţi da senzaţia că ţii în mână un aparat ade- vărat. E adevărat că nu conţine nici un fel de piese mecanice, toate fiind înlocuite de componente electronice. În cele de urmă, cutiuta € în stare să ia o imagine şi apoi să convertească semnalul pentru ca un moni- tor să o poată afişa. Suntem obişnuiţi cu aparatura electronică, dar hai să nu pier- dem contactul cu realitatea şi să acordăm credit cutiutei. O fi ea mică, dar ceea ce ţii de fapt în mână este un calculator... E foarte simplu de folosit. În partea de sus e un buton roșu și un mic afişaj digital care porneşte când îndepărtăm capacul de pe obiectiv. Capacul eliberează obiectivul şi vizorul. În partea de sus, alături de vizor se află blitzul. Când capacul este scos, un led roşu așezat lângă vizor îşi schimbă după câte- va secunde culoarea în verde. Este semna- lul că aparatul este pregătit pentru declanşa- re. Afişajul digital funcţionează şi el. Arată numărul de cadre disponibile, câte cadre au fost luate, indicatorul bateriei, temporizato- rul, rezoluţia şi setările blitzului. Am fost im- presionat să constat că are chiar şi posibili- tatea de corecție „red eye“. Pentru un aparat de mici dimensiuni este o adevărată perfor- manţă. Cu trei ani în urmă, am plătit în plus 300 de dolari pentru a dispune de această facilitate la aparatul meu cu film foto. Aşadar am vizat, am apăsat butonul şi am auzit un ușor bip. Dacă n-ar fi fost flashul care s-a descărcat, nici n-aș fi ştiut că am făcut o poză. Încă sunt obişnuit cu zzomo- tele uzuale când faci o poză: declanșatorul, mecanismul de transport al filmului, etc. Ca să mă asigur că n-am ratat poza, am apăsat butonul roșu din nou, de câteva ori la rând, de îndată ce se aprindea lumina verde. Apoi am verificat câte cadre am con- sumat: indicatorul digital arată că mai am 32 de cadre. Mi-a trebuit câtva timp să mă obișnuiesc cu un aparat atât de silențios. După ce am tras patru cadre, am hotărât să le văd pe monitor. Am luat CD-ul de instalare, l-am pus în unitate şi am pornit instalarea. Am crezut că nu văd bine şi că ochii îmi joacă feste când pe ecran a apărut un mesaj care-mi spunea că pe calcula- torul meu nu rulează sistemul de operare care trebuie... „the right operating sys- tem“... Am tras CD-ul afară şi, desigur, am citit că softul nu merge decât pe Windows 95 sau Windows NT... Primul meu impuls a fost să chem distri- ~*~ Computer Peripherals Products - Distributie, OEM din stoc - Service autorizat Sony - Închiriere subsisteme grafice PENTRU PROFESIONIȘTI NU EXISTA ALTCEVA ! Monitoare 15”, 17", 20" Trinitron Magneto Optical Drive Digital Streamer 4-16 GB CD-ROM Drive, Recorder MiniDisk 2.5" Drive 140 MB & Audio High - End Graphics Systems from Professionals for Professionals ELSA Data Communications Computer Graphics DE 9 ORI MAI RAPID, ÎN PRELUCRĂRILE GRAFICE, COMPUTERUL DUMNEAVOASTRĂ ECHIPAT CU CARDUL GRAFIC ELSA! TRILUX Business Development & Support Center CAD - DTP -3D - VIDEO Tel: 01-210 39 62, Fax: 01-610 24 27, Post Address: B-dul 1 Mai, nr. 279 120 BYTE Romania APRILIE 1997 Fotografie digitală Forbes buitorul şi să obţin un RMA ca să-i dau înapoi „gunoiul“. Mi-a trebuit mult până să mă calmez, dar dacă am pornit-o, am por- nit-o. Operatoarea nu putea înţelege de ce vreau să-l înapoiez... vedeţi deci că nu sunt singurul care înţelege încet de pe Pământ. I-am explicat că softul rulează doar sub Windows 95 iar eu nu am Windows 95. M- a sfătuit că chem un distribuitor şi să-mi cumpăr... Am sfătuit-o să... ei, nu chiar, sunt totuşi un gentleman. Apoi m-a întrebat dacă am deschis cutia în care era ambalat. l-am spuscăa trebuit s-o deschid ca să aflu despre dezastrul cu Windows 95. Mi-a răspuns că în acest caz nu-l puteam înapoia, fiindcă am deschis cutia. Asta a fost pică- tura care a umplut paharul. I- am zis că vânzătorul nu mi-a spus că înăuntru era un soft- ware „Windows 95 only“... Nu-s foarte sigur, dar se pare căamţipat la ea. A fost de acord să-i dau marfa înapoi. Cu vic- toria de partea mea, am împa- chetat totul la loc. Singura problemă a fost că a trebuit să | aştept până luni, iar weekend- ul a fost lung... Calvarul Aşadar am luato copie de Win- dows 95 pe care-o aveam într- un sertar de vreo câteva luni. Un furnizor mi-o trimisese din greşeală şi n-am apucat încă să i-o trimit înapoi. Am pus CD-ul în unitate şi m-am hotărât să-l încarc. Dorinţa mea de a vedea imaginile pe ecran mi-a alungat bunul simţ... Când mi-am dat seama ce eram pe cale să fac, am primit un mesaj pe ecran în care mi se spunea că pe computer exista un sistem de operare valid şi că versiunea curentă de Windows 95 nu se va așeza peste el. Am încercat din nou şi iarăși am primit acelaşi mesaj. Am evaluat rapid situaţia de pe disc: nu aveam nimic ce putea fi pierdut. Oricum toate datele erau pe server, iar softul putea fi reinstalat. Am petrecut mult timp cu DOS, Windows 3.11, OS/2, așa că n-ar fi fost onest din partea mea să nu o fac şi cu 95 (dacă n-aş face-o, nici n-aş putea să-mi dau părerea, nu-i aşa?). M-am decis deci să şterg pentru început fişierele sistem IO.sys şi MSDOS.sys — de obicei, ele fac treaba asta. Am încercat din nou, dar n-a mers. Nu-mi dau seama ce putea Windows 95 să identifice pe discul meu ca fiind un „sistem de operare valid“, dar a făcut-o din nou. Am bănuit că e vorba chiar de fişierele Windows. „Well“, mi-am zis, „dacă trebuie să şterg Windows, aș putea să şterg tot discul, pentru că oricum va tre- bui să instalez din nou toate aplicaţiile“. Aşadar, am dat FDISK, am curatat partitia si am fost gata de instalare. Înainte am făcut o dischetă sistem cu drivere pentru CD ca să pot să repornesc calculatorul. Am început din nou, am pornit lectorul CD- ROM, am tastat d:setup pentru a porni instalarea. Şi a pornit. Singura problemă a fost că am primit un alt mesaj pe ecran caremi spunea că pe disc nu există o par- titie valida. Intreaga poveste începea să dev- ină interesantă, fiindcă CD-ul era o versi- une OEM care trebuie să se instaleze pe sisteme noi, abia asamblate... M-aș fi aştep- tat ca noul Windows 95 să-mi partiționeze şi să-mi for- mateze discul (despre care ar fi trebuit că creadă că e nou). Desig- ur, era sâmbăta, mă grăbeam să- mi văd pozele, nu aveam vreme să trag pe nimeni la răspundere pentru chestia asta, așa că am pus discheta 1 din DOS 6.22 în unitate, am bootat şi am lansat un FDISK, partiţionând tot discul de un giga ca un sin- gur disc DOS. După asta am revenit la pro- cedura de instalare pentru Win 95. Şi iarăşi am primit obișnuitul mesaj, care de data aceasta îmi spunea că discul nu este for- matat. Cum disperarea mea creştea cu fiecare minut, am luat din nou discheta de DOS 6.22 şi am formatat discul. După ce formatarea s-a încheiat, am repornit sis- temul ca să activez unitatea de CD, am lansat rutina de instalare şi, în sfârşit, n-am mai primit nici un mesaj. Cu toată sinceritatea trebuie să admit că, după ce discul a fost par- tiționat şi formatat, instalarea a mers șnur... Incepusem treaba pe la cinci după amiaza, acum era zece şi jumătate seara, așa că am hotărât s-o las să meargă singură și să mă întorc dimineața să re-încarc softul. Am fost atât de nerăbdător să-mi văd pozele, încât nici n-am putut să mă odih- nesc bine noaptea, iar la cinci şi jumătate în zori eram în birou, gata să încep. Transferul de pe CD se încheiase, aşa că trebuia să repornesc sistemul. Aşa am și fă- cut. În câteva secunde sistemul a fost din nou în funcţiune, arătându-mi obișnuitul albastru Windows95 şi apoi un fundal gri pe care se găseau câteva iconuri: my com- puter, recycle bin și încă vreo două. Primul lucru pe care l-am făcut — O, Atotputer- nice Microsoft, iartă-mă — a fost să şterg iconurile în plus şi să schimb fundalul. Toc- mai transferasem un wallpaper de pe serv- er, în care aveam o poza a soţiei şi a fiicei mele. Pe server rulam OS/2 WARP 4: trebu- ia să fac Windows-ul 95 mai tolerabil și să-l fac să semene cât mai mult cu sistemul cu care eram obişnuit... Care, printr-o stranie coincidență, oricum semăna cu Windows 95... Am încercat să schimb rezoluţia ecra- nului la 1200X768, ca şi pe celălalt compu- ter, dar „tapetul“ meu s-a comprimat şi în loc să acopere toată suprafaţa ecranului mi-a lăsat o margine gri în jurul pozei. A trebuit să revin la 640X480 cu 256 de culori ca să acopăr ecranul. N-am înţeles de ce, pentru că în maşină aveam deja o placă ATI-3D, cea mai nouă cartelă acceleratoare pentru Windows de la ATI, un lider în cartele grafice. Foloseam o vari- antă mai veche a cartelei pe maşina mea WARP şi n-am avut niciodată probleme cu rezoluţia înaltă. Un alt lucru ce l-am obser- vat la nou-încărcatul Windows 95 a fost o oarecare granularitate pe ecran, care nu dispărea la o rezoluţie mai înaltă, cu toate că se diminua. Am pus totul pe seama ochilor mei, care nu mai sunt atât de ageri... Am continuat cu reîncărcarea vechiului meu software. Primul a fost softul de scaner şi de OCR. Folosesc scanerul și ca mașină de copiat, așa că trebuia să fie operaţional înainte ca şeful să ceară vreo copie dimineaţa... Trebuie să recunosc că n-am avut nici o problemă cu încărcarea şi reco- nectarea scanerului. Mulţumesc, Doamne, pentru micile favoruri. Dacă scanerul n-ar fi mers, ar fi trebuit să abandonez întregul proiect şi să revin la Windows 3.11, si prob- abil că luni aş fi trimis înapoi aparatul de fotografiat... Următorul lucru ce l-am făcut a fost să încarc softul tabletei grafice. Foloseam pe acest calculator o tabletă Wacom, mai ales fiindcă Tammy este şi o artistă şi avem pe sistem produsele de la Fractal Design. Pinter este grozav când îl APRILIE 1997 BYTE Romania 121 Forbes Fotografie digitală foloseşti cu o tabletă. Am fost foarte feric- it că acum puteam să încarc şi Poser, un alt produs Fractal Design care rulează doar pe Windows 95 şi Windows NT. Nu vă fie teamă, când l-am primit am chemat firma şi le-am oferit o expresie a gândurilor mele de bine... Singurul motiv pentru care nu l-am trimis înapoi a fost că l-am luat ca un demo, m-a costat foarte puţin, şi îl puteam oricând vinde pentru un profit bun... După ce softul tabletei s-a încărcat, a tre- buit să repornesc sistemul. Şi din anumite motive softul nu vedea tableta hard... Era ceva foarte supărător, pentru că îl conecta- sem la același COM1, unde fusese şi înainte. Am oprit calculatorul, am pus mausul în locul tabletei şi l-am pornit din nou. Win95 mi-a dat de ştire că am schimbat dispoziti- vul de pointing, după care l-a activat. De- sigur, driverul Wacom m-a înştiințat că tableta nu e conectată. Totul era functio- nal, aşa că am oprit din nou calculatorul şi am schimbat mausul cu tableta... Şi am con- tinuat procedeul ăsta încă două ore, după care, dezgustat, am scos calculatorul din priză —sărind peste procedura de shut down — şi am plecat. E cea mai bună terapie şi la mine funcţionează întotdeauna. Dacă tot am adus vorba, trebuie să admit că Windows 95 se rebootează mult mai repede decât WARP. Cu un uşor efort de imaginaţie aş putea chiar spune că se încarcă mai repede decât Windows 3.11... Când m-am întors după câteva ore— era deja sâmbătă pe la prânz — am pus calcula- torul în priză şi l-am lăsat în pace. Am luat tableta şi creionul şi nu mi-a venit să cred când am văzut că începe să funcţioneze. Probabil că atunci când l-am scos de sub tensiune am resetat cine ştie ce switch ciu- dat din program... Well, am fost fericit că puteam acum să încarc softul de reţea. Îmi sau seama acum că n-am spus nimic despre hardware. Computerul avea o placă de bază Pentium 90 cu 32 MB RAM. Am folosit aceeaşi placă pe server până în urmă cu câteva luni, când am luat un Pentium 133. Amo placă grafică nou-nouţă, un ATI 3D Windows Accelerator, foarte rapidă pentru video. Deci, în principiu totul ar fi trebuit să meargă bine, din moment ce a merscu WARP, care e considerat aducător Sunteţi în LEGALITATE? Daca nu grabifi-val @ Business Software Alliance wer ee eee Solutia de referinta in informatica de gestiune Bucuresti, str. Gh. Manu nr.3, Tel:650 57 39, 659 54 46 i 122 BYTE România APRILIE 1997 de necazuri. Am în sistem o placă de reţea uzuală, pe care am adus-o tot de pe server, şi care a mers bine chiar şi cînd am pus-o pe diverse maşini. Softul cu care conectez serverul WARP cu restul rețelei (încă trei calculatoare, inclusiv portabilul) este Arti- soft Lantastic. Am început deci să încarc Lantastic pe maşina Win95. Am conectat driverul pen- tru placa NE2000 pe care am folosit-o întotdeauna. Eram bucuros că nu trebuie _ să folosesc driverul NDIS, ca în cazul WARP-ului. Am terminat şi am rebootat. Din nu se ştie ce motive, Lantastic nu putea să ruleze pentru că nu exista placă de reţea. M-am dus la Control Panel să văd ce se întâmplă şi, desigur, am constatat că Win- dows95 nu a încărcat nici un driver pentru placa de reţea. Nici n-o vedea măcar. Am mai descoperit că am un conflict între por- turile COM. Probabil de-asta nu mi-a funcţionat tableta din prima. Intrebarea care mi-a răsărit în minte a fost: de ce funcţionează acum??? M-am apucat să adaug la sistem noul hardware — placa de rețea. Mi-am dat seama că placa era o versi- une mai nouă decât driverele pe care le aveam în Windows 95. Am lăsat mașina în pace, am înlocuit placa şi am început trea- ba din nou. Am adăugat hardul iar sistemul a recunoscut placa. Era un semn bun. Când m-a întrebat despre softul pentru placă, mi- am dat seama că lucrurile merg spre bine. Am rebootat şi, voila, Lantastic era funcţional iar eu puteam să văd discul serverului. Configurasem și acest computer ca un server, ca să pot să fac salvările pe bandă. Mi-a venit o idee. Voiam să încarc Corel de pe CD-ul local și Lotus de pe CD-ul de pe server. La urma urmei, aveam de-a face cu un sistem de operare multitasking... A mers. A trebuit totuşi să abandonez una dintre instalări, căci totul mergea inimaginabil de ' încet. Ca să fiu corect, am oprit totul şi am făcut acelaşi test pe WARP. Şi ca să dau mai mult farmec încercării, am lansat şi o for- matare de dischetă în unitatea A, plus sal- varea discurilor ambelor maşini pe bandă! Şi ce părere aveţi? Totul funcţiona la viteză normală: încărcam Lotus SmartSuite de pe lectorul CD al serverului, Corel Draw de pe lectorul CD al mașinii Windows 95, for- matam o dischetă în unitatea locală a serverului WARP şi salvam pe bandă atât discul hard al serverului cât şi discul hard al maşinii Windows 95. Ei, asta numesc eu multitasking... | Am instalat apoi fără probleme tot ce aveam de instalat pe Windows 95, inclu- siv softul de la Agfa, care a provocat de fapt Fotografie digitală Forbes toată tevatura. Am instalat şi programul Adobe Photo Deluxe care vine împreună cu aparatul. În sfârşit, puteam să-mi descarc pozele şi să văd cât de bine au reuşit! Am conectat aparatul, am așteptat lumi- na verde şi am făcut un clic pe butonul de pe ecran ca să descarc imaginile din aparat. Şi... „bad connection to the camera error“. Am luat cartea să văd ce-am greşit. Nimic. Am încercat iarăşi şi iarăși, de vreo cin- cizeci de ori în tot weekendul. Am verifi- cat conflictele între porturi. Am observat că atunci când am adăugat cartela de reţea Windows a creat câteva dispozitive adiționale... M-am uitat la ele şi am con- statat că toate foloseau IRQ 3 şi 4. Nu puteam înțelege ce s-a întâmplat, dar în ori- ce caz era o performanță meritorie pentru un soft care se pretindea că va face mai u- şoară viaţa utilizatorilor începători. Am şters toate porturile COM în afară de unu şi doi, porturile fizice ale calculatorului. Aveam norocul să ştiu ce înseamnă asta... Am încercat din nou, dar nu s-a întâmplat nimic. Am luat computerul la o parte, am verificat toate conexiunile, am rearanjat ca- blurile, după care am încercat din nou. Nimic. Am încrucişat legăturile. Tot nim- 1c: Am bootat sistemul cu o dischetă DOS 6.22 şi am încărcat ceva software pentru maus. Am schimbat mausul pe diferite por- turi, conectând și porturil încrucişat. Mausul a mers întotdeauna, fie că a fost conectat direct la portul de 9 pini, fie printr- un adaptor la portul de 25 de pini. Aş fi vrut să fac astfel de teste şi cu aparatul de foto- grafiat, dar trebuia să rulez Win95 ca să în- cerc. Am pus un drive DOS şi am conectat modemul, care până atunci mergea sub WARP. Hardul părea să fie în regulă. În- tr-un ultim și disperat efort, am conectat aparatul la portul tabletei grafice şi, folosind claviatura, am lansat softul de la Agfa. Ce credeți că s-a întâmplat? Afurisita aia de tre- abă a mers, am reușit să accesez aparatul şi să descarc toate pozele... Victorie!!! A mer- itat, era amiaza zilei de luni... M-am hotărât să pun softul aparatului de fotografiat pe notebook, unde aveam de altfel tot softul de editare video. Am coman- dat un Windows 95, iar în seara zilei urmă- toare, pe când stăteam în pat şi mă uitam la TV (nu mă simţeam prea bine), am luat dis- curile şi am început să instalez „chestia“ (citește Windows 95). A mers bine. N-a tre- buit să re-formatez discul, fiindcă am comandat un Windows 95 update şi tot ce rulam pe mașină a fost transferat peste. Chiar tot? Dar asta-i o poveste lungă şi sunt sigur că cititorul e deja obosit, dar mulţu- mit că am reuşit în fine să-mi pun în funcţiu- ne softul de la Agfa. Ca să scurtez povestea, n-am mai reuşit în nici un chip să folosesc cartela de reţea din notebook. Indiferent ce am făcut — şi am tot făcut două zile — dri- verul PCMCIA n-a vrut să meargă cu cartela ethernet D-Link DE-650. Lucra bine cu modemul AT&T, dar refuza să meargă cu cartela ethernet. Am petrecut aproape două zile vorbind la telefon cu oamenii de la D- Link. Am ajuns la situaţia jenantă că erau de acord să-mi cumpere înapoi cartela numai să-i las în pace, dar n-am reușit s-o fac să meargă. Am lăsat-o baltă și am hotărât să- mi transfer pe disc pozele. Spre amuza- mentul meu, am constatat că discheta for- matată sub WARP-DOS nu putea fi citită de Windows 95. A trebuit deci s-o formatez sub Windows 95 şi să aduc imagine prin server de pe stația Windows 95. Asta-mi place mie: simplitate şi compatibilitate. Microsoft s-a întrecut pe sine: sunt foarte compatibili atâta vreme cât toată lumea foloseşte doar produsele lor... Încă n-am reuşit să înțeleg toată agitația legată de „plug and play“. Începând cu Micro Channel, toate mașinile IBM au avut ceva de genul „plug and play“. Nu se chema aşa, era mai degrabă „sniff and play“, fiind- că CMOS-ul „mirosea“ toate perifericele conectate la computer. Nu era nevoie de configurarea manuală a dispozitivelor sau a plăcilor video. Mai târziu, WARP a făcut acelaşi lucru. Înainte de instalare, sistemul de operare arăta utilizatorului ce fel de hardware era prezent şi, cu rare excepţii, alegerea era întotdeauna cea bună. Am observat că de o vreme toate plăcile de bază sunt capabile să identifice periferia conec- tată și nu mai e nevoie de configurarea manuală a CMOS-ului. Am uitat să : amintesc şi de Compaq, deşi e poate exem- plul care-mi este cel mai familiar... Așa că ce mare scofală face Microsoft cu „plug and play“-ul, care cel mai adesea e „plug and pray“? Desi la inceput am fost impresionat de viteza cu care se incarca Windows 95, dupa ce am terminat de încărcat tot softul, drive- rele și aplicaţiile pot spune cu certitudine că viteza nu-i cine ştie ce... Înţeleg că la WARP încărcarea durează mai mult fiind- că are de încărcat o grămadă de kernel şi cod, dar Windows 95 ce scuză are? Apropo, NT nu-i nici el rapid la încărcare... Va asteptam la CERF 97, Pavilionul 107 NCR nurs: middle range nt and unix systems scaleable data warehouse high availability transaction processing N C R Romania, an a 312.66.83 http://WWW.ner.com APRILIE 1997 BYTE Romania 123 Forbes | Fotografie digitală Pe scurt Ca să rezum lucrurile: am trei sau patru calculatoare care au fost conectate între ele şi totul a mers bine. Acum am doar trei calculatoare conectate iar portabilul îmi dă uneori tot felul de mesaje de eroare, mai ales din cauză că 8 mega de RAM nu-i ajung lui Windows 95 ca să ruleze mai multe programe deodată. Portabilul nu-l mai pot folosi ca staţie de lucru fiindcă Windows 95 nu recunoaşte cartela de reţea. Ştiu, se pot invoca fel de fel de scuze, dar n-am avut astfel de probleme când rulam WARP pe același hardware. Ca să nu mai amintesc că nu mai pot folosi unul dintre porturile seriala ale staţiei... Pot să supraviețuiesc, sigur că pot. Chiar am nevoie de al doilea port serial, sau să mă conectez la rețea. Desigur că nu neapărat. Am citit într-o revistă de 0S/2 o afirmaţie a unui jurnalist, pe care la vremea aceea n-am înţeles-o pe deplin: „una dintre con- tribuţiile Microsoftului la lumea calculatoarelor este că a reușit să coboare pretenţiile utilizatorilor“. Măcar acum am înţeles perfect. După ce am rulat Windows 95 pe computerul meu, tre- buie să admit că ar fi fost un produs foarte bun dacă ar fi fost realizat cu vreo şapte ani mai devreme. Așa ar fi tre- buit să arate Windows în copilărie. Acum e putin cam tarz- iu. Nu pot totuşi să nu îi admir pe cei de la Microsoft. Nu numai că ne alimentează cu produse sub standard, dar reuşeşte să păcălească o lume întreagă că Windows 95 este un produs la acelaşi nivel cu OS/2 WARP. Adevărul este că ele nu sunt similare, deci o comparaţie onestă nu se poate face. Nu poţi să compari mere cu fructe de kiwi. Or fi ele fructe, or fi ele gustoase, dar au altă consistență, alt gust şi, cred eu, vitamine diferite... Şi înainte de a încheia, aș vrea să menţionez că aştept să fac o comparaţie între două produse similare, WARP şi NT, pentru cănu e cinstit să compari Windows 95, care este un sistem hibrid pe 16 şi 32 de biţi, cu primul sistem de operare grafic cu adevărat pe 32 biţi. Chiar și atunci nu va fi cinstit, dar măcar WARP se va măsura cu cineva de talia lui... Şi ultimul lucru: produsul de la Agfa este superb iar pozele sunt teribile. Merită banii până la ultimul penny. Atunci când rulează pe „sistemul de operare potrivit“ sof- tul este și el grozav şi sunt convins că oricine investeşte în hardware sau software nu doar că se va distra, dar va economisi şi o grămadă de bani. Am imprimat câteva ima- gini cu o imprimantă Jet 610C pe hârtie obișnuită și ară- tau foarte bine. Dacă aș fi listat pe hârtie cretată sunt sig- ur că rezultatele ar fi fost mai bune decât copiile pe care le-aş fi obținut din acele oribile „one hour photo machines“... Domnul Harrison Forbes conduce compania T&Consult- ing, Inc. Poate fi contactat (în englezește sau românește) prin e-mail la: cforbes@imb.net. 124 BYTE Romania APRILIE 1997 if o e AA GT. Trade srl Official tel. (01)3120311 fax. (01)6150701 distributor AN, HITACHI Masters of Monitor Technology Vă așteptăm la CERF ‘97, Pavilion 105, Stand 1218 105, Stand 1218 ion la CERF ‘97, Pavil teptam Va as Primul PC Card GSM lircom Europe N.V.(NASDAQ:XIRC) anunţă lansarea adaptorului CGSM | (CreditCard GSM) din familia de produse PC Card GlobalACCESS. CGSM este lun PC Card tip II proiectat să suplimenteze tipurile de produse modem de 33.6 | Kbpsale companiei. Deşi reprezintă primul produs oferit de Xircom în domeni- ul transmisiei de date GSM, el posedă un domeniu larg de funcţii pentru a cu- prinde toate cerinţele utili- zatorilor GSM din zilele noastre. Setul de funcţii ale acestui card includ: Suport pentru telefon: CGSM va suporta initial tipurile cele mai cunos- cute de telefoane Erics- son si Philips compatibi- le cu transmisiile de date GSM. După o negociere | prealabilă cu ceilalți pro- ducători majori de telefoane, Xircom intenţionează să adauge suport pentru modele de la Nokia, Siemens si Alcatel. Date: Transmisie şi recepţie de date, transfer de fişiere sau orice alt tip de date prin legături wireless GSM la o rată de transmisie de până la 9600bps. Card-ul suportă setul de comen- zi Hayes AT şi oferă suport pentru suplimentare de comenzi AT pentru echipamente mobile. Transmisia de date este realizată folosind protocolul RLP. De asemenea este suportată compresia V.42 bis. Fax: CGSM se conformează standardului Group III, class | şi permite transmisia și recepţia de fax-uri la o rată de transfer de 9600bps, cu suport pentru viteze de 2400, 4800bps. Transmisia de faxuri se conformează specificaţiilor GSM TS 03.45 cunoscute şi ca Tele- service 62 fiind de asemenea compatibilă cu Teleservice 61. SMS: Funcţia Short Message Service permite transmiterea şi recepţia de mesaje de până la 160 de caractere în lungime. CGSM se conformează standardului ETSI GSM 07.05 pen- tru mesaje până la 160 de caractere în lungime și asigură o generare şi terminare mobilă a serviciilor SMS. O nouă alternativă pentru cablu În dorința sa de-a satisface cerințele utilizatorilor mobili, Xircom a introdus MiniDock - o nouă alternativă pentru conectarea la cablu. MiniDock este un sistem nou de conectică pentru GlobalACCESS CreditCard Ethernet + Modem 33.6 care combină cablurile Ethernet şi cele de modem într-o piesă miniatură ce poate fi montată foarte uşor într-un PC Card. MiniDock prevede de asemenea LED-uri uşor de citit pentru vizualizarea informațiilor de stare LAN și de modem. Alianța Xircom, Lucent Technologies Xircom Europe a anunţat că pentru noua sa familie de modemuri de 56 Kbps va folosi chipset-ul pentru modemuri de 56 Kbps de la Lucent Technologies. Anul trecut în noiem- brie, Lucent și Rockwell Semiconductor Systems au căzut de acord ca propriile tehnologii de modem de 56 Kbps să fie interoperabile. Protocolul rezultat este cunoscut ca si K56flex. De atunci, mai mult de 400 de companii de comunicaţii și calculatoare incluzând marea majori- tate a producătorilor de modemuri, PC-uri ş servere RAS (Remote Access Server) au afirmat că vor suporta KS6flex. a eee 75 Solutii Fast Ethernet pentru utilizatorii de notebook-uri. 3Com Corporation a anunţat două PC Card-uri Fast Ethernet pentru utilizato- rii de notebook-uri - Fast Etherlink XL CardBus pe 32 de biţi şi Fast EtherLink pe16 biti. Produsele lansate vor benefici- a de tehnologia procesării paralele pa- tentate de 3Com şi de funcţii de acces di- namic pentru a furniza aceeaşi conectivitate de reţea de înaltă perfor- manţă ca şi cartelele desktop Fast Ether- Link de interfață cu reţeaua. PC Card-ul Fast EtherLink XL CardBuseste cu până la 25 % mai rapid decât produsele com- petitive de pe piaţă, în timp ce consumă mai puţin de jumătate de energie. Pe mă- sură ce reţelele corporațiilor migrează spre Fast Ethernet, utilizatorii notebook vor trebui să achiziţioneze NIC-uri de 10/100 Mbps. Aceşti utilizatori au trei .fey e desktop, un PC Card pe 16 biti pentru majoritatea notebook-urilor cu sloturi PC Card pe 16 biti sau un CardBus PC Card pe 32 de biti pentru noile note- book-uri echipate cu sloturi CardBus PC Card. 3Com suportă acum toate cele trei posibilităţi. Sloturile 32-bit CardBus disponibile pentru modemurile din ulti- ma generaţie sunt capabile de operaţii la 132 Mbps, aceeași viteză ca şi cea aslotu- rilor PCI din sistemele desktop. Acest bus nou va deschide orizonturile către un domeniu larg de aplicații multimedia şi alte aplicaţii ce necesită un transfer ma- siv de date și va permite performanţe de reţea de 100 Mbps. Fast EtherLink XL CardBus PC Card de la 3Com este proiectat astfel încât să folosească la ma- xim avantajul datorat bus-ului de înaltă performanță. Din moment ce sloturile PC Card 16- bit operează la viteze similare busului desktop ISA, ele nuvor putea furniza un transfer de 100 Mbps. Fast Etherlink 16 bit PC Card de la 3Com este proiectat pentru acele notebook-uri cu sloturi PC Card pe 16 biţi care permit o rată de transfer în domeniul 20/30 Mbps. Ambele PC Card-uri includ soft-ul Au- toLink pentru o instalare rapidă și uşoa- ră, respectiv AutolQ care rezolvă auto- mat multe din problemele de instalare ale notebook-urilor. Ele vor fi disponibile pe piaţă la mijlocul anului în curs. APRILIE 1997 BYTE România Ce-i nou Gigabit Ethernet de la 3Com Santa Clara, Calif., 7 aprilie, 1997 - 3Com Corporation (NASDAQ: COMS) anunţă prima soluţie completă de sistem Gigabit Ethernet. Cuprinzând cinci oferte noi, sis- temul va suporta aplicaţii de bandă largă, cu un timp de întârziere mic, prin furnizarea unor soluții complexe pentru întreaga gamă a latimii de banda de la 10 Mbps partajat până la 1 Gbps comutat. 3Com a anunțat de asemenea preţuri noi, competitive pentru suita sa de comuta- toare stivuibile SuperStack II, pornind de la un preţ de numai 99$ per port pentru comutatoare desktop. Fiind primul pro- ducător care a coborât sub 100$ per port, 3Com reprezintă premergătorul dezvoltării pe scară largă a unei tehnologi de comutare la un preţ convenabil pentru cei ce sunt sensibili la preţ. Suplimentar, 3Com a anunţat că intenţionează să furnizeze in pri- ma jumătate a lui 1998 soluţii de rutare LAN Gigabit Ethernet si Fast Ethernet care vor suporta mai mult de 30 de milioane de pachete per secunda. "Cu noile produse Gigabit Ethernet şi Stack II, 3 Com își continuă dominaţia în construirea de sisteme Ethernet scalabile și avansate", a afirmat Ron Sege, senior vice president, 3Com Systems. "3Com reduce pretul comutatoarelor desktop, de care au nevoie clientii pentru a oferi suport apli- catiilor de banda larga respectiv celor crit- noile preţuri pentru comutatoarele Super- ice la întârzieri, cum ar fi intranet-uri de firmă şi multimedia pe Internet. Preţurile reduse vor determina apariţia unei comutări omniprezente, fiind astfel nevoie de reţele backbone de mare capacitate cum ar fi Giga- bit Ethernet pentru a combina un trafic desk- top comutat de mare viteză. 3Com furnizează o soluţie completă pentru a rezol- va necesarul pentru această piață în creştere." Cu mai mult de 2 milioane de porturi comutator Gigabit deja instalate în comu- tatoarele stivuibile SuperStack II Ethernet şi Fast Ethernet și 32,5% din piaţa de sisteme stivuibile, 3 Com se pregăteşte pentru tranz- iţia către o răspândire globală a comutării desktop şi ca urmare către rețelele Gigabit ale generaţiei de mâine. Comutare Gigabit Ethernet Noul sistem 3Com va furniza în mod unic viteze Gigabit practic pentru fiecare punct de reţea pentru a asigura o performanţă de comu- tație LAN fără restricţii. Noile produse vor include funcţii performante şi o cartelă de interfață cu rețeaua (NIC) pentru backbone, dulap de distribuţie şi conectivitate server. - Păstrând investiţiile anterioare în echipa- mentul 3Com, noile produse vor lucra cu comutatoarele 3Com SuperStack II şi Core- Builder respectiv cartelele EtherLink NIC. între modul de transfer asincron (ATM) şi Gigabit Ethernet, conectivitate comutată FDDI - Gigabit Ethernet, posibilitatea de-a controla lățimea de bandă a reţelei. _ Intarite de programul Transcend Ware de la 3Com, noile produse abordează trei prob- leme cu care se confruntă în prezent clienţii: scalarea performanţei reţelei, introducerea şi monitorizarea politicii globale şi suportul aplicaţiilor generaţiei de mâine. Soft-ul inteligent TranscendWare va furniza funcţionalităţi avansate - cum ar fi comutare Fast IP, clasă de servicii şi calitate a servici- ilor, RMON de la un capăt la altul (moni- torizare de la distanţă) şi SLA-uri (Service Level Agreements). Noile produse 3Com vor include: SuperStack II Switch 9000 SX, SuperStack II Switch Gigabit Ethernet Module SX, CoreBuilder 7800 Gigabit Ethernet Interface Card. Preturile mici ale comutatoarelor Giga- bit facilitează suportul pentru aplicaţii avansate Prin reducerea costului comutării desk- top şi a grupurilor de lucru, 3Com va face ca avantajele intranet-urilor şi a procesării multimedia să poate fi folosite de toți uti- lizatorii în timp ce va fi asigurat necesarul pentru migrarea către Gigabit Ethernet de mare performanţă. Noile produse includ: Ethernet dedicat pentru desktop cu SuperStack II Desktop Switch cu un pret de 99$/port. „ Comutare de segment Ethernet cu Super- Stack II Switch 1000 cu un pret 136$/port. Comutare Fast Ethernet pentru conectarea grupurilor de lucru sau a comu- tatoarelor desktop pentru fermele de ser- vere folosind SuperStack II Switch 3000 cu un pret de 389$/port. Pentru mai multe informaţii legate de acest anunţ puteţi vizita situl 3Com: http://www.3com.com. Noi produse Apple in conformitate cu anunturile facute pe 17 februarie de Apple Computer în S.U.A și pe 18 februarie de Apple Computer Europe în Europa, pe data de 19 februarie 1997 com- pania Integrated Romanian Information System (IRIS S.A.) anunta pieţei din Româ- nia si Moldova lansarea noilor produse Apple destinate clientilor de pe piata de publicatii, afaceri si educatie. In acest grup de produse se disting: Apple Macintosh Powerbook 3400, unul dintre cele mai pu- ternice calculatoare de tip laptop de pe piata mondială; o gamă completă de calculatoare Power Macintosh destinate segmentelor profesioniste; calculatoare cu performanţe ridicate pentru educaţie şi afaceri; noul MesagePad 2000 (Personal Digital Assis- tent): o soluţie mobilă de conectare la Inter- net pentru oamenii de afaceri; o cameră de luat vederi pentru captura şi prezentarea digitală a imaginilor şi informaţiilor. Destinat clienţilor din afaceri, educaţie, ştiinţă, inginerie şi design, noul PowerBook 126 BYTE Romania APRILIE 1997 3400 ruleaza la frecventa de 240 MHz si are facilitati deosebite de comunicatie si multi- media. Având în „spate“ puterea şi perfor- manţa procesorului Power PC 603e la 240 MHz şi funcţionalitatea comunicării Ether- net/modem, modulele de expansiune inter- schimbabile, programul Apple Location Man- ager şi un sistem de sunet alcătuit din patru boxe - PowerBook 3400 reprezintă o balan- ță perfectă performanţă/cost pentru cei la care are importanţă factorul mobilitate. Noile linii de calculatoare Power Macin- tosh, includ modelul PowerMacintosh 9600, la frecvenţa de 200-233 MHz destinat pieţei de publcaţii cu un nou design turn care per- mite extinderea sistemului prin adăugarea de componente. O altă piesă importantă este modelul PowerMacintosh 9600/200MP, un calculator biprocesor, cu două PowerPC 604e la 200 MHz, care oferă performanță maximă la utilizarea aplicaţiilor concepute să fructi- fice puterea de calcul. Se evidenţiază de aseme- nea modelul Power Macintosh 4400/200, un sistem rapid bazat pe procesorul PowerPC 603e la 200 MHz, destinat segmentului de afaceri (este la fel de rapid ca şi vechiul 9500/132). Pentru oamenii de afaceri care au nevoie de putere de calcul în timp ce călătoresc, Apple anunţă disponibilitatea produsului Message- Pad 2000 (cu sistemul de operare Newton), oferind un sortiment complet de soluţii inte- grate cum ar fi: poştă electronică, acces Web, conectivitate etc. MessagePad va putea fi achiziţionat începând cu luna aprilie la un preţ de aproximativ 1000$. Pentru clienţii din toate sectoarele de activi- tate, Apple anunţă apariţia noului model QuickTake 200 Digital Camera pentru Macintosh, care permite utilizatorilor cap- turarea, editarea, partajarea $i prezentarea imaginilor prin intermediul unui televizor, a unui monitor sau a unui videocasetofon. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, Apple anunţă semnificative reduceri de preţuri în linia server-elor, mai exact până la 26% pen- tru server-e şi 78% pentru accesorii. Impri- mantele color StyleWriter se bucură şi ele de o reducere cu 24% a preţului de vânzare. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să luaţi legătura cu Apple Authorised General Distributor IRIS S.A. la tel. 01-232-1047 şi fax 01-232-1046 sau la adresa de e-mail irs@com.pcnet.ro JavaOne 97 În perioada 2-4 aprilie, în cadrul centrului Moscone Convention din San Francisco, s-a desfășurat JavaOne, ediţia 97, confe- rința mondială anuală a dezvoltatorilor Java. Aflată la a doua ediţie, conferința a reunit aproximativ 10.000 de participanţi, aproape dublu față de anul trecut. Organizată de Sun, JavaOne este, poate, cea mai importantă manifestare la care ar dori să participe un dezvoltator Java. Sun a precizat că JavaOne nu este un tur de forță al departamentului de marketing „al companiei, ci un forum deschis pentru schimbul liber de idei în comunitatea dez- voltatorilor Java. La conferință s-au numărat peste 300 de expozanți, iar printre co-sponsorii confe- rinței s-au aflat Apple, Corel, IBM, Netscape, Novell, Oracle şi SGI. Dintre cei care au luat cuvântul cele mai importante personalităţi au fost: James Gosling, crea- torul Java şi vicepreşedinte Sun, Alan Baratz, director JavaSoft, Eric Schmidt, ex- director tehnic Sun şi director Novell, Scott McNealy, preşedinte şi director Sun. Au participat şi câteva personalități consider- ate părinţi ai Internet-ului: Vinton Cerf, vicepreşedinte MCI, Robert Kahn, Steve Wolff si Hans-Werner Braun. Atentia publicului a fost captata de descrierea evolutiei mediului Java in urma- toarele 12 luni si de anuntarea unor noi produse, tehnologii, API-uri Java, partene- riate cu alte companii software si hardware. Sun a afirmat că în acest an va lansa două noi versiuni ale kitului de dezvoltare Java. Versiunea din vară va include noul model de securitate bazat pe semnături digitale, biblioteca de clase Java Foundation Classes (o extindere a bibliotecilor AWT de la Sun şi IFC de la Netscape cu noi componente de interfață cu utilizatorul, iniţiativă spri- jinita de Netscape si IBM) si noi API-uri: Java Sound, Java Advanced Imaging si Java Input Method. in a doua versiune, masina virtuală Java va implementa tehnologia HotSpot de la LongView Technologies care va rula aplicaţiile Java la o viteză egală cu viteza rulării aplicaţiilor C++ compi- late. A fost lansată formal inițiativa „Java pură 100%“ cu sprijinul companiilor Apple, IBM, Netscape, Novell și Oracle. Iniţiativa oferă programe educaţionale, specificaţii de testare şi certificări pentru aplicaţiile Java care vor fi compilate o singură dată şi vor rula pe orice platformă virtuală Java. O direcţie foarte importantă în strategia Sun de răspândire a mediului Java este crearea cadrului pentru dezvoltarea de apli- | Mai ieftin ca fax-ul, Internet Mai rapid ca DHL-ul! rcp/p 9 Cele mai moderne, ieftine ... © si comode solutii de Sf Ne comunicații electronice și conectare la Internet, 2 = ms telnet de acum si la dispozitia ftp dumneavoastra! gopher Vie VV VV Bd. Unirii 20, BI. 5C, Et. 2, Ap. 14, Sect. 4, Bucuresti EUnet Romania SRL “Modem: 410.1 162, 8N1, Username: info, login: info, Tel: 4100100, Fax:4103883, E-Mail: info@eunet.ro {INI SP Conta Nr.9 bis Bucuresti 2 210.85.65, 210.85.70 Orice configurație VIZITATI-NE LA CERF IN PERIOADA 13-17 MAI 1997 me otc? APRILIE 1997 BYTE România 127 Ce-i nou caţii Java server. „Java Platform for the Enterprise“ are la bază tehnologia Enterprise JavaBeans si include o suită de APl-uri de conectivitate: JDBC pentru acces la baze de date, Java Naming and Directory Interface pentru conectare la ser- viciile de numire şi directori de informaţii, Java IDL pentru interoperare cu CORBA, Java Transaction Service pentru tranzacţii, Java Management pentru administrarea resurselor sistem şi de reţea şi Java Message Service pentru servicii de comunicare. În efortul de a extinde Java de la super- calculatoare până la aparatele de uz casnic, platforma software Java va fi împărțită în patru categorii: Java Platform for the Enterprise, PersonalJava destinata echipa- mentelor de genul televizoarelor, copia- toarelor, EmbeddedJava pentru echipa- mente cu microprocesoare dar cu puţină memorie (pagere, telefoane celulare) $i JavaCard pentru cartelele inteligente, inlocuitoarele cartelelor magnetice. Referitor la JavaBeans, Sun a licentiat tehnologia InfoBus de la Lotus care va fi folosita in schimbul dinamic de date intre componente JavaBeans, iar IBM dezvolta un produs care va converti controalele ActiveX in componente Beans. Sun şi-a prezentat calculatoarele de rețea JavaStation alături de terminalele Java pro- totip de la Mitsubishi si Toshiba. Sun a anunțat şi iniţiativa JavaPC, prin care un PC rulând DOS sau Windows va putea fi transformat foarte uşor într-un cal- culator de reţea. Printre cele mai importante produse expuse la JavaOne au fost VisualAge si AppletAuthor de la IBM, pachetul Corel Office pentru Java, componentele Kona de la Lotus. Informatii despre preodusele Java puteti obține la: http://java.sun.com http://www.cs.huji.ac.il/course/java/ http://www.gamelan.com http://www.javasoft.com http://www.javaworld.com http://www.sys-con.com/java http://www.sigs.com/jro/ http://www.december.com/works/java /info.html MICA PUBLICITATE http://www.starnets.ro/agora/ http://www.kappa.ro/agora/ Tirgu Mures tel/fax: 065-162614 Corb umeinin Gist t emda] 128 BYTE Romania APRILIE 1997 WWW, E-MAIL, FTP... Total access! PCuri, SERVERe, Staţii de lucru... HEWLETT* PACKARD el.: 211.77.80, 210.30.90, 210.30.93 Fax.: 211.77.87 ail: office.orcas@mediafax.ro autorizat _ 4 | ee originale telfiax: 679 Ribbon LX-300.... 30.938 ti mae Ribbon 10-100... 46.062 tei Tricosp@vadietel.re Ribbon FX-1170/LX-1050... 38.500 ei Ink Cartridge STYLUS 80/1000 DPCK... 220.000 tei Black Ink Cartridge for Stylus Color/PRO... 165.0001ei ‘Color Ink Cartridge for Stylus Color/PRO... 350.625 nk Cartridge for Stylus 500... 185.625 tei Nu stim. Ce vă putem însă spune este că un anunț de mică publicitate de această ? dimensiune costă Puteți obține informații suplimentare la: Computer Press Agora Tel.: 065-166516 80$ 065-166257 KEYSYS, 06% “DISTRIBUITOR UNIC AL FIRMEI 47/57 MOVIE MACHINE, FPS 60, AV MASTER, VIDEO MACHINE - echipamente multimedia pentru achiziția de semnal video și audio - posibilitate de editare digitală on-line, mixaj video - sisteme de compresie de tip MJPEG și MPEG - editare a efectelor digitale 3700 Oradea ROMÂNIA, str. Roșiorilor nr.1 tel./ fax: 0040-(0)59-436281, tel: 0040-(0)59-137700, 137794, 419805, 419806 ast Multimedia AG INDEXUL ÎNSERENȚILOR Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma Pag. Telefon A M 1 ACE Comp. lași 100 032-213122 30 MGT Trade 23,124 01-3120311 2 AGT 99 01-6377156 31 Microsoft România 1,951 01-2229012 3 Ager Business Tech 46,47,73 01-4103303 32 MINOLTA Romania 2 01-6346245 4 Agnor 5 01-2118800 33 Multimedia Automex România 58 061-761845 B 5 Biro Technologies 4 01-2234649 RG 34 - National Instruments 99 US(512)795-8411 c 35 Net Brinel Computers 93 064-430280 6 CHS Electronics 106 01-3234057 36 NCR-CE 123 01-3126693 A GAB 122 01-6505739 37 Netsoft 128 065-166516 8 Cipro 16 01-2200400 9 Computer Land 113 01-3367593 O 10 Computer Press Agora 24,28,87,88,112,118 065-166516 38 Oracle 66 01-2503235 11 Comtek 35 01-2306281 39 Orcas Birotica 128 01-2117780 12 CoRES Trade 99 056-190051 Fe D 40 Prince Software 99 032-212559 13 Digital Romania 91 01-2105508 E R 14 EMS 62 01-6654996 41 Romus Industries 100 01-2301650 15 EUnet Romania 127 01-4100100 16 Expert System Plus 128 01-2108565 Ss 17 Export Consult 98 01-3304549 42 S&T 27 01-3307217 43 Salient Romania 3 01-2121790 F 44 Scop Computers Cll51 01-2234054 18 Flamingo Computers 46,47,Clll 01-2225041 45 Sintezis Birotica Oradea 100 059-443288 19 Forte Company 1 01-3122360 46 Sirom Graphics 103 01-2360484 20 FROsys 99 064-430805 47 SISTEC 100 064-190282 48 Soft-tronik 96,97 068-151565 G 49 Sowah România 43 059-456456 21 Gemini SP 127 01-2108565 50 Sprint Computers CIV 044-110700 22 Genesys Software 99,106,109 01-6384944 51 Starsoft 18 051-415800 H 23 Hotsoft 54 065-166516 T i 52 Tehnorom 99 032-116502 24 ICL Romania 17 01-2506175 53 Tornado Sistems 69 041-618580 25 Imation 11 01-2225281 54 Tricorp Electronics 65,128 01-6794879 26 Imperial Electric 99 01-6871547 55 Trilux 120 01-6102427 27 InterComp 94 01-3238255 K U 28 Keysys Gfx Oradea 128 059-436281 56 Unitech Electronic 105 01-3369964 29 KTech 45 01-6503971 na din cele mai frumoase clădiri din oraşul în care trăiesc este clădirea Teatrului Naţional. E frumoasă în sine, este frumoasă prin ambientul în care este plasată, este un punct de referinţă şi poate primul punct de pe lista „de vizitat“ a turistului de ocazie aflat în Tîrgu Mureş. Foaierul teatrului, la rîndul lui, este ele- gant. Făcut cu imaginaţie şi îm mod cert cu dragoste pentru meserie şi cu dragoste pen- tru teatru. (De Bogdan Stăvescu, la începutul anilor '80). Dacă ar fi de găsit un loc ideal pentru o expoziţie, n-ar fi prea multe variante de baleiat pînă cînd să ajungi la acest foaier. În plin centru, accesibil de oriunde, spaţios şi elegant. Cu puţină vreme în urmă, chiar in acest loc de visa avut loco dublă expozi- tie: una de calculatoare-birotică etc. (noi cu Internetul fiind la etc.) și una de icoane pe sticlă. Mulţi dintre vizitatorii nu prea numeroşi au trecut curioşi prin ambele. Unii dintre ei în pauza dintre spectacole - pe durata expoziţiei, teatrul a continuat să funcţioneze normal. Alţii, puţini la număr, au trecut numai printr-una din ele. lar unii le-au ignorat pe ambele. Mi-au rămas cîteva amintiri din expozi- ţie, clişee care mă urmăresc. Un cunoscut, născut și crescut în Tîrgu Mureş, cap de familie şi om normal altfel, (cel puţin aşa am crezut ...) mi-a refuzat invitaţia de a intra să vadă ce arătăm, motivînd că încă n-a intrat niciodată în clădirea teatrului. niciodată. niciodată. niciodată. Nici măcar de curiozitate. 130 BYTE România APRILIE 1997 Tabl losir FETTICH ouri dintr-o expoziție În drum spre expoziţie, într-o dimineaţă, trecînd pe lîngă şmenarii ce își fac veacul în faţa hotelului, mă surprinde o propoziţie aproape strigată, fragment dintr-o discuţie fără început şi fără sfîrșit: „lucrează pe Inter- net!“. Hm. După-mesele, nelipsit, pe unul din cal- culatoare se instalează un chimist. Își caută informaţiile după care tînjeşte. A mai fost şi anul trecut. Zi de zi. Va fi probabil şi anul viitor. N-are bani şi Internetul e prea scump. lar şefii sînt prea mari, şi imposibil de convins că ar avea vreun rost. Nimic nu are rost. Dar omul nostru vine - zi de zi, de cum iese din fabrică şi pînă cînd închidem standul, seara. De vreo două ori era să luăm bătaie. Un domn vroia să ne convingă că n-are nici un rost. Că nu se poate. Că nu-s decît baliver- ne. L-am contrazis cu precauţie, găsindu-i la repezeală cîteva situri cu informaţii din cele a căror existență o nega cu vehemenţă. Buun. O fi. Dar oricum - nu se poate. Nu se poate, e clar? Şi oricum n-are rost. Sîn- tem prea săraci. Sîntem prea neputincioşi. Sîntem prea proşti. O fi ceva adevărat. Măcar pentru unii dintre noi. Un Gavroche mititel — îl cheamă Mare! -e fascinat de ce se întîmplă pe ecran. Prob- abil că încă nu prea ştie să scrie — dar mouse- ul îl mişcă bine şi fără probleme. Sensul diverselor iconuri îl prinde din zbor, iar cînd nu ştie ceva, ne cheamă cu gesturi autoritare. Se plimbă prin Disneyland — și îi place de nu se poate povesti. Un tată cu fiul alături se apropie de stand. Tatăl păstrează distanţa — fiul se apropie, evident tentat şi curios. Fiul încearcă să-l cheme, dar tatăl clatină impasibil din cap — nu, nu e pentru mine, uita-te tu. Sînt mai aproape de virsta tatalui, dar ma simt mult mai aproape de vîrsta fiului. (Se zice că o femeie are vîrsta pe care o arată, iar un bărbat pe cea care o simte...) E un fel de lait- motiv: toţi cei trecuţi de prima tinereţe sînt timoraţi, evită să pună întrebări, şi puși în faţa ecranului, preferă să se lase conduși. Să nu strice ceva? Să nu se facă de rîs? Copiii nu au reţineri. Şi descoperă cu nonşalanţă și naturaleţe lumi şi frumuseți care celorlalți le rămîn ascunse. Pentru că nu pot sau nu vor să le vadă? Îmi revin în minte niște „Sfaturi pentru părinţi“, două versuri ale unui poet arab, peste care am picat întîmplător într-un ziar: „Le puteţi da un cămin corpurilor lor, Dar nu sufletelor lor; Căci sufletele lor locuiesc în casa de mîine, Pe care n-o puteţi vizita, nici măcar în visele voastre. Dacă vreţi, puteţi să vă străduiţi să deveniți ca ei, Dar nu aveţi voie să vreţi să devină ca voi; Pentru că viaţa nu merge înapoi Şi nu se opreşte la ziua de eri.“ Iosif Fettich ifettich@netsoft.ro E-mail: flamingo@kappa.ro Bd. N. Titulescu 121, Sector 1, Bucuresti Tel: O01 - 222.5041 Fax: O01 - 222.5941 Sos. Panduri 29-31, Sector 5, Bucuresti Tel: 01 - 410.3623 Fax: O1 - 410.5606 FLAMINGO COMPUTERS Bd. Stirbei 154 Sector |, Bucuresti E ati ele: Fax: 01 - 638.3538 WWW: flamingo.kappa.ro (etc ae: (De sitter Tel: 051 - 417.426 Fax: 051 - 417.428 aa “ ent. Li: Rai 107 | Incredibil ! Prin noul Overdose 2000, leader-ul seriei Bavenioia de la Gericom, aveti acum puterea unui desktop la dimensiunile unui notebook. Conceput să vă facă munca mult mai ușoară în afara biroului, Overdose 2000 este chit cu puternicul procesor Intel Pentium® 200 MHz, cu ecran X-Large TFT de 13.3”, card grafic cu 2MB VRAM capabil de a afișa în rezoluţia de 800x600 Truecolor, CD-ROM 8x și sunet de 16 biţi stereo cu (bizare și microfon integrate, ceea ce îl definește ca fiind un adevărat “monstru” multimedia. Distribuţie eutcpéana oat i 5 avs E a pentium i RO CES § OR Vag S plus S Group PS Tel/Fax: 044-110 700 GERman Industry COMputer http:\\www.gericom.com E-mail: -vsat.r ee ag A mik shluse Pegi eat fe Intel Inside $i Pentium sunt marci înregistrate Inte! Corporatio