Java Development Kit 1.1». 2 : Linux intr-un costum de flanel gri | N e ee de integrare tehnologică iu i Poate depăși AL STEA ci] atoarelor si oferi un set complet see de aplicatii server Internet? = ae one ee cd ome A SS Se ‘EE APROBAT R.A.P.R. a ! TI i B ; F a. DirecPt Fi ao. Nr. 103/DC/040/1997 ah e ‘ ail 3 îi Valabil pînă la 31.12.1997 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. ef iN oEI CRET AMERICAN POWER CONVERSION THE WORLD'S MOST RELIABLE POWER PROTECTION SMART UPS 400 VA/ 7OOVA/ 1400VA 3000VA BI The Back UPS (TM) Series Back-UPS 400 Back-UPS 600 Back-UPS 900 Back-UPS 1250 M@ Netware Series PowerChute PLUS for NOVELL ; PowerChute PLUS for UNIX Bi The Smart UPS V/S (TM)Series PowerChute PLUS for WINDOWS NT Smart UPS 420 PowerChute PLUS for OS/2 Smart UPS 650 Smart UPS 1000 COMPUTERS Smart UPS 1400 DISTRIBUITOR AUTORIZAT Smart UPS 2200 Str. ŞTIRBEI VODĂ nr.150 MATRIX 3000 223 40 54, 223 40 55 MATRIX 5000 Fax: 223 26 80 ; eg SO Cy BYTE ies 1991, 1990 eee ee ee eee eee eee ee ee EE es ec ce ee ee ee ee ee ieee eth el etl el lle Daca doriti sa primiti mai multe informatii despre produsele APC ee va rugam trimiteti acest cupon completat (prin posta sau fax). Nume si prenume: Profesia: 00. Loc de muncă: . Funcţia: Adresă: a Localitatea: cad omens Telefon: SCOP COMPUTERS Str. Ştirbei Vodă 150, Sector 1, Bucureşti, Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Fax: 223 26 80 + până-n picioare ! L] Microsoft ” WHERE DO YOU WANT TO GO TODAY ?™ Authorized Distribution Partner/ DSP for Romania MY COMPUTERS SS Flexibility, Made in Romania Lipscani 102, Bucuresti Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Line: 3120948 ENDE PC Authorized Reseller | iza 7 i || a ae em COPYING FAXING PRINTING COLOUR SCANNING DOCUMENT DIGITAL PHO- CUSTOMER SATISFACTIO MANAGEMENT TOGRAPHY IN IMAGING N „„„.cu CF 900, cel mai accesibil copiator digital full color, conceput să inspire creativitatea. Veţi avea nu numai un copiator full color sofisticat, ci mai ales un partener în realizarea celor mai creative idei. Veţi fi uluiţi de ce poate face CF 900 pentru dumneavoastră cu formatul A3 complet şi cu LIMOS (Sistemul de Modulare a Intensităţii Laserului), tehnologia de scanare a imaginii inventată de MINOLTA. Conectati-I la un Mac sau un PC şi CF 900 devine o imprimantă laser de mare performanţă şi un scanner full color format A3. CF 900 pur şi simplu vă înflăcărează imaginaţia atunci cînd îl conectaţi la aparatul foto digital MINOLTA RD-175 şi la QuickScan 35, scanerul pentru film de 35mm. Aparatul foto digital, ideal pentru lucrări rapide, vă permite captarea şi transferarea imaginilor originale direct în Mac-ul sau PC-ul dumneavoastră. QuickScan 35 scanează diapozitive de 35 mm, rapid şi cu rezoluţii optice înalte de până la 2.820 dpi. Folosind programul Adobe Photoshop puteţi prelucra imaginile de care aveţi nevoie în advertising, prezentări, newsletters şi arhivare... aveţi posibilităţi nelimitate! Ideile dumneavoastră acum prind viaţă! Creativitatea dumneavoastră acum este liberă! CF 900-Puterea imaginilor vă este la îndemână. MINOUA Sos. Oltenitei nr. 35-37, sector 4, cod 79656, Bucuresti. Tel.: 01/634 62 45, 634 76 55, Fax: 01/330 70 02 DI oiectantului despre Calculatoarele SALIENT! " De acord cu cei de mai jos... " Chris Collins - SALIENT System Architect „Părerea NT (VIGOR 200 şi VIPER 200) "Performanţele înregistrate au fost foarte bune la toate e cu cele declarate de producătorii capitolele, scoțând în evidență un sistem bine echilibrat, ondială ..." \ (VIGOR 166), dovedind alegerile bune facute de | constructor ... REPORT, Septembrie 1996 PC WORLD, Octombrie 1996 SALIENT Group București: Calea Floreasca Nr. 242 pMERICAy,, SCO Tel: 01-2305791, 2321045 Fax: 01-2321045 MICROSOFT e pe | Ci 7ECHNOLOG! WINDOWS Tested and COMPATIBLE Approved Timisoara: Piata Timisoara 700 Nr. 1 Tel: 056-135568, 201041, 201042 | Fax: 056-190464 Diro Tocinoloyies - srl The Quality Image pr Cumparati un scanner UMAX POWERLOOK II PRO in locul scanner-ului.dvs. (HP, Agfa, Mikrotek wsau alt model UMAX) si veti beneficia de o reducere de pret de 300$. Oferta este valabilă în perioada 01.01.1997 - 31.03.1997 numai pentru end-user și numai dacă la cumpărare veți aduce eticheta cu seria scanner-ului vechi. de | oa Cu fiecare scanner S6 sau S12 | 9) SAAA, a ICO UEes se livrează adi ai il și Web Pa a, Li [ab] a (as) ry Ca ly Adi = — si ( P bee | N CULA eyes nya COMPATIBILE Mac Cele mai noi modele: seria Umax Apus (cu procesor 603e PowerPC) seria Umax Pulsar (cu procesor 604e/250Mhz » a Td OV DesignXP aN PANG faze. 0 x Vy Adobe PostScript Pee ImagerPro Po Iara Imagesetting Oo*u = System om," | = >, A gol ee me os ; ear?) a TRE a Lae . => - memorii Viking (life time a. Je Ta 4 - kit-uri list Calle UMAX | he ze Pa SATA PORT II OT RTT VET pe a) Microsoft Tel./Fax: 223 4649; 222 4925; = 2030; 2233791 E-mail: birotech@dial.roknet.ro Fi =CTRCNICS, INCORPORATED AN IPC COMPANY Li a E gri mii ii PIE “8sozL€ SE Pena Praia ayes TI IEI IEI: dOHS SUILNAWOD SNJQUIOU WAL ‘UNG SANO eB] ssenjeag 90: AvU sniiAnuv “ped + asnow :pnj9u! ajiein6iyuo 1 $Sbl QO9EE 1x9 WapoW-xe4y $68+ q9s'z aia aaH | $c'6e BANO MO8XZ 8XOG $s'8e+ q9/'| 3013 QQH i se dd NQ9| pie) punos $z6+ WV GINSL+ + $6c1 x8 SGINOYU GD sy se+ INV GINS+ Gh) EI), + ane 3 INNILAO | HTVOAS. pL 10HU0W $Z/1L ZHW99L Winnuad I84ul GINL PAB9 VOAS IDd q9e'| 30I GGH/ „s'€ ada WYd 98 / 3u9e9 qX 955 “pieoquleui WNILNăd i | sduiud GN} 41 VOAS,YL J0HUoW GIN P129 vDAS 1dd q52'| SGI GGH/ ..S"€ ads INVY GINS / 8y9e9 qQygsz * $764 — (GINV) ZHINEE 1-985 10d SLLOL ZHINEEL WNHUSd 194ul $OZ6 ZHINO?| WNhUSd 193ul $pz6 ZHWOOL Winiuad I81ul Siv6 ZHWEEL SX GWV Nd9 ibaa COVER STORY Netscape va Mba ne ’ scape’ eve bazeaza din ele Reţelei pe masura ge. aza dela navigatoarăi a a tehnofdgia groupware pe Interne > stan Firul scurt De Darvas Attila Canalul de comunicaţie nu este vinovat pentru informaţiile transmise INBOX Cititorii BYTE România despre Front Page şi interfețele dis- curilor hard 6 BYTE Romania MARTIE 1997 EVENIMENT CeBIT ‘97 Sun în învățământ INTERVIU Intrarea în normalitate Cu dl. Silviu Hotăran, director general Microsoft România Ghidul PC 97 Microsoft ţintește mediul corporațiilor 13 Noi capcane de erori 14 C++ in loc de Ebonics? 15 Martie 1997, vol. 3, no. 3 Comunicatii de date De Attila Darvas Noile tehnologii de acces în reţele vin în întâmpinarea ce- rințelor actuale din Internet. Direc PC De Iosif Fettich Informaţii rapide de pe Inter- net prin sateliți. SOFTWARE GLOBAL Global din ziua întâia De Udo Flohr and Holly Hubbard Preston Doriţi să vă prezentaţi softul pe piaţa globală? Atunci e bine să gândiţi global când îl scrieţi. me. : eee Linux intr-un costum de flanel gri _ De Jim Mobr Ariile de discuri De Aurel Serb | Componente, arhitecturi distribuite și Java De Adrian Frits | 2 oe in Modemuri de 56 kbps De Daniel Moldovan Tehnologia pe 56 Kbps - cea mai importantă realizare din ultimii ani pentru accesarea Internet-ului. ADSL oferă conexiuni rapide De Attila Darvas Prin ADSL, viteze pentru apli- catiile multimedia de azi. Unicodul evolueaza De Ken Fowles Unicodul asigura cadrul de lucru pentru construirea apli- caţiilor în sute de limbi. În plus, el devine şi ușor de folosit. IMAGINE COPERTĂ: MEL LINDSTROM € 1997 Netscape IFC 81 De Radu Greab Configurarea unor servere WWW pentru recunoașterea tipurilor MIME. IAN Client/Server C++: scrieţi rapid, rulati rapid 87 De Rick Grehan Alegerea unor unelte vizuale pentru programarea bazelor de date client/server in C++ impune compromisuri. Oracle Database Designer 91 De Mircea Sârbu Un instrument grafic de proiectare a bazelor de date relaţionale, cu facilități de reverse-engineering. Fractal Detailer 1.0 95 De Razvan Peteanu - O nouă propunere atrăgătoare de la Fractal Design. Java Development Kit 1.1 101 De Eugen Rotariu SOR Wen Democratia electronica 84. De Augustin Moga Internetul a creat o nouă specie, „netăţeanul“, şi o dată cu el noi metode de interacţi- une cu Puterea CE-l NOU Servere la preţuri desktop 116 Serverele Compaq optimizate. NextBit Softwre și Transart 117 Pachet integrat de evidență economico-financiară NEO Manager. ICL România și partenerii 118 S-a format rețeaua de parteneri ICL România. Fiul risipitor s-a întors 119 De Harrison Forbes Va fi Steve Jobs în stare să salveze Apple? | FUNDAMENIE SISTEME DE OPERARE Un Visual Basic pentru Web 27 De Rick Dobson O variantă a Visual Basic vă permite să controlaţi obiectele unei pagini Web REȚELE Unix și Windows dansează Samba 29 De Tom Yager Suita de utilitati Samba permite clientilor Windows sa acceseze serverele Unix. CPU Zen și arta administrării memoriei cache 31 De Mike Phillip O înţelegere şi utilizare corespun- zătoare a cache-ului de pe cip poate îmbunătăți performanța aplicaţiilor. PROGRAMARE Extensii la navigatorul Netscape 33 De Andrew Taylor si Raymond GA Câte Un ghid „cum-să“ pentru şmecheriile şi capcanele scrierii unui plug-in Netscape pe un Macintosh. Bld HARDWARE 13 Modemuri: rapiditate pentru Web 58 De Andrew Froning şi Helen Holzbaur Daca navigati pe Web e tim- Standarde 125 De Harrison Forbes Lupta pentru impunerea unor standarde constituie farmecul perioadei actuale. pul sa va modernizati mode- mul de 14.4 Kbps. Am testat 13 dintre modemurile de 33.6 Kbps care au să apară pe piaţă. SOFTWARE OLAP vă servește datele 66 De Mark Hettler Puternicele servere de proce- sare analitică on-line de la Arbor Software şi Oracle oferă o analiză serioasă a datelor de nivel întreprindere. Trage-mpinge 130 De losif Fettich Noul mod de lucru pe Internet va avea uneori efecte nebănuite. DIRECTOR: Romulus Maier (rmaier@agora.ro) DIRECTOR EXECUTIV: Adrian Pop (adipop@agora.ro) REDACTOR ȘEF: i Darvas Attila (adarvasQagora.ro) SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) REDACȚIA: Mircea Sarbu (msarbu@agora.ro) Augustin Moga (amoga@agora.ro) Szabo Laszlo (Iszabo@agora.ro) REDACTORI ASOCIATI: Cristian Nagy (cnagy@agora.ro) losif Fettich (ifettich@agora.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: Razvan Peteanu (Timisoara); Harrison Forbes (Chicago); Radu Greab (Târgu-Mureș); Cristian Matei (Târgu-Mureș); Marius Tudorică (Târgu-Mureș); Eugen Rotariu (Târgu-Mureș); Adrian Frits (Toronto) Aurel Șerb (București) (CORECTURA: Aurora Laslo ÎNGINER DE SISTEM: Veres Viktor (veres@agora.ro) TEHNOREDACTARE: Gabriel Niculae, Reman Lâszi6, Valics Lehel ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier MARKEnNG: Gabriela Bucșa, Annamaria Pascu (CONTABILITATE: Pap Ilona SECRETARIAT: Rodica Fettich ExPEDIȚIE: Doina Ceșa, Natalia Vânău REPREZENTANTA BUCURESTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-2305782 fax: (01)-2300286 C.P. 94 0.P. 49 București I.S.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tirgu Mures EDITURA: TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-MAL: redactia Qagora.ro office@agora.ro WEB: http://www.agora.ro/ Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publi- cate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autoru- lui pentru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Data închiderii ediției este 20 a lunii curente. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisa. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest si InterMark sunt marci inregistrate McGraw-Hill, Inc. MARTIE 1997 BYTE Romania 7 Firul scurt u mai există fir scurt la RTV. Ştirea a apărut pe postul na- tional de televiziune și a fost prezentată ca un nou succes al democratizării societăţii. Ar putea fi și asta. Dar este în mod sigur dispariţia unui canal de comunicare a cărui existență poate fi de mare importanţă. Cernobâl există şi încă nu am uitat iresponsabilitatea regimului trecut, când firul scurt exista, dar populaţia a aflat catastrofa doar după o săptămână. Ar fi fost un minim de de- centa informarea cetatenilor ca să nu uti- lizeze apa decat din puturi de adancime, să stea în casă $i eventual să ia pastila de iod (aşa cum a făcut mafia la putere). Toa- tă agitația ulterioară a fost doar o come- die de prost gust. Fântânile arteziene lip- sesc şi acum din cartiere. Nu vreau să continui acest subiect, sunt alţii respon- sabili. Pe mine mă interesează doar supri- marea unui canal de comunicaţie existent. Linia telefonică nu poate fi făcută vino- vată pentru utilizarea iresponsabilă. Eu văd perși care dau cu biciul în mare și tesa- tori care distrug mașinile de ţesut. Astfel devine calculatorul vinovat, ca să nu amin- tesc de Internet. Sper totuși ca să fie din ce în ce mai multe persoane convinse de importanţa comunicaţiilor într-o demo- craţie, persoane care regretă dispariția oricărui canal care poate fi utilizat în mod util şi responsabil. Depinde doar de cei care se află la cele două capete ale liniei. Am dorit să evidențiem importanța tehnologiilor noi, apărute în comunicaţi- ile de date, prin gruparea unor probleme considerate importante în dosarul din 8 BYTE Romania MARTIE 1997 această lună. Utilizarea unor canale rapi- de vă va permite obţinerea de avantaje semnificative în societatea informaţio- nală. Nu va fi indiferent dacă aflaţi un curs la bursă în câteva secunde şi puteţi lua decizii sau în jumătate de oră, pe o legă- tură lentă cu un modem vechi de 14400 bauds. Acesta ar fi doar unul din exem- plele posibile. Dar diferenţierea societății în funcţie de rapiditatea accesului la infor- maţii este un fenomen real si din ce în ce mai evident. Azi nu numai informaţiile contează ci și modul de acces la ele. Asis- tăm în ultimele luni la apariţia unor teh- nologii noi de transfer al informaţiilor pe Internet. PointCast sau Back Web şi noile interfeţe desktop Constellation şi Active Desktop vor contribui la modificarea modului nostru de accesa informaţiile. În curând vom naviga mai puţin şi vom pri- mi informaţiile dorite pe diferite canale de emisie pe Web, canale similare celor de televiziune. Emisiunile vor putea fi desi- gur selectate şi vor conţine reclame. Pa- ginile Web vechi nu vor dispare, dar apare alături un nou mediu de transfer care va permite apariţia unor transferuri de infor- matii care va vor găsi oriunde vă aflaţi: la lucru, lângă calculatorul de acasă, pe pager sau telefonul mobil. Lucrul clasic în reţea se va îmbina cu recepţionarea unor canale de sunet, video sau mesaje de fax, pager sau de poziţie geografică. Tehnica tra- dițională de aducerea informaţiilor, pull, care ne oferea imensa bibliotecă de infor- matii de pe Internet, se va completa cu una nouă push, prin care vom beneficia de emisiuni orientate spre noi. Merită să urmărim cu atenţie evoluţia tehnologiilor de lucru orientate obiect, ca ActiveX, Java sau Web Object care vor permite imple- mentarea schimbării. Orice mediu nou de comunicaţie ridică întrebări noi cu privire la utilizarea aces- tuia. Rolul radioului în propaganda nazistă, cel al filmului în cea sovietică sau cel al televiziunii utilizate împotriva cetăţenilor mai nu demult sunt bine cunos- cute. Merită deci să urmărim evoluţia Democraţiei Electronice și posibilitățile oferite pentru o consultare a cetăţenilor. Sper să găsiţi şi în acest număr informaţi- ile pe care le căutaţi. Firul scurt nu mai este la RTV. Dar vor apare canale noi de comunicare și sper că vor avea acces la ele majoritatea cetăţe- nilor. M-ar bucura să putem avem un fir scurt pentru fiecare cititor şi dumneav- oastră să ne comunicaţi observaţiile cât mai des. Până atunci însă, aştept mesajele dumneavoastră, care ne sunt de mare aju- . tor casă vă oferim informaţiile dorite, pe. canalele deja obișnuite. Attila Darvas este un mare pas înainte în redefinirea modurilor de utilizare a aplicațiilor soft - ea asigură inteligenţă și (es) uel popular. F Suita = aCunt utilizatorul sa-si indeplineasca sarcinile es] puterea într-un timp mai scurt, cu mai putin efort și la o = calitate superioară. Este Cd Ai | U7 | compatibilă cu toate versiunile anterioare de Microsoft Office. Office 97 este prima suită care integrează complet ușurința de folosire a aplicaţiilor inteligente cu puterea Web-ului. integrând tehnologia Internet în suită, Office 97 simplifică crearea și publicarea de documente Web, găsirea informațiilor și colaborarea cu alții pe Internet sau în intranetul companiei. Microsoft Office 97 se compune din următoarele aplicații: Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft Power Point, Microsoft Access si Microsoft Outlook. Office 97 introduce un nou membru in suita Office - Microsoft Outlook. Outlook este noul dispecer al comunicatiilor de birou, integrand e-mail, planificator, agenda, lista de sarcini si acces la documente pentru a ajuta utilizatorul in a organiza mai usor si a folosi in comun cu altii informatia. CAMPANIE DE LEGALIZARE Windows - icrosoft QUALIFIED DEALER Microsoft România: 01-2229002; 2229012 ARAD BBComputer: 057-280555 BRASOV Intelprof: 068-419706 BUCURESTI Glossy: 01-2231443 Packard Bell: 01-2305001 QNet: 01-2117801 Rom Team Solutions: 01-3110851 CLUJ Sistec: 064-190282 CONSTANȚA GMB Micronet: 041-636644 IAȘI Open Systems: 032-225101 DACĂ DORIŢI MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE MICROSOFT OFFICE 97 VĂ RUGĂM VIZITAŢI SITUL NOSTRU LA: http://www.microsoft.com STATUS GRUPA & ADI POP & VALICS LEHEL Bucurii de primă- vară Ne bucură foarte mult că am primit scrisori interesante, care se referă în mod concret la articolele publicate în BYTE România. Aşteptăm în continuare să ne scrieți. lată două dintre scrisorile primite şi care cred că vă vor interesa: Front page Am citit cu mare interes ultimul număr (decembrie) al revistei BYTE. Subiectele acestui număr au fost foarte potrivite cu preocupările mele actuale. Am observat, din rubrica Inbox pe care o organizați în revistă, că aveţi nevoie de asemenea susțineri. Eu cred că sunteţi o echipă de profe- sioniști și în momentul în care aceasta este profesia dvs. pu- tini sunt cei care vă pot da sfa- turi despre ceea ce trebuie să faceţi. Trebuie să ştiţi că există şi cititori care au încredere în dvs. si in munca dvs. Nu stiu cum au fost facute testele pentru editoarele Web, însă nu cred că articolul a fost prea bine realizat. Nu este necesar să fii la un labora- tor ca cel de la NSTL pentru ca să faci un asemenea test. Vreau să vă spun că în zilele anterioare am reuşit să fac și eu un test despre editoarele Web care le-am găsit pe Inter- net. Am testat și eu AOL press şi HoT Metal și alte editoare. Am mai testat şi Webmania, care este un editor cu mult peste câteva din cele amintite în acel test. Nu am putut citi în acest articol despre edi- toare care să permită lucrul cu „frames“. Cred că este un subiect foarte important pen- tru un editor Web. Un alt 10 BYTE Romania lucru care m-a intrigat este următorul: - la pagina 74 în caseta Byte Best scrie despre Front- Page: „instrument puternic de creaţie, publicare si administrare a sitului Web“; - la pagina 88, tot despre FrontPage: „O unealtă de dezvoltare ușor de folosit pentru situri Web mai puţin „complicate“; În același număr al unei reviste există două referiri diferite asupra unui produs. Care poate fi explicaţia aces- tei diferenţe? O asemenea problemă te poate induce în eroare atunci când vrei să a- legi un produs şi nu poţi avea o demonstraţie comparativă a tuturor produselor aflate pe piață. Ce rămâne de facut? Am de făcut şi nişte sugestii pentru următoarele numere ale revistei: o rubrică Java (în atenţia d-lor E. Rotariu si D. Rădoiu). Cred că Java este pe buzele oricărui împătimit al calculatoarelor. Poate ar fi interesant de realizat un serial despre acest subiect. Mai am o singură problemă de clarificat in legătură cu revista Byte. Am citit în ulti- ma carte poştala preţurile abonamentelor şi al revistei vândute. Este o diferență notabilă mai ales în această perioadă de austeritate. În același timp am mai observat un lucru făcând comparaţie între numărul precedent (decembrie), pe care a trebuit să-l cumpăr de pe piaţă, şi cel din ianuarie, pe care l-am primit prin abonament. Diferenţa a fost de calitate: cel cumpărat a fost mult mai bun (hârtie, legare, etc.). Aș vrea să vă întreb dacă este adevărat că exemplarele trimise ca abonamente sunt de o calitate mai proastă pen- MARTIE 1997 tru a putea suporta astfel deprecierea leului în timp. Vreau să cred că nu practicaţi o asemenea tactică fata de cititorii fideli care vă asigură totuşi un sprijin prin abona- mentele pe care le fac. Ştiu că mulți (după propriile cunoștințe) se plâng de faptul că revistele le revin prin poştă mai târziu decât apar pe piaţă. Dacă însă calitatea revistelor de pe piață ar fi mai bună vă asigur că si eu voi începe să le procur astfel. Prefer calitatea chiar și la un pret putin mai mare. Sorin HASEGAN shasegan@nio.ifa.ro Voi incepe cu o precizare: nici revista Byte (și nici o altă revistă de informatică) nu este o biblie a domeniu- lui. Cei care fac testele la NSTL sunt oameni și ei, cu diferenţa că metodologia de testare pe care o folosesc este una coerentă și recunoscută. NSTL nu face parte din redactia Byte, ci este o insti- tuţie care colaborează cu revista Byte pe baze contrac- tuale. Opiniile NSTL pot să difere de opiniile redacţiei Byte, de unde si contradictia pe care ati sesizat-o. Pe de alta parte, o redactie nu este un personaj unitar, ci mai degrabă un „personaj PE WEB PRIN E-MAIL _ ABONAMENTE Vizitaţi Agora On Line! Trimiteţi mesajele la (065) 166.516- 166.257; Căutaţi în arhive. redactia@agora.ro. E-mail Descărcaţi articole. Pentru a contacta indi- office@agora.ro. Aflaţi ultimele noutăţi. vidual pe redactori sau pe WWW: Participați la grupurile folosiţi adresele publi- bttp:/hwww.agora.ro! de discuţii! www.ago- cate sau căutați pe agora/info/ ee as seo ON He Pentru publicitate sau. Vizitaţi situl BYTE! PRIN POȘTĂ contacte care nu sunt www.byte.com/. Redactia BYTE legate de conținutul. Bee Roménia, CP 172 - 1 editorial, telefonic 4300 Târgu-Mureș, sau pe Web: (065) 16.62.20 România wwuww.agora.rol A colectiv“. Fiecare articol exprimă în cele din urmă viziunea autorului asupra subiectului, iar editorul porneşte de la premisa că cititorul va recepționa mesajul în mod critic si selectiv (mesajul dus. dovedește aceasta). Atâta vreme cât informaţia pură nu este distorsionată de nota subiectivă, totul este OK, ba chiar este de dorit ca mai multe viziuni asupra subiec- tului să se confrunte. Decizia în privința unei achizitii (hard sau soft) se bazează pe un set de cerințe funcționale si restricții financiare, deci este întot- deauna un compromis. Din această perspectivă, o prezentare comparativă este valoroasă prin inventarul caracteristicilor si nu prin verdictul in sine (care de alt- fel are o valoare pur jurnalis- ticd: americanii au o ade- vărată manie a competiției, așa că nimic nu se poate ter- mina fara ,,the winner is...“). In cele din urmă, consid- erăm că este util să preluăm aceste teste deoarece oferă (cel puţin) „piste“ utile. Java se va bucura în contin- uare de atenţia noastră. Prezentarea noilor medii de dezvoltare, familii de clase, etc. va face obiectul unor prezentări „bot“, iar ele- mente de programare vor apare adesea la „Funda- mente“ sau „ Web Master“. În fine, problema calităţii revistelor: nu se tipărește un „Byte cal. 1“ și un „Byte cal. II“. Dacă, prin absurd, am face asa ceva, atunci cu sigu- ranță „Byte cal. 1“ ar merge la abonaţi: avem tot intere- sul ca să încurajăm cititorii sa se aboneze (de aici si pre- mii, cărți poștale, reduceri de pret, etc.). Întreg tirajul numărului 12/96 a fost tipărit pe o hârtie diferită față de cea obișnuita (din motive care nu au depins de noi). Problema prețului este extrem de delicată, mai ales în această perioadă de auste- ritate. Noi trebuie să ne acoperim cheltuielile iar citi- torul trebuie să decidă dacă revista „face banii“. Ne stră- _ duim sa propunem cele mai convenabile compromisuri (de unde şi calitatea har- tiei...). Mircea Sârbu (msarbu@agora.ro) Discuri hard Articolul „Discurile Hard“ din Byte 1/97 mi se pare puţin incomplet relativ la inter- feţele de disc. Spaţiul mai larg acordat calităților UltraSCSI precum și (mai ales) caseta „Bâzâitul UltraSCSI“ lăsând impresia că acest UltraSCSI ar fi cea mai bună alternativă a momentului. Totuși dl.Dar- vas menţionează (foarte exact de altfel) că „[...] promovează soluţii UltraSCSI ca metodă eficientă de mărire a perfor- manţelor la servere mai puţin costisitoare sau la stațiile de lucru solicitate [...]“. Trebuie că numai spațiul tipografic limitat a redus prezentarea altor interfeţe la o „expediere sumară“. | Pe Tyson Heyn („Bâzâitul UltraSCSI“) trebuie să-l înțelegem, este Senior Corpo- rate Communications Spe- cialist la Seagate (părintele SCSI) şi face politica firmei, dar totuşi o remarcă de genul „[...] Nici o altă interfață paralelă nu a oferit până acum un debit de transfer de 40MB/s şi doar tehnologia FC-AL poate la ora actuală să asigure o performanță mai bună pe interfeţe seriale [...]“ este mai mult reclamă comercială decât informaţie obiectivă. lată de ce cred că ar trebui prezentate şi următoarele: Dezavantaje SCSI (toate ver- siunile): este BUS arbitrat, non duplex - adică accesul perifericelor la SCSI se stabileşte printr-un proces de arbitra- re şi comunicaţia se desfă- şoară de către un singur periferic (e BUS) şi într-un singur sens (non duplex) la un moment dat. cablul SCSI are 68 fire din care doar 16 utile, ceea ce îl face scump şi rigid. În plus necesita terminatori $i con- figurarea ID-ului pentru fiecare periferic în parte. are o arhitectură liniară, deci o întrerupere pe cablu scoate din uz toate periferi- cele SCSI. lungimea cablului la UltraSCSI este jumatate decât la FastSCSI2 (unele surse indică 1.5m). O alternativă mai rapidă, mai flexibilă şi mai ieftină este IBM SSA - Serial Storage Architecture. SSA nu este BUS. Este o inter- față serială multiplexată, per- mitand comunicaţii multiple de cadre (frames) pe o arhitectură de noduri conec- tate (în funcție de necesități) liniar, buclă, rețea. Nodurile (electronica și logica de pe periferic/cartelă) conţin câte două porturi full duplex - fiecare port permiţând două fluxuri simultane de 20MB/s spre/dinspre nod, deci 80MB/s/nod. Există două tipuri de noduri: iniţiator (procesor) şi țintă (dispozi- tiv). Pot exista pe aceeași buclă mai multe noduri din ambele categorii în limita a 128 noduri/buclă. Sistemul biport permite de exemplu ca două procese simultane să acceseze (I/O) acelaşi dispozi- tiv. Veţi întreba la ce ajută asta în cazul unui harddisk care nu poate efectua decât o citire sau o scriere la un moment dat. Aici intervine cache-ul segmentat cu care HDD-urile actuale sunt dotate şi care permite cele patru operaţiuni (două citiri si două scrieri) simultane. SSA fiind o interfaţă multi- plexată, permite comunicarea simultană a mai multor noduri indiferent de ratele lor efective de transfer. Aceasta îmbunătățește utilizarea latimii de banda. Mai mult, cadrele transmise prin SSA contin informatii de rutare pe care logica nodurilor le foloseste pentru rutare inteligenta (drum optim, re- rutare in cazul unei intreru- peri pe cablu, etc). De aici rezultă că SSA nu este sensi- bilă la întreruperi izolate de cablu. Lăţimea de bandă este 80MB/s, dar în cazuri particu- lare poate crește (spre deose- bire de SCSI). De exemplu un nod inițiator comunică cu perifericele adiacente lui la 80MB/s (e doar un exemplu) şi simultan, în alt loc pe aceeași buclă, un alt nod iniţiator comunică cu perife- ricele adiacente lui tot la 80MB/s. Per total se transferă date pe bucla SSA cu 160MB/s! Printr-o schemă de conectare bine aleasă pot fi grupate procesoare-periferice pentru comunicații eficiente fără a restrânge însă accesul la aceste periferice. Sunt permise 128 noduri situate la cel mult 25m dis- tanta. Cablurile (SSA in gene- ral) sunt mai ieftine şi mai flexibile. SSA permite adăugări / eliminări de noduri (periferice) din mers (hot plugging), cu reconfigurare automată. Se mapează comenzile SCSI, deci la migrarea aplicațiilor (SO în speță) acestea nu vor simți migrarea. SSA se adresează întregului spectru de computere de la laptop până. TaleYey. lacomputere MMP. Concluzie: Poate ca deficien- tele SCSI nu se observa la computerul dvs. personal si cu siguranta sunt greu de evi- dentiat chiar și la servere, dar dacă aveţi un sistem multi- procesor intens solicitat şi doriţi să stoarceți şi ultimul bit de performanţă din el, SSA: poate fi o soluţie. Claudiu Balciza cbalciza@mail.cccis.ro Observatiile dumneavoastra sunt pertinente şi cred că duc la o lămurire a problemei interfețelor disc. Articolul colegului meu Mircea Sabău, din numărul viitor, va oferi 0 imagine mai amplă a situaţiei actuale. Darvas Attila (adarvas@agora.ro) USB Am tot citit povesti cu "a fost odată" (sau mai bine zis "va fi odată, caniciodată...") relativ la USB (Universal Serial Bus). În ianuarie când am cumpărat la firma ultimul PC (Pentium 120) mă trezesc,că, lângă por- tul paralel, mai exista o mufă micuța şi drăguță. Cu suport peplaca Bun ! Dar periferi- ce ? Mai târziu, bineînţeles. Totuşi, odată cu achiziționa- rea PC-ului mai luasem si un Epson Stylus 500...La care, după o lună de la achiziționa- re, din întâmplare, descopăr port USB. Incredibil. Şi acum vine partea cea mai frumoasă. Am port (suportat teoretic de placă și cu driver) am periferic, ce mai îmi tre- buie ? - cablu USB. Serios acuma - care mai este - stadiul implementării acestui concept în practică? Adrian Munteanu- Voicu adimv@flex.ro Colegul Mircea Sabău vă va oferi în numărul viitor infor- maţiile actuale. Regards, Attila Darvas, adarvas@agora.ro MARTIE 1997 BYTE Romania 11 Știri & Noutăţi Ghidul PC 97 Upgrade-urile la Windows OS ale companiei Microsoft prezic schimbări importante în lumea componentelor PC. 12 BYTE România e pare că în zilele noastre Inter- netul redefineşte practic totul, Chiar şi definiţia conceptului de PC. Microsoft a mai adăugat o a patra categorie de PC-uri, numite NetPC- uri, la setul său de specificaţii hard pentru rularea următoarelor versiuni de Windows 95 şi NT. Specificaţiile (pentru amănunte consultați rubrica „Patru versiuni de PC-uri Windows“) descriu cerințele minime pe care un PC trebuie să le satisfacă pentru a putea fi etichetat „Designed for Windows“ şi clasifi- cat în una din cele patru varietăți de PC-uri. Deşi specificaţiile finale pentru NetPC nu a- păruseră încă în februarie, indicaţiile preli- minare spun că sistemul se va constitui într- un PC închis, ceea ce înseamnă că nu veţi deschide cutia pentru a adăuga noi periferice, ci veți adăuga noi componente hard via un bus extern, cum ar fi USB (universal serial bus). De asemenea NetPC are ca opţional un floppy drive. NetPC și alte tehnologii o- rientate pe rețele fac eforturi comune în ce priveşte îmbunătăţirea managementului pu- terii computationale si accesibilitatii instan- tanee, cu care Microsoft si partenerii ei pla- nuiesc să înzestreze PC-urile în acest an. Prin stabilirea unui standard NetPC si prin initiativa Zero Administation for Windows (ZAW) (vezi interviul de la pagina 40), Microsoft speră să ajute companiile în cam- pania de reducere a cheltuielilor pentru PC- urile proprietare. O atracție cheie a compute- relor de rețea, fie că ele vor fi atribuite firmei Microsoft, Oracle sau altei companii, o reprezintă costurile de management reduse. ZAW adaugă la următoarea versiune de Windows 95 (nume de cod Memphis) si NT 5.0 (care va apărea în a doua jumătate a anu- lui în curs) suport pentru facilități cum ar fi actualizarea automatică a sistemului și admi- nistrație centralizată. Neavând un floppy dri- ve, NetPC va impiedica utilizatorii să instaleze soft nelicentiat. NetPC si ZAW sunt doar doua dintre schimbările pe care Microsoft şi partenerii săi hard le plănuiesc pentru panorama PC a MARTIE 1997 acestui an. Prin inițiativa OnNow, Microsoft introduce o abordare la nivel de sistem a PC-urilor și dispozitivelor de control a pute- rii computationale. OnNow se bazează pe Advanced Configuration and Power Inter- face (ACPI), care este fundatia ce va permite SO (in locul BIOS-ului) de a guverna mana- gementul direct. „Anumite funcţii, cum ar fi managementul puterii computaţional, ne- cesită informaţii relative la modul de utilizare a sistemului, aceste informaţii incluzând apli- catiile, driverele si perspectivele(??) utilizato- rului“, este de părere Mike Flora, evanghelis- ta hard a Microsoft-ului. „Sistemul BIOS nu are acces la aceste informaţii.“ Prin mutarea managementului puterii computaţionale în SO, Microsoft spune că PC-urile vor fi mai abile în cuplarea si decu- plarea anumitor dipozitive. OnNow dă po- sibilitatea aplicaţiilor să comunice între ele şi prin aceasta să informeze restul PC-ului ce face utilizatorul, în locul abordării tradițio- nale, în care sistemul hard și funcțiile de mana- gementale BIOS-ului sunt transparente pen- tru aplicaţii. Deci, OnNow ar trebui să e limine incidentele supărătoare cum ar fi go- lirea ecranului în mijlocul unei prezentări sau întreruperile datorite unor operaţii neprevă- zute asupra hard discului. De asemenea, o a- plicaţie compatibilă OnNow poate verifica dacă un notebook este alimentat de baterii si, dacă răspunsul este pozitiv, să întrerupă funcţii neesenţiale de background și să în- târzie operaţii I/O de prioritate scăzută asu- pra hard discului, pentru a prelungi viaţa ba- teriilor. OnNow pune PC-ul într-o stare de veghe, în loc să-l decupleze complet. Dar, odată ce sistemul este adus în această stare de con- sum redus, acesta poate să revină rapid la sta- rea de lucru normală. În momentul în care es- te nevoie de periferice compatibile OnNow (cum ar fi de exemplu un modem pentru tran-. sferele nocturne), sistemul se trezeşte rapid, își face treaba și se întoarce înapoi în pat. De asemenea, OnNow va facilita o mai bună in- tegrare a PC-urilor în lumea consumatorilor- introducerea unei casete într-un VCR atașat PC-ului va porni computerul și alte dipozi- tive cum ar fi monitorul și placa de sunet. Toate aceste inițiative vor necesita multi- ple schimbări ale SO Windows, ale sistemu- lui hardware, firmware şi ale aplicațiilor. Spre exemplu, NT 5.0 şi Memphis vor împărți un model de driver comun, numit Win32 Driver Model. PCI şi 1394 vor necesita noi Activarea instantanee a PC-ului Microsoft speră că OnNow va asigura PC-urilor un sistem mai performant de management al puterii de calcul. specificaţii de management al puterii com- putationale; proces care este in curs de des- fasurare. Aplicatiile vor trebui rescrise pen- tru a putea profita de OnNow. Windows 95 si NT isi vor continua procesul de conver- genta. NT 5.0 va fiinzestrat cu acelasi mana- gement al puterii computationale gi cu ace- leasi capabilitati Plug and Play ca si Memphis. Fabricantii de PC-uri spun ca limita de timp pentru anumite facilitati specificate de PC97 dela Microsoft se mai poate încă modi- fica. Până la mijlocul acestui an USB artrebui să fie suportat la scară mare de PC-uri, dar 1394 s-ar putea să nu fie o tehnologie popula- ră până în 1998. La data acestui articol nu era clar câte apli- caţii de acum vor fi compatibile cu arhitec- turile PCaleviitorului. Deja, anumite tehno- logii dintr-o versiune OEM a Win95, care poate fi folosită doar de fabricanți pentru con- struirea noilor PC-uri, sunt incompatibile cu aplicațiile curente. De exemplu, utilitarele disc lansate în 1996 nu sunt compatibile cu tabelul de alocaţie al fişierelor FAT32. Deşi tehnologiile destinate sistemelor PC 97 promit să facă computerele mai accesibile începătorilor şi mai uşor de manevrat, multe piese care completează puzzle-ul PC vor nece- sita îmbunătățiri. -Dave Andrews Microsoft tinteste mediul corporatiilor Acum că a cucerit lumea desktop, Microsoft tinteste mediul corporațiilor. Compania lan- sează mai multe componente care vor face din Windows NT un SO mai bun pentru a- samblarea importantelor aplicaţii corporate. Tehnologiile Active Server ale compani- ei, anunţate pentru prima dată la sfârșitul lui 1996, asigură servicii de infrastructură necesare creării aplicaţiilor robuste pe ser- verele corporate. Având o fundaţie NT, a- ceste tehnologii au în vedere atât serviciile tradiționale necesare aplicaţiilor corporate (de exemplu, suport pentru tranzacţii) cât şi serviciile mai noi (adică acelea asigurate de tehnologiile Web). Prin Active Server Microsoft atacă un tărâm important al pieţei serverelor, care a fost dominată până la sfârșitul anilor '60 de IBM. Venerabilul MVS OS de la IBM, împreună cu suportul pentru tranzacţii asigurat de Customer Information Control System (CICS) sustine o mare parte a lumii afacerilor. Componentele cheie ale Active Server includ: * Modelul Distributed Component Object Model (DCOM), care asigura acces de la distanta la servere prin apeluri RPC (remote procedure calls). * Microsoft Message Queue, care asigură acces de la distanță la servere prin alterna- tive primare la RPC, cunoscute sub numele de transfer de mesaje (message transfer). * Microsoft Transaction Server (MTS), o componentă cheie care dă posibilitatea clienţilor de a crea aplicaţii orientate pe tranzacţii, asemănătoare suportului CICS. e Active Server Pages, care suportă crearea aplicaţiilor bazate pe Web care rulează pe server. Unele componente ale lui Active Server, cumar fiDCOM, MTS si Active Server Pages au fost deja lansate la data acestui articol. Microsoft Message Queue va fi lansat în acest an. MIS, care poartă numele de cod Viper, este poate cea mai importantă dintre teh- nologiile care animează Active Server şi preţul de 2000$ al acesteia este mai mic decât cel pe care concurența firmei l-a afișat pentru acest gen de soft. După părerea lui Roy Schulte de la Gartner Group, MTS are „o şansă mai bună decât oricând să devină până în 2001 princi- pala infrastructură pentru aplicaţiile TP cor- porate, având în vedere rolul pe care l-a avut tehnologia CICS în ultimii 20 de ani.“ MIS are însă propriile limitări. De exem- plu, la prima lansare, produsul era în totali- tate focalizat pe Windows NT şi pe SQL Serv- er de la Microsoft. Microsoft a declarat că plănuieşte ca în acestan să adauge suport pen- tru alte baze de date via protocolului XA de la Open Group și pentru o conectie la CICS printr-o tehnologie ce poartă numele de cod Cedar. Suportul pentru aceste protocoale de procesare a tranzacţiilor va da posibilitatea oamenilor de afaceri să asambleze aplicaţii care să se integreze cu Unix și cu sistemele mainframe. Oricum, prin MTS şi Active Serv- er, Microsoft a pus bazele strategiei care va da posibilitatea NT-ului de a deveni MVS- ul erei client/server. -David Chappell MARTIE 1997 BYTE Romania 13 Noi capcane de erori Componente soft tot mai sofisticate, mai mo- dulare și mai complexe duc la erori la fel de sofisticate, modulare și complexe. Compa- niile care produc uneltele de detectare a depăşirii spaţiului la matrici şi alocarea neco- respunzătoare a memoriei îşi îndreaptă stra- tegiile spre noi erori, care se nasc în medii de dezvoltare unde componentele software furnizate de terți şi module în limbaje diferite fac corp comun. BoundsChecker de la NuMega şi Purify de la Pure Atria sunt cele mai populare programe de detecție a erorilor run-time pentru Windows şi Unix, dar am- bele firme şi-au dat seama că verificarea din punct de vedere run-time al accesului la me- morie reprezintă doar un element al testării. Achiziţionarea de către NuMega Tech- nologies (Nashua, NH, (603 889-2386; http://www.numega.com) a companiei Mar- quis Computing va asigura firmei un set com- plet de unelte Visual Basic pentru detectarea erorilor și de analiză care vor rula alături de BoundsChecker, care operează asupra codu- lui software scris în C/C++ şi Delphi de la Borland. VBFailSafe si VBCodeReview dela Marquis Computing ofera pentru NuMega componente, ceea ce reprezinta un element cheie strategic. ,, Virtual, fiecare piesa soft ape- lează ceva, undeva, pentru a-i comunica să facă ceva“, spune Ed Sullivan, director al pro- iectării la NuMega. „Trebuie să puteţi detec- ta erorile la interfețele dintre aceste modu- le.“ BoundsChecker validează utilizarea celor mai multe APl-uri Windows, inclusiv COM şi ActiveX și astfel testarea după modelul de cutie neagră a modulelor VB se poate realiza folosind numai BoundsChecker-ul. VBFail- Safe este un program asemănător Bound- sChecker-ului, destinat mediului VB, care asigură proiectanţilor căi de a privi în interi- orul cutiei negre şi a vedea codul sursă. VBCodeReview asigură analiză statică pentru codul VB, fiind un fel de Lint pentru VB. Acesta poate detecta unele erori cum ar fi nerefacerea pointerului de mouse la ieșirea dintr-o rutină. Programul vă informează despre erori cunoscute prezente chiar în VB. Perechea de unelte de analiză statică si dina- mică dau posibilitatea proiectanţilor elimine erori care altfel pot rămâne nedetectate. „Erori clasicesuntalocările necorespunzătoa- re de memorie datorate folosirii improprii a tipurilor definite de utilizator“, este de părere Hank Marquis, proiectantul programelor VBCodeReview şi VBFailSafe. Analiza dinamică poate detecta alocarea necores- punzătoare de memorie iar analiza statică vă poate alerta în cazul utilizării improprii. 14 BYTE România MARTIE 1997 Se cauta sisteme mobile mai puternice pute și performanţe ridicate sunt cele mai de seamă îmbunătățiri necesare pentru accelerarea adoptării computerelor portabile de către lumea afacerilor, conform anchetei 1996 International User Ratings Survey realizată de Datapro. Deși utilizatorii se orientează în primul rând spre fiabili- tate când evaluează un fabricant de notebook-uri, următorul criteriu ca importanţă este reprezen- tat de raportul preţ/calitate și rezoluția/claritatea ecranului. Cu toate acestea, când utilizatorilor li s-a cerut să ierahizeze cerințele lor în ce privește actualele portabile, raportul preț/performanţă s- a situat doar pe locul șase din opt poziţii posibile. Slaba clasare a raportului preţ/performanţă nu este deloc surprinzătoare. În mod tradițional, portabilele au fost mai puțin performante decât sis- temele desktop corespondente, datorită în principal procesoarelor mai puţin performante. John MacGilvary, analist șef, Worldwide PC Industry. Pentru informaţii suplimentare despre rapor- turile Datapro, sunati la (609) 764-01 00; fax: (609) 764-281 4; sau http://www.datapro.com. Utilizatorii apreciaza cel mai mult, la un notebook, fiabilitatea. 8 Prete Utilizatorii au dat o nota slaba raportului pret/performanta. După părerea lui Sullivan, eforturile viitoare ale companiei NuMega se vor foca- liza pe analiza statică și dinamică a codului produselor companiei. Prin adăugarea mo- nitorizării run-time produsului Bound- sChecker, acesta va putea diagnostica erori care traversează aplicații multithreating, a- cest lucru fiind imposibil de realizat în pre- zent. De asemenea, în timp ce analiza run- time nu este necesară în cazul limbajului Java, analiza statică poate detecta erorile latente. Suita mereu în creştere de unelte de testare soft furnizată de Pure Atria (Sunnnyvale, CA, http:// www.purepatria.com) merge sensi- bil mai departe de verificarea run-time. Uneal- ta bazata pe Unix a acestei companii include produse cum ar fi Pure Coverage-o unealtă de code-coverage, Quatify-o unealtă de profilare, Pure Performix-o unealtă de testare asupraâncărcării care poate simula mai multi utilizatori și Pure Test Exper-un manager de testarea suitelor. Ultima achiziţie a companiei Pure Atria poartă numele de Integrity QA Software şi va aduce în plus driverul de test GUI bazat pe Windows 95 destinat limbajelor Java, Visual Basic si C++. Programul Purify, care rulează sub Win- dows NT şi sub numeroase platforme Unix, este o sofisticată unealtă de detecție a erori- lor run-time care foloseşte tehnologia OCI (Object Code Insertion) a companiei pentru a depista erorile de proiectare şi datorate com- ponentelor furnizate de către un tert. Instru- mentele OCI codează la nivelul obiectelor, lăsând Purify să detecteze erorile de cod pen- tru care proiectantul nu are sursele. „OCIne dă posibilitatea de a intra în executabile şi de a detecta orice referință de memorie care este implicată în aplicaţie“, spune Pamela Rous- sos, director al departamentului de market- ing şi pentru produsele de proiectare din cadrul companiei Pure Atria. Recent lansat- ul Purify 4.0 aduce în plus mijloace de detecție a erorilor de memorie statică şi are abilitatea dea lansa un debugger în cazul detectării unei erori (adică, Just-In-Time Debugging). In timp ce abordarea de nivel scăzut a programului Purify detectează mai multe bug-uri într-un timp mai scurt, acesta necesi- tă monitorizarea schimbărilor suferite de o- biecte pentru o matrice dimensionabilă a SO şi platformelor. „O parte din provocarea Puri- fy/OCP oreprezintă ținerea pasului cu medii- le de programare“, adaugă Rousons. Strategi- ile companiei Pure Atria includ focalizări strategice asupra platformei Windows şi îm- bunătăţirea integrării de-a lungul liniei sale de produse. Acum, produsele Pure Atria, in- clusiv Purify si Pure Coverage, sunt bine inte- grate, dar întreaga colecţie trebuie să se coagu- leze cu o suită neunificată. - Steve Apiki Dezvoltari si regrese in tehnica de calcul C++ in loc de Ebonics? Se poate oare permite tuturor, chiar şi pro- gramatorilor, să aibă propriul dialect? Re- cent, conducerea şcolară din Oakland, Cali- fornia a declarat că acel particular dialect al limbii engleze vorbit de afro-americani şi numit Ebonics a devenit atât de folosit încât s-a constituit într-o limbă distinctă care poate fi învățată ca o alternativă la limba engleză standard. Dar întrebarea de bază-se poate permite în mod oficial unui dialect să înlocuiască versiunea standard a limbii mamă-nu este deloc nouă. De-a lungul ultimei decade, un dialect numit C++ a câștigat tot mai multă faimă în comunitatea hacker-ilor Americani. Pedagogii și părinții au dezbătut problema utilizării, premierii sau asasinării acestui dialect. Apoi, de-a lungul a mulţi ani, conduce- rilor şcolare S.U.A. li s-a cerut să introducă limbajul C++ în programele școlare. Suporterii limbajului sunt de părere că aceasta este un lucru bun, că mulți elevi și studenți provin din medii educaţionale un- de C++ este modalitatea principală de comunicare și că educaţia rămâne educaţie, indiferent de limbajul prin care aceasta se face. Criticii sunt de părere că omniprezența limbajului C+ + în locuințele familiale este pur și simplu un simbol al unei foarte răs- pândite disfuncționalități familiale. Pentru aceşti critici, fluența limbajului C+ + nu es- te ceva cu care acesta ar trebui să se mân- drească. Dialectul corupe în aşa de mare măsură engleza de bază, insistă aceştia, încât cei care-l folosesc își afişează ostentativ re- beliunea pe căi triviale, cum ar fi scrierea numelui limbajului C+ + cu semne plus în loc de caractere alfabetice. Criticii compară, de cele mai multe ori ironic, aceşti monikeri alfa-simbolici cu ceea ce ei numesc „detesta- bila grozăvenie“ a cântărețului care şi-a schimbat numele din Prince în simboluri care sunt practic imposibil de tipărit. Deci, ar trebui limbajul C+ + acceptat în şcoli ca o alternativă la engleza standard? Dacă aveţi o opinie în acest sens, trimiteti- ne un e-mail. Vă rugăm să ne trimiteţi me- sajele necodate, în engleza standard. Marc Abrahams este redactor-sef la The Annals of Improbable Research. Puteti să-l contactati la marca@improb.com. [din BYTE, o publicație McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Marius Tudorică] noi produse MARTIE 1997 BYTE România = Hi E A (CERCETĂRI OP RO BA Bb. pe 15 Intrarea în normalitate Business Software Alliance (BSA) este o organizație mondială, înființată în 1988 de către cele mai importante firme software din lume, cu scopul de a promova distribuţia şi utilizarea programelor de calculator în condițiile respectării drepturilor de autor. „Despre această organizaţie aţi avut prilejul să aflați informaţii suplimentare în numerele anterioare ale revistelor noastre. Revenim asupra subiectului cu prilejul înființării, la inițiativa Microsoft România, a filialei locale BSA România. Structura locală a BSA este formată din reprezentanţii și dis- tribuitorii naționali ai membrilor BSA la niv- el mondial, dar şi din producători locali de software. Concepută ca o asociaţie deschisă, membrii actuali ai BSA România sînt: A&C International, Ciel Rom, Est West Infor- matique, Forte Company, GeCAD, Hot- Soft, Infro Informatica Franco-Română, Microsoft România, Omnilogic BGS, Rom- sym Data, Scop Computers şi Softwin. Laconferinta de presa prilejuita de acest eveniment, pe lîngă reprezentanţii firmelor anterior amintite, au participat şi doamna Hui Chen, Vice President BSA Europa, fost procuror federal SUA, domnul Mark Phibbs, Anti-Piracy Manager, Microsoft Europa de Est şi domnul Corin Trandafir, avocat, Hall&Dickler România, firma de avocatură care va asigura suportul legal al BSA România. Cu această ocazie domnul Silviu Hotăran, General Manager Microsoft România, a avut amabilitatea să ne acorde un, scurt interviu despre obiectivele BSA România şi despre modul în care această organizație va opera. Rep.: La lansarea reprezentanţei Microsoft România aţi promis că în scurt timp se va deschide şi un birou BSA în România. Este O primă promisiune care se îndeplineşte, care prinde contur. Dacă nu eraţi în spatele acestei inițiative probabil că lucrurile ar mai fi întârziat încă multă vreme. Priviţi înfiin- tarea BSA România ca pe un fel de cruci- adă personală? 16 BYTE România MARTIE 1997 Silviu Hotăran: Sigur că cineva trebuia să aibă iniţiativa. Explicaţia nu este însă chiar atît de complicată pentru că pe de o parte Microsoft este o firmă cu resurse impresionante şi pentru ca să lansezi o asemenea acțiune trebuie să investeşti ceva, în al doilea rînd Microsoft este, la nivel mondial, motorul BSA. Deci era normal ca odată cu deschiderea reprezentanţei Microsoft România să fie lansată și această iniţiativă. În ceea ce priveşte implicarea per- sonală nu cred că este vorba despre o cru- ciadă pentru că toţi cei care sîntem membri BSA şi reprezentăm fie producători străini fie locali de software toţi simțim această implicare pentru că s-a pornit de la nevoia de a face ceva pentru ca să schimbăm puţin lucrurile în privinţa hoţiei, a furtului de software şi de programe. Pot să afirm însă că îmi doresc cu ardoare să se creeze o in- dustrie de software, nu doar în interesul fir- mei Microsoft ci şi în interesul firmelor ro- mâneşti, pentru că am făcut și eu parte dintre cei care au fost frustraţi de faptul că foarte mulți dintre programatorii buni au fost nevoiți să plece din țară sau să-și schim- be domeniul de activitate din cauză că nu au fost protejaţi. Nu este vorba numai despre bani aici, ci este vorba despre capaci- tatea pe care acești tineri o au de a crea soft- ware şi despre imposibilitatea, datorită condiţiilor existente, de a trăi de pe urma acestei activităţi. Din acest punct de vedere este şi un fel de cruciadă, dar nu doar a mea personală ci a multora. Trebuie să creăm condiţii în România pentru ca tinerii care termină facultăţile de profil și care sînt extrem de dotați să nu mai plece, sau cel puţin să nu mai plece în număr aşa de mare - procentul ultimilor ani se ridică la 80-90% din cei care au terminat o facultate de profil. Trebuie să-i facem să se simtă bine în România şi aceasta înseamnă să le dăm posibilitatea să cîştige bani de pe urma creaţiei lor. Rep.: De ce este atît de importantă înfi- intarea BSA Romania? Înființarea BSA România, Bucureşti, 4 martie 1997 de Romulus Maier Silviu Hotăran Director General Microsoft România Născut la 28 mai 1955, Silviu Hotăran este absolvent al facultăţii de auto- matică și calculatoare din Institutul Politehnic București. Intre 1980-1991 a fost cercetător științific la ITC București, activînd în domeniul sistemelor de operare. In 1991 a creatși preluat conducerea filialei locale a firmei franceze Ciel. Pînă în 1996 Ciel, producător și dis- tribuitor de produse informatice de gestiune economică, a fost una dintre foarte puţinele firme de pe piața românească care s-au ocupat în mod exclusiv de software. Silviu Hotăran este și cadru didactic asociat la ASE București. S.H.: Înfiinţarea BSA România este extrem de importantă pentru că este prima organi- zaţie care îşi propune ceva concret, prag- matic în domeniul aplicării legii copy- rightului. Pentru că vedeţi, există foarte Parteneri ICL - ALFASOFT SA (Cluj-Napoca) a - CORES SRL (Timisoara) - DATALOG COMPUTERS (Tg.-Mures) IN ROMANIA Aa - ELCOSOFT SRL (Cluj-Napoca) - FIBA IMPORT EXPORT SRL (Ploiești) - GENESYS SOFTWARE SRL (București) - INTELPROF INTERNATIONAL SRL (Brașov) - MIXERA SRL (Brăila) - ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD (lași) - TERRA INDUSTRIAL TECHN SA (Pitești) = S = R = de la CeBIT '97, în perioada 13 - 19 martie 1997. Cu o suprafaţă de expunere de peste 2.500 m?, “situată în pavilioanele 1 şi 3, Oracle se află între primii zece expozanţi ai celui mai mare eveniment informatic al luau, Oracle va prezenta întreaga sa gamă de produse bazate pe tehnologii fundamentale, inclusiv eb multimedia și pole aplicative. Cae dă afiş al acestui an va fi Oracle Network Computing Architecture (NCA). ee NCA este un teak multi- olathe pentru detwblialiea si livrarea de aplicaţii bazate pe obiecte și orientate spre rețea, inclusiv aplicaţii Web robuste. Cu NCA, Oracle este primul producător care furnizează o veritabilă platformă „comună, care integrează software cu servere de aplicaţii Web şi servere de baze de date, susţinute de tehnologii de “comunicaţie care permit componentelor software să coopereze chiar dacă sunt construite pe baza unor standarde diferite. Avândîn IP ragu NGA asnpuaietccion sale globale î în privința produselor, Oracle a hotărât să-și concen- treze principala prezentare de la CeBIT '97 asupra acestei noi abordări revoluționare. Sub semnul NCA vor fi prezen- tate următoarele teme: Aplicaţii, Administraţie, InterojficeTM/ Groupware, Data Warehouse, Comerţ electronic, Ora- cle® Universal Server, produse pentru Windows NT şi NC (Naggork Ci puter). i | Produse sis servicii oferite de peste 65 de parteneri din î ifariagă lume vor fi prezentate sub titulatura comună „Oracle Open World“, grupate după principalele domenii de interes. Intenţia este de a prezenta domeniul global al produselor şi serviciilor oferite, constituind totodată un forum internaţional pentru partenerii internaționali, forum care să le faciliteze contacte cu noi clienţi, distribuitori, parteneri, precum şi cu cei peste 2.000 de jurnalişti din întrea- ga lume care vor fi prezenţi la eveniment. „Oracle Open World '97 la Viena Prezenţa Oracle la CeBIT 97 va oferi o avanpremieră a manifestărilor apropiatei Conferințe Oracle Open World 97, ce va avea loc la Viena între 6 şi 11 aprilie 1997. Pentru prima dată ramura regională Oracle acoperind Europa, Orientul Mijlociu şi Africa a adunat sub o singură umbrelă trei dintre principalele evenimente regionale: Conferința EOUG (Europe, Middle East & Africa Oracle User's Group Conference), conferința ODC (Oracle Developer Con- ference) și conferința OAC (Oracle Alliance Conference). Cele trei conferinţe reunite vor oferi participanților şansa de a purta discuţii tehnice substanțiale cu experți şi parteneri Oracle din întreaga lume, precum și posibilitatea de a-şi împărtăși experienţa în proiectarea cu ajutorul tehnologiilor Oracle sau în implementarea de soluţii bazate pe tehnologi- ile Oracle. Pentru informaţii relative la modalitățile de î înscriere, vă rugăm să vizitaţi situl nostru Web la http://open- world.emea.oracle.com]. Ale Corporation este cel mai mare furnizor mondial de software pentru administrarea informaţiei şi a doua com- panie de software lin lume, având venituri anuale de peste 4,8 miliarde de dolari. Compania oferă clienţilor săi din maimult de 90 de țări produse de baze de date, instrumente de dezvoltare şi aplicaţii, împreună cu serviciile aferente de consultanţă, instruire şi asistență tehnică. " Pentru informaţii suplimentare despre Oracle contactaţi Oracle Romania, dl. Florin Drăgănescu, telefon (01) 250.32.35, fax (01) 250.32.44. Adresa WWW a companiei Oracle este http://www.oracle.com. Trademarks : Oracle is a registered trademarks of Oracle Corporation. Network Computing Architecture, InterOffice and Oracle OpenWorld are trademarks of Oracle Corporation. All other products or company names mentioned are used for identification purposes only, and may be trademarks of their respective owners. I.B.C. Modem Bd.Republicii 44/46 sect.2 București Tel:40-1-250.32.35 Tel:40-1-250.32.44 ORACLE Office in Cluj Tel./Fax:40-64-157779 nenea DISCOVER HOW SOME OF THE WORLD'S LEADING SR co PANIES ARE TURNING DOCUMENTS INTO ASSETS... AND SAVING BILLIONS OF DOLLARS IN THE PROCESS” APPROACH An Introduction to Enterprise Publishing | UNIX SYSTEM | PROGRAMMING THIRD EDITION ComPUTER NETWORKS ANDREW S. TANENBAUM Sri Fratele mai mic al lui Visual Basic vă permite să creaţi pagini Web interactive. De Rick Dobson Un Visual Basic pentru Web V N BScript, cel mai tânăr mem- bru al familiei Visual Basic, este un dialect orientat spre Web al popularei platforme de pro- gramare vizuală de la Microsoft. Se livrează împreună cu Internet Explorer 3.0 (IE3), navigatorul Web de la Microsoft. VBScript poate să stea într-o pagină Web şi să interac- tioneze direct cu HTML (Hypertext Markup Language). Scripturile sale de mici dimensiuni sporesc viteza descarcarii pagi- nii prin retea. Furnizand posibilitati de pro- gramare în paginile Web, VBScript oferă o cale spre experienţe Web mai inteligente, mai dinamice și mai interactive. Va deveni VBScript o platformă de dez- voltare răspândită? Există în lume milioane de programatori în Visual Basic şi Visual Basic for Applications. VBScript îi poate ajuta să-și dezvolte abilități Web folosind unelte care le sunt familiare. Modelul obiectual din VBScript VBScriptare o sintaxă orientată pe obiecte. Pentru a putea utiliza o astfel de platformă trebuie să învăţaţi proprietățile, metodele şi evenimentele asociate cu obiectele. Figu- ra „Modelul obiectual din VBScript“ prez- intă o trecere în revistă a celor 11 obiecte din navigatorul IE3. „Obiectul“ generic comunică cu obiectele externe, cum ar fi controale ActiveX, appleturi Java sau com- ponente ActiveX. VBScript controlează o sesiune interacţionând cu aceste obiecte. Obiectul fereastră este pe nivelul cel mai de sus. Documentele și toate celelalte obiecte din imediata vecinătate a ferestrei — exceptând cadrele (frames) și scripturile — se află într-o relaţie unu-la-unu cu obiec- tul fereastră. Cadrele se află în fereastră dar sunt ele însele ferestre. Orice fereastră poate să aibă mai multe cadre. Codul VBScript dintr-o pagină Web se află într-un obiect de tipul Script. Obiectele de tip eveniment furnizează »carlige“ (hooks) care va permit sa apelati lascripturi. De exemplu, puteti folosi eveni- mentul onLoad pentru a invoca funcţiile care trebuie executate atunci când se deschide o fereastră. Evenimentul cores- pondent onUnload vă permite să execu- taţi funcţiile de curăţire necesare atunci când o pagină părăseşte navigatorul. Proprietăţile şi metodele unui obiect de tip document tin de pagina Web curentă. De exemplu, proprietatile bgColor si fgColor va permit sa cititi si sa schim- icicle Object Element Form schimb să utilizaţi atributul id. Tehnici de programare VBScript În caseta „Exemple de cod“ sunt prezentate patru exemple care ilustrează stilul orien- tat pe obiecte utilizat în VBScript. Pro- POT VBScript utilizaeza aceste obiecte pentru a conduce și a controla o sesiune Web. - baţi culorile paginii curente. În VBScript trebuie să utilizați referinţe prefixate pen- tru documente (şi orice alte tipuri de obiec- te, exceptând ferestrele). Metodele docu- mentelor, cum este de pildă wri te, trebuie prefixate cu tipul corespunzător (de exem- plu, document.write string scrie pe ecran conţinutul lui string). Formularele, referintele si ancorele (si, in general, obiectele care nu tin de IE3) rezi- dă în documente. Fiecare document poate avea mai multe astfel de obiecte. La rândul lor, formularele pot avea mai multe ele- mente, cum ar fi butoanele. Scripturile se referă la cele mai multe astfel de obiecte prin atributul nume al acestora. De pildă, Docu- ment .NameOK sereferă la formularul care are atributul nume NameOK.. Pentru a vă referi la controale ActiveX, appleturi Java sau componente ActiveX va trebui în gramatorii Visual Basic vor remarca ime- diat asemănarea dintre VBScript şi mediul lor obişnuit de dezvoltare. Am început cu clasicul „Hello World“. Metoda de scriere a documentului inserează de obicei un string în pagină. În acest caz, argumentul ei este o expresie bazată pe indexul buclei For. La fiecare tre- cere prin buclă expresia care determină se- tarea fontului este evaluată pentru un alt index. Metoda writeln din a doua linie “a buclei cuprinde mesajul „Hello World“. Această metodă produce trecerea la linia următoare după scriere. Pentru ca avansul de linie să funcționeze, trebuie să încadraţi codul între tagurile
astfel încât textul pre-formatat să fie afişat asa cum este. Al doilea exemplu arată cum se utilizează un buton pentru a controla un hiperlink. MARTIE 1997 BYTE Romania 27 Fundamente Sisteme de operare 







name="buttonl”>

 Se
Exemplul 3: Validare locala