DSP OE E/ MIND: TA EP 2089, WC P. RE LA CENTALIR (e a fost mai bun în'9Î)1: PREMIILE EDITORILOR BYTE [pa ; | CICNET SLOBOZIA: j | | Centru de informare /p2s ADMINISTRARE: CA-SuperProject 1.0 /p75 a Adio x86, salut EPIC, noua tehnologie din Intel Merced| CALCULAT'OARE DE REȚEA COMPARATE: NC1 NE” WARE ÎN FRUNTE y 4 0 carte, 0 un excursie monitor, la un kit LAS VEGAS; PC/TV, un un calculator. calculator. TLR APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/040/1997 Valabil pina la 31.12.1997 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mures, CP 172 OP 1 5 dimensiune a calităţii imaginii: EPSON Stylus Color 600 cu rezoluție de 1440 dpi și o viteză senzațională ! La 1440 dpi asigură, chiar și pe hârtie, o calitate cu totul deosebită a imaginii. Indiferent de ce doriţi să imprimați-grafice, fotografii, combinaţii de text și imagine- veţi obține întotdeauna rezultate excepționale, în condițiile unei viteze mai mari. În plus, calitatea imaginii imprimate cu EPSON Stylus Color 600 este standard. Evitaţi deci obositoarele reglaje, care EPSON Siylus..coLon see măresc costurile de exploatare și scad viteza Imprimanta EPSON Stylus Color 600 poate de lucru și bucurați-vă de noua dimensiune tipări pentru Dumneavoastră imagini cu o a calității imaginii. rezoluție nemaiîntâlnită până acum. EPSON și EPSON Stylus sunt mărci înregistrate ale Seiko-EPSON Corporation. SIMBOLUL TEHNOLOGIEI ! Dacă doriți să primiţi mai multe detalii despre | | noile imprimante EPSON Stylus Color, trimiteti acest cupon completat (prin posta sau fax): ! Nume | Prenume | Firma | | Poz. în firmă | Telefon | | Adresa | Localitatea 1 MB. Distribution srl Str. Johann Strauss nr. 1 1 București 1, Tel. 230 03 14, Fax: 230 03 13 —— —_— eee angajați multe hartii si soluţii hardware & software sisteme integrate "la cheie" asistenţă tehifică software & service hardware consultanta training aaa Ie Kc conéctate ata & de aplicatie System Integ Ww. a UP ate mee | oki) (lar [VAI aluat Microsoft Authagized Distribution Partner/ BRDăleT oii: - distribuitor Symantec Authorized Distribution Partner / DSP for Romania Dar un volum maxim de avantaje? Copiatoarele de mare volum MINOLTA. Avantaje financiare la maxim - Nu trebuie să ai toţi banii! În rate sau leasing, în 24 de luni, ai tot timpul să plăteşti copiatorul MINOLTA. Timp la maxim - cu cele 60 de copii pe minut, copiatorul MINOLTA iti economiseste timpul. Servicii la maxim - garanţia de 3 ani* oferă întreţinerea completă a copiatorului MINOLTA şi furnizarea de consumabile şi piese de schimb. Mai mult! La apariţia unei disfuncţionalităţi majore, copiatorul va fi înlocuit în 24 de ore! > s *cu contract S+M Pentru că Minolta nu cunoaşte 1/2-le de măsură. Există O FORŢĂ cu care ÎNVINGI ! Caut-o şi CÂŞTIGĂ |! o vacanţă de vis în Las Vegas es \ — reba eee 1 ac Na ta catea a SS ene ‘ Pet \ OI meta dog 00 age aay oe meant ane Ag RIO a aR ac cs te \ ps m \ A wre „autentica E WS : \ geet? ao. ge" ets = ee \ Vc rae ye ee: 4 i A NSE Oua tt” ott , plus multe alte surprize \ Fie’ atte ee oe = \ o e CĂ \ “eto ee a aa II - x _ pase” pas - 7 -— \ a — NS Pentru a participa la consursul >/|../=" ~ doar decupati şi trimiteţi cuponul completat pe adresa sediului din Bucureşti. Sunt acceptate şi cupoane fotocopiate, dar o persoană fizică/juridică are dreptul să participe cu un singur cupon. Persoanele fizice care achiziţionează un sistem ~~ = de la data apariţiei acestei reclame şi trimit cuponul 1 a t impreuna cu o copie dupa factura, vor participa la tragerea la sorti cu un total de 10 cupoane. WWW. 1Eent.r Tragerea la sorti va avea loc pe data de 24 ianuarie 1998. Angajatii firmei ~~ =' 7 nu pot participa la concurs. Salle O SALIENT Group Bucuresti: Calea Floreasca nr. 242 pMERICA,g, E SCO Tel: 01-2305791, 2324036 a i Fax: 01-2321045 MICROSOFT Bare: SORT WARE Timisoara: Piata Timisoara 700 nr. 1 TECHNOLOS* COMPATIBLE Tested a Le Tel: 056-201041, 201042 SALIENT Fax: 056-190464 SALIENT * STANDING OUT in Computer & Ronis Technology Periferice multifuncţionale Canon Copiatoare * portabil e format: A4 e viteza copiere: 4 pagini / minut e alimentare: multifeeder 50 pagini e volum de copiere: 700 copii / luna e destinatie: copiator personal, birouri mici e format: A5-A3 e viteza copiere: 16 pagini / minut e zoom: 50 - 200 % e alimentare: 50 + 250 pagini e volum de copiere: 5000 copii / luna * copiază: negru / roșu / albastru / verde / maro * opțiuni: sortator, alimentator automat e format: A5-A3 + viteză copiere: 28 pagini / minut e zoom: 25 - 400 % e alimentare: 50 + 500 + 500 pagini e volum de copiere: 40000 copii / luna LE * copiază: full color / mono / negru Cai ere foto Gita = mica alb/negru = citate capa capacitate medie alb/negru d) ud vei = © vei 2, te, &) Castigati cu Canon ! Canon este cel mai mare producator de copiatoare analogice si digitale. Preturile aparatelor nu sunt cele mai mici. Constanta, George Enescu 11 Calitatea lor este insa exceptionala, depagind tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 de 2, 3 ori durata de viață a oricărui alt Bucureşti, Jiului 2-4, Bloc Tornado copiator similar. Canon vă garantează: tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 cele mai fiabile mecanisme, cea mai bună | calitate a copiei, cel mai mic preţ pe copie. vizitati-ne pagina web CAstigati bani si buna dispoziţie cu ; aparatele Canon care functioneaza neintrerupt. www.tornado.ro E eo} “+ ra ae “it Ns E IMATION + Li Cumpăraţi 10 dischete si primiti 2 GRATUIT! Acum in fiecare cutie cu 1S CH E TW E dischete 3M/Imation* veti gasi 2 GRATUIT. DIS UME-T'E Pachetul Promotional Special: cumparati 4 cutii a cate 10 dischete marca 3M/Imation* si veti primi a 5-a cutie GRATUIT! Cea de a 5-a cutie are un design unic, si este disponibila numai impreuna cu Pachetul *valabil numai pentru dischetele Promotional Special 40 + 10. 3M/Imation de 3.5”DS-HD formatate IBM Decembrie 1997, vol. 3, nr. 12 COVER STORY De Tom R. Halfbill 5 6 O prezentare detaliată a noilor arhitecturi revoluționare de microprocesoare, de la Intel și Hewlett-Packard și semnificaţia acestora pentru proiectanți și utilizatori. După MMX De Tom R. Halfhill 6 Noile performanţe 3D oferite de cipurile de la AMD, Centaur și Cyrix înfruntă Intel. 1661 9 ONN1 NHOF :ylUăd TEHNOLOGIE JAVA Premiile editorilor BYTE pe '97 93 Tributul editorilor BYTE pen- tru cele mai bune exemple de inginerie harware şi software ale anului. Java la viteză maximă 75 De Budai Laszlo Functiile native incluse in programe Java permit viteze superioare de executie. ADMINISTRAREA PROIECTELOR CA-SuperProject 4.0 79 PROGRAMARE 00P CA-Visual Objects 83 Laszlo Istvan CA-Visual Objects oferă o serie de noutati care nu se regasesc in alte limbaje. De Dan Logan Controlul diferitelor etape ale unui proces este un deziderat râvnitde | Ş orice manager. ti a 6 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 WWwW.agora.fo/ byte; ROR ewe Anul BITS WinChipdelaCentaur 10 Noile portabile puternice își justifică numele 11 i Modemuri ieftine 12 Viitorul: Procesoare I20 12 DVD: Un obiectiv nesigur 14 Se caută specialiști în reţele 18 EVENIMENT REPORTAJ] Drumul spre Java 21 De Irina Athanasiu “Conferinţa de la Berlin a reunit personalităţi marcante. INTERVIU Slobozia, oraș digital 25 CICNET Slobozia, primul cen- tru pentru informarea cetăţe- nilor din România. AN eee SOFTWARE HARDWARE Instrumentare inapoi in viitor, pentru aplicaţii Web cu nouă calculatoare de rețea 42 48 De Steve Gillmor De Michelle Campanale Analizăm şapte instru- Amtestat oferta === ‘mentare de realizare şi actuală de administrare a siturilor clienţi supli Web pentru a facilita pentru a vedea luarea unei decizii. utilitatea lor. WEB MASTER Getpage 67 De Bogdan Zamfir și Bogdan Dragomir Un cadou de sărbători: o carte în format HTML sau un întreg sit. SURFING Licee din Romania 70 De Mircea Sabău Stadiul calităţii învățământului românesc se oglindește şi în paginile Web ale instituţiilor de învățământ. FUNDAMENTE BAZE DE DATE Gestiunea transformării datelor 31 De Colin White Pentru ca datele să fie utile la decizii, este nevoie de controlul şi curățirea lor. SISTEME DE OPERARE Vocea face PC-ul mai accesibil - - 33 De Joseph J. Lazzaro Procesoarele puternice şi memoria ieftină permit ca sin- teza vorbirii şi recunoașterea vocii să se facă prin soft. REȚELE Demisticarea adresării ATM 35 De Jeffrey N. Frita Pentru conectarea rețelei ATM WWW .agora.ro/byte/ la lumea exterioară analizați atent modalitatea de adresare. UC Video personal devine o realitate 37 "De Les Kobn și Greg Efland Un codec (codor/decodor) video MPEG-2, într-un singur cip permite creația DVD pe PC. PROGRAMARE HTML dinamic, pe înţelesul tuturor (1I) 39 De Rick Dobson DHIML permite mărirea şi micşorarea obiectelor, le face să apară şi să dispară și permite realizarea de multe efecte multimedia. PREZENTARE AUTOMATIZĂRI INDUSTRIALE Urmărirea parametrilor la gaze 73 De Sorin Huidan și Cătălin Danciu FORBES Cruciade moderne și cruciați moderni 97 De Harrison Forbes CE-I NOU Minolta EP 2080 102 Prisma DVD de la Sowah 102 NCR WorldMark 4380 102 . Conversie C++/Java 104 Microsoft SNA server 4.0 și SQL server 6.5 Upgrade MacOS 8 104 104 COMENTARII Doua milioane i 101 De Gabriel Proscanu la-ti patul tau si umbla! 105 De Dan lancu ULTIMA Punctul de mira 108 De losif Fettich DIRECTOR (GENERAL: Romulus Maier (rmaier@agora.ro) DIRECTOR EXECUTIV: Adrian Pop (adipopQagora.ro) DIRECTOR EDITORIAL: Mircea Sarbu (msarbu@agora.ro) REDACTOR ȘEF: Darvas Attila (adarvas@agora.ro) SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) REDACȚIA: Mircea Sabau (msabau@agora.ro) Budai Laszlo (Ibudai@agora.ro) REDACTORI ASOCIAȚI: losif Fettich (ifettich@netsoft.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: Gabriel Proșcanu (București); Harrison Forbes (Chicago); Sepsi Istvan (Tg-Mures); Dan lancu (Boston); Irina Athanasiu (Bucuresti); Dan Logan (Bucuresti); Sorin Huidan (Tg-Mures); Catalin Danciu (Tg-Mures); Istvan Laszi6 (Oradea); Bogdan Zamfir (Bucuresti); Bogdan Dragomir (Bucuresti); (CORECTURA: Aurora Laslo; TEHNOREDACTARE: Reman Lâszi6, Titus Roșca ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier MARKEnNG: Gabriela Bucșa, Annamaria Pascu e-mail: redactia Oagora.ro; office@agora.ro (CONTABILITATE: Pap Ilona Secretariat: Rodica Fettich DISTRIBUȚIE Ștefan Curtifan, Doina Ceșa, Natalia Vânău REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 C.P. 94 0.P. 49 Bucuresti LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiu Secuiesc, Tel: 066-216483 EDITURA: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mures TELEFON: (065) 16.65.16 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-MAIL: byte@agora.ro Wes: http:/Amww.agora.ra/byte Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacția își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. DECEMBRIE 1997 BYTE România 7 8 BYTE România editorial nul trebuia să fie cel al refor- mei. Un an greu. Şi din vară, parcă, trebuia să fie ceva mai bine. Simţitor mai bine. N-a fost să fie aşa şi avem un guvern remani- at. La anul, va fi din nou mai bine. Progresul (care nu poate fi oprit, cum circula vorba pe vremuri, la ICI), în teh- nica de calcul şi comunicaţii, a fost totuși sesizabil de către toţi cei implicaţi, în- tr-un fel sau altul, în acest domeniu. Și asta în ciuda faptului că inflația si sis- temul de impozite și taxe au creat difi- cultăţi reale pentru toate firmele. Mai ales pentru cele mici și mijlocii, cum sunt acum majoritatea firmelor din tehnica de calcul. Progresul serviciilor de comu- nicaţii telefonice GSM este vizibil pen- tru oricine. Mergând cu mașina, putem vedea peste tot oameni care sapă şanţuri şi pun cabluri pentru comunicații. Îi pu- tem vedea, căci gropile încep să dispară de pe drumurile naţionale şi parcă este ceva mai bine. Este mai greu de văzut, dar serviciile Internet se impun, încet, şi în România. Din statisticile RIPE (Re- tele IP Europene, http://www.ripe.net/ statistics/hostcount.html#dnsdomain) putem vedea că numărul sistemelor gaz- dă din domeniul .ro se apropie deja de 13.000. E drept, în Germania, numărul lor trece de un milion, dar viteza dez- voltării, în condiţiile economice de la noi, indică o tendinţă clară. Poate ad- ministratia nu a reuşit să atragă cei 15.000 de specialişti, dar există spe- cialişti tineri şi valoroşi, cel puţin în acest domeniu al aplicaţiilor Web. Specialiști care uneori colaborează cu succes la proiectele întreprinse de administraţie. Am avut ocazia să asist la inaugurarea Centrului de Informare pentru Cetă- țeni, realizat la Slobozia. În acest număr DECEMBRIE 1997 Anul al revistei, puteţi citi interviurile reali- zate cu această ocazie. Puteţi afla cum au reuşit cei din Ialomiţa şi vă puteţi da seama că se pot realiza proiecte semni- ficative. Presa, multe ziare şi reviste de la noi, au fost prezente de mai mult timp pe Web. Anul acesta însă avem şi posibili- tatea de a asculta emisiunile mai multor posturi de radio (RadioContact, Uni- plus) şi de a urmări posturi de televi- ziune (ProTV, Antena 1). Succesul aces- tor iniţiative depinde însă, în mare măsură, de infrastructura de comuni- caţii existentă până la beneficiar. Pe plan mondial există fenomene in- teresante. Lupta dintre Microsoft şi Sun Microsystems, promotoarea tehnologii- lor Java, a dominat mediile în ultima pe- rioadă. Conferinţa „Drumul spre Java“, organizată de Sun la Berlin, a fost un eveniment deosebit, la care au partici- pat şi o serie de personalităţi din mai multe universităţi şi instituţii din Româ- nia, eveniment prezentat în revistă de doamna prof. Irina Athanasiu. Anul pe care îl încheiem este cel în care s-a înregistrat o evoluţie spectacu- loasă a performanţelor oferite de micro- procesoare. Din Cover Story puteţi afla ce surprize ne rezervă proiectanţii noilor arhitecturilor de microprocesoare, care vor veni după actualul Pentium II. În secţiunea rezervată tehnologiilor fun- damentale, continuă prezentarea lui Dynamic HTML şi puteţi afla evoluţii- le în domenii ca procesarea vocii sau ad- ministrarea transformărilor de date. Citind Lab Report, puteţi afla informaţii despre uneltele care vă permit să reali- zaţi şi să administraţi situl Web propriu. Analiza calculatoarelor de reţea exis- tente acum vă poate ajuta să alegeţi so- luţia convenabilă pentru dumneavoas- tră. Premiile editorilor BYTE vor con- tribui — sper eu — la formarea unei ima- gini de ansamblu privind cele mai im- portante produse ale anului 1997. Anul a trecut, poate, mai greu. Suc- cesele sunt cu atât mai semnificative. Acum, la sfârşitul acestui an, ţin să vă mulțumesc pentru timpul petrecut citind BYTE România. Mulţumesc celor care ne-au scris pe parcursul anului, ajutând ca revista să fie într-adevăr a Dumneavoastră, mulţumesc și colabo- : ratorilor noştri, care au contribuit cu . : articole valoroase, precum şi firmelor: care au fost alături de noi, cu informații sau publicitate. Sărbători fericite şi La multi ani! Darvas Attila adarvas@agora.ro www.agora.ro/byte/ STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANON BUBBLE JET Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC-240, BJC-4200 si BJC-4550 şi folosind kit-ul optional Canon Photo, nu veti mai „ putea deosebi realitatea de imaginea imprimată. Imprimantele bubble-jet, concepute şi perfecţionate de Canon, oferă performanţe de invidiat atât din punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al vitezei, eficienţei şi silenţiozităţii în funcţionare. Indiferent dacă sunt folosite în particular sau în medii organizate de lucru, pentru repro- ducerea de documente alb/negru sau color, în volum mai mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi kit-ul opţional Canon Photo, conceput special pentru seria de imprimante Canon bubble-jet. Filozofia care îi stă la bază este simplă: un print al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie. Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul Photorealism, brevetat de Canon, asigură o reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate perfect datorită acurateţii punctului de imprimare şi a cernelurilor special concepute pentru kit-ul Canon Photo. NUMAI CU O IMPRIMANTĂ CANON Reprezentanţă România PUTEŢI FACE world Trade Center Bucureet: MAI MUI » b-dul Expoziţiei 2, intr. D, birou 1.06, TI tel. 01-223 38 54, fax. 01-223 42 36 Wholesalers: Bucuresti: ROMUS tel (01) 230 16 50 e TORNADO SISTEMS tel (01) 667 28 23; Constanta: TORNADO SISTEMS tel (041) 618 580 Resalers: Bucuresti: * BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 eDIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65 27 eKT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 e ORCAS BIROTICA tel (01) 210 30 93 eRAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01) 232 03 88; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSISTEM CONEX tel (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062) 434 541; Braşov: SYSTEM. tel (068) 318 663 e COSIDOR COM tel (068) 310 537; Cluj: SOFT GROUP tel (064) 430 000 e GENETYP tel (064) 190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iasi: UNI- VERSAL R.X. tel (032) 212 660 e OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel (059) 430 665; Piteşti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100; Timişoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443; Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099 Știri & Noutăţi Un procesor pentru multime Noul WinChip C6 al firmei Centaur, la un pret atractiv, oferă aplicațiilor o performanță care se apropie de cea a cipului Pentium la 200-MHz cu MMX. intre procesoarele testate de noi, WinChip C6 nu este cel mai rapid procesor x86, dar performanţele atinșe de aces- ta sunt comparabile cu cele ale unui proce- sor Pentium cu extensii multimedia (MMX), având în același timp un preţatrac- tiv. Firma Centaur, o subsidiară a firmei de fabricare a procesoarelor RISC şi a me- moriilor statice RAM (SRAM), Integrated Device Technology, a creat un UCP de mici dimensiuni (doar 88 mm2 în comparaţie cu 141 mm2 cât are Pentium MMX) și potri- vit fabricării în serie (vezi „Cât mai simplu cu putinţă,“ octombrie, BYTE România). Chiar dacă testele benchmark au indicat faptul că performanţele procesorului WinChip C6 la 200-MHz se află sub cele ale procesorului Pentium la 200-MHzcu MMX, WinChip C6 la 200-MHz costă 135$ în com- paratie cu 252$ cat costa Pentium la 200-MHz cu MMX (în cantităţi de 1000 de bucăţi). Procesorul WinChip C6 este destinat PC-urilor sub 1000$. Versiunea WinChip C6 la 180-MHz costă doar 90$. ar firma Centaur intenționează să lanseze noi versiuni la 225 si 240-MHz ae acestui UCP in acest trimestru. BYTE a testat un PC echipat cu WinChip la 200 MHz, folosind programele dete BYTEmark UCP/FPUsi Photoshop. Asa i au anticipat inginerii firmei Centaur, în eae BYTEmark UCP/EPU, care solicitămult pro- - cesorul, cipul nu s-a comportat la fel de bine. ca procesorul Pentium la 200 MHz. Con- — form oficialităților firmei Centaur, WinChip C6 s-ar comporta mai bine în testele pentru aplicaţii Windows decât în cele BYTEmark, comparativ cu procesorul Pentium. lar testele Photoshop confirmă această presupunere. BYTE atestat procesoarele Pentium la 200 MHz şi WinChip C6 în același sistem de re- ferință, rulând Windows NT 4.0. Ca şi în cazul testelor Photoshop rulate pe alte siste- me, am configurat sistemul cu 64MB memo- rie RAM pentru a minimiza lucrul cu discul 10 BYTE România DECEMBRIE 1997 WinChip C6 contra Pentium ” Mai bun Teste Photoshop Mai slab „ Rotatie da. arbitrară 3 Test WinChip C6 Mască unsharp w/MMĂX (200 MHz) (implicită) 3 Pentium w/MMX (200 MHz) d 1 Pentium (200 MHz) ască unsharp BI Pentium ti (300 MHz) (particularizat) (a sote au anl „toate sistemele au avut 64MB RAM si NT 4.0 i Filtru Gaussian Conversie „RGB-CMYK 0 5 10 15 20 Caen 30 | Secunde (/ WinChipC6al firmei Centaur oferă performanţe decente la Centaur: Slab cu FPU un pret Atac hard şi am măsurat doar performanțele ce ex- primă timpul de procesare necesar derulării eee ke în întregime a fiecărei operaţii, minimizând ; rolul performanţelor cartelei video. Testele le-am rulat pe sisteme Pentium/YWinChip C6 ae având o rezoluţie de 1024x768 pixeli, |. w/MMX — deoarece aceasta a oferit adâncimea maximă d foare suportată de sisteme. De aseme- nea, am inclus ec unui sistem echipat raţia de mascare unsharp începe să scadă. cuprocesor A Ila300 MHz, tes- tat la aceeasi dane ie. atunci când raza depășește patru pixeli, iar În operaţiile ‘acapella . întestul nostru amsetat raza la 10 pixeli. Pen- instrucțiunile eo sunt mas a tru informaţii suplimentare, vezi pagina 27 unsharp cu parametri impliciti şi filtrul din BYTE, februarie sau vizitaţi http:// Gaussian (dar nuși schimbarea modului RGB www. v.widbey. .com/gallery/photoshop/. ) in CMYK), WinChip C6 a fost mai bun decât Toate aceste: sugerează că suportul procesorul Pentium la 200 -MH7z fara MMX. - _MMĂ, oferit de firma Centaur, va face “~~. Iar în cazul celor două operații care nu fac i un procesor ma apelintensla MMX-rotaţia arbitrară și mas- carea unsharp cu parametri specificati-pro- cesorul Pentium fără MMX a fost mai bun decât WinChip C6. (Intel spunea că perfor- manta oferita de optimizarea MMX în ope- FOTOGRAIFA AES: CARL TREMBLAY © 1997 depășește în performanţă pe WinChip C6. Oficialitatile firmei Centaur spun ca, în viitor, vor îmbunătăți mai degrabă perfor- manţele MMX, decât cele de calcul în vir- gulă mobilă ale procesorului WinChip C6. Oficialitățile firmei Adobe spun că testele Photoshop utilizate de BYTE folosesc în mare măsură calculul cu numere întregi. În faza de început, testul de rotaţie arbitrară foloseşte puţin unitatea de calcul în virgulă mobilă, dar acest lucru nu durează o perioa- dă de timp semnificativă. Oricum, puncta- jul slab obţinut de WinChip C6 la testul BYTEmark, pentru calculul în virgulă mobilă, a scos în evidenţă faptul că acest cip nu este cel mai potrivit pentru aplicaţiile care lucrează intens cu unitatea de calcul în vir- gulă mobilă, cum sunt aplicaţiile CAD. O dată cu creşterea vitezei, performanţa procesorului WinChip C6 va continua să se îmbunătăţească. Dar, chiar la perfor- De manta actuală, acest cip merită atenție, dacă ae vă situaţi pe piaţa PC-urilor ieftine. Însă, atorii puternici, care au nevoie de per- imă, trebuie să privească în - Dave Andrews atorită noilor portabile mini şi foarte subţiri („ultrathin“), sancţiunea în performanţă devine tot mai puţin impor- tă pentru utilizatorii care pun mare ț pe portabilitate. Mulţi utilizatori sunt obișnuiți cu com- promisul oferit de calculatoarele porta- bile pentru Windows 95, în special de „ clasa sistemelor mini-portabile (sau sub- notebook), cum este Libretto al firmei Toshiba. Greutatea și dimensiunile reduse ale acestor mini-portabile, com- binate cu capacitatea de a rula aplicaţii Windows 95, atrag o categorie particu- lară de utilizatori ce pun mare preţ pe por- tabilitate și conectivitate la distanță şi care au nevoie de putere de calcul în spaţii restrânse. Pedion al fir- mei Mitsubishi are o grosime de doar 0.7 inch cân- tărind 1.17kg. www.byte.com „Geek Mystique __ tinta internetului crește Multe informaţii picante, traduse de Win Treese firecce@ OpenMarker con legate de cresterea continua a influentei Internetului in viata noastra de zi cu zi sunt actuale. Articolele mai vechi si citatele se gasesc la http://www.openmarket.com/intindex/. — Numărul de per- soane care se sustrag de la plata taxelor afișaţi pe pag- ina Web a Revenue Services, departamentul Connecticut. — Scăderea în procente: a numărului persoanelor ca- re se sustrag de la plata ta- xelor, estimată din momen- tul în care situl Web a func- tionat on-line. = Conform revistei Boardwatch, numarul apro- ximativ al furnizorilor de ser- vicii Internet (ISP-isti) din SUA și Canada în luna august. — Numărul de. ISP-iști publicaţi de Board- watch în februarie, 1996. — Cantitatea inves- titiilor de capital pentru ac- tivitatile firmelor Internet, facute in al doilea trimestru al acestui an, in milioane de dolari. — Numărul de firme care au primit banii. — Numărul americanilor care consideră Internetul „indispensabil“, în milioane. — Gradul de cenzură la utilizatori în legătură cu arti- colele oferite de Internet. — Gradul de securitate al Internetului față de intere- sul contabililor pentru tehnologia de vârf. — Ponderea procentu- ală a comerțului în Internet destinat călătoriilor, estimat până în anul 2000. — Numărul scrisorilor electronice ce vor fi trimise în acest an, exprimat în mi- liarde. — Numărul dee mail-uri ce vor fi trimise în anul 2000, în miliarde. Oricum, datorită ecranelor și tasta- turilor mai mici, precum şi a altor com- promisuri, mini-portabilele au înregistrat o receptivitate moderată în SUA. Firma Toshiba vinde Libretto în SUA şi Japonia, dar alte câteva firme îşi comercializează mini-portabilele doar în Japonia, print- re care se numara IBM cu ThinkPad 535E şi Panasonic cu Lets Notes Mini. „Sis- temele de buzunar ca 535E sunt mai populare în Japonia, unde cel mai mult contează spaţiul ocupat,“ spunea un purtător de cuvânt al IBM. „Utilizatorii de aici nu par sa fie deranjati de tastaturile mai mici.“ Oficialităţile firmei Toshiba afirmă că utilizatorii portabilului Libretto din SUA cunosc bine portabilele şi le utilizează ca dispozitive de calcul la distanţă, com- pletându-și astfel sistemul de bază. Recent, firma Toshiba a îmbunătăţit performanţele de calcul și stocare ale portabilului Libretto, prin echiparea aces- tuia cu un procesor mai rapid (noul Libretto 70 are un procesor Intel Pentium la 120-MHz cu extensii multimedia [MMX]) şi o unitate de disc hard mai mare (1.6 GB). Dar niciodată mini-porta- bilele puţin mai mari decât Libretto nu vor putea atrage un număr mai mare de utilizatori în SUA. De exemplu, Amity CN al firmei Mitsubishi si Mini-Note al firmei Hitachi au ecrane de 7.5 inch, le portabile mai puternice își justifică numele respectiv 8.4 inch (în comparaţie cu ecranul LCD de 6.1 inch al lui Libretto) şi ambele au o grosime de aproximativ 1 inch. Ceva mai mare decât aceste mini- portabile este noul și fascinantul portabil „ultrathin“, Pedion, al firmei Mitsubishi. Graţie ecranului LCD şi a tastaturii de mici dimensiuni, a carcasei din magnez- iu şi a altor componente, modelul Pedion standard cântăreşte doar 1.17kg şi are o DECEMBRIE 1997 BYTE România 1] Scurtă privire asupra portabilelor Greut. Dimensiuni UCP Dim.ecran Dischard/RAM Periferice Preţ de (kg) (LxIxH) maximal (diagonala) maximal inceput MINI-PORTABILE : Toshiba Libretto70 0,67 8.3x4.5x1.4 Pentiumla 120MHz 6.1 inch 1.6 GB/32MB Unitate floppy 1999$ 800-334-3445 cu MMX; fără externă, CD-ROM, http://www.computers cache L2 un slot PC Card toshiba.com de tip Il Hitachi PC Mini-Note 0,95 9.2x6.8x1.3 Pentium133MHz 8.4 inch 1GB/40MB Unitatefloppy Între 800-448-2244 cu MMX; fără externă, CD-ROM, 2500$și http://www.hitachipc.com cache L2 unslotPCCardde 3000$ tip III, două sau trei de tip Il PORTABILE SUBTIRI IBMThinkPad560X 1,45 11.7x8.7x1.2 Pentium233MHz 12.1 inch 4GB/96MB Unitate floppy 1999$ 800-426-7255 ext. 4751 cu MMX; 256 KB externă, CD-ROM, http://www.us.pc.ibm cache L2 un slot PC Card de .com/thinkpad tip Ill sau doua de tip Il PORTABILE FOARTE SUBTIRI MitsubishiPedion 1,17 11.9x8.7x0.7 Pentium233MHz 12.1 inch 1GB/64MB __Unitate floppy si În jur de +81 3 32182111 cu MMX; 256-KB CD-ROM în extensie, 4900$' http://www.mitsubishi cache L2 un slot de tip Il .com sau doua de tip Il ‘Disponibil acum doar in Japonia. Noile procesoare 1,0 ror Pentru subsistemele 150 vor a- SRI părea noi opţiuni de procesare, i înscopuldea concura cu i960 al firmei Intel. Cel puţin un fur- nizor, Digital Equipment, va oferi în 1998 o alternativă la ceea ce oferă firma Intel, iar alţi furnizori ar putea urma același drum. Portul IxWorks al firmei Wind River Systems (Alameda, CA) și SO-ul în timp real | (RTOS) pentru 130 destinate cipului StrongArm al firmei Digital ar putea fi ter- minate în prima jumătate a anului 1998. În plus, noile cipuri 21553 și 21554ale firmei Digital, îndeplinind funcţia de punte de conectare PCI-PCI, cu suport pentru cartele PCI pe 64 de biţi, sunt prevăzute să apară cel târziu în anul următor. De asemenea, cipurile punte suportă | spaţii independente de adresare primară și secundară, ceea ce înseamnă că acestea ‘nu vor micșora memoria alocată UCP-ului — principal, în cazul implementărilor 150 care folosesc o memorie cache secundară. Un purtător de cuvânt al companiei Wind River spunea că firma sa, în afară de Digital și Intel, lucrează de asemenea și cu alți furnizori la transferul RTOS pe alte pro- cesoare, iar oficialităţile firmei Intel, fără să ofere detalii suplimentare, au declarat că, în anul 1998, ar putea să apară noile cipuri i960 având o rată de transfer și o scalabilitate îmbunătăţite. grosime de doar 0.7 inch. Este dotat cu un ecran de 12.1 inch, un disc hard de 1- GB şi un procesor Pentium la 233-MHz cu MMX. Oferta standard nu include şi o unitate CD-ROM. O extensie modu- lară, numită componentă multimedia, cântărește 0.7kg şi este formată dintr-o unitate floppy, o unitate 20xCD-ROM, porturi de I/O si un port USB suplimen- tar. O alta componenta permite atasarea unei baterii suplimentare polimer-litiu, pentru a prelungi durata de viata estimata a bateriilor de la 2 la 8 ore. În momentul publicării articolului, unitatea era disponibilă doar în Japonia, la un preţ minim de aproximativ 4900$, dar datorită acordului între firmele Mit- subishi şi Hewlett-Packard, aceasta din urmă, până în următorul an, va vinde sis- temul Pedion și în SUA. Oficialitățile firmei Mitsubishi afirmă că Pedion a fost proiectat ţinând cont de piaţa SUA: Ecranul este mult mai mare decât al unui mini-portabil, iar tastatura mai mare este proiectată pentru culegă- torii de date. „E greu de spus dacă acesta reprezintă sau nu o nouă categorie,“ afir- ma Robert Langerman, director de mar- keting al firmei HP OmniBooks. „În orice caz, urmează o evoluţie aparte în cate- goria portabilelor, fiind destinat direc- torilor din vârful ierarhiei de condu- cere, sensibili la greutatea şi dimensiunile propriilor portabile.“ -Dave Andrews și Trevor Marshall 12 BYTE România DECEMBRIE 1997 Modemuri mai ieftine pentru furnizorii de servicii Internet N oile cipuri pentru modemurile de acces în Internet vor oferi o mai mare capacitate de comunicare, la pre- ţuri şi dimensiuni mai reduse. Tehnolo- gia care face viaţa mai ușoară furnizo- rilor de servicii Internet (ISP-işti) și furnizorilor de acces la birouri centrale va fi curând disponibilă producătorilor de modemuri pentru utilizatorii finali. ADSP-21 mod870 al firmei Analog Devices este un astfel de cip, având câte- va îmbunătăţiri care l-ar putea face interesant pentru fabricanţii de echipa- mente server de acces la distanţă. Spre deosebire de alte soluţii, care necesită mai multe cipuri pentru a implementa toate funcţiile modemului, cipul firmei Analog Devices (imaginea din pagina 14 prezintă dimensiunile actuale) înglobează un controler, un dispozitiv de difuzare a datelor şi porturi de intrare/ieşire, plus o memorie statică RAM (SRAM) de 160- KB, toate acestea la un preţ de doar 28$. Tehnologia de procesare a semnalului digital (DSP) utilizată de acest cip permite lucrul cu numeroase protocoale de mo- dem, printre care se numără V.34, flex 56-Kbps, fax şi ISDN. Oficialităţile firmei Analog Devices declară că, dimensiunea ADSP-21 mod870 al firmei Analog Devices (dimensiuni actuale) înglobează funcționalitatea unui modem într-un singur cip. redusă a cipului permite ca, în acelaşi spaţiu utilizat pentru conectarea a 12 por- turi modem, să se poată conecta acum de la 24 până la 48 de astfel de porturi. „Prin soluţia oferită de firma Analog Devices, furnizorii de servicii Internet nu mai au nevoie de un spaţiu așa de mare pentru a-şi conecta întregul echipament,“ spunea Will Strauss, președintele Tempe, AZ-based Forward Concepts, o firma de consultanță ce oferă studii ale pieţei de electronică și servicii de planificare strategică. „Cipul oferă mai multe canale pe un stativ, cu necesităţi de răcire mai reduse, care micşorează puterea con- sumată. “Strauss mai menţionează că alte cipuri, cum sunt DSP-16000 al firmei Lucent si TMS-320C6201 al firmei Texas Instruments, planificate pentru comercializare in anul 1998, vor concu- ra cu cipul firmei Analog Devices. Este probabil ca firma Rockwell să ofere pro- duse bazate pe ARM şi alte microproce- soare. Deoarece actualul cip al firmei Analog Devices este o soluţie digitală, acesta poate fi utilizat doar de furnizorii de ser- vicii Internet şi birourile centrale conec- tatilaT1, ISDN sau alte linii digitale. Dar anumite surse spun ca firma Analog Devices lucrează la o altă versiune a cipu- lui care, pentru comunicaţia pe linii ana- logice, înglobează un codificator/decodi- ficator, oferind astfel o soluţie producătorilor de modemuri pentru utilizatorii finali. Un astfel de cip, desti- nat modemurilor ieftine şi performante, i-ar putea interesa în mod deosebit pe fabricanţii de modemuri pentru calcula- toarele portabile. -Dave Andrews 14 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 DVD ramane un obiectiv nesigur Are = : = ws n timp ce firmele rivale se ciorovăiesc lin privinţa standardelor, câţiva fabri- canti de hardware au adoptat o poziţie de asteptare fata de evolutia oscilanta a produselor bazate pe DVD (Digital Ver- satile Disc), tehnologia care intr-o buna zi ar putea lua locul tehnologiei CD- ROM. In ciuda variatiei factorului de formatare si chiar a vitezei de rotatie din ce în ce mai mare, omniprezenta unitate CD-ROM a avut o influenţă constantă şi unificatoare în lumea calculatoarelor. Dar, în timp ce proiectantii de tehno- logii şi-au dezbinat alianțele în concor- danta cu propriile lor viziuni despre DVD, un război al standardelor ame- ninţă să devină o tranziţie bine organi- zată spre noul standard DVD. Formatul original CD-ROM defineş- te o capacitate de 650 MB pentru un sin- gur disc, ieftin şi uşor de fabricat. Iniţial, acceptarea CD-urilor a fost puternic împiedicată de preţurile mari ale hard- ware-ului şi suportul software slab. În orice caz, CD-urile au devenit, până la urmă, mediul de stocare preferat al in- dustriei calculatoarelor pentru distribu- tia de software şi conţinut multimedia. Mike Weiss, vicepreşedintele depar- tamentului de dezvoltare a activităţilor de divertisment la firma Sirius Publish- ing din Scottsdale, care produce supor- turi CD, afirmă că CD-ROM-urile sunt așa de bine înrădăcinate încât aces- tea se vor menţine cel puţin cinci ani până ce o tehnologie mai nouă o va înlocui. „Vortrece ani de zile până când toate maşinile să fie echipate cu DVD, ca echipament standard,“ spunea Weiss. „Cât timp DVD-ul nu poate înlocui VCR-ul, nu văd o largă răspândire a DVD-ului pe piaţa de consum.“ S-a discutat câţiva ani pentru ca indus- tria să facă saltul de la utilizarea CD-uri- lor pe desktop la elaborarea acestora pe desktop. Discurile inscriptibile CD (CD-R), apărute la sfârșitul anului 1980, folosesc un strat sensibil la temperatură. Pentru scrierea datelor, se focalizează o rază laser pe strat care îi schimbă culoarea şi, prin urmare, şi proprietăţile sale de reflexie. Deși există cazuri dis- persate de incompatibilitate, datorate slabei calibrări a puterii laserului în tim- pul scrierii, în general raza laser de citire a unei unități CD-ROM standard poate citi discurile CD-R. Atracția pentru scrierea propriilor discuri utilizând CD-R era indiscutabilă, dar acest lucru avea propriile dezavan- taje: Suportul de stocare era scump și o singură greşeală făcea discul inutilizabil. Unităţile de CD-uri ce pot fi scrise de mai multe ori (CD-RW) au venit în spri- jinul acestui lucru. Unităţile CD-RW utilizează tehnolo- gia modificării de fază pentru a schim- ba indicele de reflexie al spoturilor de pe suprafaţa discului în mod reversibil. Aliajul folosit la acoperirea discurilor CD-RW suportă până la 1000 de cicluri de ştergere-scriere, făcând aceste discuri potrivite pentru păstrarea copiilor de siguranţă şi schimbul de date între sis- teme. Dar discurile CD-RW nu sunt lipsite de probleme. Capacitatea de reflexie a unui disc CD-RW este scazuta-o carac- teristică inevitabilă a stratului. Ca impli- caţie a acestui fapt, multe din unităţile CD-ROM şi CD-R existente nu pot citi discurile CD-RW. Un nou standard MultiRead specifică un sistem de citire cu o amplificare mai mare, care va permite viitoarelor unități CD-printre care ne aşteptăm şi la multe unități DVD-să citească discurile - CD-RW. Deşi iniţial discurile CD-RW vor funcţiona în unități CD-RW, uni- tăţile vor putea de asemenea inscrip- ţiona suporturi de stocare CD-R, per- miţând deţinătorilor de unități CD-RW să-şi creeze suporturi compatibile cu dis- pozitivele CD-R şi CD-ROM. Creşterea confuziei pe piața CD este simplu de realizat prin introducerea unei întregi familii de noi standarde. DVD-ROM-ul este promovat ca o solu- ție la toate dificultăţile atât pentru con- sumatori cat si pentru editorii de conţi- nut DVD. Preconizat la inceput ca un standard unificator, care ar strange sub această aripă toate tehnologiile CD anterioare, standardele DVD sunt acum mult mai nesigure decât au fost vreodată standardele CD. Vadim Brenner, director de producţie al diviziei de inginerie la firma Plextor, spunea că, lipsa unor standarde sigure este suficientă pentru a întârzia ca firma sa să pătrundă pe piața DVD. „Plextor nu trebuie să vină pe piață cu unități DVD,“ spunea Brenner, „şi asta până când se vor stabiliza necesităţile hard- www.agora.ro/byte/ 4661 OAVIEGWSYL THYVO ‘diIOIVYDOLOS EȘTI PREGĂTIT PENTRU MÂINE? Oferit de COMRACE COMPUTERS [Tel: 051-415800; Fax: 051-413209] * placă de bază: TX-MMX PCI P5, 75-233, 3PCI/3 ISA * 512 kB cache Pipeline Burst Syncron * procesor INTEL PENTIUM 200 MMX + 32 MB EDO RAM * HDD WD-Caviar EIDE 2 GB * FDD Sony 3,5“ * 16xCD-ROM Drive FUNAI EIDE * microfon * tastatură COMRACE 104 Win 95 * mause COMRACE 3 butoane 400 dpi + pad * Trident ProVidia 9685 3D Direct Draw 2 MB EDO, true color, TV-OUT, MPEG * MEGAWAVE GOLD Sound-Card 3D YAMAHA F7 18/704 hardware wavetable * monitor ADI ProVista E40 15” Digital 1280x1024, LR, MPR II * BTC Fax-modem 33.600 Cirrus Logic V 34 Bis W/Voice PnP * Windows 95 OSR2-PE (CD) + IE 3.02/USB * 3 CD CU JOCURI (MS GAME SAMPLER+1 SEGA+99 JOCURI) Oferit de AGER BUSINESS TECH Po || oteritde n. [Tel: 01-4103301; Fax: 01-4103340] TORNADO SISTEMS Ofesi de ° Cirrus Logic CL-GD5480 VGA pe 64 biti +Cl- [Tel: 041-618580; Fax: 041-619457] C.p AGORA PX4072 decodor + tuner Tv cu2MB/4Mb SGRAM * compatibilitate PC și MAC [Tel: 065-] 66516; * intrare Tv cu suport NTSC/ PAL/ SECAM/ * captură * diagonala 15“ Fax: 065-166290] video TU E magHBIn * 1024x768 pixeli la 85Hz “carte publicată de * control ai culorilor Tv * microfon incorporat și mufe pentru McGraw-Hill 1995 * suport Microsoft D3D microfon extern și căști * o carte * intrare selectabiă a CATV-ului, camerei video, * Plug & Play - Windows 95 de programare care video-ului, LD-ului te învaţă să lucrezi * decodor teletext numai pentru PAL ViewSonic 15GA inteli 18" PerfectSound™ Monitor een Multimedia Serie ABONEAZĂ-TE ȘI VEI Fii Pentru abonament folosiți cartea poștală din revistă. Dintre toți abonaţii înregistrați până la 15 decembrie '97, se vor trage la sorți câștigătorii celor 4 premii prezentate mai sus. LT ware.“ În modelul cu o singură fata, un DVD poate stoca 4.7 GB. Modelul cu două straturi măreşte capacitatea la 8.5 GB, dublându-se la 17 GB pentru modelul cu două feţe-suficient pentru a stoca 8 ore de film video pe un disc de aceleaşi di- mensiuni ca ale unui CD standard. Dar instalări soft, - baze de date locale unii producători de medii de stocare pun „. șiînrețea, nue ue laindoiala necesitateaunuiastfeldestan- | oo oe media, jocuri . ee dard pe calculatoarele desktop. CD-R 350$-800$ 4$-5$ Acum Distribuţie de dae. »Nu pot vedea diferenţa dintre - fiecare de volum mic, arhivare, Războiul Stelelor pe VHSsau DVD,“ oS copii de siguranță spunea Weiss. „Promovând o rezoluţie 400$- 900$ 20$-25$ : N thivare/copii i mai inalta ŞI o calitate video mai bună a siguranţă, dezvoltări DVD-ului, cei care l-au adoptat în faza i CC . oe _ de CD-urimaster. o iniţială vor fi profund dezamăgiţi. “ eee es | Funcționarea unei unități DVD se i DVD-ROM 379$ Nusepoate Acum Multimedia, j jocuri, z 5 sau mai mult aplica vizionări de filme bazează pe o rază laser, cu o lungime de eres ope undă mai mică decât în cazul unităţilor ut „Necunoscut | Arhivedemare CD standard. Lungimea de undă mai 3 capacitate,creare _ mică permite laserului si genereze spo- [| [| DC a multimedia turi mai mici. Acest lucru, combinatcuo | _ DVD-RAM Aproximativ Aproximativ Sfârşitul lui Arhive de mare capaci- spatiere mai micdapistelor,ducelaoden- | 500$ sau 20$ „"97,înce- tate, multimedia, sitate mai mare a unei singure feţe DVD. | na Mt putul lui 98 esate video e Prin folosirea ambelor fete ale discului si ee er ere rT prin lipirea unui strat secundar semi- sionanta valoare de 17 GB. De regulă, un sistem DVD mai conţine o transparent peste straturile primare, Pentru a beneficia de avantajele DVD, cartelăvideo PCI cu hardware specializat capacitatea DVD poate creşte la impre- aveţi nevoie nu numai de o unitate DVD. pentru decomprimarea MPEG-2 a sem- Minolta România MINOLTA Angajează tineri entuziaşti, dornici de afirmare într-o companie internațională, unde se munceşte mult, dar avantajele sunt pe măsură. Poziţii oferite: - COORDONATOR VÂNZĂRI RESELLERI (CVR) Cerinţe:- experienţă în vânzări, cunoaşterea limbii engleze (germană) şi utilizare PC. Se recomandă să aveţi pregătire tehnică, dar mai ales seriozitate şi interes în ceea ce faceți. - SPECIALIST PRODUSE DIGITALE (copiatoare şi imprimante color) (SPD) Cerinţe: - cunoştinţe solide în domeniul DTP şi al echipamentelor periferice. Ne adresăm celor cu adevărat pasionaţi de tehnologia de vârf, cu personalitate şi spirit de echipă. - SPECIALIST PRODUS IMPRIMANTE (SPI) Sunt necesare aptitudini şi pregătire în domeniul software, hardware, rețele de calculatoare ŞI periferice. Ne adresăm celor pasionaţi, care doresc să cunoască totul despre un produs şi sunt capabili să transmită şi altora aceste cunoştinţe. - COORDONATOR VÂNZĂRI DIVIZIA IMPRIMANTE (CVDI) Sunt necesare cunoştiinţe tehnice, personalitate, energie şi voinţă. Va trebui să lucraţi activ în teren, să promovați şi să vindeţi produsele noastre. MINOLTA ROMANIA S.R.L., Sos. Oltenitei nr. 35-37, sector 4, Bucuresti. Trimiteti C.V.-ul cu fotografie pana la data de 12. 01.1998 şi nu uitaţi să menţionaţi poziţia pentru care candidaţi. 16 BYTE România DECEMBRIE 1997 Reţea E-mail Fax Colaborare Small Business Server Partajare modem Acces Internet ~~ Server, you nee Small Business | * Organizes all thy Baze de date ao : page You can comple 1 “setup a you can return later, at your cr Computer complete the Ti Users may not F © Sign Up with an features. Service Some items on to connect to ti 1 Add User need to be don Licenses whenever you + server. For exan Pe ea want to give ac Tocmai aţi angajat se Sel al tehnologiei | Aţi găsit ceea ce căutați. Aveţi acum tot ce vă trebuie pentu a crește afacerea Microsoft Cine este noul ,angajat“ despre care se vorbeste cand se pomenește numele companiei dumneavoastră? Clienţii și competiția nu știu ca este vorba despre Microsoft BackOffice Small Business Server, dar vor sti. Este tehnologia software completa care vine in ajutorul necesitatilor de comunicare din compania dv. Corespondenta prin e-mail. Crearea de site-uri Web ce va vor prezenta unei planete intregi. Trimiterea pe fax a oricarui document, din orice program. Pastrarea legaturii si a partajării informaţiei între angajaţi când sunt la birou sau nu. Internet, intranet si extranet - floare la ureche. Si toate acestea cu administrare minima. Categoric, este cea mai buna achizitie pe care o puteati face. „Competitiv Upgrade“ = 60% reducere The Easw Wine to Run Your Business Microsoft: 2-uResm: oimsot o/822.52.04, GeCAD 01/324.84.09, ONet 01/211.78.01, Rom Team Solutions 01/811.08,51, Son 01/230.50.6, CONSTANȚA: GMB Micronet 041/636.644, ARAD: BB Computer 057/280.111, BRASOV: Intelprof International 068/411.354, QUALIFIED DEALER | „și: open Systems 082/225.192, Cluj Sistec 084/190.282, Net Brinel: 04/430.280 Tai nalului video stocat pe disc. Semnalul video decodificat intră direct în monitorul calculatorului, ocolind UCP-ul şi cartela video obişnuită. Sistemele performante necesită şi o decodificare Dolby AC3 a semnalului audio, care oferă o sonorizare sextuplă (cinci difuzoare obişnuite plus unul pentru frecvenţe Joase). Asaltul pieţei și existența a mai mul- tor tehnologii, au neliniștit producătorii DVD şi au făcut din consumatori posibile victime. De exemplu, primele unităţi DVD nu puteau citi discurile CD-R. Unităţile mai recente au depăşit această limitare, putând citi la fel de bine şi dis- curile CD-RW. „Dacă unitatea DVD pe care o aveţi a fost proiectată cu un singur mecanism de citire a datelor şi nu citeşte CD-R,“ spunea Brenner, „nu există multe lucruri care mai pot fi făcute.“ Ca şi tehnologia CD-ROM anterioară, tehnologia DVD se îndreaptă spre versi- uni care permit scrierea multiplă-dar în- tr-un ritm mai accelerat. Momentan, Forumul DVD încearcă să negocieze un standard, dar lupta este aprigă. Pentru că se află în joc viitorul control al industriei şi al drepturilor de autor. DVD inscriptibil (DVD-R) este o teh- nologie care permite o singură scriere, având mai multe asemănări cu CD-R. Unităţile DVD-R folosesc o lungime de undă sensibilă la culoare ceea ce înseam- nă că va genera probleme de incompati- bilitate cu viitoarele unități DVD, care se bazează pe lungimi de undă scurte. Com- binând incertitudinea, hardware-ul sofisticat, preţurile medii și capacitatea re- dusă de 3.8 GB pe ofaţă, DVD-R ar putea avea o scurtă viaţă pe piaţa de consum. Consorţiul DVD a fost un câștigător, înregistrând câteva succese, cu tehnolo- gia modificării de fază şi formatul ins- criptibil cu o capacitate de 2.6-GB, numit DVD-RAM. Dar, recent, firmele Sony și Philips Electronics s-au desprins din con- sorţiu și s-au aliat cu firmele Hewlett- Packard, Mitsubishi Chemical, Ricoh şi Yamaha, pentru a realiza un format DVD inscriptibil independent. Acest nou format, numit neoficial DVD+RW, va stoca 3 GB pe o singură faţă. Această divizare, combinată cu gri- ja editorilor de conţinut DVD, în legătură cu legea drepturilor de autor şi cu cos- turile ridicate ale hardware-ului, este posibil să întârzie câţiva ani apariția pe piaţă a acestor DVD-uri inscriptibile. Dacă aveţi în vedere să investiţi în această tehnologie, trebuie să o faceţi cu mare atenţie. Să vă menţineţi în pas cu evoluţia tehnologiei, va fi extrem de costisitor. -Robert L. Hummel 18 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 Specialistii in retele sunt cei mai cautati fertele de locuri de muhhca din dome- niul rețelelor au înregistrat o creștere mare în departamentele TI, conform unui sondaj recent efectuat în rândul directorilor de informatică al întreprinderilor. După un sondaj întreprins de firma RHI Consulting, asupra a 1400 directori de informatică în firmele din SUA cu peste 100 de angajați, numărul ofertelor de serviciu din diverse domenii se află sub cel din domeniul rețe- elor, incluzând locuri de muncă pentru ad- ministratori de reţea, specialiști în rețele, a- nalişti de sisteme și tehnicieni pentru reţele. În ansamblu, industria reţelelor a aco- perit 32% din oferte, dar anumite indus- trii au prezis chiar o cerere mai mare. Locurile de muncă în domeniul rețelelor au fost principala ofertă a directorilor de informatică din industria transporturilor, reprezentând 46%. Dezvoltatorii Inter- net/intranet au acoperit 25%, iar alte activi- tăi înrudite cu lucrul în rețea doar 3%. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] Locuri de muncă cerute Ne ae Tula ee _— Asis~ (see TIP Reţele 320 tor final ~ 12% Conducerea proiectelor Analisti Altele 9% de sistem 9% 7% Retelele sunt pe primul loc. Datapro Report Furnizorii ADSL lucrează la compatibilitate A recente dintre principalii furni- ori de tehnologie ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line), au pregatit calea pentru o răspândire largă a serviciilor de co- municaţie avansată pe liniile telefonice exis- tente. Rezultatul acestor eforturi conjugate i-ar putea asigura pe clienţii potențiali că echipamentele cumpărate de aceștia de la un anumit furnizor vor funcţiona împreună cu echipamentele altor furnizori. „ Laînceputul acestui an, Ascend Commu- : icon (Alameda, CA), un furnizor de solu- ţii de reţea la distanţă, a anunţat obținerea licenţei tehnologiei ADSL multiton discret (DMT) de la furnizorul de servicii de comu- nicatii in banda larga Aware (Bedford, MA). _ Lasfarsitul lunii septembrie, firma Amati (San Jose, GA) a anunţat! încheierea unui acord „reciproc cu firma Alcatel, concretizat prin- tr-un schimb reciproc de proprietăţi intelec- tuale patentate și conducerea testelor de compatibilitate a proiectelor bazate pe aces- „te patente. De ;ompatibilitatea produselor _ sitestarea funcţionării împreună aacestora | depinde larg răspândire a serviciilor ADSL, care să satisfacă necesităţile industriei tele- “lor SOHO ec gat noi nec ca sole de = de recepție (spre utilizator) și de transmisie de 6 Mbps, respectiv 640 Kbps. Iniţial, imple- mentările de modulație a semnalului ADSL s-au bazat pe modulaţia în fază fără purtă- toare a amplitudinii (CAP), dar acum, soluții- le DMT sunt preponderente, în parte datorită adoptării DMT ca standard ANSI. — În multe lansări iniţiale de produse comer- ciale ADSL, furnizorii de servicii de comuni- caţii oferă echipamentul necesar de care clientul are nevoie, dar furnizorii ADSL afir- mă că este necesară compatibilitatea pro- duselor, din moment ce clienţii au început să cumpere echipamente prin punctele de vân- zare cu amănuntul. „Dacă lucrezi în raza ora- + sului Boston și ești transferat, dorești să știi "dacă modemul tău ADSL va funcţiona în ori- ce loc,“ spunea Jim Bender, președinte și director executiv la firma Aware. „Ne-am simţi mai bine dacă am vedea eae care : funeone Sea împreună.“ _ Michael Newson, un purtător ¢ de cuvânt al firmei Richardson (T exas), orientată spre pro- duse Alcatel, spunea: „Dorim să realizăm “produse bazate pe acest standard [ANSI] DMT, astfel incat sa evitam problemele de incompatibilitate între echipamente, cu care — „se confruntă firmele axate pe ISDN 1 care a descurajează clienţii.“ - Carol ‘siya Pentru informaţii suplimentare despre rapoartele. i ste — de /a Datapro, o unitate de lucru a Gartner Group, it sunațila 609- -764-0100; fax 09- e sau www.agora.ro/byte/ rs | trebuie sa susti Aveti nevoie de mondiale incorporate in calculatoare perfo | optimal configu rate Acestea sunt proiectate, optimizate şi testate astfel încât aplicaţiile dumneavoastră să ruleze la a performanţă maximă fiabile chiar şi 24 ore/zi. 3 ani garanţie integrală. susținute printr-un Asistenţă, suport tehnic şi service Operatives MIMA Aabdă | pretugi ggmpeHitive Cu un angajament integral pentru d ” satisfacția utilizatorului prin calitate totală, 4 În întâmpinarea nevoilor “ dumneavoastră am implementat conceptul calităţii totale, calitate zum cevafiregăsită în fiecare detaliu la COMRACE COMPUTERS. Cele mai noi tehnologii ‘ul ideal bi © 1997 COMRACE COMPUTERS Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 *Arad: LEXIMIS - 057-251245 *Bacau: NERATON SERVICE - 034-181507 Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062- Craiova stel:051-415800 433248 «Brasov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 *Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 Bucuresti: ALSYS DATA - 01-4112626 «Călăraşi: OPTIM SOFT - *fax:051-413209 042-314589 *Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 «Constanta: BRIO BIT - 041-616811 ‘Deva: RECEP PLUS - 054-218205 *Focgani: QUATTRO IMPEX - 037-625134 Bucureşti =tel:01-3361318 *Galati: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 «lagi: BETALINE - 032-271281 +Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 *Oneşti: COMPUTER SERVICE - 034-326632 *fax:01-3362988 «Piteşti: OPEN SYSTEMS - 048-219000 *Resita: SELCO - 055-215301 *Rîmnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 «Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 *Sibiu: chs DATA PRO - 069-210489 «Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 *Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 «Timisoara: ETA 2 U - 056-199508; EXACT - 056-220170 *Tirgu E-Mail office@comrace.eunet.ro Jiu: ELTOP - 053-218666 «Tirgu Mures: CARO COMP - 065-210040 Comanda un COMRACE?’ si lasa-I sa lucreze pentru tine Drumul spre Java rin bunăvoința firmei Romsys (reprezentanța companiei Sun Microsystems în România) și cu sprijinul material al proiec- tului TEMPUS SJEP 9122 „Comunicaţii audiovizuale prin intermediul Tehnologiei Informației“, am avut ocazia, în zilele de 5-6 noiembrie, să fiu unul dinte participanţii la conferința „The Road to Java“, care s-a des- făşurat intre 4-6 noiembrie în Berlin, Ger- mania. De la început se vede că datele par- ticipării mele nu coincid cu datele de desfășurare a conferinţei. Diferenţa se dato- rează ambasadei Germaniei în București. Ca şi alți membrii ai delegaţiei române (din care făceau parte şi alți profesori de calcula- toare din diferite universităţi din ţară, re- prezentanți ai presei de specialitate, directori de bancă, etc.), am depus actele în vederea obţinerii vizei în termenul de patru zile indi- cat de către Ambasadă. Poate este semni- ficativ de menţionat că, în luna februarie 1997, am vizitat o universitate germană și m-am întors în ţară fără să provocnici un inci- dent. Probabil că era de aşteptat să mă com- port la fel şi cu această nouă ocazie. De alt- fel, pentru situaţii similare, Ambasada SUA la Bucureşti acordă vize cu intrări multiple pe zece ani. Şi o asemenea viză se acordă în aceeași zi în care s-a făcut solicitarea, pe baza unui interviu. Dar, acestea sunt regu- lile Ambasadei Germaniei, şi le-am respec- tat. M-am prezentat la Ambasada Germaniei, conform programării, vineri, 31 octombrie (avionul pentru care îmi cumpărasem bilet, decola luni 3 noiembrie la ora 7 dimineaţa). Am aflat că, deoarece sistemul informatic s-a defectat, nu se va elibera nici 0 viză pană luni 3 noiembrie). Trecând peste şocul datorat modului în care au discutat cu mine reprezentanţii personalului ambasadei, care verificau modul de admitere în ambasadă, am considerat că problema trebuie să fie rezolvată pentru tot grupul şi m-am dus la sediul firmei Romsys. Echipa de la firmă a făcut eforturi deosebite pentru a rezolva problema. In afară de faptul că au luat legă- tura cu cei de la reprezentanța Sun Microsys- tems din Germania si cu alti organizatori ai conferintei, si-au oferit si serviciile pentru a ajuta la restabilirea sistemului informatic al ambasadei. Cu toate eforturile organizato- rilor conferinţei, care au transmis faxuri şi au contactat telefonic ambasada Germaniei la Bucureşti, nu s-a putut rezolva nimic. Absolut întâmplător, am aflat că totuși, în ziua de vineri, 31 octombrie, Ambasada Germaniei a eliberat niște vize. Care au fost criteriile? Cum este posibil ca unui director de bancă ce solicită o viză pentru o perioadă foarte scurtă şi bine specificată în timp să nui se acorde viza la timp ?. Dacă urma să se semneze un con- tract important pe data de luni, 3 noiem- brie, la ora 12? Cine plătea penalizările? Marele nostru noroc s-a numit compania DacAir, care a înțeles şi acceptat să transfere biletele din data de 3 noiembrie în data de 5 noiembrie, altfel 12 persoane ar fi rămas cu niște bilete de avion plătite și neutilizate. Să considerăm că totul este bine când se termină cu bine. Așa că, pe data de $ noiembrie, bene- ficiară a unei vize acordată pe 3 noiembrie şi care expira pe 7 noiembrie, am reușit, împre- ună cu ceilalți membri întârziaţi ai grupului, să ajungem la conferință la timp, ca să mai prindem o parte semnificativă din prezen- tarea preşedintelui companiei Sun Microsys- tems - Scott McNealy, dar prea târziu ca să audiem mesajul transmis participanților la conferință de către preşedintele Germaniei, Helmut Kohl, prin intermediul doamnei Elke De Irina Athanasiu Wulfing, secretar de stat. Prezentarea făcută de Scott McNealy a fost aunuivizionar. Java este limbajul propus pen- tru cele mai diferite aplicaţii - clasicele dis- pozitive de tip „remote control“ au fost însoţite de „smart-card-uri“, care vor deveni într-o perioadă foarte apropiată o realitate (cel puţin pentru o parte a lumii) telefonul Java şi inelul Java. Telefonul, care la prima vedere arată ca un telefon obișnuit, conținea Și o tastatură, acces la Internet, etc. Demon- straţia inelului a fost de tip scamator - apro- pierea inelului de o ușă încuiată a făcut ca ușa să se deschidă. Nu au lipsit din prezentare „săgețile“ referitoare la Microsoft. Ceea care mi s-a părut mai elocventă a fost de genul: dacă într-un pahar, care conţine 100% Java, se pun trei picături de Windows, ceea ce se obţine este Windows. Dacă într-un pahar, care conţine Windows, se pun trei picături „de Java ceea ce se obține rămâne Windows. Şi asta nu reprezintă o dovadă de putere a Windows-ului, ci cât de ușor se poate strica o soluţie portabilă. În privinţa importanţei pe care o are păstrarea purității Java, Scott McNealy a facut comparatia intre engleza vorbită cu accent si o varianta de Java in care s-a modificat ceva. Desigur că engleza cu accent este acceptabilă (şi nimeni nu se DECEMBRIE 1997 BYTE România 21 Reportaj Drumul spre Java dă îi 3, 4170-33-16, 410-33-96, Fax: 410-33-40 Bd. Dimitrie Cantemir, Nr.2A, Tel.: 410-33-0. gândeşte să dea în judecată pe cineva care vorbeşte cu accent sau cu greşeli limba en- gleza), în schimb, un program scris într-un limbaj Java vorbit cu accent va produce „crash“ pe calculatoare care vorbesc cu alt accent sau chiar fără accent. În același con- text, Scott McNealy a amintit faptul că Mi- crosoft a semnat o licenţă pentru mediul Ja- va, iar acum pretinde că Java este pur şi simplu un limbaj și deci maşina virtuală poa- te să fie oricum. Soluţia propusă de către Scott: utilizarea soluţiei Netscape, chiar și în- tr-ovariantă comercială pentru navigarea pe Internet și utilizarea sculelor de dezvoltare Borland, IBM sau Symantec pentru dezvol- tarea de aplicaţii şi applet-uri. În acest mod, presiunea consumatorilor va conduce Mi- crosoft-ul la acceptarea soluţiei portabile(?). Următoarea prezentare la care am asis- tat „E-Commerce: A Fundamentally New Point of View“ a fost făcută de către Glover T. Ferguson, Director, Worldwide E-Com- merce Program West Europe Technology Group. Din această prezentare, cel mai mult mi-a plăcut afirmaţia: „ILhink big, imple- ment small“. Este exact unul dintre marile avantaje ale soluţiilor Java, care mută efor- tul de calcul tot mai mult pe servere, pe so- luţii de reutilizarea codului. În general, toată prezentarea a fostun apel spre utilizarea efi- cientă a resurselor, spre acţiune acum, fără sa se aștepte ceva ce urmează (eventual) să se mai întâmple. Desigur, aplicaţiile dezvol- tate trebuie să aibă în vedere ce este util pen- tru afaceri, ce va aduce profit, ceea ce nu este neapărat acelaşi lucru cu ce este la modă (cool). Secţiunea de dimineaţă s-a încheiat, spre mirarea mea, cu un soi de balet cu steaguri, foarte aplaudat de către cei peste 4500 de participanţi la conferință, care au considerat că manifestarea era foarte ameri- cană, mie mi-a amintit mai curând de un dans tematic de pe vremea „Cântării Româ- niei“ (poate dacă în loc de steaguri s-ar fi uti- lizat pene, aş fi fost și eu de acord). Am aflat de la cei care participaseră de la început că aşa a ărătat şi deschiderea. Aurmato pauză în care am avut ocazia să constatcă România face parte, din punct de vedere al companiei Sun Microsystems, din- tr-un grup numit Africa, Mediterranean and Middle Est (în holul imensului centru inter- naţional de conferinţe a fost organizat un loc în care existau steaguri galbene pe care erau înscrise numele regiunilor comerciale considerate de către compania Sun Micro- systems. De exemplu, pe un astfel de steag scria: Russia, Middle Europe: Hungary, Poland, Czech, Slovakia, de partea cealaltă a sălii se găsea steagul cu Africa, Mediter- ranean and Middle Est, despre care am aflat că reprezintă şi zona Balcanilor, inclusiv Ro- mânia). Recunosc că nu prea am mai înțe- les cum mai arată harta lumii. Probabil că aşa se vede de la mare distanță. După masă, conferinţa s-a împărţit în două secţiuni: tehnică şi de afaceri. Am decis să particip la secţiunea tehnică, deși unele dintre titlurile de la secțiunea orientată pe afaceri: „New Opportunities Electronic Commerce, Scottish Telecom's Road to Ja- va, Secure Your Network for Business si Leveraging Intranets in Banking sunau des- tul de interesant. Sectiunea tehnica a debu- tat cu un filmulet de antireclama pentru Microsoft. Prima prezentare - „Architecting Java Computing“ a fost făcută de către Bud Tribble, Vice President and Chef Architect, Java Systems. Domnul Bud Tribble este unul dintre cei șase fondatori ai firmei NeXT Computer, fiind principalul arhitect al siste- mului de operare NeXTSTEP (primul sis- tem de operare comercial bazat pe obiecte), de asemenea, a fost cel care s-a ocupat de sistemul de operare pentru Macintosh. Din biografia sa am aflat că este posesorul unui doctorat în neuropsihologie, obţinut la uni- versitatea din Washington. În prezentare a utilizat un termen care mi-a plăcut foarte tare „platform agnostic“ referindu-se la HTML şi Java. La începutul prezentării s-au trecut în revistă câteva istorii de succes pri- vind utilizarea soluţiilor Java. Ceea mai in- teresantă mi s-a părut experiența companiei CSX. Este vorba de cea mai mare companie americană de transport de mărfuri. Ope- rațiile CSX acoperă 31.000 mile de şosele pentru camioane grele, vapoare de transport, care ajung în porturi care aparţin la peste 70 de țări, etc. Problema care trebuia rezolvată se referea la oferirea de informaţii pentru clienţi, asupra locului în care se găsește în fiecare moment marfa transportată. Prima soluţie a fost realizată în şase săptămâni, s-a referit numai la transportul pe calea ferată şi a fost de fapt un Intranet construit din „temelii“. Avantajul deosebit al soluţiei este că aceeaşi aplicaţie se execută și la clienți și la companie. În prezent, se înregistrează peste 500 de accese simultane în fiecare zi. Accen- tuând necesitatea si mai ales posibilitatea reducerii costurilor de administrare pentru Intranet, utilizând soluţia Java, în continuare domnul Bud Tribble a prezentat caracteris- ticile specifice unor astfel de aplicaţii. Prin- tre altele, a subliniat necesitatea utilizării pro- - tocoalelor specifice Internet, ca singura soluţie pentru a asigura portabilitatea tutu- ror aplicaţiilor dezvoltate de oricine, ori- unde. De asemenea, comparând soluția ge ia == Lene A | Lous. At SILVER BRIGHT 22 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 SMART pa Tal a PI TOP RA ‘may eee Pe A ear / WW'W.agOta.ro/Dyte/ Drumul spre Java Reportaj HTML de păstrare și transmitere de docu- mente, cu soluţia utilizării unui format pro- prietar, ca de exemplu Word-ul, a precizat faptul că utilizarea Java reprezintă soluția echivalentă în domeniul programării. Ca soluţie, Intranet pentru administrarea în- treprinderilor s-a precizat faptul că este mult mai eficient să se difuzeze o adresă Inter- net/Intranet (un URL), în loc să se difuzeze un document sau conţinutul unei baze de da- te. În mod corespunzător, soluţia recoman- dată de realizare a unui Intranet este, de fapt, o soluţie de tip Web. S-a mai amintit faptul că dacă în momentul de fata limbajul Java es- te utilizat pe 50 de milioane de staţii, se con- sideră că, în anul care urmează, acest număr se va dubla cel puţin. Ultima parte a pre- zentării s-a referit la performantele imple- mentării limbajului Java. Daca soluţia cu- rentă este cam de 20-30 de ori mai lentă decât o implementare pentru limbajul C++, o serie de soluţii tehnologice avute în vedere vor schimba dramatic acest raport. Astfel, utilizarea compilării în timpul execuţiei (TC - Just in Time Compiling) aduce o creştere de viteza de cam 4-8 ori. Utilizarea unei teh- nologii noi (numită HotSpot) de implemen- tare a mașinii virtuale va produce o accelera- rede 2-3 ori. Această tehnologie are în vedere optimizări ale execuţiei maşinii virtuale, în momentul execuţiei, pe baza datelor prelu- crate. Se au in vedere şi alte soluţii de accele- rare a implementărilor Java. Următoarea prezentare „Connecting to Back-end Systems“ a fost făcută de către Stephen Girard. Având ca principal subiect tehnologiile de tip „middleware“, prezen- tarea s-a concentrat pe soluţiile Java, care permit accesul performant la bazele de date „vechi“ (aşa numitele legacy data bases). Cu această ocazie, au fost prezentate şi so- luţiile avute în vedere pentru calculul dis- tribuit. Unul dintre cele mai interesante informaţii, pe care le-am aflat cu această ocazie, se referă la faptul că firma Sun Microsystems are în vedere convergenta soluţiilor CORBA și RMI (așa numitul RMI CORBA Merger). Astfel, RMI va fi extins pentru alucra cu modelul de obiecte COR- BA. Atat RMI cat si Java - IDL fac parte acum din nucleul standard al Java (Core Java). Se au în vedere pentru viitor soluţii care să per- mită utilizarea unor obiecte distribuite. Din nou am aflat despre cod reutilizabil şi s-a amintit soluţia Enterprise - Java Beans. A urmat Fernando Baz care a prezentat „Implementing Java Computing at Mexico IFE“. Este vorba de un program pentru a- fişarea în timp real pe Internet a rezultatelor preliminare ale alegerilor pentru parlament şi pentru primarul orașului Mexic. Realiza- rea acestei aplicaţii s-a făcut în anul 1996, du- pă o istorie în care numeroasele incidente www.agora,ro/byte/. legate de utilizarea tehnicii de calcul au con- dus mai curând la o neîncredere în corecti- tudinea stabilirii rezultatelor, decât la creş- terea încrederii în procesul de numărare a voturilor. Şi asta din cauza numeroaselor de- fectări ale sistemului informatic şi a timpu- lui exagerat de mare până la aflarea rezulta- telor. Condiţiile pe care trebuia să le satisfacă noua soluţie erau: viteză mare, siguranță în funcționare, dar şi mecanisme pentru împie- dicarea unor încercări de fraudă şi, nu în ul- timul rând, o interfață ușor de înţeles şi uti- lizat. S-a eliminat de la început ideea de a utiliza scripturi CGI, considerate nesigure. De asemenea, punctele de informare trebu- iau să satisfacă, la rândul lor, condiţii de ti- pul: să nu aibă posibilităţi de introducere sau modificare de date (pentru a se înlătura orice deschidere pentru fraude), să nu aibă posibi- lități de memorare sau de programare locală, în schimb să aibă performanţe grafice bune. În final, utilizarea de staţii Java s-a dovedit soluţia ideală. Alt gen de constrângeri au re- zultat din faptul că toate partidele politice (spre norocul proiectanţilor în Mexic numă- rul acestora este sub 10) trebuiau să fie de a- cord cu soluțiile propuse, atât din punct de vedere tehnic dar şi al interfeţei prezentate. Ceea ce a rezultat este un sistem impresio- nant, o adevărată realizare tehnică. Ceea ce nu am înţeles în legătura cu această prezen- tare se referă la faptul că, mai puţin de 10% din populaţia țării are acces la Internet. Deci, efortul a fost făcut pentru export și pentru ziarişti. Oare a meritat ? Prima zi s-a încheiat cu „Java Computing: Client vs Server“ prezentată de David Brownell, Staff Engineer, JavaSoft. Prezen- tarea s-a concentrat pe modul în care soluţia Java permite revolutionarea relaţiei client- server. Modul în care clienţii se subtiaza, iar serverele cresc în funcționalitate. Această soluţie a fost adoptată şi de firme cum este IBM sau Netscape. Pentru prima dată, am auzit şi de JHTML, care este o combinaţie de Java cu HTML diferită de JavaScript. Prima zi s-a terminat cu o vizită în expozi- ţia care conţinea peste 100 de firme care pre- zentau soluţii Java. Un labirint imens din care nu am reuşit să văd prea mult. În primul rând, pentru că am crezut că voi avea timp © să fac această vizită mai atent. Şi în al doilea rând, pentru că prin expoziţie și în hol au apărut elementele specifice unui „party“ american: baloane, un om pe picioroange, diferiţi saltimbanci, balerinele (de data aceas- ta fără steaguri) şi cei peste 4500 de partici- panti la conferință. A doua zi am participat la conferinţa „The Road to Java in Education“ parte din confe- rința generală „The Road to Java“ şi care a avut loc în altloc decât centrul de conferințe din prima zi (unde conferinţa principală a continuat). De data aceasta, o conferință mai mică, de numai circa 500 de participanți. Cuvântul de bun venit i-a aparţinut lui Helmut Krings, vice preşedinte, Sun Micro- systems, Germania. Din cele prezentate, am reținut în special faptul că și în Germania companiile au probleme financiare, iar soluţia Java permite o reducere dramatică a costurilor, prin dispariţia costurilor de ad- ministrare la nivelul fiecărei staţii de lucru. Doamna Kim Jones, vicepreşedinte Sun Microsystems a prezentat „Sun's Education Initiatives“. Amintind faptul că Sun a plecat dintr-o universitate (numele Sun reprezintă inițialele de la Stanford University Network), doamna Jones a amintit faptul că 12% din câştigurile companiei provin din vânzările în «mediul academic şi de cercetare. Doamna Jones a amintit faptul că domeniul educaţiei se schimbă și asta trebuie să conducă la schim- bări şi în echipamentele şi programele pe care le utilizează mediul academic. Schimbările din mediul educaţiei se datorează, printre altele, competiției existente între universități sau școli, pentru atragerea celor mai buni stu- denti sau elevi. Chiar existenţa Internetului a adus schimbări majore în această com- petiție. Acum este mult mai simplu pentru şcoli să se facă cunoscute. Un alt motiv de modificare în educaţie rezultă din faptul că pe piaţa muncii au apărut noi meserii, unele din ele reprezentând o combinaţie a unora vechi. Schimbările tehnologice, care tind să se „amestece“ în viata de zi cu zi, conduc la necesitatea ca departamente academice, care erau complet „analfabete“ din punct de vedere al utilizării calculatoarelor, să tre- buiască să își schimbe atitudinea. Se vorbeşte deja de un model de educaţie „Web centred“. Alan Baratz, preşedintele JavaSoft, a făcut prezentarea „Java Technology Today and Tomorow“. Prezentarea a debutat cu o în- trebare legată de „Ce s-ar fi întâmplat dacă maşinile ar fi fost produse de către cei care fac sisteme de operare sau calculatoare ?*. Răspunsul: „Ar fi existat mașini făcute de către Microsoft şi care ar fi putut să utilizeze „numai benzina Microsoft, ar fi existat maşini Sun care ar fi putut să utilizeze numai benzi- na Sun, etc.“ Benzinăriile ar fi trebuitsă vândă un număr imens de tipuri de benzină, toată lumea dădea faliment, etc. Soluţia problemei transpusă în lumea calculatoarelor? - Java, care ar putea să reprezinte „benzina“ comună pentru orice tip de mașină. De asemenea, lim- bajul Java are caracteristici care îl recomandă pentru realizarea de calcul distribuit sigur. S-au precizat și o serie de date că, de exem- plu: numărul de „down-load-uri“ pentru ver- siunea 1.1. JDK este 1.5 milioane. Numărul de universităţi în care se predă Java este de . peste 200, numărul de cărți publicate despre Java este de peste 800, numărul de companii DECEMBRIE 1997 BYTE România 23 Reportaj Drumul spre Java care au cumpărat licenţa Java este de peste 150. Pentru un produs care are o vechime atât de mică, aceste numere au valori impre- sionante. Şi cu această ocazie s-a făcut o prezentare de „success stories“. De exemplu, Federal Express utilizează aceeaşi aplicaţie Java, atât pentru furnizori, cât şi pentru clienți. Dacă anul 1996 a fostanul Java, 1997 a fost anul în care au apărut diferiţi clienți Java, anul 1998 poate să fie intitulat „Din- colo de client“. S-a anunţat că, în luna feb- ruarie, vor fi disponibile „smart card-urile“ bazate pe Java. S-a discutat despre modul în care peste orice sistem de operare se poate așeza un strat Java, care să permită funcțio- narea sa ca mediu Java. O astfel de abordare permite aducerea la viață (adică accesarea din Internet) a unor maşini vechi, dar care conțin însă informaţii prețioase. S-a menţio- nat termenul de WebTop care ar trebui să îl înlocuiască pe cel de Desktop. De asemenea, acest nivel reprezintă un firewall pentru fiecare calculator, firewall care poate să fie configurat conform specificului calcula- torului respectiv. Vorbind despre securitatea sistemelor, domnul Baratz a amintit faptul că semnătura digitală, asigurată de către ActiveX, ajută la eventuala găsirea unui vino- _. vat, dar acest eveniment se poate produce prea târziu. A fost anunţată pentru versiunea de JDK următoare internationalizarea Java. „Java Computing on Campus“ prezen- tată de Gene Banman s-a referit la aspectele legate de utilizarea soluţiilor Java pentru administrarea universităţilor. Conform sta- tisticilor prezentate, așa numitul TCO (Total Cost of Ownership - costurile implicate de deținerea și utilizarea echipamentelor de cal- cul) a scăzut în proporţii cuprinse între 39 şi 70%, pentru o serie de universități care au adoptat această soluţie. Ideea este că se pro- duce concentrarea activităţi de administrare la servere. Prezentarea nu s-a limitat numai la soluţiile utilizate în universități. Cu aceeași ocazie, s-au dat noi amănunte legate de o nouă variantă de JavaStation, care urmează să fie disponibilă din februarie 1998. Vor- bind de performanţele implementărilor Java, domnul Banman a explicat o serie de aspecte tehnice legate de atât de soluţia HotSpot, cât și de alte tipuri de optimizări (de exemplu, optimizari care tin cont de modul în care sunt dispuse datele în memo- rie). O ştire foarte interesantă constă din fap- tul că noua versiune de JavaOS se va baza pe nucleul Chorus (un nucleu de sistem de operare, foarte cunoscut și stabil). La capi- tolul noutăți de la Sun Microsystems, s-a vorbit şi despre apariţia în luna ianuarie a unor stații de lucru bazate pe procesoare Sparcla 300M, dar având preturi apropiate de cele ale PC-urilor. În cadrul aceleiaşi secţiuni a conferinței, domnul Robert Iskander, directorul de vân- zări pentru domeniul academic și de cerce- tare, a anunţat inițierea unui nou program de colaborare dintre universități şi compa- nia Sun Microsystems. Este vorba de Autho- rised Academic Java Competency Centers. Un astfel de centru-este proprietatea şi este condus de către universitate. Scopul său este de a furniza cursuri și servicii profesionale pentru companiile din ţara respectivă, care doresc să încerce soluţii Java. În cadrul unui astfel de centru, se vor putea demonstra so- luţii, se vor implementa aplicaţii specifice, etc. Un astfel de centru va fi organizat pe prin- cipii comerciale, în el va lucra numai personal certificat Sun. Toate centrele trebuie să pre- zinte lumii o aceeaşi imagine (the same look and feel). Domnul Iskander a prezentat şi ideea organizării in universităţi a unor mas- terate numite JCA (Java Computing Archi- tect) care ar putea sa devină la fel de impor- tantcași MBA-urile. Informaţii despre acest program vor fi disponibile la adresa http://www.sun.com/edu/java/javacenters. Au urmat două prezentări ale unor aplica- ţii bazate pe Java. După amiază, conferința s-a desfășurat pe 4 secțiuni: Java in Adminis- trative Computing, Java in Libraries, Java in Distance Learning si Java in Primary/Sec- ondary School. Am ales Distance Learning. In cadrul sectiunii de Distance Learning, şi-au prezentat experiența doi profesori din universități foarte diferite: doamna Maha Ashour Abdalla, UCLA, (unul dintre cele mai cunoscute personalități în domeniu, renumit cercetător in domeniul fizicii plasmelor) și domnul Caspe Shutte. Universitatea din Pre- toria, Africa de Sud (specialist în spectro- scopie moleculară, decan al facultății de ştiinţe, se ocupă acum de crearea unei univer- sităţi virtuale pentru întreaga regiune a Af- ricii de Sud). Ultima prezentare a fost făcu- tă de către doamna Cindy Jones, directorul unei companii specializate în învățământ la distanță. În total, au fost două zile extraordinar de dense, o ocazie unică de a simţi pulsul ce- lor care cred în Java. Mesajul întregii confe- rinţe mi s-a părut destul de clar: drumul spre Java este deschis, marile primejdii au fost în- laturate, investiţiile de energie, timp și, de cenu, bani în soluțiile Java sunt justificate. E Doamna Irina Athanasiu este profesor la Uni- versitatea Politehnica din București. Poate fi contactată prin e-mail la adresa irinaQcs.pub.ro. Li A O SANSA DE CAȘTIG > Localitatea Dealeri autorizați Lă Buinctia.......--.c0------:- ae oe TALON DE PARTICIPARE Premiu 1 00$ pentru un AutoCAD vandut Conditii de participare: pana la sfarsitul anului 2. sa facilitati achizitionarea unui pachet de AutoCAD Telefon | Bucuresti: MaxCAD, FastImpex, GeCAD, CAD-GIS, TOTAL SOFTt, Virtual World Design; _ Galati: CAD Resource Centre; Brasov: Technical Group International, Constanta: GlyKon, IN Autode ci. | > 1. un abonament la revista CAD Report pe anul 1998* Distribuitor autorizat A&C INTERNATIONAL S.A. The CAD-CAMpany A founder of BSA Romania SPAC; Oradea: Keysys Grafx; Piteşti: Landenberg; Ploieşti: Presco; /aşi: Matrix, UNITRADE SYSTEMS; Oneşti: UM-Soft; Bălţi (Rep. Moldova) |.E. Pascari. * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 ABONAMENTUL TAU LA CAD REPORT, 24 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 www.agora.ro/byte/ sai Un oraş prin care treceam, noaptea, în drum spre mare... Reportaj de Darvas Attila, Mircea Sârbu şi Iosif Fettich Slobozia, oraș digital a Slobozia a fost inaugurat CIC- NET, primul Centru de Infor- mare a Cetăţenilor. Sunt sigur că data de 21 noiembrie va ră- mâne în istoria informaticii din România și în istoria dezvoltării serviciilor oferite de administraţie. Colegii de la DataSystems din Slobozia, cu ajutorul oferit de FLEX Con- sulting din Brăila, au reușit să termine pri- ma etapă a proiectului. Realizarea lor este accesibila la http://www. cicnet.ro. Printr-un efort generos și prin participarea adminis- trației, ei au reușit să strângă și să organizeze datele de interes public şi să ofere acces ce- tățenilor la aceste date. Rezultatele se datore- ază şi includerii în programul de asistență oferit de USAID și consultanței din partea Chemonics. Infrastructura hardware este deocamdată modestă (Server Pentium, legă- turi prin modem pentru beneficiari, o linie rapidă pentru conectare Internet și puncte de informare în holul consiliului judeţean). Valoroasă este baza de date şi experiența câş- tigată, care va permite extinderea proiectu- lui. Felicitări tuturor celor care au contribuit la succesul acestui proiect. Americanii Darvas Attila: Spuneţi-ne, vă rog, câteva cuvinte despre importanţa evenimentului. Judith Kesson, Sef reprezentanta CEEPAA, Chemonics: Cred ca ceea ce s-a întâmplat astăzi aici este semnificativ pentru întreaga ţară. Trebuie să fie important pentru dvs. deoarece demonstrează că în România se utilizează tehnologiile noi, în serviciul cetățe- nilor. Multe administrații afirmă că doresc să utilizeze tehnologiile noi, că doresc să ser- vească cetăţenii, că cetățenii trebuie să aibă acces la informaţii, că vor o guvernare des- chisă și democratică. Dar aici există dovada semnificativă că administrația doreşte să asi- gure accesul la informaţii. Acest lucru nu se întâmplă peste tot. Nici chiar în SUA. D.A.: Credeţi că acest model se va extinde? J.K.: Văd astăzi aici mulți oameni, clienţi Chemonics din alte localităţi, din judeţul Mureș, din Sibiu, de la minister. Sigur că îşi a www.agora.ro/byte/ doresc şi dânșii așa ceva. D.A.: Cât timp va dura? Se poate repeta ex- perimentul în alt context? J.K.: Nu cred că va dura mult. Am realizat deja centre de informare, la Oradea, Tg-Mu- reș, Baia Mare, iar aceste locuri sunt cele în care în mod natural se va trece la pasul urmă- tor. Aici au reușit deja să sensibilizeze cetă- ţenii la informaţii și accesul la ele... Acum un an nu credeam că așa ceva se va întâmpla în România... Mircea Sârbu: Care credeţi că este cea mai dificilă problemă la un astfel de proiect? ].K.: Banii. Trebuie să existe un consiliu cu vederi largi, ca cel de aici, din Ialomiţa, care doreşte să cheltuiască din buget ca să reali- zeze așa ceva. A fost dificil ca oamenii să accepte că asta este într-adevăr important. Acum sunt cu toții de acord că este impor- tant și cetățenii lor au acces la informaţii. D.A.: Cum aţi reușit să depășiți rezistența inițială a unora? J.K..: Vedeţi, posibilitatea reală de a depăşi rezistența vine de la oamenii de aici, din Ro- mânia. Eu potsăvin să vă spun că trebuie să aveţi un centru de informare, trebuie să fa- Cei așa și așa. Funcţionează în America, dar nu și în România. Dar dacă întâlnesc o per- soană ca Maria Petre şi îi spun că aşa ceva ar putea fi bun aici iar dânsa îmi spune că o pu- tem face, atunci devine credibil și realizabil. Abia atunci poate ajuta și expertiza mea. Partea de convingere vine de la cei din Ro- mânia, iar ei vor fi convinşi când vor vedea această reţea și paginile Web. Așa apare com- petiția, gelozia într-un sens pozitiv. Iosif Fettich: Puteţi să ne spuneţi ceva despre structurarea informaţiilor de acest gen? A- cesta este un centru județean, dar poate fi si unul guvernamental cu care comunică? J.K.: Vedeţi, sunt aici oameni din Bucuresti, de la Avocatul Poporu- lui, care ar dori un centru de infor- mare in Bucuresti si centre regio- nale, în toată ţara... Văd nesfârșite posibilități de conectare între oameni. M.S.: O parte din informaţiile existente aici sunt de interes general. Credeţi că se va putea realiza la Bucureşti, de exemplu, un centru Cu asemenea informaţii? J.K.: Cred că există un mic centru în Bu- curești, dar este în primul rând pentru do- cumentare, nu un centru de informare pro- priu-zis. Dar cred că există eforturi în acest sens din partea ministerelor, care sunt hotă- râte să sporească accesul cetăţenilor la infor- maţii. Aceasta va fi calea. D.A.: Vă rog să ne spuneți care este activi- tatea Chemonics şi rolul dumneavoastră? James Gordon, (Consultant în management si buget local, Chemonics, CEEPAA - Cen- tral and Eastern Europe Public Administra- tion Assistance): Recent, am condus un ate- lier pentru elaborarea bugetelor pentru pro- grame, la Tg.Mures. O parte importanta a acestui proiect va fi implementarea unor aplicatii software dezvoltate de noi, elabo- rarea unui manual de proiectare buget, pre- cum și a unui nou soft la care lucrăm, pen- DECEMBRIE 1997 BYTE România 25 Eveniment CICNET Slobozia tru control şi raportări de buget. Dezvoltăm asemenea soft pentru administraţiile muni- cipale şi ne bucurăm să conlucrăm cu spe- cialiştii locali de software. Vor fi foarte mul- te aplicaţii care trebuie să răspundă ce- rinţelor municipalităţii, serviciilor guver- namentale, dar și societăţilor comerciale. D.A.: Dece credeţi că administraţiile locale se mișcă încet şi nu utilizează tehnologii moderne pentru a servi cetățenii? J.G.: Cred că acesta este scopul real al unor proiecte la care lucrează USAID și Chemo- nics. Ceea ce încercăm să facem este să adu- cem unelte moderne, tehnici moderne pen- tru administraţiile municipale. Am remarcat este că există o mare nerăbdare, chiar la și din partea administraţiilor şi a oamenilor de la guvern, din cauză că schimbarea nu are loc suficient de repede. Dar oamenii nu tre- buie să-și piardă curajul, căci realizarea unor schimbări într-adevăr semnificative durează mult. Trebuie multă energie, multă gândire, mult efort, pentru ca într-adevăr să functio- neze. În domeniul meu specific, elaborarea bugetelor pentru programe, nu mă aştept ca peste noapte toate municipalitățile, toate serviciile de administraţie publică, să imple- menteze programe de elaborare a bugetelor. Va dura un an, poate doi. D.A.: Dar tehnologiile se schimbă, într-un an. Vor fi alte sisteme și va trebui alt buget? ].G.: Vă pot asigura că orice tehnologie dez- voltată pentru municipalități, atât hardware cât şi software, va fi utilă mult timp. Elisabeth A Bassan, Senior Vice President Europe & NIS, Chemonics: Aș dori doar să evidenţiez că schimbările în administraţia publică necesită timp. Schimbările menite să dureze, să fie semnificative şi să servească mult timp cetăţenii durează mult ca imple- mentare, deoarece trebuie să se potrivească într-adevăr circumstanțelor. Programele care asigură suportul suportul tehnologic se pot adapta schimbărilor, astfel încât să nu fie depășite curând. Mai importantă este abordarea conceptuală. Important este ca oamenii să înțeleagă metodologia abordării. Chiar dacă schimbările tehnologice sunt rapide, oamenii le pot adapta dacă au men- talitatea adecvată pentru administrație. ].G.: Ceea ce ne-am dori să vedem este dez- voltarea software în sectorul privat, care să poată asigura suportul pentru ceea ce este nevoie în sectorul public. Schimbările vor avea loc aici, pentru că vor trebui formate parteneriate, trebuie ca sectorul privat, sec- torul public, universitățile și şcolile să con- lucreze. Este administraţia dumneavoastră. Şi fiecare are interesul să fie sigur că această administraţie funcționează. Ai noștrii M.S.: A fost greu? Maria Petre (Vicepreședinte, Consiliul Ju- detean Ialomita): Partea cea mai grea a fost acum un an, când aveam discuţii cu direc- tori... Îi spuneam: te rog frumos, mi-ar tre- bui de la tine informaţii de tipul: ești direc- torul direcției muncii, eşti pe strada Berzei nr.12. Şi el îmi răspundea: n-aţi citit Adevărul? Ce spune Adevărul? Păi spionajul pe Internet — zice el. Măi omule —zic - ceea ce facem noi e cu totul altceva: îmi spui cum te cheamă, eşti direcţia muncii, pensionezi oamenii, eşti pe strada nu-știu-care și îmi dai telefonul... În special atunci, a fost foarte greu. Informaţiile pe care le-am primit atunci de [a instituţiile din sistemul de stat, de regulă, au fost extrem de sumare. Exista o mare con- fuzie. O parte din conducătorii instituţiilor își imaginau că noi ne apucăm să le rezolvăm treburile. Acum, oamenii au început să inte- leagă că nu asta ne-am propus. Ne-am pro- pus să oferim alt tip de servicii cetățeanului şi chiar să-i oferim acesteservicii. În gener- al administraţia din România a început să înțeleagă că trebuie să fie în slujba cetățean- ului. Noi am descoperit şi cum... Ce s-a COMPUTERE S REE: COMPUTER SYSTEMS Ltd. 26 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 Mainboard , Hard Disk -SIMM RAM , Carcase Stereo Speakers Unităţi Floppy 3,5 “InkJet & LaserJet CARTRIDGE * HEWLETT PACKAR BUCUREȘTI ROMÂNIA Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 ; +40-1-6373653 ; +40-1-6374615 ; +40-1-6374665 ; www.agora.ro/byte/ CICNET Slobozia întâmplat în plus anul acesta și cum am reu- sit, asta este foarte important. Pe de o parte, e vorba de un nou tip de relatie. La noi, in România, e un conflict între administraţia locală propriu-zisă - cea aleasă - şi prefec- turi. Nu e nici din vina noastră, nici a prefecţilor: e vina legii, care are foarte multe ambiguități şi care nu delimitează foarte bine competențele. Dintr-un amestec de compe- tențe se ajunge la un aparent conflict. Ce am reușit noi în această fază a proiectului a fost să trezim interesul în privința comunicării între noi. Pe de altă parte, am avut sprijin de la Prefectură. Pentru că, în amestecul acesta de competenţe, Prefectura, potrivit legii, subordonează într-un fel serviciile locale ale ministerelor. E important să abordăm şi acest aspect, pentru că cineva trebuie să-i aducă pe aceşti oameni la o primă întâlnire, Căci el vin și dintr-o reacție de așa-zisă sub- ordonare... Am avut șansa ca oamenii să înțe- leagă ce vrem, mai mult decât anul trecut, când am deschis Centrul de informaţii. Am avut și șansa extraordinară să lucrăm cu două firme extrem de performante în domeniu. N-am fi reușit singuri, pentru că nu avem asemenea specialiști în consiliu, în condiţiile în care salariile noastre sunt extrem de mici. Deci, cam asta-i cheia. Mai întâi trebuie să găsești calea de a aduce oamenii împreună, după care să fii suficient de explicit, ca oamenii să perceapă corect mesajul. Şi mai e un secret. Toată cheltuiala, în prima fază, cineva trebuie să o facă. Dacă n-o face pre- fectura, trebuie să o facă consiliul judeţean, trebuie să o facă municipalitatea. Nu e chel- tuială foarte mare. Pe mine chiar m-a sur- prins că facturile pe care trebuie să le achităm sunt uneori mai mici decât factura de tele- fon. Este un serviciu necesar telefonul, dar consumă mult față de serviciul celălalt. În prima fază ne-am asumat răspunderea de a finanța complet cheltuiala de început. E vor- ba de serverul de la staţia informatică, de sediu, de achiziţia de soft și aşa mai departe. D.A.: O infrastructură locală în proprietatea organismelor locale n-ar putea elimina chel- tuielile amintite cu facturile de telefon? In orașele mici s-ar putea trage cabluri ale orga- nizaţiilor de administraţie locală, mai ales că distanţele sunt mici. Doriţi să dezvoltați proiectul în acest sens? Care sunt șansele? M.P.: Da, desigur. Ne-am gândit la aşa ceva. Şi sunt sigură că avem șanse, chiar dacă la început pare o nebunie. Multe lucruri din cele pe care le-am făcut păreau puţin exage- rate. Important e să insişti, important e să-ţi găsești cele mai potrivite argumente, ca lumea să înțeleagă ce se doreşte. M.S.: Se poate justifica, chiar băneşte, acest lucru... M.P.: Costul unui asemenea proiect nu este foarte mare. Pe noi nu ne-a costat mai mult www.agora,ro/byte/. ) Cel mai important TALS al afacerii tale PLUS N Școlarizarea personalului N Asistenţă tehnică M Consultanţă @ Hot-line ill a WP at ‘im ji 2 u a: i 4 i BS i i ll pe je, = > rs > Str. Vasile Conta, Nr. 3-5, Intr. C, Et 3, Ap 72, Sector 2, Bucuresti Tel/Fax: +40-1-613.41.74/311.23.72/311.27.12/311.09.11 E-mail: unirom@mail.kappa.ro ee INVESTEŞTE ASTĂZI ÎN CAPITA Va fi capitalul inepuizabil al afacerii tale. Si ae ae ne aaa te en ae ely ee ms SN aa ey release Program software integrat pentru prelucrarea datelor și gestionarea informaţiei Stocuri 0 Căii ditai VAtui Vânzări/Comenzi Cumpărări/Comenzi Mijloace fixe Contabilitate Centre de cost Producţie Agenţi de vânzare Case de marcat Cititor cod bare Numere seriale Gestiunea filialelor Multi-devize release DECEMBRIE 1997 BYTE Romania 27 Eveniment CICNET Slobozia decât nişte banale servicii curente... M.S.: La momentul acesta, se defalcă sepa- rat partea de informatică în buget? M.P.: În 1998 vom avea primul buget care se alcătuieşte invers. Adică: nu am o sumă totală cu care acopăr costurile, am nişte cos- turi care se formează la nivelul fiecărui ser- viciu. În condiţiile acestea fundamentez cheltuiala pentru centrul de informare, pen- tru biroul de informatică, pentru fiecare din servicii şi, deci, voi ştii foarte exact cât chel- tuiesc pe fiecare componentă. Întrăm în sis- temul la care lucrăm tot cu consultanţi ame- ricani, de la Chemonics și USAID pe buget, pe programe. Deci, în 1998 fiecare servi- ciu, fiecare program, va avea propriul buget. M.S.: Cum de s-a întâmplat la Slobozia? M.P.,; Slobozia este locul cel mai important din România, de aceea s-a petrecut aici (râsete). Depinde de voinţă, depinde de oameni. Am avut şi şansa de a fi prima mu- nicipalitate selectată de USAID într-un pro- gram de asistență pentru administraţia locală din România. Am avut şi şansa că în momentul în care ei au venit, noi chiar ştiam ce vrem să facem, dar nu ştiam cum. Singuri n-am fi reușit. M.S.: Deşi n-ar trebui, câteodată și politica are niște implicaţii în partea asta de admi- nistrație. Credeţi că aici a fost un cadru mai potrivit decât în alte părți? M.P.: Nu. Am avut grijă ca proiectul aces- ta să n-aibă nici un fel de implicaţie politică. Indiferent de faptul că cei care eram în man- datul trecut erau de două sau trei culori politice diferite și acum suntem de alte două sau trei culori politice, proiectul a fost pro- iect. Şi n-am făcut decât să ne punem de a- cord asupra faptul că el trebuie să continue. Deci politica n-a fost absolut de loc impli- cată. [...] Şi a cam ţinut și de concepția noas- tră ca oameni, de dorinţa noastră de a intra în normalitate. L.F.: De la colegii noștri am aflat că sunteți cheia succesului... Pe de o parte, si Judith Kesson, pe cealaltă. M.P.: Am şi eu un aport, dar nu pot să facă două persoane ceea ce fac două organizații. Am colegi extraordinari. În fiecare sâmbătă, în consiliul judeţean, sunt doi-trei oameni. Una-i Nela Mocanu, ceilalți sunt de la alte servicii. Sunt mulţi oameni implicați, nu poți să faci singur o asemenea treabă, dar cine- va trebuie să-i susțină. Poate că ceea ce am făcut eu a fost să asigur spatele acestui pro- iect și, poate, asta a dus la succes. M.S.: Aici apare o colaborare intre admi- nistratie si firme private. Ați avut probleme în privința asta? M.P.: Nici un fel de problemă, pentru că suntem chiar parteneri. Oamenii de afaceri din sectorul privat, cu care am lucrat, au în- țeles că n-avem nici un fel de interes perso- nal. Suntem implicaţi doar ca organizație, doar ca autoritate, nu şi ca persoane. Când sunt relațiile curate, nu planează absolut nimic asupra lor. LF.: N-ati avut dificultăți? M.P.: Nu. Am fost intrebati de la inceput: de ce lucrati cu firma DataSystems? Am spus: pentru că din punctul nostru de vedere rezolvă serviciile de care avem nevoie acum. Noi nu ne putem permite să ţinem oameni de nivelul ăsta profe- sional la consiliul local din cauza sistemului prost de salarizare... Şi atunci apelăm la serviciile specializate ale unei firme competente, performante. M.S.: Din sistemul ăsta se pot câștiga bani. V-aţi gândit la posibilitatea asta? Există un cadru legal ca să acoperiţi astfel o parte din cheltuieli? M.P.: Ne-am gândit la asta si, din fericire, acum a apărut şi cadrul legal care să ne per- mită acest lucru. S-a modificat legea 27 a costurilor şi taxelor locale, şi ea are o soluţie pentru ceea ce vrem să facem. E normal să vrem să câştigăm nişte bani din asta, în pri- mul rând pentru a acoperi costurile sis- temului în sine. Administraţia locală din Ro- mânia, din 1992 încoace, se tot plânge de lipsa autonomiei financiare. În momentul în care se va adopta de către parlament și le- Lă A O SANSA DE CASTIG WwW > Lă Dealeri autorizați ABONAMENTUL TAU LA CAD REPORT, DECEMBRIE 1997 28 BYTE Romania TALON DE PARTICIPARE Premiu 1 00$ pentru un AutoCAD vandut pana la sfarsitul anului Conditii de participare: 4. un abonament la revista CAD Report pe anul 1998* 2. sa facilitati achizitionarea unui pachet de AutoCAD Bunctia.......... ee fon a OO oa iOralitatea. .......... ....- Bucureşti. MaxCAD, Fastimpex, GeCAD, CAD-GIS, TOTAL SOFTt, Virtual World Design; Galaţi: CAD Resource Centre; Braşov: Technical Group International, Constanta: GlyKon, SPAG; Oradea: Keysys Grafx: Pitesti: Landenberg; Ploieşti: Presco; laşi: Matrix, UNITRADE SYSTEMS; Oneşti. UM-Soft; Bălți (Rep. Moldova) |.E. Pascari. * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. www.agora.ro/byte/ UN Autodesk. Weg u 6c MERE UE wou Gch ucebeccoeBeenecaneccueenlecsccmeccocusanecescaccecchaesccenuaenanecsicuccese sce ss esisinia eas Distribuitor autorizat INTERNATIONAL S.A. The CAD-CAMpany A founder of BSA Romania Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 CICNET Slobozia gea privind finanţele locale, prima noastră grijă e cum să ne găsim surse de venituri. Şi una din surse va fi acest sistem. Va fi un mo- ment în care toate companiile, toate firmele care vor să intre în sistem vor trebui să plă- tească nişte taxe, sau să ofere o reciprocitate în servicii. Am gândit proiectul, şi toate proiectele le gândim în așa fel încât, la un moment dat, să se autosusţină financiar. M.S.: Există multe informații în sistemul acesta care sunt de interes si pentru mine, la Tg-Mures. Aceste informatii ar putea fi sto- cate undeva central sidoar replicate si adap- tate local. Nu este posibil ca lucrurile acestea să meargă mai ușor de jos în sus? Ca sistemul ăsta să fie generalizat? M.P.: Este mai greu, este foarte greu să con- vingi un număr foarte mare de oameni care gândesc diferit, care aparţin unor grupuri diferite, să îi aduci în stadiul în care să reali- zeze împreună un lucru. M.S.: Grupuri diferite în ce sens? M.P.: Ştiu eu?... Unul gândeşte că infor- matia publică aparţine instituţiei lui şi nu cedează la acest lucru. Alţii gândesc că ar pierde ceva dacă ar prezenta această infor- matie. Alții pur şi simplu nu înţeleg si, ca atare, au rețineri. Alţii aşteaptă de mai sus aprobările necesare. Nu noi ar fi trebuit să fim primii care să facem așa ceva. Primii ar fi trebuit să fie cei din primării şi din directii- le de finanţe publice, care ar trebui să aibă propriile lor centre de informaţii. M.S$.: Dece de primăriile şi nu prefecturile? M.P.: Pentru că ele sunt cele mai solicitate de public. Şi e forte bine ca aceste centre de in- formaţii să apară în primul rând la institutii- le care au contact direct şi competenţă direc- tă în relaţia cu publicul. Direcţiile de muncă, sănătatea, finanţele și primăriile. Astea patru trebuie neapărat să aibă în vedere astfel de nuclee de informare. M.$.: Neînţelegerea tehnică are o influență mare? M.P.: Cred că da. În mod deosebit ne lovim de acele instituţii care prin lege au restricții în furnizarea informaţiilor. Darexistă în sis- tem o modalitate de securizare a informaţii- lor... Dacă ar înţelege tehnic că este posibil Şi că este sigur, ar avea desigur altă atitudine. D.A.: Aveţi forță de muncă calificată? M.P.: Nu știu dacă dumneavoastră ştiţi că noi lucrăm și cu voluntari. Problema per- sonalului se pune foarte serios pentru noi. Pasul următor este să ne extindem peste primăriile comunale, care ar avea foarte multă nevoie de sprijin. Şi eforturile finan- ciare ar fi mult mai mici. Asta vrem să facem, în primul rând, cu toate primăriile comunale. După aceea am vrea să realizăm o parte de soft, pentru a lucra unitar pe buget, finanţe cu instituţiile care fac rapor- tările prin noi. Ar fi extraordinar dacă am www.agora.ro/byte/ PA AST Solutia de referinta in informatica de gestiune str. gh. manu 3, ap. 4, telefon 650 57 39, 659 54 46, fax 312 37 67 Ești tânăr, dinamic și plin de energie? Locuiești într-un oraș cu peste 100.000 de locuitori? În.ultimii ani ai urmărit evoluția publicaţiilor noastre și ai regretat că nu faci și tu parte din colectivul care le realizează? A sosit timpul! Trimite un curriculum vitae pe adresa: Computer Press Agora S.R.L., C.P 172 O.P 1, 4300 Tg. Mureș, sau prin fax la: 065-166290 și te vom contacta. DECEMBRIE 1997 BYTE România 29 Eveniment CICNET Slobozia reuşi. Trebuie să-i lămurim de asemenea pe cei care deţin informaţii, chiar dacă nu de natură publică. De exemplu băncile, finanţele și poliţia, camera de comerţ. Trebuie neapărat să le punem în legătură unele cu altele şi să-şi furnizeze informaţii, BUCUREȘTI tel:(01) 320 57 70; 320 57 71; 320 57 87 fax: (01) 320 57 88 CONSTANTA tel: 092 364 958 tel/fax: (041) 65 2771 7 DeskJei 890 DeskJet 1100C A3! | Ferrets Authorized Reseller ca să poată să fie eficiente. Şi o treabă pe care n-am făcut-o$ vrem să facem o bază de date de natură economică și să o legăm cu sistemul actual. Noi intenţionăm acum să-i aşteptăm la prefectură pe cei care au putere financiară și care vor să-și facă re- clamă. Îndeosebi societăţile comerciale, care să vină cu nişte sponsorizări pe care să nu le utilizăm decât pentru dezvoltarea CICNET-ului. Acesta ne este gândul, ca să putem să rezistăm. Noi nu vrem să câştigăm nici un fel de bani. Vrem să ne dezvoltăm. Constantin Teodorescu, FLEX Consulting Brăila: Ce înseamnă sponsorizarea? Spon- sorizarea, de exemplu de la Banca Comer- cială, înseamnă să tragem cablul de la ei până aici, să pună ei un calculator specific pe care să dea ei informaţiile pe partea lor, ca să nu fie necesar ca eu să le actualizez acolo. O bază de date în care, în mod normal sunt situaţii cumulative, să o fac distributivă. Ca să fac trimitere către Banca Comercială tre- buie ca serverul lor să-mi răspundă. D.A.: Cum s-a făcut echipa asta de la con- siliul județean? S-a format prin angajări? D-na Nela Mocanu Tudor Nela (respon- sabilă cu proiectul CICNET): În primul rând, am avut-o pe Maria Petre, care este vicepreședinte cu rol de decizie, pe care tre- buie să o convingi că este bine şi după aceea poate să-ți obțină finanţare. Asta este un mare câștig. M.S.: În America ati văzut asemenea sis- teme? N.T.M.: Da, în Charlotte, în Carolina de Nord. În oraş erau cinci puncte de infor- mare. Era un proiect al statului federal si aveau informaţii din toată America. De exemplu, dacă căutai un loc de muncă din partea cealaltă a Americii... Se apuca omul, îşi găsea locul pe care-l dorea, dar vroia să-și ia şi familia, deci îi trebuia şcoală... Începea să caute după şcoala necesară, începea să caute şi pentru nevastă. Care sunt preţurile într-o zonă a unui oraș, care este oferta de locuinţe şi aşa mai departe. După ce se du- mirea omul, era o linişte în primărie... D.A.: A fost suficient de convingător pentru a pomi şi acasă? N.I.M.: Da, a fost. Liviu (de la Data Sys- tems) îmi spunea dinainte să facem așa. Eu nu pricepeam... el îmi vorbea în limba lui, eu vorbeam în limba mea. M.S.: Este foarte important de a vorbi o lim- bă comună, partea tehnică şi partea admi- nistrativă. N.T.M.: Cred că lumea informaticii trebuie să coboare un pic și noi să ne ridicăm un pic. Pentru că altfel, toate chestiile astea tehno- logice care încearcă să rezolve probleme umane, pătrund greu. M.S.: Poate reuşim să-i sensibilizăm pe cei interesaţi. Vă mulțumim pentru amabili- tate. NI TALON DE PARTICIPARE IN Autodesk. Premiu 1 00$ pentru un AutoCAD vandut Condiţii de participare: până la sfârşitul anului 1. un abonament la revista CAD Report pe anul 1998* | | 2. să facilitaţi achiziţionarea unui pachet de AutoCAD A Li O SANSA DE CASTIG! LA ES Funcţia Localitatea Dealeri autorizați Bucureşti: MaxCAD, Fastimpex, GeCAD, CAD-GIS, TOTAL SOFTt, Virtual World Design; Galati: CAD Resource Centre; Brasov: Technical Group International, Constanta: GlyKon, SPAC; Oradea: Keysys Grafx; Pitesti: Landenberg; Ploiesti: Presco; /aşi: Matrix, UNITRADE SYSTEMS; Onesti: UM-Soft; Balti (Rep. Moldova) !.E. Pascari. Distribuitor autorizat Li INTERNATIONAL S.A. A founder of BSA Romania Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. ABONAMENTUL TAU LA CAD REPORT, 30 BYTE România DECEMBRIE 1997 www.agora.ro/byte/ d 4 d 4 TE Baze de date Pentru ca datele întreprinderii să fie utile pentru decizii economice, un nod de procesare trebuie să coordoneze fluxurile de date. De Colin White Gestiunea transformării datelor rganizaţiile generează și colec- tează mai multe date decât ori- când. Folosirea Internetului şi intraneturilor aduce un spor im- portant în muntele de date economice dis- ponibile. Dar mai multe date nu înseamnă neapărat informaţie mai bună sau decizii eco- nomice mai fundamentate. Adesea, datele se acumulează rapid şi organizaţiile au dificultăți în ale gestiona calitatea și acurateţea. Pentru procesul decizional la nivelul în- treprinderii, utilizatorii au nevoie de acces la date curate și consistente. Cea mai bună soluţie constă în construirea unui sistem in- formaţional care să furnizeze date consis- tente, de înaltă calitate. Părţile cheie ale unui astfel de sistem sunt prezentate în figură. Indiferent dacă datele curg dinspre siste- mele operaţionale spre un depozit de date (DW — data warehouse) sau din sisteme ope- raţionale mai vechi spre unele mai moderne (re-proiectate prin downsizing), cerinta este aceeasi: e nevoie de un instrument pentru capturarea, curatirea, transformarea si inte- grarea datelor, care să poată să stăpânească volumul şi complexitatea surselor de date şi a „țintelor“ implicate în proces. Un astfel de instrument este folosit împreună cu alte produse soft şi procese pentru a forma un Sistem de Gestiune a Transformării Datelor —SGTD (DTMS - Data Transformation Management System). Dar, pentru a înțelege funcțiunile unui SGD, trebuie să înțelegem cum funcționează un sistem economic (busi- ness system). a e e In linie Sistemele LOB (Line-Of-Business) de între- prindere gestionează operaţiile economice ale unei organizații: înregistrarea comen- zilor, gestiunea stocurilor, livrările, factura- rea etc. Aceste sisteme sunt proiectate cu gân- dul la performanţă şi mai puţin la utilizatorul din birou. Din acest motiv, utilizatorii nu au recurs la sisteme LOB ca suport decizional; ele nu oferă informaţiile consistente şi ușor de utilizat necesare pentru analiza activității economice sau pentru decizia managerială. Un sistem DW contribuie la rezolvarea www.agora.ro/byte/ = deficientelor sistemelor de suport decizio- nal bazate pe LOB. Scopul unui DW este de a captura datele întreprinderii din sistemele operaţionale, de a le „curăța“ și a le transfor- ma într-o formă consistentă, astfel încât să fie inteligibile şi să beneficieze de un con- text economic pentru utilizatorul final. Există mai multe feluri de DW. Unul din- O magazie de date operaţionale (ODS - Operational Data Store) prezintă o imagine consistentă, integrată şi orientată pe subiecte a datelor curente din bazele de date alte sis- temelor LOB. Pe măsură ce datele se modi- fică în sistemele operaţionale, o copie a datelor schimbate este preluată de ODS. Copiile actualizează datele existente pentru Părţile unui sistem de informații de intreprindere Client pe W 4 afacerile specifice Sistem de magazie (LOB) de date (DW) Sistem de informaţii Web Curatire si Sistemele de informatii obtin date din diferite surse si le impacheteaza pentru diferite utilizari. tre acestea este depozitul de date la nivelul intreprinderii (EDW — Enterprise Data Warehouse), care cuprinde date de detaliu (sau sumarizate) capturate dintr-unul sau mai multe sisteme LOB si integrate intr-o bază de date separată, orientată pe subiecte. Fluxul de date, care intră într-un EDW, nu înlocuiește cele existente, ci se acumulează, pentru a trasa istoricul operaţiilor econo- “mice. Aceasta permite analiza în timp a ten- dinţelor afacerii. EDW este folosit pentru planificarea afacerii pe termen scurt sau lung, precum şi ca suport pentru decizii pri- vind mai multe unităţi economice. a reflecta starea curentă a sistemului opera- tional. Actualizarile intr-un ODS au loc de regula cu mai putin de 24 de ore dupa actua- lizările în LOB. Spre deosebire de un EDW, un ODS nu cuprinde date sumarizate sau cu caracter istoric. Deoarece este folosit pentru administrarea curentă, de zi cu zi, a opera- ţiilor economice, un sistem ODS poate ficon- siderat ca un depozit de date operational. Un magazin de date (data mart) contine un subset al datelor întreprinderii care pri- vesc 0 unitate, departament sau grup de. utilizatori. Acest subset constă din date isto- rice, sumarizate şi eventual la nivel de deta- DECEMBRIE 1997 BYTE România 31 Gestiunea transformării datelor Fundamente/Baze de date liu, date capturate din sisteme LOB (maga- zine independente) sau dintr-un depozit de date la nivel corporativ (magazin de date dependent). Ca şi EDW, un magazin de date este folosit pentru planificare pe termen scurt sau lung şi pentru suport decizional. Spre deosebire de EDW, un magazin de date nu permite analiza datelor din mai multe unități economice ale unei organizații. Un sistem informaţional Web integrează date din sisteme LOB, DW şi sisteme group- ware (de pildă Lotus Notes şi Microsoft Office) cu date stocate în servere Web conec- tate la intranetul întreprinderii și la Interne- tul public. Un astfel de sistem extinde noțiu- nea de DW la toate tipurile de date care pot fi de interes pentru un utilizator, făcând depozitul accesibil pentru calculatoare conectate la Web si pentru NC-uri. “Construcția unui SGTD Un SGD acţionează ca un „concentrator“ (hub) de transformare a datelor. Nucleul acestuia transformă și curăţă datele, în timp ce racordurile capturează datele primare de la surse și transformă rezultatul transfor- mării către sistemele ţintă. Principalele componente ale unui astfel de sistem sunt prezentate în figura alăturată. Multe dintre produsele de transformare a datelor dispun de o componentă de cap- turare, care accesează în mod direct sistemul sursă, folosind instrucțiuni de manipulare a datelor care extrag toate datele (sau doar un anumit subset). Dar nici unul dintre aceste produse nu poate să suporte toate sutele de formate de fişiere şi de baze de date care există. De pildă, în cazul unui ODS este nere- comandabil de a re-încărca integral de fie- care dată baza de date țintă. Ca urmare, se folosesc adesea metode de capturare a modi- ficărilor în date, adică metode care acțio- nează doar când survine o modificare în date şi doar asupra datelor modificate. În consecință, este posibil ca utilizarea unor rutine suplimentare de capturare a datelor să fie necesară în anumite situații, pentru a crea fişiere plate (flat files) care să poată fi procesate de un instrument de transformare. Dacă datele trebuie curăţite, trebuie identificate procedurile şi produsele potrivite pentru această sarcină. O componentă de transformare forma- tează şi integrează datele pentru un sistem ţintă. Aceasta poate implica restructurarea datelor sursă (cuprinzând fişiere, articole şi câmpuri) și îndepărtarea datelor care nu sunt necesare în sistemul ţintă. Este de aseme- nea posibil ca procesul să implice și ameliora- rea calităţii datelor, prin decodificarea şi translatarea valorilor anumitor câmpuri, adăugarea unei mărci de timp (în cazul în ca- re lipseşte) pentru a reflecta actualitatea da- 32 BYTE România DECEMBRIE 1997 Un DTMS răspunde de achiziţia, sincronizarea, curățirea și distribuirea datelor critice pentru afacerile firmei. telor, sumarizarea datelor şi calcularea valo- rilor derivate. Pe piață există mai multe pro- duse specializate pe transformarea şi inte- grarea datelor. Gestionarea complexității Nivelul de complexitate cu care un SGTD „are de-a face variază în funcţie detipurile sis- temelor de date pe care trebuie să le gestio- neze. Schimburile de date între sisteme operaţionale implică un nivel înalt de trans- formare a datelor şi un mare număr de inter- fețe (adică surse şi ţinte). O combinaţie EDW/ODS impune, de asemenea, cerinţe înalte de transformare a datelor, dar impli- că mai puţine interfeţe. Pe de altă parte, ma- gazinele de date (data marts), presupunând că sunt construite direct dintr-un EDW, necesită un nivel mai coborât de transforma- re a datelor și un număr redus de interfeţe. Multe produse și aplicaţii SGTD direcți- onează fluxul de date de la un sistem sursă către un sistem ţintă: pe măsură ce datele sunt capturate, ele sunt transformate și în- cărcate în sistemul ţintă. Dar, pe măsură ce numărul surselor creşte, această abordare devine inadecvată, deoarece devine dificil de coordonat capturarea datelor sursă şi recuperarea erorilor. De asemenea, aborda- rea bazată pe direcționarea fluxului încura- jează dezvoltarea de soluţii „punct-la- punct“, în care datele sunt transmise de la o singură bază de date sursă, la un singur sis- tem ţintă, ceea ce conduce la probleme de consistență. Soluţia în aceste cazuri constă în dez- voltarea unei componente de transport, care direcționează într-o zonă de manevră şi le încredințează procesului de transfor- mare, abia atunci când toate datele nece- sare au fost capturate. În mod similar, com- ponenta de transport conduce rezultatele procesului de transformare într-o zonă de manevră, până când toate datele au fost procesate şi toate erorile au fost corectate. O componentă de încărcare realizează toate formatările finale pentru sistemul tin- tă. Aceasta mai trebuie să îndeplinească și funcţii de dirijare (routing), prin care să livreze datele către unul sau mai multe sis- teme ţintă. Stabilirea direcției Obiectivul principal al unui SGTD este controlarea fluxului de date de la un sistem sursă către un sistem ţintă. Atunci când alegeţi produse SGTD, este important să înţelegeţi că puterea de transformare și funcţiile de gestionare a interfetelor, oferite de SGTD, influenţează în mod direct cali- tatea datelor precum şi abilitatea produsu- lui de a se adapta nevoilor sistemului infor- matic al întreprinderii. Odată cu creșterea complexităţii, instru- mentele SGTD sunt necesare şi pentru ges- tionarea configuraţiilor, securitate şi au- ditare, monitorizare și reglare, planificarea transformărilor, work flow şi recuperarea erorilor. Pentru a clădi sisteme informatice economice scalabile și de înaltă performanță, organizaţiile trebuie să dezvolte o arhitec- tură-cadru SGTD, care să susțină nu doar sis- temele LOB existente, ci şi noile tipuri de date multimedia care vor apărea în viitor. Colin White (Morgan Hill, CA) este președinte al DataBase Associates International. Îl puteţi contacta prin e-mail la cwhite Qdbaint.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] www.agora.ro/byte/ Procesoarele puternice și memoria ieftină fac posibil ca sinteza vorbirii și recunoașterea vocii să se facă doar prin software. De Joseph J. Lazzaro Vocea face PC-ul comun mai accesibil cum treisprezece ani, am scris un articol pentru BYTE, care furniza o privire de ansamblu asupra câtorva sintetizatoare de voce („Căutarea vocii“, decembrie 1984). In acel moment, piaţa instrumen- telor audio pentru PC era foarte diferită de cea de azi. Preţurile erau exorbitante: un sistem de sintetizare a vocii, de ultimă oră, putea costa 4000 de dolari, iar un an- samblu complet de recunoaştere a vocii 10000 de dolari. Furnizorii puteau stabili astfel de preţuri pentru că, în acel moment, generarea şi recunoaşterea vocii necesita hardware scump și de firmă. Puţine stan- darde de tehnologia vorbirii existau. Acum însă, sunt încântat să vă anunţ că, în mod sigur, timpurile s-au schimbat. Mulțumită standardizării hardware-ului de sunet și platformelor mai puternice de calculatoare, generarea de voce bazată pe softwarea devenit tendința principală. Oa- menii își pot cumpăra acum instrumente puternice de generare şi recunoaştere a vo- cii la preţuri infime. (De exemplu, pachetul de generare şi recunoaştere a vocii a IBM-ului, Simply Speaking Gold, costa 99 de dolari.) $i mai important, persoanele cu dificultati de vedere sau de invatare isi pot acum cumpara un calculator pe care potincepe sa-l utilizeze imediat, fără a mai “procura hardware adiţional. De la jucărie la instrument Cum s-a făcut această schimbare? În primă instanţă, procesoarele au devenit mult mai rapide în ultimul deceniu. Un PC cu un Pentium la 133 MHz, sau chiar cu un UC la 200 sau la 233 MHz nu mai este ceva ieșit din comun. Aceste integrate oferă putere de calcul suficientă ca proce- sarea vorbirii să fie făcută mai mult de software, în loc să fie făcută prin metode hardware. O piedică posibilă în utilizarea soft-ului la prelucrarea vorbirii ar fi fap- tul că atât generarea, cât şi recunoaşterea vorbirii, necesită memorie multă pentru stocarea şi procesarea formelor de undă. Oricum însă, situaţia e salvată de prețurile www.agora.ro/byte/ scăzute ale modulelor DRAM de astăzi: multe configurații de PC-uri sunt deja echipate din start cu 32 MB de RAM. Și costă doar în jur de 200 de dolari, să dublăm această cantitate, la 64 MB. O altă schimbare crucială este că a apărut un standard hardware de facto, pentru generarea şi captarea sunetului pe PC, eliminând astfel problemele de insta- lare şi de depanare, create de jungla de recunoaștere a vorbirii nu mai este ceva descurajator. Mai mult, sistemul de operare mai are la dispoziţie mai mult decât suficientă memorie şi putere de procesare să ruleze alte aplicaţii, fără probleme. Din această cauză, marii pro- iectanţi de tehnologie a vorbirii ca IBM, Kurzweil, AT&T şi Dragon Systems au trecut de la plăcile de sunet de firmă la omniprezentul hardware Sound Blaster. (ice de text afișat pe monitor sunt pro- grame utilizate de oameni orbi sau cu deficienţe de vedere pentru comunicarea cu calculatorul. Aceste pro- grame examinează orice dată care intră în tamponul video și apoi trimit orice text găsit către un monitor braille, sau către un program care citește acest text cu voce tare. Multe dintre aceste citi- toare de monitor suportă o placă Sound Blaster și soft- ware de generare de voce, ca de exemplu DECtalk de Digital Equipment. Citind textul afișat Tehnologia vorbirii accesibilă prin: RAM ieftin pentru stocarea formelor de undă pentru procesarea vorbirii Procesoare mai puternice (Pentium, Pentium Pro) Standardul Sound Blaster furnizează o in- + terfata de nivel coborat 4 ))) bidirectional de sunet. pentru trafic configuratii hardware si drivere diferite. Placa Sound Blaster, a firmei Creative Labs, a devenit standardul recunoscut de sunet și vorbire pentru platforma Win- dows. Compania susţine că există 20 de milioane de astfel de plăci instalate în lume. În ziua de azi, nu poţi cumpăra un PC fără placă de sunet, și e foarte posibil ca aceasta să fie un Sound Blaster, sau unul compatibil cu acesta. Placa Sound Blaster vine cu propriul său sistem de transformare text-vorbire şi recunoaştere a vorbirii, numite TextAssist, respectiv VoiceAssist. Cu un procesor Pentium “rapid şi 32 MB de RAM, execuţia para- lelă a unui task de generare şi a unuia de Pe arena API, e în curs de apariţie un set de standarde solide, care oferă suport pentru o gamă largă de aplicaţii. Speech Application Programmers Interface (SAPI) de Microsoft este o interfață stan- dard de programare pentru tehnologia vorbirii pe platforma Windows. SAPI oferă sprijin atât pentru generarea, cât şi pentru recunoaşterea vorbirii. Dez- voltând cod compatibil SAPI, programa- torii primesc în schimb abilitatea de a amesteca și potrivi tehnologii provenind de la oricare dintre producătorii care furnizează motoare de vorbire compati- bile SAPI. SAPI se bazează pe Component Object Model (COM), astfel poate fi DECEMBRIE 1997 BYTE România 33 Fundamente/Sisteme de operare Vocea face PC-ul comun mai accesibil accesat dintr-o mulțime de limbaje şi medii de dezvoltare, incluzând Visual C++, Visual Basic, Visual ]+ +, precum şi alte medii de dezvoltare, de la alţi pro- ducători, care oferă suport pentru COM. Important e că SAPI vă lasă să alegeţi motorul de vorbire, sau produsul care se potriveşte cel mai bine necesităților dvs. Vorbeste-mi Motoarele de generare a vorbirii con- vertesc textul in voce in timp real. Aces- tea pot tine cont de punctuatie, litere mari, numere, chiar si de conventii inter- nationale referitoare la timp, moneda si data. Exista multe motoare de vorbire pe piaţă, acoperind orice cerinţă. Urmează acum câteva exemple reprezentative. Digital Equipment Corporation este de mult un important jucător în materie de vorbire. DEC oferă produse de acest gen pentru diferite aplicaţii şi pieţe. Compania oferă suport atât pentru hardware-ul pro- priu de firmă DECtalk, cât şi pentru soluţii software. DECtalk Software este o apli- caţie de transformare text-vorbire, care poate vorbi prin nouă voci și are un voca- bular nelimitat. DECtalk poate genera, de asemenea, ton DTMF pentru aplicaţii de telefonie. DECtalk Access 32 este în curs de dezvoltare pentru piaţa de tehnologie de adaptare; va fi folosit în scopul ajutorării utilizatorilor orbi sau cu deficienţe de vedere. DECtalk Software este destinat sis- temelor Alpha sau Intel rulând Windows NI, sistemelor Alpha rulând Digital Unix, sau sistemelor Intel cu Windows 95. Multe dintre produsele de sinteza vorbirii uti- lizează DECtalk Software. Productivity Works oferă pw-Web- Speak, un browser Web vorbitor. Pro- gramul citeşte pagini Web pe o voce robotică inteligibilă, citind automat şi link-urile după ce o pagină a fost citită. Softul suportă sintetizatoare de voce care utilizează o placă Sound Blaster-com- patibilă. Necesită 8 MB de RAM și rulează sub Windows 3.1 şi Windows 95. Produse de recunoastere a vocii Motoarele de recunoaştere a vocii proce- sează cuvântul rostit, convertind coman- da verbală în comandă pentru computer. Sunt disponibile multe produse de recunoaştere a vocii pentru platforma PC. Puteţi utiliza recunoaşterea vocii pentru controlul staţiei Windows, pentru a dic- ta documente, sau pentru amândouă. Naturally Speaking, de Dragon Sys- tems, este un sistem pentru dictare, care este capabil de recunoaștere a vorbirii flu- ente. Puteţi dicta un text pentru calcula- torul dvs. şi apoi să transferați acest text procesorului dvs. obișnuit de text. Nu este nevoie să ţineţi pauze accentuate între cuvinte, astfel introducerea de date devine mai rapida. Naturally Speak- ing necesita un PC echipat cu un proce- sor Pentium la 166 MHz; rulează mai rapid pemasini MMX. Programul nece- sita 32 MB sub Windows 95, 48 MB sub Windows NT 3.51 si4.0, sispatiu pe hard disk de 60 MB. Acest soft mai necesită o placă standard, compatibilă Sound Blas- ter, pe 16 biţi, sau, pe sisteme portabile, un sistem de sunet înglobat. Vine cu un sistem de microfon montat pe cască. Nat- urally Speaking are un vocabular rezident în memorie de 30000 de cuvinte și un dic- ţionar secundar de 200000 de cuvinte stocat pe hard disk. INFORMAȚII UTILE Procesare voce Simply Speaking Gold Henter-Joyce, Inc. IBM Direct 813-803-8000 DECtalk Software Atlanta, GA fax: 813-803-8001 Digital Equipment Corp. Littleton, MA 800-344-4825 fax: 800-234-2298 http://www.digital.com/oem 800-426-2255 VoicePad /products/dectalk/dectalk.htm Kurzweil Applied Intelligence, Inc. Waltham, MA NaturallySpeaking 781-893-5151 fax: 800-242-6329 http://www.software.ibm.com/ Syntha-Voice Computers, Inc. http://www.hj.com/ Slimware Window Bridge Stoney Creek, Ontario, Canada 905-662-0565 fax: 905-662-0568 http://www.synthavoice.on.ca/ eae Inc. http://www.Ihs.com/kurzweil — Window Eyes 617-965-5200 Cititoare ecran Sei ai fax: 617-527-0372 3 : ep : http://www.dragonsys.com/ Automated Screen Access coer 4 Program (ASAP) for fax: 21 9-489-2608 pwWebSpeak Windows http://www.gwmicro.com The Productivity Works, Inc. MicroTalk Sea Zeci te) TOES ace ies 609-984-8044 903-792-2570 al 9 fax: 609-984-8048 fax: 903-792-5140 ae 44 Sagas http://www.prodworks.com http://www.screenaccess.com JAWS for Windows 34 BYTE Romania DECEMBRIE 1997 fax: 248-588-2650 http://www.artictech.com/ Kurzweil Applied Intelligence este unul dintre marii jucători de pe arena. Compa- nia oferă câteva produse de recunoaștere avocii pentru PC-uri. VoicePad este un sis- tem de dictare cu un vocabular activ de 20000 de cuvinte şi un vocabular secun- dar de 200000 de cuvinte. Sub Windows 3.1, programul necesită minim un proce- sor 486 la 75 MHz. Rulând sub Windows 95, necesită un procesor Pentium. Sistemul are nevoie de 8 MB de RAM pentru apli- catia de sunet si de 20 de MB de spaţiu pe hard disk. În plus, e nevoie şi de o placă compatibilă Sound Blaster pe 16 biţi. IBM a fost, pentru mult timp, unul din- tre dezvoltatorii de elită ai tehnologiei vo- cii. Simply Speaking Gold este o combina- ţie de recunoaştere şi de generare a vorbirii de IBM pentru Windows 95 şi Windows NT 4.0. Pachetul combină funcţii de comandă prin voce, cu dictare. Include de asemenea Voice-Type Connection pen- tru Netscape, care face posibilă navigarea prin Web comandată prin voce cu Navi- gator 4.0. Simply Speaking Gold necesită un sistem Pentium la 100 MHz, 16 MB de RAM pentru Windows 95 (32 MB pen- tru Windows NT 4.0), 46 MB de spatiu pe hard disk și o placă Sound Blaster. Ultime cuvinte celebre Din ziua în care s-a născut calculatorul personal, tehnologia vorbirii a făcut pași uriași, croindu-şi drum de la jocuri către aplicaţii de birou, cu preţuri care, în acest interval, deveneau tot mai mici. Cal- culatoare de clasa Pentium rapide şi memoria de 32 MB furnizează o platfor- mă solidă pentru rularea aplicaţiilor de vorbire. Placa Sound Blaster şi diferitele sale variante furnizează componenta audio la un preţ rezonabil. În mod clar, obiectivul multor dezvoltatori de produse de tehnologia vorbirii este să-şi facă pro- dusele accesibile pentru piaţa consuma- torilor, ceea ce înseamnă că veţi vedea din ce în ce mai multe aplicaţii cu această faci- litate în magazinele de specialitate. Preţurile majorităţii acestor produse se vor încadra în intervalul de la 100 până la 200 de dolari. Tehnologia vorbirii s-a așezat hotărât în prima linie şi tehnolo- gia calculatoarelor a făcut un pas uriaş pe calea înlocuirii tastaturii. MĂ Joseph B. Lazzaro (lazzaroQworld.std.com) este autorul cărţii Adapting PCs for Disabilities (Addison-Wesley, 1996). Este de asemenea directorul proiectului Program de Tehnologie Adaptivă găzduit de Comisia pentru Orbi din Massachusetts, din Boston. {din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istvan] PICASA ARTEL ER SS ms VEY Ot CĂ 3 42 Reţele Pentru o conectare în siguranță a propriei rețele ATM la lumea din exteri- or, analizaţi cu atenție modalitatea ei de adresare. De Jeffrey N. Fritz Demistificarea adresarii ATM u atat de multe retele ATM (Asynchronous Transfer N Mode) instalate în prezent, m subiecte precum repartizările de adrese ATM devin o problemă impor- tantă pentru majoritatea administrato- rilor de rețea. Din nefericire, conceptul din spatele AESA (ATM End System Address) nu este întotdeauna clar, iar numărul mare de metode de adresare ATM tinde să-i pună în încurcătură pe utilizatori. Înregistrarea, o altă faţetă a adresării ATM, este deseori trecută cu vederea. Acest articol va arunca o lumină asupra acestor concepte şi va sugera un mod de utilizare a informaţiilor pentru o mai bună construire şi adminis- trare a propriei reţele sau magistrale (back- bone) ATM. Trei arome Partea cea mai controversată a administrării adreselor ATM o reprezintă multitudinea de formate de adrese. ITU (International Telecommunications Union), un organism de standarde internaţionale îşi bazează structura de adresare a reţelelor publice ATM (ex. B-SDN) pe adresele stilului tele- fonic E.164. Pentru reţelele private ATM, Forumul ATM a definit nu mai puţin de trei stiluri de formate de adrese ATM pentru specifi- carea adresei de capăt a unui dispozitiv de reţea. Toate cele trei formate au 20 de octeți lungime și o structură similară cu cea a adre- sei ISO NSAP (ISO Network Services Access Point). Cele trei formate sunt DCC (Data Country Code), ICD (International Code Designator) şi NSAP încapsulat E.164, așa cum poate fi observat în figura alăturată. Fiecare adresă este alcătuită din trei părți. Prima, AFI (Authority and Format Identi- fier) indica tipul metodei de adresare folosite. A doua parte, IDI (Initial Domain Identifier) descrie alocarea adreselor şi autoritatea de administrare. Porțiunea finală o constituie DSP (Domain Specific Part), care conţine informaţia de rutare. www.agora.ro/byte/ Formatul DCC suportă recomandarea IEEE 802, privitoare la adrese. Aceasta face ca formatul să fie mult orientat-LAN. Va- desemnată de utilizator, un identificator ESI (End System Identifier) pe 6 octeți şi de _ un octet de selectare. ESI este în mod HO=DSP Ra! HO-DSP | DSP = Partea Domeniului Specific Formate de adrese ATM private LL: EG ALIVETO! IDO AVI dlink te SAL Gicepruleted E1G4 ioe AFI = Identificator Autoritate și Format HO-DSP = Partea superioară a Domeniului Specific IDI = Identificatorul Domeniului Inițial ESI = Identificatorul Sistemului de Capăt SEL = Octet Selector DSP LL HO=DSP Administratorul unei reţele poate alege din trei formate de adresă pentru adresele unei reţele ATM locale. loarea AFI pentru formatul DCC este 39. IDI reprezintă un cod regional; pentru S.U.A. el este 840. În timp ce IDI constă din trei digiti codificati in octeti, semioctetul final este burdusit cu 1111 (F in hexa). După câmpul IDI urmează HO-DSP (Higher Order Domain-Specific Part). Această parte are un identificator al orga- nizatiei (nu este indicat in figura), care reprezinta codul companiei alocat utiliza- torului. El este urmat de porțiunea de adresă obişnuit, adresa MACIEEE 802 a dispozi- tivului. Octetul de selectare poate fi folosit în cazul unei operări cu LES (LAN Emula- tion Server - Server pentru emulare LAN) şi BUS (Broadcast / Unknown Server - Difuzare / Server Necunoscut) în acelaşi comutator ATM. Deoarece LES si BUS au aceeași adresă generală, însă un octet de selectare diferit, este posibilă diferențierea celor două servicii de emulare LAN (LANE) care rulează pe același comutator. DECEMBRIE 1997 BYTE România 35 Fundamente/Retele Demistificarea adresarii ATM Formatul ICD a fost definit de ISO pen- tru OSI (Open Systems Interconnection). După AFI (care are valoarea 47), urmează un câmp IDI prestabilit, iar apoi câmpul HO-DSP. Începând cu partea utilizatoru- lui din HO-DSP, formatul ICD este aproape identic cu formatul DCC. NSAP incapsulat E.164 diferă de cele- lalte formate, deoarece este bazat pe un plan de numerotare telefonică. AFI este egal cu 45 în timp ce câmpul IDI constă dintr-un număr E.164 al cărui format variază puţin de lao țară laalta. În America de Nord, câm- $ ra pul situat după AFI conţine harta de numerotare (Numbering Plan Area - NPA) fiind cunoscut, in general, ca si codul zonei. (În alte țări, în acest câmp apare însă codul ţării.) În continuarea acestuia se află NXX, care este cunoscut ca și codul centralei tele- fonice. (În alte tari acest camp este ocupat de codul oraşului.) În final apare şi numărul abonatului local. Caseta „Numere E.164“ din dreap- ta ilustrează modul în care ar arăta o adresă E.164 in America de Nord sau Marea Bri- tanie. În ambele cazuri, adresa seamănă în mod remarcabil cu un număr de telefon. Decizii și înregistrări Care din cele trei formate ar trebui ales pen- tru specificarea adreselor sistemelor de capăt ale reţelei dumneavoastră? Dacă proiectaţi sau utilizaţi o rețea ATM obis- nuită, formatul DCC pare să fie varianta logică. Are o arie de utilizare mai largă, în timp ce înregistrarea ICD este oarecum restrictivă. Administrat corespunzător, identificatorul organizării DCC este garan- tat să fie unic pe plan naţional. Adresarea E.164 poate fi problematică, deoarece nu pare să existe o bază stabilă de numere telefonice, datorată în particular și creşterii utilizării liniilor telefonice care a avut ca efect numeroase schimbări de cod zonal şi de număr de linie (line-number). E bine de reţinut, oricum, că eventualii purtă- tori vor porni folosind adresarea E.164. Dacă rețeaua dumneavoastră privată uti- lizează adresele formatate DCC sau ICD, s-ar putea să aveţi nevoie de unele forme de conversie a adreselor, între propria reţea şi rețeaua publică a purtătorului. Cum veţi obţine o adresă AESA? Foru- mul ATM a definit două surse. Prima este o adresă a furnizorului de servicii - în care furnizorul de servicii deţine adresa însă o porţiune din spaţiul adresei este alocat clientului. A doua o reprezintă adresa deţinută de client. În acest caz, clientul sau utilizatorul final obţine un domeniu pen- tru adresă direct de la autoritatea de înre- gistrare. Pentru mai multe informaţii, vezi caseta „Înregistrarea“ de mai jos. E bine de ştiut că stilul de adresare NSAP nu este folosit numai pentru ATM. Spre exemplu, atât protocolul X.500 cât şi ser- viciile director ISO/IEC 9594 folosesc adresarea NSAP. Utilizatorii care înre- gistrează o adresă ATM ar putea fi ne- dumeriți de cerinţele pentru aceste servicii care adaugă o „adresă de organizare nu- merică şi alfanumerică“. Efortul dvs. poate fi redus printr-o simplă solicitare a unui domeniu NSAP numeric pentru propria rețea. De acum, domeniul alfanumeric nu mai este folosit în mod frecvent pentru reţelele ATM. Înregistrarea adreselor numerice de la ANSI va costa organizatia dvs. 1000$. Desi nu este un maruntis, el reprezinta un pret rezonabil pentru liniştea dată de faptul că numerele propriei rețele ATM sunt înre- gistrate de-o agenţie oficială. Acest lucru este important, deoarece administratorii de rețea, care n-ar fi luat niciodată în consi- derare rularea propriilor adrese Internet, a Inregistrarea | Statele Unite, Institutul American de Standarde Naţionale (ANSI) deţine autoritatea de înregistrare de adrese NSAP. Această autoritate este rezultatul unui proces de înre- gistrare global stabilit de către ISO și ITU. Informaţii despre înregistrarea adreselor - ATM NSAP pot fi găsite la situl Web ANSI (http://www.ansi.org). Adresa directă către „Prospectul de înregistrare ANSI “ este http://www.ansi.org/regfact.html. Deoarece ANSI planifică să-și modifice în viitor situl Web, pentru o conexiune către prospectul de înregistrare va trebui să căutaţi printre titlurile serviciilor ANSI. În pagina Prospectului veţi găsi informaţii de înregistrare, incluzând chiar proceduri pentru înregistrare. Această pagină prezintă de asemenea pointeri către un formular de cerere şi un program de plată. Dacă preferaţi, puteţi contacta ANSI direct pentru obținerea unui formular de cerere de înscriere. Numărul de telefon este 212-642-4884; numărul de fax este 212-398-0023. Pentru e-mail adresa este mmaas@ansi.org. Dacă construiți o reţea într-o țară din afara S.U.A. e posibilă existenta unei organiza- ţii de standarde naţionale care să coordoneze adresele ATM. Dacă nu cunoașteţi care este organizaţia responsabilă din țara dvs. contactaţi ITU la http://www.itu.ch/. 36 BYTE România DECEMBRIE 1997 Numere E.164 Pentru America de Nord Codul țării = 1 (Alocat de ITU) Numbering Plan Area (NPA) = codul ţării = 304 NXX = codul centralei = 293 Numărul abonat = 1234 Adresa E.164: 13042931234 Pentru Anglia Codul țării = 44 Codul oraș = 171 (Londra) Numărul local = 937 1234 Adresa E.164: 441719371234 n-au acordaţ nici o şansă creării propriilor adrese ATM. Acest lucru este analog cu crearea propriului domeniu de adrese IP. Trebuie recunoscut că aceasta nu este o problemă a reţelelor de sine-stătătoare. Cu toate acestea, la fel ca şi cu TCP/IP, co- nectarea rețelelor cu același domeniu de adresă ATM creează conflicte, deoarece unul sau mai multe dispozitive ATM au adrese duplicate. Dacă aveţi o adresă înregistrată, în mod legal nimeni nu poate utiliza aceleași nu- mere de adresă folosite de rețeaua voastră. Dacă veți nimeri într-un conflict cu o altă rețea ATM interconectată, dvs. nu veţi fi nevoit să vă schimbaţi ierarhia adreselor. (Citeşte: Construirea unor ierarhii largi de comutatoare este o sarcină neplăcută şi con- sumatoare de timp.) În procesul de proiectare ar trebui să luaţi în considerare, cât de repede posibil, înre- gistrarea de adrese ATM -chiar dacă inițial rețeaua dvs. este construită ca și o subretea privată. Rețelele ATM, la fel ca şi cele Eth- ernet şi Token Ring, nu vor rămâne rețele private pentru multă vreme. BI Mulţumiri Aș dori să-i mulțumesc lui Bob Lynch, senior system consultant al Digital Equipment Corp. si președinte activ al Comitetului de Consultanţă a Înregistrărilor ANSI pentru suportul oferit la scrierea articolului. Jeffrey N. Fritz este inginer în telecomunicaţii al West Virginia University și autorul Remote LAN Access: Guide for Networkers and a rest of us (Manning Publications/Prentice-Hall PTR, 1996). Îl puteţi contacta la adresa e-mail: jrfitz@wvu.edu. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] WWW.agora.io / UC Un codec (codor/decodor) MPEG-2 într-un singur cip face posibilă creația DVD pe PC. De Les Kohn și Greg Efland Video personal devine o realitate u mai târziu decât anul viitor, unele PCuri vor avea unităţi de disc versatil digital (DVD) cu posibilitatea de înregistrare. Un DVD înregistrabil, cu un strat având o capa- citate de 4,7 GB, nu poate stoca decât 4 mi- nute de video digital necomprimat. Din fe- ricire, ultimul standard de compresie de la MPEG, MPEG-2, poate comprima fluxul video digital, astfel încât un DVD să poată înmagazina peste 2 ore de video de calitate. În teorie, un PC echipat cu o astfel de uni- tate poate deveni o staţie de creaţie video. Practic, chiar facilităţile proprii ale MPEG-2 i-au afectat răspândirea, datorită faptului că tehnologia este asimetrică. Decompresia unui flux video MPEG-2 nu necesită decât o modestă putere de proce- sare (ideală pentru aparatele de larg con- sum), dar codificarea (sau comprimarea) unui flux video necesită resurse de proce- sare mult mai puternice. Până recent, erau necesare costisitoare matrici multiproce- soare sau hardware proprietar, pentru a rea- liza o codificare MPEG-2 în timp real. Un procesor ieftin de la C-Cube Micro- systems, numit DVX, promite să schimbe situaţia. El conţine 5,4 milioane de tranzis- tori, este realizat în tehnologie 0,35 microni la 3,3 V şi este împachetat într-o capsulă ball-grid array (BGA) cu 352 de pini. Chiar dacă DVX funcţionează doar la 100 MHz, el oferă o calitate profesională pentru codi- ficarea MPEG-2, folosind doar un sfert din rata de date ale formatelor video actuale DV şi M-JPEG. Acest fapt asigură pe PC o captură, codi- ficare şi memorare de video digital pe un hardisc standard sau pe un DVD inscriptibil, fără a mai fi nevoie de matrici de discuri dedi- cate. Datorită faptului că DVX combină codarea/decodarea (codec) MPEG-2 cu funcţii de efecte video într-un singur cip, el oferă pentru prima dată, pe scară largă, posi- bilitatea editării video la nivel de cadru. Arhitectura lui DVX Arhitectura lui DVX se bazează pe expe- riența a trei generaţii anterioare de codifi- catoare. Intern, DVX se compune din mai www.agora.ro/byte/ multe unitati semi-independente, asa cum ilustrează și figura „Microarhitectura lui DVX“. Un nucleu SPARC RISC efectuează procesarea de nivel înalt, complementat de unităţile de estimare mişcare (ME) şi proce- | sare de semnal digital (DSP) video ce reali- zează procesarea la nivel jos, dar cu calcule posibilitatea adăugării de noi facilități sau de corectare a erorilor, fără schimbarea hardului. Un cache de 16 KB pentru instruc- tiuni asigura evitarea lipsei din cache a instructiunilor din buclele principale de procesare. DVX are şi o memorie pe cip de 8 KB, pentru date, alimentată de transferu- rupere 2 KB i | memorie | |_de referință | DV -ul DV -ul din din stânga dreapta Microarhitectura lui DVX 16 KB oa |. instrucţiuni destina | | a memorie date I/O video 1/0 audio Interfața SDRAM Diferitele unităţi operează concurent pentru captura și codificarea din mers a imaginii video digitale. intensive. Toate cele trei părți funcționează concurent, pentru a realiza operaţiile nece- sare unei codificări în timp real. Nucleul se comportă ca un microcon- troler şi operează la 80 MIPS. Această arhi- tectură, cu bază pe software, lasă deschisă rile DMA controlate soft. Aceasta înlo- cuieşte cache-ul de date tradițional şi asigu- ră performanţa în timp real. DSP-ul video este un coprocesor de ni- vel inalt ce extinde setul de instructiuni SPARC pentru, aincorpora operatii de codi- DECEMBRIE 1997 BYTE Romania 37 Fundamente/UC Video personal devine o realitate ficare şi procesare de imagini. Funcționarea sa aproape autonomă dă posibilitatea ca DVX să folosească un nucleu uni-scalar mic $i mai putin complex. Coprocesorul DSP video este constituit dintr-o unitate DMA și una DSP, fiecare conectate la o memorie de lucru tampon, compusă din două bancuri de câte 4 KB. În orice moment, unitatea DMA încarcă noi operanzi într-unul dintre bancuri și stochează rezultatele prelim- inare din el, în timp ce unitatea DSP proce- sează datele din celălalt banc. Când unităţile DMA şi DSP își termină sarcinile, rolul celor două bancuri se schim- bă. Aceasta permite suprapunerea opera- ţiilor DSP video cu transferurile de date cu DRAM-ul sincron (SDRAM), necesară pentru susținerea ratei de ieşire. Instrucţiunile unităţii DMA transferă sub- secțiuni rectangulare (benzi), dintr-o imagi- ne între memoria de lucru și SDRAMul ex- tern. O instrucțiune de încărcare bandă im- plementează diferite aspecte ale compensării mișcării definite în standardul MPEG. Uni- tatea DMA convertește vectorii de mişcare generati de unitatea ME în adrese de benzi- imagine, în timp ce controlerul SDRAM rea- lizează alinierea și interpolarea la nivel de subpixel pentru datele referentiate. Codificarea imaginii și performanța Codificarea MPREG-2 lucrează prin exami- narea unei succesiuni de imagini (sau cadre), în urma căreia elimină informaţia redun- dantă din acestea (de ex., un zid gol din fundalul unei scene poate fi memorat o dată şi reutilizat în cadrele următoare, până când punctul de vedere se schimbă). Aceasta nece- sită ca DVX să aibă o mare capacitate de pre- lucrare, un mecanism ME robust pentru a determina ce zone ale cadrului s-au schim- bat de la un cadru la altul. - O listă a comenzilor - generată de nucleu și memorată în SDRAM - controlează mo- torul de căutare programabil al ME. Acesta extrage comenzi de căutare din memorie si scrie apoi în ea rezultatele. Cu fiecare exe- cuţie a unei comenzi, unitatea ME încarcă destinația corespunzătoare și porţiunea de imagine referentiata de aceasta din SDRAM in memoriile din cip, pentru destinatii res- pectiv ferestre de imagine. Aceste memorii sunt dublu-buferate pentru a permite acce- sul SDRAM al urmatoarei destinatii sa se su- prapună cu căutarea din destinaţia curentă. După ce procesarea tuturor comenzilor de căutare s-a încheiat, o întrerupere aten- ţionează nucleul. Rezultatele comenzii pot genera mai multe comenzi de căutare pentru nivelul următor, într-o căutare ierar- hică, sau să lanseze o compresie de mișcare în DSPul video. Cu toate că unitatea ME 38 BYTE România DECEMBRIE 1997 preia o mare parte din încărcarea nucleu- lui, microcodul păstrează controlul total al parametrilor esenţiali de căutare. Aceasta oferă flexibilitate motorului de căutare con- trolat de CPU, asigurând și o performanță echivalentă unui motor cablat hard. Pentru codificarea formatelor de mare rezoluţie, cum este HDTV, pot fi puse să opereze în paralel mai multe procesoare DVX, care să-şi împartă munca de proce- sare. Până acum, cipurile de procesare video - se interconectau printr-un bus global par- la 10 cipuri. (pentru decodificarea oricărui format HDTV sunt necesare doar 2 cipuri). Configurația sistemului DVĂX poate fi interfatat fara logică supli- mentară cu mai multe subsisteme ale PCu- lui. El are o interfață de bus PCI pe 32 de biti (conformă revizuirii 2.1), o interfață video programabilă CCIR-656 (paralele D1) şi o interfata I/O audio cu opt canale - compati- bilă 2S. DVX foloseşte 8 MBSDRAM, con- stituită din patru părţi de câte 16 Mb. Comunicatia punct-la-punct SDRAM | Intrarea dreapta legată la ieșirea stânga @ Transfer DMA ce specifica o adresa SDRAM distant. @ cei 4 biti superiori ai adresei sunt comparaţi cu numărul IDului DVX-ului în registrul adresei de bază din IPC. Dacă biții indică un ID mai mic, DVX-ul rutează datele spre canalul IPC stânga. O procesorul cu IDul corespunzător utili- zează partea inferioară a adresei pentru a plasa datele la locaţia corespunzătoare SDRAM. Bus PCI 9 Master Slave Pinii de stânga și dreapta IPC conectează DVX-urile vecine. Conexiunile de comunicație interprocese (IPC) O Pentru un număr ID mai mare, datele Bancurile SDRAM separate conțin porțiuni de imagine și date de SDRAM SDRAM leșirea dreapta legată la intrarea stânga sunt rutate spre canalul IPC dreapta. (9 pentru un transfer făcut către un DVX care nu este în proximitate, hardul verifică numărul IDului transferului și rutează datele către cipurile DVX pe direcție până când se ajunge la destinație. ( Canalul se termină prin legături la masă ale pinilor IPC stânga la master și ai celor IPC dreapta ale ultimului cip din matrice. Un bus specializat permite procesoarelor să lucreze în paralel la codificare în format HDTV video. tajat. Însă, dacă numărul de cipuri creşte pe acest bus partajat, se atinge limita lățimii de bandă a busului. Aceasta împiedică scalarea proporţională a performanţei. Spre deosebire de acestea, DVX utilizează o arhitectură punct-la-punct care asigură o scalabilitate direct proporţională cu numărul de procesoare. Canalele de comu- nicare interproces (IPC) ale cipului DVX pot fi interconectate pentru a construi matrici de procesoare, așa cum se ilustrează în figura „Comunicaţii punct-la-punct“. Prin porturile IPC, mai multe cipuri DVX coordonează operaţiile de procesare astfel încât să poată codifica toate formatele digi- tale HDTV propuse. Două cipuri DVX pot codifica formatul 525P, iar pentru for- matul HDTV 10801 sunt necesare 8 până Deoarece nu sunt necesare tampoane FIFO externe sau alte circuite logice, DVX reduce şi mai mult costul integrării sale într-un PC. Pentru a face sisteme capabile să codifice şi să manipuleze formate video HDTV, tre- buie adăugate doar cipurile DVX necesare, în funcţie de audiența vizată. Cu DVDuri care înregistrează, un PC DVX oferă posi- bilităţi de creaţie și înregistrări de calitate profesională pentru video MPEG-2, la preţuri de acum accesibile. Les Kobn (editorsQbix.com) este arhitect șef la C-Cube Microsystems pentru familia de pro- cesoare DVX. Greg Efland (editors@bix.com) este arhitect şef pentru procesorul DV. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adrian Pop] www.agora.ro/byte/ DHIML permite mărirea si micşorarea obiectelor, le face să dispară și să apară şi permite multe efecte multimedia. De Rick Dobson HTML Dinamic, pe înțelesul tuturor (II) rticolul din această lună va A demonstra de ce litera D din numele DHIML înseamnă într-adevăr dinamic. Cu DHTML este uşor să creăm efecte care înainte ar fi necesitat apleturi Java sau controale Active X. Articolul din luna tre- cută a introdus termenul DHTML, prin dis- cutarea stilurilor dinamice. Vom continua luna aceasta prin prezentarea tehnicilor DHTML pentru poziţionare dinamică, conținut dinamic și efecte multimedia. Poziționarea dinamică se referă la capaci- tatea de a mișca şi redimensiona textele si elementele grafice din paginile HTML. Aceste posibilităţi vin în sprijinul conţinu- tului dinamic, permiţând autorilor de pa- gini Web să modifice conţinutul textului și imaginilor afișate pe ecran. Puteţi să obți- neți rearanjarea automată a conţinutului paginii în cazul în care apar sau dispar anumite elemente. Efectele multimedia oferă filtre pentru a transforma aparenţa conţinutului. Poziționare dinamică Poziționarea dinamică oferă un sistem de coordonate tridimensional pentru a con- trola afişarea elementelor HTML. Autorii pot modifica dimensiunea unui element HTML prin atribute de poziţionare dinami- că. Prin setarea acestor atribute cu aju- torul unui script, puteți mișca conţinutul pe ecran sau să-i modificaţi dimensiunile. Natura interactivă a DHIML permite autorilor să lase în seama vizitatorilor ajustarea poziţiei şi a factorului de mărire al elementelor din pagină. Cu toate că implementează versiuni diferite de DHTML, Netscape si Microsoft au fost de acord asupra atributelor de pozitionare aprobate de World Wide Web Consortium (W3C). Există cinci atribute fundamentale pen- tru poziționare. Acestea sunt: top, Ht, width, height şi zindex. Atributele top şi left reprez- intă deplasamentele în pixeli fata de ele- mentul părinte. Variabilele width și height specifică suprafaţa de afişare în pixeli pen- www,agora.ro/byte/ tru un element HTML. Elementul ziniex specifică ordinea stocării a două elemente, care ocupă aceeaşi poziţie în pagină. Ele- mentul care are valoarea zindex cea mai mare se va afla în vârful stivei. lar cel cu val- ferestrei, setând valorile wicth si heigtt la val- oarea zero. Un script de doar cinci linii mod-. ifică atributele width și height ale imaginii până când aceasta va atinge lățimea max- . ima de 800 pixeli. Metoda setTime out a http://cab586/qgrowimage.html - Microsoft Internet Explores Lt Cu numai 12 linii de cod (vezi Galeria de cod pe pagina următoare), poţi crea efecte uimitoare. oarea cea mai negativă va fi la baza acesteia. Elementul din vârful stivei este cel vizibil. Captura de ecran de mai sus prezintă o succesiune de imagini suprapuse, care demonstrează mărirea bazată pe poziţio- nare dinamică. Imaginea, care este o siglă . de companie, porneşte din colțul stânga sus dintr-o imagine mică, creşte în dimensiune şi se mișcă spre dreapta până când se va opri în colțul din dreapta jos al ferestrei. Secţiunea „Efect de mărire“ din Galeria de cod de pe pagina următoare prezintă un cod de 12 linii care produce efectul din figura de mai sus. Secţiunea Body pozi- ționează un fişier .gif în colţul stânga sus al obiectului window determină viteza cu care va creşte imaginea. Proprietatea enlcad a obiectului window va genera un eveninient când se încarcă pagina, eveniment care va invoca procedura de mărire a imaginii. Conţinut dinamic DHTML oferă mai multe căi pentru a împrospăta, adăuga sau şterge text „din mers“ în pagina afişată. Trei tehnici includ proprietatea de afişare, proprietatea de vizi- bilitate și o colecţie de patru proprietăţi şi două metode, care manipulează textul sim- plu, sau cel formatat HTML. TnnerText $i InnerHTML sunt proprietăți DECEMBRIE 1997 BYTE Romania 39 Fundamente/Programare HTML Dinamic, pe înțelesul tuturor (Il) Efect de mărire
< /HEADER> < /HTML> Palaria magica