4 iA MODULARA PXi ȘI ALTELE DIGITAL REVINE CU UN NOU PROCESOR piezentari/ INSTRUMENTA Ț /p4o PROGRAMARE JAVA: Fire de executie /pss COMUNICAȚII: ATM inteligent /ps: RETELE DE SATELITI (:)rhitd: Interne Sute de sateliti de viteza mare vor concura pentru transmiterea datelor pe glob. Care sisteme vor câștiga? APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/040/1997 Valabil pînă la 31.12.1997 Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. RO, 4300 Tg. Mures, CP 172 OP 1 Acum puteţi ALEGE cel mai CONFORTABIL lOc. Cu un calculator Compaq Deskpro 2000 inteligentă a programelor. puteți acum să trăiţi experiența unică a unui confort excepțional în cele mai atractive condiţii. Noul Deskpro 2000 redefineşte întelesul valorii unui produs oferindu-vă avantajul de a lua cea mai simplă şi normală decizie atunci când doriţi să vă procurați un calculator. Acest produs reuşeşte performanţa fără precedent de a combina inovațiile cele mai recente cuprinse în tehnologia MMX"" cu optimizarea performanțelor prin administrarea Cel mai nou procesor, memoria şi tehnologia grafică senzațională reuşesc ca împreună să asigure standardul binecunoscut al Compaq de fiabilitate şi integrare uşor accesibilă. Adăugaţi la toate aceste performanțe un cost scăzut şi veţi avea toate elementele care explică de ce Deskpro este cel mai popular calculator personal din lume. Cereti detalii Noul Compaq Deskpro 2000. Alegerea este extrem de uşoară. despre soluția completă la: pentium” ROCESSOR DISTRIBUITOR AUTORIZAT: INTEGRATOR DE SISTEM DEALERI: a COMPUTERLAND NET CONSULTING CSI Ltd. SCOP COMPUTERS i Bdul Unirii 15 Str. Ştirbei Vodă 150 Bd. Constructorilor 20 Str. Ştirbei Vodă 150 Sector 5 , Bucureşti Bucureşti Sector 6 Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Tel.: 336 25 95 Tel.: 312 28 33 Tel.: 220 02 50 Fax: 223 26 80 Fax: 336 75 68 Fax: 312 41 99 Fax: 220 02 56 Intel Inside Logo si Pentium sunt marci inregistrate ale Intel Corporation iar MMX™ este marca a Intel Corporation MICRODATA/ BRINEL Tel./Fax: 064-43 02 80 COMPAQ TORNADO SISTEMS Constanta: Str. George Enescu, nr 1! Tel.: 041-61 85 80; Fax 041-61 94 57 Bucuresti: Str. Jiului 2-4 BI. Tornado Tel.: 01-667 28 23; Fax. 01-667 29 87 emai mult clare e multe hartii si , GVA e soluții hardware & software „2 VI DDR e sisteme integrate "la cheie' | asistență tehilică software & IBM Business" „PRD ial = a, | hezized Distribution Partner/ sala ir. aie conevimatol@ Nit: we distribuitor Symantec ! WHERE DO YOU WANT TO GO TODAY îm | carni ii ei el o a ii ol Authorized Distribution Partner/ DSP for Romania ul Co MP URBE RS : LY Flexibility, (ade.in Romani 10 : București | 12 ) Microsoft Hot Li : eae oe ex Ess = Dar un volum maxim de avantaje? Copiatoarele de mare volum MINOLTA. | Avantaje financiare la maxim - Nu trebuie să ai toţi banii! În rate sau leasing, în 24 de luni, ai tot timpul să plăteşti | copiatorul MINOLTA. Timp la maxim - cu cele 60 de copii pe minut, copiatorul MINOLTA îţi economiseşte timpul. | Servicii la maxim - garanţia de 3 ani* oferă întreţinerea completă a copiatoi ului MINOLTA şi furnizarea de consumabile | şi piese de schimb. Mai mult! La apariţia unei disfuncţionalităţi majore, copiatorul va fi înlocuit în 24 de ore! | *cu contract S+M w = 2- na a Pentru ca Minolta nu cunoaste 1/2-le de masura. | MINOLTA ROMANIA S.R.L., Şos Oltenitei nr. 35-37, Sector 4, Bucuresti, Tel: 634.62.45; 634 a Lee a 2 ai Bucureşti: Timişoara: Group Calea Floreasca nr. 242 Tel: 01-2305791, 2324036 Fax: 01-2321045 Piaţa Timişoara 700 nr. 1 Tel: 056-201041, 201042 Fax: 056-190464 a MICROSOFT | COMPATIBLE | Net Ware | Tested and Approved ARANTIE} Când vorbim despre elemente de rețea high-end, toţi sunt de acord: Bay Networks. Bay Networks este (16x10/100Base-TX autosense) au cele mai bune țimea de banda pe care o doriți pentru rețeaua Switchurile 303 (24x10Base-T, 1x100Base-TX), 304! performanţe pentru preţul la care sunt vân dumneavoastră. Noile huburi Bay Networks 150 oferă noi fa ai mpi de ri te echipamente au preţuri excelente şi pot fi folosite independent sau împreună Gt i ste că s e pot stivui cate 8, potfi plasate pe o lungime de 150 de metri şi doa Sistemul 500 îi. Routere Clam Sistemul 5000 de la Bay Networks simplifică integrând mai multe tehnologii într-o singură platformă. înseamnă economie şi flexibilitate. În plus mai mult contro rețelei prin Optivity, care este în acest moment cel mai bun de management de pe piață. Este grozav că utilizând ace : puteti migra de la tehnologia Ethernet de azi la tehnologia maine. contează în câte localități aveţi birouri cu care doriți să vă ectaţi deoarece Bay Networks vă oferă o linie completă de se pentru acces la distanță sau acces la Internet. e routere Clam™ au pret excelent, sunt simplu de utilizat, ortă IP sau IP/IPX şi se pretează unei game foarte largi de caţii. Sunaţi acum deoarece routerele Clam sunt mai petitive ca performate şi preţ decât routerele Cisco. Adaptive ÎN [iii ilie SASI EM Constanţa, George Enescu 11 Sn 3 tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 vizitati-ne pagina web Bucuresti, Jiului 2-4, Bloc Tornado Per Tip piep E, N ks tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 www.tornado.ro ay etwor 7 . » Cumparati 10 dischete 10 | și primiți 2 GRATUIT! Acum în fiecare cutie cu DISCHETE dischete 3M/Imation* veți găsi 2 GRATUIT. MELA TT i] aa DISCHETE Pachetul Promotional Special: cumpăraţi 4 cutii a câte „10 dischete marca 3M/Imation* si veţi primi a 5-a cutie GRATUIT! | Cea de a 5-a cutie are un design unic, și este disponibilă numai împreună cu Pachetul *valabil numai pentru dischetele Promotional Special 40 + 10. 3M/Imation de 3.5"DS-HD formatate IBM BYIE ROM Â N COVER STORY INTERNET PE ORBITĂ fibre PE cer De Jobn Montgomery 46 Sistemele de sateliți de comunicaţii pe bandă largă sunt gata să ofere viteze de multi megabiti. Atunci, unde-i problema? Socluri pentru mine 69 De Tom R. Halfhill Sloturile de firma Pentium II sunt o problema pentru competitori. Ce inseamna asta pentru utilizatori? APLICATII DE RETEA Batalia componentelor 59 De Robert Richardson Componentele soft pentru Windows si Macintosh fac lucruri remarcabile, dar constituie o sursa de conflicte. 6 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 COMUNICATII Comutatie ATM inteligenta 85 De Daniel Moldovan Un model de aplicare a deciziilor bazate pe logica fuzzy în comutatoarele digitale. eee lee ee ee ee ee ae Saat it Ra HI gs do See 3 Intrare B Grad de apartenen $ PROGRAMARE Multithreading in Java 89 De Nicoleta şi Cristian Pelin Firele de execuţie multiple rezolvă probleme delicate. 166 9NZVX ‘Y¥LNAdOO VIsVYDOLOS YSHDVTIVD SOP ‘ANIDVWINSISAG EDITORIAL Post 10 BITS Alpha la 600 MHz 10 SuccesorulluiSocket7 11 Power Mac domina 12 PC-uri Pll la 400 MHz 12 Viitoarele aplicatiiJava 14 Sun contra Compaq 16 WEB MASTER Pagini Web, trezite la viata 77 De Budai Lâszl6 LiveConnect îmbină posibili- tăţile oferite de JavaScript, cu cele oferite de Java. SURFING Gratis pe Web 81 De Mircea Sabău Programele freeware şi share- ware sunt o atracţie pentru navigatorii Web. LAB REPORT PREZENTĂRI AUTOMATIZĂRI INDUSTRIALE Instrumentatia modulară PXI 83 De Viktor Veres Calculatoarele industriale per- formante pot înlocui vechile PC-uri în conducerea proce- selor. Ta ID Din nou lalta și Teheran 97 De Harrison Forbes În mod cert Microsoft şi IBM nu s-au întâlnit vreodată la Ial- ta, la Teheran sau în altă parte. Există însă un scenariu care are ceva ,,déja vu“. FUNDAMENTE Dispozitive magneto-optice; WWW 'Lop 100 românesc şi alte știri de ultimă oră. OPINEI Învăţământul de calculatoare 103 De Irina Athanasiu O şansă (pierdută?) pentru România. COMENTARIU Și dacă Internet nu e, nimic nu e... 105 De Dan lancu Mărturii din ciberspaţiu Evanghelia după Internet (V). ULTIMA Sah in Cismigiu 108 De Iosif Fettich REȚELE pentru script UC | Viteze ATM rezolvă POL tabili- Construind ajustabile tatea aplicaţiilor Virtual PC-ul 17 între diferite 27 De William variante Unix. De Eric Traut Stallings BAZE DE DATE Un emulator soft Un nou i d transforma serviciu ATM Loe i ae PowerPC-ul compenseaza 2 2 an i intr-un Pentium. congestia din retele. eas 23 PROGRAMARE SISTEME DE De Stephen R. HTML Dinamic pe OPERARE Gardner intelesul tuturor Autoconf asigura Standardizarea (partea 1) portabilitatea metadatelor Va 29 pentru soft perinite cooperarea De Riek Dapson 21 diferitelor unelte de Navigare mai De Bob Friesenhahn manipular ee rapida prin Facilitatile SO informaţiei. prelucrări şi un utilitar gratuit pe latura client. www.agora.ro/byte/- Director GENERAL: Romulus Maier (rmaier@agora.ro} DIRECTOR EXECUTIV: Adrian Pop (adipop@agora.ro) DIRECTOR EDITORIAL: Mircea Sârbu (msarbu@agora.ro) REDACTOR ȘEF: Darvas Attila (adarvasQagora.ro) SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE: Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) REDACȚIA: Mircea Sabău (msabauQagora.ro) Budai Laszlo (\budai@agora.ro) REDACTORI ASOCIAȚI: losif Fettich (ifettich@netsoft.ro) Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro) LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT: Harrison Forbes (Chicago); Marius Tudorică (Tg-Mureș); Sepsi Istvan (Tg-Mures); Gabriel Proșcanu (Bucuresti); Dan lancu (Boston); Viktor Veres (Tg-Mureș) Nicoleta-Corina Pelin (București) Cristian-Florentin Pelin (București) lrina Athanasiu (București) (CORECTURA: Aurora Lasio; TEHNOREDACTARE: Reman Lâszid, Titus Roșca Ea A A Ea Aaa AL ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier MARKETING: Gabriela Bucșa, Annamaria Pascu e-mail: redactia 2agora.ro; office Oagora.ro (ConrABILITATE: Pap Ilona Secrerarut: Rodica Fettich DisraiBuȚie: Ștefan Curtifan, Doina Ceșa, Natalia Vânău IREPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastrami, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 C.P. 94 0.P. 49 Bucuresti LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 EDITURA: Computer Press Agora s.r.l., C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mures TELEFON: (065) 16.65.16 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-MAIL: byte@agora.ro Wes: http://www.agora.ro/byte Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. NOIEMBRIE 1997 BYTE România 7 e ranzitia este un proces dificil. Poate de aceea, pentru mas- carea dificultatilor, benefi- ciem de un concept vag: con- ceptul de post tranzitie. Acum un an, visele legate de tranzitie pareau ca se materiali- zează. N-a spus nimeni că va fi uşor. Se pare însă că este greu și trăim mai mult zile de post decât tranziţie vizibilă pentru toată lumea. Dar să fim optimişti. Oricum „omul sărac cu gândul se îmbogățește, căci trăieşte doar cu speranța“, cum scria pe o carte de bridge, cumpărată de mine la un anticariat în vremurile de tristă amintire, când — printre alte măsuri „geniale“ — s-a interzis şi bridge-ul. Acele vremuri au apus... Sau poate nu întru-totul? Problema dosarelor ar putea fi intere- santă şi pentru cei din lumea calculatoa- relor şi comunicaţiilor. Lucrurile sunt sim- ple: într-o societate democratică, nimeni — fie instituţie organism sau persoană par- ticulară — nu are dreptul să strângă și să păstreze date referitoare la un cetăţean, fără hotărâre judecătorească. În plus, datele furnizate de cetățeni pot fi folosite doar în scopul în care au fost furnizate și orice cetățean trebuie să aibă acces la datele păstrate despre el, ca să le poată modifica dacă este necesar. Este simplu. Se pare totuşi că nu este încă. Datele sunt preţioase. Într-un timp pre- vizibil, se vor comercializa și la noi baze de date cu adrese, numere de telefon sau chiar adrese e-mail. Datele sunt valoroase pentru marketing. Dar nu este indiferent nici dacă firmele de asigurări dispun de bazele de date de la spitale și refuză asigu- rarea pentru unii sau măresc primele de asigurări. Implicaţiile sunt diverse şi o le- gislatie moderna care să tratează şi pro- bleme referitoare la culegerea, prelucrarea şi distribuirea datelor — ar preîntâmpina 8 BYTE România NOIEMBRIE 1997 Post multe abuzuri. Poate comisiile create în cadrul CNI vor primi, în fine, atenția me- ritată iar propunerile lor vor fi analizate de cei plătiţi din bani publici să o facă. Dacă tot este vorba de legislaţie moder- nă, trebuie să amintesc că, alaltăieri, am avut ocazia să stau la coadă la Consulatul Germaniei de la Sibiu — pentru o simplă viză necesară participării la o conferință organizată de Sun Microsystems la Berlin. Am stat trei ore la poartă, la minus zece grade, alături de doi colegi de la universi- tate. Pot să afirm că există condiţii degradante pentru cineva care doreşte viză. Nu-mi vine să cred că universitarii sau oamenii de afaceri germani sunt ținuți iarna, ore în şir, la porţile instituţiilor noastre similare din Germania. În aseme- nea momente, integrarea europeană pare un film de anticipație de pe un canal TV de adormit lumea. Pare o problema putin importantă gi, cred eu, rezolvabila. Parca am citit cândva poveşti despre circulația liberă a persoanelor şi ideilor. Sau greşesc? Era oare vorba doar de anumite persoane şi anumite idei? Ar trebui acum să amintesc ceva despre învățământ. Dar... mai bine citiţi articolul doamnei profesor Irina Athanasiu, de la Universitatea Politehnica Bucureşti, des- pre probleme care ar trebui să fie impor- tante pentru toți. Dar, poate este prea frig. N-aş vrea să credeţi că toate lucrurile merg rău. Dimpotrivă. Există totdeauna semne bune, care ne menţin speranţele. Un e-mail primit recent ne invită să vedem pe 18 noiembrie „un server la Slobozia pe care urmează să-l folosească toate insti- tuţiile de acolo. În momentul de faţă, este full cu informaţii : începând de la infor- maţii despre autoritățile locale, despre cine care şi cum dă autorizaţii, ce ai nevoie pen- tru a le obține, Camera de Comerţ cu baza de date a firmelor (completă), până la băn- cile din Slobozia cu ce oferă ele, la progra- mul audienţelor la Poliţie şi ce ai nevoie ca să-ți scoţi buletin, la stațiunile din lalomiţa și ce prețuri au la hoteluri, la mică publici- tate, la partidele politice şi platformele lor, la ce animale ai voie să vânezi și în ce perioade și multe altele“. Mesajul primit de la domnul Constantin Teodorescu, FLEX Consulting Brăila, pare să anunţe o schimbare în bine. Sper să primim cât mai multe asemenea mesaje şi să-i putem felicita pe cei care realizează efectiv lucruri utile de interes general. Acum trebuie să-i remarc pe colegii de la DNT Cluj, (http: //www.dntcj.ro/) care in acest moment conduc în Romanian TOP 100, realizat de NetSoft din Tg.Mureş. Competiţia este un lucru bun şi câştigătorii merită felici- tări. Sper ca postul să nu fie prea lung. Cră- ciunul nu mai este așa de departe.. Darvas Attila adarvas@agora.ro www.agora.ro/byte/ NE PHBIOREALISM RENNIN EF: Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC-240, BJC-4200 si BJC-4550 si folosind kit-ul optional « Canon Photo, nu veti mai putea ji deosebi realitatea de imaginea imprimată. Imprimantele bubble- jet, concepute şi dezvoltate de Canon, oferă performanţe de invidiat atât din punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al vitezei, eficienţei şi silenţiozităţii în funcţionare. Indiferent dacă sunt folosite în particular sau în medii organizate de lucru, pentru reproducerea de documente alb/negru sau color, în volum mai mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi kitul opţional Canon Photo, conceput special pentru seria de imprimante Canon bubble-jet. Filozofia care îi stă la bază este simplă: un print y 5 af ral he | „Ale, STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANO RIVALUL N BUBBLE JET al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie. Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul Photorealism, brevetat de Canon, asigură o reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate perfect datorită acurateţii punctului de imprimare şi a cernelurilor special concepute pentru kit-ul Canon Photo. NUMAI CU O IMPRIMANIA CANON PUTEŢI Reprezentanţă România FACE MAI World Trade Gentes Bucuregti, Expoziţiei 2, intr. D, birou 1. MULT! tel. 01-223 38 54, fax. 01-223 42 36 Wholesalers: Bucuresti: ROMUS :e! (01)230 16 50 e TORNADO SISTEMS tei (01) 667 28 23; Constanţa: TORNADO SISTEMS :ei (041) 618 580 Resalers: Bucureşti: e BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 e DIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65 27 eKT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 e ORCAS BIROTICA tel (01) 210 30 93 eRAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01) 232 0388; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSISTEM CONEX tel. (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062) 434 541; Braşov: SYSTEM tel (068) 318 663 « COSIDOR COM tel (068) 310 537; Cluj: eSOFT GROUP tel (64) 430 000 *GENETYP tel (064) 190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iasi: UNIVERSAL R.X. tel (032) 212 660 ¢ OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel (059) 430 665; Pitesti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100 Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099 ; Timişoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443; Știri & Noutăţi Un cip părăseste vechiul bloc Firma Digital a ridicat performanțele UCP-ului Alpha peste cele ale procesorului firmei Intel. Următorul său pas: Încă o lovitură dată PC-urilor de birou. eoarece noul procesor 21164 la 600-MHz oferă avantaje nete în privinţa per- formantelor native, peste cele ale procesorului Intel Pentium II, Digital va încerca din nou să ance pe piața evitată până în prezent: piața PC-urilor. Ca şi alţi furnizori de UCP-uri RISC, firma Digital a fost împiedi- cată să pătrundă pe piață spre sfârşitul anului 1995, atunci când procesorul Pentium Pro al firmei Intel l-a ajuns din urmă pe Alpha, cel puţin în privinţa performanțelor de calcul cu numere întregi. Firma Digital şi-a ridicat performanţele procesoarelor la un nivel superior: În testele noastre intensive BYTEmark UCP/FPU, noul sistem de la Polywell, echipat cu procesor Alpha 21164 la 600- MHz, l-a depăşit categoric pe cel echipat cu procesor Pentium IL la 300-MHz. De asemenea, procesorul 604e la 350-MHz a făcut față, destul de bine, testelor noastre. Acum, firma Digitala realizat un nou UCP, procesorul 21164PC, mai ieftin decât 21164, dar care oferă aproape aceleași performanţe. Procesorul 21 164PC ţinteşte PC-urile de birou la preţuri cuprinse între 2500$ şi 3000$, ceva mai mari decât Becul existente pe piața PC-urilor, dar sub cele ale sis- a temelor echipate cu 21164 la 600- MHz, care costă aproximativ 10000$. După declaraţiile oficiali- tăților firmei Digital, primul sistem echipat cu procesorul 21164PC va apărea în această toamnă. Cu 21164PC, firma Digital a păs- trat nucleul de bază al procesorului 21164, dar a operat câteva modi- ficări pentru reducerea costurilor, cum sunt plasarea memoriei cache L2 (96-KB) în afara cipului, reduce- rea numărului de pini prin elimina- rea suportului pentru procesoare multiple şi limitarea dimensiunii memoriei cache L2 la maxim 4 MB (înainte limita era la 64 MB). Procesorul 21164PC, modelul la 533-MHz, costă 495$ în cantități cipul concurează atât cu Pentium cât şi cu Pe cip setul 21174 al procesorului 21164PC est decât 440LX AGP (cu port grafie accelerat) cialităţile firmei Digital afirmă că, instructiu ale procesorului 21164PC permit compres exemplu acceleraţii DVD cu cadru și anima fi realizate pe o arhitectură xX86 fără h II, chiar dacă 10 BYTE România NOIEMBRIE 1997 OEM, iar modelul la 400-MHz costă doar 295$. Laaceste preţuri, sunt acceleratoarele grafice cu suport DVD. Procesorul 21164PC nu este prima încercare a firmei Digital de a pătrunde pe piaţa PC- urilor. Procesorul 21066, o versiune mai ieftină a UCP-ului Alpha 21064, a fost una slabuta $i a ilu: motivele pentru care furnizorii RISC pot pătrunde cu greu p PC-urilor. La acea vreme, oficialităţile firmei Digital au cond : interesul mic starnit de procesorul 21066, în contextul lipsei aplica- ţiilor native Alpha NT şi a altor factori de piaţă. Dar analiştii au a- firmat că principalul motiv al scufundării procesorului 21066 a fost raportul pret/performanta slab. Rezultatele furnizate de vestele noastre BYTEmark, rulate pe un sistem de referință 21164PC, au indicat faptul că noul UCP va oferi cât se poate de multă performan- {4 pentru un dolar: Acesta a învins sistemul Pentium II la 300-MHz atât la calculul cu numere întregi cât şi la cel în virgulă mobilă. Chiar dacă firma Digital şi partenerii săi au făcut mult pentru a îmbunătăţi această situaţie, cipurile Alpha încă sunt urmărite de întrebări sâcâitoare de genul câte aplicații native sunt disponibile pen- tru platformă. Astăzi, firma Digital declară că sunt disponibile pentru platformele Alpha între 2000 și 2500 de aplicaţii native, pro- movând în continuare dezvoltarea acestor aplicaţii prin aplicarea raba- turilor comerciale la dispozitivele hardware pentru furnizorii de soft- ware și prin asistența oferită acestor _ furnizori la transferul aplicaţiilor pe platforme Alpha. „Trebuie să diri- jăm transferul aplicaţiilor spre plat- formele Alpha pentru toate SO- urile-concentrându-ne asupra NT urmat de Unix,“ declara Aaron Bauch, directorul tehnic pentru comercializarea microprocesoarelor Digital Alpha. O altă tehnolo- gie a firmei Digital, software-ul de emulare/translatare FX!32, bunătățește performanţele programelor native x86 când aces- cută pe platforme hard Alpha NT. ata nual xistat asemenea „găuri , De exemplu, firma Mi- trunderea procesoarelor Alpha pe cât mai multe platforme, acestea vor deveni mult mai atractive pentru dezvoltatorii de software. Multe sisteme echipate cu procesoare Alpha se îndreaptă în mare viteză spre apli- catiile de nivel înalt, cum sunt cele de ani- matie, producţie grafică, baze de date , iar multe firme mici încă nu au nevoie de - întreaga putere de calcul a sistemelor Alpha, ţinând cont şi de prețul acestora (vezi Son- - dajul din pagina 13). Bauch crede că acest lucru se va schimba pe parcursul evoluţiei platformei Windows NT. „Avantajul nos- i oe sistemului“ 2 es ee E ii î procesoarelor „ce cu) ac: d procesoare x86 în pri- : clienților OEM, printr-o mare accesi- bilitate la propria tehnologie. Acum câţiva „ani, de exemplu, firmele Mitsubishi si Sam- sung au început să producă cipuri Alpha, fir- ma VLSI ‘Technology ainceput sa fabrice cir- ; gice din generaţia a treia (și aceştia ar O alternativă mai ieftină a cip 21174), iar acum există sute de este un proiect de succes pentru 164PC, sprijinit de furnizori de vârf ca Dell s Compaq, „Întotdeauna scopul principal va fi să obţinem sprijinul unei firme vârf,“ unea Jollie. Dar, deși sunt interesaţi, spunea ollie, acești furnizori preferă să aştepte și să “vadă tendinţele pieţei. „Cu procesorul 21164PC, noi oferim furnizorilor un produs pe care sperăm să-l accepte. Aș fi emoţionat dacă acest lucru s-ar întâmpla.“ - Jason K. Krause L www.agora.ro/byte/ „tru pepiaţa NT este ina aa și Joe po Slot 1 este protejat de patentele rigide ale firmei Intel, furnizorii rivali de cipuri x86 lucrează la o nouă interfață UCP, pentru a oferi un succesor al larg răspânditului Socket 7. Interfața, având o bandă de transfer mai mare, ar putea con- stitui o alternativă deschisă la sloturile aflate în proprietatea firmei Intel, dar aceasta ar putea duce la separarea arhitecturii sis- temului PC în standarde incompatibile. Oficialităţile firmei Cyrix confirmă fap- tul că au avut o discuţie cu AMD şi alte firme în legătură cu succesorul lui Socket 7. Aces- ta este un soclu UCP cu 296 de pini, folosit de toate cipurile x86 din clasa P5, incluzând procesoarele Pentium ale firmei Intel, KS si K6 ale firmei AMD, 6x86 şi 6x86MX ale firmei Cyrix precum și Centaur IDT-C6. Competitorii lui Intel au nevoie de o alter- nativă, deoarece nu pot obţine de la Intel licenţa pentru protocoalele de magistrală destinate procesoarelor din clasa P6. Toate procesoarele P6 ale firmei Intel (incluzând Pentium Pro, Pentium II şi viitorul Deschutes) necesită aceleași proto- coale de magistrală, chiar dacă interfețele fizice variază. Pentium Pro foloseşte Socket 8, Pentium II foloseşte Slot 1, iar viitoarele procesoare Pentium II vor utiliza Slot 2. Ver- siunile mobile de Pentium II folosesc o altă interfață proprietară, care este o versiune miniaturizată a lui Slot 1. Fabricanţii plăcilor de bază îşi pot echipa plăcile cu interfețele UCP Intel, dar Intel nu doreşte partajarea tehnologiei cu furnizorii rivali de procesoare x86, chiar dacă a acordat anumitor furnizori Furnizorii x86 uniţi contra lui Intel thei te tl 46% A, licenţa pentru logica cip seturilor. „Dacăvom adopta soluţia proprietară, nu vom face altceva decât să întindem o mână de ajutor firmei Intel,“ spunea Stan Swearin- gen, directorul de producţie al firmei Cyrix. „Noi credem că industria doreşte un soclu deschis. Suntem gata să discutăm cu furni- zorii de cip seturi, cu AMD şi alte firme pen- tru a defini o nouă interfață,“ a adăugat el. Interfața va apărea probabil în 1999. Firmele Cyrix, AMD şi Centaur au căzut de acord că Socket 7 va rămâne la fel de agreat cel puţin până în anul 1998 şi, posibil, şi după 1998. Chiar dacă are o bandă de trans- fer mai îngustă decât interfețele firmei Intel, este suficient de rapidă pentru calcula- toarele de birou și servere. NOIEMBRIE 1997 BYTE România 1] „LOT Furnizorii lucrează în momentul de fata la extinderea duratei de viaţă a lui Socket 7, pe mai multe căi. În această toamnă, fir- ma AMD va anunţa un nou procesor K6 având o memorie cache L2 mai mare. Fir- ma Centaur intenţionează să lanseze, în următorul an, o nouă versiune IDI-C6 ce va integra nivelul 2 al memoriei cache. Alte direcţii posibile includ cartelele de adaptare UCP ce se conectează la Socket 7 (vezi „Soclu pentru mine“ în pagina 73). Între timp, Intel nu a stat degeaba. În luna august, a anunţat un nou procesor Pentium Procu 1 MB memorie cache L2-dublând me- moria cache maximă a cipurilor Pentium Pro anterioare. La mijlocul anului 1998, firma Intel intenţionează să introducă versiunea Deschutes a procesorului Pentium II. Des- chutesva fi primul cip Pentium II, fabricat în procesul de 0.25 microni, şi ar putea înlocui cipurile actuale Pentium II, fabricate în pro- cesul de 0.35 microni (pentru informaţii suplimentare, vezi „O privire spre viitor“). Slot2 este o versiune Slot 1 cu performanţe mai mari care funcţionează la frecvența magistralei de cel puţin 100 MHz şi suportă cartuşe SEC. Aceste cartuşe au un spațiu mai mare pentru memoria cache L2. Intel urmărește să introducă Slot 2 în calcula- toarele de birou performante și în servere, păstrând Slot 1 pentru sistemele uzuale. Chiar dacă competitorii firmei Intel îşi pot uni forţele pentru proiectarea unei alte interfeţe, acest lucru va pune multe firme în dilemă. Este posibilă fabricarea unei plăci de bază cu Socket 7 ce lucrează cu întreaga clasă de procesoare PS. Dar, furnizorii declară că fabricarea unei plăci de bază cu două interfeţe UCP diferite costă prea mult, datorită incompatibilităţilor electrice. Furnizorii vor trebui fie să creeze ambele versiuni, fie să aleagă una singură. Rezultatul ar putea fi două arhitecturi PC aflate în competiţie: Intel şi non-Intel. $i, de când firma Intel este liderul furnizor de UCP-uri, plăci de bază și cip seturi, fenomenul non-Intel are de înfruntat o grea bătălie în tentativa sa de a instaura un stan- dard deschis. -Tom R. Halfhill Power Mac domina (cu steluta) ratie UCP-ului sau Power PC 604e la 350-MHz, a memoriei cache rapide siaaltor imbunatatiri, noul Power Macin- tosh 9600/350 al firmei Apple ofera per- formante excelente. Statutul său de „cel mai rapid Mac“ este însoțit de o steluta. Datorită agitaţiei pentru obţinerea licen- ţei Mac OS şi a achiziţiei de către Apple a Apple's Power Macintosh 9600/350 uses the 350-MHz 604e CPU. firmei Power Computing, lupta pentru 9600/350 s-a mai domolit. Deoarece Mo- torola a scos pe piaţă clone Mac, iar Pow- er Computing a fost achiziționată, Apple nu mai are probleme cu furnizorii de clo- ne, până la erodarea pieţei împărțite prin introducerea noilor Mac-uri cu procesoare În 1998: PC-uri P Ii la „oo MHz: De acum și până în LY) următorul an, ci-

: „bigred {font- size: :24pt; color:red). : -.littlegreen {font size: ‘Lope: “color:green) . i CESTI LED function changeStyle() { .className = “bigred"; document.all.tags("P").item(1) .

Welcome! cena de Cod © Click ee fe. ee accentuate Nel come 8 is Modificareai in amănunt a stilului pe function changeStyle() ți document.all.tags("P"). item(0 Style. fontSize = "pipi style.color="red”; style, fontSize = “LOpE ‘Style: color =" green unui document. Exista peste 60 atribute de stil, care permit controlul in detaliu al aspectului paginii Web. Toate tagurile HTML traditionale au devenit obiecte DHTML. Dezvoltatorii de DHTML trebuie sa scrie mici programe JavaScript sau VBScript, care să permită interactivitatea utilizatorului final (end user) prin manipularea metodelor şi pro- prietăților metodelor. O mare varietate de evenimente permit selectarea dintr-o gamă larga a opțiunii pentru declanşarea codului care răspunde acţiunilor utilizatorului sau evenimentelor de pe Web. Fiecare tag DHIML are şi un corespon- dent script. De exemplu, tagul P cores- punde elementului P (un obiect script). Pro- prietatea parentElement, care este read-only, atagului P va da obiectul ime- diat superior din ierarhia documentului - permite introducerea unui bloc HTML intr-un tag P. A doua metoda: InsertAdja- cent Text va permite actualizarea continu- tului unui paragraf, dar nu a codului HTML. Stiluri Dinamice Multi dezvoltatori vor fi atrasi de DHTML pentru ca are posibilitatea de a schimba stilurile in functie de evenimentele de la uti- lizator sau sistem. O cale simplă pentru a face acest lucru este folosirea proprietăţii className. Această proprietate se aplică blocurilor de elemente ca și P și corespunde atributului CLASS. Pentru a schimba stilu- rile trebuie doar să setaţi proprietatea className cu valoarea noului stil. Pentru a revizui o proprietate, codul dumneavoastră trebuie să conțină o referin- ță spre obiectul a cărui proprietate este. NOIEMBRIE 1997 BYTE România 29 Fundamente/Programare HTML Dinamic pe înţelesul tuturor, Parteal Tagul all vine să vă ușureze treaba. Puteţi folosi tagul a] 1 pentru a marca toate ele- mentele similare din document. Apoi fo- losiţi metoda î tem a tagului pentru a vă referi la instanțe specifice unui element din document. Apoi, setați proprietatea className a instanţei ca fiind egală cu noua descriere de stil. Listingul „Schimbare de stil elegantă“ din caseta „Galeria de cod“ (pagina ante- rioară) prezintă aceste principii. Docu- mentul HTML conţine două descrieri de diat după încărcarea unei pagini. Dum- neavoastră trebuie să scrieţi codurile care să răspundă acestor evenimente. Codul de tratare al evenimentelor poate fi scris în European Computer Manufacturers Asso- ciation (ECMA) JavaScript sau în Micro- soft VBScript. Evenimentele DHTML pot avansa de la un nivel inferior spre unul superior in ierarhia documentului. Acest lucru permite evenimentelor unui obiect de la un nivel ierarhic inferior să urce în ierarhia docu- trolează în mod selectiv propagarea eveni- mentelor în funcție de poziţia de pe rând (în pagina HTML) unde se apasă cu mouse-ul. Un clic pe linia de text, în afara blocului B, va permite ascensiunea eveni- mentelor în ierarhia documentului până la nivelul BODY sau chiar mai departe. Rutina de tratare a evenimentelor de la nivelul BODY: setBodyStyeva modifica culoarea celor două blocuri H1 din document. Funcţia setBodyStyle prezintă câteva tehnici script interesante. Mai întâi, stil şi două blocuri paragraf. Blocul care conţine textul „Welcome!“ are atributul CLASS setat la valoarea ] i tt legreen, care reprezintă o descriere de stil. Printr-un clic în interiorul documentului se va gene- ra un eveniment onC] î ck. Acesteveniment va lansa funcţia JavaScript change Style(). Aceasta folosește indecşii 0 $i 1 pentru a se referi la primul sau al doilea paragraf. Funcţia channgeStyle setează pro- prietatea className aparagrafelor la va- loarea bigred respectiv littlegreen. Segmentul de cod ,,Modificarea in ama- nunta stilului“ din „Galeria de cod“ prezin- tă o tehnică mai granulară pentru a obţine acelaşi rezultat. Această versiune a funcției changestyle() modifică proprietăţile specifice ale obiectului style pentru un paragraf. Când aveţi nevoie de un control mai amănunţit decât cel permis de class - Name, sau când doriţi să faceți nişte modi- ficări speciale soluţia este folosirea proprie- tatilor obiectului sty e. Evenimente și Ascensiune DHIML introduce un nou obiect: event, care urmăreşte succesiunea evenimentelor. Proprietăţile acestuia permit identificarea elementului unde s-a produs evenimentul, starea tastaturii, poziția mouse-ului și starea butoanelor acestuia. De exemplu, eveni- mentele onclick sau onmouseover reflec- tă acţiunea cu mouse-ul relativ la tagurile HTML, a utilizatorului final, iar eveni- mentul on] oad altagului body apare ime- 30 BYTE România NOIEMBRIE 1997 Ascensiunea evenimentelor. . HTML HEAD cu aceasta secventa de cod, putem forta executarea metodei repaint() a unui aplet. Un exemplu simplu este realizarea unui aplet care afişează valoarea unui contor, iar valoarea să poată fi modificată folosind butoane JavaScript: import java.applet.*; import java.awt.*; public class count extends Applet { public int i; public void init() { LiveConnect îmbină posibili- tățile oferite de JavaScript, cu cele oferite de Java. i=0; } public void paint(Graphics g) { g.drawString("Contorul este " 053055 ) public void increment() { aţa repaint(); ) public void decrement() { TRS repaint(); } ) iar documentul HTML este de forma:

In acest exemplu, apletul count.class este inglobat in pagina HTML, sub numele ,,ap- let“. Pentru incrementarea contorului, se accesează direct variabila i, pentru decrementare se apelează metoda decre- ment() a apletului. LiveConnect permite accesarea de către un apleta variabilelor, funcțiilor JavaScript din pagina. Pentru a.interactiona cu JavaScript, un aplet va folosi clasele care sunt furnizate de Netscape in fisierul java_40. Principalele pachete din acest fisier sunt: * java * sun * netscape.applet * netscape.net * netscape.plugin * netscape.javascript Aceste pachete vin să extindă cele oferite de JDK sau să le completeze pe cele cu acelaşi nume din JDK (java, sun). Astfel, un programator poate folosi metoda init() a unui aplet pentru a stabili o “legătură între aplet şi JavaScript: public init() { win=JSObject.getWindow(this); apoi, poate folosi metoda mouseEnter pentru a afișa un mesaj: public boolean mouseEnter(Event e, int Xe abe win.eval("alert(\"Hello world\") #")s return true; Astfel, java detecteaza intrarea mouse-u- lui pe suprafata apletului si apeleaza meto- da mouseEnter. De remarcat ca, pentru a permite unui aplet, sau plug-in sa acceseze variabilele si functiile JavaScript din pagi- nă, trebuie să apară cuvântul cheie MYSCRIPT în interiorul tagului sau . Comunicarea JavaScript — Plug-in Plug-in-urile sunt mici resurse de cod, nu programe, care rulează în interiorul procesului navigatorului şi extind capaci- tăţile navigatoarelor. Acestea sunt făcute pentru a interpreta un anumit tip de infor- maţie (fişiere .avi, .aiff etc) în interiorul browserului, la un cost de dezvoltare şi păs- trare (spaţiul de pe disc) minim. “ Îţi lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tău, Microsoft Press are soluţia; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să în veţi despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ți per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ţi creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru Viaţa ta. — Sc" =e “az ae Aa Hands-On Self-Paced Training for Hands-On, Self-Paced ‘Windones NT Workssation Training for Mici | Server version 4.0 Si Euchasivty for Onners of the Windows MT Server Resource Kit Version 40 rosofi Resource Guide and Utilities Server Version 6.5 for Windows NT Workstation Version 4.0 Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft® SOL Server Server ~ Microsoft® Windows NT® Microsoft® Windows NT? Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft: Press COMPUTER PRESS Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Conmuiters. str. Lipscani nr. 102; precum si de la urmatoarele magazine din Bucuresti: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria "Noi", sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica): MIVAS: Pasaj Universitate; TIMIŞOARA: Computer 21 SRL Bul. Regele Ferdinand nr. 2; ARAD: BB Computer, b-dul Revoluţiei 26-38 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., CP 94 0P49, București, fax: 01-3309285 Important: Lista completă de preţuri poate fi obținută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...} Web Master Pagini Web trezite la viata JavaScript poate comunica cu aceste plug-in-uri prin intermediul claselor java, livrate împreună cu pluginul, așa cum se vede în figura „Interacțiunea dintre JavaScript şi Plug-in-uri“. Pentru a îngloba un anumit obiect într-o pagină Web se foloseşte tagul . Dacă dorim înglobarea unui fişier .avi vom folosi următoarea linie: La citirea acestei linii, navigatorul va încărca pluginul corespunzător acestui tip de date (.avi), careva interpreta fişierul .avi. Pentru a interactiona cu plug-in-ul, tre- buie să aveţi clasele AviObserver.class şi AviPlayer.class livrate împreună cu Net- scape, împachetate în fişierul npavi.zip. Folosind metodele acestor clase, JavaScript poate interactiona cu plug-in-ul. Astfel, putem scrie urmatoarea secventa de cod intr-un fisier HTML:
Cu această secvenţă, am introdus două Interacțiunea dintre JavaScript și Plug-in-uri Plug-in ; Java > E JavaScript Play() Class AviPlayer f EMBED SRC="..".> | public Start)
| } ! |
) Comunicarea dintre JavaScript și plug-in se face prin intermediul unei clase Java furnizate împreună cu plug-in-ul. butoane cu valorile START și STOP, care dacă sunt apăsate cu mouse-ul vor deter- mina pornirea (START), respectiv oprirea (STOP) animației. Referinţe Andrew Wooldridge and Mike Morgan: Using JavaScript, Que Corporation 1997 http://hpv17.infosys.tuwien.ac.at/javascript/ http://www.neca.com/~viis/Iconnect.htm http://home.netscape.com/comprod/prod ucts/navigator/version_3.0/building_bloc ks/liveconnect/index.html http://www.tesre.bo.cnr.it/Manuals/Plug inSDK30b5/ Budai Lăsal6 este redactor la BYTE Româ- nia. Poate fi contactat la lbudaiQagora.ro. KeyMap 2.0 - este utilitarul Windows 95 de care aveţi nevoie pentru a scrie comod în orice limbă. - permite configurarea software a tastaturii în funcţie de necesităţile specifice oricărui utilizator. - pentru fiecare layout atașat unei limbi și pentru fiecare tastă a acestuia, puteți configura 4 caractere ce să fie generate de acesta! - se instalează și se configurează foarte ușor pentru oricine a mai utilizat un produs Windows 95. - Vă oferim de asemenea, la cerere, peste 180 de fonturi True Type sau Adobe Type (postscript), continand toate caracterele specifice limbilor europene cu alfabet latin. 40(0)65-166516 ee www.hotsoft .ro/keymap > (Pentru licențe multiple apelați la sediul firmei.) Doresc să cumpăr produsul, V-am expediat la BCR Tg.Mureş în contul nr. 4072032198 al S.C.HotSott SRL Tg-Mureș, 100.000 lei (în care sunt incluse și taxele poștale), cu mandatul poștal/ordinul de plată nr. ....ncn cerere neam enonnarmernarnnee GAN GONG OO scene ncpsncczpswsnncconsey pentru o licență a acestuia. CE POTI KeyMap2.0. [Il Doresc să-mi trimiteţi și factură. 80 BYTE România NOIEMBRIE 1997 = € p ] Echipamente: tel:(01) 6794879 = tel/fax: (01) 230 44 58 SĂ e) Tehnic, Consumabile, Sofiware: | a Pa tel: (01) 2105264; 2119042 fax: (01) 211 3943 e-mail tricorpQradiotel.ro pai imprimante matriciale Chiar dacă ar trebui să ne obișnuim cu gândul că nimic nu este gratuit, programele freeware şi shareware constituie o atracție pentru navigatorii Web. De Mircea Sabău Gratis pe Web rogramele freeware şi shareware nu sunt o noutate. Aproape toți utilizăm, mai mult sau mai puţin, astfel de programe. Şi de ce să nu recunoaştem că, de multe ori, o astfel de aplicaţie ne-a scos din impas sau ne-a convins să achiziționăm varianta comercială a produsului. Deoarece mulți dintre cititorii revistei BYTE şi-au manifestat intere- sul pentru aceste programe gratuite, în continuare vă voi prezen- ta câteva locuri unde le puteţi găsi. Download pentru PC www.download.com DESKFF Power that's easy to manage. M 1 Quick Search 411 Categories Pop Most Popular new Newest Titles pick Top Picks Categories The new four-letter word PREMIERE Spam 1t's getting out of hand. Put în its place with Deadietter, a plug-in for the Eudora email client, Perfect union Acest sit ofera o colectie bogata de programe si informatii gratu- ite. Pentru un acces rapid, programele sunt grupate in zece cate- gorii. În continuare, voi aminti pe scurt aceste categorii. Afaceri: aplicaţii de gestiune și planificare, financiare, inventariere, juridice, calcul tabelar, procesarea textelor; Unelte de dezvoltare: ActiveX, compilatoare, editoare, biblioteci, rețele, programe sursă, manu- ale; Drivere: pentru sistem și BIOS, CD ROM-uri, cartele video, modemuri, dispozitive de intrare, reţele, imprimante, scanere, multimedia, sunet, sisteme de stocare; Educaţie: limbi străine, lite- ratură, matematică, ştiinţă, unelte de învăţare; Jocuri: de acţiune, aventură, simulare, sport, război şi strategie; Casnice: arte, reţete culinare, muzică, religie, cărți electronice; Internet: navigatoare, şuetă, comunicaţii, poștă electronică, FTP, HTML, Java, reţele şi intranet, plug-in-uri, servere, utilitare, VRML; Copii: divertis- ment, matematică, lectură, ştiinţă; Multimedia, proiectare: ani- maţie, video, audio, seturi de caractere, pictograme, ilustrate, edi- toare de imagini; Utilitare: antiviruși, compresii de fişiere, utilitare pentru fișiere, instrumente pentru seturi de caractere şi pictograme, reţele, optimizări, imprimante, securitate, utilitare de sistem, pro- grame pentru dezinstalare. Pe lângă acestea, pagina mai oferă o mașină de căutare extrem de utilă. www.agora.ro/byte/ Freeware Publishing http://194.197.188.25/freeware/freeware.htm Acestsit oferă o colecție de programe gratuite de cea mai bună cali- tate pentru Windows 9$. Software-ul prezentat nu este comercial şi nu poate fi distribuit. Pagina oferă două mari categorii de pro- grame: Aplicaţii Internet (clienţi de poştă electronică, şuetă, FTP, Telnet, terminale, utilitare pentru poşta electronica şi apeluri tele- fonice, unelte de navigare şi CGI, aplicaţii bazate pe socluri Win- dows, utilitare pentru rețea, software server, unelte de proiectare Web, navigatoare, plug-in-uri şi utilitare pentru WWW) şi Apli- cații Windows 95 (editoare de texte, utilitare pentru fişiere şi im- primante, programe driver, instrumente antivirus, utilitare pen- tru grafică, arhivare, sunet și video, jocuri şi alte diverse aplicaţii). Pentru ce interesați doar de aplicaţii particulare, există o maşină de căutare care vine în sprijinul acestora, prin opţiunile de restrân- gere a domeniilor de căutare. Se poate opta pentru diverse plat- forme hard și soft sau domenii de aplicaţii particulare. TuDogs sau ultimele noutăți de software gratuit http://tudogs.com/ BR TUDOGS Puss BE ees | The Ultimate Dire Of Gratis Software Kiss tbat biz cld uziu a urs vocdbYyx? SAN ie veh eae copyright © TuDogs 1996, 1997: comments and suggestions to webmaster (@tudogs.com Această pagină Web oferă o gamă largă de software și servicii, majoritatea dintre acestea fiind gratuite. Chiar dacă, pe ici, pe colo mai există mici erori, toate aplicaţiile soft din această pagină sunt testate şi verificate. Oferta software acoperă domenii de genul: animaţie, autorizare, navigare pe Web, activităţi de afaceri, edu- caţie, activități financiare, jocuri, sănătate, muzică, proiectare şi unelte de dezvoltare Web, aplicaţii Windows. Membri acestei pa- gini pot primi prin poșta electronică ştiri legate de subiecte speci- fice (jocuri, Windows 95, Java multimedia, HTML, viruși în Inter- net, unelte Web etc.). NOIEMBRIE 1997 BYTE România 81 Surfing Gratis pe Web 800-934-4239 www.cdw.com ZDNet | News | Products | Internet | Shopping | Help! | Magazines Downloads | Games | Mac | At Home | Learning | Community onan Stef TWOP Caaf Monday, October 27, 1997 hot 7 jle OF THE DAY Chess Ballet Reyes Dee: : bcs . Daylight savings—time's up! HOT ARCHIVES - So don't get left in the dark. Our Top , Time Tools will help you countdown, This week’s other organize, synchronize or just plain enj otite tha most eee pei Se eee Howe! reel Web-master of all you survey Want your site to be the best? These site management tools help you build—and maintain—your supersite, Downloads for MODE ZOWET- Hoin Channel Tinzone Explorers Welcome to Your Shareware, | Daytona USA Deluxe is the 3D sequel to the classic arcade game that lets you race a Daytona Stock car that’s thundering down a straight away at 250 MPH. You've got race cars all around you. One of them bumps you, and your car reacts with precision control as you guide it out of trouble. The first tum comes Halloween Decorate your desktop with scary screen savers, hauntine des 82 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 TUCOWS - software pentru Internet http://www.tucows.com/ Situl TUCOWS este un loc excelent de pornire pentru obtinerea celor mai bune si recente programe Internet sub Windows 95, Win- dows 3.1, Macintosh si OS/2, programe verificate impotriva viruşilor. Pagina oferă peste 280 de legături spre filialele din întrea- ga lume. Dacă alegeţi o filială apropiată de dumneavoastră, puteți descărca rapid ceea ce vă interesează. Biblioteca software ZDNet http://www.hotfiles.com/ Această pagină, oferită de ZDNet, conţine o impresionantă colecţie de programe și aplicaţii, grupate în mai multe domenii: Inter- net, jocuri, utilitare, educaţie/domiciliu, grafică şi multimedia, afaceri, unelte de dezvoltare, programe demonstrative comerciale, aplicaţii Windows 95 si Macintosh. Totodată, pagina oferă vizita- torilor o puternică maşină de căutare în întreaga bibliotecă, dinamizând astfel procesul de căutare. Toate programele oferite sunt cotate cu un anumit punctaj, în funcţie de încadrarea acestora în domeniul de căutare. SoftSeek http://www.softseek.com/index.html Acest sit contine programe gratuite (freeware si shareware) si pen- tru evaluare, din diverse domenii: activitati productive (calen- dare/PIM-uri, contabilizări, agende), îmbunătăţiri desktop (pic- tograme, screen savers), educaţie (limbi străine, astronomie, matematică, ştiinţă), jocuri (acţiune, hazard, sport, strategie, aven- tură), grafică (programe de vizualizare, editare, desenare), pasi- uni (muzică, finanţe, astrologie, sporturi), Internet (poşta elec- tronică, publicare Web, navigatoare, FTP, şuetă), programare (ActiveX, Java, manuale) şi utilitare (arhivare, antiviruși). Pagina mai prezintă primele 10 programe din clasamentul săptămânal, precum și noutăţile şi actualizările de ultimă oră. Pentru accesul rapid, navigatorii au la dispoziţie o mașină de căutare. Windows95.com http://www.windows95.com/apps/ Această colecţie shareware pe 32 de biţi conţine programe şi aplica- ţii aşezate în spatele unor pictograme asociate următoarelor do- menii: noutăți software, înveliş desktop, pictograme, utilitare, jocuri, reţele şi Internet, unelte multimedia și grafice, programare, gestiunea informaţiilor, unelte pentru mărirea productivităţii etc. Orice software oferit este însoțit de informaţii referitoare la instalare, timp de descărcare, timp de expirare, informaţii despre autori şi altele. Până nu demult, unul din cele mai mari secrete era software-ul gratu- it. În mod obişnuit, acesta se numeşte freeware sau shareware. Anu- mite firme oferă servicii de distribuţie gratuită a acestor programe pentru încercare şi evaluare. Uneori, programele rulează doar un timp limitat (30 de zile), alteori acestea nu oferă toate funcţiile pe: care le au versiunile comerciale. Acum, siturile freeware şi share- ware au devenit tot mai numeroase şi mai cunoscute în rândul navi- gatorilor Web. În încheiere, doresc să amintesc câteva dintre aces- tea: (http://www.freeware32.com/, http://www.cooltool.com /windows95.html, http://www.jumbo.com/pages/windows95/, http://www.mysharewarepage.com/, http://www.abraxis.com/fans /PAGE_1.htm, http://www.halcyon.com/knopf/distrib.htm), uran- du-vă „Download rapid“. BI Mircea Sabău este redactor la revista BYTE România. Poate fi contac- tat la adresa: msabauQagora.ro. Traditionalele PC -uri din sistemele de automatizări pot fi înlocuite de o nouă familie de calculatoare industriale modulare, performante şi foarte flexibile. De Viktor Veres Instrumentația modulară PXI ational Instruments, lider mondial în sisteme de achizi- ţie de semnale şi monitorizare-control procese industria- le, a introdus recent o nouă familie de calculatoare de proces care va revoluţiona soluţiile actuale de automati- zări ale proceselor de fabricaţie şi testare semifabricate sau produse finite. După opiniile specialiştilor, noua gamă de produse de instru- mentatie se va bucura de un mare succes datorită flexibilităţii în con- figurare, puterii de prelucrare distribuite optim în funcţie de necesi- tăți şi datorită costului redus al echipamentului instalat. Soluţiile ba- zate pe noile echipamente asigură performanțe ridicate în aplicaţii- le de evaluare, testare, măsurare, achiziţie de semnal, modelări în timp real al instalaţiilor tehnologice sau al proceselor fizico-chimice. Este vorba de un sistem de achiziţie de semnal și control procese cu o arhitectură modulară cu magistrală PCI, care are în componen- asa oserie de blocuri multifuncţionale pentru achiziţie şi condiţionare de semnal, prelucrare numerică, prezentarea, stocarea ŞI trimiterea la distanţă a datelor referitoare la parametrii procesului monitor- izat. Dispune de o serie de ieșiri prin care se comandă (se reglează) instalația tehnologică după diferite algoritmi de reglare, în funcţie de evoluţia procesului de reglare şi a parametrilor de stare actuali sau predictibili. Modulele componente ale acestui sistem de automatizări sunt introduse în soclurile unui șasiu standardizat, urmând ca în final acest ansamblu complex să opereze în mod sine-stătător sau interconectat cu alte echipamente similare. Structură modulară Comanda echipamentului PXI este realizată de un modul special in- trodus în slotul zero, care nu este altceva decât un PC foarte perfor- mant, proiectat să opereze în condiţii extreme din industrie: zgomot, umiditate, vibrații, şocuri, şi legături instabile. Este dotată cu un pro- cesor Pentium în tehnologie MMX, are o magistrală locală PCI cla- sică de 33 MHz, cu viteza de transfer de 132 Mbytes/s, dispune de memorie RAM/ROM proprie, de medii externe de stocare a datelor (discuri hard), de porți seriale/paralele clasice etc. Pentru comunicaţia cu exteriorul poate fi cuplată tastatură, monitor și imprimantă. Siste- mul de operare instalat este - fiți tare -un Windows NT WS sau Win- dows95, sub care rulează aplicaţiile de instrumentaţie virtuală elabo- rate în mediile RAD (Rapid Application Development) ca: LabVIEW, BridgeVIEW, Lookout, ComponentWorks sau LabWindows/CVI. Platforma hardware poate fi extinsă ușor prin introducerea în șasiu (pe magistrala PCI) a unor module specializate, prin care semnalele culese de la senzorii montați în instalația tehnologică - semnale care reflectă starea procesului tehnologic - sunt condiționate (izolate gal- vanic, filtrate, convertite în semnale unificate de tensiune sau de curent, aduse în domeniu etc.), şi sunt cuantizate (digitizate) de convertoare analog-numerice rapide. Opţional ele pot fi prezentate pe periferici de ieşire (ex. monitor sau înregistratoare). După interpretarea şi prelucrarea matematică a valorilor numerice (digitale) de la intrare se sintetizează semnalul de reglare optim. El va apare la ieşirea unui convertor numeric-analog ca un semnal variabil în tensiune sau în curent, și după o amplificare-scalare în domeniu va comanda proce- sul tehnologic supravegheat, astfel încât acesta să evolueze optim în Integratori de sistem National Instruments din Romania sau http://www.natinst.c om mod automat sau semiautomat. O nouă generație de calculatoare de procese Tehnologia PXI (PCI eXtensions for Instrumentation) a fost dez- voltată recent de National Instruments şi este un standard deschis, acceptat de către peste 300 de firme de renume constructoare de peri- ferici pentru achiziţie. Permite implementarea unor soluţii de in- strumentație precise, cu sincronizări/temporizări foarte bune. Sistemele PXI sunt 100% PC compatibile şi au ca SO un Win- dows 95 sau NT. Toate aplicaţiile de instrumentaţie sau utilitarele existente pentru platformele Windows pot fi rulate în continuare. Perifericii sunt introduse frontal într-o carcasă cu 8 sloturi -unslot pentru controler şi alte şapte pentru periferice. Are o construcţie ro- bustă, adecvată mediului industrial. Dispune de o răcire forțată, ali- mentare proprie, și permite schimbarea cu ușurință a componentelor atât pentru operaţiile de service, cât și pentru reconfigurarea plat- formei de măsură şi control. Prin punți PCI-PCI pot fi interconec- tate mai multe astfel de rack- uri, si prin adaptoarele GPIB pot fi cuplate la ele nenumărate instrumente digitale de măsurăși controlspecifice. Modulele PXI sunt compatibile P&P, orice componentă nou intro- dusă fiind recunoscută şi folosită de sistem. Adaptoarele sunt multifuncţionale și oferă funcţionalităţi comple- xe. Seria PXI-6070£ oferă de exemplu pe o singură placă linii 1/O a- nalogice (16 intrări monopolare cu rezoluţie de 12 biţi şi cu o rată de eşantionare de 1,25 mil măs./s, 2 ieşiri analogice pe 12 biti), linii I/O numerice (8 linii individuale cu o rată de 80MB/sec), si are numaratoa- re-temporizatoare (2 numărătoare pe 24 biţi, cu baza de timp de 20 MHz, declanșare cu semnal analog sau numeric în felurite moduri). Unitatea de control din slotul zero uzual este echipat cu un proce- sor performant . De exemplu, seria PXI-8 150 vine cu un Pentium MMX la 233 MHz, până la 128 MB RAM, adaptor SVGA cu 2 MB RAM, disc hard de 2,2 GB, adaptor reţea 10BASE-T, interfeţe GPIB/USB/serial/paralel, Windows 95 sau NT preîncărcat, pe care rulează LabVIEW sau LabWindows/CVI. Această placă ocupă doar un singur slot, şi oricând poate fi schimbat foarte ușor. Aplicații uzuale Cerințele impuse de aplicaţiile de achiziţie şi monitorizare sunt foarte NOIEMBRIE 1997 BYTE România 83 Prezentări | Instrumentaţia modulară PXI variate, şi veţi aprecia mult flexibilitatea în configuraţie oferită de arhitectura PXI şi de software- ul rulat. Viteza, acurateţea $i precizia măsurătorilor pe care le puteţi efectua este mai mult decât suficientă, nefiind necesară interpolarea rezultatelor. Cu modulele de intrări analogice pot fi măsurate semnale CC/CA, cu modulele de ieşiri analogice pot fi generate diferite forme de undă, şi cu temporizatoarele pot fi măsurate frecvențe şi lungimi de impul- suri, pot fi măsurate semnale în regim tranzitoriu etc. Liniile l/O numerice pot interfața exterior de transfer de 80 MB/s, si pot fi tate numeroase protocoale de t Modulele de conditionare filtreaz galvanic, multiplexează şi amp. nalele măsurate, provenite de le ple, termistoare, bolometre, trad curent, traductoare tensiometrice zistori, limitatoare de cursă etc. Performanţele atinse sui copleșitoare. Osciloscopul PXI- 5102 dublu spot de exemplu poate asigura o rată de esantionare de 20 MHz (intret« (semnale repetitive), la o bandă | pe verticală de 8 biţi, putând vizualiza semnale în plaja de 50 mV..5000 V. Ca osciloscop numeric, el poate memora 663K eşantioane. Cu PXI-1408 pot fi achiziţionate în timp real imagini cu rezoluție de 8 biţi, putându-se cupla la maxim 4 surse de semnal video NTSC, CCIR, PAL sau RGB. Completat cu soft- ul necesar, această platformă este ideală pentru poziționări, orientări şi teste de calitate automati- zate (verificări de cablaje imprimate, fisuri superficiale, puritatea unor materiale fluide, fidelitatea culorii, rugozităţi de suprafață etc.). Flexibilitate mărită prin software adecvat Pe platforma PXI pot fi rulate în continuare toate aplicațiile de instru- mentaţie Windows existente, dezvoltate cu pachetele soft de la Nation- al Instruments. Cei care se decid acum să-și dezvolte propriile aplicații pot opta pentru mai multe medii de dezvoltare de ultimă oră, desti- nate instrumentaţiei virtuale. Astfel mediile RAD de la National Instru- ments ca LabVIEW şi BridgeVIEW sunt potrivite celor care vor să-și dezvolte programele proprii în mod vizual, fără să scrie măcar un sin- gur rând de cod, doar desenând cu mouse- ul diagrame funcționale intuitive. Cei care programează în C/C++ pot alege mediul LabWin- dows/CVI, iar fanilor VisualBasic este recomandat pachetul Compo- nentWorks. Aceste medii de dezvoltare vin cu biblioteci cu un număr copleşitor de rutine specifice bine puse la punct, care asigură o productivitate ridi- cată, o bună portabilitate a aplicaţiei şi un control uşor al codului scris, ferind programatorul de greutăţile programării directe a „fierăriei“. În aceste medii de dezvoltare găsiți o serie de aplicaţii complete, e- ere pentru periferici, rutine I/O etc. ză o mare parte din codul necesar. itare performante pentru configu- ea sistemului şi depanarea pro- melor. De asemenea, sunt disponi- : o serie de scule pentru portarea catiilor de instrumentatie pe Inter- O soluţie interesantă de monitor- zarea stării vremii prin Web găsiţi chiar la situl National Instruments, unde puteţi vedea la lucru un ast- fel de sistem de achiziție. luzii ea soluţiilor de instrumentaţie este mai uşoară ca oricând. Hard- ul disponibil este mai performant, soft- ware-ul este aproape în totalitate generat de wizard- uri inteligente, iar numărul mare de exemple și studii de caz disponibile vă scot din orice impas. Marele câștig însă este flexibilitatea deosebită în configuraţie a platformei hard PXI şi faptul că dispunând de doar câteva plăci bine alese puteţi deservi o mare varietate de aplicaţii. Dacă se schimbă apli- caţia de instrumentaţie sau specificaţiile de măsură, noul instrument virtual necesar poate fi creat uşor doar prin schimbarea aplicaţiei soft rulate, elementele hardware de măsură şi control fiind multifuncţionale, „universale“. Dacă se impune totuși schimbarea acestora (la operaţiile de service de exemplu), reconfigurare platformei hardware durează doar câteva minute, şi graţie mecanismului PnP al magistralei PCI, ele se vor autoconfigura. La instalaţiile tehnologice critice acest timp de oprire scurt poate fi deosebit de pretios. Domnul Viktor Veres este redactor la PC Report. Poate fi contactat prin e- mail la adresa vveresQago ra.ro ENTIUM , PENTIUM PRO "5x86 , 6x86 ss CANON EWLETT PACKARD @ HEWLETT ® § PACKARD Authorized Dealer ee cigre . COMPUTER SYSTEMS Ltd. 84 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 SUBANSAMBLE PC Mainboard , Hard Disk SIMM RAM , Carcase SVGA Card , Sound Card Stereo Speakers. a Unităţi Floppy 3,5" CD-ROM 4x,8x,10x,12x CONSUMABILE ] InkJet & LaserJet CARTRIDGE * HEWLETT PACKARD *CANON *EPSON BUCUREȘTI ROMANIA Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 Tel.& Fax : +40-1-2200400 ; +40-1-2200401 ; Comutatie ATMinteligenta | De Daniel Moldovan cum mai bine de un an am participat la Mangalia la un seminar de rețele organizat de Tornado Systems. La sosirea la Centrul de Afaceri Marea Neagră care a asigurat cadrul manifestării, de abia am dacă avut timp să-mi las bagajele în cameră că a şi trebuit să particip la pri- ma conferință de presă. Fiind nevoit să folosesc liftul din hotel am constatat că eram purtat între etaje fără să simt efectiv mișcarea. De profesie fiind inginer, acest lucru m-a cam intrigat fapt pentru care după terminarea conferinţei am început să-l testez deplasându-mă între etaje pe-o distanță mai scurtă respec- tiv mai lungă. Concentrându-mă, acum am putut Simi mișcarea mașinii, însă am fost uimit de lipsa zdruncinăturilor atât la pornire cât şi la sosire şi de fineţea accelerării respectiv a decelării. Ulte- rior m-am interesat de la personalul tehnic în legătură cu mişcarea foarte fină aliftului. Explicaţia a fost foarte simplă: Logica fuzzy controlează liftul. Atunci am început să cred. Ce este totuși această tehnologie serioasă cu acest nume hazliu? În definițiile sale cele mai generoase, „logica fuzzy“ reprezintă bazele matematice, formulate şi fundamentate cu aproape 30 de ani în urmă de profesorul Lotfi Zadeh de la University of Cali- fornia, Berkeley. Ea permite definirea unui gradient de incerti- tudine între valorile absolute de adevărat respectiv de fals. În logica fuzzy pot exista situaţii în care o afirmaţie să fie doar parţial adevărată. Acest concept care pare simplu la prima vedere, a devenit ulte- rior o rampă de lansare. Trecând dincolo de lumea alb-si-negru a logicii cu două nivele şi intrând în lumea „umbrelor“ logicii fuzzy ne-am perfecţionat în vederea tratării incertitudinii, a impreciziei, a neliniarităţilor şi chiar a variaţiei timpului. Pe scurt, logica fuzzy ne ajută să lucrăm mai bine cu lumea reală. Atingând problema a ceea ce este logica fuzzy, poate că ar trebui să menţionez de asemenea ŞI ceea ce nu este. Ea nu este probabilitate, deşi atât logica fuzzy cât şi probabilitatea lucrează cu incertitudinea. De asemenea, nu este rețea neuronală, deşi cele două tehnologii lucrează bine împreună. Şi nu este nici inteligență artificială: Deşi sistemele fuzzy adaptive pot fi imple- mentate, sistemele fuzzy fundamentale sunt deterministe. A fi fuzzy nu implică învăţarea. Acest articol va prezenta un model de comutație a celulelor ATM folosind logica fuzzy, pentru comutatoarele cu buffer pe intrare. Aplicarea lui practică va permite o reducere semnifica- tivă a timpului mediu de aşteptare a celulelor cu prioritate ridi- cată în comparaţie cu cazul buffer-elor FIFO cu prioritate sin- gulară respectiv multiplă. Simulările ar putea fi executate folosind un flux de celule video ATM generat de-o cameră video ATM. Aceste celule video ATM vor fi multiplexate ulterior cu alte celule ATM din surse diferite. Reducerea timpului de aşteptare pentru tae nace epg ¥ scotch | Inlogica fuzzy, succesul metodeide control depinde în primul rând _ de consistenţa și corectitudinea bazei de cunoștințe care este formată din regulile de inferență. Formularea concluziilor pe baza ” acestorreguli compoziționale de aproximare a gândirii a fost sug- ' erata de Zadeh și este cunoscută sub numele de Mecanism de Inferență. În prezent există circuite VL SI de inferentain logica fuzzy care pot procesa pana la 580 K/s de inferente in logica fuzzy. | Să considerăm un sistem cu două reguli cu două intrări (A "și B) şio ieşire (C). _ Regulat: daca A este mic i și B este mediu atunci C este mediu-mic Regula 2: dacă A este mediu-mic și B este mediu-mare atunci C este mediu _ undemic, mediu, mediu-mic, mare Și mediu-mare sunt funcții ' fuzzy ale parametrilor de intrare respectiv de ieșire. Aceste reg- ulisunt ilustrate grafic în figura alăturată. Pentru un set concret „de intrări fuzzy A și B, valorile sunt distribuite simultan către toate regulile (părțile dacă). Funcţiile C corespunzătoare se "obțin în urma unei operaţii de intersecţie a contribuţiilor indi- 'viduale. Combinația contribuţiilor tuturor regulilor din baza de "cunoștințe este obținută în urma unei operaţii de adunare între funcțiile rezultante ale fiecărei reguli (combinând părțile atunci). Pentru exemplul nostru grafic această contribuţie o „reprezintă suprafața combinată rezultantă. Centrul de gravi- tate al suprafeţei combinate oferă ieșirea pentru defuzificare. traficul de înaltă prioritate va îmbunătăţi calitatea serviciilor cerute de sistemele de comunicaţii. Introducere Modul de transfer asincron (ATM) reprezintă o tehnică de comu- taţie dezvoltată pentru rețelele de bandă largă care permit o inte- grare a serviciilor digitale multimedia (video, voce, date). Fiecare celulă are o lungime de 53 octeți din care 5 sunt dedicați câm- © pului header iar 48 de octeți pentru câmpul informaţiei utile. Celulele sunt transmise în rețea după ce în prealabil a fost sta- bilit un canal virtual între sursă şi destinaţie. Pentru dirijarea celulelor, nodurile de comutație folosesc buffere (fie pe porturile de intrare fie pe cele de ieşire). Această utilizare a buffer-elor generează timpi de aşteptare care încetinesc celulele în atingerea destinaţiei. Întârzierile mari înregistrate de celulele care trans- NOIEMBRIE 1997 BYTE România 85 Comunicaţii | Comutaţie ATM inteligentă porta trafic isocron (de ex. video) pot avea ca efect pentru utilizatorii finali o de- Mecanism de inferenta gradare neacceptabila a calitatii serviciu- 4 Grad de apartenență 4 Grad de apartenenţă 4 Grad de apartenenţă lui. În acest sens au fost stabilite priori- A î 8 C tăţi pentru tipul de informaţie pe care 1 Sa celulele o transporta. Spre exemplu, O celulă video va avea o toleranță mai mică m pentru intarziere decat o celula de voce, = care la rândul său va avea o toleranţă mai © mică faţă de o celulă care transportă date ftp. Forumul ATM a stabilit standarde pentru întârzierea maximă acceptată pen- i tru diferite tipuri de trafic, necesarul ma- Do ft 2 A o e xim şi mediu de lăţime de bandă. A Sei de-apartenenta 4 Grad -de oY + Grad de apartenenţă _ Motivația utilizării ior > = logicii fuzzy Logica fuzzy este dedicată modelării unui mod imprecis de gândire care joacă un rol esenţial în luarea de decizii inteligente într-un mediu de incertitudine şi impre- cizie. Motivația utilizării logicii fuzzy în comutarea celulelor ATM reiese din pri- or oe eb a Do . orităţile datelor transportate de celule şi [stea A i intrare B : a timpului de asteptare din buffer-ele de ' + Grad de apartenenţă intrare ale comutatoarelor. Acest timp de aşteptare are o evoluţie crescătoare dina- mică. Deciziile de rutare se pot baza pe aceşti doi parametrii în obținerea unui Grade | | | | | | Grade | i i i j i a Bee timp mediu de comutatie mic pentru eee celulele cu o prioritate ridicată. Baza de 3 - mediu-mare cunoştinţe fuzzy poate fi programată de 4 - mare asemenea astfel încât celulele de mică prioritate să nu fie blocate în buffere. Construcția Centru de programatorului fuzzy reutat oe Constructia programatorului de celule ATM pe baza logicii fuzzy pentru un EPORT, 1 A La O SANSA DE CASTIG > &C „dh INTERNATIONAL S.A. The CAD-CAMpany A founder of BSA Romania ABONAMENTUL TAU LA CAD R * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 86 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 19M2ŞeUydy Bey] eneajay ngyuag apaday leyy azeg aie) euny Comunicaţii Comutaţie ATM inteligentă Regula 1: dacă vârsta este mică și prioritatea este mare Regula 2: dacă vârsta este mică și prioritatea este mediu-mare Regula 3: dacă vârsta este mare și prioritatea este mică Regula 4: dacă vârsta este mare și prioritatea este mare Regula 5: dacă vârsta este medie și prioritatea este mică gRegula 6: dacă vârsta este mică și prioritatea este mică Sa st Emi le pusi e bus ba Regulile bazei de cunostinte atunci indexul de înlocuire este mediu-mare atunci indexul de înlocuire este mic atunci indexul de înlocuire este mediu atunci indexul de înlocuire este mare atunci indexul de înlocuire este mediu-mic atunci indexul de înlocuire este mic ware. * Fiecare celulă va fi prevăzută cu un în- dex de prioritate ca- re va fi determinat din baza de cunoş- tinte. * Celula cu cel mai mare index de prio- ritate va fi selectata ca şi celulă învingă- toare pentru trans- misie. Regulile care constituie baza de cunostinte sunt pre- zentate in caseta »Regulile bazei de cunoștințe“. Aşa cum reiese din regulile prezen- tate, baza de cunos- tinţe încearcă să a- tribuie un index de prioritate maximă pentru celulele care comutator care să nu se blocheze poate fi realizată pe următorul schelet: * Vor fi identificaţi doi parametri care au fost asociaţi cu fiecare celulă prezentă în buffer (vârsta şi prioritatea celulei). * Baza de cunoştinţe poate fi implemen- tată din şase reguli. Acestea vor fi for- mate folosind parametrii de intrare menţionaţi mai sus. Numărul de reguli din baza de date trebuie să fie menținut minimal în scopul reducerii complexi- tăţii unei posibile implementări hard- transportă un trafic isocron, care au suferit o lungă perioadă de aşteptare în buffer (regula 4). Ce- lulelor care au un timp de aşteptare mic şi o înaltă prioritate (spre exemplu ce- lulele video abia sosite în buffer-ul de intrare) li se conferă un index de priori- tate mediu-mare (regula 1). Prin această regulă se asigură ca celulele cu o înaltă prioritate care au suferit o aşteptare mai lungă să nu fie depăşite de celule de aceeași prioritate sosite ulterior. În plus, în acest fel este menţinută ordinea de deservire a celulelor unei anumite cone- xiuni, aşa cum necesită protocolul ATM. Celelalte reguli pot fi justificate în mod similar. in loc de concluzii Pentru evaluarea performanţei pro- gramării fuzzy a celulelor ATM poate fi construit un simulator software care să încorporeze baza de cunoştinţe descrisă. Deoarece s-a observat că traficul în rețe- Jele ATM poate fi aproximat doar în slabă măsură de șabloanele standard folosite în simulările de reţele (de ex. procesele Bernoulli modulate Poisson și Markov), pentru a obţine o măsură mult mai realistă a performanţei se recomandă folosirea unui flux de celule VRM (Variable Bit Rate) provenit de la o cameră video ATM (de prioritate mare), multiplexat cu flu- xul altor surse de priorități mai mici. Fiind în mod fundamental o logică mul- tivalorică, fuzzy permite o programare a sistemelor de calcul şi de comunicaţie într-un mod care se apropie mai mult de modul de gândire uman. Bibliografie 1.www.ednmag.com/reg/1994 . 2.Murakami, ]., 1991. „Non-blocking packet switching with shift-register rings“, University of Illinois at Urbana- Champaign 3.Zadeh, L.A. „Fuzzy logic“, Computer, April 1988 Daniel Moldovan este redactor la revista BYTE România. Îl puteţi contacta prin e-mail la adresa dmoldovan Qagora.ro. Lă Pa O SANSA DE CAȘTIG Condiţii de participare v = [= 2 O [=5 Lu [= 4 a < YQ < poe! = gf Pa D=! pe | PA hdd = pi pa je, CO < 88 BYTE România NOIEMBRIE 1997 de instruire autoriza sfârşitul anului INTERNATIO! The CAD-CAMpany : A founder of BSA Romania | Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 Programarea multithreading în limbajul Java noţiune fundamentală în înţelegerea corectă a thread-urilor este noţiunea de interfață. Cea mai folosită interfaţă din Java este Runnable. Deoarece thread-urile implementează această interfață, am considerat necesară o introducere a acestei noțiuni. interfețe Noţiuni introductive: În Java, o interfaţă încapsulează un set coerent de servicii şi atribute, fără a atribui aceste funcţionalităţi la obiecte par- ticulare sau la un cod partic- ular. O interfață are membrii de tip constant şi metode abstracte. Acest tip (interfață) nu are o implementare ci doar o „semnătură“. Într-o declaraţie de tip interface, se specifică tipul de date întors şi parametri de intrare pen- tru fiecare metodă a inter- “feţei. O clasă poate. fi declarată ca o implementare directă a unei sau mai multor interfeţe, însemnând că toate metodele abstracte ale inter- feţei trebuie implementate. Exemplu: CA ss POLI CLCI LX interface Point | void move(int dx, int dy); ) În exemplu de mai sus, va apărea o eroare de compilare deoarece o clasă şi o interfață nu pot avea acelaşi nume. Iniţializarea câmpurilor din interfeţe: Toţi membrii interfeţei sunt implicit de tip public. Fiecare câmp din corpul interfeţei trebuie să aibă o expresie de initializare, care nu trebuie să fie o expresie constantă (adică declarată cu cuvântul cheie final). Variabila de initializare este evaluată şi asignată exact o dată, când interfața este iniţializată. O eroare de compilare apare dacă o expresie de iniţializare pentru un câmp conţine o referință la un nume de câmp care este www.ago.ro/byte/ De Pelin Nicoleta Corina si Pelin Cristian Florentin declarat mai tarziu. Astfel: interfaceTest| float f=j; int j=l; int k=k+1; provoacă două erori de compilare deoarece j este referit la iniţializarea lui f, înainte ca j să fie declarat şi deoarece inițializarea lui k se referă la însuşi k. Câmpuri moștenite în mod ambiguu: O interfață poate extinde altă interfață pre- definită, sau definită de pro- gramator. Exemplu: interface BaseColors{ int RED=1,GREEN=2, BLUE=4; } interface RainbowCol - ors extends BaseCol - ors{ int YELLOW=3 , ORANGE= 5, INDIGO=6,V10- LET=7; } interface PrintColors extends BaseColors{ int YELLOW=8 , CYAN= 16,MAGENTA=32; } interface LotsOfColors extends RainbowColors, PrintColors{ int FUCHSIA=17, VERMILION=43, CHARTREUSE=RED+90 ; Interfata LotsOfColors moşteneşte 2 câmpuri numite YEL- NOIEMBRIE 1997 BYTE România 89 Programare Programarea multithreading în Java LOW. Acest lucru este corect atâta timp cât interfaţa nu conţine o referință la câm- pul YELLOW. Chiar dacă interfaţa PrintColors ar avea pentru YELLOW valoarea 3 în loc de 8, o referință la câmpul YELLOW, din inter- fata LotsOfColors, tot ar fi fost consider- ata ambigua. Declaratiile metodelor abstracte: Fiecare metodă declarată în corpul unei inter- fețe este implicit de tipul abstract. Pen- tru compatibilitate cu versiunile mai vechi de Java, este permisă dar nu este reco- mandată specificarea cuvântului cheie abstract pentru metodele din interiorul unei interfeţe. Fiecare metodă declarată, în corpul unei interfeţe, este implicit de tipul public. Este permisă dar nu este recomandată specifi- carea cuvântului cheie public pentru me- todele din interiorul unei interfeţe. Dacă o metodă declarată într-o inter- față este declarată de tipul native sau synchronized, atunci va apărea eroare la compilare, deoarece aceste cuvinte cheie descriu proprietăţile unei implementări decât proprietăţile interfeţei. Oricum o metodă declarată într-o interfaţă poate fi implementată ca o metodă de tip native sau synchronized. Dacă o metodă dintr-o interfaţă este declarată de tip final, atunci va apărea o eroare de compilare. Oricum orice metodă a interfeţei poate fi implementată ca o metodă de tip final. interfață de tip Runnable: Una din cele mai folosite interfeţe din Java este interfata Runnable. Este foarte impor- tantă deoarece este implementată de clasa Thread (fir de execuţie, în sensul pe care îl are și în C++) Interfața Runnable asigură un protocol comun obiectelor care doresc să-şi exe- cute codul, atâta timp cât sunt active. Un obiect este activ dacă a fost lansat în exe- cutie şi nu a fost oprit. Inima unui obiect, care implementează clasa Runnable, este metoda run(). Această metodă trebuie suprascrisa de obiectul de tip Runnable. De altfel, este singura metodă a interfeţei Runnable. Interfața se numeşte Runnable şi nu Running, deoarece ea nu se execută chiar tot timpul. Pe marea majoritate a maşinilor se află un singur procesor care este ocupat şi cu alte sarcini. Doar o parte din timpul de lucru al procesorului este alocată obiectului de tip Rumnable. Exemplu: iMportsgavae oi și // clasa Simple afiseaza message de number ori class Simple implements Runnable! protected String message; protected int number; // constructorul clasei public Simple (String m, int n){ message =m; number=n; public void run(){ int i=0; while(it++, NATIONAL Da telefon integratorilor nostrii de sisteme pentru informatie asupra produselor noastre in gama PCMICIA, si conditionare de semnal. The Software îs the Instrument Integratori de sisteme National Instruments in Romania Bucuresti: Imperial Electric 211 3782; Genesys Software 638 4944; ACT 637 7156 ClujNapoca: FROsys 064/43.08.05; Net Brinel Computers 064/43.02.80 Timisoara: CoRES Trade 056/19.00.51 lasi: Tehnorom 032/11.65.02; Prince Software 032/21.25.59 © Copyright 1997 National Instruments Corporation. All rights reserved. Product and company names listed are trademarks or trade names of their respective companies. „trebuie să mergi la ȘCOALĂ, trebuie să ÎNVEȚI, i trebuie ... un MANUAL. Fie Pascal COMPUTER LIBRIS „AGORA A tipărit pentru tine două manuale de clasă ! Clasa a 'Xi-a PI EI Y A LIVIU NEGRESCU F P Pentru comenzi sunați la Computer Libris AGORA [ Tel: 064-192422 | sau la Computer Press AGORA | Tel: 065-166516; 01-3309281]. NOIEMBRIE 1997 BYTE România 99 PREZENTARE ait Unitati MO de 640MB 6,0extern 920DM 6,0intern 700DM FUJITSU DEUTSCHLAND GmbH http://www. fujitsu.de MINOLTAFAX 1800 Firma MinoLrA a lansat un nou fax de înaltă rezoluţie și productivitate mare (14400 bps viteza de trans- misie). Inteligent proiectat, cu structură compactă, Minoltafax 1800 se încadrează ușor în design-ul oricărui birou. Minoltafax 1800 utilizează un motor Minolta de WinLaser 400 la 4 ppm, iar pen- „Dispozitive magneto-optice de la Fujitsu dată cu introducerea unităţilor de stocare magneto-optice (MO) DynaMO 640 PLUS și DynaMO 640 UNIVERSAL, firma Fujit- su prezintă alte două unități MO având suport de stocare în format- ul 3.5". Ambele oferă un spaţiu de stocare de 640MB, aproape de trei ori mai mult decât unităţile anterioare de 230MB. Pe lângă această sporire a capacităţii de stocare, firma Fujitsu a mărit viteza de lucru a acestor modele, prin folosirea noii tehnologii de scriere directă LIM- DOW care permite scrierea datelor într-o singură fază. Această serie DynaMO este prima care utilizează LIMDOW la formatul de 3.5". Rata internă de transfer a datelor atinsă de noile unităţi este de 3.9MB/sec. lar performanţa este puternic sporită de o memorie cache temporară de 2MB. Timpul mediu de acces se situează în jurul a ROM oferă o rată maximă de transfer de 2.4MB/sec, iar timpul mediu de acces depășește 100ms. Ambele unități de stocare MO se remar- că prin optimizarea consumului de energie. Existenţa "modului de adormire" micşorează puterea consumată de la maxim 8W la doar LW „Unitatea DynaMO. 640 PLUS este echipată cu o interfață SCSI-2 „ceea ce ușurează procesul de instalare pe platforme PC sau Apple _ Macintosh. Prin adaptorul Fujitsu inclus în oferta standard, DynaMO 640 UNIVERSAL poate fi conectat, de asemenea, la calculatoare portabile prin interfața paralelă. Pe piaţa germană, o unitate DynaMO 640 PLUS cuun disc MO de 640MB costă sub 920DM, iar unitatea internă de 640MB (M2513) sub 700DM, toate modelele fiind acum disponibile. 30ms. Pentru comparaţie, amintim că cele mai rapide unități CD- 100 BYTE România NOIEMBRIE 1997 tru creșterea calității, rezoluția este fixată la 300 dpi, având funcţia „smoothing" - pentru obţinerea unor linii ferme și continue ale ca- racterelor, făcând documentul per- fect lizibil. Avantajul major și argu- mentul principal de vânzare este, pe lângă tipărirea laser pe hârtie normală, posibilitatea de conectare la PC prin interfața RS 232-C Class 1, ceea ce oferă multifuncționali- tate produsului (laser fax, impri- manta laser, scaner). Manevrabili- tatea ușoară și viteza mare de transmitere economisesc timp și bani. Totodată produsul oferă și posibilitatea de utilizare în reţea cu LaserFAX. office@minolta.eunet.ro UltraSPARC-III SuN MICROSYSTEMS a anunţat, pe 6 octombrie, a treia generaţie de pro- cesoare de înaltă performanţă pe 64 biţi, UltraSPARC-III. Cu o frec- vență de ceas de 600 MHz și cu setul de instrucțiuni VIS, UltraSPARC-III are o scalabilitate extraordinară . care permite realizarea de sisteme cu peste 1000 de procesoare păs- trând compatibilitatea completă cu sistemul de operare Solaris și cu aplicaţiile software. Procesorul UltraSPARC-III va oferi o perfor- manţă dublă, chiar triplă, în com- parație cu generaţia anterioară. Această performanţă fără prece- . dent este posibilă datorită lărgimii de bandă de memorie a procesoru- lui, de 2.4 GB/s, care este de peste două ori mai mare decât cea a pro- cesoarelor anterioare și în același, timp cea mai mare din industria de profil. Cuun cache extern de 8 MB, procesorul UltraSPARC la 600 MHz va furniza un SPECint estimat la peste 35 si un SPECfp estimat la peste 60. Acesta din urma pune in evidenta superioritatea perfor- mantei procesorului pentru apli- catii largi si complexe de CAD, CAM, EDA, si modelare stiintifica. Ultra- SPARC-III va apărea pe piaţă în vara .- anului 1998 și va fi fabricat de către Texas Instruments. Producţia va începe cu tehnologia CMOS 0,25 mm, trecând rapid la 0,18 mm. http://www.sun.com Seria microJava SUN A LANSAT PRIMUL MICROPROCESOR JAVA din seria microJava 700. Acest prim exemplar are codul microJa- va 701 și vine să încapsuleze în sili- ciu facilitatea „write once, run any- where” oferită de tehnologia JavaTM dezvoltată de Sun. Acest prim exemplar este un micropro- cesor de uz general de înaltă per- formanţă, optimizat pentru apli- cații orientate Java. El se bazează pe nucleul picoJavaTM2.0, care este un nucleu de înaltă performanță, optimizat pentru execuţia codului binar Java în timp ce oferă o exe- cutie robustă a codului C/C++. Exe- cuția directă a codului Java permite producătorilor de echipamente implementarea unor soluţii com- plete Java, care pot fi utilizate în automatizări industriale, comuni- cații etc. Producția in serie a aces- tui microprocesor este prevazuta pentru a doua jumatate a anului 1998. : http:/hwww.sun.com/sparclbot topics/microJava.html Un nou Pentium Intel a prezentat săptămâna tre- cută un microprocesor Pentium MMĂX la 120 MHz, destinat cate- goriei mini-notebook-urilor. Noul microprocesor lucrează intern la o tensiune de 2,2V și consumă numai 4.2 W. Preţul estimativ este de cir- ca 177$ pentru loturi de 1.000 de bucăți. http:/hwww.intel.com/press- room/archive/releases/MP1020 97.htm Stații de lucru IBM anunţă o nouă stație de lucru Firma IBM a lansato nouă staţie de SAIAȚIAI ata WWW aagore lucru din categoria NT. Numita IntelliStation M Pro, aceasta este echipată fie cu unul, fie cu două procesoare Pentium II la 233, 266 sau 300 MHz, 32, 64 sau 128 MB SDRAM (maxim 512 MB), disc hard cu o capacitate de stocare până la 25 GB. IntelliStation mai are suport pentru Accelerated Graphics Port, RAID, bus dual-SCSI și accelera- toare grafice rapide. Noua stație de lucru oferă performanţe 2D și 3D foarte bune. http://www.software.ibm.com /news/2d0a.html Statii de lucru Noi servere la Digital Săptămâna aceasta, Digital va lansa un nou server și va mări frecvențele de tact ale altor ser- vere, crescând astfel performanţa familiilor AlphaServer și Prioris. În același timp, firma Digital își în- tărește suportul pentru sistemul de operare Windows NT. Noul AlphaServer 1200 este un sistem cu unul sau două procesoare Alpha 21164 la frecvenţe de 400 MHz sau 533 MHz. Fiecare procesor poate dispune de un cache de 4MB, iar memoria RAM poate fi extinsă până la 2GB. AlphaServer 1200 folosește controlere Dual Ultra- Wide SCSI, cartele PCI Fast Ether- net și șapte sertare pentru discuri hard amovibile din mers. Noul sis- tem poate rula NT, Digital Unix sau OpenVMS. Digital mai lucreaza împreună cu Microsoft la imple- mentarea primei versiuni pe 64 de biți a NT-ului, astfel că platforma Alpha va putea fi utilizată ca plat- formă de referință pentru portarea NT-ului pe 64 de biti pe platforme cu microprocesoare Merced. http://www.infoworld.com|cgi -bin/displayStory.pl?97 1024. ealpha.htm SOFTWARE aoe HP, Hitachi Si NEC imbunatatesc HP-UX Bazata pe experienta companiilor Hitachi și NEC în sisteme main- frame, aceasta colaborare își pro- pune să dezvolte din sistemul de operare HP-UX al companiei Hewlett-Packard un sistem de operare pentru secolul 21, capabil să suporte aplicaţii critice. Mai con- cret, cele trei firme lucrează la o infrastructură HP-UX de excepții pentru a îmbunătăți robustețea sis- temelor. Posedând această infra- structură de excepţii, sistemul HP- UX își va păstra integritatea și funcţionalitatea atunci când apar excepții și deci va putea fi folosit ca platformă pentru diverse aplicaţii critice, cum sunt cele de rezervare a curselor aeriene. Primele ele- mente ale infrastructurii de excepții vor fi lansate la sfârșitul anului 1998. http://hpcc920.external.hp.com /pressrel/oct97/220ct97a.htm Web OnWeb Host Pentru furnizarea accesului la sis- teme host-based prin Web, firma FIP Software, Inc. anunţă un nou NOIEMBRIE 1997 BYTE România produs- OnWeb(TM) Host. OnWeb Host este bazat pe arhitectura Java, ceea ce-i oferă independenţă de - platformă, acces sigur și scalabil la aplicaţii. Cu OnWeb Host, utiliza- torii pot avea acces la aplicaţii de pe - orice platformă client, singura ce- rință fiind existenţa unui browser care permite Java. Deoarece OnWeb_ Host este instalat doar pe server, instalarea, configurarea, suportul și versiunile upgrade se realizează ușor de la nivelul central. Astfel, se standardizează accesul utilizato- rilor pentru companii care au o mare varietate de clienţi desktop, re- ducând astfel costurile datorate achiziţionării de software de acces pentru calculatoarele client, asigu- rând în-același timp creșterea secu- rității, a performanţei și productivi- tăţii. Printre avantajele acestui produs se numără: managementul centralizat, arhitectura deschisă, securitatea oferită și scalabilitatea. geanina(Ggenesys.ro Sun va lansa centre de suport Java Începând cu luna viitoare, vor exista centre internaţionale de dezvoltare Java în 44 de orașe de pe tot glo- bul. Aceste centre vor ajuta pro- gramatorii companiilor amatoare să dezvolte aplicaţii Java pentru întreprinderi. La un preţ cuprins 101 Ce-i nou Software între 20.000$ și 500.000$, în funcţie de mărimea proiectului, clienţii pot beneficia de urmă- toarele resurse: experți și consul- tanţi în tehnologii Java și integrarea aplicațiilor Java cu aplicaţiile exis- tente. Aceste centre de dezvoltare sporesc valoarea inițiativei Java Premium Support Program lansată de JavaSoft. http://www.sun.com/sparc /newsreleases /pre-0002-01.htm „Helsinki - primul oraș virtual În Finlanda, un consorțiu alcătuit din compania Helsinki Telephone, primăria și Camera de Comerț a capitalei Helsinki, șase universităţi, companiile Nokia, IBM, ICL și opera- torul local de cablu, lucrează la transpunerea în realitate a proiec- tului Helsinki Arena 2000 prin care va fi creat un intranet multimedia pentru cei un milion de locuitori ai zonei rezidenţiale. Dotaţi cu un PC rapid, o cameră video și conexiuni telefonice de bandă largă, locuitorii orașului Helsinki vor putea accesa informații și vor putea face tran- zacţii printr-o interfață VRML, beneficiind de o interacțiune vocală și video de calitate VHS. http://www.hpy.filenglish /index.html Severe pentru NC Săptămâna aceasta, Network Computer Inc. va prezenta două servere din familia de produse pen- tru network computing. NC Ad- ministration Server și NC Server Suite vor putea fi integrate în actualele reţelele Unix și Windows NT și vor putea fi folosite la admi- nistrarea grupurilor mari de NC-uri. În 1998, NCI va oferi suport si pentru retele Novell. NC Admi- nistration Server este constituit din urmatoarele patru componente: NC Services - servicii de înregis- trare, bootare, autentificare, ser- vicii de fișiere și imprimare, NC Desktop, NC Card - suport pentru cartele inteligente și NC Admin Card pentru administrarea NC Card-urilor. NC Server Suite face parte din pachetul „NC Network in a Box“, pachet care conţine toate echipamentele și tot softul nece- sar pentru a construi o întreagă rețea de NC-uri. Ambele produse vor fi gata la sfârșitul lunii noiem- brie, iar preţurile vor fi de 190$/uti- lizator pentru NC Administration Server și 4.295$ pentru „NC Net- work in a Box". http://www.nc.com /prod.html Net-It Central cu suport push Net-It Central 2.0, dezvoltat de Net-It Software, este o aplicaţie de partajare a documentelor in in- traneturi. Folosind Net-It Central, utilizatorii pot colecta si publica _ documente din aplicatii Windows (documente create cu Microsoft Office, Lotus SmartSuite, Adobe Acrobat) pe intraneturi, folosind un browser Java. Versiunea 2.0 a Net-It Central care va fi lansata in aceasta saptamana va oferi suport pentru tehnologia push din Net- caster-ul de la Netscape si Chan- nel Definition Format al companiei Microsoft. Tehnologia Docucast din Net-It Central permite crearea a două tipuri de canale push: ca- nale de înștiințare a utilizatorilor cum că anumite documente s-au modificat și canale de distribuire pentru transferul documentelor pe platforma utilizatorului pentru vizualizare offline. Versiunea de server a produsului Net-lt Central 2.0 rulează pe platforme Windows 95 sau Windows NT și costă între 4.995$ și 6.995$. http://www-net-it.com/ Minolta Romania MINOLTA Angajează tineri entuziaşti, dornici de afirmare într-o companie internaţională, unde se munceşte mult, dar avantajele sunt pe măsură. Poziţii oferite: - COORDONATOR VÂNZĂRI RESELLERI (CVR) Cerinţe:- experienţă în vânzări, cunoaşterea limbii engleze (germană) şi utilizare PC. Se recomandă să aveţi pregătire tehnică, dar mai ales seriozitate şi interes în ceea ce faceți. - SPECIALIST PRODUSE DIGITALE (copiatoare şi imprimante color) (SPD) Cerinţe: - cunoştinţe solide în domeniul DTP şi al echipamentelor periferice. Ne adresăm celor cu adevărat pasionaţi de tehnologia de vârf, cu personalitate şi spirit de echipă. - SPECIALIST PRODUS IMPRIMANTE (SPI) Sunt necesare aptitudini şi pregătire în domeniul software, hardware, reţele de calculatoare şi periferice. Ne adresăm celor pasionaţi, care doresc să cuno transmită şi altora aceste cunoştinţe. ască totul despre un produs şi sunt capabili să - COORDONATOR VÂNZĂRI DIVIZIA IMPRIMANTE (CVDI) Sunt necesare cunoştiinţe tehnice, personalitate, energie şi voință. Va trebui să lucraţi activ în teren, să promovați şi să vindeţi produsele noastre. MINOLTA ROMANIA S.R.L., Sos. Oltenitei nr. 35-37, sector 4, Bucuresti. Trimiteti C.V.-ul cu fotografie pana la data de 05.11.1997 si nu uitaţi să menţionaţi poziţia pentru care candidaţi. 102 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 O șansă (pierdută? ) pentru România. De Irina Athanasiu Invatamantul de calculatoare m avut ocazia, în acest an, să vi- zitez câteva departamente de calculatoare din Europa şi SUA. Am constatat că, la o distanță de doi, trei ani s-au petrecut schimbări mari. Mulţi din cei pe care îi ştiam „de o viaţă“ în învățământ plecaseră în industrie, toată lu- mea se plânge de lipsa studenților pentru programele de master și doctorat, de dificul- tatea de a găsi administratori de sistem buni, etc. În Europa, am întâlnit în afara universi- tăților părerea conform căreia cei care fac doctorate, sau sunt în programe postdocto- rale, sunt niște leneşi care nu vor să înceapă să muncească în lumea adevarată. Majori- tatea profesorilor pe care i-am întâlnit, după o scurtă prezentare a catedrei din care fac parte, îmi puneau întrebarea dacă nu aș putea să le recomand studenți pentru programele lor de doctorat. Asta în condiţiile în care, în urmă cu doi-trei ani, mă luptam să conving aceeași categorie de persoane, cât de buni sunt absolvenţii noștri. Ce s-a schimbat ? O explicaţie este desigur faptul că există deja foarte mulţi studenți români în programe de master sau doctorat în străinătate. Şi rezultatele lor încep să se vadă. Dar mai există o explicaţie. Ieşirea vestului din criza economicăa ultimilor ani s-a făcut pe fondul şi datorită acţiunilor destinate creării at. Motivul, evident - salariile imense din industrie, pentru care este suficientă o pre- gatire la nivel de absolvent obişnuit de fac- ultate sau de colegiu (3-4 ani, nici măcar 5), atrag imediat pe majoritatea absolvenţilor. Modul de funcţionare a pieţii forței de muncă în domeniul calculatoarelor, în prezent, con- duce la situaţia în care absolvenţii consideră că banii, pe care i-ar putea câştiga în anii pe care i-ar petrece pentru realizarea unui doc- torat, nu vor mai putea să fie ulterior recu- perati. Un factor important aici provine şi din faptul că un absolvent de facultate, pen- tru care părinții nu au putut să plătească taxele şcolare, termină facultatea cu o dato- rie la bancă de câteva zeci de mii de dolari. Şi absolventul vrea să scape cât mai repede de această datorie în loc să facă alta şi mai mare. De exemplu, pentru a începe o dato- rie pentru casă, mașină, etc. Deoarece cerce- tarea științifică realizată în universități se bazează, în cea mai mare măsura, pe studenții aflați în programe de doctorat, se ajunge în situația ca multe departamente de calcula- toare, mai ales dacă nu sunt printre cele mai renumite, să fie într-o veşnică luptă pentru atragerea de absolvenți. Şi, din nou, lanţul, europenii Și asiaticii se duc în SUA sau Canada, iar Europa de vest atrage acei absol- venti din Europa de est care nu se hotărăsc societății informaţionale. Acest fapt a avut să plece în SUA sau Canada. drept consecinţă o cerere fără precedent, în dimensiuni, pentru mâna de lucru calificată în calculatoare şi, în special, în programare. Această cerere nu poate să fie nici pe departe satisfacuta de către universitățile din ţările respective. Din acest motiv, tot mai mulți specialiști în calculatoare din Europa fie ea de vest, centrală sau de est îşi găsesc de lucru în companii din SUA. La rândul ei, Europa de vest se apără importând mâna de lucru calificată din țările din est. Ţările din est nu au deocamdată de unde să importe. Un alt fenomen, foarte vizibil în ultima perioadă, constă din faptul că tot mai puţini nativi americani, sau din țările din vestul Europei, participă în programe de doctor- Această migrare, într-un singur sens, a absolvenţilor de calculatoare nu poate să rămână fără consecinţe pe termen lung. Unele dintre ele sunt foarte bune. Există acum numeroşi originari din România care ocupă poziții importante în universități şi companii din vest. Aceasta prezenta înseam- na posibilitati de colaborare importante, acces la informaţii, şanse de investiţii în domeniul calculatoarelor, şi de ce nu, don- atii. Dar exista și alte consecinţe - scăderea nivelului învatamântului de calculatoare, imposibilitatea creării unor echipe de cerce- tare locale la nivel mondial, scăderea nivelu- lui profesional al celor care lucrează în România în domeniul calculatoarelor. În cazul şcolii, lucrurile sunt simplu de expli- cat. Daca, in perioada'90-'95 s-a constatat un exod puternic al absolvenţilor, începând din anul 1995, au început să plece cei mai buni studenți încă din primii ani de facultate, deoarece, la rândul lor, primesc burse de studii în SUA sau Europa de vest. Personal pentru fiecare dintre ei fenomenul este bene- fic deoarece, chiar dacă pregatirea profe- sională nu ar fi diferită de cea pe care o primesc în România, intrarea ulterioara în societatea americană /vest europeană se va face mult mai ușor. Pentru școală există două consecințe. Plecarea „vârfurilor“ scade automat nivelul mediei. Şi, încă ceva, un student care a învățat numai un an sau doi într-o facultate românescă o să fie legat poate de liceul pe care l-a absolvit, dar nu de facultate. În pri- vinta absolvenţilor am avut surpriza să con- stat, în ultimul an, că mulți dintre ei nu își mai pun problema să fie într-un program de mas- ter în România, ci aplică pentru programe de master sau doctorat sau îşi caută locuri de muncă în străinătate încă din anul V, astfel că, la sfârșitul facultății, pleacă imediat în străinătate. În modul acesta, nici măcar acel an de „pregătire al plecării“ nu se mai des- făşoară în România. Consecința - scade nivelul celor care funcționează ca prepara- tori /asistenți în catedre. Oricum, dintre cei care vin un an ca preparatori/asistenţi, majoritatea sunt în trecere spre alte locuri de muncă. Acest fenomen se simte și în cazul institutelor de cercetare. Mai nou, studenți din anii III-V lucrează în institute de cercetare (desigur ca mână de lucru relativ ieftină dar calificată). După absolvire, deci când ar tre- bui să îşi continue ucenicia în cercetare, pleacă spre alte zări în care pot să câştige mult mai bine sau/și să facă şi cercetare. Ca rezultat, o îmbătrânire accentuată atât a corpului profesoral cât şi a celui din cerce- tare. Existenţa diferitelor trepte atât în învățământ cât şi cercetare, nu este o greşeală. Fiecare treaptă, care într-un fel Zz NOIEMBRIE 1997 BYTE Romania 103 corespunde unei categorii de vârsta, igi are rolul ei. Asistenţii și preparatorii trebuie să se ocupe de studenți să înveţe şi să crească în profesiune o dată cu aceştia, în plus trebuie să facă primii pași în activitatea de cercetare. Şefii de lucrări (lectorii) trebuie să se concentreze să înveţe o meserie nouă - aceea de a elabora cursuri, de aţine cursuri, de a conduce echipe mai mici de cercetare şi trebuie să își finalizeze lucrările de doctorat. Cu alte cuvinte, trebuie să producă rezultate ştiinţifice semnificative. După susţinerea doctoratului, conferenţiarii încep să conducă echipe de cercetare de dimensiuni mai mari, etc. Fenomenul legat de absenţa asistentilor/ preparatorilor l-am văzut și în SUA. Şi acolo se vor întâlni studenţi din anii mari (deci nu numai cei aflați în program de doctorat, care ar fi echivalentii asistentilor de la noi) care funcționează ca asistenţi pentru cei din anii mici (corectează teme de casă, dau asistență pentru temele de casă, etc). Diferenţa mare constă, cred eu, din faptul că în România stu- denţii depind mult mai tare de corpul profe- soral decât în alte țări. Motivele sunt de natură materială. În SUA, pentru orice curs există cel puţin o carte obligatorie şi câteva facultati- ve. Nu se pune problema că un student care audiază un curs să nu își cumpere cartea obli- gatorie. Câţi din studenții români își permit să cumpere o carte al cărui cost începe de pe la 50$ ?. Şi atunci, ei sunt dependenţi total de informaţia care se oferă la curs. Asta conduce la un anumit mod de predare, etc, etc. Al doilea aspect este cel legat de dotare. Modul de desfășurare a laboratoarelor în for- ma în pe care o cunoaștem cu toții se datorea- ză resurselor limitate ale facultăților. Şi atâta timp cât nu se pot crea condiţii ca un stu- dent, când vine la şcoală, să găsească un ter- minal liber, lucrurile nu se pot schimba. Ceea ce se întâmplă acum cu școala, o să se resimtă acut peste un timp. De exemplu, pentru că există o generație de profesori ca- re vor ieşi la pensie într-un grup compact. Evi- dent, şcoală o să existe în continuare, dar pen- tru că nu există o generaţie crescută în școală, care să preia în mod natural locul generaţiei care se va pensiona, vor veni în școală cei care nu au fost acceptaţi anterior. La necesarul de personal care există acum în învățământ, cei care nu sunt acceptați în prezent sunt numai cei care se află sub un barem (destul de scăzut de altfel) al pregătirii profesionale. Am auzit, în ultima perioadă, comentarii din partea firmelor referitoare la nivelul de pregătire al absolvenţilor. Şi nu erau chiar laudative. Explicaţiile se găsesc și în cele spuse mai sus. Un student, care începând din anul II-III, scrie cod pe specificaţii 10-12 ore pe zi, nu mai are putere să înveţe şi teoria care i-ar deschide orizontul dincolo de meniuri și butoane. În plus, faptul că un astfel de student are venituri care de multe ori le depășesc pe cele ale profesorilor lor sau ale părinților, îi creează falsa impresie că „asta este tot“. Gre- şeala nu este că el câştigă prea mult, ci că alte activităţi nu sunt retribuite corespunzător. Desigur, se poate schimba cuvântul calcu- latoare din textul anterior cu medicina, mecanica fină, etc. şi să se constate că se obține o imagine care reflectă realitatea în alte zone profesionale. De ce ar fi mai grav ce se întâm- plă în calculatoare? Poate că ăsta este nivelul de dezvoltare al României şi trebuie să aștep- tăm momentul în care o să putem să ne per- mitem luxul să pornim din nou. Răspunsul, cred eu, constă din faptul că, aşa cum vestul a ieşit din criză datorită informaticii, și în România se poate relansa activitatea eco- nomică pe baza informatizării societăţii. Industria software, în România, poate să reprezinte una dintre cele mai rentabile indus- trii. Cu condiţia să înțelegem că acum există un moment foarte prielnic în lume, acum cer- erea este fantastică, dacă întârziem s-ar putea să nu mai avem loc. Pentru că golul va fi umplut de alții. În primul rând, trebuie să se asigure perma- nenta unui învățământ de calculatoare de cali- tate. Așa ceva nu se poate însă rezolva fără bani, şi fără a considera că acest gen de invata- mânt este o şansă importantă pentru dezvol- tarea economică a României, în care trebuie investiţi bani cât mai curând. Asta ar putea în- semna, de exemplu, înființarea unor instituții de învățământ superior, cu un statut special, care să ofere alte şanse celor care vor să se dedice unei cariere universitare și/sau de cer- cetare în calculatoare. Astfel de instituții ar putea și ar trebui să fie dezvoltate în strânsă legătură cu firmele producătoare de software. Existenţa unui sprijin, materializat prin condiţii financiare deosebite pentru firmele care produc software în România, ar conduce la mărirea şanselor de localizare a forței de muncă de specialitate. Demonstrarea unei experienţe locale în domeniu poate să con- ducă, la rândul ei, la „convingerea“ unor com- panii semnificative că există potenţialul pentru dezvoltare de software în România. Prezenţa unor companii importante în dome- niu ar conduce atât la localizarea forţei de muncă în domeniu, cât și la obținerea unui sprijin financiar pentru dezvoltarea învățământului de calculatoare. BI Irina Athanasiu este profesor la Universi-. tatea Politehnică București. O puteţi con- tacta la irina Qcspub.ro. ai e E o iai ati a aaa aa d aaa ac me aa aaa, o ont ae aa a ua ea aa ae i an ig > O SANSA DE CASTIG Li ABONAMENTUL TAU LA CAD REPORT, 104 BYTE România NOIEMBRIE 1997 Condiţii de participare: 1. un abonament la revista CAD Report pe anul 1998* 2. să facilitaţi achiziționarea unuia dintre următoarele programe: Autodesk Mechanical Desktop, 3D Studio Max, Lotus Notes Intranet Server, Genius, GTX, Softdesk Family Open Mind, ANSYS AutoFEA, PLATEIA, CANALIS, AutoManager WorkFlow, CADELEC, Rebis * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. TALON DE PARTICIPARE Premiu 1 00$ pentru un produs software vândut până la sfârşitul anului BAEC The CAD-CAMpany A founder of BSA Romania Tel: 01-250-5315,Fax: 01 250-7774 Si daca Internet nu e, nimic nue... vident! Să vă dau un mic exemplu. Acum ceva timp săptămînalul Dilema, într-un număr dedicat Informaţiei (nr. 238 15-21 august), publica un in- terviu cu şeful Departamentului In- formațiilor Publice al Guvernului. Măr- turisesc că nu as fi citit aceasta pagina daca nu aș fi zărit un titlu ce a funcţionat ca o capă roșie în fața unui taur furios: „Ro- mânia pe Internet“. Aha! Iată în sfîrşit ceva lăudabil, mi-am zis. Dar... Ar fi meritat să fie citat tot fragmentul, mă limitez doar la ceea ce mi s-a părut defi- nitoriu pentru a înţelege că încă pe aceste meleaguri Reţeaua este un lux inclusiv în viziunea unor foruri ce nu reuşesc să se desprindă de dulcea centralizare miori- tică: „În momentul de faţă există peste 3000 de pagini introduse cu începere din ianuarie, în trei limbi, română, engleză şi franceză, şi, sporadic, în germană, avînd, însă, în pregătire şi italiana. Şi aceasta pentru simplul motiv că, în mo- mentul de față, lucrează la el un inginer de sistem, un adjunct al acestuia şi trei colaboratori externi. Asta-i tot ce avem. Alte ţări lucrează cu zeci sau chiar sute de oameni. Problema fundamentală este aceea că, în acest domeniu, noi nu avem traducători“. Las la o parte ciudata aplecare către sta- tistici heirupiste, care pe web n-au „nici chip, nici nume“, dar înaltul personaj nu catadicseşte să ne spună numele celor care lucrează (doar cinci!) la acest proiect şi nici nu face vreo referire la vreo adresă pe unde am putea vedea şi noi cele n-mii de pagini. În alte condiţii poate aş fi fost înduioşat de lipsa de profesionalism, ca să nu spun politeţe, a celui însărcinat cu Informaţia, (m-au mirat doar aplauzele Evanghelia după Internet (V) Mărturii din ciberspațiu De Dan lancu Motto): "As I learn to trust the universe, I no longer need to carry a gun." Daily affirmations - Anthro-L (listă de discuţii de antropologie) ' caldute ale reporterului, Bogdan Ghiu, care nici el n-a fost din cale afară de curios), dar după ce m-am întîlnit cu stu- denti de la Universitate parcă nu mai îmi vine să jelesc. „Problema fundamentală“ nu este ca departamentul să găsească tra- ducători, ci aceea de a determina urnirea unui proiect la care pot participa mult mai mulți studenţi (mi se pare mie sau cei de la Litere ar putea suplini „lipsa“ de mai sus ?) şi elevi decît superspecialiştii men- ționați ceva mai încolo în interviu. Un ministru nu trebuie să scrie el însuși pagini de web (ce idee să-și ia în sarcină biografia preşedintelui!) şi să ne plîngă în braţe că la alţii-s mîndre şi cornute, ci să caute cum să faciliteze accesul la web a celor care trebuie să-şi facă singuri legă- turile cu lumea. Însăşi viziunea despre Internet a celui intervievat este precară. Nu este vorba de simplul şi necesarul acces la lume ci, în accepţia domniei sale, de un lux bun pentru export (de ce nu vorbeşte despre informaţia internă despre Internet?). Calculatoare, mai mult sau mai puţin performante, există. Ser- vere aşijderea. Destul de multe ziare îşi pun la dispoziţia publicului de pe web conţinutul (Dilema, http:/Awww.sfos.ro /culture/dilema, Catavencu, http: //www.starnets.ro/Catavencu) ca sa mai fie nevoie de un for ministerial pentru stiri superobiective (de altfel nu cred in aga ceva). Desigur, este nevoie de o prezen- tare a țării dar nu într-o sterilă centrali- zare, care nu are alt merit decît un even- tual bilanţ festivist. Mai deunăzi am avut o discuţie cel putin ciudată. „Care e adresa http a Muzeului Satului din Bucureşti?“. „Staţi să întreb“. Omul pune mîna pe telefon și sună o cunoştinţă ce se ocupă cu calcula- toarele la muzeul cu pricina. „N-au pagi- nă de web.“, „Nu se poate! Eu am văzut-o.“. Caut și găsesc o pagină plină de informaţii despre subiect. „Uitaţi-vă! “. „Ce bine! Să le spun şi lor.“ Sărmanii cercetători de la Muzeul Satului aveau pagină dar habar n-aveau de asta! Nu cumva căutata minune era una din cele 3000? Eu cred că da, pentru că am mai descoperit un exemplu (presupun că - majoritatea instituţiilor culturale prezen- tate sunt în această stare). Trec peste informaţiile ușor eronate despre Muzeul Satului (orarul, de exemplu) şi pun doar o întrebare, nu era mai simplu dacă cei de acolo ar fi beneficiat de un spaţiu şi de acces ca să-și facă ei singuri reclama dorită? Şi de ce nu au fost şi ei măcar ingtiintati cd au aşa ceva şi să vadă dacă nu sunt erori? Cum bine spunea cineva: „centralismul democratic“! Românii din străinătate nu au nevoie de lecţii de isto- rie şi nici de festivități, ci doar de infor- maţii pertinente şi de locuri de unde să le ia. Şi mai ales de adrese care să răspundă. Cunosc destui pasionaţi care fac pe dracu' în patru pentru a găzdui ceva despre România. lată numai câţiva dintre ei: Ted Lungu (http://www.netside.net/—lun gu), Marius lacomi (http://ceres.lpm „univ-montp2.fr/hpages/hpimm), Tavi Ureche (http://www.info.polymtl.ca /tavi), Andrei Popovici (http://sep www.stanford.edu /public/oldsep/mihai), Adrian Mihai (http://pages.nyu.edu /—mihai) şi alții (să fiu iertat de ceilalți pe care nu i-am amintit). Nici unul dintre ei nu a avut un ministru care să-i „în- drume“. Vizitaţi paginile lor de web şi veți găsi şi informaţii despre ţară şi câte și mai cîte. Dilema, de exemplu, are una din adresele de web (http://www.netside.net NOIEMBRIE 1997 BYTE România 1:05 Comentariu Dacă Internet nu e, nimic nue.. /romanian_lobby/dilema) prin grija lui Ted Lungu şi a lui Marius Hâncu. Proiectele pe care, oricît de entuziast ar fi, un pasionat de web nu le poate duce la bun sfîrşit de unul singur ar putea fi rezolvate cointeresînd studenţii $i elevii. Cine își poate permite să creadă că aceştia nu au idei? Folosirea lor nu trebuie limi- tată doar la simpla consultare pe post de „specialişti“ în construirea de pagini (of, 3000!!!) ci extinsă la a li se încredința proiecte grandioase. I-a trecut cuiva prin minte că celor din străinătate le e dor de poezie românească? Desigur. Dar că stu- denţii de la Litere ar putea să pună în prac- tică acest proiect? Mă îndoiesc. Doriţi hărţi? Nu aveţi decît să vă adresaţi celor de la geografie. Date istorice? Cei de la Isto- rie sunt sigur că vor fi încîntaţi să vă dea toate explicaţiile necesare. Dar din păcate nici ei şi nici colegii de la Litere sau Geo- grafie nu au acces pe web. De ce? Pentru că nu putem lăsa la mîna lor informaţia. Dacă, Doamne fereşte, devine indepen- dentă şi-o ia razna? „Imaginea României în lume“ va ramîne doar o sintagma lemnoasă dacă nu vom fi în stare să trecem peste împărțiri facile si artificiale. Titulescu spunea că „daţi-mi o bună politică internă şi veţi avea o politi- ca externă minunată“ (citat aproximativ). Nu putem rezuma Internetul la ceva arti- ficial, lipsit de viaţă și mai ales controlat sută la sută de guvern, indiferent cît de democrat ni s-ar părea la un moment dat. Oricât de multe pagini am difuza, atîta timp cît ele nu reprezintă o necesitate care vine din interior, nu vom face decît să conti- nuăm o veșnică pavoazare la care, nimic de spus, ne pricepem dar la care nu se va uita nimeni. Că există informaţii despre România este minunat, dar că elaborarea şi întreţinerea acestor informaţii nu sunt legate de cineva direct interesat este foarte grav. Nu un anumit moment este impor- tant, ci o evoluţie firească va da respectivei imagini credibilitate şi viaţă. Proiectele de acest gen au bătaie lungă şi trebuie să implice mult mai multe resurse umane decît schema de cinci augmentată cu oarece elevi şi studenţi. Şi, mai ales, după ce am văzut cu ochii mei cum sunt impli- cati „specialiştii“ domnului ministru, nu mai cred în decoruri şi costume. Nu de alta dar la întrebarea „Ştiţi un loc de unde puteţi avea acces pe Internet?“ mi s-a răspuns stupefiant „La Biblioteca Sado- veanu!“, „Dacă nici ăia de la mate n-au...“. Ori neexistînd o cooperare, cineva care să alerge de la o facultate la alta, de la o şcoală la alta, nu se va putea vorbi în România de o generaţie a Internetului decît foarte tîrziu. Şi iar vom plînge că ne persecută străinii spunînd Budapesta în loc de Bucu- reşti. BI Dan Iancu Uhi4ge@aol.com http://members.aol.com/uhi4ge Authorized Reseller Echipamente: tel: 679 48 79 tel/fax: 230 44 58 Consumabile: fax: 211 39 43 tel: 210 52 64; 211 90 42 e-mail gl s Ltd. 059 Net Wo: ee ey Cat Nu stim. costa Ce va putem insa spune este ca un anunt de mica publicitate BYTE Puteţi obține informații de această suplimentare la: | ne ÎN dimensiunecostă Computer Press Agora umea a 80$ Tel: 065-166516 065-166257 SISTEME DE EDITARE VIDEO PROFESIONALE VIDEO MACHINE v.3 AV MASTER achizitie de semnal video si audio editare digitală on-line/off-line, mixaj video efecte digitale KEYSYS Gras 3700-Oradea, str. Roşiorilor nr. 1 tel/fax: 059 437.700; 447.179; 419.805,436.281 106 BYTE România NOIEMBRIE 1997 INDEXUL ÎNSERENŢILOR Nr. Firma Pag. Telefon Nr. Firma Pag. Telefon A K 1 ACE Comp. lași 51 032-213122 2. ACT 99 01-6377156 26 Keysys Gfx Oradea 106 059-436281 Ager Business Tech 58a, 63 01-4103303 M Cc 4 Canon 9 01-2233854 27 McGraw-Hill Company 25, 31 US(800)924-6621 5 Ciel 98 01-6505739 28 Microsoft Romania 15 01-2229012 6 Cipro 84 01-2200400 29. MINOLTA Romania 2,102 -01-6346245 7 Computer Land 93 01-3367599 30 Multimedia Automex Romania 68 061-768845 8 Comrace 20 051-415800 9 Comtek 53 01-2306281 N 10 Computer Press Agora 26, 61, 62, 65, 67, 31 National Instruments 99 US(512)795-8411 78, 79, 86, 88, 96, 99, 104 065-166516 32 Net Brinel Computers 90 064-430280 11 CoRES Trade 99 056-190051 33 Net Consulting Ci 01-3122833 34 Netsoft 106 065-162614 D 35 Neworks 103 059-463462 12 Digital România 87 01-2105508 | P | E | 13 Expert System Plus 78 01-2108565 36 Planeta Internet 72 01-3300006 37 Prince Software 99 032-212559 F 14 Flamingo Computers CI 01-2225041 R 15 Forte Company 1 01-3122360 38 Romsys 71 01-2300810 16 FROsys 99 064-430805 39 Romus Industries 51 - 01-2300063 G Ss 40 Salient Romania 3 01-2121790 17 Game Over 93 01-3226165 41 Sintezis Birotica Oradea 51 054-443288 18 Gemini SP 55, 78 01-2108565 42 Sistec 51 064-190282 19 Genesys Software 65, 99 01-6384944 43 Sprint Computers 19 a,b,c,d, 75, C IV 044-110700 44 Starsoft 20 051-415800 H 20 Hotsoft 80 065-166516 T 45 Tehnorom 99 032-116502 i 46 Tornado Sistems 4 041-618580 21 ICL Romania 19 01-2303030 47 Total Soft 61 01-2302374 22 Imation 5 092-200722 48 Tricorp Electronics 80, 106 01-6794879 23 Imperial Electric 99 01-6871547 24 InterComp 95 01-3238255 U 25 Iris 57 01-2121047 48 Unisoft România S.A. 68 01-3110911 ți fost vreodată în Cişmigiu? Un parc frumos de adevăratelea şi, nu numai pentru bucureşteni, o referinţă. Arteziene, alei, bănci, copaci, flori şi frunze multicolore, o oază de linişte într-o metropolă sufocantă nu numai pentru vizitatorul ocazional. Colţul şahiştilor poate trece neobservat — dar ar fi păcat să nu intri măcar o dată în lumea pitorească pe care o oferă... Mai tineri sau mai bătrîni, mai mult sau mai puţin profesionişti, certamente pasio- nați, dispuși să se abandoneze complet în joc, să se perpelească sau să izbucnească în tirade, mistocari prin definitie, sahistii de Cişmigiu formează o societate colorată, strălucitoare şi unică. Plină de surprize nu ştii niciodată dacă cel cu care poate tocmai dai să începi o partidă este un novice ce de-abia a învăţat să mute calul sau este un mare maestru, ieşit la o plimbare şi savurînd anonimatul. Poate că, îngroşînd puţintel, s-ar putea zice că Cişmigiul nostru e pentru sahisti cam ceea ce îmi închipui că este Copacabana pentru fotbaliști. Un loc unde se pot întîm- pla fapte de genul celei despre care povestea loan Chirilă la un moment dat, implicată fiind o națională de fotbal a României aflată în turneu în America Latină. A ieșit echipa să se amuze puţin pe nisipul brazilian, la o miuță cu cin!'s-o mai găsi pe-acolo: după 15 minute, era 4-0 pentru copiii plajei... M-am simţit nu chiar ca în Cişmigiu, dar oricum teribil de bine, cînd am intrat recent la www.chessclub.com. Este chiar ceea ce pare, şi încă mai mult de atît. Am intrat pen- tru o vizită de 5 minute şi-am ieşit cu greu după două ore, uitînd complet că aveam lucruri mult mai importante de făcut decît să-mi pierd timpul jucînd șah cu cine s-o nimeri, în nişte blitzuri din care am ieșit taare şifonat. Dar cum să nu te prindă microbul? Partenerii sînt oameni (deci ‘ 108 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997 Sah în Cismigiu mai pot fi şi batuti...), e suficient să „strigi“ că vrei să joci, mai spui cam ce nivel ai sau cauţi şi e aproape sigur că îți găseşti un partener de o valoare suficient de apropi- ată pentru ca partida să nu fie neinteresan- tă apriopric. Cel cu care tocmai am început o partidă renunță — nu mai poate sta, are un meci de golf. Mda. Clubul e tot timpul populat, la orice oră de zi şi de noapte sînt cîteva sute de sahisti ce bîntuie pe acolo, se joacă în toate sis- temele posibile, se pot face simultane, dacă vă trage aţa, sau se poate porni oricînd un turneu de un anumit nivel („pornim un turneu eliminatoriu de 8, sîntem 5, mai e nevoie de încă 3 jucători, clasificați la peste x puncte“), meciurile sînt evaluate, dacă vrei, sau nu, dacă nuvrei. Anonimitatea este garantată, dacă vrei să-ţi înfricoşezi adver- sarul din vorbe, poţi să şi vorbeşti cu el în timp ce joci, explicîndu-i de-a fir a păr și negru pe alb de ce nu există mutare mai proastă decît cea pe care tocmai o va face imediat şi că oricum ar fi bine să uite orice gînd de victorie în meciul ăsta, pentru că va fi zdrobit... Cine nu vrea să joace, poate să chibiteze, sau să ceară ajutor, sau să anali- zeze anumite partide sau poziții împreună cu alţii... Un club de şah extraordinar de activ, în care nu se ştie cu cine joci de fapt: poate e chiar Kasparov intrat și el în mo- - mentul ăsta? Cine o fi „Lomato“? Poateun puştan de 9 ani, poate Judith Polgar, poate Bill Clinton? N-are importanţă. Ce este important, cred, este că acest gen de aplicaţii — care să profite din plin de ceea ce înseamnă „satul global“ — încep să se înmulțească văzînd cu ochii. Mi se pare evident că pentru copiii de mîine Internet-ul va fi la fel de natural cum li se pare celor de astăzi televiziunea. M-am surprins sedus de CDDB. O idee pe cât de simplă, pe atît de plăcută: o bază de date în Internet care ţine minte pentru fiecare CD - cu număr de identificare unic de la fabricant -cine ce cîntă. Pui CD-ul în unitate şi automat acesta își ia din Internet datele relative la melodii, cîntăreți, formații, autori... Nu e încă clasificat CD-ul? Cîte- va minute de muncă și gata — s-a rezolvat. Global! Nimeni nu va trebui să mai repete efortul pe care l-am făcut. Oricine va pu- tea să corecteze, dacă am greşit ceva. Şi IPP-ul face paşi rapizi - Internet Print- ing Protocol. De ce sa transporti ziare şi reviste tipărite cu mult efort într-un singur loc de-a lungul a sute sau mii de kilometri, consumind benzină, muncă şi timp, dacă poți tipări direct în fiecare oraş care are posibilități de tipărire proprii? Şi fiecare oraș mai mare începe să aibă... Globalizare, descentralizare — cercetă- torii ce se ocupă de reţele complexe se uită cu un ochi la mama natură: softul ce con- | trolează ce se întîmplă s-a dovedit incredi- bil de simplu şi de robust cînd s-a încercat simularea unei funcţionări de genul „mu- şuroi de furnici“, în care fiecare nod din rețea — o „furnică“ — are puţintică inte- ligenţă, cîtsă verifice că ceea ce o înconjoară funcționează normal. Ce nu funcționează, se elimină şi se înlocuieşte — banal de sim- plu, şi aproape fără a afecta buna func- ţionare a sistemului. S-au mai văzut noutăţi, şi nu puţine revo- luţionare. În Internet, ele se întîmplă mereu. Şi se propagă, tot timpul, tot timpul, într-un ritm care stirneste confuzie. Spune Vinton Cerf, părintele Internet-ului: „Ifyou are not confused by what's going on these days, you don't know what's going on.“ E Iosif Fettich ifettich@netsoft.ro i ‘Ay v i FLAMINGO COMPUTERS vă prezintă ep SONY: O JEFIG Cautati noua serie de monitoare Sony, desti- nate pentru birouri moderne si functionale, pre- cum si pentru atelierele CAD/CAM. Monitoarele Sony Trinitron asigură o impresio- nantă capacitate de contrast a imaginii și o înaltă capacitate de redare a culorilor (tipul 300sf dis- pune și de sistem de calibrare a culorilor). Calități performante precum: frecvențe de împrospătare mai ridicate, punctele extrem de fine ale măștii, sistem multiscan digital pentru reglarea automată a geometriei imaginii, Plug&Play, TCO - standardul economic universal recunoscut, pre- cum și sistemul on-screen display, constituie ele- mente determinante pentru o utilizare de înaltă clasă. Noi definim standardele. Este un Sony Informații suplimentare: www.flamingo.ro www.sony-cp.com Ştim că îți place să conduci la nebunie. Nouă ne place să facem Mu: CLU bune. a Așadar îți punem la dispoziție o mașină cu care SPRINT Colosseum NewLine vei fi din start in “pole position”. Pentru ca in — Weer ele toe MUILl incercari s-a dovedit a fi cea mai puternica. Omer gg Ses Ue Tel Rea Meu eer eal ae ve WE oe Le noastra tehnica este gata sa-ti acorde asistenta m Oe sala ert ieee in orice moment. E premiul “BEST OF CERF'97” Si pentru că timpul este pentru tine esential, i : suntem pregătiţi să-ți asigurăm schimbul “roților” într - un timp neegalat de nimeni! Pentru că noi suntem lideri în clasamentul constructorilor! Restul depinde doar de tine... alături de iai cun II pentium' București - SPRINT-SITC, Calea Flor To RPD A K > Baia Mare - SPRINT , Str. Traian 5/1 @ 062-431.176; Brasov - aoe 168-323100; Cluj- SPRINT-SGR, Bd. 21 Decembrie nr. 1 @ 064- 430000; Galati - SPRINT- ROMLOTUS, Str. Portului nr.18-20 @ 036-474000; lasi - SPRINT, St : : 01-8607647; Rm. Vâlcea - SPRINT-INFOGROUP, Calea lui Traian Sud, Bl.S5 23 050-731669; Târgu Secuiesc - SPRINT-DATAS, Str. Dozya Gyorgy nr. 41 @ 067-36; i oara - SPRINT-COMSER, Bd. Traian nr. 49 @ 054 - 716.511; Oradea - SPRINT-KEYSYS, Str. Patriotilor nr. 4 @ 059-419748; Ploiesti - SPRINT, Str. Romana nr. 28-30 @ 044- oe : Arad INFOGO 057-281836 Arges LUCKY 048-222149 Caras-Severin ELCOM 055-216.052 Constanta TOTALDATA 041-636076 Covasna HARD TRADING 067-351285 Dambovita SHIDO 045-634583 Dolj EDA 051-411715 Galati SPARK 036-465270 Giurgiu INFOGRUP 046-217805 Gor COMSER 053-218515 Harghita NETCOMP 066- 171181 MICROBIT 066-216518 Mehedinti COMSER 052-324075 Mures OCTOGON 065-162194 Timis EASTERN DIGITAL 056-192091 SYSBETACOM 056-311257 Vrancea ESTCOMPUTER 037-217655 5 e a fw o Qa : fe) O 3 2 = E! E! o 9 o = [e] o ini o 9 ij 5 v 2 w o > = 5 _ 8 a g iy _ i 2 o o - Cc E o pw “XD = is Cc =] ” E = E c O a “a oO Do e o 3 w £ E - £