4
iA MODULARA PXi ȘI ALTELE
DIGITAL REVINE CU UN NOU PROCESOR piezentari/ INSTRUMENTA
Ț
/p4o
PROGRAMARE JAVA:
Fire de executie /pss
COMUNICAȚII: ATM inteligent /ps:
RETELE DE SATELITI
(:)rhitd:
Interne
Sute de sateliti de
viteza mare vor
concura pentru
transmiterea
datelor pe glob.
Care sisteme
vor câștiga?
APROBAT R.A.P.R.
Nr. 103/DC/040/1997
Valabil pînă la 31.12.1997
Exp: SC Computer Press Agora s.r.l.
RO, 4300 Tg. Mures, CP 172 OP 1
Acum puteţi ALEGE
cel mai CONFORTABIL lOc. Cu un calculator Compaq
Deskpro 2000
inteligentă a programelor.
puteți acum să trăiţi experiența unică a unui confort excepțional
în cele mai atractive condiţii. Noul Deskpro 2000 redefineşte
întelesul valorii unui produs oferindu-vă avantajul de a lua cea
mai simplă şi normală decizie atunci când doriţi să vă procurați
un calculator. Acest produs reuşeşte performanţa fără precedent
de a combina inovațiile cele mai recente cuprinse în tehnologia
MMX"" cu optimizarea performanțelor prin administrarea
Cel mai nou procesor, memoria şi tehnologia grafică
senzațională reuşesc ca împreună să asigure standardul
binecunoscut al Compaq de fiabilitate şi integrare uşor
accesibilă. Adăugaţi la toate aceste performanțe un cost scăzut
şi veţi avea toate elementele care explică de ce Deskpro este cel
mai popular calculator personal din lume.
Cereti detalii Noul Compaq Deskpro 2000. Alegerea este extrem de uşoară.
despre soluția
completă la:
pentium”
ROCESSOR
DISTRIBUITOR AUTORIZAT:
INTEGRATOR DE SISTEM DEALERI:
a COMPUTERLAND NET CONSULTING CSI Ltd.
SCOP COMPUTERS i Bdul Unirii 15 Str. Ştirbei Vodă 150 Bd. Constructorilor 20
Str. Ştirbei Vodă 150 Sector 5 , Bucureşti Bucureşti Sector 6
Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Tel.: 336 25 95 Tel.: 312 28 33 Tel.: 220 02 50
Fax: 223 26 80 Fax: 336 75 68 Fax: 312 41 99 Fax: 220 02 56
Intel Inside Logo si Pentium sunt marci inregistrate ale Intel Corporation iar MMX™ este marca a Intel Corporation
MICRODATA/ BRINEL
Tel./Fax: 064-43 02 80
COMPAQ
TORNADO SISTEMS
Constanta: Str. George Enescu, nr 1!
Tel.: 041-61 85 80; Fax 041-61 94 57
Bucuresti: Str. Jiului 2-4
BI. Tornado
Tel.: 01-667 28 23; Fax. 01-667 29 87
emai mult
clare
e multe hartii si
, GVA
e soluții hardware & software „2 VI DDR
e sisteme integrate "la cheie' |
asistență tehilică software &
IBM Business" „PRD
ial = a, | hezized Distribution Partner/
sala ir. aie conevimatol@ Nit:
we distribuitor Symantec
! WHERE DO YOU WANT TO GO TODAY îm |
carni ii ei el o a ii ol
Authorized Distribution Partner/
DSP for Romania
ul Co MP URBE RS
: LY Flexibility, (ade.in Romani
10 : București |
12 ) Microsoft Hot Li
:
eae
oe
ex
Ess
=
Dar un volum maxim de avantaje? Copiatoarele de mare volum MINOLTA. |
Avantaje financiare la maxim - Nu trebuie să ai toţi banii! În rate sau leasing, în 24 de luni, ai tot timpul să plăteşti |
copiatorul MINOLTA. Timp la maxim - cu cele 60 de copii pe minut, copiatorul MINOLTA îţi economiseşte timpul. |
Servicii la maxim - garanţia de 3 ani* oferă întreţinerea completă a copiatoi ului MINOLTA şi furnizarea de consumabile |
şi piese de schimb. Mai mult! La apariţia unei disfuncţionalităţi majore, copiatorul va fi înlocuit în 24 de ore!
| *cu contract S+M
w = 2- na a
Pentru ca Minolta nu cunoaste 1/2-le de masura.
|
MINOLTA ROMANIA S.R.L., Şos Oltenitei nr. 35-37, Sector 4, Bucuresti, Tel: 634.62.45; 634 a
Lee a 2 ai
Bucureşti:
Timişoara:
Group
Calea Floreasca nr. 242
Tel: 01-2305791, 2324036
Fax: 01-2321045
Piaţa Timişoara 700 nr. 1
Tel: 056-201041, 201042
Fax: 056-190464
a
MICROSOFT |
COMPATIBLE |
Net Ware |
Tested and
Approved ARANTIE}
Când vorbim despre
elemente de rețea high-end,
toţi sunt de acord: Bay Networks.
Bay Networks este
(16x10/100Base-TX autosense) au cele mai bune
țimea de banda pe care o doriți pentru rețeaua
Switchurile 303 (24x10Base-T, 1x100Base-TX), 304!
performanţe pentru preţul la care sunt vân
dumneavoastră.
Noile huburi Bay Networks 150 oferă noi fa ai mpi de ri te echipamente au preţuri
excelente şi pot fi folosite independent sau împreună Gt i ste că s e pot stivui cate 8,
potfi plasate pe o lungime de 150 de metri şi doa
Sistemul 500 îi. Routere Clam
Sistemul 5000 de la Bay Networks simplifică
integrând mai multe tehnologii într-o singură platformă.
înseamnă economie şi flexibilitate. În plus mai mult contro
rețelei prin Optivity, care este în acest moment cel mai bun
de management de pe piață. Este grozav că utilizând ace :
puteti migra de la tehnologia Ethernet de azi la tehnologia
maine.
contează în câte localități aveţi birouri cu care doriți să vă
ectaţi deoarece Bay Networks vă oferă o linie completă de
se pentru acces la distanță sau acces la Internet.
e routere Clam™ au pret excelent, sunt simplu de utilizat,
ortă IP sau IP/IPX şi se pretează unei game foarte largi de
caţii. Sunaţi acum deoarece routerele Clam sunt mai
petitive ca performate şi preţ decât routerele Cisco.
Adaptive ÎN [iii ilie
SASI EM
Constanţa, George Enescu 11 Sn 3
tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 vizitati-ne pagina web
Bucuresti, Jiului 2-4, Bloc Tornado Per Tip piep E, N ks
tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 www.tornado.ro ay etwor
7 . » Cumparati 10 dischete
10 | și primiți 2 GRATUIT!
Acum în fiecare cutie cu
DISCHETE dischete 3M/Imation*
veți găsi 2 GRATUIT.
MELA TT i] aa
DISCHETE
Pachetul Promotional Special:
cumpăraţi 4 cutii a câte
„10 dischete marca 3M/Imation* si
veţi primi a 5-a cutie GRATUIT! |
Cea de a 5-a cutie are un design
unic, și este disponibilă numai
împreună cu Pachetul *valabil numai pentru dischetele
Promotional Special 40 + 10. 3M/Imation de 3.5"DS-HD formatate IBM
BYIE
ROM Â N
COVER STORY
INTERNET PE ORBITĂ
fibre
PE cer
De Jobn Montgomery
46
Sistemele de sateliți de
comunicaţii pe bandă
largă sunt gata să ofere
viteze de multi megabiti.
Atunci, unde-i problema?
Socluri pentru mine
69
De Tom R. Halfhill
Sloturile de firma Pentium II
sunt o problema pentru
competitori. Ce inseamna
asta pentru utilizatori?
APLICATII DE RETEA
Batalia componentelor
59
De Robert Richardson
Componentele soft pentru Windows
si Macintosh fac lucruri remarcabile,
dar constituie o sursa de conflicte.
6 BYTE Romania NOIEMBRIE 1997
COMUNICATII
Comutatie ATM inteligenta
85
De Daniel Moldovan
Un model de aplicare a deciziilor
bazate pe logica fuzzy
în comutatoarele digitale.
eee lee ee ee ee ee ae
Saat it Ra HI gs do See
3
Intrare B Grad de apartenen $
PROGRAMARE
Multithreading in Java
89
De Nicoleta şi Cristian Pelin
Firele de execuţie multiple
rezolvă probleme delicate.
166 9NZVX ‘Y¥LNAdOO VIsVYDOLOS
YSHDVTIVD SOP ‘ANIDVWINSISAG
EDITORIAL
Post
10
BITS
Alpha la 600 MHz 10
SuccesorulluiSocket7 11
Power Mac domina 12
PC-uri Pll la 400 MHz 12
Viitoarele aplicatiiJava 14
Sun contra Compaq 16
WEB MASTER
Pagini Web, trezite la viata
77
De Budai Lâszl6
LiveConnect îmbină posibili-
tăţile oferite de JavaScript, cu
cele oferite de Java.
SURFING
Gratis pe Web
81
De Mircea Sabău
Programele freeware şi share-
ware sunt o atracţie pentru
navigatorii Web.
LAB REPORT
PREZENTĂRI
AUTOMATIZĂRI INDUSTRIALE
Instrumentatia
modulară PXI
83
De Viktor Veres
Calculatoarele industriale per-
formante pot înlocui vechile
PC-uri în conducerea proce-
selor.
Ta ID
Din nou lalta și Teheran
97
De Harrison Forbes
În mod cert Microsoft şi IBM
nu s-au întâlnit vreodată la Ial-
ta, la Teheran sau în altă parte.
Există însă un scenariu care are
ceva ,,déja vu“.
FUNDAMENTE
Dispozitive magneto-optice;
WWW 'Lop 100 românesc
şi alte știri de ultimă oră.
OPINEI
Învăţământul de calculatoare
103
De Irina Athanasiu
O şansă (pierdută?)
pentru România.
COMENTARIU
Și dacă Internet nu e,
nimic nu e...
105
De Dan lancu
Mărturii din ciberspaţiu
Evanghelia după Internet (V).
ULTIMA
Sah in Cismigiu
108
De Iosif Fettich
REȚELE pentru script UC |
Viteze ATM rezolvă POL tabili- Construind
ajustabile tatea aplicaţiilor Virtual PC-ul
17 între diferite 27
De William variante Unix. De Eric Traut
Stallings BAZE DE DATE Un emulator soft
Un nou i d transforma
serviciu ATM Loe i ae PowerPC-ul
compenseaza 2 2 an i intr-un Pentium.
congestia din retele. eas
23 PROGRAMARE
SISTEME DE De Stephen R. HTML Dinamic pe
OPERARE Gardner intelesul tuturor
Autoconf asigura Standardizarea (partea 1)
portabilitatea metadatelor Va 29
pentru soft perinite cooperarea De Riek Dapson
21 diferitelor unelte de Navigare mai
De Bob Friesenhahn manipular ee rapida prin
Facilitatile SO informaţiei. prelucrări
şi un utilitar gratuit pe latura client.
www.agora.ro/byte/-
Director GENERAL:
Romulus Maier (rmaier@agora.ro}
DIRECTOR EXECUTIV:
Adrian Pop (adipop@agora.ro)
DIRECTOR EDITORIAL:
Mircea Sârbu (msarbu@agora.ro)
REDACTOR ȘEF:
Darvas Attila (adarvasQagora.ro)
SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE:
Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro)
REDACȚIA:
Mircea Sabău (msabauQagora.ro)
Budai Laszlo (\budai@agora.ro)
REDACTORI ASOCIAȚI:
losif Fettich (ifettich@netsoft.ro)
Cristian Mateescu (mateescu@agora.ro)
LA ACEST NUMAR AU MAI COLABORAT:
Harrison Forbes (Chicago);
Marius Tudorică (Tg-Mureș);
Sepsi Istvan (Tg-Mures);
Gabriel Proșcanu (Bucuresti);
Dan lancu (Boston);
Viktor Veres (Tg-Mureș)
Nicoleta-Corina Pelin (București)
Cristian-Florentin Pelin (București)
lrina Athanasiu (București)
(CORECTURA:
Aurora Lasio;
TEHNOREDACTARE:
Reman Lâszid, Titus Roșca
Ea A A Ea Aaa AL
ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier
MARKETING: Gabriela Bucșa, Annamaria Pascu
e-mail: redactia 2agora.ro; office Oagora.ro
(ConrABILITATE: Pap Ilona
Secrerarut: Rodica Fettich
DisraiBuȚie: Ștefan Curtifan,
Doina Ceșa, Natalia Vânău
IREPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI:
Daniela Pastrami, tel: (01)-3309281
fax: (01)-3309285
C.P. 94 0.P. 49 Bucuresti
LS.S.N.: 1223-9801
TIPARUL: S.C. Infopress S.A.,
Odorheiul Secuiesc,
Tel: 066-216483
EDITURA: Computer Press Agora s.r.l.,
C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mures
TELEFON: (065) 16.65.16
Fax: (065) 16.62.90
BBS: (065) 21.07.80
(8N1, 14400 bps, login: bbs)
E-MAIL: byte@agora.ro
Wes: http://www.agora.ro/byte
Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se
încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate.
Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen-
tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își
rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care
nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării.
COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft-
ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright
1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York,
New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă
a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC
Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc.
NOIEMBRIE 1997 BYTE România 7
e
ranzitia este un proces dificil.
Poate de aceea, pentru mas-
carea dificultatilor, benefi-
ciem de un concept vag: con-
ceptul de post tranzitie. Acum un an, visele
legate de tranzitie pareau ca se materiali-
zează. N-a spus nimeni că va fi uşor. Se
pare însă că este greu și trăim mai mult zile
de post decât tranziţie vizibilă pentru toată
lumea. Dar să fim optimişti. Oricum
„omul sărac cu gândul se îmbogățește, căci
trăieşte doar cu speranța“, cum scria pe o
carte de bridge, cumpărată de mine la un
anticariat în vremurile de tristă amintire,
când — printre alte măsuri „geniale“ — s-a
interzis şi bridge-ul. Acele vremuri au
apus... Sau poate nu întru-totul?
Problema dosarelor ar putea fi intere-
santă şi pentru cei din lumea calculatoa-
relor şi comunicaţiilor. Lucrurile sunt sim-
ple: într-o societate democratică, nimeni
— fie instituţie organism sau persoană par-
ticulară — nu are dreptul să strângă și să
păstreze date referitoare la un cetăţean,
fără hotărâre judecătorească. În plus,
datele furnizate de cetățeni pot fi folosite
doar în scopul în care au fost furnizate și
orice cetățean trebuie să aibă acces la
datele păstrate despre el, ca să le poată
modifica dacă este necesar. Este simplu.
Se pare totuşi că nu este încă.
Datele sunt preţioase. Într-un timp pre-
vizibil, se vor comercializa și la noi baze
de date cu adrese, numere de telefon sau
chiar adrese e-mail. Datele sunt valoroase
pentru marketing. Dar nu este indiferent
nici dacă firmele de asigurări dispun de
bazele de date de la spitale și refuză asigu-
rarea pentru unii sau măresc primele de
asigurări. Implicaţiile sunt diverse şi o le-
gislatie moderna care să tratează şi pro-
bleme referitoare la culegerea, prelucrarea
şi distribuirea datelor — ar preîntâmpina
8 BYTE România NOIEMBRIE 1997
Post
multe abuzuri. Poate comisiile create în
cadrul CNI vor primi, în fine, atenția me-
ritată iar propunerile lor vor fi analizate
de cei plătiţi din bani publici să o facă.
Dacă tot este vorba de legislaţie moder-
nă, trebuie să amintesc că, alaltăieri, am
avut ocazia să stau la coadă la Consulatul
Germaniei de la Sibiu — pentru o simplă
viză necesară participării la o conferință
organizată de Sun Microsystems la Berlin.
Am stat trei ore la poartă, la minus zece
grade, alături de doi colegi de la universi-
tate. Pot să afirm că există condiţii
degradante pentru cineva care doreşte
viză. Nu-mi vine să cred că universitarii
sau oamenii de afaceri germani sunt ținuți
iarna, ore în şir, la porţile instituţiilor
noastre similare din Germania. În aseme-
nea momente, integrarea europeană pare
un film de anticipație de pe un canal TV
de adormit lumea. Pare o problema putin
importantă gi, cred eu, rezolvabila. Parca
am citit cândva poveşti despre circulația
liberă a persoanelor şi ideilor. Sau greşesc?
Era oare vorba doar de anumite persoane
şi anumite idei?
Ar trebui acum să amintesc ceva despre
învățământ. Dar... mai bine citiţi articolul
doamnei profesor Irina Athanasiu, de la
Universitatea Politehnica Bucureşti, des-
pre probleme care ar trebui să fie impor-
tante pentru toți. Dar, poate este prea frig.
N-aş vrea să credeţi că toate lucrurile
merg rău. Dimpotrivă. Există totdeauna
semne bune, care ne menţin speranţele.
Un e-mail primit recent ne invită să vedem
pe 18 noiembrie „un server la Slobozia pe
care urmează să-l folosească toate insti-
tuţiile de acolo. În momentul de faţă, este
full cu informaţii : începând de la infor-
maţii despre autoritățile locale, despre cine
care şi cum dă autorizaţii, ce ai nevoie pen-
tru a le obține, Camera de Comerţ cu baza
de date a firmelor (completă), până la băn-
cile din Slobozia cu ce oferă ele, la progra-
mul audienţelor la Poliţie şi ce ai nevoie ca
să-ți scoţi buletin, la stațiunile din lalomiţa
și ce prețuri au la hoteluri, la mică publici-
tate, la partidele politice şi platformele lor,
la ce animale ai voie să vânezi și în ce
perioade și multe altele“. Mesajul primit
de la domnul Constantin Teodorescu,
FLEX Consulting Brăila, pare să anunţe
o schimbare în bine. Sper să primim cât
mai multe asemenea mesaje şi să-i putem
felicita pe cei care realizează efectiv lucruri
utile de interes general. Acum trebuie să-i
remarc pe colegii de la DNT Cluj, (http:
//www.dntcj.ro/) care in acest moment
conduc în Romanian TOP 100, realizat de
NetSoft din Tg.Mureş. Competiţia este
un lucru bun şi câştigătorii merită felici-
tări.
Sper ca postul să nu fie prea lung. Cră-
ciunul nu mai este așa de departe..
Darvas Attila
adarvas@agora.ro
www.agora.ro/byte/
NE PHBIOREALISM
RENNIN EF:
Cu seria de imprimante Canon bubble-jet BJC-240,
BJC-4200 si BJC-4550 si folosind kit-ul optional
« Canon Photo, nu veti mai putea
ji deosebi realitatea de imaginea
imprimată. Imprimantele bubble-
jet, concepute şi dezvoltate de
Canon, oferă performanţe de invidiat atât din
punct de vedere al calităţii imprimării cât şi al
vitezei, eficienţei şi silenţiozităţii în funcţionare.
Indiferent dacă sunt folosite în particular sau în
medii organizate de lucru, pentru reproducerea
de documente alb/negru sau color, în volum mai
mic sau mai mare, rezultatele sunt la fel de
remarcabile. Mai mult. Pentru a reproduce cât
mai fidel imagini, nu trebuie decât să folosiţi
kitul opţional Canon Photo, conceput special
pentru seria de imprimante Canon bubble-jet.
Filozofia care îi stă la bază este simplă: un print
y 5
af
ral
he
|
„Ale,
STABILIŢI NOI STANDARDE DE CALITATE CU IMPRIMANTELE CANO
RIVALUL
N BUBBLE JET
al unei fotografii trebuie să arate ca o fotografie.
Incredibil? Da! Imposibil? Nu! Sistemul
Photorealism, brevetat de Canon, asigură o
reproducere fidelă şi fără granulaţie a tonurilor
de culoare şi dă culorii adâncimea necesară unui
rezultat cu adevărat apropiat de realitate. Nuanţe
subtile, cum ar fi tonurile pielii, sunt redate
perfect datorită acurateţii punctului de imprimare
şi a cernelurilor special concepute pentru kit-ul
Canon Photo.
NUMAI CU O
IMPRIMANIA
CANON PUTEŢI
Reprezentanţă România
FACE MAI World Trade Gentes Bucuregti,
Expoziţiei 2, intr. D, birou 1.
MULT! tel. 01-223 38 54, fax. 01-223 42 36
Wholesalers: Bucuresti: ROMUS :e! (01)230 16 50 e TORNADO SISTEMS tei (01) 667 28 23; Constanţa: TORNADO SISTEMS :ei (041) 618 580
Resalers: Bucureşti: e BLUE RIDGE INT. tel (01) 210 68 28 eDECK COMPUTER tel (01) 211 84 03 e DIGITAL PRO SYSTEM tel (01) 250 65
27 eKT COMPUTERS tel (01) 311 19 62 e ORCAS BIROTICA tel (01) 210 30 93 eRAFFLES COMPUTERS tel (01) 311 26 82 eSOTA tel (01)
232 0388; Arad: ELECTRONIC SHOP tel (057) 289 642; Bacău: MICROSISTEM CONEX tel. (034) 117 411; Baia Mare: MONS MEDIUS tel (062)
434 541; Braşov: SYSTEM tel (068) 318 663 « COSIDOR COM tel (068) 310 537; Cluj: eSOFT GROUP tel (64) 430 000 *GENETYP tel (064)
190 787; Craiova: DECAROM SERVICE tel (051) 132 954; Deva: TOP TECH tel (054) 213 871; Iasi: UNIVERSAL R.X. tel (032) 212 660
¢ OPEN SYSTEM tel (032) 225 141; Oradea: TONER tel (059) 430 665; Pitesti: OPEN SYSTEM tel (048) 219 000; Sibiu: ECO COPY & PRINT
tel (069) 213 189; Suceava: ASSIST SOFTWARE tel (030) 521 100
Zalău: MAGIC COMPUTER tel (060) 616 099
; Timişoara: ASSITEC tel (056) 190 337 e EASTERN DIGITAL tel (056) 221 443;
Știri & Noutăţi
Un cip părăseste vechiul bloc
Firma Digital a ridicat performanțele UCP-ului Alpha peste cele ale procesorului firmei Intel.
Următorul său pas: Încă o lovitură dată PC-urilor de birou.
eoarece noul procesor 21164 la 600-MHz oferă avantaje nete în privinţa per-
formantelor native, peste cele ale procesorului Intel Pentium II, Digital va
încerca din nou să ance pe piața evitată până în prezent: piața PC-urilor.
Ca şi alţi furnizori de UCP-uri RISC, firma Digital a fost împiedi-
cată să pătrundă pe piață spre sfârşitul anului 1995, atunci când
procesorul Pentium Pro al firmei Intel l-a ajuns din urmă pe Alpha,
cel puţin în privinţa performanțelor de calcul cu numere întregi.
Firma Digital şi-a ridicat performanţele procesoarelor la un nivel
superior: În testele noastre intensive BYTEmark UCP/FPU, noul
sistem de la Polywell, echipat cu procesor Alpha 21164 la 600-
MHz, l-a depăşit categoric pe cel echipat cu procesor Pentium IL
la 300-MHz. De asemenea, procesorul 604e la 350-MHz a făcut
față, destul de bine, testelor noastre.
Acum, firma Digitala realizat un nou UCP, procesorul 21164PC,
mai ieftin decât 21164, dar care oferă aproape aceleași performanţe.
Procesorul 21 164PC ţinteşte PC-urile de birou la preţuri cuprinse
între 2500$ şi 3000$, ceva mai mari decât Becul existente pe
piața PC-urilor, dar sub cele ale sis- a
temelor echipate cu 21164 la 600-
MHz, care costă aproximativ
10000$. După declaraţiile oficiali-
tăților firmei Digital, primul sistem
echipat cu procesorul 21164PC va
apărea în această toamnă.
Cu 21164PC, firma Digital a păs-
trat nucleul de bază al procesorului
21164, dar a operat câteva modi-
ficări pentru reducerea costurilor,
cum sunt plasarea memoriei cache
L2 (96-KB) în afara cipului, reduce-
rea numărului de pini prin elimina-
rea suportului pentru procesoare
multiple şi limitarea dimensiunii
memoriei cache L2 la maxim 4 MB
(înainte limita era la 64 MB).
Procesorul 21164PC, modelul la
533-MHz, costă 495$ în cantități
cipul concurează atât cu Pentium cât şi cu Pe
cip setul 21174 al procesorului 21164PC est
decât 440LX AGP (cu port grafie accelerat)
cialităţile firmei Digital afirmă că, instructiu
ale procesorului 21164PC permit compres
exemplu acceleraţii DVD cu cadru și anima
fi realizate pe o arhitectură xX86 fără h
II, chiar dacă
10 BYTE România NOIEMBRIE 1997
OEM, iar modelul la 400-MHz costă doar 295$. Laaceste preţuri,
sunt acceleratoarele grafice cu suport DVD.
Procesorul 21164PC nu este prima încercare a firmei Digital de
a pătrunde pe piaţa PC- urilor. Procesorul 21066, o versiune mai
ieftină a UCP-ului Alpha 21064, a fost una slabuta $i a ilu:
motivele pentru care furnizorii RISC pot pătrunde cu greu p
PC-urilor. La acea vreme, oficialităţile firmei Digital au cond :
interesul mic starnit de procesorul 21066, în contextul lipsei aplica-
ţiilor native Alpha NT şi a altor factori de piaţă. Dar analiştii au a-
firmat că principalul motiv al scufundării procesorului 21066 a
fost raportul pret/performanta slab. Rezultatele furnizate de vestele
noastre BYTEmark, rulate pe un sistem de referință 21164PC, au
indicat faptul că noul UCP va oferi cât se poate de multă performan-
{4 pentru un dolar: Acesta a învins sistemul Pentium II la 300-MHz
atât la calculul cu numere întregi cât şi la cel în virgulă mobilă.
Chiar dacă firma Digital şi
partenerii săi au făcut mult pentru
a îmbunătăţi această situaţie,
cipurile Alpha încă sunt urmărite de
întrebări sâcâitoare de genul câte
aplicații native sunt disponibile pen-
tru platformă. Astăzi, firma Digital
declară că sunt disponibile pentru
platformele Alpha între 2000 și
2500 de aplicaţii native, pro-
movând în continuare dezvoltarea
acestor aplicaţii prin aplicarea raba-
turilor comerciale la dispozitivele
hardware pentru furnizorii de soft-
ware și prin asistența oferită acestor _
furnizori la transferul aplicaţiilor pe
platforme Alpha. „Trebuie să diri-
jăm transferul aplicaţiilor spre plat-
formele Alpha pentru toate SO-
urile-concentrându-ne asupra NT
urmat de Unix,“ declara Aaron Bauch, directorul tehnic pentru
comercializarea microprocesoarelor Digital Alpha. O altă tehnolo-
gie a firmei Digital, software-ul de emulare/translatare FX!32,
bunătățește performanţele programelor native x86 când aces-
cută pe platforme hard Alpha NT.
ata nual xistat asemenea „găuri , De exemplu, firma Mi-
trunderea procesoarelor Alpha pe cât mai
multe platforme, acestea vor deveni mult mai
atractive pentru dezvoltatorii de software.
Multe sisteme echipate cu procesoare
Alpha se îndreaptă în mare viteză spre apli-
catiile de nivel înalt, cum sunt cele de ani-
matie, producţie grafică, baze de date , iar
multe firme mici încă nu au nevoie de
- întreaga putere de calcul a sistemelor Alpha,
ţinând cont şi de prețul acestora (vezi Son-
- dajul din pagina 13). Bauch crede că acest
lucru se va schimba pe parcursul evoluţiei
platformei Windows NT. „Avantajul nos-
i oe sistemului“ 2 es ee
E ii
î procesoarelor
„ce cu) ac: d procesoare x86 în pri-
: clienților OEM, printr-o mare accesi-
bilitate la propria tehnologie. Acum câţiva
„ani, de exemplu, firmele Mitsubishi si Sam-
sung au început să producă cipuri Alpha, fir-
ma VLSI ‘Technology ainceput sa fabrice cir-
; gice din generaţia a treia (și aceştia ar
O alternativă mai ieftină a cip
21174), iar acum există sute de
este un proiect de succes pentru
164PC, sprijinit de furnizori de vârf ca Dell
s Compaq, „Întotdeauna scopul principal
va fi să obţinem sprijinul unei firme vârf,“
unea Jollie. Dar, deși sunt interesaţi, spunea
ollie, acești furnizori preferă să aştepte și să
“vadă tendinţele pieţei. „Cu procesorul
21164PC, noi oferim furnizorilor un produs
pe care sperăm să-l accepte. Aș fi emoţionat
dacă acest lucru s-ar întâmpla.“
- Jason K. Krause
L
www.agora.ro/byte/
„tru pepiaţa NT este ina aa și Joe
po Slot 1 este
protejat de patentele
rigide ale firmei Intel,
furnizorii rivali de cipuri
x86 lucrează la o nouă
interfață UCP, pentru a
oferi un succesor al larg
răspânditului Socket 7. Interfața, având o
bandă de transfer mai mare, ar putea con-
stitui o alternativă deschisă la sloturile aflate
în proprietatea firmei Intel, dar aceasta ar
putea duce la separarea arhitecturii sis-
temului PC în standarde incompatibile.
Oficialităţile firmei Cyrix confirmă fap-
tul că au avut o discuţie cu AMD şi alte firme
în legătură cu succesorul lui Socket 7. Aces-
ta este un soclu UCP cu 296 de pini, folosit
de toate cipurile x86 din clasa P5, incluzând
procesoarele Pentium ale firmei Intel, KS si
K6 ale firmei AMD, 6x86 şi 6x86MX ale
firmei Cyrix precum și Centaur IDT-C6.
Competitorii lui Intel au nevoie de o alter-
nativă, deoarece nu pot obţine de la Intel
licenţa pentru protocoalele de magistrală
destinate procesoarelor din clasa P6.
Toate procesoarele P6 ale firmei Intel
(incluzând Pentium Pro, Pentium II şi
viitorul Deschutes) necesită aceleași proto-
coale de magistrală, chiar dacă interfețele
fizice variază. Pentium Pro foloseşte Socket
8, Pentium II foloseşte Slot 1, iar viitoarele
procesoare Pentium II vor utiliza Slot 2. Ver-
siunile mobile de Pentium II folosesc o altă
interfață proprietară, care este o versiune
miniaturizată a lui Slot 1. Fabricanţii plăcilor
de bază îşi pot echipa plăcile cu interfețele
UCP Intel, dar Intel nu doreşte partajarea
tehnologiei cu furnizorii rivali de procesoare
x86, chiar dacă a acordat anumitor furnizori
Furnizorii x86 uniţi contra lui Intel
thei te
tl
46%
A,
licenţa pentru logica cip seturilor.
„Dacăvom adopta soluţia proprietară, nu
vom face altceva decât să întindem o mână
de ajutor firmei Intel,“ spunea Stan Swearin-
gen, directorul de producţie al firmei Cyrix.
„Noi credem că industria doreşte un soclu
deschis. Suntem gata să discutăm cu furni-
zorii de cip seturi, cu AMD şi alte firme pen-
tru a defini o nouă interfață,“ a adăugat el.
Interfața va apărea probabil în 1999.
Firmele Cyrix, AMD şi Centaur au căzut de
acord că Socket 7 va rămâne la fel de agreat
cel puţin până în anul 1998 şi, posibil, şi
după 1998. Chiar dacă are o bandă de trans-
fer mai îngustă decât interfețele firmei Intel,
este suficient de rapidă pentru calcula-
toarele de birou și servere.
NOIEMBRIE 1997 BYTE România 1]
„LOT
Furnizorii lucrează în momentul de fata
la extinderea duratei de viaţă a lui Socket
7, pe mai multe căi. În această toamnă, fir-
ma AMD va anunţa un nou procesor K6
având o memorie cache L2 mai mare. Fir-
ma Centaur intenţionează să lanseze, în
următorul an, o nouă versiune IDI-C6 ce
va integra nivelul 2 al memoriei cache. Alte
direcţii posibile includ cartelele de adaptare
UCP ce se conectează la Socket 7 (vezi
„Soclu pentru mine“ în pagina 73).
Între timp, Intel nu a stat degeaba. În luna
august, a anunţat un nou procesor Pentium
Procu 1 MB memorie cache L2-dublând me-
moria cache maximă a cipurilor Pentium Pro
anterioare. La mijlocul anului 1998, firma
Intel intenţionează să introducă versiunea
Deschutes a procesorului Pentium II. Des-
chutesva fi primul cip Pentium II, fabricat în
procesul de 0.25 microni, şi ar putea înlocui
cipurile actuale Pentium II, fabricate în pro-
cesul de 0.35 microni (pentru informaţii
suplimentare, vezi „O privire spre viitor“).
Slot2 este o versiune Slot 1 cu performanţe
mai mari care funcţionează la frecvența
magistralei de cel puţin 100 MHz şi suportă
cartuşe SEC. Aceste cartuşe au un spațiu
mai mare pentru memoria cache L2. Intel
urmărește să introducă Slot 2 în calcula-
toarele de birou performante și în servere,
păstrând Slot 1 pentru sistemele uzuale.
Chiar dacă competitorii firmei Intel îşi
pot uni forţele pentru proiectarea unei
alte interfeţe, acest lucru va pune multe
firme în dilemă. Este posibilă fabricarea
unei plăci de bază cu Socket 7 ce lucrează
cu întreaga clasă de procesoare PS. Dar,
furnizorii declară că fabricarea unei plăci
de bază cu două interfeţe UCP diferite costă
prea mult, datorită incompatibilităţilor
electrice. Furnizorii vor trebui fie să creeze
ambele versiuni, fie să aleagă una singură.
Rezultatul ar putea fi două arhitecturi PC
aflate în competiţie: Intel şi non-Intel. $i,
de când firma Intel este liderul furnizor de
UCP-uri, plăci de bază și cip seturi,
fenomenul non-Intel are de înfruntat o grea
bătălie în tentativa sa de a instaura un stan-
dard deschis. -Tom R. Halfhill
Power Mac
domina
(cu steluta)
ratie UCP-ului sau Power PC 604e la
350-MHz, a memoriei cache rapide
siaaltor imbunatatiri, noul Power Macin-
tosh 9600/350 al firmei Apple ofera per-
formante excelente. Statutul său de „cel
mai rapid Mac“ este însoțit de o steluta.
Datorită agitaţiei pentru obţinerea licen-
ţei Mac OS şi a achiziţiei de către Apple a
Apple's Power Macintosh 9600/350
uses the 350-MHz 604e CPU.
firmei Power Computing, lupta pentru
9600/350 s-a mai domolit. Deoarece Mo-
torola a scos pe piaţă clone Mac, iar Pow-
er Computing a fost achiziționată, Apple
nu mai are probleme cu furnizorii de clo-
ne, până la erodarea pieţei împărțite prin
introducerea noilor Mac-uri cu procesoare
În 1998: PC-uri
P Ii la „oo MHz:
De acum și până în
LY) următorul an, ci-
:
„bigred {font- size: :24pt;
color:red). :
-.littlegreen {font size: ‘Lope:
“color:green) .
i CESTI LED
function changeStyle() {
.className = “bigred";
document.all.tags("P").item(1)
.
Welcome!
cena de Cod ©
Click ee fe.
ee accentuate Nel come
8 is
Modificareai in amănunt a stilului pe
function changeStyle() ți
document.all.tags("P"). item(0
Style. fontSize = "pipi
style.color="red”;
style, fontSize = “LOpE
‘Style: color =" green
unui document. Exista peste 60 atribute de
stil, care permit controlul in detaliu al
aspectului paginii Web.
Toate tagurile HTML traditionale au
devenit obiecte DHTML. Dezvoltatorii de
DHTML trebuie sa scrie mici programe
JavaScript sau VBScript, care să permită
interactivitatea utilizatorului final (end
user) prin manipularea metodelor şi pro-
prietăților metodelor. O mare varietate de
evenimente permit selectarea dintr-o gamă
larga a opțiunii pentru declanşarea codului
care răspunde acţiunilor utilizatorului sau
evenimentelor de pe Web.
Fiecare tag DHIML are şi un corespon-
dent script. De exemplu, tagul P cores-
punde elementului P (un obiect script). Pro-
prietatea parentElement, care este
read-only, atagului P va da obiectul ime-
diat superior din ierarhia documentului -
permite introducerea unui bloc HTML
intr-un tag P. A doua metoda: InsertAdja-
cent Text va permite actualizarea continu-
tului unui paragraf, dar nu a codului
HTML.
Stiluri Dinamice
Multi dezvoltatori vor fi atrasi de DHTML
pentru ca are posibilitatea de a schimba
stilurile in functie de evenimentele de la uti-
lizator sau sistem. O cale simplă pentru a
face acest lucru este folosirea proprietăţii
className. Această proprietate se aplică
blocurilor de elemente ca și P și corespunde
atributului CLASS. Pentru a schimba stilu-
rile trebuie doar să setaţi proprietatea
className cu valoarea noului stil.
Pentru a revizui o proprietate, codul
dumneavoastră trebuie să conțină o referin-
ță spre obiectul a cărui proprietate este.
NOIEMBRIE 1997 BYTE România 29
Fundamente/Programare
HTML Dinamic pe înţelesul tuturor, Parteal
Tagul all vine să vă ușureze treaba. Puteţi
folosi tagul a] 1 pentru a marca toate ele-
mentele similare din document. Apoi fo-
losiţi metoda î tem a tagului pentru a vă
referi la instanțe specifice unui element din
document. Apoi, setați proprietatea
className a instanţei ca fiind egală cu
noua descriere de stil.
Listingul „Schimbare de stil elegantă“
din caseta „Galeria de cod“ (pagina ante-
rioară) prezintă aceste principii. Docu-
mentul HTML conţine două descrieri de
diat după încărcarea unei pagini. Dum-
neavoastră trebuie să scrieţi codurile care
să răspundă acestor evenimente. Codul de
tratare al evenimentelor poate fi scris în
European Computer Manufacturers Asso-
ciation (ECMA) JavaScript sau în Micro-
soft VBScript.
Evenimentele DHTML pot avansa de
la un nivel inferior spre unul superior in
ierarhia documentului. Acest lucru permite
evenimentelor unui obiect de la un nivel
ierarhic inferior să urce în ierarhia docu-
trolează în mod selectiv propagarea eveni-
mentelor în funcție de poziţia de pe rând
(în pagina HTML) unde se apasă cu
mouse-ul. Un clic pe linia de text, în afara
blocului B, va permite ascensiunea eveni-
mentelor în ierarhia documentului până la
nivelul BODY sau chiar mai departe. Rutina
de tratare a evenimentelor de la nivelul
BODY: setBodyStyeva modifica culoarea
celor două blocuri H1 din document.
Funcţia setBodyStyle prezintă câteva
tehnici script interesante. Mai întâi,
stil şi două blocuri paragraf. Blocul care
conţine textul „Welcome!“ are atributul
CLASS setat la valoarea ] i tt legreen, care
reprezintă o descriere de stil. Printr-un
clic în interiorul documentului se va gene-
ra un eveniment onC] î ck. Acesteveniment
va lansa funcţia JavaScript change
Style(). Aceasta folosește indecşii 0 $i 1
pentru a se referi la primul sau al doilea
paragraf. Funcţia channgeStyle setează pro-
prietatea className aparagrafelor la va-
loarea bigred respectiv littlegreen.
Segmentul de cod ,,Modificarea in ama-
nunta stilului“ din „Galeria de cod“ prezin-
tă o tehnică mai granulară pentru a obţine
acelaşi rezultat. Această versiune a funcției
changestyle() modifică proprietăţile
specifice ale obiectului style pentru un
paragraf. Când aveţi nevoie de un control
mai amănunţit decât cel permis de class -
Name, sau când doriţi să faceți nişte modi-
ficări speciale soluţia este folosirea proprie-
tatilor obiectului sty e.
Evenimente și Ascensiune
DHIML introduce un nou obiect: event,
care urmăreşte succesiunea evenimentelor.
Proprietăţile acestuia permit identificarea
elementului unde s-a produs evenimentul,
starea tastaturii, poziția mouse-ului și starea
butoanelor acestuia. De exemplu, eveni-
mentele onclick sau onmouseover reflec-
tă acţiunea cu mouse-ul relativ la tagurile
HTML, a utilizatorului final, iar eveni-
mentul on] oad altagului body apare ime-
30 BYTE România NOIEMBRIE 1997
Ascensiunea evenimentelor.
. HTML HEAD
cu aceasta secventa de cod, putem forta
executarea metodei repaint() a unui aplet.
Un exemplu simplu este realizarea unui
aplet care afişează valoarea unui contor, iar
valoarea să poată fi modificată folosind
butoane JavaScript:
import java.applet.*;
import java.awt.*;
public class count extends Applet
{
public int i;
public void init()
{
LiveConnect îmbină posibili-
tățile oferite de JavaScript, cu
cele oferite de Java.
i=0;
}
public void paint(Graphics g)
{
g.drawString("Contorul este "
053055
)
public void increment()
{
aţa
repaint();
)
public void decrement()
{
TRS
repaint();
}
)
iar documentul HTML este de forma:
In acest exemplu, apletul count.class este
inglobat in pagina HTML, sub numele ,,ap-
let“. Pentru incrementarea contorului, se
accesează direct variabila i, pentru
decrementare se apelează metoda decre-
ment() a apletului.
LiveConnect permite accesarea de către
un apleta variabilelor, funcțiilor JavaScript
din pagina. Pentru a.interactiona cu
JavaScript, un aplet va folosi clasele care
sunt furnizate de Netscape in fisierul
java_40. Principalele pachete din acest fisier
sunt:
* java
* sun
* netscape.applet
* netscape.net
* netscape.plugin
* netscape.javascript
Aceste pachete vin să extindă cele oferite
de JDK sau să le completeze pe cele cu
acelaşi nume din JDK (java, sun).
Astfel, un programator poate folosi
metoda init() a unui aplet pentru a stabili o
“legătură între aplet şi JavaScript:
public init() {
win=JSObject.getWindow(this);
apoi, poate folosi metoda mouseEnter
pentru a afișa un mesaj:
public boolean mouseEnter(Event e, int
Xe abe
win.eval("alert(\"Hello
world\") #")s
return true;
Astfel, java detecteaza intrarea mouse-u-
lui pe suprafata apletului si apeleaza meto-
da mouseEnter. De remarcat ca, pentru a
permite unui aplet, sau plug-in sa acceseze
variabilele si functiile JavaScript din pagi-
nă, trebuie să apară cuvântul cheie
MYSCRIPT în interiorul tagului