a ia a x RASPUNSUL LA &8 PROBLEME DE AFACERI /p. 123 AutoCAD Rr, - desenare mai rapida /p. 97 O LUME DINAMICĂ JavaScript /p. 91 Sarja perii o bandă/ largă: 7 alternative 34 $ ju, Tot ceea ce trebuie să stiti one F despre modemurile de var: testul tehnologiilor 56K, ISDN si DSL SOLUȚII CLUSTER NT prezentări/ SERVERE DE ȘTIRI; WEB-UL Pentium II cu port grafic accelerat AGP- ee Cui îi trebuie? E Acum puteţi ALEGE cel mai CONFORTABIL loc. cu un catcutator Compaq SS AS AS N Deskpro 2000 inteligenta a programelor. puteti acum sa traiti experienta unica a unui confort exceptional in cele mai atractive conditii. Noul Deskpro 2000 redefineste intelesul valorii unui produs oferindu-va avantajul de a lua cea mai simpla si normala decizie atunci cand doriti s4 va procurati un calculator. Acest produs reuşeşte performanţa fără precedent de a combina inovațiile cele mai recente cuprinse în tehnologia MMX"" cu optimizarea performanţelor prin administrarea Cel mai nou procesor, memoria şi tehnologia grafică senzațională reuşesc ca împreună să asigure standardul binecunoscut al Compaq de fiabilitate şi integrare uşor accesibilă. Adăugaţi la toate aceste performanţe un cost scăzut si veţi avea toate elementele care explică de ce Deskpro este cel mai popular calculator personal din lume. Cereti detalii Noul Compaq Deskpro 2000. Alegerea este extrem de uşoară. despre soluția completă la: i şi a : pentium” i DISTRIBUITOR AUTORIZAT: lf INTEGRATOR DE SISTEM DEALERI: i COMPUTERLAND NET CONSULTING CSI Ltd. SCOP COMPUTERS i Bdul Unirii 15 Str. Ştirbei Vodă 150 Bd. Constructorilor 20 Str. Ştirbei Vodă 150 Sector 5 , Bucureşti Bucureşti Sector 6 Tel.: 223 40 54, 223 40 55 Tel.: 336 25 95 © Tel.: 312 28 33 Tel.: 220 02 50 Fax: 223 26 80 Fax: 336 75 68 Fax: 312 41 99 Fax: 220 02 56 Intel Inside Logo si Pentium sunt marci inregistrate ale Intel Corporation iar MMX™ este marcă a Intel Corporation MICRODATA / BRINEL Tel./Fax: 064-43 02 80 COMPAQ TORNADO SISTEMS Constanţa: Str. George Enescu, nr. 11 Tel.: 041-61 85 80; Fax: 041-61 94 57 București: Str. Jiului 2-4 Bl. Tornado Tel.: 01-667 28 23; Fax: 01-667 29 87 Microsoft” | WHERE Do YOU WANT IO. So TODAY. d Authorized Distribution Pactied DSP for Romanta BS COMELTERS FI lexibifity Made in Romania Lipscani 102, Bucuresti Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Line: 3120948 Business Partner Dar un volum maxim de avantaje? Copiatoarele de mare volum MINOLTA. Avantaje financiare la maxim - Nu trebuie să ai toţi banii! În rate sau leasing, în 24 de luni, ai tot timpul să plăteşti copiatorul MINOLTA. Timp la maxim - cu cele 60 de copii pe minut, copiatorul MINOLTA îţi economiseşte timpul. Servicii la maxim - garanţia de 3 ani* oferă întreţinerea completă a copiatorului MINOLTA şi furnizarea de consumabile şi piese de schimb. Mai mult! La apariţia unei disfuncţionalităţi majore, copiatorul va fi înlocuit în 24 de ore! *cu contract S+M Pentru că Minolta nu cunoaşte 1/2-le de măsură. MINOLTA ROMANIA S.R.L., Şos Oltenitei nr. 35-37, Sector 4, Bucuresti, Tel: 634.62.45; 634.76.55; Fax: 330.70.02. Email: office@minolta.eunet.ro Bucureşti: Timişoara: Group Calea Floreasca nr. 242 Tel: 01-2305791, 2324036 z Fax: 01-2321045 MICROSOFT Ji Net Ware Piata Timisoara 700 nr. 1 CEMENT (Of Tested ae Tel: 056-201041, 201042 Fax: 056-190464 Noua denumire a societății SIROM GRAPHICS COMPUTERS S.A. este: Br, nzaAanin Str. Av. Radu Beller, nr. 25, îi | i fn GOD EG, sector 1, 71251 Bucuresti | Gsefame C A » OYSIEMS D.A. Tel: 230.04.78 Fax: 230.04.79 i. e-mail: sgi@sirom.emat.sgi.com Ys SiliconGraphic. URL: http://sirom.kappa.ro Computer Systems AULNOTI seg | TK | ii UTO! Napoleon s-a luptat pentru ea... Vlad Tepeş a ucis pentru ea... Silicon Graphics 02 MIPS R5000 180 MHz Processor 32-bit Double-Buffered Graphics Hardware Texture Mapping Image Processing Engine Video Compression Engine Web-integrated User Interface 32 MB Memory SDRAM ECC 2 GB Ultra SCSI System Disk 17” Monitor, 1280x1024 100BaseT / 10BaseT Ethernet CD-ROM IRIX 6.3 - UNIX Operating System Atât de multă putere faţă de un biet PC! Soluţii complete pentru: ATRA iy : Proiectare asistata, inginerie asistata World Wide Web authoring & serving it 29 di El © Dl SACRE EI LO: GC Computer Graphics GIS, Desktop Publishing, Baze de Date (Oracle / Informix), Modelare Moleculară i RD eee) ae 10+ și primiți 2 GRATUIT! Acum in fiecare cutie cu A DISC H E T E dischete 3M/Imation* veti gasi 2 GRATUIT. 16 hee ea palit sto veţi primi a 5-a cutie GRATUIT! e PICE Er unic, și este disponibilă numai "> 4 împreună cu Pachetul IER RR Promotional Special 40 + 10. 3M/Imation de 3.5’”DS-HD formatate IBM sYTE RAPORI SPECIALI EXTINDEREA ÎNTREPRINDER APLICAȚII DE REȚEA CORBA, Java, și Web-ul de obiecte De Robert Orfali, Dan Harkey, si Jeri Edwards — Web-ul de azi este prea mic pentru lucrul client/server. Viitorul Web este Web-ul de obiecte. APLICAȚII DE REȚEA Java trece la afaceri De Tom Halfhill Criticii afirmă că Java nu este matur, unii însă îl folosesc pentru rezolvarea unor probleme reale. 6 BYTE România OCTOMBRIE 1997 PROGRAMARE Sisteme multi-agent De Cătălin Aurel Rusu Utilizarea programării vizuale în interfeţe utiliza- tor folosind modelul bazat pe agenți. Octombrie 1997, vol. 3, nr. 10 ADMINISTRAREA DATELOR Baze de date orientate obiect De Joe Celko si Jackie Celko Bazele de date orientate obiect nu mai sunt curiozitati. lata ce putefi face. 4661 9 ONN1 NHOT ‘Y¥LuadOO0 YOISVHD AV NVIHE :y1H2d09N9IS3Q EDITORIAL BITS 7 AGP: Cui îi trebuie? 10 Servere mici și ieftine 11 Imprimante cu jet 12 Contabilizarea benzii 13 Soluţii cluster NT 16 | EVENIMENT Seminar Lucent De Daniel Moldovan 18 IFABO '97 De Darvas Attila 21 Conferinţă de presă IBM De Gabriel Proscanu 23 SET România și partenerii: Cisco, EMC2 si Oracle De Romulus Maier 23 CARTE Utilizare JavaScript 25 De Budai Laszlé Prezentarea cărţii scrise de Andrew Wooldrgidge si Mike Morgan, apărută la QUE. BAZE DE DATE Ferme pe Web 27 De Richard Hackathorn Puteti recolta continut pentru informaţii vitale la decizii strategice. SISTEME DE OPERARE Calculatoare de buzunar 29 De Dick Pountain SO de la Psion oferă micro nucleu și servicii de lucru în timp real. REȚELE Legături IP istete si rapide 31 De Mick Seaman Noile comutatoare IP ajută www.agora.ro/byte/ FUNDAMENTE LAB REPORT HARDWARE Bandă largă ieftină 52 De editorii BYTE Testele noas- tre va ajuta sa alegeti: 56K, ISDN sau ADSL? WEB PROJECT Noua generatie de servere de stiri 87 De Jon Udell Noile produse de la Netscape gi Microsoft permit realizarea simplă a grupurilor de stiri. Lume dinamică: JavaScript WEB MASTER] 91 De Peter Lâszl6 Bazele rețelelor SURFING o or Confluenta dintre TI si comuni- cafii produce un impact major. transferul datelor cu latent mica in retelele mari. UC Cât mai simplu cu putință De Tom R. Halfhill Un nou procesor de clasă Pen- tium de la o firmă nouă se opune concepţiilor actuale de proiectare a procesoarelor. PROGRAMARE Programare în Limbo 35 De Larry Rau Acest limbaj vă permite să scrieţi ușor programe care lucrează cu fire şi folosesc comunicaţii bidirecționale. SOFTWARE Obiectele vor administra datele 62 De Todd Zino Când căutaţi tipuri de date mari, complexe, aveţi nevoie de un sistem de administrare de baze de date de obiecte. PREZENTARI SOFTWARE CAD Mai rapid la desenare De Evan Yares AutoCAD R14 for Windows. FOTOGRAFIE DIGITALA Say cheeeese! De Marius Tudorică 97 109 ROBOȚI Gooooooooooool De Ionut Muslea Concurs studentesc. 115 FORBES Nu este ce pare a fi... 125 De Harrison Forbes Windows nu va dispărea. Va rula Java. CE-I NOU 127 NEO Manager 3.7, Norman ThunderByte Virus Control 8.03, Autodesk WHIP! 3.0 COMENTARIU Și le-a pus numele: Om 129 De Dan lancu ULTIMA Sensibil, maleabil, ca o nicov- ala 129 De Iosif Fettich | Aurora Laslo; Râman Lâszi6, Titus Roșca atace aa Nene ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier Marxenne: Gabriela Bucsa, Annamaria Pascu (CoNrABILITATE Pap Iona Secretaria: Rodica Fettich Distreupe: Stefan Curtifan, Doina Ceșa, Natalia Vânău REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastramă, tel: (01)-3309281 fax: (01)-3309285 C.P. 94 O.P. 49 Bucuresti LS.S.N.: 1223-9801 TIPARUL: S.C. Infopress S.A., Odorheiul Secuiesc, Tel: 066-216483 EDITURA: Computer Press Agora s.r.l., - C.P. 172 - 1, 4300 Tg-Mureș TELEFON: (065) 16.65.16 Fax: (065) 16.62.90 BBS: (065) 21.07.80 (8N1, 14400 bps, login: bbs) E-mamL: byte@agora.ro Wes: http://www.agora.ro/byte Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publicate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autorului pen- tru publicarea lui. Manuscrisele nu se restituie. Redacţia își rezervă dreptul de a edita și publica mesajele e-mail în care nu se specifică explicit că nu sunt destinate publicării. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1997. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. OCTOMBRIE 1997 BYTE România 7 8 BYTE România xistă momente în care, pri- veşti înapoi, pentru a găsi direcția bună pentru pasul ur- mător. M-am uitat şi eu în numărul din BYTE România, apărut în octombrie anul trecut, ca să văd editori- alul de acum un an. Domnul Petre Dimo, din a cărui carte am învăţat si eu FOR- TRAN, ca mai toţi cei din generaţia care şi-a început activitatea acum douăzeci de ani, lansa în acest articol apelul: „Pro- gramatori din toate țările, treziti-va!“. Pa- rafraza cunoscutei lozinci lansate acum mai bine de un secol de către Tristan Flo- ra, socialistă şi feministă militantă, îndem- na la o unire între cei ce ştiu ce trebuie, şi cei ce ştiu cum să facă, pentru ca dome- niul TI să-și câştige drepturile în cetate. Apelul lansat de dânsul rămâne actual. Între ceea ce se face şi ce s-ar putea face, rămâne încă o distanță imensă. Motivele sunt multe: lipsa legislaţiei, lipsa fondurilor, lipsa comunicării. Dar această abordare este neproductivă. Cu toate dificultăţile existente, există multe firme în domeniu care reușesc că reziste. Ba mai mult, să-și facă simțită prezenţa cu produse $i servicii de calitate. Am avut ocazia să văd o mică parte dintre aceste firme, la IFABO'97. A- cest târg, de început de toamnă, merita poa- te mai multă atenţie. Ar fi bine să putem avea şi toamna un târg de anvergura CERF. La IFABO'97 a existat si un Forum stiinti- fic. Am asistat doar la câteva dintre prezen- tări. La discuţiile care au urmat, domnul Silviu Hotăran, director Microsoft Româ- nia şi domnul Victor Grădinescu, director la ROMSYS, reprezentantul lui Sun Micro- systems în România, au fost întrebaţi des- pre lupta dintre Microsoft și Sun. Reacţia domnului Hotăran a fost remarcabilă. Dân- sul afirmat că relaţiile dintre firme sunt bune, prioritară fiind construirea unei pieţe OCTOMBRIE 1997 - Tlîn România, lupta dintre renumitele fir- me fiind departe de noi, în țări cu piață rea- lă. Domnul Grădinescu a fost de acord cu această idee. Nu putem decât să felicităm abordarea constructivă pe care o manifestă aceste firme. Ar fi ideal să avem o piaţă TI reală, matură, cât se poate de repede. Mă bucur că articolul referitor la cartea poştală digitală, din numărul trecut a stâr- nit un ecou favorabil. Trebuie să menţio- nez însă remarca domnului Cristian Mohr de la Computers & Communications Center lași, Network Dept, care a precizat că un astfel de serviciu funcționează la dânşii (http://postcard .dntis.ro), încă din primăvară. Dacă tot a venit vorba de ser- vicii, aveţi acum posibilitatea de a vota cel mai bun site din România. Colegii de la Netsoft Tg.Mureş au realizat un serviciu de votare şi au pornit la realizarea unui TOP 100 România. Şi dumneavoastră pu- teti participa (http://www.top100.ro /vreau.html), sau vota site-ul preferat de dumneavoastra. Abonatii Netsoft pot as- culta acum posturile de radio FM din lo- calitate, pe Internet, și domnul Fettich şi colegii lui pregătesc și alte servicii intere- sante. Desigur, există acum mulţi furni- zori de servicii. În timp, vor rămâne însă doar cei care sunt excelenți profesional şi cei care pot plăti specialiştii buni. Este un semn bun faptul că există domenii în care calitatea este criteriu de selecţie. Acest număr din BY TE România conţine un raport special despre tehnologiile de vârf pentru rețele. Puteţi citi despre tehnologii- le ATM, frame relay, Gigabit Ethernet, re- ţele radio şi tehnologii xDSL. Puteţi citi despre Ferme Web, programare în Limbo, JavaScript şi despre rolul din ce în ce mai pronunțat al aplicaţiilor Java în rezolvarea problemelor reale existente la diferite firme. Pentru cei care realizează aplicaţii pentru reţea, articolul „CORBA, Java și Web-ul cu obiecte“ poate prezenta interes.. Pe ultima pagină, îl regăsiți din nou pe domnul Iosif Fettich, ceea ce sper să vă bucure. Acum un an, editorialul se termina cu întrebarea: „care sunt informaticienii care vor vinde covrigi peste 5 - 10 ani?“ A mai trecut un an, și sper că vor exista foarte puţini astfel de informaticieni. Pentru cei confruntati cu problemele zilnice este poa- te mai greu de sesizat, dar domeniul TI și comunicațiile câștigă teren. Acum un am realizat un interviu menit să semnaleze lansarea serviciilor GSM în România. Acum aceste servicii sunt disponibile în multe locuri şi constituie o alternativă la serviciile tradiționale de comunicaţii. Im- portanta TI nu a fost încă sesizată de ma- rea masă, dar numărul studenţilor care au dat admitere la facultăţile de specialitate TI a crescut. Semn că riscul trecerii la co- merțul cu covrigi este mai redus acum, decât anul trecut.ni Bă Darvas Attila adarvas@agora.ro www.agora.ro/byte/ Canon Cel nou - ~— BIIO fax cu hartie obişnuită e Tehnologie bubble jet + Robot telefonic digital încorporat + 64 nuanţe de gri (UHQ) e ECM Cel sclipitor - MultiPASSm 10 e Fax multifuncțional cu hârtie obişnuită e Fax PC / Imprimantă / Scanner / Copiator / Telefon e Software pentru Windows 3.1 si Windows 95 + Memorie internă de până la 47 de pagini Cel plin de culoare - MultiPASSm C30 * Imprimantă color / Fax PC / Scanner / Copiator / Telefon * 4 pagini / minut (viteză de imprimare) + Rezoluţie a imprimării de 720 x 360 dpi + Memorie opţională de până la 2 MB /MultiPASS.- Bucuresti: eIT&S tel (01) 411 08 86 eSOTA tel (01) 232 03 88 eROMUS tel (01) 230 16 50 *ECO ~ anon COPY & PRINT tel (01) 679 35 39 eRTC tel (01) 222 37 43 «TORNADO SISTEMS tel (01) 667 28 23; Ploieşti: IT&S tel (044) 194 519 Arad: eELEC- TRONIC SHOP tel (057) 289 642; Sibiu: eECO VeBrezentanță România COPY & PRINT tel (069) 213 189; Constanta: Bd-ul Expoziţiei 2, intr. D, birou 1.06, * TORNADO SISTEMS tel (041) 618 580 tel. 01-223 3854, fax. 01-223 4236 Știri & Noutăţi AGP: Cine are nevoie de el? Noul cip set LX al firmei Intel cu suport pentru Port Grafic Accelerat vine în sprijinul PC-urilor.Dar încă nu există aplicaţii şi SO-uri care să-l utilizeze. u apărut primele PC-uri care utilizează noul cip set 440LX al firmei Intel, proiectat în scopul optimizării perfor- mantelor sistemelor echipate cu procesorul Pentium II. Dar încă nu există un software care să beneficieze de noile avantaje oferite de acesta. Cip setul 440LX al firmei Intel oferă suport pentru memorie DRAM sincronă, Ultra DMA la 33-MBps şi pentru alte teh- nologii care îmbunătăţesc performanţele PC-urilor. Dar cea mai importantă carac- teristică oferită este suportul pentru portul grafic accelerat (AGP), care desconges- tionează magistrala PCI a sistemului prin devierea traficului de informaţie grafică şi dirijarea lui printr-un canal dedicat punct- la-punct existent între cip setul sistemului şi controlerul grafic. Şi, chiar dacă dez- voltatorii au afirmat că viitoarele versiuni de programe vor beneficia de avantajele AGP, BYTE a găsit diferențe minore între versiunile PCI şi AGP ale cartelelor grafice la rularea programelor de vizualizare şi modelare 3D pe PC-uri echipate cu proce- sorul Pentium II la 300-MHz. AGP este proiectat pentru a îmbunătăți performanţele grafice ale sistemelor Pen- tium II cu ajutorul unei legături directe între procesorul cartelei grafice a PC-ului şi memoria RAM a sistemului prin nucleul cip setului. Acest lucru dezactivează legătura lentă (133-MBps) între cartela grafică şi magistrala PCI şi stabileşte propriul canal dedicat. Intel declara că AGP'va mări viteza de operare grafică permițând un transfer direct al datelor grafice în memoria princi- pală printr-un canal de 66-MHz. Prima implementare AGP (numită AGP-1x) va dubla efectiv banda de transfer pentru datele grafice la 266 MBps, faţă de cea a magistralei PCI din zilele noastre. Unii furnizori de cipuri şi circuite acceleratoare grafice vor sprijini pentru început AGP-1x, în timp ce alţii se vor orienta spre AGP-2x, implementare cu o viteză de transfer de 533 10 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Pi uf vt. Aplicațiile ce benefici- ază de avantajele spe- cifice AGP, precum jo- cul incoming al firmei Rage, pot oferi imagini mai reale și o operare mai ușoară. Dar aceste programe nu vor aparea decat spre sfarsitul acestui an. MBps. In 1999, AGP-4x va oferi o banda de transfer de peste 1 GBps. Oficialitatile firmei Intel au afirmat ca adaptoarele grafice conectate la sistemul Socket 7 nu furnizează o lărgime de bandă suficient de mare, iar AGP rezolvă această problemă permițând transferul datelor grafice în paralel cu altele, prin canale diferite. Dar unii furnizori afirmă că pro- blema cu magistrala PCI nu constă în lărgi- mea de bandă, ci este o problemă de com- petiție. „Limitările magistralei PCI afectează grafica doar atunci când cartelele SCSI, de rețea sau cele grafice doresc toate, în același timp, să obțină dreptul de utilizare a unei resurse“, spunea Phil Pârker, direc- torul departamentului de comunicaţii al firmei Number Nine Visual Technology. În majoritatea cazurilor, spunea el, procesorul grafic mult prea lent este cel care încetinește transferul. BYIE a chestionat atât firma Intel cât şi numeroşi furnizori de acceleratoare grafice şi niciunul nu a putut numi măcar o singură aplicaţie care să sufere de pe urma limită- rilor lărgimii de bandă în cazul utilizării cartelelor grafice PCI. (Oricum, oficialită- tile firmei Intel spun ca acest lucru este partial cauzat de dezvoltatorii de aplicatii, cum sunt jocurile, aceştia nedepășind lărgimea de bandă disponibilă a PC-urilor.) În ciuda acestui lucru, mulţi furnizori, prin- tre care se numără şi Number Nine, Matrox, STB şi ATI, sunt deja angrenați în producerea cartelelor grafice AGP. Un alt avantaj al AGP-ului dezvăluit de Intel este că acesta reduce cantitatea de memorie video necesară pe o cartelă grafi- că. AGP permite utilizarea memoriei sistem ca o extensie virtuală a memoriei grafice, astfel încât un furnizor de sisteme poate include doar 4-MB memorie video în loc de 8-MB. Dar furnizorii de sisteme şi dezvoltatorii de software resping această idee, etiche- tând-o ca fiind neimportantă atunci când este vorba de grafică performantă. „Memo- ria grafică este ieftină“ spunea Parker. „Noi vedem magistrala AGP ca fiind o conductă ce alimentează tehnologia noastră grafică. Aplicațiile 3D vor beneficia de imple- mentarea noastră AGP, capabilă de a trans- porta numeroase date la un moment dat de-a lungul magistralei AGP de mare viteză şi de a le stoca în memoria cache internă şi cea locală, de până la 16 MB. O dată înma- gazinate în memoria locală, aceste date pot fi manipulate de mașina grafică la viteze de până la 1.6 GBps (mai mari decât vitezele AGP). În acest caz, memoria adițională formează nivelul 2 de memorie cache.“ Există câţiva factori care au contribuit la o receptivitate mai scăzută a AGP-urilor-în fruntea acestora fiind lipsa aplicaţiilor care să utilizeze AGP-urile. Unii fabricanți au indicat că, mărirea frecvenţei magistralei PCI de la 33.3 MHz la 66.6 MHz, va per- mite un transfer mai ridicat în cazul deser- virii cartelelor grafice şi a ordonării după prioritate a oricărei necesităţi reale pentru AGP. De asemenea, în privinţa suportului adiţional, directorii IT se confruntă cu o altă problemă: Acei care îmbrățișează AGP-ul vor trebui să suporte două stiluri diferite de platforme video-ceva de care intenționăm să scăpăm, o dată ce am scăpat de VLB-ul sistemelor 486. În final, există câteva întrebări în legă- tură cu ceea ce vom face o dată cu apariţia AGP-urilor. În momentul de față, supor- tul SO este minim. Deşi anunţată ca fiind o tehnologie destinată staţiilor de lucru, AGP-ul nu va fi suportat în NT înainte de versiunea 5. Pentru Windows 95, este disponibil VxD-ul scris de Intel, dar supor- tul nativ pentru AGP nu este planificat să apară înaintea versiunii Windows 98. Deci, cine are nevoie de AGP? Astăzi, aplicaţiile ce exploatează caracteristicile AGP-urilor nu sunt disponibile, dar AGP-ul aşează fundamentele unui suport mai bun, destinat dezvoltatorilor de jocuri şi alte pro- grame, care pot beneficia de o procesare grafică şi imagini mult mai reale. De aseme- nea, un efect benefic imediatal AGP-urilor îl constituie eliberarea slotului PCI de sarci- na de a transporta datele grafice, oferind astfel viteze mai mari perifericelor de reţea PCI și unităților hard. Așadar, dacă cumpăraţi un nou sistem AGP, puteţi la fel de bine să cumpăraţi o cartelă AGP, mai ales că aceasta nu costă mai mult decât versiunea PCI a aceleiaşi cartele. Între timp, aşa cum aşteptăm să apară aplicaţiile care să demon- streze beneficiile AGP-urilor, ar fi intere- sant să vedem dacă vreun furnizor găseşte o nouă modalitate în această întrecere liberă de utilizare a canalului cu înaltă lărgime de bandă, diferită de cea a firmei Intel. -Robert L. Hummel Servere de fisie- re: mici și ieftine Aţi auzit de clienţi ge acum fiti atenti la serverele mici. Câţiva furnizori au anunțat noi servere de fişiere ce oferă instalări mai ușoare, mai multă flexibilitate şi preţuri mai scăzute decât serverele de fişiere tradiționale. Deşi implementările variază, aceste noi servere de fişiere (cunoscute sub numele de dispozitive de rețea sau dispozitive de sto- care direct atașate) de regulă includ un pro- cesor RISC la preţ scăzut, un sistem de operare în timp real, conexiuni de reţea interne, circuite integrate specifice apli- caţiilor (ASIC) şi discuri destinate stocării informaţiilor. Apropierea de sistemele de Internetul umbreste televiziunea - Conform sondajului realizat în 1997 de firma Price Waterhouse Consumer Tech- nology, printre activităţile casnice înlocuite de folosirea Internetului se numără vizionările emisiunilor TV (35%) și lectura (31%0). Trei din patru persoane chestionate nu au acces la Internet și Ce fac navigatorii la domiciliu Cumpărături Comunicaţii vocale pe două căi Activităţi bancare Sueta Răsfoiesc ziare sau reviste Divertisment (jocuri) Sursa: Price Waterhouse 212-596-5699. Studiu sau aproape jumătate dintre persoanele fără acces (46%) au declarat că nu vor dori niciodată să aibă acces la reţea de la domi- ciliu. Dar mulţi dintre acești negativiști au 35 de ani sau mai mult. Aceasta înseam- nă că firmele trebuie să-și concentreze eforturile spre generaţiile tinere și cele viitoare. operare în timp real permite furnizorilor să construiască aceste servere mici cu ajutorul unor cipuri de intrare/ieșire dedicate la preţuri scăzute, în loc să folosească UCP- uri generale, cum este procesorul Pentium. Deoarece furnizorii utilizează sisteme standard, cum sunt NFS, HTTP şi SMB, care rulează peste SO-urile lor în timp real, aces- te servere mici arată ca niște unități sau ser- vere conectate la alte calculatoare din rețea. OCTOMBRIE 1997 BYTE România 11 Le Conectând un server mic în reţea, sistemul se va autoconfigura, fără să fie necesară oprirea serverului de rețea. Utilizând un SO în timp real care suportă protocoalele de reţea uzuale, in loc de NT sau NetWare, se pot adauga dispozitive de stocare fara sa fie necesară cumpărarea unor noi licenţe de SO-uri. Şi, o dată configurate dispozitivele de stocare utilizând un alt PC conectat în reţea, aceste miniservere nu mai au nevoie de tastaturi, monitoare, dispozitive mouse sau alte periferice. Rezultatul final: un minis- erver de fişiere având dimensiunea unei cutii de pâine, la un preţ sub 1000$. Mike Peterson, preşedintele Strategic Research (Santa Barbara, CA), o firmă de cercetare a pieţei soluţiilor de stocare, spunea că aceste noi tipuri de produse de stocare cu posibilități de lucru în reţea oferă soluţii de instalare şi gestiune mult mai uşoare decât cele tradiționale, o dată cu posi- bilitatea adăugării de către grupurile de lucru a noilor dispozitive de stocare în Socal gs ~~ Un nou proiect pentru aparatele foto digitale va reduce prețul aces- „tora, concomitent cu creșterea gradului de a integrare cu PC-urile. Q Initiatde firma Intel și susținut de firmele. | HP, Eastman Kodak, Microsoft și altele, _ . ghidul de oe poy ae a N / 12 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 Modelul extern Plug & Stor al firmei Creative Design cantareste doar 1.24kg si contine conexiuni de reţea interne. apropierea utilizatorilor. Sistemele de sto- care în reţea reduc traficul de date prin reţea. Câţiva furnizori cum sunt Creative Design Solutions (408-653-1330; http: //www.creativedesign.com), Axis Commu- nications (617-938-1188; http://www.axis .com) au inceput sa comercializeze aseme- nea dispozitive $i, de curand, divizia Net- work Power & Light a firmei Mylex (510- 608-2222; np! @mylex.com). Modelul intern Plug&Stor 100 al firmei Creative este o placa de baza AT destinata construirii serverelor de stocare, iar versiunea externa de 1.24kg (vezi fotografia) include o locaţie pentru o unitate de 3.5" şi se conectează direct la rețea. În timp ce alţi furnizori uti- lizează procesoare de intrare/ieșire, firma Creative foloseşte procesorul Pentium. Familia StorPoint HD a firmei Axis uti- lizeaz4 mai multe unitati mobile lomega Jaz, aceste produse fiind vandute la un pret min- im de 999$. Divizia NPL a firmei Mylex nu îşi va anunţa oficial produsele până spre sfârșitul acestui an, dar oficialitățile firmei confirmă faptul că aceste produse vor fi con- struite în jurul procesoarelor de intra- re/ieşire dedicate, cu suport SO în timp real. Furnizorii afirmă că dispozitivele în rețea satisfac o gamă largă de necesităţi, în spe- cial cele legate de adăugarea noilor dis- pozitive de stocare pentru grupurile de lucru. În orice caz, aceste dispozitive nu pot satisface toate necesităţilor de stocare, datorită unui singur lucru. Cu excepţia serverelor bazate pe UCP-uri de înaltă performanţă care rulează NT sau Unix, aceste periferice nu sunt utile ca servere de aplicaţii. De asemenea, sistemele inițiale nu sunt suficient de puternice când este vorba de încărcări mari I/O de care au nevoie masivele de discuri. Ca și PC-urile de reţea, dispozitivele de rețea nu rezolvă orice prob- lemă. Dar ele oferă o soluţie bună pentru multe dintre problemele de gestiune a procesului de stocare existente în zilele noastre. -Dave Andrews Imprimante cu jet de cerneală: doar mai ieftine Furnizorii de imprimante au găsit noi între- buintari ale tehnologiei cu jet de cerneală. Preţurile imprimantelor cu jet de cerneală continuă să scadă și multe firme vor con- tinua să comercializeze imprimante color cu jet de cerneală sub 150$. Dar tehnolo- gia cu jet de cerneală își mărește aria de utilizare, îndreptându-se spre proiectările complexe, inginerie şi activități de grafică. În birourile de mici dimensiuni sau la domiciliu, preţul imprimantelor color cu jet de cerneală a coborât sub cel al impri- mantelor laser. Conform studiului IDC (Framingham, MA), o firmă de cercetare şi consultanţă, preţul mediu al unei impri- mante color cu jet de cerneală la Sppm este de 425$, în timp ce o imprimantă laser alb/negru la 8ppm costă 525 $. Preţul acestei categorii de imprimante cu laser a scăzut doar cu 12 procente din 1996, în timp ce preţurile imprimantelor cu jet de cerneală au scăzut, în aceeași perioadă, cu 16 procente. În plus, aceste imprimante col- or cu jet de cerneală au atins o calitate aproape de cea fotografică. Firmele ce folosesc tehnologia cu jet de cerneală spun că, în viitor, aceasta va pătrunde mai mult pe tărâmul altor cate- gorii de imprimante laser. „Preţul impri- mantelor cu laser continuă să scadă rapid,“ spunea Dan Crane, vicepreşedintele depar- tamentului de investigare a pieţei al firmei Epson. „Cred că ciocnirea se va produce la preţul de 999$.* Pentru a intra in com- petitie, imprimantele cu jet de cerneala tre- buie să-şi mărească substanţial viteza de tipărire. Acum, majoritatea categoriilor de imprimante cu jet de cerneală nu depăşesc viteza de Sppm la tipărirea alb/negru şi 3ppm la cea color. În general, furnizorii de imprimante cu jet de cerneală „umflă“ aceste estimări, după cum atentiona Charles LeCompte, editor la Hardcopy Observer, un jurnal de stiri din domeniul industrial. Dar „nu există nici o îndoială că furnizorii vor forța obținerea unor viteze mai mari de la aceste dispozi- tive,“ spunea el. „Se pot arunca mai multe picături pe pagină sau se poate obţine o uscare mai rapidă a cernelii, dar anumite tehnologii dau doar impresia că pot îmbunătăți performanţele imprimantelor din zilele noastre.“ Pentru o perioadă de timp, nu se va pro- duce vreo ciocnire între imprimantele cu laser pentru grupuri de lucru şi cele color cu jet de cerneală. În următorii ani, viteza de tipărire a imprimantelor cu jet de cerneală probabil că nu se va mări semni- ficativ. Următoarea clasă de imprimante cu laser este cea a imprimantelor personale „deluxe“ şi nici o altă imprimantă cu jet de cerneală nu poate atinge viteza de 12ppm sau caracteristicile de tipărire alb/negru ale acestei clase. Aceste imprimante cu laser vor continua să fie accesibile şi utile la tipărirea alb/negru a volumelor mari de documente. Preţul imprimantelor laser scade tot mai rapid. Acum ele oferă viteze superioare de tipărire color la preţuri minime de 3000$ (vezi articolul „Imprimante color cu laser: Mai ieftine, mai compacte“, din august). De asemenea, în concordanţă cu Marco Boer, partener consultant al IT Strategies, imp- rimantele color cu jet de cerneală se situează pe o poziţie mai slabă pentru a putea con- cura cu cele laser pentru grupuri de lucru, deoarece doar 2 procente dintre acestea au cartele de interfață pentru lucrul în reţea. Există câteva strategii folosite pentru mărirea vitezei de tipărire a imprimantelor cu jet de cerneală. Imprimanta 1600C a firmei Hewlett-Packard are elemente pen- tru încălzirea hârtiei cu rolul de a grăbi pro- cesul de uscare, dar această soluţie un este deloc elegantă și prin urmare nu este de viitor. Firma Epson are două țehnologii cu avantaje potenţiale-cerneala cu uscare rapidă şi capul de tipărire piezo-dar încă nu s-au obţinut îmbunătățiri semnificative ale performanţelor. Până acum, pentru majori- tatea imprimantelor cu jet de cerneală care necesită hârtie specială, cerneala cu uscare rapidă nu a avut ca rezultat creşterea vitezei www.agora.ro/byte/ de tipărire. Capul de tipărire piezo, ce uti- lizează impulsuri electrice în locul presiu- nii termice, poate îmbunătăţi considerabil viteza de tipărire, dar mulți furnizori au păs- trat tehnologia cu cap de tipărire termic. În ciuda acestor limitări, este o greşeală să nu considerăm imprimantele color cu jet de cerneală ca fiind soluţii de tipărire co- lor ieftine, speciale şi de larg consum. IT Strategies a estimat că, până în anul 2000, se vor vinde imprimante grafice de format „mare (care au lăţimea peste 24 de inch) în valoare de 19 miliarde $. Iar imprimantele cu jet de cerneală joacă rolul principal în acest segment de piaţă. În anul 1996 s-au vândut 6700 de astfel de sisteme cu jet de cerneală şi se aşteaptă o creştere la 24.000 la sfârșitul acestui secol. Aceste imprimante înlocuiesc vechile imprimante CAD și sunt larg folosite pentru activităţi profe- sionale de către departamentele de artă. Proiectanţii pot crea, într-o manieră sim- plă, lucruri profesionale la preţuri mici. Imprimantele color cu jet de cerneală au început să-şi croiască drum prin casele pro- ducătoare de imprimante. Astfel, în aceeaşi perioadă, imprimantele profesionale şi-au întors privirea spre tehnologia cu jet de cerneală, vânzările imprimantelor elec- trostatice au scăzut cu 18 procente, iar numărul modelelor cu jet de cerneală de format mare a crescut cu 6 procente. Reprezentativă pentru aceste impri- mante color cu jet de cerneală este Design- Jet 2500CP (11.995$) a firmei Hewlett- Packard. Aceasta are o rezoluţie de 600dpi şi poate tipări 16 milioane de culori pe hâr- tie având dimensiuni maxime de 91.44x4572cm. Unii fabricanți au păstrat TRU Data Accountant formatul mai mic al imprimantelor oferind utilizatorilor din alte domenii decât cel de proiectare mai multe opţiuni de tipărire. Imprimanta Epson Stylus Color 3000 (sub 2000$) permite artiştilor de grafică şi meșterilor în fotografia digitală realizarea profesională a graficii color. Ea tipăreşte pe diverse dimensiuni ale hârtiei, cuprinsă între 4x4 inch şi până la 17x22 inch. Fir- ma Tektronics oferă imprimantelor sale de format mare, cu cerneală solidă, funcționa- lităţi similare. De asemenea, tehnologia cu jet de cerneală a început să pătrundă și pe piaţa produselor textile. Firma Canon vinde o imprimantă cu jet de cerneală firmelor de textile, la preţul de 1 milion $. Furnizorii de imprimante vor continua să se concentreze asupra fluxului de fabricare a imprimantelor de larg consum. Dar imp- rimantele color cu jet de cerneală de format mare oferă artiştilor grafici, inginerilor şi funcţionarilor câteva dintre caracteristicile imprimantelor profesionale comercial- izate de magazinele de profil. -Jason Krause Rețele mai bune prin contabilizare O nouă clasă de aplicaţii permite adminis- tratorilor IS să urmărească cine foloseşte considerabil resursele rețelei şi să-i ajute să realizeze o planificare mai eficientă a capac- ităţii şi utilizării acesteia. Fie că se numeşte contabilizarea reţelei, a Internetului sau a datelor, este evident un lucru: Adminis- Aplicația firmei Telco Research permite urmărirea traficului datelor în reţea firmei dvs. OCTOMBRIE 1997 BYTE România 13 LOT tratorii au acum nevoie de o modalitate prin care să poată urmări cine foloseşte rețeaua, cât de mult și în ce scop. În multe configurații la nivel de corpo- rație, fiecare departament sau centru profi- tabil returnează facturile departamentului general, pentru serviciile de care au bene- ficiat-apeluri telefonice, hârtie consumată, asistenţă de secretariat. Multe firme au o groază de bani investiţi în reţele de date, deci s-ar putea pune întrebarea: De ce nu doresc departamentele sau diviziile care fac apel la acces şi conectivitate îmbunătățită (de exemplu la Internet) să-şi achite fiecare separat nota de plată pentru serviciile de care a beneficiat şi preferă să o trimită departamentului general? Până acum, costurile datorate lucrului în reţea, în mod obișnuit, erau facturate din bugetul alocat procesării datelor. Dar aproape în orice altă asociaţie contabiliza- tă, folosirea resurselor, cum sunt apelurile telefonice la mare distanță, este facturată separat, pentru fiecare departament care a folosit resursa. Contabilizarea apelurilor telefonice este larg răspândită şi acceptată atunci când acestea sunt sub forma dia- logului vocal. Cât de curând, același lucru s-ar putea spune şi despre apelurile de date, prin introducerea contabilizării datelor. Așa cum sistemele de videoconferință, accesul la Internet de bandă largă și alte aplicaţii înfometate de lărgimea de bandă vor deveni un lucru obişnuit, administratorii de rețea şi contabilii vor pretinde înregistrarea uti- lizărilor. Statul Montana investighează posibili- tatea urmăririi traficului de date în scopul planificării reţelei şi a facturării individuale. „Sperăm să integrăm într-un singur sistem atât sistemul vocal, cât şi cel de date,“ spunea Carl Hotvedt, şeful oficiului de operare în reţea al statului. Astfel de sisteme vor permite administratorilor să răspundă 14 BYTE România OCTOMBRIE 1997 unor întrebări esenţiale ca: Cine folosește rețeaua, cât de mult, în ce scopuri și la ce costuri? O altă prezumție este că, dacă lărgimea de bandă nu este folosită, atunci acest lucru reprezintă pur şi simplu o pierdere. Dar nici O reţea nu este gratuită. Undeva, cineva este bun de plată. Tot mai mult, directorii finan- ciari care aprobă aceste facturi, caută să micşoreze sau să minimizeze costurile de reţea. Aplicațiile simple, de genul poştei electronice transmisă prin Internet sau intranet, trebuie contabilizate atunci când se calculează capacitatea reţelei. Lărgimea de bandă nu este gratuită așa cum nici apelurile la mare distanță sau cele cu pre- fixul 800 nu sunt. Contabili doresc să aloce banda de transfer cu precădere centrelor profitabile. Pentru a realiza acest lucru, administratorii de reţea trebuie să găsească modalităţi de contabilizare a utilizării rețelei. Firma Cisco Systems (408-526-4000; http://www.cisco.com) vinde produsele numite CEA (Cisco Enterprise Account- ing). CEA 1.0 oferă suport de contabilizare, facturare și crearea rapoartelor pentru apli- caţiile ISDN. Software-ul este independent de dispozitivele hardware. Poate fi colecţionat orice dispozitiv cu suport Cis- co ISDN Call History MIB (versiunea 11.0(7) sau mai nouă). Apelurile de date primare sunt capturate de colectorul SNMP al CEA şi stocate în bazele de informaţii ale software-ului de gestiune (MIB-uri). Apoi, CEA traduce şi filtrează apelurile de date primare în înregistrări flexibile (CDR- uri) sau standardizate de apeluri de date, care sunt apoi stocate într-o bază de date relațională care dirijează aplicaţiile de genul contabilizarea utilizatorului final, alocarea costurilor și statistici de trafic. În plus, moni- torizarea reţelei permite administratorilor să capteze acele activități din reţea care intră în conflict cu politica vreunei firme sau care supraîncarcă rețeaua. In concordanţă cu afirmaţiile d-lui Bob Berlin de la firma Cisco, costurile de trans- misie sunt categoric mai mari decât toate celelalte costuri de rețea combinate. Sis- temul comercializat de Cisco a fost proiec- tat de Telco Research (Nashville, TN; 800- 488-3526; http://www.telcores.com) $i funcţionează pe software PC legat la un dis- pozitiv de dirijare (router). Software-ul cap- turează FTP-ul, poşta electronică, telefo- nia prin Internet şi toate celelalte traficuri care trec prin router. „Acest lucru permite administratorului să construiască o istorie a activităţilor,“ spunea Stephen Doster, director de marketing la Telco Research. „Este un puternic instrument de planificare şi optimizare a reţelei.“ De asemenea, Mon- tana utilizează sistemul de contabilizare a apelurilor Telco Research, iar Hotvedt speră să integreze atât contabilizarea apelurilor cât şi cea a datelor. Noile versiuni de software pentru gestiunea reţelelor ale altor firme, cum este ForeView 4.1 al firmei Fore Systems (412- 772-6600; http://www.fore.com), permit integratorilor si administratorilor de sis- teme să scormonească cifrele legate de uti- lizarea datelor. Conform spuselor dl-ui David Colodny de la firma Fore, operatorii de reţea au nevoie de un instrument de con- tabilizare atât pentru facturare, cât şi pen- tru analiza performanţelor, incluzând capacitatea și calitatea serviciului oferit. Instrumentul firmei Fore, dezvoltat pe baza comutatorului PBX al firmei Nortel, este bazat pe software. Acesta colectează 40 de variabile, începând cu durata apelului şi până la numărul de apeluri recepționate. Telemate.net al firmei Telemate (770- 963-3700; http://www.telemate.com), deplaseaza informatia de la majoritatea trunchiurilor zidurilor de protectie. Datele pot fi sortate dupa utilizatorul individual, departamentul din cadrul firmei sau localizarea geografică. „În loc să întrerupă accesul la diferite situri, cum sunt cele de ştiri sau divertisment, acesta permite administratorilor de sisteme informatice să-și păstreze utilizatorii responsabili pen- tru activităţile lor,“ spunea Bill Lassiter, director de marketing. Programul permite o gamă largă de plăţi individuale ale fac- turilor, în funcție de perioada din zi, ban- da de transfer sau numărul de pachete folosite. Pentru o distribuire sigură a infor- maţiilor, Telemate.net pregăteşte automat hârtii şi rapoarte zilnice, săptămânale sau lunare pe care le distribuie prin poşta elec- tronică. Sequel Net Access Manager al firmei Microsoft: touch" i IT , feel ‘SCT Otfice9/ in limba roman Od |stare) v-ar plăcea să folosiți cel mai bun pachet de programe pentru birou din lume, în limba maternă? ş Microsoft a realizat Office '97 în versiunea românească. Lucrul cu Office '97 este acum mult mai ușor folosind noul corector ortografic și facilitățile de despărțire în sila- be în limba română. si IntelliSense îți permite să pui întrebări despre software Solicitaţi noul Office '97 Romanian și veţi vedea cum cu propriile tale cuvinte, instrumentele de integrare facili- puteți căpăta soluții pentru problemele zilnice, totul de tează sharing-ul de date, iar Microsoft Outlook vă permi- la un singur pachet de programe pentru business. te să gestionaţi e-mail-uri, întîlniri, activităţi și documente importante, toate într-o singură fereastră. ant soloday? Microsoft: BUCURESTI: DimSoft 01/322.52.04, GeCAD 01/324.84.09, QNet 01/211.78.01, Rom Team Solutions 01/311.08.51, SoftWin 01/230.50.26, QUALIFIED DEALER CONSTANTA: GMB Micronet 041 /636.644, ARAD: BB Computer 057 /280.111, BRASOV: Intelprof International 068,/41 1.354, IASI: Open Systems 032/225.132, CLUJ: Sistec 064/190.282, Net Brinel 064 /430.280 one Aequel Technology (206-556-4000; http:// www.sequeltech.com), este disponibil in versiunea server şi în cea personală numită NetPIM. Software-ul filtrează fiecare pachet IP şi creează rapoarte atât despre traficul Internet, cât şi cel intranet, permiţând con- tabilizarea traficului. Preţul este de 499$ pentru un pachet server de 5 utilizatori sau 20$ pentru un singur utilizator. De asemenea, contabilizarea lăţimii de bandă este la fel de prețioasă ca şi un instru- ment de planificare. Raportarea excepțiilor (căderi de sistem, fraude, congestii) ajută administratorul de reţea să vadă unde anume este nevoie de capacităţi supli- mentare în reţea. Unul din lucrurile care a început să se schimbe este conceptul de traf- ic gratuit al datelor în rețea. „Ceea ce trebuie să dispară este noțiunea de lăţime de bandă gratuită,“ spunea dl.Doster de la firma Telco. „În lumea dia- logului vocal se cunoaşte totul despre returnarea plăţilor, iar acum același lucru este adevărat şi pentru transferul datelor în reţea.“ -Curt Harler [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sabău] 16 BYTE Romania olutiile de cluster NT, inclusiv Cluster Server (Wolfpack) al firmei Microsoft, furnizează moda- lităţi accesibile pentru menţinerea unei înalte disponibilitati ale resurselor de calcul. Wolfpack este planificat să apară curând, dar există deja și alte soluţii care oferă funcţionalităţi ce nu se găsesc încă la Microsoft. Clusters for Windows NT al firmei Digital (800-344-4825; http://www „digital.com/) Cu Clusters for Windows NT, firma Digital conectează două ser- vere active prin intermediul unei magistrale SCSI partajate, pentru acreaun singur mediu de sistem. Fiecare dispozitiv de stocare de pe magistrala SCSI este atribuit ambelor servere. Dacă unul din servere eșuează, celălalt preia activităţile serverului deteriorat, precum și activităţile de stocare partajată și partajarea fișierelor. Aplicațiile repornesc automat pe cel de al doilea server, iar clienții Windows sunt automat reconec- taţi. Cele două servere trebuie să fie identice, dar ambele trebuie să fie servere Alpha sau Prioris (Intel). Discurile pentru stocarea parta- jată nu trebuie să fie neapărat discuri Digital. Clusters for Windows NT al firmei Digital se laudă cu nume- roase „script-uri“ pentru refacerea aplicaţiilor. Software-ul de gesti- uneal cluster-ului este puternic și oferă o integrare mai bună cu soft- ware-ul de gestiune al serverului decât alte soluții. Cluster Server al firmei Microsoft (MSCS) (206-882-8080; http://www -microsoft.com) MSCS oferă toleranţă la erori între două servere dintr-un cluster de stocare partajat. A doua versi- une, așteptată să apară la sfârșitul anului 1998 (sau în 1999), va suporta clustere mai mari și o funcționalitate pentru cluster adiţional, incluzând scalabilitatea. MSCS va fi suportat pentru început doar de configurații vali- date. Dacă aveţi în vedere MSCS, asiguraţi-vă că serverele de care dispuneți, inclusiv unitatea hard și cartelele de rețea sunt validate. În momentul actual, MSCS nece- sită ca cele două servere să fie modele identice. Deși reprezintă o soluţie mini- mală, MSCS este sigură. Puteţi să scrieți mulți agenţi proprii de aplicaţie tolerantă la erori sau puteţi aștepta până când Micro- soft sau alți dezvoltatori îi vor furniza. MSCS nu suportă reface- rea automată după dispariţia ero- rilor, iar lipsa unui agent de refa- cere TCP/IP pentru MSCS nu este deloc agreata. LifeKeeper al firmei NCR (800-774-7406; http://www.ncr.com) Datapro crede ca LifeKeeper al este cea mai completă și flexibilă soluție cluster existentă pe piaţă. Având caracteristica de a rula pe diverse servere oferite de furni- zori, LifeKeeper este tolerant la erori cu un anumit grad de echili- brare a încărcărilor, are un sistem de refacere a aplicaţiilor, suportă configurații de genul două noduri activ/activ sau trei noduri ac- tiv/standby, are abilitatea de a reconecta toate tipurile de clienţi fără vreun software client adiţio- nal și oferă posibilitatea de par- Comparaţie între produsele cluster Clusters for WindowsNT Cluster Server Digital Equipment Servere Digital Prioris, Servere Digital Alpha Da Da 2 9 995$ OCTOMBRIE 1997 informaţii despre preţ tajare sau oglindire a datelor sto- cate. LifeKeeper ar trebui să fie prima soluție avută în vedere de orice organizaţie care dorește un cluster NT. FirstWatch al firmei Veritas (800-258-8649; http://www -veritas.com) FirstWatch este disponibil atat la Veritas cât și la proprii distribuitori (de exemplu, Data General furni- zează pachetul numit Cluster In A Box având propriile servere Aviion NT). Configuraţiile pot conţine două servere active în mod normal Și care rezolvă problema tolerantei la erori. Sau, FirstWatch poate avea până la patru servere active ce oferătoleranţă la erori prin trans- ferul activităților spre serverul neocupat, aflat în starea de aș- teptare. De asemenea, FirstWatch conține un instrument de gestiune ce poate fi utilizat local sau de la distanţă, prin intermediul oricărui navigator Web. - Jane Wright Pentru informații suplimentare despre rapoartele Datapro: 609-764-0100; fax: 609-764-2814; http://www. datapro.com. LifeKeeper FirstWatch (WolfPack faza 1) Microsoft NCR Veritas Modele de servere NCR, Amdahl, BM, Servere Intel/NT validate de la diverși HP, Sequent autentificate furnizori Nu Da Da Da Da Da 2 3 5 4 9 8 Nu sunt disponibile 2000$ 2475$ dimensiune a calităţii imaginii: EPSON Stylus Color 600 cu rezoluţie de 1440 dpi Și o viteză senzaţională ! pa alge iam e ie mia 4 noile imprimante EPSON Stylus Color, trimiteţi i 4 acest cupon completat (prin posta sau fax): La 1440 dpi asigură, chiar și pe hârtie, o Nume i calitate cu totul deosebită a imaginii. 4 Prenume Indiferent de ce doriţi să imprimaţi-grafice, Firma i fotografii, combinaţii de text și imagine- veți g Poz. în firmă obține întotdeauna rezultate excepționale, în Telefon g Adresa condițiile unei viteze mai mari. În plus, calitatea imaginii imprimate cu EPSON Stylus Color 600 este standard. Evitaţi deci obositoarele reglaje, care x a e Aa e EPSON Stylus .coLoR eee măresc costurile de exploatare și scad viteza Imprimanta EPSON Stylus Color 600 poate de lucru și bucuraţi-vă de noua dimensiune tipări pentru Dumneavoastră imagini cu o a calității imaginii. rezoluție nemaiîntâlnită până acum. Î Localitatea I = = ee eo = a= == == a EPSON și EPSON Stylus sunt mărci înregistrate ale Seiko-EPSON Corporation. SIMBOLUL TEHNOLOGIEI Seminar Lucent =] n ziua de 22 septembrie anul curent, sala New-York a complexului World Trade Center din Bucureşti a găz- i duit sub organizarea firmelor Lucent Technologies - reprezentanța din Ungaria - şi Agnor High Tech Româ- nia, seminarul cu titlul Lucent Technologies Private Networks. În deschidere, domnul Bertalan Stampf, regional manager pentru România, Ungaria, Bulgaria a prezentat compania Lucent Tech- nologies şi unităţile sale. Astfel, s-a menţionat faptul că în septem- brie 1995 AT&T s-a separat în trei companii: AT&T, Lucent Tech- nologiesşi NCR. În prezent, Lucentare unităţi specializate în sisteme de reţea, sisteme de comunicaţii, microelectronică, produse de larg consum. În plus, ea înglobează şi Laboratoarele Bell. Din lista de suc- cese obținute de Laboratoarelor Bell pot fi reamintite următoarele: tranzistorul (1947), laserul (1958), sistemul de operare UNIX (1962), fibra optică comercială (1977), ISDN-ul comercial (1987), comutarea optică (1990), transmisiile optice de ordinul terabitilor (1996). Partenerii de pe piaţa românească sunt reprezentaţi de A- gnor High Tech, AmTel S.A., Anixter și NCR România S.R.L. In continuare au fost prezentate pe scurt caracteristicile sistemului de cablare structurată SYSTIMAX. Dintre acestea au fost amintite utilizarea singulară a cablului UTP și a fibrei, oferirea unei arhitec- turi integrate şi deschise, posibilitatea realizării unui transport de voce, video și date, plus oferirea unei garanții complexe de 15 ani din partea producătorului. Domnul Bertalan a mai făcut o trecere în revistă a caracteristicilor WaveLAN, dintre care am putea aminti: operarea la 2,4 GHz, o ieşire de 100 mW şi o rată de transfer de 2 Mbps (10Mbps Ethernet). În final a fost amintit portofoliul Systi- LAN din care fac parte hub-urile modulare şi stivuibile (Ethernet, LANswitch, Token Ring, FDDI). În continuare, domnul Laszlo Mamrovits, sales engineer Lucent Technologies, a prezentat în detaliu sistemul de cablare structurată Systimax. Au fost amintite aplicaţiile sistemelor de cablare struc- turată pentru oferirea de suport în reţelele de date de mare viteză (PDS -— Premise Distribution System), în construirea de clădiri şi sis- teme de servicii inteligente (IBS — Intelligent Building Systems), în mediile industriale (IDS - Industrial Distribution Systems). Printre avantajele pe care Systimax le oferă în comparaţie cu concurenţa, au fost amintite garanţia de 15 ani pentru aplicaţii, plus garanția de 15 ani pentru produsele pasive, un suport pentru transmisii de 622 Mbps ATM gi recunoașterea EMC. S-a amintit că în viitor Systimax va fi capabil de viteze de ordinul giga şi asta graţie unui cablu special — GigaSPEED Cable — proiectat pentru aplicaţii de 1 Gbps Ethernet si 1,2 Gbps ATM. Acest cablu este de fapt un UTP obișnuit, realizat din cupru, caracteristica lui esenţială fiind o presare foarte bună a firelor pereche. În continu- are au fost discutate probleme de compatibilitate electromagnetică (EMC). Această noțiune este definită ca fiind capacitatea unui aparat/dispozitiv sau sistem de-a opera satisfăcător în mediul său, fără a introduce perturbații electromagnetice sau fără să fie afectat de acest mediu. Cu alte cuvinte, emisie minimă suplimentată de-o imunitate maximă. În acest context au fost discutate avantajele şi dezavantajele oferite de cablurile UTP în comparaţie cu cele 18 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Reţele cu si fără fir. De Daniel Moldovan Domnul Bertalan Stampf, regional manager al Lucent Technologies. FIP/STP. Astfel, concluzia prezentării a fost că soluția oferită de FTP/STP nu reprezintă cea mai sigură alternativă având în vedere că pentru frecvențele joase ecranul de protecţie este practic trans- parent şi în plus testarea câmpului magnetic al sistemelor ecranate nu este posibilă. În comparaţie cu acestea, UTP reprezintă o soluţie mult mai simplă și mai ieftină. În continuare a fost abordată familia componentelor active Systi- LAN. După ce s-au reliefat dezavantajele pe care rețelele LAN par- tajate le prezintă față de reţelele LAN comutate, s-a realizat o prezentare pe scurt a facilităţilor oferite de comutarea SystiLAN: administrare a congestiei, oferirea unui mecanism de creare de pri- oritati, suport multimedia și pentru lucru în rețele virtuale, securi- tate inerentă (pachetele de date fiind comutate doar către portul des- tinatie). Din familia de produse SystiLAN au fost prezentate seriile SH (Stackable Hub), seriile LET (Enterprise Hub), comutatoarele workgroup stivuibile (familia Colibri), comutatoarele ATM si comu- tatoarele de acces (familia Phoenix), functiile de administrare Sys- . tiLAN (SystiLAN/Win, SystiLAN/OV, SMon). Finalul i-a apartinut doamnei Anne de Roo, WaveLan market manager, care a prezentat sistemele WaveLAN wireless pentru apli- catii de interior gi exterior. S-a amintit c4 in prezent sunt disponibile produse WaveLAN la 2,4 GHz care permit un management al frecventei printr-o selectie a sub-canalelor benzii respective. Aces- te produse utilizează o tehnică de modulație DSSS (Direct Sequence Spread Spectrum) care întrunește cerinţele fixate pentru utilizarea benzilor de frecvenţă industriale, ştiinţifice şi medicale (de la 915 MHz la 2,4 GHz). Daniel Moldovan Oameni si tehnologie: valori care dau viata afacerilor. Oamenii produc informaţia, tehnologia înlesneşte schimbul de informaţii; oamenii lucrează în echipe, tehnologia susține colaborarea în şi între grupuri; oamenii conduc, tehnologia deschide calea spre succes. ICL a creat pachetul Team WARE: tehnologie pentru Oameni. Cea mai bună e o faceți cu TeamWARE TeamWARE optimizează organizarea echipei, grupului şi companiei înlesnind localizarea şi partajarea informaţiei. TeamWARE cuprinde aplicaţii în reţea, instrumente de trafic cursiv şi tehnici de trimitere a mesajelor care susţin munca în echipă indiferent de localizarea membrilor sau a informaţiei de care aceştia au nevoie. Folosit individual sau în combinaţie cu alte pachete care măresc productivitatea unei afaceri, TeamWARE oferă companiilor de orice dimensiune o soluţie integrată, simplă şi puternică de gestionare a informaţiei. The Business Solutions Company Pentru relaţii suplimentare contactaţi: ICL - International Computers Limited (U.K.), Branch Romania & Rep. Moldova, Aleea Alexandru nr. 51, sector 1, Bucuresti, Tel: 401 230 30 30, Fax: 401 230 09 03 Parteneri autorizati: A@S COMPUTER 2001 S.R.L. (Bucuresti) Tel: 01 312 52 05; DIM SOFT S.R.L. (Bucuresti) Tel: 01 250 93 75; GENESYS SOFTWARE S.R.L. (Bucuresti) Tel: 01 220 32 80; ESTICO S.R.L. (Brasov) Tel: 068 41 95 63; INTELPROF INTERNATIONAL S.R.L. (Brasov) Tel: 068 419 706; MIXERA S.R.L. (Brăila) Tel: 039 634 917; ALFASOFT S.A. (Cluj-Napoca) Tel: 064 197 586; ELCOSOFT S.R.L. (Cluj-Napoca) Tel: 064 191 236; TOP EDGE ENGINEERING S.R.L. (Craiova) Tel: 051 413 193; COMSER S.R.L. (Hunedoara) Tel: 054 23 05 27; ROMUS TRADING & DEVELOPMENT LTD (Iasi) Tel: 032 210 492; FIBA IMPORT EXPORT S.R.L. (Ploieşti) Tel: 044 114 868; CORES S.R.L. (Timisoara) Tel: 056 190 051; DATALOG COMPUTERS (Tg. Mures) Tel: 065 169 867 FUJITSU În întâmpinarea nevoilor “dumneavoastră am implementat . conceptul calităţii totale, calitate ce va. fi regăsită în fiecare detaliu. la COMRACE COMPUTERS. Ap Să een nte Cele mai noi tehnologii mondiale incorporate in i E calculatoarele COMRACE. optimal CO nfigurate Acestea sunt proiectate, optimizate si testate astfel incat aplicatiile 4 dumneavoastra sa ruleze la : E performanţă maximă +2 | fiabile chiar si 24 ore/Zi. 3 ani garantie integrala. sustinute printr-un Asistenta, suport tehnic şi se rvice operativ service asigurate de i profesionişti. e tive Cu un angajament integral pentru STE Tar utilizata ului prin © 1997 COMRACE COMPUTERS AEM alele Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 «Arad: LEXIMIS - 057-251245 *Bacău: NERATON SERVICE - 034-181507 *Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062- Alla 433248 «Braşov: COSIDOR COM - 068-310534; ERIMEX - 068-143594 *Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 *Bucureşti: ALSYS DATA - 01-4112626 *Călăraşi: OPTIM SOFT - *fax:051-413209 042-314589 *Cluj-Napoca: TELEZIMEX - 064-425103 *Constanta: BRIO BIT - 041-616811 *Deva: RECEP PLUS - 054-218205 «Focşani: QUATTRO IMPEX - 037-625134 Bucuresti «tel:01-3361318 *Galati: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 «laşi: BETALINE - 032-271281 *Miercurea Ciuc: BITRACE - 066-172090 *Oneşti: COMPUTER SERVICE - 034-326632 RER riers *Pitesti: OPEN SYSTEMS - 048-219000 *Regsita: SELCO - 055-215301 «Rîmnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 Satu Mare: DATA ELECTRONIC - 061-737635 Sibiu: 3 : DATA PRO - 069-210489 *Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 *Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 Timisoara: ETA 2 U - 056-199508; EXACT - 056-220170 *Tirgu E-Mail — office@comrace.eunet.ro Jiu: ELTOP - 053-218666 «Tirgu Mures: CARO COMP - 065-210040 Comandă un COMRACE" şi lasă-l să lucreze pentru tine IFABO '97 ntre 16 şi 20 septembrie a avut loc la Bucureşti cea de a patra ediţie a târgului internaţional IFABO, specializat în tehnică de calcul, software, telecomunicaţii şi birotică. Acest eveniment s-a integrat în activitatea specialiştilor din domeniile amintite. Pala- tul Parlamentului și Centrul Internaţional de Conferinţe au constituit un cadru elegant pentru această manifestare, cel mai impor- tanttârg de toamnă, de specialitate, de la noi. Organizatorii târgului, Export Consult și Messe Wien, au prevăzut în program şi un Forum ştiinţific, pentru a asigura calitatea ridicată a manifestării şi pentru a oferi vizi- tatorilor posibilitatea să afle noutăţi legate de tehnologiile Internet, intranet, retele si telecomunicatii. Organizatorii au beneficiat de câteva zile însorite de toamnă, ceea ce a contribuit la suc- cesul târgului, la care au expus sau au fost reprezentate în standuri peste 110 firme. Vizi- tatorii, aşa cum ne-am obișnuit, au fost mai puţini decât trebuiau să fie şi motivele ar putea fimulte. În primul rând amplasamentul, care este elegant dar departe de mijloacele de transport. Cu toate că organizatorii au asigu- rat autobuze, nu a fost prea mare aglomera- ție. Celor din provincie le este greu să justifi- ce contabililor de la firme importanţa participării la târguri şi conferințe, căci efi- ciența apare în timp, o dată cu eliminarea in- vestițiilor puţin performante și reușita unor soluții eficiente pentru informatica şi comuni- caţiile din întreprinderi. Poate că organizato- rii şi firmele participante ar trebui să promo- veze din timp asemenea manifestări, pentru ca beneficiarii lor să vină în număr mai mare. Constat întotdeauna cu tristețe că nu există posibilităţi ca cel puţin elevii de la liceele de informatică şi studenții să fie aduși în grupuri organizate, cu autocare, din toate colţurile țării. Societatea de mâine se con- struieşte cu ei şi fără informarea lor va fi mult mai greu, pentru toată lumea. Forumul IFABO '97 s-a remarcat prin cadrul elegant, expunerile susținute de direc- tori şi specialişti de la firme renumite ca Ora- cle, Microsoft, Romsys (Sun Microsystems), Agnor, IBM sau Mobil Rom. Totul părea că se desfășoară în cadrul aceluiaşi club restrâns, conferenţiarii şi participanţii fiind www.agora.ro/byte/ în mare parte cunoscuți ai domeniului. Ar fi de dorit un impact mai larg al conferințelor şi târgurilor de specialitate. Organizatorii vor trebui să găsească soluţiile pentru atra- gerea specialiştilor si potenţialilor clienți ai produsele şi serviciile prezentate. La cele 51 de standuri existente în cele trei săli din Palatul Parlamentului au fost poate prea puţine firme dintre cele cu renume din domeniile promovate de organizatori. Au dominat firmele de comunicaţii şi trebuie să remarcăm prezența Mobil Rom SA, Alcatel, Global One Communication şi, surpriză, Rom Telecom SA. Pare că se trezește si cel mai mare furnizor de servicii de comunicații de la noi și își dă seama că oferă servicii pen- tru beneficiari. Să fie oare de vină concurența? Sau pregătirile pentru viitoarea privatizare? Firmele de echipamente de birotică şi con- sumabile au fost bine reprezentate. Minol- ta România s-a remarcat prin lansarea unor produse noi, dar n-au lipsit nici produsele Sharp, Riso sau cele oferite de Imation. Au fost prezente multe edituri care oferă publi- catii TI sau doar reviste de jocuri sau afaceri. Computer Press AGORA a fost prezentă cu standul propriu, la care a fost consemnat momentul festiv prilejuit de aniversarea a 5 Toamna la București. De Darvas Attila ani de la apariţia revistei PC Report. Au fost prezentate publicaţiile proprii precum și cele de la Prentice Hall şi Microsoft Press. Am remarcat standul colegilor de la CHIP, care au lansat o revistă de jocuri. Firmele IT au strălucit mai mult prin absenţă. Au existat totuși câteva prezențe notabile și aici. Flamingo Computers a ofe- rit cunoscutele sale PC-uri și componente de ultimă oră, Comrace a fost din nou la inalti- me iar GECAD a oferit ultima versiune Antivirus RAV 5.02, Office Professional Romania'97 şi desigur AutoCAD R14. Din- tre cei mari, au fost prezenți cu standuri IBM România şi Omnilogic BGS. Era să uit pro- dusele Siemens, prezente într-un frumos stand la Softnet Services. Totuşi, cel mai eficient organizat a fost cred IRIS SA, care a promovat sisteme performante PowerMac . de la Apple și produsele Adobe. Târgul a constituit un eveniment impor- tant, mai ales că este cel mai semnificativ târg de toamnă. Poate amânarea datei, din sep- tembrie în octombrie, ar da posibilitatea unei promovări mai eficiente şi ar atrage mai multi vizitatori. Sper că la anul IFABO va avea un succes mai mare. - Darvas Attila OCTOMBRIE 1997 BYTE România 21 Piatra-Neamţ 033 213333 /InterComp Bucuresti Electronum Bucuresti CINOR Bucuresti ALGORITMA Bucuresti UNICOM Bucuresti CanadSystems Bucuresti CEDRU Bucuresti MICROSISTEM Bacău SINTEC Baia Mare Deuro-Consult Brașov RomaniaOnLine Brasov HARD-TEST'94 Braila DATA NET Constanta SUD INTERNET Craiova TOPTECH : Deva EST COMPUTER Focșani HARD-TEST'94 Galaţi KABELKON | Gheorgheni REMUS ROMANIA COMP-ARG Pitesti INTER-CONEXION Pitesti COMPUTER STARS Pitesti TRANSDATA Ploiesti IVEX În iau Rm.Vâlcea MIANA Rm.Vâlcea COSYS Sf.Gheorghe LANCOMP Sibiu WARP-NET Suceava ROMWEST „Târgoviște BIMOS Tg.Jiu SARATOGA | Timisoara \_HARD-TEST‘94 Tulcea Numai prin noi aveţi acces la Internet din toată maximă şi costuri minime! Email: office Ostarnets.ro http://www.starnets.ro Inter @ Powered by SPA RC-Solaris „062 436366 01 3238255 01 3120440 | 01 3120579 01 2122151 01 2234359 01 3236888 01 6435024 034 171342 068 319181 068 321529 039 639533 041 694520 051 417963 054 213871 037 217655 036 467752 066 164525 048 214269 048 219267 048 215099 044 115577 050 736077 050 724404 067 323036 069 214103 030 226810 045 218343 053 210741 056 199780 Telnet/FTP wey we ews , cu viteza Conferinţă de presă IBM e data de 29 septembrie, direc- torul departamentului PC din cadrul IBM România, domnul Paul Lefter, anunţa noutăţile pe care The Big Blue le-a rezervat pentru toam- na acestui an. Acestea sunt cu adevărat remarcabile, întrutotul în spiritul devizei alese: "Differentiation beyond technology”. Dintre noile produse, cel mai impor- tant este IBM Netfinity 7000, lansat pe 23 septembrie, un server de aplicaţii cu 4 x Pentium Pro 200/512-1024 kb şi max- imum 4 GB RAM, având o redundanta extremă la nivelul componentelor - dis- curile, sursele de alimentare, ventila- toarele - toate cu facilități de hot-swap şi beneficiind şi de un adaptor pentru ges- tionare hardware. Serverul este disponi- bil atât sub formă de turn, cât şi de rack (după îndelungi ezitări, modelul IBM a devenit standardul industrial de 19"), în acest ultim caz, IBM oferind o soluţie completă: cablare, UPS, storage expan- sion, unități de bandă DLT 35/70 şi 8 mm 20/40 GB rack-abile. Acest server este proiectat şi optimizat pentru Windows NT. La celălalt capăt al gamei, noul ThinkPad 770 nu este deloc mai putin impresionant: cu un display de 14.1"TFT si HDD de cel putin 3 GB (pânăla 5 GB), unitate video disc si Pentium MMxX la 200/233 MHz, se clasează, fără îndoială, în topul celor mai atractive portabile. Nici vechile (un fel de-a spune, "vechile" însemnînd de acum un an...) servere (310,315, 325,330) nu au fost uitate, ele beneficiind de o reîmprospătare tehno- logică de excepţie, cu P II, Fast Ethernet şi RAID integrate ! În domeniul software se remarcă viz- iunea IBM centrată pe dezvoltarea și man- agementul reţelei. IBM Netfinity Man- ager a fost îmbunătăţit cu monitorizarea predictivă a erorilor (până la 24 de ore!) Şi cu integrarea completă cu Tivoli TME 10 şi Microsoft SMS. Există, desigur, şi IBM Netfinity Web Manager, IBM Capacity Management, APC Power- Chute si traditionalele IBM PC Server Guide si IBM Anti-virus, dar a apărut şi IBM Cluster Management, pentru Microsoft Server Cluster (Wolfpack) ! Aici s-a subliniat colaborarea care există actualmente între IBM şi Microsoft şi politica IBM de angajare pentru platfor- ma Windows NT. Actualmente, a spus domnul director Lefter, cea mai mare investiţie este în NT, iar strategia IBM pentru serverele PC este de a furniza o platformă completă pentru aplicaţii care rulează sub Windows NT, cu o valoa- readăugată pe termen lung. IBM a anun- tat, deja, peste 100 de produse pentru mediul NT, incluzand DB2 Universal Database, MQSeries, Transaction Serv- er, Communications Server, Tivoli TME 10, Lotus Domino. S&T Romania si noii sai parteneri POS n cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc în data de : 24 septembrie 97 la Bucuresti, firma S&T România a anunțat încheierea unor noi parteneriate strategice menite a consolida poziţia firmei ca inte- grator de soluţii şi sisteme. De la înfiinţarea filialei din România, în urmă cu 4 ani, S&T a activat pe piaţa românească ca reprezentant al firmei Hewlett-Packard pe această piaţă în domeniul computerelor şi al echipa- mentelor medicale şi de măsură şi con- trol, asigurând şi partea de service autori- Zat şi instruire. In viitor, S&T România va continua să rămână singura organizaţie care asigură distribuţia și service-ul pentru aparatura medicală și de măsură şi control. În dome- www.agora.ro/byte/ niul computerelor va oferi consultanta, mentenanţă şi instruire, cu accent pe proiecte mari şi complexe, în domeniul comunicaţiilor, financiar şi guverna- mental, în cazul soluţiilor bazate pe ser- vere Unix si va activa ca si Corporate Reseller in domeniul serverelor NT, PC- urilor, imprimantelor şi a celorlalte periferice. Noii parteneri ai firmei S&T sînt: Cisco Systems Inc., unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de internet- working din lume, care furnizează routere multiprotocol, switch-uri pentru rețele locale şi extinse, servere de remote access, software pentru managementul şi accesul pe Internet şi software pentru managementul de reţea, firmă reprezen- tată la conferința de presă de dl. Doron Ben-Sira, Country Manager România/Bulgaria/lugoslavia, Cisco Sys- tems; EMC2, lider mondial în furnizarea de sisteme inteligente de arhivare a datelor bazate pe disk array, reprezentată de dl. Thomas Pietsch, Senior System Engineer, EMC2; Oracle, al doilea pro- ducător mondial de software şi liderul furnizorilor de software pentru sisteme informatice de conducere, reprezentată de dl. Horia Drăgan, Country Alliance Manager, Oracle România. Din partea firmei S&T Holding GmbH au fost prezenţi Karl Tantscher, General Manager, Thomas Streimel- weger, General Manager, şi Robert Pecanka, Sales Manager. Prezentarea invitaţilor a fost făcută de dl. Ilie lones- cu, General Manager, S&T România. OCTOMBRIE 1997 BYTE România 23 Îţi lipsesc. Ti le-ai dori. Resursele pentru instruire și certificare Microsoft. Norocul tău, Microsoft Press are soluția; seturile de resurse și seturile de instruire în ritm propriu care te ajută să înveţi despre ceea ce ai nevoie, atunci când ai nevoie să știi. Indiferent că dorești să-ţi per fec ti onezi cunoștințele anterioare sau să-ți creezi un program de instruire într-un ritm propriu, vei afla că mai ai și timp pentru Viața ta. Hands-On, Self-Paced Training for Microsoft SOL Server Version 6.5 Microsoft® Windows NT 4.0 Microsoft? SQL Server Server Microsoft? Windows NT? Microsoft? Windows NT® Network Administration Training Training Server 4.0 Resource Kit Workstation 4.0 Resource Kit : 1-57231-439-7 1-55615-930-7 1-57231-344-7 1-57231-343-9 Microsoft Press ESMEVIER ORESS Cărțile pot fi răsfoite, comandate și cumpărate de la librăria noastră deschisă la sediul firmei Forte Computers, str. Lipscani nr. 102: precum și de la următoarele magazine din București: Flamingo Computers, Bd.N. Titulescu nr.102: Raffles Computers Shop, Calea Victoriei nr.25; Librăria "Noi, sala Dales; Librăria Humanitas din Pasajul Cretzulescu (lîngă magazinul Muzica): MIVAS: Pasaj Universitate; TIMIȘOARA: XCOM21 SRL Bul. Regele Ferdinand nr. 2 Puteţi comanda orice carte de la: Computer Press Agora s.r.l., C.P 94 OP49, Bucuresti, fax: 01-3309285 Important; Lista completă de preţuri poate fi obţinută via BBS 065-210780 (login: bbs, terminal: ANSI, ...) Using JavaScript Limbajul JavaScript a apărut din dorinţa de aschimba statutul celui care vizualizează paginile Web, dintr-un simplu vizitator care nu poate interveni asupra conţinutului paginilor, într-un utilizator de Web activ. Cartea „Using JavaScript“ este tot ceea ce îşi poate dori cineva, care vrea să realizeze o pagină Web atractivă. Cartea a fost scrisă de Andrew Wooldridge şi Mike Morgan, cu colaborarea lui Rick Darnell, Jerry Honeycutt, Mark C. Reynolds, și a apărut la editu- ra QUE. Cartea se adresează tuturor celor interesaţi de a cunoaşte JavaScript, care cunosc puţin HTML, fără a necesita cunoş- tinţe de programare. Are o structură modulară, formată din 6 părți şi anexă, organizate în aşa fel încât să poată oferi informaţiile într-un mod cât mai eficient atât începătorilor, cât şi celor care au deja cunoştinţe JavaScript. Partea I: Fundamentals of JavaScript. Include trei capitole şi face o introducere a limbaju- lui, prezentând posibilităţile oferite de acesta în construirea paginilor Web, elementele care formează limbajul: operatori, expresii, tipuri, posibilităţile de manipulare a datelor, instrucți- unile, posibilităţile de control al execuţiei programului (for, while, if). Precum şi modul în care JavaScript tratează eveni- mentele ce pot apărea într-o pagină Web. Partea II: JavaScript In- Depth. Prezintă modul în care JavaScript lucrează cu obiecte. Astfel se arată ce este un obiect JavaScript, modul de creare a unui obiect, folosirea obiectelor, accesul la câmpurile şi funcţiile acestora, ierarhia obiectelor din- tr-o pagină Web. Tot în această parte sunt prezentate obiectele înglobate în limbaj, în HTML şi în browser. Astfel, există un capi- tol întreg dedicat obiectului String, prezentând metodele acestu- ia, posibilităţile oferite de acest obiect, un capitol pentru obiectul Math şi unul pentru Date şi Array. Tot în această parte se prezin- tă obiectele HTML (2 capitole) şi cele ale browserului Netscape, ilustrând posibilitatea de a „crea din mers“ documente HTML. Ultimul capitol din această parte prezintă posibilitatea de a crea propriile obiecte, posibilitatea de a crea funcţii dintr-un formular HTML (
) precum şi utilizarea tabelelor multidimen- sionale. Partea III: JavaScript and Live Objects. Această parte ne arată The Most Complete Reference USING JAVASCRIPT Second Edition cum putem comunica cu alte obiecte înglobate într-o pagină HTML. Astfel primul capitol este un mic ghid Java, prezentând elemente de baza necesare pentru realizarea unui aplet. În urmă- torul capitol se prezintă posibilitățile oferite de Java de a lucra cu pachete (packages), cu mai multe fire de execuţie, cu URL-uri și cujava.AWT (Abstract Windowing Toolkit). in continuare se pre- zinta tehnologia LiveConnect si posibilitatile de comunicare din- tre diferite elemente inglobate intr-o pagina HTML. Totin aceasta parte se face o prezentare a limbajului JScript (versiunea Microsoft pentru JavaScript) si a posibili- tatii de a utiliza controalele ActiveX si limbajul VBScript. Partea IV: JavaScript Spe- cial Effects. În primul capitol al acestei parti ne sunt prezentate câteva instrumente (programe) pentru dezvoltarea paginilor Web şi adrese de unde putem descărca asemenea programe. În continuare, se prezintă posibil- itatea de lucru cu mai multe cadre în aceeaşi pagină, posibili- tatea de controla aspectul pagi- nii Web. Există un capitol dedi- cat realizarii efectelor speciale si unul pentru realizarea paginilor care permit o interacțiune crea- tivă a utilizatorului. Tot în a- ceastă parte sunt prezentate modalităţile de utilizare Java- Script pe partea server şi posi- bilitatea de a soluţiona lipsa de stări a protocolului HTTP. Ul- timul capitol prezintă posibili- tăţi de depanare a codului Java- Script. Partea V: Learning from the Pros. Cele trei capitole din această parte ne prezintă câteva soluţii pentru realizarea unei schiţe a site-ului, pentru un sistem de comandă (cerere) conectat de o bază de date. Partea VI: Netscape Communicator Update. Prezintă posibili- tatea creării documentelor cu mai multe straturi (layer) şi modul de realizare a stilurilor ataşate unei pagini Web. Partea VII: Appendixes. Se prezintă resurse JavaScript, un glosar, comenzile și sintaxa acestora, mesajele de eroare, precum şi o scurtă prezentare a VRMLScript. Cartea mai conţine şi un index al termenilor. Preţul cărții este de 49.99USD. Pl AIE Selling Series! - Budai Laszlo (Cartea prezentată poate fi comandată şi prin serviciul de carte prin poștă a editurii Computer Press Agora, Tel.: 065-1665 16, Fax: 065-166290) OCTOMBRIE 1997 BYTE Romania 25 EXPOSITIONS va invita la: nme Se CERF Computers and Electronics Romanian Fair Expoziţia şi Conferinţa Internaţională de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România Ediţia a 7-a Complexul ROMAERO Băneasa 12 - 16 mai 1998 199.8 CU PARTICIPAREA: IM Pra taia SPRINT UNISOFT MAC e Oe INFRO 4 AGORA PitneyBowes Na TulepVision Line” © SUG iss COMPUTER SOLUTIONS 1 PRINTROND( — serene compte oe COMPAQ. System PLUS CLEPSYDRA a @ Sun K TECH GANcrR TEC afm See ate a Thunder BY/T E ROMSYS SA Sia LASTING ' 3 PHILIPS COR Q'NET TOTAL _ Technologies a ETA - 2U ARTS wee GROUP BMrexev. TonniAD ASTI CONTROL Pia (5 LONESHINE EONS es VATE SRL ATRED . [3 Autodesk. COMPUTERS ALLTROM Oma senna ROMMET ae MVD (8205 mE BASE a. WAG TV Trade sri Brech AR Bay Networks GEO STRATEGIES BNW Systems 43 Se a IER I tics canon tren (EI comPusorr Verbatim pz, ITEM id at FAST 2000 Re a SPENILEY = BLS N Sirom Graphics MAGIC Syst RADCOM = 5" Sizehics Ff macic systems = ey i NORMAN @ siticon PRODUCTON - CIEL! Compsteriand esa win D SPECTRUM Pentru informaţii sunaţi acum la tel./ fax: 230.12.53; 230.62.81; tel.: 231.18.82 Putem recolta conținut de pe Web, conținut cu informaţii vitale pentru luarea unor decizii strategice. De Richard Hackathorn Fermieri pe Web W eb-ul si magaziile de date (DW) sunt o combinatie puternica. Publicarea datelor din magazii, prin intranet, a devenit o abor- dare de mare productivitate. Prin generarea de pagini dinamice, din baze de date cu facilități Web, se oferă suport pentru un întreg domeniu nou de analiză a datelor. Nimeni, totuși, nu s-a ocupat serios de punerea conținutului din Inernetul global în magazia de date. Conţinutul prezent pe Web este considerat prea puţin demn de încredere şi datele din exteriorul organiza- iei sunt considerate adesea ca având valoa- re redusă pentru afacere. Dar, aș argumenta contrariul. Pe măsură ce pieţele devin turbulente, vechiul mod de a face afaceri cu date provenind doar de la sistemele care funcționează intern devine mai puţin relevant. O companie trebuie să ştie mai multe ca niciodată despre benefi- ciari, furnizori, competitori şi agenţiile guvernamentale. Mare parte a acestor date din exterior este gata disponibilă pe Web. Problema este de a parcurge (cu pași mari) Web-ul, pentru a descoperi și prelua acele informaţii care au impact asupra afacerii. Domeniul în curs de apariţie care se ocupă de această problemă se numește fer- ma Web (WF). Fermierul WF se ocupă de descoperirea și achiziţia sistematică de conținut Web semnificativ pentru afacere, pentru introducerea în magazia de date (DW). Are trei obiective. Prima este desco- perirea și achiziţia conţinutului Web per- tinent pentru afacere. Al doilea este struc- turarea datelor, astfel ca acestea să devină o parte integrată în magazia de date exis- tentă. Al treilea este realizarea activităţilor în mod sistematic, astfel ca acestea să poată evolua spre un sistem de producţie. WF tre- buie să ofere informaţii care au valoare pen- tru afacere, la oamenii potriviţi și în mo- mentul potrivit. Acest obiectiv este același cu cel de la magazia de date. De aceea WF si DW trebuie integrate strâns. Pornirea Primul nivel din WF documentează factorii www.agora.ro/byte/ externi care afectează afacerea şi prevede factorii potenţiali care o vor afecta în viitor. Căi posibile de investigare ar pute fi: anali- za rapoartelor de firmă și comunicatelor de presă recente, critici referitoare la firmă, pentru determinarea a ceea ce este impor- tant pentru afacere. Elementul principal de cost trebuie să fie un analist de afaceri înalt calificat care înţelege foarte bine afacerea dumneavoastră. Acest nivel trebuie imple- Aceste nivele determină fezabilitatea fermei Web și realizează infrastructura acesteia. din partea analiștilor de stiri sau de bursa şi observaţii din partea unor clienţi tipici care fac tranzacţii. Apoi se compilează o listă detaliată, organizată ierarhic a acestor factori externi. Se atribuie priorităţi cores- punzătoare impactului potenţial (pozitiv sau negativ) pentru fiecare factor cu impact relativ la afacere. Se formulează un plan sistematic de căutare pe Web a informaţiilor pertinente, începând cu cele de prioritate mare. Atunci când se întâlnește un element util, acesta este formatat și împachetat ca memoriu, raport, tabelă de calcul, diagramă, prezen- tare sau e-mail. Se distribuie imediat la per- soanele care ar trebui să fie foarte intere- sate de informaţie. Apoi se urmăresc reacţiile la această informaţie. Pe primul nivel construiți fundamentul mentat rapid şi ieftin, cu reacţii așteptate într-o lună sau două. Rezultatul final tre- buie să fie o documentaţie privind factorii afacerii, asociaţi cu o listă organizată de adrese URL. Treaba serioasă Al doilea nivel de WF necesită o alocare serioasă de resurse din partea manage- mentului pentru a continua WF ca mijloc de extindere a ariei acoperite la întreaga magazie de date. Obiectivul este de a stabili infrastructura WF în cadrul unui mediu cu securitate, pe server. Sub umbrela grupului D'W, datele din magazia de date existentă trebuie suplimentate, prin extensie pentru cuprinderea acelor factori externi care au influenţă asupra afacerii. Al doilea nivel implică tranziţia de la o staţie de lucru sin- OCTOMBRIE 1997 BYTE România 27 Fundamente Fermieri pe Web gulară la un mediu cu securitate pe server, aşa cum se vede în figura „Ferma Web, Nivelul 1 şi 2“. Pe partea client, numărul analiştilor trebuie să crească, pe măsură ce creşte cererea de informaţii prelucrate de pe Web. Schimbările importante au loc pe partea server a arhitecturii. O bază de date parta- jată între analişti administrează conţinutul de pe Web şi o serie de informaţii de con- trol, ca adresele URL preferate, căutările utile şi altele asemănătoare. Personalul cen- trului de calcul va trebui să administreze serverul Web. Pe lângă partajarea datelor comune, între analişti, serverul preia rolul activ de verificare periodică a paginilor Web identificate ca importante. Pe măsură ce devin disponibile informaţii utile privind canalele de emisie pe Web (webcasting channels), informări prin e-mail şi grupuri de ştiri, trebuie să implementaţi filtre pen- tru capturarea, filtrarea şi formatarea aces- tor date pe serverul WF. Fiți isteti Al eetles nivel WE se bazeaza pe eee structura de mai înainte, pentru a mări rele- vanţa conținutului Web pentru afacerea dumneavoastră. Obiectivul este de a dobân- di inteligență la descoperirea și preluarea informaţiilor noi și la distribuirea infor- maţiei. Atenţia este concentrată în două locuri. Primul, achiziția de informaţii este extinsă cu căutare inteligentă pe Web şi cu furnizori de informaţii configurate con- form cererilor. Al doilea, distribuirea infor- maţiilor se extinde la întreaga întreprindere prin implementarea unui mecanism de pub- licare şi abonament, P&S (Publish&Sub- scribe). La acest nivel, obiectivul este transfor- marea bazei de date pentru conţinut într-un site Web intranet complet care are rolul de centru de resurse configurate, pentru în- treaga companie. Scopul este trecerea, cu timpul, de la conţinutul static format din pagini Web digerate, la conţinut dinamic generat din tabelele magaziei de date. O altă schimbare este adoptarea unui mediu de masă de lucru (workbench) pen- tru analiști. Controlat printr-o bază de date comună, acesta integrează navigatorul Web cu o serie de unelte ca cele de analiză lingvis- tică şi de vizualizare informaţii. Acest mediu trebuie să mărească productivitatea analis- tilor la descoperirea informaţiilor semni- ficative. Folosind P&S, sunt publicate pe canale specifice informaţii legate de subi- ecte importante legate de afacere. Oameni diferiți (şi aplicaţii) se pot abona la aceste canale pentru a primi un flux de infor- maţii continue. În fine, trebuie să faceţi con- tracte cu furnizorii de informaţii configu- 28 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Ferma Web, nivel 3 și 4 Aceste nivele integreaza functionalitatea intr-un site Web intranet si ofera integrarea cu magazia de date. rate la cerere pentru a primi date de incre- dere pe legături eficiente, folosind de exem- plu IIOP (Internet Interoperable ORB Pro- tocol) Fiți duri Al patrulea nivel WF rafinează transfor- marea conținutului Web în date structurate pentru DW. Ca şi la nivelele anterioare, activitatea WF caracterizează gradul de relevanță pentru afacere a conţinutului de pe Web şi stabileşte infrastructura de uti- lizare a acestuia. Obiectivul acestui nivel este să exploate- ze potenţialul de afacere existent în conți- nutul Web ca intrare în magazia de date. Acum urmează activitatea dură de struc- turare a conţinutului în formatul cores- punzător. Problema este dublă: în primul rând trebuie adăugată o dimensiune validă în timp la faptele detaliate. Apoi trebuie făcute legăturile la faptele sau tabelele adec- vate din magazia de date. Cea mai frecven- tă aplicaţie va fi suplimentarea unei tabele de dimensiuni existente cu atribute în plus. Totuşi, potenţialul maxim provine din crearea unor noi tabele de fapte, care per- mit explorarea factorilor externi ai afacerii. lată câteva sugestii de mod de lucru: cer- cetati magazia de date existentă. Obţineţi definiţia schemei. Înţelegeți tabelele de fapte importante și dimensiunile cheie pen- tru aceste tabele. Vărsați ceva date tipice în tabelele principale. Comparaţi factorii de afacere cu schema magaziei de date. Notaţi lacunele. Apoi evaluaţi modul în care datele externe se potrivesc în schemă. Decideţi dacă atributele pentru dimensiu- nile existente vor trebui mărite sau dacă tre- buie adăugate dimensiuni noi pentru tabe- lele existente. La urmă, atribuiţi priorități la factorii specifici ai afacerii care au cel mai mare potenţial pentru extinderea acoperirii oferite de magazia de date. e op. ww Priviti afara Pe măsură ce companiile caută în exterior următoarele lor avantaje competitive, WF va deveni o funcție necesară pentru toate sistemele DW. Furnizorii de conţinut vor avea un stimulent economic pentru a fur- niza informaţii de încredere și de calitate într-un mod prestructurat pentru scheme generice de magazii de date. WF necesită un set nou de cunoştinţe. Necesită şi o infrastructură extinsă de rețea şi DW. Ambele necesită timp pentru a evolua la un sistem de producţie. Toate se vor pune la locul lor dacă parcurgeţi cele patru nivele WF pe care le-am prezentat. BI Dr. Richard Hackathorn (richardh@bold- er.com) este presedintele si fondatorul la Boul- der Technology Inc.(Boulder,CO). Acest arti- col a fost extras dintr-o carte care va apare la Morgan Kaufmann Publishers. Puteţi găsi un centru de resurse WF la : http://www.bolder .com/. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila} i EPOC32 OS de la Psion oferă servicii în timp-real sofisticate pen- tru echipamentele de buzunar. De Dick Pountain O nouă epocă pentru calculatoarele de buzunar robabil că dumneavoastră cu- noasteti firma Psion ca fiindun furnizor de hardware, cea care oferă calculatorul de buzunar (hand-held) Series 3. Acum diviziunea soft a firmei, Psion Software PLC, intenţionează să vândă licenţa pentru un nou sistem de operare numit EPOC32. Acest sistem de operare orientat obiect, cu mai multe fire de execuţie şi timp real a fost realizat de Psion mai întâi pentru noile sale calcula- toare de buzunar bazate pe procesoare ARM (Advanced Risc Machine) pe 32 biti Series 5. Hardware-ul limitat al calculatoarelor de buzunar îngreunează realizarea unui sis- tem de operare adecvat. Acestea sunt echi- pate cu procesoare lente, memorie puţină şi totuşi se aşteaptă să poată administra pro- cese în timp real şi să ofere un sistem de operare robust. Economia de energie este de asemenea crucială, deoarece se aşteap- tă ca un calculator de buzunar să ruleze pe baterii pe durata mai multor zile, chiar săp- tămâni, nu doar câteva ore. EPOC32 rezolvă aceste necesităţi prin înghesuirea într-o memorie ROM mini- malăa unor facilități pe care ne aşteptăm să le vedem doar pe nişte sisteme de operare mari cum ar fi: multitasking preemptiv, protecție hardware a memoriei și un model inovativ de fire de execuţie care rezultă un răspuns prompt la întreruperi. Psion inten- ţionează ca EPOC32 să fie inima urmă- toarei generaţii de telefoane inteligente şi alte produse de comunicaţie, ceea ce în- seamnă că performanţele de timp real sunt cele esenţiale. Cum se vede în imaginea de pe pagina următoare, implementarea pe Series 5 a sis- temului de operare EPOC32 include o serie de aplicaţii pentru mărirea productivității personale cum ar fi editoare de texte, carte de adrese, agendă, ora pe glob, alarma, pro- gram de înregistrarea sunetului, toate aces- tea rulând pe o interfață grafică comandată cu creionul numită EKION. Această inter- faţă grafică este construită pe un nivel com- plet separat de sistemul de operare şi se află 'W.auara.ro/byte/ deasupra acestuia. Acest lucru înseamnă că puteţi folosi abilităţile grafice chiar dacă schimbaţi interfaţa grafică. Clienţi și servere EPOC32 este construit pe nişte principii moderne folosind un microkernel, o struc- O caracteristică importantă a acestor ser- vere este faptul că eliberează toate resurse- Je pe care clienţii lor le-au folosit. Acest lucru se întâmplă atât după o terminare normală a clientului cât şi după una anor- mală. O versiune redusă a EPOC32 destinată Interfata utilizator a aplicatiei Motorul aplicației Aplicațiile EPOC32 sunt divizate în- Ue UC ee wane ear a utilizatorul și unul pentru imple- mentarea funcționalității (motorul). Nucleul EPOC32 (portocaliu) încapsulează codul dependent de hardware. O mare parte a codului EPOC32 OS poate fi recompilat pentru orice procesor. tură client/server și este orientat obiect. Kernelul furnizează serviciile sistem de bază cum ar fi alocarea memoriei, crearea firelor de execuţie, semafoare şi contoare. Ser- viciile de nivel mai înalt sunt realizate direct de driverele echipamentelor I/O prin inter- mediul unui API orientat obiect. Toate cele- lalte servicii sunt oferite de fire de exe- cuţie ale sistemului care rulează în afara kernelului ca şi procese server. Implementarea pe Psion Series $ include 10 astfel de servere printre care pentru ferestre, fişiere, comunicaţii, baze de date. pentru echipamentele înglobate, încă conţine funcţiile de baza ale sistemului de operare, dar limitează sistemul la un singur fir de execuţie. Acest lucru măreşte viteza si reduce redundanta întreruperilor, ceea ce este important la aplicaţiile ce trebuie să funcţioneze în timp real. Fire și superfire Kernelul lui EPOC32 exploatează unitatea hardware de administrare a memoriei a procesorului ARM pentru a furniza spaţii de adresare diferite pentru fiecare proces. OCTOMBRIE 1997 BYTE România 29 Fundamente O nouă epocă pentru calculatoarele de buzunar Firele de execuţie sunt schimbate preemp- tiv în cadrul unui proces. Kernelul rulează într-un mod privilegiat şi are acces la toate părțile sistemului. Un fir de execuţie neprivilegiat (o apli- caţie) are acces la servicii prin intermediul kernelului. Aplicatiilor nu li se permite accesul la echipamentele de intrare/ieșire, sau la hardware-ul sistemului. Această arhi- tectură permite ca EPOC32 să ruleze cu întreruperile neblocate, astfel fiind foarte prompta cererile de întreruperi. Un fir nul rulează atunci când nu este nimic altceva de făcut, şi el controlează economisirea de energie a sistemului. Pentru procesul cu remanenţa cea mai mică, EPOC32 furnizează „superfire“ care rulează pe partea kernelului, alocând pro- priile resurse fără a mai trece prin kernel. Un astfel de proces poate fi o aplicaţie de telefon GSM prin satelit, unde anumite evenimente necesită răspunsuri in intervale de câteva milisecunde, permiţându-se aba- teri de ordinul sutimilor de milisecunde. Comunicarea care depăşeşte graniţele unui fir de execuţie sau proces este costisi- toare, de aceea EPOC32 foloseşte câteva şmecherii pentru soluţionare: Nu se per- mite ca mai multe procese să acceseze același fişier de date; serverul de ferestre adună cererile şi le execută în loturi; ser- verul de afișare împarte heap-ul astfel aplicaţiile pot folosi funcţia BIT-BLT di- rect; toate serverele de comunicaţii rulează în cadrul aceluiaşi proces. EPOC32 foloseşte un model asincron nou pentru cererile de servicii kernel sau de I/O. Pentru evitarea ciclurilor de interoga- re, consumatoare de energie, fiecare server dă naştere unui „obiect activ“ care adminis- trează o cerere şi aşteaptă terminarea aces- teia. Efectul este un multitasking nepre- emptiv în interiorul unui fir de execuţie. Astfel, puţine aplicaţii sau servere vor avea nevoie de mai multe fire de execuţie. De exemplu o aplicaţie de editare de text citeşte tastatura, intrarea creionului, refor- matează în umbră textul și împrospătează interfaţa utilizator, toate aceste folosind obiecte active din acelaşi fir de execuţie. Motoare, obiecte și înglobarea Toate aplicațiile EPOC32 se divid într-un motor care asigură funcţiile de bază ale apli- caţiei și o interfață utilizator separată, care comandă motorul, cum se vede pe pagina anterioară. Aplicațiile accesează datele prin intermediul metodelor API ale motorului şi niciodată prin accesul direct la fişier. Un modul EPOC32 furnizează servicii pentru motoarele aplicaţiilor şi interfetelor uti- lizator, precum și două modele de date — 30 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 depozitul de flux (stream store) si continu- tul de text. Depozitul de flux se află la baza fiecărei structuri de date din EPPOC32: fişiere, clipboard. Datele persistente ale aplicatii- lor reprezintă fluxuri (texte, sunete, ima- gini) legate prin pointere sunt stocate în- tr-un singur depozit. Este similar cu stocarea structurată de la Microsoft (Microsoft's Structured Storage), numai că viciile grafice şi de sistem fişiere. Toate referinţele ale serverului de fişiere din EPOC32 sunt mapate pe o arie de pe discul hard destinată a fi sigură, pentru a fi siguri că aplicaţii în curs de dezvoltare nu vor atinge fişierele dumneavoastră. Puteţi folosi WINS pentru realizarea aplicaţiilor pentru EPOC32 în C++ folosind instru- mentele Microsoft Visual C+ + standard şi rularea acestora direct în mediul emula- Interfața cu utilizatorul EIKON are icoane fixe în jurul ecranului pentru a face rapidă selectarea și schimbul de proces. este introdus în inima EPOC32 chiar de la început. EPOC32 foloseşte propriul nucleu de funcţii pentru construirea unei prezentări de nivel înalt. Astfel prezentarea Text oferă funcţii pentru editarea şi formatarea tex- telor, prezentarea Chart funcţii pentru desenarea graficelor. Aceste prezentări oferă imagini atât pen- tru tipărire, cât şi pentru afișare pe ecran. Prin folosirea acestora se pot face aplicaţii întradevăr WYSIWYG cu un efort neglija- bil al programatorului. Pentru a îngloba sunete şi imagini într-o aplicaţie trebuie doar să folosiţi prezentarea Rich Text ca o componentă a aplicaţiei. În EPOC32 înglo- barea este limitată în comparaţie cu OLE, astfel se pot edita documente care înglobea- ză diferite obiecte, dar nu se pot îngloba documente create anterior. O versiune viitoare va rezolva această limitare prin introducerea unui mecanism de legare bazat pe HTIML. Programarea pentru EPOC32 Varianta finală EPOC32 este destinată pen- tru sisteme bazate pe ARM7 şi StrongARM. Psion a realizat un simulator, numit WINS, care foloseşte codul EPOC32 pentru emu- larea comportamentului lui EPOC32 sub Windows NT sau 95. Pentru procesoare din familia Intel x86 trebuie rescris doar nivelul de abstractizare al hardwarelui din EPOC32, deoarece Win32 furnizează ser- torului. Când aplicaţia dumneavoastră este terminată (şi depanată), folosiţi un cros- compilator pentru obţinerea codului pen- tru procesorul ARM. În acest an Psion va lansa OVAL pentru EPOC32, care este un mediu de dezvoltare al aplicaţiilor bazat pe ferestre asemănător Visual Basic. Psion speră ca această cale uşoară de dez- voltare a aplicaţiilor va ajuta să vândă licenţa și altor producători, nu numai celor INFORMATII UTILE de calculatoare de buzunar, cum ar fi pro- ducătorii de telefoane mobile, cutii set-top, echipamente de comunicaţii. Lansarea unui sistem de operare pentru calculatoare de buzunar, care să concureze cu Microsoft Windows, necesită multă încredere, dar Psion are de ce să fie încreză- tor. Un sondaj realizat de Forrester Research arată că Series 3 este liderul pieţei de calculatoare de buzunar, deţinând 33 de procente din vânzările pe plan mondial cu peste un milion de bucăți vândute. Dick Pountain este un vechi colaborator din Londra al revistei BYTE. Îl puteţi contacta la dickp@bix.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Laszl6] Reţele Noua formă a comutatoarelor IP ajută la transmiterea prin rețele mari a datelor cu remanență mică cum ar fi cele audio si video. De Mick Seaman Conexiuni IP mai destepte și mai rapide u demult, 80% din întregul flux de date de pe rețea avea loc în subreţele obişnuite. În zilele noastre, fenomenala expansi- une a Internetului și a intraneturilor a dus la creşterea cantităţii de informaţie ce tre- buie transmisă între diferite subreţele. Mai mult decât atât, dacă pe vremuri pro- blema administratorilor de rețea era credi- bilitatea datelor, acum aceștia se confrun- tă cu cererea pentru date audio şi video bidirecţionale. În acest caz este accepta- bilă pierderea unei cantități mici de date, elementul vital devenind momentul în care aceste date ajung la staţia destinaţie. Din păcate, tehnologiile curente de rutare nu sunt adecvate pentru transmiterea eficientă a cantităților mari de date cu redundanță redusă. Acest lucru înseamnă că majoritatea LAN-urilor (Local Area Net- work) folosesc comutarea ca bază a trafi- cului de viteză mare între diferite sub- rețele locale, dar folosesc rutere mai lente pentru schimbul de date între subreţele din LAN-uri diferite. Astfel pe traseul dintre diferite subreţele pot să apară întârzieri nepredictibile. Din aceste motive, administratorii de reţele doresc realizarea unei infrastructuri bazată pe comutatoare de mare viteză, deoarece acestea asigură transmiterea cu „viteza firului“ (wire-speed) a datelor prin- tre diferite segmente ale unor LAN-uri separate. Astfel se creează un LAN logic între sistemele terminale. Noile soluţii oferite de două companii specializate în rețele au ca scop furnizarea unor funcţii de control a rutării cu viteza firului. IP Switching Tehnologia IP Switching dezvoltată de Ipsilon stabilește circuite virtuale care oco- lesc nivelul 3, de reţea, al standardului OSI (Open System Interconnection) folosind tehnici de adaptare a fluxului. În IP Switching, destinat reţelelor ATM (Asynchronous Transfer Mode), fiecare nod IP realizează un canal virtual pentru www.agora.ro/byte/ fiecare legătură ATM fizică care trebuie folosită ca şi canal implicit de transmitere a datelor. Un port de intrare ATM, din fiecare canal, va recepționa traficul de intrare de pe acel canal şi îl va transmite spre Apoi comutatorul va lua o decizie dacă un flux va fi rutat sau comutat pe un cir- cuit virtual ATM de mare viteza. Pentru un flux care este dependent de timp con- trolerul comutatorului va stabili un circuit T3Y “omutator it ae Controler | Milcomutator IP] My mutator IF Controler comutator IP Mecanismul IP Switching de la Ipsilon (O Pachetul este transmis prin canalul virtual (CV) implicit. Controlerul comutatorului IP va clasifica fluxul de care aparţine pachetul. „8 Controlerul comutatorului IP va anunța - nodul amonte să folosească o nouă conexiune „O pachetele sunt mutate penoua „conexiune virtuală și fluxul este etichetat. Puteţi transmite date cu redundanţă mică printr-un canal virtual ATM, ocolind controlerele IP. programul inteligent de rutare, furnizat de Ipsilon, din interiorul controlerului din comutator. Pe lângă transmiterea pachetu- lui prin canalul implicit, controlerul va identifica şi fluxul. Un flux este o secvență de pachete având același punct de plecare, destinaţie, protocol și alte caracteristici comune. virtual și elimină necesitatea de a mai fi rutat, cum se vede și în figura „Mecanismul IP Switching de la Ipsilon“. Cu toate că această arhitectură are ca rezultat îmbunătăţiri de performanţă, există și câteva dezavantaje în această soluţie furnizată de Ipsilon. Mai întâi, arhi- tectura implică schimbarea dintr-un singur OCTOMBRIE 1997 BYTE România 31 Fundamente Conexiuni IP mai deștepte și mai rapide pasa ruterului cu controlerul de comutare de la Ipsilon. Administratorii de rețele probabil ca se vor opune acestei schimbări a piesei de bază din infrastructura reţelei. A doua problema este orientarea spre flux implementată de IP Switching. Cu toate că deschiderea unui circuit virtual se justifică în multe cazuri, tehnologia intro- dusă se bazează pe predicții ale con- trolerului de comutare cu privire la des- chiderea sau nu a unui asemenea circuit. Deschiderea unui circuit virtual pentru can- titati relativ mici de date, poate să nu justi- fice cheltuielile ce apar la crearea acestuia. În final, IP Switching este destinat doar pentru reţele ATM. Puţine rețele LAN sunt bazate exclusiv pe ATM, de aceea această tehnologie se adresează unui segment de piață redus. Fast IP Protocolul Fast IP de la 3Com oferă per- formanţele comutării realizând un control al rutării pe orice infrastructură de reţea, incluzând Ethernet, Fast Ethernet, Gigabit Ethernet, Fiber Distributed Data Interface (FDDI), Token Ring şi ATM OC. Fast IP se poate folosii pentru rețele bazate atât pe pachete cât şi pe celule. Fast IP diferă de alte soluţii de comutare IP prin faptul că acest lucru este iniţiat la calculatorul utilizatorului şi nu la ruter, sau comutator. Prin echiparea sistemelor desk- top şi a serverelor cu posibilitatea de a spune rețelei de ce şi când au nevoie și etichetând cadrele aferente, rețeaua poate asigura o politică pentru calitatea serviciului fără a fi nevoie de ghiciri, sau compromiterea per- formanţei datorată examinării cadrelor. Se reduce, de asemenea, numărul de hopuri de pe nivelul 3 de rutare, păstrându-se sim- plitatea şi viteza reţelei și reducându-se latenta. O conexiune Fast IP incepe la sistemul desktop printr-o cerere NHRP (Next Hop Resolution Protocol) si o tehnica de ras- puns. NHRP foloseste adresele MAC (me- dia access control) a sursei şi destinaţiei pentru a stabili o conexiune la nivelul 2. Opţional poate să folosească taguri definite de IEEE-802.1q „Draft Standards for Vir- tual Bridged LANs“, cunoscut ca Group Address Registration Protocol (GARP). Calculatorul desktop adreseaza primul pachet ruterului de la nivelul 3, acesta trans- mite pachetul la destinatie folosind politi- cile filtru / zid de protectie (filter/firewall) obisnuite. Cand serverul receptioneaza pachetul, va trimite un raspuns NHRP pe nivelul 2 direct la adresa desktopului. Dacă răspunsul atinge destinaţia, va indica exis- tenţa unei căii directe, prin comutatoare, 32 BYTE România OCTOMBRIE 1997 O sistemul desktop transmite serverului un pachet NHRP conţinând. propria adresa MAC și identificatorul LAN-ului virtual. O comutatoarele și ruterele transmit pachetul folosind politicile oS de „filtrare și securitate. © Serverul trimite un raspuns NHRP- direct la adresa MAC a desktopului, furnizand adresa MAC a serverului si _identificatorul VLAN. Mecanismul Fast IP de la 3Com legătură la nivelul 2 între subretele. : eee Nivelele „a de reţea „OSI ea a © Comutatoarele si ruterele transmit a - pachetul folosind adresa MAC Sau er tcaterel VLAN. | © Daca sche eee ae răspunsul serverului, atunci există o o Desktopul folosește adresa MACa serverului pentru schimbul de ae ocolind ruterele. Fast IP folosește protocoalele de reţea obișnuite pentru stabilirea unei legături la nivelul 2 pentru datele cu redundanţă redusă. între cele două capete. În continuare, desk- topul va utiliza adresa MAC a serverului pentru comunicarea pe nivelul 2, ocolind ruterele, după cum se vede în figura „Me- canismul Fast IP de la 3Com“. Dacă nu se primeşte răspuns de la server, fluxul de date va urma calea tradițională. În plus, pentrua simplifica administrarea şi creşterea vitezei prin ocolirea ruterelor, Fast IP se bazează pe diferite standarde în curs de apariţie cum ar fi IEEE-802.1q, Internet Engineering Task Force (IETF), NHRP şi IEEE-802.1p „Draft Standard for Traffic Class and Dynamic Multicast Fil- tering Services in Bridged LANs“. Fast IP este o soluţie acceptabilă finan- ciar, fiind o soluţie soft. Deoarece este iniţi- ată şi controlată doar de calculatorul desk- top şi de server, această soluţie nu necesită schimbări la comutatoare sau rutere. Tot ceea ce avem nevoie pentru a profita de Fast IP este să instalăm softul adecvat pe sis- temele respective. Softul client și suportul pentru comutatoare va fi disponibil de la 3Com în a doua jumătate a acestui an. Sof- „tulclientva fi livrat cu plăcile de rețea , actu- alizările le veţi putea găsi pe sit-ul Web al firmei 3Com (http://www.3com.com). Calea de migrare Ceea ce probabil interesează pe adminis- tratorii de reţele este faptul că Fast IP oferă o cale de migrare parţială. Nu trebuie să înlocuiască ruterul, doar îi îmbunătăţeşte performanţele. Cum am spus și mai înainte, Fast IP necesită doar instalarea unui soft pe sistemele terminale (desktop şi server). Nu trebuie făcută nici o schimbare asupra infrastructurii deja existente pentru a putea folosi Fast IP. Un alt lucru important este că Fast IP poate coopera cu comutatoare care nu cunosc protocolul 802. 1p, 802.1q sau NHRP. Astfel, administratorii de rețele pot să îmbunătățească sistemele terminale fără a avea grija că vor afecta negativ rețeaua. Mick Seaman este vice president și chief tech- nical officer la departamentul de rețele de la 3Com. Puteţi să-l contactaţi prin e-mail la adresa editorsQbix.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6) pa A Sl 4h 4 “uc Un procesor din clasa Pentium se revoltă împotriva actualelor tendinţe de proiectare printr-o microarhitectură radical simplificată. De Tom R. Halfhill Cât mai simplu cu putință ste oare posibil ca în lumea pro- cesoarelor simplitatea şi ele- ganţa să devanseze complexi- tatea? Aceasta este ideea de la Centaur Technology la proiectarea noului microprocesor din clasa Pentium, numit IDT-C6. Acesta se constituie într-o UC sim- plificată care diferă mult de actualele tend- inţe ce domină arhitecturile CISC şi RISC. La prima vedere, IDT-C6 are o arhitec- tură foarte simplă; unii ar putea-o considera depăşită. Procesorul nu se comportă satis- făcător la nici un benchmark: nu prezintă arhitecturi pipeline superscalare, nu există algoritmi superpipeline, execuţii speculative sau în afara secvenţei(out-of-order), regiștrii pentru rename sau buffer-e de redirectiona- re. Procesorul nu are algoritmi de predictie aramificărilor în program, fiind primul chip x86 fabricat după 1993 fără această facili- tate. La prima vedere, arhitectura lui aduce cu cea a procesoarelor 486 anilor'80. Şi mai ciudat e faptul că IDT-C6 este pri- mul produsal unei companii debutante. Fir- ma Centaur este o ramură a companiei Inte- grated Device Technology (IDT), care este un cunoscut fabricant de memorii RAM sta- tice (SRAM) și de procesoare RISC din familia Rx000 sub licență Silicon Graph- ics/Mips. Cu toate acestea, compania IDT nu a mai avut contact cu arhitectura x86. Structura internă a lui IDT-C6 are puţine în comun cu arhitecturile x86 din generaţia cinci şi şase. Totuşi, firma Centaur a decla- rat că aceste procesoare se apropie de per- formanțele Pentium-urilor cu extensia mul- timedia MMxX la rularea Winstone 97 (la compararea sistemelor la 200 MHz, IDT- C6 a obţinut 37,7 puncte iar Pentium au obținut 37,5 puncte). Şi, după cum arată şi tabelul „Comparaţie între procesoare“, IDT-C6 are dimensiuni mai reduse decât Pentium-urile, deci prețuri mai mici. Dar, la data acestui articol, Centaur nu făcuse publică lista de preţuri, iar BYTE nu a putut să verifice performanţele aces- tor procesoare prin rularea testelor BYTEmark sau Bapco de la Sysmark. Deşi firma Centaur a lansat câteva procesoare www.agora.ro/byte/ IDT-C6 promoţionale în mai şi iunie, lansarea definitivă era programată pentru mijlocul lunii august-mult prea târziu pen- tru prezentarea rezultatelor testării în acest număr al revistei. avantaje în detrimentul performanţei mie- zului logic: cacheu-ri interne mari (32 KB pentru instrucțiuni şi date), frecvenţe ridi- cate (150, 180 şi 200 MHz pentru început şi apoi 225 şi 240 MHz), consum redus Rescriere |. Aduce instrucțiunile din cache. Decodificare completă a registrelor de instrucțiuni și acces. Anumite instrucțiuni necesită cicluri mai multe pentru execuţie. Treapta 1 Treapta 3. za o ca Ramurile parcurse forțează IDT-C6 să aducă instrucţiunea tin- tă și s-o poarte prin treptele 1-4 folosind patru cicluri ceas. Conducta IDT-C6 seamănă cu conducta de la 486. După testele BYTE este foarte posibil ca ea să se comporte mai slab la BYTEmark decât procesoarele Pentium ce rulează la frecvenţe de ceas identice. Deşi programele BYTEmark folosesc algoritmi din aplicaţii reale, ele rămân teste sintetice ce evaluează intesiv miezul logical UC-ului. Centaur este de acord că chip-uruile lor se vor comporta mai bine la teste de nivel aplicaţie, cum ar fi testele Winstone sau Sysmark. Toate acestea se datorează arhitecturii verticale a procesorului. IDT-C6 asigură (maxim 14 W la 200 MHz și de la 7,1 la 10,6 W pentru chip-urile destinate sis- temelor mobile), dimensiuni reduse (88 mm?) şi upgrade-uri rapide (Centaur speră să lanseze versiuni la fiecare 6-12 luni). O instrucțiune pe ciclu Ideea realizării unui procesor x86 modern îl preocupă de mult pe Glenn Henry, pre- sedintele firmei Centaur. El este un fost angajat al IBM şi un pionier RISC, care a ajuns la IDT prin filiera Dell-Mips. Înainte OCTOMBRIE 1997 BYTE România 33 UC Cât mai simplu cu putinţă de a se alătura companiei IDT, el a lucrat la proiectul unui procesor RISC/CISC hibrid care să poată executa atât instrucți- uni Rx000, cât și instrucțiuni x86. Proiectul nu s-a bucurat de succes, dar Henry a încercat să valorifice unele dintre ideile sale la IDT. În aprilie 1995, Henry şi alţi trei ingineri de bază din echipa sa, pur _ şi simplu au luat loc la masa din bucătăria acestuia (în Austin, Texas) şi au schițat arhi- tectura viitorului procesor IDT-C6. Ei au conceput un chip care avea o conductă (pipeline) pentru instrucţiuni de nivelul şase. Acest lucru era surprinzător. Toate procesoarele actuale - atât CISC cât şi RISC - sunt arhitecturi superscalare. Ele dispun de mai multe canale pipeline pentru a exe- cuta simultan două sau mai multe instructi- uni. Excepţie de la această regulă fac pro- cesoarele înglobate de preţ scăzut. Decizia de a avea o singură conductă a e- conomisit automat milioane de tranzistoare (reducând şi complexitatea). Procesoarele superscalare necesită circuite logice com- plexe destinate controlului fluxului de in- strucțiuni prin conducte paralele. În cazul ultimelor UC-uri, cum ar fi Pentium Pro şi Pentium II de la Intel, K6 de la AMD si 6x86MX de la Cyrix, se poate întâmpla ca acestea să execute mai multe instrucțiuni în afara secventei, înainte ca ordinea firească de execuţie a programului să fie continuată. Este clar că noul chip de la Centaur nu are cum să execute instrucțiuni eronate, tocmai datorită faptului că acesta execută o singură instrucţiune la un moment dat. Acest lucru economiseşte mai multe tranzis- toare, deoarece procesorul nu mai are ne- voie de buffer-ul de redirectionare (reorder buffer), de registrii de rename sau de cir- cuitele logice suplimentare destinate con- trolului fluxului multiplu al instructiunilor. Datorită considerentelor de design, IDT- C6 necesită testare mai scurtă decât UC- urile complexe. „Proiectarea și testarea (ve- rificarea) unui procesor superscalar cu instrucțiuni out-of-order este destul de difi- cilă, mai ales în cazul familiei x86“, spune Henry. „Noi însă, peste nici doi ani, vom trece la fabricarea primilor exponenţi ai propriei familii de procesoare Pentium.“ Doi ani sunt jumătate din timpul necesar proiectării şi testării pentru UC-uri. Next- Gen a lucrat opt ani la proiectarea primului său chip x86. Proiectarea generaţiei Mer- ced de către Intel va dura circa cinci ani. Fără ramificare Producând stupoare, Henry a decis să scape şi de algoritmii de predicţie a arborelui de execuţie a programelor. Deși această deci- zie elimină bufferul destinat stocării arbore- lui şi alte componente, ea pare să constituie 34 BYTE România OCTOMBRIE 1997 un dezavantaj bizar. Ramificările în program sunt obişnuite în secvențele de cod moderne (una la cinci instrucţiuni) și complexitatea în plus ar îmbunătăţi performanţele. Pentru a înţelege această decizie, studiati arhitectura pipeline a chip-ului, prezentată în caseta „O conductă simplă“. Arhitectura este similară cu una 486 (aducerea instrucţi- unilor, decodificare, calcularea adresei, exe- cutie si writeback), având în plus un nivel de traducere a instrucțiunilor (nivelul 2). La Centaur este de părere că IDT-C6 va scăpa de timpii mari de acces la memorie prin ob- ţinerea adresei în 90% din cazuri de pe stivă. O altă facilitate este o memorie cache care stochează opt intrări din tabela de directoare de pagini, pe care procesoarele x86 o folosesc la accesarea memoriei. În 90% din cazuri IDT-C6 găsește pointer-ul căutat în cache si nu în tabelă, şi scapă pro- cesorul de un acces suplimentar la memo- rie. Pentru ca instrucţiunile complexe să nu acest nivel, IDT-C6 converteşte instructiu- nile x86 in microinstructiuni de 33 de biti sau returnează secvenţe de microcod din memoria ROM- ca și alte procesoare x86. În cadrul nivelului 3, chip-ul decodifică instrucțiunea şi accesează regiștrii. La nivelul 4, procesorul evaluează ramificările. Dacă nu avem ramificări până în acest punct, nivelul 4 durează doar un ciclu de ceas, așa că instrucţiunile continuă. Dacă programul are ramificații, UC-ul trebuie să extragă instrucțiunea corespunzătoare din memoria cache, manipulând-o prin conduc- tă, operaţie ce durează 4 cicluri. Deoarece majoritatea ramurilor nu sunt executate, IDT-C6 stă circa 2,5 cicluri pe ramură. Comparativ, un Pentium stă doar un ciclu pe ramură dacă reuşeşte o predicție. Dacă predicția unui Pentium dă greș, acesta are nevoie de 4 sau 5 cicluri de ceas pentru revenire. Henry a calculat că un Pentium stă aproximativ 1,8 cicluri pe ramură. Părerea lui este că, complexitatea Pentiumului asigură doar un minim de eficiență în plus. IDT-C6 are câteva resurse pentru a mări viteza de execuţie. Dispune de o stivă call- return cu opt intrări. Atunci când progra- mul se ramifică, UC-ul pune în stiva internă adresa de revenire. Alte UC-uri stochează şi apoi extrag această adresă din memorie. paralizeze singura conductă, IDT-C6 im- plementează la nivelul 2 o structură de tip coadă, care permite UC-ului să extragă şi traducă maxim trei instrucțiuni în timp ce o altă instrucțiune e executată. Cu alte cuvinte, IDT-C6 nu este așa de primitiv cum pare la prima vedere. Proce- sorul nu este doar un chip 486 bun de dat la reciclat, dar care are lipită pe el eticheta MMĂX. Mai degrabă el se constituie într-o curajoasă încercare de a produce un pro- cesor x86 care să asigure performanţe ridicate la preţuri atractive. „Vom fi însă criticaţi de revistele din do- meniu, deoarece procesorul nu dispune de conducte multiscalare și nu există execuţii ale instrucțiunilor în altă ordine şi multe al- tele“, spune Henry. „Dar microprocesoarele sunt destinate a fi articole comerciale. Sco- pul nostru a fost să dezvoltăm un chip des- tinat utilizatorilor obişnuiţi. Acest proiect a fost de altfel o pasiune de-a mea.“ Tom R. Halfhill este Senior editor BYTE stabilit in San Mateo, California. Puteţi să-l contac- tati la thalfhill@bix.com. Mai multe informaţii despre IDT-C6 de la Centaur Technology puteți obține la adresa Web http://www.centtech.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Marius Tudorică] Programare Acest limbaj ușurează scrierea programelor cu mai multe fire de execuţie care folosesc canale bidirecţionale. De Larry Rau Programare în Limbo imbo este un limbaj de pro- gramare de uz general dez- voltat de Lucent Technolo- gies şi este destinat pentru scrierea aplicaţiilor care să ruleze pe Inferno OS (vedeţi „Inferno un SO actu- al“ BYTE, iunie). Limbo foloseşte atribute ale unor limbaje deja bine-cunos- cute, dar în acelaşi timp introduce şi câte- va caracteristici proprii, care permit crearea unor aplicaţii forte dinamice, concurente. Limbo se confruntă cu tendinţa de pro- gramare orientată obiect (OOP) ne- conţinând nici o funcţie care să ajute la realizarea dezvoltării aplicaţiilor orien- tate obiect. În schimb, este un limbaj pro- cedural, care foloseşte conceptul de mo- dul cu interfețe şi implementări diferite, ceea ce permite dezvoltatorilor crearea unor aplicaţii bine structurate. Manualul de referință Limbo, precum şi compila- toarele însoţite de Inferno Development Kit on-line sunt disponibile pe Web la http://www.lucent.com/inferno. Caracteristicile limbajului Programatorii obişnuiţi cu C si Pascal vor observa că sintaxa Limbo le este famili- ară. Declaraţiile din Limbo folosesc acelaşi model ca şi cele din Pascal nume/două puncte/tip, iar operatorii şi expresiile sunt similare celor din C atât sintaxa cât şi semantica. Spre deosebire de C, Limbo conţine un set numeros de tipuri. şi este puternic tipizat. De aseme- nea este foarte dinamic, foloseşte un mecanism de colectare a deşeurilor şi oferă suport pentru fire de execuţie mul- tiple şi comunicare. Limbo conţine tipurile primitive obişnuite: byte, int, big, real. Spre deosebire de C, aceste primitive au lungimi bine stabilite (i nt are lungimea de 4 octeți, bi g are lungimea de 8 octeți etc.). Acest lucru uşurează portabilitatea codului pe diferite arhitecturi. Datele mai complexe pot include vectori, şiruri de caractere şi tipul ADT (Abstract Data www.agora.ro/byte/ SortExample.b implement SOT pie. include “sys.m” sys: Sys; print: import sys; include “draw.m”; include “Sort.m” Sort + Sort: SortExample : module { iat I: font cCLxXe - | sys = load Sys Sys->PATH; if ( len args <3). case (alg) { z Exemplu de Limbo li declare module instance # import sys names into current module scope #tneed some decls ; #bring in Sort module decl d#tdeclare mod instance var ref Draw->Context, args init(ctxt: ref Draw->Context, args: „declare and a algorithm n name exit: args = tl args: Hi gnore prog name alg :=hd args; modname : string; : list of string ); list of string) ~ secontinud Type - ceva ce este între o structură C și o clasă C+ +). Limbo mai contine si alte tipuri de date structurate cum ar fi liste, module şi canale. În Limbo vectorii totdeauna sunt creaţi dinamic în memoria heap şi sunt utili- zaţi prin intermediul referinţei. Refe- rinţele sunt asemănătoare celor din C+ + folosite pentru transferul parametrilor. Unul dintre avantajele limbajului Limbo este că nu foloseşte pointeri. Atribuirea unui vector, sau transferul acestuia ca parametrul unei funcţii se face prin trans- ferul referinţei vectorului original. Pe lângă operaţiile tradiţionale asupra indexului unui vector, Limbo permite tăierea în felii (slicing). O felie este un vec- tor rezultat din cel original prin specifi- carea indexului de început şi cel de sfârşit. O felie este o referinţă către vectorul original, deci dacă o modificăm se modi- fică şi originalul. Manualul de referință Limbo oferă detalii despre diferitele forme flexibile de a crea şi manipula vectori. ADT este omologul in Limbo a cla- selor din C++. Ca şi în C++ se pot încapsula funcţii în acest tip, dar nu suportă moştenirea sau polimorfismul. ADT este un tip valoric, prin atribuirea unui ADT va rezulta o copie a valorii ADT-ului original. Limbo nu permite programatorilor modificarea referintei, ci doar a valorii la care se refera. Liste și tupluri Tipul list din Limbo permite colectarea şi manipularea unei secvenţe de entităţi asemănătoare. Există trei operatori pen- tru liste: hd, tl, ::. Operatorul hd (head) returnează primul element al lis- tei, tl (tail) returnează lista de elemente OCTOMBRIE 1997 BYTE România 35 Fundamente Programare în Limbo ce urmează după cap. Operatorul infix :: se foloseşte pentru construirea listelor. Următorul fragment de cod prezintă câte- va operaţii cu liste: Stuff 30 e 020 CO stuff.) (head, tail) := (hd stuff, tl stuff): Acest exemplu conţine un tip neo- bişnuit, dar util, numit tuple, care este o colecție ordonată de elemente, în esență este o înregistrare fără nume. Tuplurile sunttipuri de prima clasă și pot fi folosite ca variabile, parametrii de funcţii și va- lori returnate de funcţii. Untip specific Limbo este chan, canal. Un canal reprezintă o cale de comunicare bidirecţională, sincronă între fire de exe- cuţie. Limbo oferă o serie de facilităţi de limbaj care folosesc acest tip foarte robust. Un operator de comunicaţie (<-) trimi- te şi recepționează datele de pe canal. Limbo mai oferă şi clauza alt, care are structura similară clauzei case. Aceasta permite unui set de canale să aibă o şansă reală de a efectua operaţii de trans- mitere/recepţie. Acest lucru asigură ca un canal încărcat să nu împiedice ca un canal mai puţin încărcat să comunice în timp util. Canalele se utilizează simplu. Odată ce am creat unul, orice fir de execuţie care are o referință la canal poate să citească sau să scrie pe canal. Când un fir de exe- cuţie scrie pe canal el va fi blocat până la citirea valorii de către un alt fir (se întâm- plă la fel şi pentru citire). Acest lucru per- mite folosirea unui canal pentru sin- cronizarea firelor de execuţie. Programele Limbo sunt organizate pe blocuri numite module, care conţin declaraţii şi fişiere de implementare. Un fişier de declaraţie a modulului conţine tipurile exportate de modul, constantele, funcţiile şi defineşte o interfață pentru implementare. Fişierul de implementare a modulului conţine codul acestuia. Implementarea modulului poate avea tipuri suplimentare, constante şi funcţii, dar acestea sunt considerate private. Un program încarcă un modul în tim- pul execuţiei. Când un modul este încăr- cat, acesta este atribuit unei variabile, care a fost declarată de tipul modulului res- pectiv. Această atribuire este verificată în timpul execuţiei. Acest lucru permite pasarea instanţelor modulelor ca intrare sau ieşire a funcţiilor în acelaşi fel în care se face stocarea. Mai mult decât atât, pot fi încărcate mai multe instanţe ale aceluiași modul, fiecare instanță păstrând “Bubble” or “Insert” or * => exit; #unknown } sort = NUNS 2 = vals[xt++] = int (hd nums); i start thread to do sort wait for results exit; } i print numbers prinți “40, resultLx] Di pEInt(n e Exemplu de Limbo (continuare) “Quick” => modname = alg+”Sort.dis”; load Sort modname; #dynamic module load # convert list of strings to array of int tl args; #rest of arguments vals :=arrayLlen nums].of int; for( x:=0; nums !=nil; nums = tl nums ) ## do sort of list of integers ch := chan of Sort->Result; #create channel for result spawn sort->SortInts( vals, ch ); (result er) co Chi TE Cepr te) { print( “Error: %s\n™, err ); for( x=0; xg - snajuad % CZ — sHAUIIGO IS YSOJUIDDWAaMOd UN WNdD Ijosnduin7 Raport special Rolul diminuat al ATM Doi ISP demonstrează concurenta IP pentru ATM ă vedem unul dintre furnizorii majori de servicii Internet (ISP), care necesită bandă largă, și anume Media One. Acesta mi- zeaza pe faptul ca nu va trebui sa - utilizeze ATM in coloana sa din SUA. Decizia luată de Media One dovedește că chiar și pentru WAN, unde dominaţia ATM nu a fost contestată, acum există alter- native. : In loc de ATM, Media One va — utiliza pachete pe SONET, omo- dalitate de transport de pachete IP penivelul 1 dereteaopticasin- — _ crona, o transmisie optica de ca- litate pe care se bazează și multe. reţele ATM. Media One are pla- _ la modă, promise de ATM, cum sunt vocea si video, prin utilizarea IP pe SONET. Există diferite modalităţi de transmisii de pachete pe SONET. Cisco Systems, ale cărui routere realizează rețeaua Internet, a anunţat în februarie că avansează în realizarea PPP pe SONET. Patru luni mai târziu, Cis- co a cumpărat Skystone Sys- tems, care realizează setul de cir- cuite care permite lucrul cu protocoale Ethernet/PPP și frame relay pe fibra SONET şia anunţat căva îngloba tehnologia Skystone în următoarea genera- ţie de produse Cisco. OC3 PPP 'urmează calea la IETF (Internet Engineering Task Force) caRFC 1163. Cisco are deja planuri pen- tru propria versiune OC12 (622Mbps). Un alt ISP, Best Internet, a renunţat deja la ATM pe liniile pro- priiredundante SONET DS3 șia trecut la BGP (Broader Gateway Protocol), un protocol de routare TCP/IP pentru routare între domenii in retele mari. ,Ma- joritatea utilizează ATM deoarece este ieftin, dar nu este așa de util ca o legătură directă punct la punct“ spune Richard White, 'directorultehnic de la Best Inter- net. „Nu facem routare pe co- naţionale să ne ofere coloana“. Dar mișcarea de înlocuire a lui ATM cu IP este riscantă. Puţini experţi prevăd ca IP să devină transportul standard pentru WAN. „Trebuie să existe dede- subt o tehnologie de pachete, sub IP, pentru a putea realiza rețele IP scalabile“, spune Chuck Davin, director tehnic la PSINet, un ISP de varf.,, Stim din expe- rienta ca factorul cel mai critic care determină performanţa apli- caţiei Internet, nu este atât de mult banda detransfer, ci pierderea de pachete“. Aceste pachete sunt adesea pierdute de routerele nuri de a oferi toate serviciile noi, „pe SONET, de la Cisco își loană, lăsăm furnizorii de servicii Internet congestionate, spune. Davin. unor routere, companiile de telecomunicații se grăbesc să ofere servicii de circuite vir- tuale comutate (SVC) pentru ATM. SVC vor oferi beneficiarilor ATM o facturare mai flexibilă, bazată pe utilizare și sunt mai la îndemâna beneficiarilor cu trafic redus decât circuitele virtuale permanente (PVC), după spusele lui Nick Nechita, arhitect prin- cipal de tehnologii de bandă largă și ser- vicii de la New Brunswick Telephone Com- pany (Saint John, New Brunswick). În SUA, ATM a ajuns recent să fie prima firmă de comunicaţii între centrale (IXC), care oferă SVC ATM ca serviciu public. Companiile IXC îşi lărgesc conductele ATM, de la OC-3 la OC12 existente la OC48 în următoarele 12 luni. Aici este un domeniu în care frame relay este rămas în urmă. Ambele abordări au meritele proprii. Atât 42 BYTE România OCTOMBRIE 1997 timp cât Internet continuă să crească, apli- catiile care necesita QoS vor mai produce lacune şi stopări de trafic. De fapt, există Chiar un efort de ocolire a confruntării, care nu se bazează pe comutarea întregului tra- fic, ci pe realizarea de routere mai rapide. Şi mai bine, afirmă criticii, este păstrarea struc- turii democratice existente de ierarhii de routere, care oferă uneori servicii mai puțin performante, dar nu refuză serviciul. Deci, preferaţi să aveţi un serviciu de videoconferinţă la preţ accesibil şi calitate variabilă, să plătiţi un serviciu care poate avea semnale de ocupat sau doriţi să rămâneţi la sistemele punct la punct, costisi- toare? V-aș putea întreba acest lucru, dacă adoptați ATM sau rămâneţi cu IP în WAN. Baas Mari agitate Chiar şi cei mai înverșunaţi suporteri ATM admit azi că WAN-urile publice, inclusiv conexiunile pentru ISP-uri, vor fi un ames- tec de frame relay si ATM. Suportul ATM de la companiile telefonice pe liniile lor T1 creşte dramatic, dar ATM va urmări în con- tinuare frame relay, care este oferit practic peste tot. Dar lipsa de SVC din frame relay influ- enţează posibilitatea furnizorilor ca să ofere tarife decente şi posibilitatea ca beneficia- rii să ştie pentru ce plătesc. „Este foarte greu să numeri pachetele IP“, spune David Dor- man, preşedinte și CEO la Pacific Bell. „Este uşor să calculezi cât a stat deschis un circuit şi cine l-a deschis“. Companiile telefonice fac presiuni puternice ca acest lucru să devi- nă o componentă a serviciilor IP, astfel ca accesul Internet să poată fi contorizat și nu plătit pauşal. Dacă tendinţa actuală se păstrează, până în 1999, peste jumătate din traficul de la Pacific Bell va fi de date şi nu voce, spune Dorman. În ciuda problemelor tehnologice şi accep- tării mai lente decât s-a prevăzut, ATM este o afacere sănătoasă. Creşterea pentru frame relay s-a încetinit la doar două cifre, pe când ATM rămâne în zona de trei cifre, atât după afirmaţiile de la ATM Forum cât și după cele de la Frame Relay Forum. Atunci când totali- zați echipamente şi servicii, ambele industrii sunt de miliarde de dolari pe an. Utilizarea ATM are sens azi ca nucleu la rețele foarte mari. Companiile telefonice, de exemplu, forțează ATM, împingându-l până la limita Internet-ului. ATM are facili- tăți de administrare de trafic, segragare, şi prioritate pentru trafic“, spune Andy Smith, manager de produs la Ameritech Data Ser- vices. „Este foarte dificil să oferi soluţie doar cu IP“. Şaizeci la sută din traficul total Inter- net de azi, inclusiv frame relay, este trans- ferat pe coloane în celule ATM. Dar toate serviciile cu valoare adăugate promise de ATM, voce, video, transmisie VBR, au sosit târziu. Motivul: ISP-urile fac tot ce pot să poată satisface cererile de ser- vicii existente. Traficul exploziv, Internet bazat pe Web, se dublează în fiecare trei, patru luni, după afirmaţia lui Alan Taffel, vicepreședinte de marketing la UUNet Technologies. Scott Mace (smace@dev5.byte.com) este BYTE senior editor, din San Matteo, California [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] ILUSTRATIA: DOUGLAS FRASER © 1997 xpertii zic ca Gigabit Ether- net-ul, din cauza costului său relativ redus şi potrivirii sale uşoare cu Ethernetul existent, va fi adoptat mai repede decât tehnologiile de viteză mare anterioare ca de exemplu FDDI (Fiber Distributed Data Interface) şi ATM (Asynchronous Transfer Mode). Totuşi, dacă sunteţi ca majoritatea utiliza- torilor, nu sunteți încă nici măcar în faza de încercare cu piciorul a cauciucurilor mașinii. Încă mai umblaţi în jurul maşinii şi vă încer- caţi vârful picioarelor. Aici vă sunt prezen- tate 10 recomandări pentru utilizatori care plănuiesc desfășurarea Gigabit Ethernet, și vor să se asigure că şireturile le sunt legate înainte să înceapă să dea cu piciorul în cau- ciucuri. Urmăriţi testele de interoperabilitate Standardul Gigabit Ethernet (802.32) ar tre- bui să fie acceptat oficial în primul sfert al anului 1998. Totuşi, fabricanţii de chipuri au proiectat deja pe siliciu şi constructorii de echipamente deja modelează produse bazate pe standardul care încă mai evoluază. În absența unui standard aprobat, producătorii trebuie să dovedească că actualul standard este viabil făcând teste de interoperabilitate. În mai au fost efectuate teste la Net- world+Interop în Las Vegas de către 28 de producători, dintre care amintim Alteon Networks, Cisco Systems, Extreme Net- works, Foundry Networks, Hewlett- Packard, IBM, Packet Engines, Rapid City Communications (achiziţionat de Bay Net- works în iunie) și 3Com. Deși testele au fost încurajatoare, ele erau bazate pe recoman- darea D2 a standardului, care a fost îngheţată în martie. Produsele Gigabit Ethernet care vor fi lan- sate tipic vor prezenta chipuri și firmware/ software noi bazate pe recomandarea înghe- tata in iulie. Networld+ Interop din toamna din Atlanta va furniza un for public pentru testarea produselor bazate pe recomandarea curentă. În iulie, Gigabit Ethernet Alliance, reprezentând industria, a anunţat formarea Gigabit Ethernet Consortium la laboratorul de interoperabilitate din Universitatea din New Hampshire. În timpul pregătirii aces- tui număr, consorțiul se pregătea pentru tes- tele de laborator din această toamnă. Deşi mulți dintre ei au jurat păstrarea secretului partenerilor lor de testare, între- baţi-i pe producători cu cine au efectuat testele și care au fost rezultatele. Este impor- Pregătiri pentru Gigabit Ethernet Servirea noii coloane (backbone) LAN, ca a unei delicatese, n-ar trebui să fie prea grăbită. lată un mic ajutor. De Mike Hurwicz EXTINDEREA ÎNTREPRINDERII Raport special OCTOMBRIE 1997 BYTE România 43 Raport special Pregătindu-ne pentru Gigabit Ethernet tant să cunoaşteţi partenerii de testare. Cât mai mult a fost testat produsul în cauză, cu atât mai bine. De asemenea, puteţi căpăta o viziune asupra problemelor generale de interoperabilitate cu Gigabit Ethernet, pre- cum şi asupra problemelor referitoare la anumite produse. Oaltă strategie folositoare când se ajunge la interoperabilitate: Cumpăraţi mai multe componente de reţea de la acelaşi pro- ducător. De exemplu, Alteon vinde un comutator Gigabit, AceSwitch 110 (OEM Sun Microsystems sub numele de Sun- Switch), și plăci de interfață Gigabit Ether- net. Ştiţi deja că au fost testate minuţios împreună, deci aveţi deja un element de interoperabilitate pentru care nu mai tre- buie să vă faceţi griji. Aflaţi ce va face 100 Mbps Ethernet Probabil veţi dori să comparați soluţiile bazate pe Gigabit Ethernet cu cele pe 100 Mbps Ethernet. Incepeti: acum prin a va uita peste toate solutiile 100 Mbps disponibile. Daca veti testa placi Gigabit Ethernet pentru servere, sa stiti ce puteti face cu placi 100 Mbps multiple. Ca să economisiţi slo- turi în server, luaţi în considerare soluţii ca adaptorul cuadruplu Fast Ethernet de Sun, care vă oferă patru porturi 100 Mbps Ether- net pe o singură placă. Cu ajutorul noului software pentru trunchiuri de la Sun veţi avea posibilitatea să agregați aceste trei por- turi într un singur canal, însă tot veți avea nevoie de un port de comutare de 100 Mbps pentru fiecare conexiune. Într-un mod similar, tehnologia Fast EtherChannel de Cisco Systems conectează comutatoare (switch), routere şi servere până la patru legături Ethernet de 100 Mbps. Puteţi agrega aceste legături sau să le folosiţi într-un mod redundant, paralel. (În viitor Cisco va îmbunătăți EtherChan- nel pentru ca aceasta să suporte legături Gigabit multiple.) Deşi raportul pret/performanta este foarte atractiv la Gigabit Ethernet, este totuși o tehnologie de vârf. Plăcile de inter- față pot avea un preţ de 1200$-1500$ sau chiar mai mult. Comutatoarele pot costa 2500$-3000$ per port Gigabit Ethernet. Gigabit Ethernet costă în mod frecvent cam - de patru ori mai mult decât 100 Mbps Ethernet. Dacă puteţi ajunge la o perfor- manţă de patru ori mai ridicată, costurile de organizare şi ale echipamentelor care se scad (de exemplu, porturi de comutare mai pu- ţine) pot face ca saltul să fie rentabil. Ce fel de îmbunătăţire de performanță puteţi aştepta de la Gigabit Ethernet? Datorită limitărilor la majoritatea serverelor de azi (de exemplu CPU, magistrală, sistem 44 BYTE România OCTOMBRIE 1997 de operare, stivă de protocol), probabil nu veţi obține o rată de transfer de 10 ori mai mare fata de cea pe care ati avut-o cu 100 Mbps Ethernet. O conexiune Gigabit Ether- net peun server Unix SPECint95 7.88 poate realiza o rata de transfer TCP de la trei la cinci ori mai mare față de 100 Mbps Ether- net înainte ca CPU-ul server să-şi depășească ciclurile, conform testelor făcute de Alteon. Dacă se justifică trecerea la Gigabit Ether- net sau menţinerea unei plăci cuadruple Fast-Ethernet, depinde mai ales de numărul de cai putere a serverului, dar și de inter- fața utilizată. Un server performant va obține rezultate mai bune cu o interfață Gigabit. Interfeţele inteligente, care sunt capabile de funcţii de procesare avansate, ca de exemplu calculul sumei de control TCP/IP, contribuie de asemenea la maxi- mizarea disponibilitatii CPU-ului şi la cres- terea ratei de transfer. „Performanţa variază enorm de la un ser- ver la celălalt, şi numai o testare vă poate da o idee relativă despre ce poate cu adevărat să ofere Gigabit Ethernet aplicaţiilor dvs,“ spune Selina Lo, vicepreședinte cu manage- mentul produselor de la Alteon. Când începeţi să exploataţi la maxim tehnologia 100 Mbps, testarea vă poate ară- ta că nu aveţi traficul sau serverele care să justifice viteze Gigabit. Încă o dată, legă- turile 100 Mbps multiple pot fi tot ce aveți nevoie deocamdată. Vă puteţi permite să aşteptaţi până preţurile cad şi tehnologia se maturizează. Pe de altă parte, puteţi găsi ca, cu servere performante, Gigabit Ether- net va accelera treburile, vă va economisi bani și va simplifica organizarea, chiar dacă livrează numai jumătate din rata sa de transfer nominală. Verificați-vă fibrele Standardul 802.3ziniţial prescrie un mediu fizic Fiber Channel, ceea ce înseamnă că necesită cablare cu fibre-optice pentru seg- mente mai lungi de 25 de metrii. (Până la 25 de metri, există de asemenea o opţiune de cabluri torsadate ecranate [STP- shielded- twisted-pair], 1000Base-CX. Un standard de cabluri torsadate fără ecran [UTP- unshielded-twisted-pair] e încă în stadiu de dezvoltare. Produsele curente UTP Giga- bit Ethernet sunt de firmă.) Cu fibră multimod de 62.5/125 microni, fibra instalată cea mai comună în SUA (și fibra utilizată în cele mai multe instalații FDDI), standardul 802.37 permite segmente de până la 300 de metri de undă scurtă (de exemplu 850 nm) emiţător 1000Base-SX sau 550 de metri de undă lungă (1300 nm) transmitator 1000Base-LX. Fibra mono- mod, care este optional folosita in conjunctie cu emițătoare de undă lungă, este bună pen- tru distanţe de la 2 până la 3 km. Apare o problemă potenţială din cauza că FDDI permit segmente de 2 km cu fibră multimod de 62.5/125 microni. Dacă se află în intervalul de 300 până la 550 de metri, căutaţi produse Gigabit Ethernet care per- mit emițătoare de undă lungă. Dacă seg- mentele sunt mai lungi de 550 de metri, tre- buie să utilizaţi o fibră monomod. Dacă instalați acum cablările, includeți fibră monomod pentru legături coloană, mai lungi de 550 de metri. Planificați reciclarea Ce veţi face cu echipamentul coloană de 100 Mbps după înlocuirea cu Gigabit Ethernet? Planificaţi chiar acum reutilizarea acestuia. Pregătindu-ne pentru Gigabit Ethernet Raport special Poate că azi încă mai 100 Mbps Ethernet lati coloana de Gi 18 luni. Dupas comutatoarele de c Ethernet pot fi reasignate LAN-urilor de grupuri de utilizator. Ganditi inlocuirea ATM-ului Probabil nu vă grăbiţi prea tare să scapati de echipamentul AT ace otreabă exce- lentă, sau să-l înl i cu noul şi în mare parte încă netestatul Gigabit Ethernet. Există însă arguriente în favoarea tinderii în perspectivă cătr ediu Ethernet mai pur. Organizarea ar fi simplificată. Echipa- mentul care suportă doar Ethernet va fi probabil mult mai ieftin decât echipamen- tul care suportă ATM. În plus, traducerea tindeți coloane de ă pregătiţi să insta- cadrelor Ethernet în celule ATM şi înapoi creşte latenţa rețelei (vezi caseta „Adăugând Dar există argumente pentru utilizarea în perspectivă şi a ATM-ului. Firmele de co- pe Gigabit Ethernet. Momentan ATM poa- te fi cea mai buna cale de interfatare cu Planificati coexistenta cu ATM bit Ethernet? Sol ate implica comu- tatoare, routere uly exoare si huburi AceSwitch de ste un comutator Gigabit Ethernet căreva oferi legături ATM unea ATM, care este dezvoltat în colaborare cu NEC America, Alteon planifică suport opt porturi 10/100 Ethernet half- sau full- duplex, un port Gigabit Ethernet full- tan poate fi configurat ca un al doilea port Gigabit Ethernet. Portul PCI va suporta de acestea vor fi lansate. Găsiţi uneltele de organizare când apar teh i, în special în cazurile când se ridică așa de rapid cum a dările curente pot figrăbite să trateze stan- dardul Gigabit Ethernet. viteză,“ spune Nate Walker, managerul lini- ei de producţie pentru Gigabit Ethernet la taxa de celulă“). municatie inca nu oferă servicii WAN bazate WAN. Dacă aveţi ATM, cum îl veţi integra cu Giga- care suportă amb ologii. pe la sfârşitul acestui an. În plus faţă de opţi- pentru legături FDDI. Comutatorul oferă duplex, un port opțional PCI care momen- asemenea opţiunile ATM şi FDDI când Gipanizatea de multe ori rămâne în urmă făcut-o Gigabit Ethernet. Unele dintre abor- „Unele unelte nu lucrează bine la această Cisco. „De exemplu, o sondă RMON care trebuie să verifice fiecare pachet, poate să - nu fie proiectată să facă asta la viteze de Gigabit.“ www.agora.ro/byte/ Multe dintre primele produse dispun numai de capacităţi de organizare de bază, spune Walker. „Cele mai multe companii s-au gândit la organizarea nivelului fizic şi a nivelului MAC, dar unele dintre ele s-au ocu- pat foarte puţin de nivelul 3 şi de comutare. Acesta este una dintre riscurile legate de achiziționarea unor produse recente.“ Dar o terță piaţă de unelte de organizare Gigabit Ethernet este în curs de apariţie. LANQuest încearcă să umple golul cu versi- unea 4.0 a softului Net/WRx (pentru Win- dows NT) de generare si analiza de trafic. Net/WRx poate genera și analiza nu numai trafic Gigabit Ethernet ci şi trafic ATM. Punc- tul lui forte este planificarea capacității rețelei. Generând trafic cu ajutorul Net/ WRx, pro- iectantul rețelei poate observa cu cât mai poate creşte traficul înainte ca utilizatorii să observe o reducere a ratei de transfer. A w . Invatati despre comutatoarele de rutare În cazul tehnologiilor cu lăţime de bandă mare, ca Gigabit Ethernet, funcţiile de rutare sunt mai £ at predispuse să creeze gâtuiri. Există Cam șase propuneri pentru protocoal ii comutatoare sau modificări ale prote i IP care vor oferi clienţilor îmbunătățirile de performanță care vin cu comutarea pe nivelul 2, menţi- nând în acelaşi timp serviciile oferite de routere, ca securitatea, prioritizarea trafi- cului şi organizarea politicii. Iniţial, aceste propuneri au vizat ATM-ul, incluzând comutarea IP de Ipsilon Net- works, comutarea pe bază de tag-uri de Cis- co şi Multiprotocol Over ATM (MPOA) de ATM Forum, care a fost adoptat ca standard de ATM Forum în iulie. Pentru Ethernet, Rapid City Communications (achiziţionat de Bay Networks) a implementat rutare IP pesiliciu, permiţând rutare rapidă cu viteza comutatorului, fără să introducă vreun pro- tocol nou între comutatoare. Conceptul unui comutator capabil de rutare IP optimizată, este un concept al cărui timp a sosit. Dacă nu altceva, vă lasă să obţineţi beneficiile de viteză a comutării fără să fiți nevoiţi să reproiectati total schema dvs. de adrese IP, ceea ce ar trebui să faceţi dacă v-aţi omogeniza arhitectura reţelei înlocuind doar comutatoarele cu routere. Din nefericire, majoritatea tehnologiilor de comutare la nivelul 3 sunt imature. Pro- dusele la rândul lor pot duce lipsă de funcţii esenţiale. Un producător poate afirma că pro- dusul lui este un router comutator chiar și dacă singurul protocol suportat de acesta este RIP. Aceasta nu va satisface prea mulți clienți. Pentru a se-pregăti pentru Gigabit Ether- net, consumatorii trebuie să se deprindă cu diversele tehnologii de comutare de nivelul 3. Totuşi, probabil n-o să puteţi alege un învingător clar, nici de pe piață în general, nici pentru aplicaţia dvs. Nu e neapărat nevoie să vă gândiţi în ter- menii alegerii unei singure tehnologii de comutare de nivelul 3, care azi ar implica angajament faţă de un anumit producător, pentru că standardele sunt neterminate sau prea noi. Nici evitarea tuturor schemelor de comutare de nivelul 3 pentru totdeauna nu trebuie să vă fie singura alternativă. Ca soluţie, puteți cumpăra numai produse care nu necesită schimbări în protocolul de rutare dintre comutatoare. Există de asemenea posibilitatea desfășu- rării mai multor scheme de comutare de ni- velul 3. În acest caz, echipamentul care ru- lează o anumită schemă formează o insulă. Insulele sunt conectate între ele prin rutare IP obişnuită. Puteţi utiliza comutare pe bază de tag-uri într-o porțiune a reţelei care se ba- zează pe routere Cisco, MPOA pe o porţiu- ne care este dominată de comutatoare ATM de Fore Systems și IP obișnuit pentru exten- sii de coloană bazate pe comutatorul F1200 Gigabit Ethernet de Bay Networks (care era produsul de bază pentru Rapid City). OCTOMBRIE 1997 BYTE România 45 surly WEyy WqeBID :esing Raport special Pregătindu-ne pentru Gigabit Ethernet În mod clar, aceasta creşte complexitatea organizării, dar poate avea sens sa mizati pe tehnologia favorizată de un anumit pro- ducător, în porțiunile rețelei dominate de producătorul respectiv. Oricum, între aces- te părți ale reţelei poate fi vorba doar de inte- grare organizatorică minimală. „imvestiți în servere Primul lucru care ne vine în minte în legătură cu Gigabit Etherneteste în mod frecvent coloana, la care lăţimea de bandă crescută produce cea mai maré parte a beneficiului pentru cei mai mulgintilizatori. Coloana este un punct singular dedefectiune pentru toata rețeaua. Serverele potfiun loc mai sigur pen- tru prima dvs. lansare în producţie a Gigabit Ethernet. Ca să vă îndepărtați şi mai mult de lumina reflectoarelor, aţi putea începe prin a implementa Gigabit Ethernet numai pen- tru legături de la un server la celălalt, pentru funcții ca backup, replicare, shadowing și sin- cronizare, sugerează Lo de la Alteon. Dacă ceva nu merge bine cu aceste conexiuni de server, e mai puţin probabil să aibă un impact direct și dramatic asupra utilizatorilor. Traficul de la server la server creşte la fel de rapid, dacă nu şi mai rapid, ca traficul client/server, spun cei de la Alteon. Poate fi caracterizat de cadre lungi care se integrează bine cu tehnologia Gigabit Ethernet. Dacă implementaţi legături Gigabit pe PC-urile server de azi, serverele vor fi mult mai lente decât rețeaua. Acesta este o ocazie să obţineţi performanţă mai bună prin up- grade-ul serverelor. Poate că doriţi numai stocare mai rapidă. Poate că vreţi să luaţi în considerare interfețele de disk bazate pe Fibre Channel de pe cele mai noi servere Pro- Liant de Compaq. Mai puteţi căuta pro- duse Gigabit Ethernet care vizează serverele, ca plăcile de interfață de rețea (NIC-uri) și comutatoarele de Alteon. NIC-urile elibe- INFORMAȚII UTILE 46 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Unde se potrivește Gigabit Ethernet Gigabit Ethernet își găsește menirea în conexiunile dintre LAN-uri Fast Ethernet sau servere. rează serverele de procesarea protocoalelor; comutatoarele oferă funcţii ca dual homing, dimensiune extinsă de cadru şi compensarea încărcării serverelor, îmbunătățind fiabili- tatea şi performanţa serverului. Nici chiar cele mai rapide PC-uri server nu pot lucra cu rate de 1-Gbps pe o magis- trală PCI pe 32 biţi, care limitează rata de transfer la 300-400 Mbps, conform celor afirmate de Jeff Wilbur, director la produse hub din departamentul de produse de rețele de la Compaq. Acesta se va schimba în pri- ma jumătate a anului viitor, odată cu apariţia magistralei PCI pe 64 biţi posedând o rată de transfer a datelor de 4 Gbps. „Poate nici chiar Gigabit Ethernet nu va fi destul de rapid pentru serverele cu magis- trală PCI pe 64 biţi,“ afirmă Steven Mous- takas, director cu marketingul produselor de rețea la Sun. Sun intenţionează intro- ducerea unor servere cu noua magistrală, însă până în momentul lansării acestui arti- col n-a fost anunţată data. Concluzia: Dacă veţi implementa pe un server o conexiune Gigabit, aveţi în vedere extinderea serverului pentru a profita de aceasta. Accelerati convergenta IP Multe dintre produsele@igabit Ethernet sunt optimizățe pentu IP De exemplu, comutatorul F1200 Gigabit Ethernet rutea- ză doar IP. Alte protocoale; ea AppleTalk şi IPX sunt coneetate prin punte (bridge). Deoarece funcţiile de rutare au fost imple- mentate pe siliciu, F1200 poate ruta la fel de rapid cum își poate îndeplini funcţiile de punte. Așadar puteţi obţine beneficiile de management şi securitate la rutare fără reducere de performanţă — dar numai dacă alimentaţi comutatorul cu pachete IP. Puteți valida sau invalida rutarea IP pe fiecare port în parte, astfel puteţi să vă repro- filati pe IP cu pașii proprii. Oricum, vă puteți pregăti să profitaţi din plin de capacitățile F1200 convertind atât de multe rețele în IP câte doriţi. F1200 are şase sloturi, fiecare suportă sau două porturi Gigabit Ethernet, sau 16 porturi 10/100 Mbps Ethernet. Mike Hurwicz este scriitor şi consultant în Brooklyn, New York. Poate fi contactat la adresa mhurwiczQattmail.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istvan] ILLUSTRATION: DOUGLAS FRASER © 1997 Raport special EXTINDEREA ÎNTREPRINDERII S t oo es J : maginează-ţi următorul sce- nariu: ţi-ai luat acasă ceva de e d lucru. Te așezi la birou, por- O an a ar ch nesti calculatorul si apesi un buton de pe ecran pe care scrie „Internet“. Eşti conectat imediat la furnizorul tău de : fae ff v se A servicii Internet (ISP) la 1,5 Mbps-o PE [ir sau fără fir, lăţimea de bandă va lovi sigur în anul viteză similară cu cea la care eşti conectat prmător calculatoarele de acasă; cei care le au cu ei pe drum prin reţeaua de la birou. ISP-ul tău face Pia : It mai departe conexiunea la rețeaua WAN vor trebui să aștepte ceva mai mult. a întreprinderii prin tehnologia rețeleivir- Pe Mark Brownstein tuale private (VPN - virtual private net- work). În timp ce porţiunea VPN a aceste ecuații este în soluționare acum, desfăşu- rarea pe scară largă a tehnologiilor de bandă largă - bazate pe reţeaua telefonică, de cablu sau chiar radio - va începe doar la sfârşitul acestui an, crescând rapid începând din anul următor. Utilizatorii mobili vor trebui să mai aștepte până când şi camerele de hotel vor beneficia de aces- te tehnologii. Cea mai importantă tehnologie nouă de acces de la distanţă este linia digitală abonată DSL (digital subscriber line), dar nu este singura. Serviciul de distribuţie local multipunct LMDS (local multipoint distribution service), modemurile de cablu, transmisia digitală via satelit şi alte tehnologii pretendente sunt încă în competiţie. Companiile de telefoane vor livra servicii DSL de la sfârșitul acestui an; până atunci cele de cablu vor continua să-şi desfășoare oferta. Jurnale DSL DSL ajunge la tine via linii telefonice obişnuite - acele patru fire de cupru, înfăşurate în două perechi care sunt insta- late practic peste tot. Ele poartă împreună semnalul analogic audio (în banda de 4 kHz cunoscut ca vechiul serviciu tele- fonic obişnuit POTS - plain old telephone service) şi semnalul digital pentru date. DSL pleacă de la un oficiu central (CO) al firmei de telefonie - centrală, până la clădirea abonatului, unde poate conecta eventual mai multe telefoane, faxuri sau modemuri. ADSL, DLS-ul asimetric, este un DSL specific care poate trimite semnal video pe firele obişnuite de telefon fără nici o altă îmbunătăţire a infrastructurii. ADSL transferă mai multe date spre abonat - downstream, decât trimite acesta în sens . invers - upstream. Transferul de semnal OCTOMBRIE 1997 BYTE România 47 Raport special Șarja pentru o bandă largă video digital a fost gândit ca necesitând o lățime de bandă spre abonat de 1,5 Mbps, în timp ce fluxul de cerere era acoperit de un 64 Kbps care să poarte comenzi asemănătoare playerelor video date de către abonat. Domeniul curent pentru fluxurile de cerere upstream este între 16 şi 640 Kbps, depinzând de rata fluxului de serviciu downstream, care la rândul lui depinde de distanţa de la CO. Deci aceste rate sunt dependente de lungimea firelor de cupru. ADSL, ca şi alte versiuni de DSL, este afectat de un număr de factori limitatori, cum ar fi această distanţă între terminalul telefonic şi centrală (vezi și figura „Mai departe înseamnă mai lent“, pe pagina următoare). Cu cât creşte distanţa de la centrală, puterea semnalelor digitale scade, reducând volumul de date care poate fi recepționat sigur. Alte impedi- mente includ influenţele liniilor adia- cente, numărul de segmente de fir conec- tate de la centrală la clădirea abonatului, elementele de filtrare semnal voce - care taie frecvențele peste 4 kHz, zgomotul aleator de pe linie și deconectările buclei datorate prizelor la care nu sunt conec- tate telefoane. Conform unor surse variate, între 70 şi 80% din totalul telefoanelor cablate în SUA nu depăşesc 5,5 Km de la centrală la locaţia abonatului. Un repetor care să amplifice semnalul poate anula această limitare impusă de distanţă, făcând posi- bilă livrarea de ADSL chiar la abonaţii mai îndepărtați. Livrarea ADSL implică câțiva paşi. În centrală un modem modulează si codifică semnalele provenind din diverse surse în flux ADSL. Aceste surse pot fi: furnizorul de servicii Internet (ISP), conexiunea la Internet a centralei telefonice, sau conexi- unea la rețeaua întreprinderii abonatului. Modemul combină semnalul voce de 4 kHz cu cel DSL înainte de a-l trimite pe linia telefonică către abonat. La capătul firului, în PC-ul abonatului se face sepa- rarea între semnalul telefonic obişnuit şi cel digital. Acesta din urmă va fi demodu- lat şi introdus în calculator. În sens invers, transferul către cen- trală se face similar: modemul modulează şi codifică datele digitale pe care apoi le combină cu semnalul vocal; centrala recepționează fluxul şi îl separa transfe- rând semnalul digital spre conexiunea corespunzătoare. Deoarece aceasta este o conexiune digi- tală continuă, ADSL este mereu activ. Cu toate că foloseşte cablajul companiei de telefoane, conexiunea reprezintă de fapt o legătură de reţea. Odată instalată, 48 BYTE România OCTOMBRIE 1997 o hnologii ADSL Lrivale - Multiton discret - i cureoturialaponibile si ictal favorizante Orcki „ instalări declarate CC m - Amplitudine/ (cap) oe (DMT) ss faza fara purtătoare Factoritehnologit a Separă oat in benzide Foloseşte egalizator cu aK: analizează raportul „decizie prin feedback, o | - _semnal/zgomot in fiecare ban: „. formă de minimizare azgo dășiîncarcăîn concordanţă rata motului, pentru a maximize i aed LS fiecare yee. utilizarea Boala mai mici os S det KHz. ee „Standarde Standardele ANSI și ETSI Discuţiile din Su de. (European) pentru ADSL. Un standard însoțitor RADSL este planificat la ANSI pentru apro- bare în această toamnă. DMT pentru ADSL evoluează ca un standard ITU, dar interoperabi- a încă sohioapată, > A SL pentru modemuri de. viteză. mai mică. ADI/Awate Alcatel: a . 10.000 modemuri ea poate fi legată către un ISP, către re- ţeaua întreprinderii abonatului sau către serviciul Internet al centralei. Deoarece nu foloseşte apelul telefonic (dial tone) conexiunea fiind cablată la furnizorul de servicii de date, pentru cuplarea la altul trebuie făcute codificări în centrală. Semnalul voce combinat cu cel ADSL este susținut de centrala telefonică, deci el este activ chiar dacă abonatul are cal- culatorul oprit, iar după separarea de la abonat linia de voce este una telefonică normală. Acest aspect poate ridica anu- mite probleme pentru furnizorii de ADSL care nu şi-au dezvoltat şi o infrastructură capabilă să ofere un grad înalt de securizare a datelor, cerut de unii utiliza- tori. Metodele de modulare a semnalului ADSL au fost un puternic câmp de dispute între fabricanţii de hardware (vezi tabelul „Tehnologii ADSL rivale“). Modulaţia în amplitudine şi fază fără purtătoare (CAP - carrierless amplitude and phase) a fost prima metodă aplicată la ADSL. CAP combină semnalele digitale ale celor două fluxuri, separându-le la modemul recep- tor folosind anularea de ecou. Această metodă a fost utilizată cu succes în mode- murile V.32 şi V.34. „CAP este metoda cu care a început ADSL“, declară Joseph Mouhanna, managerul unui grup de cer- cetare de la Microsoft care evaluează lucru ANSI pentru un stan- dard bazat pe RADSL continuă; șansele pentru un standard ITU CAP se diminuează. ase: Mein : — „250.000 modemuri în toate tehnologiile xDSL tehnologiile de bandă largă. „Majoritatea echipamentelor de azi sunt în continuare de tip CAP, dar în viitor, majoritare vor fi cele de tip DMT“. DMT, acronimul pentru discrete mul- titone - multiton discret, separa fluxul către abonat de cel către centrală. El eşantionează semnalul în benzi purtătoare de cate 43 KHz. DMT a fost adoptat de ANSI (ANSI T1.413) ca metoda standard de modulare ADSL, iar această metodă poate fi folosită și pentru celelalte versi- uni xDSL. Modemurile ADSL CAP sau DMT sunt incompatibile, dar până ce modemurile şi serviciile ADSL se vor separa (lucru esti- mat pentru sfârșitul anului următor) - interoperabilitatea nu va deveni un aspect critic. Până atunci, mulţi se aşteaptă ca modemurile DMT să recupereze handi- capul de start față de cele CAP. În timp ce industria mai dezbate asupra unei metode standard de modulare, me- sajul clar către aceasta este că alegerea tre- buie să fie transparentă pentru utilizator. Moubhanna declară că „utilizatorii nu tre- buie avertizați în problemă“. „Ei nu văd CAP sau DMI - tot ce trebuie ei să vadă este ce ajunge la capătul firului“. Câtă vreme modemul din PC şi cel din centrală folosesc aceeași metodă de modulare, xDSL-ul trebuie să meargă. Şi deoarece modemurile ADSL nu vor apare pe raf- Șarja pentru o bandă largă Raport special turile magazinelor în următorii doi ani, conform estimării analistului Kieran Tay- lor de la TeleChoice, este destul timp ca standardele să se clarifice. Alte variante DSL au fost și ele dez- voltate şi/sau testate. DSL-ul simetric - SDSL, asigură ambelor fluxuri aceeași lărgime de bandă. Cu toate că SDSL nu este perfect corespunzătoare unor fluxuri mari de descărcare către abonat, lucrează bine pentru aplicaţii cu un grad mare de comunicaţii bidirecţionale cum ar fi video-conferinţele sau editarea în timp real şi în echipă de documente sau pro- grame. Totuşi, este posibil și pentru Com- paniile de telefoane sau ISP-uri cu linii închiriate să-și configureze echipamentele de comutație (switch-uri) pentru a face ADSL-ul să se comporte simetric, chiar dacă rata fluxului către abonat se reduce. De exemplu, Pacific Bellvorbeşte acum de asigurarea unui DSL simetric, dar inițial doar la 348 Kbps. Rata şi transferul sime- tric vor permite, conform declaraţiei lui David Dorman - preşedinte şi CEO, „videoconferinţe la calitate completă VHS“ pentru un abonament lunar între 50 şi 80$. Companiile de telefoane şi cele de ser- vicii Internet studiază și alte variante DSL. Tabelul „O comparaţie a tehnologiilor xDSL“ prezintă facilităţile şi restricţiile de distanţă ale acestora. Conectarea unei linii ADSL la un PC este o problemă a cărei soluţionare este căutată prin similitudine cu conexiunea standard Ethernet 10Base-T sau cu USB-ul (universal serial bus). Ratele de transfer mari ale ADSL depăşesc posibili- tatile unui port serial standard de comu- nicatie. Modemurile ADSL instalate ca dispozitive interne solutioneaza inter- fatarea cu calculatorul. Bell Atlantic, GTE, Pacific Bell si multi alti ISP au testat cu succes ADSL-ul. Ser- viciul a fost instalat de un număr de firme incluzând Signet Partners - un ISP din Texas, sau Network Acess Solutions - transportator de date ce lucrează pe linii închiriate de la operatorii Bell regionali. Pacific Bell şi-a planificat oferirea de ser- vicii ADSL în Silicon Valey, Los Angeles şi zona golfului San Francisco începând din septembrie, pentru a acoperi regiunea în anul următor. Preţurile serviciilor ADSL vor varia în domeniul 50 la 150$ pe lună. Costul configurării este între 500 şi 1000$, incluzând un modem în centrală şi unul în PC-ul abonatului. Iniţial mo- demul va fi furnizat abonatului ca parte a serviciului lunar contractat. Observatorii www.agora.ro/byte/ Banda de transfer ADSL diferă în funcție de distanţa până la CO. din domeniu se aşteaptă la o derulare rapidă şi pe scară mare a ADSL până la sfârșitul acestui an, cu o creştere extrem de rapidă începând din 1998. O privire către LMDS LMDS este o tehnologie recent apărută ce foloseşte transmisia radio în banda de 28 GHz. Deși este puţin răspândită acum, ea are potenţialul de a se dezvolta rapid într-o alternativă importantă. Un furnizor de servicii LMDS insta- lează o antenă aproximativ de mărimea unei palete de ping-pong pe o fereastră sau pe un perete. Această antenă este conectată la un receptor LMDS, iar sem- nalul digital este transferat unei cartele de interfață dintr-un calculator. Frecvența extrem de ridicată cu care lucrează LMDS limitează raza de recepție a semnalului la aproximativ 65 Km2. Această rază mică de acțiune poate fi unul dintre avantajele cele mai mari. Datorită distanţei extrem de limitate, frecvenţe identice pot fi folosite deja la distanțe mai mari de 15 Km fără riscul interferării sau altor probleme de interfaţare a frec- venţelor radio cu o acoperire mai mare. FCC a alocat pentru LMDS o lăţime de bandă imensă de 1300 MHz. Prin com- paraţie banda de emisie TV este de 6 MHz, telefonia celulară - 25 MHz, iar staţiile radio de bandă largă au doar 30 MHz. CellularVision America, o companie din New York implicată în dezvoltarea tehnologiei LMDS şi-a lansat serviciul de bandă largă în iunie a.c. . „Acesta nu este un test“, a subliniat vicepreşedintele executiv al CellularVision America, Bruce Judson. Serviciul, oferit iniţial abonaților din Manhattan şi parţial din Brooklyn, asigu- ră un flux abonat de 500 Kbps. Imple- mentarea curentă penrtu fluxul cerere se face printr-un modem pe linie comutată. Utilizatorii juridici plătesc 79,95$ pe lună cu o taxă iniţială de instalare de 225$. Pentru abonaţii particulari taxa este de 49,95$ pe lună şi 199$ pentru instalare. În prezent, sistemul funcţionează doar pe Windows95S. În ianuarie 1998, CellularVision va introduce un sistem mai rapid; mai tarziu, spre sfârșitul anului va fi disponibilă şi transmisia bidirectionala in banda de 25 GHz. „Avem echipamentul de transmisie bidirecțională“, declară Judson. Înainte de a oferi serviciul, compania va aştepta ca cererea pentru transmisia bidirecţiona- Jă să se maturizeze. Judson estimează că aceasta se va întâmpla spre sfârşitul anu- lui următor. Cu toate serviciile pe care plănuieşte să le ofere, CellularVision America va putea servi un număr practic nelimitat de a- bonaţi. „Lăţimea de bandă nu este o pro- blemă; putem servi întreg orașul“, declară Judson. „Dacă avem nevoie de capacitate suplimentară, putem aloca canale supli- mentare, sau putem scădea distanţa din- tre celule“. FCC plănuieşte să liciteze frecvenţa LMDS pentru alte parti ale SUA in acest an. Între timp, Motorola si Texas Instru- ments dezvoltă produse LMDS. „LMDS ar putea fi calul câştigător“, declară Mar- shall Taplinsky, vicepreşedinte la Hayes Microcomputer Products. „Este elegan- tă în simplitatea cu care utilizatorul se poate conecta, iar canalele vor fi disponi- bile pentru oricine, deci sistemul nu va ajunge supraîncărcat“. Modemurile de cablu Modemurile de cablu sunt în faţa unui viitor incert. Cu toate că tehnic pot satis- face necesităţile multor utilizatori, s-ar putea ca pentru multe companii de cablu oferirea de servicii de date să fie un risc © prea mare. Ideea de bază din spatele modemului de cablu este simplă: o porţiune din lățimea de bandă a cablului să transporte date, iar modemurile de cablu să extragă aceste date de pe cablu. Cu toată ele- ganta teoriei, operatorii de cablu sunt puşi în faţa multor probleme. Performanţele financiare mai degrabă slabe ale opera- torilor pe cablu, agravate de pierderea unei părți din piaţă datorită transmisiei digitale via satelit (ex.: DirecTV) , au forțat mulţi operatori să fie cu precădere conservatori în privinţa investiţiilor noi. Majoritatea cablurilor sunt unidi- recţionale; adică sunt proiectate să trans- fere semnalul video de la oficiul central al companiei de cablu la domiciliul abonatu- OCTOMBRIE 1997 BYTE România 49 Raport special Șarja pentru o bandă largă lui. O mare partea infrastructurii de cablu suportă doar flux abonat. Costul de up- gradare a sistemului la unul bidirecțional va amâna probabil orice îmbunătățiri până când marile companii de cablu vor putea demonstra o reîntoarcere accepta- bilă a investiţiilor. Chiar dacă aceste companii de cablu vor reuşi să ofere cu succes servicii de date pe cablu, posibilul lor succes s-ar putea să le fie fatal. Transmisia prin cablu nece- sită un o topologie arborescentă inver- sată: De la oficiul central pleacă un trunchi care se ramifică până la nivelul la care atinge locuinţa fiecărui abonat. Toţi utilizatorii unui cablu folosesc aceeași lăţime de bandă. Dacă aceasta poate atinge 6 Mbps, un utilizator singu- lar de pe o ramură se poate bucura de întreaga lăţime de bandă. Dar dacă numă- rul abonaților creşte la 50, 100 sau mai multi pe aceeași ramură, lăţimea de bandă individuală scade sub cea pe care poate s-o ofere un modem pe linie comutată. Creş- terea poate deci implica instalarea supli- mentară de cablu şi echipamente, pentru asigurarea lățimii de bandă pentru date. Microsofta investit recent 1 miliard de dolari în Comcast, un important opera- tor de cablu. Mouhanna descrie această investiţie ca „parte a efortului de a propul- sa serviciile de bandă largă pentru rețeaua publică. Industria de cablu are nevoie de acest sprijin pentru a face posibil acest efort“. Implicarea Microsoft-ului poate merge cu un pas mai departe. Cu toate că achizi- INFORMATII UTILE 5O BYTE România OCTOMBRIE 1997 tionarea lui WebTV a fost aprobată doar in august, sunt speculatii ca versiuni spe- ciale ale cutiei WebTV cu un modem de cablu incorporat ar putea fi în planurile de producţie Microsoft, ceea ce ar putea accelera industria operatorilor de cablu. Transmisia digitală via satelit DirecPC, un produs de la Hughes Com- munications, este un sistem asimetric ce furnizează 400 Kbps în fluxul abonat de la satelit la antena parabolică de acasă sau de la birou. Pentru fluxul comandă, DirecPC se bazează pe o conexiune tele- fonică. Deși DirecPC foloseşte o antenă de satelit similară celei folosite de DirecTV, deocamdată sunt necesare antene sepa- rate pentru cele două tipuri de servicii. Hughes va oferi în viitor o metodă de a folosi aceeaşi antenă pentru ambele ser- vicii, dar data nu a fost încă anunţată. Hughes a anunţat de asemenea o cartelă PC ce va permite utilizatorilor PC să primească semnalul DirecTV pe monitor. Diferitele scheme de preturi prevad un abonament de 9,95$ pe luna, taxarea cu 0,60 la 0,80$ pe megaoctet descărcat sau 129,95$ pe lună pentru acces nelimitat. Aceste preţuri nu vor include şi taxa ISP. Alt serviciu DirecPC/EE (enterprise edi- tion) oferă transfer de până la 24 Mbps pe lățimi de bandă partajate sau dedicate. Acest serviciu, disponibil companiilor, poate fi util pentru transmiterea unor volume mari de date unor locaţii înde- părtate echipate cu receptoare VSAT (very small aperture terminal). Motorola, Teledesic și un număr mare de alte companii, au anunţat planuri pen- tru plasarea de sateliți în jurul lumii pen- tru a asigura conexiuni punct-la-punct , acces date, servicii telefonice, video şi alte servicii. Planul lui Teledesic, care este spri- jinit de Bill Gates si Craig McCaw, cuprin- de instalarea pe orbita a 288 de sateliti. Utilizarea satelitilor pentru transferul de date va creşte semnificativ după lansarea şi intrarea completă în funcţiune a aces- tora începând din 2000. - Disponibile azi Tehnologiile capabile de a livra o bandă largă sunt prezente deja. În următoarele 18 luni, disponibilitatea unor servicii de mare viteză pentru acasă sau la servici va fi un fapt comun. Situaţia pentru utilizatorii mobili care doresc acces la viteză mare de la distanţă, rămâne deocamdată incertă. Hotelul Marriott din Washington, D.C., insta- lează în camerele sale de oaspeţi Over- Voice, un sistem care asigură conexi- unea către un ISP la 1,5 Mbps; deşi încă, lanţul de hoteluri nu a făcut cunoscute preţurile acestor servicii. Potrivit com- paniei Marriott, dacă acest test va avea succes, lanţul de hoteluri va extinde acest serviciu și la alte hoteluri. Cât despre companiile de telefoane, oportunităţile pe termen scurt stau în asigurarea pentru utilizatorii particulari a accesului la resursele companiilor la care aceștia lucrează de acasă, declară Kamran Sistanizadeh, director de inginerie a sis- temelor de reţele la Pacific Bell. „Fazele ulterioare ale programului vor adresa pe scară largă segmente mai mici sau mai mari ale business-ului“, a adăugat el. Cu puţin noroc, acestea vor asigura un acces de mare viteză oriunde cineva va avea nevoie. Mark Brownstein (Northridge, CA) este scriitor si corespondent specializat in hi-tech. A scris cinci cărți și a fost editor la trei reviste. Îl puteți contacta prin e-mail MarkQbrownstein.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adrian Pop] The Definitive Reference Source! Over 7 Years of BYTE — 1990 to Present Plus, Quarterly Updates . Call +333-091-/52/92 Instant Access To More Than 80 Issues of It’s all at your fingertips — emerging ‘trends, comprehensive world-wide industry analysis, multiplatform coverage of all the | technologies, in-depth testing and PLL S: ws - product evaluations, advice, tips, July eeeph 16 | no i 4 expertopinions, and much more! A ] ‘ 4 It’s adeal for anyone who's : PD ® evaluating the significance of ae, i new technologies...doing — ' research...making complex F multi platform purchasing ” decisions...developing îhe next generation hardware or software products...preparing corporate plans. It's Comprehensive... Time Saving...and > > ; i Easy to Use! It’s all in FAX Orders! pag 999-091-75278 English-language version only. Available for Windows 3.1, NT, Win 95. i E YES! | want the power and convenience of BYTE on CD-ROM. | O] Send me BYTE on CD-ROM PLUS! The currently shipping version, plus 3 quarterly updates. 80+ issues for just $54.95. 6% (_) Send me BYTE on CD-ROM! Full text from Jan. 1990 through the end of the currently shipping quarter — over 80 issues 12 for only $39.95. “eh 73 He | Charge my: (Master Card C)VISA (Amex () Check enclosed (Payable to BYTE magazine, US funds only) 05916088 - Card # Exp. Date eco eS ignattre 2146 Name qn Address : . City State/Province/Country___________ Zip/Postal Code ———________ îi E-mail Address CDIP97 î YTE Mail to: BYTE on CD-ROM, Post Office Box 85, Galway, Ireland 353-091-752793 Canadian and U.S. orders, please add $2.95 for Shipping and handling, and state tax where applicable. (Canadian orders add = appropriate GST). Outside North America, add $5.00 for air mail delivery. Allow 6-8 weeks for delivery. 8 4 Division of The McGraw-Hill Companies 52 BYTE Romania wih Banda dupa buget: 34 de modemuri rapide tunci când se ajunge la realiza- rea transferului de date, în- seamnă că problema a fost rezolvată pe jumătate. Mai ra- pid este mai bine, însă selectarea celui mai bun modem necesită mai mult decât o sim- plă alegere dintr-o listă cu cele mai mari numere ale ratei de transfer sau a prețului mai mic. Alegerea modemului perfect pentru apli- catia dumneavoastra presupune o navigare prin câteva tehnologii concurente şi incom- patibile în același timp. Pe piaţa de consum care este în conti- nuă creştere, modemurile de 56 Kbps se află A "pe-un loc fruntaș. Suplimentar vitezelor înalte care au fost promise, ele oferă o com- patibilitate completă cu standardele exis- tente şi un set nou de funcții. Dedicate în special clienților Internet, modemurile de 56 Kbps promit o reducere a timpului de transfer, a taxelor de acces la serviciile ISP şi a notei de plată telefonice. Însă așa cum o vor indica testele noastre, rata de trans- fer maximă promisă rareori va fi atinsă. Agitaţia din jurul tehnologiei de 56 Kbps a generat o mulțime de mituri și interpretări eronate. Deşi trebuie să achiziționați un modem de 56 Kbps (sau sa le modernizati pe cele existente), aceasta tehnologie nu necesita nici o modificare a liniilor tele- „ fonice existente. Producătorii se grăbesc să semnalizeze că acesta este un avantaj sem- nificativ asupra ISDN-ului. În comparaţie cu standardele anterioare referitoare la modemuri, vitezele de 56 Kbps nu sunt suportate în conexiunile peer-to-peer. Transferul de înaltă viteză este într-un sin- gur sens, doar de la furnizorul de servicii către utilizator. Atunci când veţi alege tehnologia trans- ferului la 56 Kbps, va trebui să alegeţi una din cele două specificaţii proprietare in- compatibile existente în prezent. U.S. OCTOMBRIE 1997 Robotics, cel mai mare producător actual de modemuri, a fost primul care a intro- dus modemurile x2 la 56 Kbps. Pe de altă parte, Rockwell Semiconductor Systems promovează propria implementare KS6flex a tehnologiei de 56 Kbps. Atât x2 cât şi k5 6flex concurează pentru un loc fruntaș în arena standardelor. Ma- joritatea producătorilor aşteaptă stabilirea unui standard unic pentru oferirea de upgrade — deşi mulţi îl vor oferi pe gratis. Cererea continuă pentru conexiuni cu o mare lățime de bandă, a împins mode- murile ISDN către o situație comună cu cea a bunurilor de larg consum. Dar dacă mo- demurile sunt disponibile, nu același lucru se poate spune despre conexiuni. Nefiind atât de universal precum pretind unii, ISDN-ul este totuşi disponibil pe majori- tatea pieţelor mari. Serviciile ISDN de bază oferă fiecare două canale B, fiecare putând transporta BYTE GES Viteză de minim 56 Kbps, cu dispozitive x2, K56flex, ISDN si ADSL. De editorii BYTE 64 Kbps de date sau voce. Combinati cele două canale și veţi obţine o lăţime de bandă de 128 Kbps — de două ori și jumătate faţă de-o conexiune de 56 Kbps ideală şi de patru ori față de un modem V.34 la 33.6 Kbps. Natura complet digitală a ISDN-ului vă permite să realizaţi conexiuni care nu depind de capriciile unei centrale telefoni- ce comutate. Din nefericire, cerințele pen- tru realizarea unei linii digitale dedicate, reprezintă marele dezavantaj al ISDN-ului. Chiar dacă serviciile ISDN sunt prompt oferite la birou sau acasă, taxa pentru insta- lare, taxa lunară şi taxa per minut pentru apeluri, fac din ISDN o soluţie scumpă pen- tru navigatorii obişnuiţi. În prezent, una dintre cele mai intrigante şi greu de definit tehnologii de transfer a datelor este DSL (Digital Subscriber Line — Linie de abonat digitală). Potenţial, DSL face ca un canal de date de înaltă viteză să fie disponibil oricui, pe linii telefonice stan- dard, din cupru. Răspândirea serviciului telefonic clasic face din DSL o alternativă atractivă în comparaţie cu ISDN sau mode- murile de cablu. In plus, cu ajutorul unui modem DSL puteţi obţine date la ambele „capete ale conexiunii telefonice — acasă şi la birou - cu viteze de sute de ori mai mari decât cele oferite de ISDN. ADSL (Asym- metric DSL) poate furniza o rată de trans- fer de la 680 Kbps pana la 8 Mbps pe o sin- gură buclă de cupru. Suplimentar, fluxul de date ascendent (de la client către rețea) poate varia de la 9,6 la 944 Kbps iar servi- ciul telefonic de voce poate fi suportat simultan pe aceeași buclă. Deşi potenţial, rata de transfer a datelor scade pe măsură ce distanță de biroul central creşte, unele sisteme ADSL pot opera pe distanţe până la sau mai mari de $ Km. Aceasta permite ca serviciile ADSL să fie oferite la majori- tatea clienţilor telefonici existenți. ILUSTRATIA: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1997 DSP Procesor de semnal digital, care poate manipula diferite tipuri de informaţii, inclusiv sunetul care a fost convertit digital. CONTROLER Controlează transferul de date de la computer la modem și toate celelalte funcţii de bază ale modemului. El interpre- tează codurile AT trans- mise de PC-ul gazdă și poate conţine și pompa de date. Poate controla și afișajul cu LED-uri sau LCD și implementa servicii precum recunoaștere de apeluri sonore distincte. Deţinirea domeniului Am rugat producătorii de modemuri de 56 Kbps, ISDN şi ADSL să furnizeze hard- ware-ul corespunzător pentru acest LabRe- port. Producătorii de modemuri de 56 Kbps au răspuns cu entuziasm. Treisprezece pro- ducători au oferit 18 modemuri — opt bazate pe x2 şi 10 bazate pe tehnologia KS56flex. Preţul celor nouă modemuri interne şi nouă modemuri externe a variat de la 148$ la 275$. Dintre toţii producătorii de mode- muri de 56 Kbps, doar Practical Peripherals a oferit modele bazate pe ambele stan- - darde. Domeniul pentru modemurile ISDNB a fost considerabil mai îngust. Am primit modemuri din partea a şapte producători. CONECTORI DE LINIE Două în mod standard. Unul se conectează la telefon și celălalt la priza din perete, astfel încât modemul și telefonul pot utiliza împreună linia. AFISAJ LCD SAU LED Beculetele indica starea diferitelor functii, esential pentru rezolvarea problemelor. Unele indica viteza de conectare, viteza ASIC ar fi compresia. FLASH ROM Memoria modemului, care permite un upgrade software pentru noi tehnologii si caracteristici. Preturile pentru aceste modemuri au fost atractive -subminând ofertele mai scumpe ale tehnologiei 56 Kbps. Cel mai ieftin avea un preţ de 195$ iar cel mai scump un preţ de 399$. Nu a existat nici o corelaţie între pret şi performanţă, deşi unitățile mai scumpe au oferit de asemenea un set bogat de funcţii și utilități. Modemurile ADSL s-au dovedit a fi cel mai serios test. Deşi mai mult de doua duzini de producători pretind că oferă produse DSL, doar şapte dintre ei au fost capabili să producă modemuri pentru această evaluare. Producţia de astfel de modemuri este de câte- va sute pe trimestru. Pentru furnizorii de ser- VICIi care se pregătesc pentru abordarea DSL, această lipsă de implicare din partea pro- de transmitere și dacă sunteţi pe cale să recepţionaţi un fax. CONTROLUL VOLUMULUI Controlează sunetul tonurilor audibile. Cl specific aplicaţiei, un cip proiectat pentru o aplicaţie sau funcţie particulară, cum DIFUZOR Emite tonurile audibile ale modemului, realizate din datele convetiite, care pot fi transmise pe liniile telefonice. llustraţia este bazată pe 3Com Impact IQ. ducătorilor ar trebui să servească drept aver- tisment atunci când se hotărăsc pentru modemurile de înaltă viteză. Preţul pentru unităţi singulare ADSL vari- ază de la 995$ la 10000$. Însă prețul cel mai realist este cuprins între 500$ şi 1500$ per linie. În final va trebui să faceţi un compro- “mis între preţ și producătorul favorit. Au contrubuit: Andy Froning, Managing Ed L: Dorothy Hudson, Project Manager/NSTL Maryanne Eves, Acquisitions Editor/NSTL Linda Higgins, Editorial Associate/BYTE Michelle Campanale, Technical Editor/BYTE OCTOMBRIE 1997 BYTE Romania 53 54 BYTE România odemurile bazate pe tehnolo- giile de 56 Kbps, ISDN si ADSL sunt atât de diferite încât o se- parare după tehnologiile de bază ar avea cu siguranţă sens. În cadrul ca- tegoriilor următoare am aplicat diferite cri- terii bazate în special pe maturitatea tehno- logică. ISDN standard Păstrând imaginea bună pe care o aveam despre modemurile ISDN, am alocat per- formantei 50% din punctajul general. Deoarece modemurile ISDN au o reputaţie mai slabă în ceea ce priveşte instalarea și configurarea, am alocat pentru utilitate 30% din punctajul general. Celelalte 20% au fost alocate pentru setul de funcţii ale modemului. Liderul din categoria ISDN a fost Impact IQ de la 3Com. Deși performanța atinsă de el a fost cu câteva procente în urma celei obținute de Flash 200 de la Arescom, Im- pact IQ a compensat pierderea în celelalte categorii. În ceea ce priveşte funcţiile, Impact IQ a fost foarte aproape de Couri- er I-Modem w/V. Everything de la U.S. Robotics. Însă punctajul obţinut la utilitate l-a clasat în mod clar pe primul loc în cate- goria sa. Deşi a oferit performanţă, utilitate şi funcții, Impact IQ s-a apropiat ca pret de cele mai scumpe modemuri ISDN - 399$. Enigma ADSL OCTOMBRIE 1997 MODEMURI DE MARE VITEZĂ Dacă doriţi însă o investiţie avantajoasă, Flash 200 (195$) vă poate oferi o reduce- re la jumătate a costurilor echipamentului fără o compromitere a performanţei. Dublu sau deloc În arena tehnologiei de 56 Kbps, am putut sesiza diferențe cuantificabile ale perfor- manţei între cele două tipuri de tehnologii de 56 Kbps, precum și printre modemurile care folosesc aceeași tehnologie. Deoarece performanţa variază — însă puţin față de vitezele specificate — am pus un accent de 70% pe rata de transfer atât în condiţii ideale, cât şi în condiţii dificile. Utilitatea, un capitol important în problemele de îmbunătăţire a modemurilor, a primit un punctaj general de 20% din scorul gene- ral. Caracteristicile, în special funcţiile care tin de chip setul folosit de producător au primit 10% din punctajul general. Deoarece cele două tehnologii de codare de 56 Kbps - x2 si K56flex - sunt incom- patibile, am ales un cAstigator pentru fiecare categorie. Chiar şi aşa, primii patru câștigă- tori au fost versiunile interne şi externe ale aceloraşi două modemuri. La categoria K56flex câștigătorii au fost versiunile externă şi internă ale acelu- iaşi modem: 2849-PC de la Zoom Tele- phonics. Versiunea externă de la Zoom a obţinut cele mai bune performanțe dintre toate modemurile, indiferent de tehnolo- gie. Performanţa atinsă de versiunea inter- nă a fost mai slabă cu 10%, fapt care a situ- at-o în final pe locul patru. Punctajul bun obţinut la capitolul utilitate și funcţii le-a permis ambelor modemuri situarea în final pe primul loc la categoria K56flex. Dacă doriți un modem x2, vă sugerăm o versiune internă sau externă a modelului Courier V.Everything V.34 de la U.S. Robotics. Ambele modele Courier au ob- ţinut cel mai bun punctaj al performanţei în gama modemurilor x2, modelul exteri- or plasându-se cu 6% în urma câştigătoru- lui de la KS6flex. Punctajul foarte bun obţinut de Courier la caracteristici, l-a aju- tat să echilibreze balanţa unei disponibili- tăți relativ scăzute. Noul ADSL Reprezentând noua generație, modemurile ADSL s-au dovedit a fi prea tentante pen- tru a nu fi abordate. Standardele, condiţii- le de testare și setul de funcţii pentru toate tipurile de ADSL sunt încă în pregătire. Deşi un număr de modemuri ADSL se află sub testări, nu ar fi corect să afirmăm că există o producție de masă. Deoarece tehnologia ADSL este încă imatură, am evitat să sta- bilim un câştigător al acestei categorii. În schimb vom prezenta unele rezultate de test pe care le-am considerat reprezentative. FOTOGRAFII: SHAFFER/ SMITH PHOTOGRAPHY € 1997 NY: EVALUAREA REZULTATELOR CEL MAI BUN: MODEMURI DE 56 KBPS TEHNOLOGIA x2 Courier V. Everything V.34 (E) dela U.S. Robotics O performanţă excelentă și un set bogat de funcţii au fost mai mult decât compensatorii pentru utilitatea situată sub nivelul mediu, plasând versiunea externă a modemului Courier V. Everything V.34 pe primul loc între modemurile x2. Versiunea internă a modemului Courier V. Everything V.34 s-a clasat aproape de cea externă. PRET U.S. Robotics Courier V.Everything V.34 (E) $275 U.S. Robotics Courier V.Everything V.34 (I) $245 MaxTech GVC NetPacer Pro XPVS561 (I) $149 Logicode Quicktel 56P (1) $169.95 Cardinal Connecta (E) $199 Archtek America SmartLink 5634BTV (I) $149.99 Practical Peripherals PP Data/Fax (E) $239 Zypcom Z34-SC (E) © $179 APRECIERE TEHNOLOGIE tok tok tothe AAA AAA AAA AAA AAA IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ AAA kkk AAA AA AA AAA AAA AAA AA AAA AAAA AAAA hk AAA AAA tokk AAA AAA kkk AAA AAA A AA AA XA AAA AAA AAA AA XX AAA AA kk AAA CEL MAI BUN: MODEMURIDE 56KBPS TEHNOLOGIA K56FLEX 284,9-PC(E) de la Zoom Telephonics Depăşindu-şi nu numai partenerii, însă şi întregul lot x2, modemul extern 2849-PC de la Zoom Tele- phonics a fost câştigătorul nostru global. Punctajul excelent al performanței a fost sprijinit de o utilitate peste valoarea medie şi un set adecvat de funcţii. Versiunea internă a modemului 2849-PC a obţinut - locul patru, după cele două modemuri Courier x2. PRET Zoom Telephonics 2849-PC (E) $199 Zoom Telephonics 2849-PC (|) $199 Diamond Multimedia Systems SupraExpress (I) $149.95 Practical Peripherals PP K56 Flex (|) $179 Diamond Multimedia Systems SupraExpress (E) $169.95 Motorola ModemSurfr (E) $179 Hayes Accura 56K (E) $189 Motorola ModemSurtr (I) $159 Boca Research BocaModem (E) $169 Apex Data Rapid Transit (I) $148 TEHNOLOGIE AAA AAA A AAA AAA tok tok kkk AAA AAA toktk AAA IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ AAA AAA AAA AA Ai AAA AAA A A OA AAA AAA tok tok AAA tohkk tk AAA AAA wk kkk AAA AAA kkk tok AA tk tok kek tk tok tk kkk Ai Ax AAA AXA kk ahhh AAA tk kkk AAA AAA MĂAA AA AAA x AAA AAA x tok CEL MAI BUN MODEMURIISDN Impact IQ de la 3Com Deşi scump, modemul extern Impact IQ ISDN de 399$ de la 3Com combină performanţa, funcţiile şi utilitatea pe care le-aţi dori de la o conexiune ISDN. Vânătorii de afaceri profitabile ar trebui să aibă însă în vizor Flash 200 de 195$ de la Arescom, care a obţinut o bună performanţă la un preţ minimal. PRET TEHNOLOGIE 3Com Impact IQ $399 toktok ZyXel omni.net $299 tok tok Motorola ISG BitSurfr Pro EZ $285 AAA Boca Research Webglider $399 tok tok U.S. Robotics Courier |-Modemw/V.Everything $370 tok tok Hayes Microcomputer Products Accura $279 tok tok Arescom Flash 200 $195 kkkk AA AAA Excelent AA AA Foarte bine AAA Bine AA Acceptabil IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ FACILITĂȚI UTILITATE APRECIERE GENERALĂ AAA AAA AAA AAA tototolok AAA AAA AAA AAA took AAA tok tt AAA AAA took toktok AAA AAA Ai AAA tok tok AAA AAA AAA AAA kkk AAA AAA AA AAA AAA tok kok tok OA O AXA A Slab (1) = Intern (E) = Extern OCTOMBRIE 1997 BYTE România 59 56 BYTE Romania ISDN inside Mi odemul ISDN intern de la Logicode se conectează la slotul ISA, fiind singura unitate din lotul ISDN care poate fi conectată intern. Zoom înaintea celorlalţi odemul 2849-PC de la Zoom prezin- tă cel mai interesant factor al formei dintre toate modemurile de 56 Kbps pe care le-am testat. Este mic, lat de 5,25 inci și lung de 6,5 inci. Prezintă 14 indicatori luminoși, unul dintre ei semnalizând transmiterea la 33,6 Kbps iar altul atin- gerea ratei de 56 Kbps. Un alt semnaliza- tor luminos vă indică sosirea unui fax. Lumini slabe, docu- mentatie bogată odemul ISDN de la Motoro- la are șase indicatori lu- minoși slăbuți însă nu prezintă nici un comutator de alimentare. Cu toate acestea, el este lansat împreună cu un CD care include o documentaţie bună pentru con- figurarea modemurilor ISDN. TECH FOCUS MODEMURI DE 56 KBPS 56 Kbps - Verificarea realităţii Depășirea barierei de 33,6 Kbps a reprezentat sfârșitul unei decade a modemurilor pentru linii telefonice publice comutate. Probabil de aici și entuziasmul legat de debutul noii tehnologii, care ar fi putut crește viteza de transfer a datelor până la un nivel de neimaginat înainte, de 56 Kbps. Acum, cu mai mult de o duzină de oferte de modemuri de 56 Kbps și două tehnologii distincte pe piaţă, este tim- pul pentru o reflecţie asupra realității tehnologiei de 56 Kbps. În prezent, oricine știe că a atribui acestor modemuri numele de dis- pozitive de 56 Kbps este într-o oarecare măsură necinstit. Conform FCC, ultima limită atinsă a vitezei a fost de 53,3 Kbps. Totuși și atunci când operează la limita sa teo- retică, tehnologia de 56 Kbps este asimetrică. Puteţi spera pentru o descărcare de 53.3 Kbps, însă pentru transferurile ascendente sunteţi limitat la viteze V.34. „ Spre exemplu, doar cele mai bune linii locale pot suporta cereri pentru operaţii de 56 Kbps. Buclele locale de slabă ca- litate permit în general viteze de descărcare mai mici de 40 Kbps. O altă gâtuire care însă este deseori depășită ar putea fi în interiorul sistemului dumnea- voastră: portul serial învechit. Dacă folosiţi un UART (Univer- OCTOMBRIE 1997 sal Asynchronous Receiver/Transmiter) 16550 și un modem extern, aveţi rata de transfer limitată la 115,2 Kbps indiferent de posibilitățile modemului dvs. Astfel, dacă veţi lucra cu date comprimate în raport de 2 la 1 veţi realiza o saturare a portului serial. Din fericire, există o mulţime de porturi seriale de înaltă viteză care sunt disponibile pentru a aborda această problemă. În testele noastre, am folosit Digi AccelePort 4r — PCI DB25 de la Digi International pen- tru a oferi un acces de până la 230 Kbps. LavaComputer pretinde că propriul port LavaPort PnP poate suporta o rată de transfer de până la 460 Kbps. Graficul alăturat compară ratele de transfer teoretice ale mode- murilor de 56 Kbps testate. În primul test am folosit un fișier incom- presibil care in mod ideal ar tre- bui să fie deservit la o rată de 53,3 Kbps pe linii curate. În testele noastre, cel mai lent modem a atins doar 47% din această valoare, în timp ce cel mai bun a ajuns la 81%. În continuare am trecut la un fișier care a fost proiectat să suporte o compresie de 3 la 1 sub V.42 bis. Rezultatele noas- tre au variat de la 41% la 60% din capacitatea teoretică. În ambele cazuri am folosit un port serial de înaltă viteză, bun pen- tru rate de transfer de până la 230 Kbps. 159,900 www.byte.com 4% Sun microsystems Network Computing Informatica Secolului XXI JAVA ROMSYS SA “Calea Floreasca 169 BUCUREȘTI Tel: 230.08.10 Fax: 230.08.15 http://www.romsys.ro ele trei tipuri de e modemuri pe care le- am evaluat—56 Kbps, ISDN si ADSL - folo- sesc tehnologii specifice pentru rezolvarea diferitelor probleme. Am evaluat modemurile ISDN si de 56 Kbps pe baza propriilor per- Pentru a măsura rata de trans- fer în condiţii vitrege, am folosit condiţiile pentru 8 linii, recoman- date de TAS pentru testarea mode- murilor de 56 Kbps; aceste con- diţii sunt în prezent în stadiu de proiect în TIA (Telecommunica- tions Industries Association). formanțţe, funcţii şi utilităţi (pe o scară de la 1 la 5 stele). În arena ADSL, nu am ales un învingător deoarece am considerat că tehnologia este prea imatură în acest moment. Metodologia 56 Kbps Am evaluat performanţa modemurilor de 56 Kbps în termeni de compresii de date şi rate de transfer. Am efectuat testele pe linii curate precum şi pe linii afectate de variaţii. Deoarece modemurile de 56 Kbps se bazează pe două chip seturi competitive şi incompatibile — K5 6flex şi x2 — am reali- zat două bancuri de testare pentru fiecare tehnologie. Înainte de testare am configu- rat fiecare modem pentru a folosi o com- presie bazată pe hardware şi o rată de co- nectare maximă suportată de driverul modemului.Pe durata sesiunii de testare, x din xDSL şi Noe phase. DSL (Digital Sibsciiber _Line) este acompaniata de un alfabet veri- _ tabil de noi acronime. oile modemuri DSL sunt mai rapide N decât modemurile de 56 Kbps și deţin câteva avantaje potenţiale asupra ISDN. ISDN necesită o linie telefonică specială în biroul sau în apartamentul dumneavoas- „ră întimpce DSL folosește cablarea exis- „tentă. Rata detransfer de 128 Kbpsarată = cu capacitatea de 8 Mbpsa DSL. Toţi producătorii sunt de acord că DSL a reprezintă o modalitate de transmisie proiec- folosind reţeaua telefonică existentă. Din- colo de acestea, există o frontieră larg des- chisă metodelor, implementarilor si acroni- „veţi întâlni. HDSL (High Bit Rate Digital Subsoriber Line) este cel mai întâlnit. El oferă transmisii de diate full-duplex T1 (1,544 Mbps) sau E1 5 „(2,048 Mbps) folosind cabluri de cupru tor- 58 BYTE România OCTOMBRIE 1997 - bine, dar asta numai până ce o comparaţi _ tată pentru rețele de date de mare viteză melor. Termenul xDSL este folosit pentrua _ reprezenta o mare varietate de tehnologii „DSL. În continuare vom prezenta un ghid pen- „tru majoritatea termenilor comuni pe care-i Emulator de reţea telefonică TAS Series II și emulator de buclă Model 240 de la Telecom Analysis Systems. am înregistrat timpul necesar pentru descărcarea a trei fişiere fiecare de 300 KB şi am folosit rezultatul pentru a determina rata de transfer în Kbps. Cele trei fişiere pe care le-am folosit au suportat un maxim de compresibilitate de 1 la 1,3 la 1 și 5 la 1. Un port serial suportand rate de transfer de până la 230 Kbps a fost folosit pentru modemuri externe. Emulatorul de reţea telefonică TAS Series II şi emulatorul de buclă Model 240 au simulat o conexiune tipică de birou cen- tral. Pentru a testa modemurile specifice am folosit sistemul Total Control de la U.S. Robotics pentru testarea produselor x2 și Max 4000 de la Ascend pentru testarea pro- duselor K56flex. sadate fără repetoare. Folosind intrastruc- „tura de cupru existentă puteţi implementa rapid sistemele HDSL. _ SDSL (Symmetric Digital Subscriber Line) oferă comunicaţii simetrice bidirecționale cu o rată variabilă și voce pe o singură linie tele- fonică. Permite transferul datelor de la 160 Kbps la 2084 Mbps. Aceastătehnologie este dedicată aplicaţiilor care necesită o rată de transfer simetrică. ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line) oferă trei canale separate pe aceeași linie telefonică. Asimetria este bazată pe o rată aproximativă de 10 la 1 în transferul „descendent — ascendent, corespunzătoare unui acces multimedia sau Internet de mare „viteză. Conversaţiile | telefonice sunt trans- portate pe un canal, fluxul de date descen- -dent-dela furnizorul de servicii la utilizator - este transferat pe-oaltă linie iar fluxul ascen- dentdela utilizator la furnizorul de servicii rulează pe un al treilea canal. VDSL (Very High Bit Rate Digital Sub: „scriber Line) presupune că rata de transfer poate să crească dacă vă situaţi mai aproape „de biroul central. Rata de transfer poate fi de 13 Mbps la 1,5 Km de sediul central, 26 Mbps la 900 m și 51 Mbpsla300m. Condiţiile vitrege reprezintă com- binaţii variate a cinci factori: pierderi de pad digital şi analo- gic, semnalizare de bit furat, pierdere transhibridă şi întârziere. Suplimentar, toate liniile (inclusiv liniile curate folosite pentru comparaţie) au fost supuse zgomo- tului de cuantizare, care apare în mod nor- mal datorită unei conversii analog/digitale implicate în tehnologia de 56 Kbps. Punctajul general al modemurilor de 56 Kbps vine dintr-o evaluare de 70:20:10 a performanței, utilității şi funcţiilor. Am eva- luat performanţa modemului pe baza unei rate, de transfer neprelucrate, atât pe linii curate cât şi vitrege. Cu cât capacitatea de compresie și de transmitere a modemului este mai bună cu atât punctajul este mai mare. Confruntarea ISDN Pentru testarea ISDN, serverul nostru a avut un port serial de înaltă viteză. Un simu- lator ISDN Teletone conecta serverul la clientul PC. Un port serial de înaltă viteză a fost asigurat de asemenea pentru adapta- rea modemului testat. La fel ca si cu modemurile de 56 Kbps, timpul necesar pentru descarcarea celor trei fişiere de test de 300 KB a fost înregistrat pentru a determina rata de transfer pentru fiecare conexiune. Cele trei fişiere folosite suportau un maximum de compresibilitate de 1 la 1,3la 1,5 la 1. Unele aplicaţii au fost realizate pe fiecare tip de fişier generând astfel un scor colectiv. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale . redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NISL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicației PCDigest. Pentru un exemplar al raportului complet, contactaţi NISL la 625 Ridge Pike, Conshohochen, PA 19428; (610)941-9600; pe internet, editors@ntsl.com, pentru abonament, contactati Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mures. BYTE Magazine si NISL reprezintă unităţi funcționale ale The McGraw- Hill Companies. ADAPTOARE ISDN FUNCTII Arescom Boca Hayes Motorola ISG 3Com U.S. ZyXel Research, Inc. Microcomputer Robotics Products, Inc. Model Flash 200 Webglider Hayes Accura BitSurfr Pro EZ 3ComImpact USR Courierl- omni.net IQ Modem w/ V.Everything Pretul testat $195 $399 $279 $285 $399 $370 $299 © Apreciere generală AAA kkkk kik AAA kkkkk kkk tok tok INTERFATA CU LINIA ISDN U(1) U(1) U (1) U (1) U(1) U (1) U(1) Conector telefonic analogic 2 2 2 2 2 1 2 Interfata cu calculatorul ISA slot Port serial Port serial Port serial Port serial Port serial Port serial SUPORT PROTOCOL V.120 a V V V v V V PPP asincron/sincron Vv V Vv V oa V V PPP multi-conexiune vv v vV eS ae d vv Alte BOD AIMUX COMPRESIA DE DATE Compresie v V Vv V V V Vv Viteza maximă de transfer 512-Kbps „230-Kbps 460-Kbps _ 512Kbps 230Kbps 512Kbps 460:Kbps Compatibil cu modemurile analogice V v V v V V/ (integrated oY 56-Kbps modem) STANDARDE DE COMUTARE TELCO National ISDN-1, ISDN-2 V ov V V ov V V ATAT 5ESS Vv Vv vw vw ee Vv ae Northern Telecom DMS-100 Vv V Vv V v V V RATE DE TRANSMISIE A DATELOR Fără compresie 128-Kbps 128-Kbps 128-Kbps 128-Kbps 128-Kbps 128-Kbps Alle = 56-,64-,112-Kbps pânăla64Kbps st” aoe — 19.2-,28.8-, 56-Kbps, Se cee . 38.6-,56-Kbps 64-K FUNCȚIONALITATE Upgrade soft V ov V v V V Posibilităţisoft Vv vo Vv Ee Vv ow Voce si date simultane V v v Vv v V Vv Apeluri analogice simultane vo Vv Loe Vv ee BO Securitate PAP/CHAP Identificare, Identificare, autorizare Identificare, PAP/CHAP PAP/CHAP oA autentificare vizualizare/ dialog autentificare, autentificare filtrare, IETF IETF, callerID jurnal Număr de LED-uri de stare N/A 7 gi Dea 8 1 „10 Dimensiunea (inci) = Versiune internă sau externă “Internal Extern Extern. „Extern Extern Extern Pian E Lăţime N/A 5.9 7.0 6.4 5.4 6.3 17.9 Lungime N/A - 79 bo 3 ge ea 86 ss Înălţime N/A 1.5 1.5 1.5 1.5 13 3.8 Greutate N/A 1.1 lbs. 12.402. "10.502. 1.2lbs. 45jbei îi qgozi ea CUSTOMER SUPPORT Garanţie (ani) 3 5 2 5 5 5 2 Adresă Web http://www http://www.boca- _http://www.hayes.com _ http://www http://www http://www shittp//www .arescom.com research.com „mot.com/ISDN/ „3com.com .usr.com zyxel.com tree Best o =da; AAA Excepţional AA AA Foarte bine AAA Bine N/A= neaplicabil. AA Acceptabil x Slab www.agora.ro/byte/ OCTOMBRIE 1997 BYTE Romania 59 | MODEMURI DE MARE VITEZĂ FUNCTII Apex DataDiv., Archtek Boca Cardinal Diamond Diamond Hayes Logicode Smart America Research, Technologies, Multimedia Multimedia Microcomputer Technology, Modular Corp. Inc. Inc. Systems,Inc. Systems,inc. Products,inc. Inc. Technologies Model Apex Data Rapid = SmartLink BocaModem/ Connecta SupraExpress SupraExpress Accura56K Quicktel 56P Transit Internal 5634BTV External External External Internal External Fax Internal Modem Internal Voice/ Fax Modem Modem Modem Modem, Modem Fax/Modem 08-02887 Pretul configuratiei testate $148 $149.99 $169 $199 $169.95 $149.95 $189 $169.95 Apreciere generala kk kk kak AAA Ai Ai kkk kikk RATA MAXIMA (KBPS) DDE data/DCE fax/DTE 56/14.4/115.2 56/14.4/115.2 56/N/A/230.4 61.3/14.4/115.2 56/14.4/230.4 56/14.4/230.4 56/14.4/115.2 56/14.4/115.2 SETURI DE COMENZI Hayes V V V V V V V Ties V Break V V FUNCȚII CU CARACTER GENERAL Tehnologia modemului K56flex x2 K56flex x2 K56flex K56flex K56flex x2 Chip set și DSP Lucent TI Rockwell TI Rockwell Rockwell Rockwell TI Pompă de date N/A TI Rockwell N/A Rockwell Rockwell Rockwell TI Identificarea apelantului ¥ V V ¥ Paging V Voce peste date (DSVD) V V Compresie voce V V DTMF V V V Flash EPROM V V V V V V Flash BIOS V V V Adaptive speed leveling (ASL) V ov Vv V V V Control volum oY v FUNCTII BACKBONE Auto-baud pentru toate vitezele V V V V V V V Selectare viteze V V V V V Y v Blacklisting Securitate callback Carrier-loss redial Dimensionare dictionar V V Configurare de la distanță/parolă Comunicaţii sincrone X.25 pad Software Bitware Data/Fax/ QuickLink Quicklink FaxTalk Plus FaxTalk Plus 3.0, FaxTalk Plus 3.0, Smartcom QuickLink Il Voice V.3.30 Message Ctr. | MessageCtr. V3.0a COMit COMit - Message Ctr. Version 2.1.0 3.0 3.0, Netscape 2.0G3 Navigator, Boca Mega- Media CD STANDARDE COMUNE Group II fax V V V V ov V Control erori MNP 5 5 5and 10 5 5 5 5 5 V.42 ov V ov V V V V V fast vV V V Non-ITU standard ov HST Bell 103J and 212A ov V V oY oY v Funcţii suplimentare Căști telefonice Căștitelefonice Discriminare full-duplex full-duplex auto-data/fax și funcţii de poștă vocală SUPORT TEHNIC Garanţie (ani) 5 5 5 5 5 5 2 Lifetime Web address www.apexdata.com http://www www.boca- www http://www. http://www www.hayes.com www.logicode „archtek.com research.com .cardtech.com .diamondmm.com/.diamondmm.com com 56K de BYTE Best AA Aki Excepţional AAA Foarte bine XXX Bine N/A=neaplicabil AA Acceptabil * Slab 60 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 www.agora.ro/byte/ OCTOMBRIE 1997 BYTE România MaxTech Motorola ISG Motorola ISG Practical Practical U.S. U.S. Zoom Zoom Zypcom, Corp. Peripherals Peripherals Robotics Robotics Telephonics, Telephonics, Inc. Inc. Inc. GVCNetPacer ModemSurfr ModemSurfr PP K56 Flex PP Data/Fax USR Courier USR Courier Zoom 2849- Zoom 2849- Zypcom Z34-SC Pro XPVS561 Internal External Internal Half External V.Everything V.Everything PC External PC Internal External Internal Data/Fax Data/Fax Modem Card Modem Modem V.34 External V.34 Internal Fax Modem Fax Modem Modem Modem Modem Modem Modem $149 $159 $179 $179 $239 $275 $245 $199 $199 $179 kkk kkk took AAA AAA AAA AAA kek kkk kk tk AAA 56/14.4/115.2 56/28.8/115.2 56/28.8/230.4 56/14.4/115.2 61.3/14.4/115.2 56/14.4/230.4 56/14.4/230.4 56/14.4/230.4 56/14.4/230.4 56/14.4/115.2 ov ov ov V V V V v V V ov x2 K56flex K56flex K56flex x2 x2 x2 K56flex K56flex x2 TI Rockwell Rockwell Rockwell TI TI TI Rockwell Rockwell Cirrus Logic TI Rockwell Rockwell Rockwell N/A TI TI Rockwell Rockwell Cirrus Logic oY ov V V +o V V V V V : ov ov Vv V v V V V ov ov V v V v V V V V ov Vv V ¥v V ov V V oY oY v ov v. o Vv V V V V V V V v V V V V V V ov V V v V v V V ov V v V V v V oY V vV Vv V V v "4 vs Viv Viv Viv v ov v SuperVoice Trio. Trio Practical Practical Stampede Stampede Winfax Lite, WinfaxLite, V5.30 2.2 communications communications Message Message - Remote Office Remote Office DOStaxLite, DOSfax Lite, software software - CenterV1.33 CenterV1.031 GoldClient, GoldCiient, COM, AOL, COMtAOL, RapidComm RapidComm § CompuServe CompuServe V V V V V v A, v ov V 5 5 5 5 5 6. e 5and10 5and10 a V oY V V V Vv V v V V v v ee v V we v as - Wii e v/ v/ V V wv V Vv V V Compresiede Funcţiivoce Funcţii voce „Conectare Conectare Functiidevoce date) = =) V.80 2. N80" universală, universală, “gicasoa functiidevoce detectare detectare a ti e şi căști „automată automată telefonice fax/date — fax/date _ 5 5 5 3 1 5 5 7 7 2 ‘http://www http://www http://www - www.practinet www.practinet www.usr.com www.usr.com Www.zoomtel.com/www.zoomtel ww.zypcom.com „maxcorp.com/ „mot.com/ .mot.com/ com „com oo k56/56k.htmi com/k56/56khtim O htmi/xpvs56 modems/ modems/ : a 61 62 BYTE România „20 [ Software Obiecte pentru administrarea datelor ână acum, datele se încadrau cu ușurință în câmpuri de dimen- siune fixă formate din numere și caractere. Le-am organizat în baze de date bazate pe fişiere „plate“ (/lat- file), am navigat apoi prin ele cu sisteme ierarhice bazate pe un pointer de fișier și apoi le-am legat în tabele relaţionale — conectate prin chei şi indecși şi programate folosind așa-numitele limbaje de generația a patra (4GL-uri), care erau de regulă pro- prietare şi difereau în funcţie de SGBD şi de producător. Dar datele de astăzi sunt mai diverse, mai complicate şi vin în cantități mult mai mari decât în urmă cu câţiva ani. Acum trebuie să organizăm și să regăsim date video, audio, grafice 3-D animate şi texturi, documente compuse, informaţii geografice şi încă de multe alte tipuri. Ne trebuie volu- me de stocare mari și sisteme de regăsire care să funcționeze la cerere peste reţele globale. Pentru a îndeplini toate aceste ce- rinţe, cea mai bună soluţie — chiar dacă nu cea mai simplă — par să o constituie sis- temele de baze de date orientate pe obiecte (ODBMS-uri). ODBMS-urile nu sunt programe banale. Sunt complexe şi scumpe, iar utilizarea lor impune o schimbare a metodelor, a obişnu- inţelor şi chiar a atitudinii. Dar tot mai multe organizaţii aleg astfel de sisteme pen- tru a-și rezolva problemele. Printre moti- vele acestei alegeri se numără prezenţa tot mai pregnantă a modelelor de programare orientată pe obiecte în domeniul client/ser- ver, cuprinzând COM, DCOM şi CORBA; inabilitatea sistemelor relaționale tradiți- onale, bazate pe SQL, de a lucra cu date complexe şi în arhitecturi multi-strat; nepotrivirea dintre SQL și limbajele mai moderne, bazate pe componente, cum sunt Java, ActiveX şi C++. Pentru acest raport, BYTE a studiat trei OCTOMBRIE 1997 dintre sistemele majore: ObjectStore de la Object Design, ODMG de la 02 Techno- logy și Versant de la Versant Object Tech- nology. Fiecare reprezintă o abordare oare- cum diferită a realizării unui ODBMS, dar toate se conformează standardelor elabo- rate de Object Desktop Management Group. Toate sunt disponibile atât pentru platforme Unix cât şi pentru Windows NT şi toate cuprind suport complet pen- tru C+ + şi dispun de interfeţe pentru Java, fie în fază finală fie în versiune beta. Am instalat aceste produse pe servere NT şi le-am experimentat posibilitățile ca să BYTE ES BAZE DE DATE OBI - ObjectStore de la Object Design. „s-a remarcat dintre produsele -concurente,oferind o arhitectură solidă şi instrumente de dezvoltare eficiente. vedem pentru ce anume sunt mai potrivite fiecare şi pentru a evalua suportul pe care îl oferă utilizatorului şi administratorului de reţea. În evaluările pe care le-am făcut, am pus un accent deosebit pe ușurința dez- voltării şi a distribuţiei, deoarece aceste produse sunt doar blocuri constructive pe care trebuie să le asamblati cat mai eficient cu putință. Am notat şi cât de bine servesc date pentru aplicaţii bazate pe Web şi Inter- „net precum şi modul cum beneficiază de Java. Planurile noastre iniţiale prevedeau și teste extensive de performanţă, dar ne-am dat seama că aceasta nu-i o treabă chiar atât de ușoară. Nu am reuşit să creăm în timpul pe care l-am avut la dispoziţie teste utile şi relevante (vezi caseta „[Bancul de] Test eşuat“). Când aveţi de-a face cu tipuri complexe de date, aveţi ne- voie de un sistem obiectual de gestiune a datelor, ca unul dintre acestea trei. De Todd Zino Obiectez la această relație Înainte de a descrie produsele î în cauză, să ne aducem aminte prin ce diferă SGBD-uri- le obiectuale de cele relaționale. Modelul bazelor de date relaționale a fost construit pe baza conceptelor teoriei mulțimilor, a tabelelor monolitice și a unei gramatici simple pentru interogări ad-hoc, care a fost standardizată apoi în omniprezentul SQL. SGBD-urile obiectuale, în schimb, se bazează pe conceptele stocării persistente din limbajele de programare orientate pe obiecte (OOP). in esenta, aceasta inseam- nă că clasele, atributele şi instantele obi- ectelor pot fi reprezentate într-o bază de date în același mod în care sunt reprezen- tate în limbajele OOP. De asemenea, pot fi stocate şi regăsite de aplicaţii în forma lor naturală, fără să fie nevoie să fie modificate în vreun fel pentru stocarea lor în tabele relationale. Desi modelul relational pur, teoretic, este suficient de puternic pentru a accepta orice fel de tipuri de obiecte, structuri de date sau arhitecturi distribuite, cand se ajunge la implementări practice și perfor- mante în timp real, modelul relational nu se mai dovedește optim. De ce? Fiindcă cele mai multe aplicaţii client/server moderne, precum şi alte produse software complexe, sunt programate în termeni de obiecte, iar obiectele pur şi simplu nu se pretează la sto- carea în tabele relaționale. Cel mai adesea, singura soluţie este crearea câte unei tabele separate pentru fiecare clasă care există într-un anumit model de bază de date care este dezvoltat. Din păcate, atunci când ai un număr mai mare de clase trebuie să extragi date din multe tabele pentru a rezolva majoritatea cererilor, iar încărcare devine semnifica- tivă. A face un JOIN SQL pentru a culege date din mai multe tabele poate să conducă la calcule algebrice masive când se lucrează Publisher (din ObjectStore) facilitează vizualizarea și organi- zarea datelor obiectuale.% * [TEI PTD Pa OO EE PI: IE II ANBE ITI pl.ă Tr rar Versantnuare ®& altceva decât un x utilitar grafic de ş administrare, bazat însă tot pe linia de comandă și pe programare C++. Este foarte bine pentru anumite orga- nizatii, dar complet inutil pentru altele. Acest ecran este o parte din sistemul de asistență a utilizatorilor dezvoltat cu ODMG, demonstrând Gf abilitateaacestuiadea @ manevra în mod diferit # „ obiectele structurate. @ Segmentarea unei baze de date obiec- tuale (prezentată aici prin ObjectStore) ajută la optimizarea bazei de date pentru o mai eficientă căutare și regăsire a datelor. 4 Inspector-ul din Object- Store permite vizualizarea în diverse moduri a struc- turii unei baze de date obiectuale, ceea ce poate simplifica mult dezvoltarea aplicaţiilor. O bază de date ODMG suportă deferitele obiecte necesare pentru un sistem de informaţii geografice și cartografie. Administrarea datelor obiectuale de diverse tipuri necesită programare, dar multe ODBMS-uri oferă și o interfaţă grafică ajutătoare. cu volume mari de date. Cu cât datele devin mai complexe, în structuri ierarhice sau de obiecte aflate în relație, cu atât sunt mai greu de reprezentat prin linii și coloane, iar regăsirea și actualizarea datelor este tot mai dificilă. Bazele de date obiectuale îndepărtează acest nivel de complexitate şi de discrepanţă teoretică. De fapt, însăşi arhitectura lor se pretează mult mai natural la procesarea dis- tribuită şi la caching local decât modelul relațional. Se spune adesea că sistemele _ obiectuale au performanţe groaznice la interogări simple şi nu suportă interogări ad- hoc. Într-adevăr, cererile banale care se referă doar la extragerea datelor din câteva coloane ale unei tabele merg mai repede în- tr-un sistem relational decât în sisteme obiec- tuale. În schimb, acestea din urmă s-au dovedit de 100 până la 1000 de ori mai rapi- de în cazul cererilor mai complexe, care în www.agora.ro/byte/ SGBD-uri relationale implica un JOIN. (Pentru amănunte privind avantajele si deza- vantajele ODBMS-urilor, vezi articolul „Baze de date orientate obiect“ de la pagina 81). Procesul de dezvoltare Produsele ODBMS şi-au dovedit eficienţa la nivelul întreprinderii, dar mai trebuie să se maturizeze pe partea de interfaţă şi de dezvoltare. Pentru a dezvolta un model de date într-un ODBMS, trebuie să te famil- iarizezi cu multe structuri de date deosebite. Unele dintre aceste structuri — tablou, set, cursor (un pointer folosit pentru a parcurge un grup de obiecte) sau bag („sac“) — sunt familiare programatorilor experimentați şi sunt utilizate şi în medii relaționale. Altele sunt însă specifice mediilor obiectuale şi sunt utile pentru optimizarea perfor- mantelor. De pilda, un segment poate fi definit ca o grupare fizică de obiecte, ca o unitate într-o bază de date mai mare. Este util atunci când lucrezi cu obiecte care au câteva (nu multe) atribute de mari dimensiuni (de exemplu un obiect „angajat“ cu o imagine binară asoci- ată). Dacă grupezi împreună într-un segment atributele mai mari ale unor obiecte diferite, sistemul poate să scaneze mai rapid mul- ţimi de obiecte, atât mari cât şi mici — cele mari pentru că sunt toate în aceeași locaţie fizică de stocare iar cele mici pentru că di- mensiunea de stocare a fiecărui obiect s-a micşorat. Oarecum similar este conceptul de clus- ter, un alt mod de a grupa în mod strategic obiecte și atribute. Clusterele lucrează mai mult la nivel logic, plasând împreună anu- mite obiecte care sunt mai strâns inter-rela- ționate (de exemplu nodurile fiu într-un arbore). Fiecare dintre ODBMS-urile testate OCTOMBRIE 1997 BYTE România 63 Lab Report Software Obiectul este pentru administrarea datelor NIN: REZULTATELE EVALUĂRII CEL MAI BUN i ObjectStore de la Object Design "O interfață foarte bine gândită şi ușor de utilizat, plus un set se»: bogat de facilităţi fac ca acest pachet să fie remarcabil. es PRET INTERFATA WEB TECHNOLOGIE (WINDOWS NT/UNIX) (PREŢ) ObjectStore 5.0 $3300 / $6000 ObjectForms ($3200) kkk AA ODMG 5.0 $4000 / $6000 O2Web ($5000) kkk AAA Versant 5.0 $5500 /$9000 VersantWeb ($995) AAA AAA Jetotctek Exceptional etek Foarte bine sk Acceptabil * Slab dispune, într-o formă sau alta, de astfel de construcţii, deşi nu pot fi — cu siguranţă — inter-schimbate. Până la o anumită limită, o bună parte dintre aceste optimizări sunt apli- cate automat la crearea şi popularea unei baze de date (mai ales în Versant). Dar pen- tru a dispune de cel mai bun control, mai ales pentru aplicaţii vitale, trebuie să le definiti în mod explicit. kkk Bine | Versatilul Versant 5.0 Versant se orienteaza spre piata aplicatiilor de vârf la nivel de întreprindere, punând accentul pe granularitatea tranzacţiilor și pe toleranța la defectări. Cu toate calităţile sale în aceste domenii, încă nu dispune de sufi- ciente instrumente de dezvoltare iar inter- fața cu utilizatorul este primitivă. Spre deosebire de cele mai multe sisteme FACILITĂȚI ODBMS pe birou U navantaj cheie al tehnologiei bazelor de date obiectuale este scalabilitatea de la nivelul computerului desktop pana la nivelul intreprinderii. Tehnologia are multi clienti po- tentiali in ingineria software, aplicatii grafice și în dezvoltarea de aplicații de administrare a datelor. Multe dintre programele de astăzi necesită o cale de a stoca și de a regăsi datele la nivel local. Deoarece interfețele de bază pentru acestea, în C++ și Java de pildă, sunt lente și nesigu- re, o anumită tehnologie de baze de date trebuie implementată și înglobată în produs. Dar în aceste situații, înglobarea serverul de date complet, obiectual sau relațional, este o soluție exagerată. În schimb produse ca NeoAccess (de la NeoLogic) și PSE Pro (de la Object Design) tind să impună o nouă paradigmă, numită „databases for the desktop”. NeoAccess 5.0 poate fi folosit ca un back-end de stocare în cadrul oricărui mediu de dez- voltare C++. Deoarece nu impune o licență pentru produsele dezvoltate cu ajutorul său, pro- gramul poate fi integrat în orice produs comercial fără ca prin aceasta să crească prețul per utilizator sau per copie. Produsul suportă compilatoarele și mediile de dezvoltare C++ cele mai răspândite pe platforme Windows, Unix, Mav si BeOS. Tehnologia NeoAccess a fost deja inglobata in multe dintre produsele software de suc- ces de pe piata, cum ar fi NetObject Fusion (un editor de pagini Web), Netscape Communi- cator si in programele de birou de la Corel. Încă nu este disponibilă o interfață Java. Prin PSE Pro, Object Design oferă miezul tehnologiei pe baza căruia și-a construit sis- temul pentru aplicaţii la nivel de întreprindere. PSE (care înseamnă Persistent Storage Engine) utilizează aceeași tehnologie ca și ObjectStore, dar fără necesarul mare de memorie și arhi- tectura multi-user a acestuia. PSE Pro furnizează un sistem de biblioteci și „scheme“ care permit o serializare eficientă și sigură a datelor manevrate de o aplicație. Actualmente, PSE Pro dispune de interfeţe pentru Java, C++ și ActiveX. Implementarea claselor ODBMS pentru Java realizată de Object Design a exercitat o puternică influență asupra viitorului standard ODMG privind utilizarea tehnologiei bazelor de date obiectuale cu Java. PSE Pro este însoțit și de o variantă redusă funcțional, PSE, care poate fi descărcată gratuit de pe situl Web al firmei Object Design. 64 BYTE România OCTOMBRIE 1997 UTILITATE PUNCTAJ (UȘURINȚA DEZVOLTĂRII) GENERAL di took tok tok tok kk Ai toto obiectuale comerciale, Versant se bazeaza pe modelul serverului de obiecte, nu pe imple- mentarea de gen „server de pagini“ din ObjectStore (ODMG de la 02 merge pe o abordare hibridă). În cazul unui server de pagini, cea mai mică unitate de date are dimensiune fixă (de regulă circa 4KB), în vreme ce un server de obiecte lucrează cu obiecte logice care adesea sunt mai mici. Când obiectele sunt mici, arhitectura object- server permite un maximum de concurență pentru servere în regim intens tranzacțional. Versant oferă un server toleranta defecte (fault-tolerant), bazat pe soluţii de vârf pentru sincronizarea replicării în baza de date şi pentru oglindire master-slave trans- parentă. Aceste caracteristici sunt adânc înrădăcinate în arhitectura sistemului, deci necesită intervenții minime asupra codului pentru a fi configurate. VersantWeb, un produs însoțitor destinat în mod special aplicaţiilor Web, este relativ mai ieftin decât cei doi concurenți ai săi, oferind totuși funcţiile vitale necesare pre- cum și interoperabilitate cu interfețele de programare ale principalelor servere Web. Deşi Versant excelează în versatilitate și fiabilitate, eșuează la capitolul ușurinței de învăţare și administrare. APl-ul C+ + a fost de departe cel mai complicat dintre cele trei pe care le-am testat, beneficiind poate şi de cea mai puţin lizibilă documentaţie. Instru- mentele grafice se limitează la un simplu uti- litar DBAdmin, oferind doar cu puţin mai mult decât operaţiile de bază pentru admi- nistrarea unei baze de date. În plus, nu există instrumente RAD disponibile. Nu am testat interfaţa Java, care încă nu a fost lansată, dar rapoartele menționează că dispune de întreaga funcţionalitate a interfeţei standard C++ din Versant. Credem că pro- babil va oferi un mediu de dezvoltare mai comod. Obiectul este pentru administrarea datelor Lab Report Software Cine are grijă de ObjectStore? BYTE a analizat deja ObjectStore 5.0 de la Object Design, un ODBMS de vârf care oferă cele mai bune opţiuni pentru dez- voltare, arhitectură și livrare rapidă pe piaţă (vezi „What's in Store for the Web“, BYTE August). ObjectStore este funda- mental diferit de celelalte două produse, uti- lizând pentru administrarea obiectelor maparea în memoria virtuală și nu moște- nirea și identificatorii unici. Versant și ODMG pretind ca fiecare obiect nou creat să fie o subclasă a clasei generice de bază Object. ObjectStore nu are această pretenţie, economisind astfel 64 de octeți pentru fiecare obiect. Un câştig aparent neînsemnat, dar care într-o baza de date uriașă, de ordinul giga-octeţilor, poate fi extrem de important. În plus, ObjectStore este singurul dintre sistemele testate care oferă suport pentru ActiveX, ceea ce reprezintă desigur un imens avantaj pentru dezvoltarea de apli- caţii în medii Windows NT distribuite. Dar poate cea mai importantă facilitate a lui ObjectStore o reprezintă suita sa de unelte vizuale pentru dezvoltarea de aplicaţii şi pentru administrarea bazelor de date exis- tente. Inspector 2.2 este un utilitar avansat care ne permite să edităm datele, să refacem organizarea nivelului fizic al bazei de date, precum și să concepem interogări. Toate acestea într-un mediu „point-and-click“ foarte prietenos, care utilizează un foarte familiar format tabelar (gen spreadsheet) de afișare a datelor. Folosind Inspector puteţi de asemenea analiza și depana schema bazei de date, adesea foarte com- plicată. Un alt instrument foarte util din arsenalul lui ObjectStore este Performance Expert, un utilitar analitic care examinează o aplicaţie sau o arhitectură ObjectStore, furnizând informaţii detaliate despre performanţă si sugerând modalităţi de optimizare. Cu ObjectStore puteţi programa atât în C++ câtşi în Java, iar codul Java poate acce- sa obiectele și metodele C+ + din baza de date. În privinţa API-ului C+ +, ObjectStore se poate mândri cu cel mai direct cod, care necesită instalarea celui mai redus număr de structuri, macro-uri şi clase criptice pentru a construi o bază de date simplă sau un mo- del obiectual. Însă, spre deosebire de cele- lalte două produse, nu dispune de interfață pentru Smalltalk. Suportul tehnic oferit de Object Design este impresionant. Este o practică curentă ca un inginer să-și petreacă o zi sau două cu un client pentru a-l ajuta să instaleze softul şi să-i rezolve toate problemele. www.agora.ro/byte/ BAZE DE DATE OBIECTUALE CACILITALI Versiune Preţ pentru o dezvoltare NT PLATFORME SUPORTATE Windows NT v IBM OS/2 Digital Unix : / IBMAIX og 2. 7 SCOUnx : fe : - SunOS 4.x : eee a UNELTE DE DEZVOLTARE e Unelte de dezvoltare vizuală Inspector, O2Look, O2Tools Performance Expert „(numaiUni) LIMBAJE SUPORTATE Java „ Opionah(beta) COMPATIBILITATEODMG ODL (Object DesignLanguage) ARHITECTURA Arhitectură de tranzacţie. Ne Executarea metodeloria client i fo : a Server de pagini | . Senerobiei * Pentru Versant și ODMG există posibilitatea alegerii unei intre de lim i interfețele de limbaj adiționale se vând sperat / = da; N/A=nu se aplica. a tetokkk Exceptional kk Foarte bine Filiera franceza Dintr-un motiv care ne scapă, un număr sur- prinzător de mare de produse OBDMS provin din Franţa. Printre acestea se numără şi ODMG 5.0, produs de 02 Technology. Pentru proiectantul de aplicaţii, serverul de baze de date ODMG 5.0 prezintă două fațete. Pe de-o parte este un server pentru platforme Unix la un preţ atractiv, oferind O2Look și O2Tools, două instrumente RAD atrăgătoare, precum și o interfaţă grafică pentru complexul sistem de baze de date. Bine Dar, din păcate, nu există nici o interfață vizuală pe latura NT a problemei. Mare păcat, având în vedere că un volum semni- ficativ de dezvoltare de aplicaţii client/ser- ver avansate se desfășoară pe platforma Win- dows NT, chiar şi atunci când serverul ţintă poate fi o mașină Unix. La capitolul plusuri, 02 se mândrește cu implementarea propriului 4GL, numit O2C, care permite o programare avansată și toto- dată simplificată, precum și administrarea memoriei dinamice şi a obiectelor, totul în- tr-un mediu și cu o sintaxă total compatibilă OCTOMBRIE 1997 BYTE România 65 Lab Report Software Obiectul este pentru administrarea datelor VECH ro CU-S (Bancul de) Test eșuat Pentru a dezvolta aplicaţii folosind un anumit sistem ODBMS, prima dată trebuie să-i învățați arhitectura generală și mediul de dezvoltare. Fiecare produs are caracteristici diferite, astfel încât unui benchmark pentru a le testa performanţele implică dezvoltarea unei scheme care să poată să fie reprezentată pe fiecare ODBMS. Dar asta-i partea cea mai ușoară. Fiecare produs dispune de pro- priul său API, foarte complex, iar unele interfeţe nu pot fi folosite decât de o gamă limitată de instrumente, cum ar fi C++, care la rân- dul său nu este complet standardizat. Fiecare dintre produsele testate pentru această folosește structuri de date C++ complet diferite pentru a reprezenta un obiect de bază cu atribute de tip string de lungime variabilă. Mai mult, fiecare pro- dus dispune de propriile sale macro-uri C++, necesare pentru initia- lizarea bazei de date, pentru popularea ei cu obiecte replicate și pen- tru a marca începutul și sfârșitul unei tranzacții. Și, desigur, aceste macro-uri nu se comportă la fel în fiecare sistem ODBMS. Pentru obi- ecte cum ar fi un segment al bazei de date, un pointer lung, un cursor sau o referință statică, adesea există implementări cu totul diferite în fiecare produs. Din aceste motive — dar și din multe altele — a porta o aplicaţie generică ne-trivială, scrisă în pseudocod, pe fiecare ODBMS nu poate garanta un nivel rezonabil de paritate pentru aceste produse extrem de diferite. Nu doar că procesul de bază al creării bazei de date și al obiectelor au fost inconsistente, dar și semantica unei tranzacţii, modelele de blocare și de autorizare folosite de sisteme pentru o citire sau o scriere s-au dovedit inconsistente. Dacă dăm crezare producătorilor, fiecare dintre sistemele testate dispune de un sistem bine definit și foarte flexibil de parametrizare a blocărilor și a tranzacţiilor. Dar, din nou, nu am găsit o cale suficient de simplă pentru a pune în ecuaţie o anu- PERFORMANȚĂ mită schemă care să fie aceeași pentru fiecare sistem. Deși fiecare pro- dus suportă 0QL (Object Query Language), aceasta nu este întot- deauna cea mai bună cale de a interoga baza de date, iar produsele îţi permit să nu folosesti deloc OOL pentru realizarea citirilor și scrierilor în baza de date. Multe dintre aceste probleme de testare își au originea în com- plexitatea generală a bazelor de date. Chiar și SGBD-urile relaţionale tind să folosească extensii proprietare de limbaj pentru a maximiza performanţele și eficienţa în aplicaţii de mare anvergură. În concluzie, NSTL nu a putut, în nici o formă practică și realistă (Și în timpul avut la dispoziţie), să obțină date relative la performanţele com- parate ale celor trei produse în condiții de exploatare reală. Am ajuns la concluzia că realizarea unor teste care să poată compara în mod onest ce- le trei produse ar necesita, în cele din urmă, trei dezvoltări total sepa- rate și, chiar în aceste condiții, am fi avut de luat niște decizii care ar fi putut pune sub semnul îndoielii anumite rezultate. Ralph Waldo Emerson ar fi spus că rigoarea este podoaba minților înguste, dar BYTE nu poate, pur și simplu, să facă comparații de performanţă fără aceasta. Există totuși o speranţă la orizont. ODMG are o șansă bună de a lucra la un standard Java comun pentru lumea bazelor de date obiectuale, înainte ca producătorii să implementeze în mod diferit propriile lor interfeţe Java. Dacă Java va putea fi standardizat în acest domeniu, atunci — datorită dezvoltării mai comode și semanticii obiectuale mai stricte decât la C++ -- Java ar avea șanse importante să devină lim- bajul predilect pentru dezvoltarea de aplicații pentru ODBMS. Aplica- ţiile scrise în Java pentru un anume sistem obiectual sunt mult mai ușor de portat pe un alt sistem decât dacă ar fi scrise în C++. Mai mult, Java se împletește foarte strâns cu conceptele bazelor de date obiec- tuale — ceea ce nu se întâmplă și cu SOL. Acesta va fi încă un factor important în acceptarea largă a sistemelor de baze de date obiectuale în întreprinderile viitorului. cu bătrânul ANSI C. Mai mult chiar, 02 Technology a lucrat cu proiectanți CORBA de prim rang pentru a produce propriul 02Corba, o compo- nentă adițională pentru ODMG $.0 care INFORMATII DESPRE PROD 66 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 aduce o interfață completă spre atât de răspândita implementare CORBA a arhi- tecturii de obiecte distribuite. În plus, O2 a dezvoltat de curând un model de server high- tech, numit „adaptive locking“, care permite o blocare hibridă, la nivel de pagină şi obiect, pentru tranzacţiile concurente. Obiectele stocate într-o bază de date 02 sunt independente de limbaj. Aceasta în- seamnă că dacă un anumit obiect a fost dez- voltat in Smalltalk, acesta poate fi accesat şi manipulat de o aplicatie Java. $i viceversa. Suport de calitate În încheiere câteva cuvinte despre decizia în privinţa unui sau altuia dintre aceste pro- duse: Ajutorul din partea producătorului este vital pentru softul la nivel de între- prindere, deci şi pentru ODBMS-uri. Toate cele trei produse pe care le-am testat sunt însoțite de un suport tehnic excepțional, care uneori cuprinde asistenţă extensivă și train- ing la sediul clientul. Iar acestea nu se referă doar la suportul tehnic, ci implică şi un anga- jament pe termen lung referitor la compati- bilitate şi standardizare. Producătorii au parcurs o cale lungă în dezvoltarea de front-end-uri mai bune, în care pot fi executate cereri SQL existente şi conceptele relaționale tradiționale au fost portate într-un cadru obiectual. Este bine să ştiţi ca atunci când va trebui să schimbaţi paradigma, vă puteţi bizui pe instrumente bune, care folosesc ceea ce aveţi deja. Todd Zino evaluează pentru NSIL strategii de dezvoltare software, performanțe şi interfețe uti- lizator. Îl puteţi contacta prin e-mail la adresa Todd@lacemaker.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] Evaluările din acest raport prezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NISL, Inc., prezentate într-un număr recent al publicației PCDigest. Pentru un exemplar al rapor- tului complet, contactaţi NTSL la 625 Ridge Pike, Conshohochen, PA 19428; (610)941-9600; pe internet, editors@ntsl.com, pentru abonament, contactaţi Computer Press Agora s.r.l. Tg.Mureş. BYTE Magazine și NTSL reprezintă unităţi func- tionale ale The McGraw-Hill Companies. ava este ca un copil minune care știe să interpreteze un concert pentru pian de Rachmaninov, dar nu B® foloseşte încă olița. Sclipirile de geniu și potenţialul SRE viitor întrezărit sunt umbrite de comportamen- tul bolnăvicios al unui copil care are doar doi ani. Este greu să treci peste lipsa de maturitate de la Java. În com- paraţie cu codul nativ, codul octet interpretat de la Java este lent ca și coada de la un ghigeu de posta. Uneltele de dezvoltare Java sunt diamante neslefuite, uneori prea brute. In ciuda promisiunii de a „scrie o dată şi executa oriunde“ mai există încă diferenţe sâcâitoare între maşinile virtuale (VM), care fac ca programele Java să se comporte urât pe platforme diferite. JAVA TRECE AFACERI „Criticii afirmă că Java nu este matur. Dar alţii îl folosesc pentru rezolvarea de problene reale de afaceri. Care este secretul lor? De Tom R. Halfhill API-urile Java pentru crearea GUI, AWT (Abstract Window Toolkit) sunt asa de incurcate încât pare că toată lumea le scrie din nou. Şi Sun Microsystems se luptă cu Microsoft pentru viitorul limbajului Java. Cu alte cuvinte, este o situaţie care seamănă mult cu primele zile ale lui Windows, Macintosh sau MS-DOS. Dar puţină lume își mai aminteşte de API-urile din epoca de piatră, pen- tru Windows 1.0 sau de proiectanţii pentru Mac, care trebuiau să-şi compileze programele pe un Lisa, sau că Microsoft a trebuit, pe vremuri, să se lupte cu Digital Research pentru viitorul DOS. Atunci când apare orice nouă platformă, pesi- miştii privesc lacunele şi optimiștii exagerează potenţialul. Între ei se află proiectanții, care trebuie să rezolve prob- lemele reale, astăzi. Când va fi Java pregătit pentru succes? Este pregătit de pe acum, după cum afirmă unii proiectanți care utilizează Java în mod curent, pentru a realiza unele afa- OCTOMBRIE 1997 BYTE România 67 4661 ON3X833L WIL :vilvăismi Aplicaţii de rețea Java trece la afaceri ceri foarte serioase, așa cum este creionat mai jos. BI O firmă recent înființată, din Silicon Valley a construit o aplicaţie de achiziţionare pentru toată întreprinderea, care elimină plimbatul hârtiilor, rulează pe platforme client multiple, leagă furnizorii externi de intranet-urile firmei și oferă integrare a bazelor de date din întreprindere. EI O firmă de consultanță din Washing- ton a scris din nou un sistem expert de prac- tici de angajare, care a fost scris iniţial în Gere. EI Un consultant independent din Cali- fornia utilizează Java pentru reproiectarea procesului de analiză a angajaţilor de la o mare firmă de biotehnologie. EI Un integrator de sisteme din New Jer- sey utilizează applet-uri Java şi soft inter- mediar (middleware) pentru a oferi un ser- viciu de asistenţă pentru beneficiarii corporației. EI Un om de afaceri care nu știe să scrie nici măcar o linie de program Java a utilizat o unealtă care converteşte automat foile de calcul tabelar Excel în appleturi Java. EI Sony Online Venturesa realizat un site Web comercial pentru trafic intens cu com- ponente Java de partea serverului care generează dinamic majoritatea paginilor de Web. EI Home shopping Network foloseşte soft Java de partea serverului pentru site-ul Web propriu, mare, şi care prezintă licitaţii on-line și este conectat la o bază de date cu produse. EI Un contractant mare din industria de apărare foloseşte un motor de indexare și căutare bazat pe Java pentru a crea un inven- tar de componente interogabil de către ingineri din orice browser de la client. Acestea nu sunt cazuri izolate. O anchetă independentă la cititorii BYTE, realizată în mai a constatat că 54% dintre ei dezvoltă aplicaţii Java. Într-un alt studiu, comandat de Java Internet Business Expo, analiştii de la Zona Research au întrebat 297 profe- sioniști TI de la organizaţii care au peste 250 de calculatoare. Ei au constatat că 47% uti- lizează Java acum și restul se aşteaptă să uti- lizeze Java în următoarele 12 luni. Dintre companiile care au adoptat deja Java, 52% au deja aplicaţii terminate. „Partea de buget mediu destinată dez- voltării de aplicaţii Java va creşte de la 12%, cata fost pentru ultimele șase luni, la 21% în următoarele 24 de luni“ trage concluzia Clay Ryder, analistul principal pentru studiul Zona. „Java nu este o modă trecătoare“. Tendinţe Java Pentru acest articol, BYTE s-a orientat spre aplicaţii de afaceri finalizate sau în primele 68 BYTE România OCTOMBRIE 1997 E) Auba 0ORMS (Ver 10-1213 Fn 06/20/97) - Microsoft Internet Explorer Ariba ORMS utilizeaza software Java pe server si la client, pentru a automatiza procesul de achizitie la corporatie. etape de distribuire. Am constatat că au apărut patru tendințe. BI Proiectanţii îşi termină anumite proiecte în câteva luni, în ciuda lacunelor da la Java. Programatorii laudă avantajele Java față de C/C++ ca limbaj orientat obiect şi sunt încrezători că proiectarea va fi mai uşoară pe măsură ce uneltele devin mai bune. EI O mare parte a proiectelor Java rămâne ascunsă, proiectele fiind de firmă. În prezent, puţini proiectanți scriu în Java aplicaţii vândute la pachet. EI Programele Java care se execută pe ser- ver sunt cel puţin la fel de semnificative ca appleturile executate în browser, cu toate că mulți asociază Java cu appleturi. Şi acest lucru maschează vizibilitatea Java. Unele site-uri Web foarte mari şi aplicaţii de firmă depind esenţial de Java pe server, dar uti- lizează puţine appleturi, sau nu le folosesc de loc. EI Motivul principal al alegerii Java de către proiectanți este compatibilitatea pen- tru platforme multiple. Cu alte cuvinte, ei adoptă Java ca şi platformă, nu numai ca lim- baj. Zona a ajuns la aceeași concluzie, con- statând că posibilitatea de execuţie Java în browsere Web şi pe diferite platforme este pe departe motivul major de adoptare Java. Aceste tendinţe par raţionale. Organiza- ţiile mai tind să acumuleze multe platforme diferite și nu se grăbesc să înlocuiască echipa- mentele lor bune. Dar acest lucru creează probleme la desfăşurarea aplicaţiilor în între- prindere. Singurul numitor comun este rețeaua și browserele. Java permite pro- iectanţilor să treacă peste diferenţele de plat- formă şi să desfășoare rapid soluţiile lor de reţea la orice număr de clienţi. Java la lucru Neutralitatea față de platformă este motivul pentru care Ariba Technologies a ales Java pentru ORMS (Operating Resource Man- agement System). ORMS de la Ariba auto- matizează achiziţia de echipamente, con- sumabile de birou, mobilier, maşini şi aproape a orice care nu este direct necesar pentru producţia propriu-zisă. Aceste achi- zitii variate constituie de obicei 22% din cos- turile firmei. Este un proces de afaceri care strigă să fie automatizat, deoarece costul pre- lucrării formularelor pe hârtie poate depăşi costul obiectului cumpărat. Este, de asemenea, un proces puternic dis- tribuit care trebuie să lucreze cu clienții şi sis- temele vechi care există. Nimeni nu vrea să renunţe la miile de sisteme PC desktop sau să înlocuiască sistemele mari, doar pentru a avea aplicaţii noi. „Dacă mergeţi la o firmă Fortune 100, vedeţi că au sisteme AS/400, sisteme Hewlett-Packard, au Unix şi main- frame“, spune Paul Touw, director de mar- keting și dezvoltare la Ariba. „Acesta duce aproape implicit la Java“. Ariba ORMS se extinde şi dincolo de întreprindere. Furnizorii externi îşi pot for- mula ofertele în foi de calcul tabelar, care includ preţuri, opţiuni pentru produs, can- tități şi aproape orice altceva, chiar și adrese URL care indică site-ul Web al furnizoru- lui, unde pot fi ilustraţii sau foi de catalog. Java trece la afaceri Aplicaţii de reţea Excelenţă în Java pe dintre uneltele recente oferă posibilitatea de a realiza soluții multi-platformă pentru milk oanele de utilizatori de intranet pe Web, fărăa scrie nici un rând de program. Michael Kranitz, director pentru afaceri digitale la The Computer Group, a folosit recent o asemenea unealtă pen- tru a converti o aplicaţie comercială într-un applet Java. Produsul iniţial, LeaseWizzard, a fost scris în Borland Delphi pentru Windows. Elajută cumpără- torii de automobile să decidă dacă vor cumpăra automobilul sau îl iau pe leasing. Kranitz a dorit să pună oversiune gratuită, redusă de WebWizzard pe propriul site Web, dar nu știe programare în Java. Astfel că a realizat un prototip funcțional în Excel și a utilizat unealta numită SmartTable, dela Visual Numerics, pentru conversia automată a foilor de calcul tabelar în appleturi Java. Smart- Table creează fișierele de clasă Java care duplică atât prezentarea, cât și funcţionarea foilor de calcul tabelar. Utilizatorii pot introduce date și pot face calcule on-line. Mai târziu, Kranitz a angajat un programator pentru a scrie o versiune HTML/JavaScript, utili- zabilă și din browsere fără facilităţi Java. Totuși, verificarea erorilor nu este așa de complexă, la introducerea datelor și se ocupă un spaţiu mai mare de pe ecran. „Trebuie să faci defilare ecran și este complicat“, spune Kranitz. Appletul Java „arată mai bine pe ecran“. + Netscape - [Leasewizard Jr. Pop Up Calculator] Ariba importă foile de la furnizor într-un catalog on-line accesibil din browser-ul uti- lizator, cu ajutorul unui applet Java. Appletul protejat prin parolă este inter- faţa pentru procesul ce achiziţie. EI oferă o interfață grafică şi instrucțiuni la fiecare pas. De asemenea, impune reguli de afacere care guvernează modul în care firma trans- feră şi aprobă ordinele de cumpărare. În fundal, aplicaţia Java de partea server de la Ariba acţionează ca intermediar între appleturi şi sistemele vechi din firmă. Ea dis- cută cu bazele de date prin JdbcKona de la WebLogic, care este o colecţie de drivere JDBC (Java Database Connectivity) pentru Oracle, Sybase si Microsoft SQL Server. Pe serverele Windows NT, Ariba se leaga si la Crystal Reports. Este de remarcat faptul ca beneficiarii Ari- ba au început desfăşurarea unei versiuni www.agora.ro/byte/ inițiale doar cu şapte luni după ce Ariba a demarat proiectul în decembrie 1996. Nu există modalități de a realiza un program C++, în şapte luni, care să facă tot ceea ce face serverul nostru Java“, pretinde Boris Putanec, inginer la Ariba. Nu a mers totul fluent si Ariba s-a con- fruntat cu multe probleme. O eroare în com- pilatorul JIT (Just In Time) iniţial de la Microsoft a făcut ca instrucţiunile IF să se execute incorect. Sincronizarea de fire de la Java nu era consistentă, Windows NT ex- tinde firele native pentru a trata firele Java, pe când Solaris de la Sun suprapune firele Java pe un fir nativ. Instrucţiunea FINAL- LY din Java poate distruge un fir care tratează o excepţie. Şi programatorii Ariba s-au lup- tat cu diferenţele dintre mașinile virtuale Java VM de pe diferitele platforme. Putanec spune supărat: În loc de scrie: o dată şi execută oriunde este mai degrabă scrie o dată şi depanează peste tot“. Totuşi, au reușit să pornească. Pentru a depăşi deficienţele din AWT, Ariba a apelat la IFC (Internet Foundation Classes) de la Netscape, o bibliotecă de clase care oferă o flexibilitate grafică mai ridicată și o pre- zentare şi utilizare consistentă pe diferitele platforme. Doi dintre beneficiarii pilot pentru Ariba sunt AMD și Cisco Systems, ambii din Syli- con Valley. AMD a început instalarea ORMS în iunie şi avea în plan utilizarea în producție la sfârșitul lui august. AMP dorește să des- făşoare ORMS la 4000 de sisteme desktop. Cisco a început şi ea implementarea în această vară şi se aşteaptă ca prin noiembrie să desfăşoare ORMS la 8000, până la 10000 de sisteme. Ambele companii spun că ORMS se îmbină corect cu clienţii existenţi şi sis- temele din fundal. „Facem acest lucru pentru a avea relaţii solide de afaceri şi nu doar de dragul prezen- tării tehnologiei“, spune Pat Guerra, vice- preşedinte AMD pentru administrarea stocurilor. El explică faptul că automatizarea procesului care funcționa pe hârtie, ORMS eliberează angajaţii pentru sarcini mai pro- ductive. Ei sunt deja în cursuri de formare pentru a putea măsura mai precis perfor- manţele furnizorilor și pentru negocierea unor contracte mai avantajoase. Guerra spune că a ales o soluţie Java deoarece AMD are tot felul de echipamente, de la Windows PC la stații Unix $i, main- frame IBM sau minisisteme DEC VAX. Unele sisteme vechi au deja 15 de ani. „Com- patibilitatea între platforme are pondere imensă“, explică el, „care face ca suportul aplicaţiei să fie mai lesnicios şi mai ieftin ca la o soluţie specifică unei platforme date“. La Cisco angajaţii folosesc PC-uri Win- dows, sisteme Unix și Mac, şi sunt răspândiţi în birouri aflate pe tot globul. Cisco avea nevoie de o soluţie pentru multe platforme, limbi, unităţi monetare și care se integra cu sistemul de achiziție Oracle Purchasing. Ari- ba ORMS face toate aceste lucruri şi ge- nerează și ordine de cumpărare în format electronic ANSI standard EDI-850 pentru furnizori care acceptă aceste documente elec- tronice. Managerul de program de la Cisco, Car- olyn Palmo spune că proiectul respectă termenele şi abia aşteaptă să poată distribui ORMS în toată lumea. Este în mod evident dificil pentru oamenii de la filiale să lucreze cu formulare pe hârtie. În acest mod, ei pot să lanseze pur și simplu cererile prin Web“, spune ea. Vânzare la guvern Un alt proiectant dedicat compatibilității OCTOMBRIE 1997 BYTE România 69 Aplicaţii de reţea Java trece la afaceri între platforme esţe Washington Consulting Services & Technologies (WCS&'T), care a convertit recent o aplicaţie client/server din C++ în Java. Aplicația, numită Chinook, este un exemplu de sistem expert de relaţii cu angajaţii pentru agenţii guvernamentale ŞI corporații. Chinook ajută la orientarea managerilor în situaţii delicate care pot avea consecințe costisitoare, ca absenteismul, abuzuri în folosirea materialelor sau cele sexuale, dis- criminări și altele. Tabelele de decizii logice din Chinook se bazează pe legislaţia aferen- tă situaţiei, decizii în tribunale, politici de fir- mă şi practicile optime ale altor firme. După ce se pun o serie de întrebări managerului, Chinook generează un raport de analiză a riscului și sugerează acţiuni. Aceste acţiuni pot începe de la scrierea unei scrisori sau unui memoriu, completat cu formulările reco- mandate și se pot termina cu măsuri disci- plinare recomandate. „Nu este un avocat la conservă, nu este o unealtă de consilier legislativ“, spune Linda Brooks Rix, presedinte la WCS&T. Dar ajută managerii să rezolve astfel de probleme. „Ajută şi la echilibrul organizaţiei, astfel încât managerii sunt mai consistenţi în acțiuni și măsuri disciplinare“. Rix spune că versiunea C++ de la Chi- nook este utilizată de organizaţii cu 250.000 angajaţi şi 40.000 manageri. Atunci când sof- tul trebuia scris din nou, compania a decis trecerea la Java, astfel ca interfaţa să se exe- cute la orice client. National Science Foun- dation are jumătate din echipamente Mac-uri jumătate Windows, şi spune ea, Mac-urile sunt frecvente şi la NASA şi US Airforce.,„, Guvernul federal este deosebit de interesat în soluţii intranet, deoarece aces- tea au cost mai redus decât cele de unică plat- formă“, explică Rix. WCS&T a început scrierea din nou pen- tru Chinook în Aprilie. Activitatea a fost uşurată deoarece proiectanții au realizat ver- siunea C/C++ într-un cadru de componente bazate pe reguli şi folosind un set de unelte numite Elements, de la Neutron Data. Atunci cînd, recent, Neutron a portat uneltele în Java, a adăugat şi un utilitar care traduce fişierele de resurse C/C+ + în clase Java. Acesta a diminuat cantitatea de cod ce tre- buia scris de către proiectanți, spune Gary Frank, director de dezvoltare software la WCS&T. Ei au intalnit unele probleme, in mare parte datorate limitarilor de la Java 1.0.2, spune Frank. Appleturile sub 1.0.2 nu pot comunica la imprimante sau salva fisiere la client, astfel că programul de partea server trebuie să genereze rapoartele în HTML şi să le afişeze în fereastra browser de unde se pottipări. „A fost mai deranjant decât orice 70 BYTE România OCTOMBRIE 1997: 11 Wood Direct and 20 Total Reports in 3 Levels 114 Recognition Program Reasons Analysis Issuer CRC a construit un applet Java propriu care permite, pentru 700 de manageri de nivel mijlociu de la o mare firma de biotehnologie, accesul la datele angajatilor. altceva“, spune el. WCS&T a terminat tre- cerea la Java în iulie și a început imediat con- lucrarea cu beneficiarii, pentru testare şi des- făşurarea produsului. Biofeedback Un alt consultant utilizează Java între mai multe platforme pentru a rezolva o problemă deosebită la o firmă de biotehnologie cu peste 3200 de angajaţi, din California. Com- pania păstrează înregistrări cu date despre angajaţi într-o bază de date cu vechime de zece ani care se execută pe Novell NetWare şi MS-DOS. Baza de date îşi îndeplineşte rolul în mod adecvat și este puternic adap- tată la cerinţe, astfel că firma nu se grăbeşte cu înlocuirea. Dar pentru implementarea unui proces nou de analiză a angajaţilor si reducerea fluctuaţiei, compania a trebuit să extindă accesul la baza de date, de la 12 per- soane, la peste 700 de manageri de nivel mediu. Baza de date nu mai făcea faţă, pur şi simplu. „Nu puteau accesa aceste date, erau de fapt blocate. Era o problemă clasică de magazie de date“, spune Chris Christian de la CRC Business Solutions, consultantul principal angajat pentru a găsi o soluţie. Pentru a complica problema, managerii firmei de biotehnologie utilizează multe sisteme client diferite, în mare parte Mac dar şi stații Windows PC sau Unix. Toţi au nevoie de acces la baza de date și compania nu a dorit să instaleze software client nou sau extensii specifice în browsere. În plus, unele browsere nu au facilități Java. Din fericire, exista deja un intranet exe- cutat pe server Digital Alpha sub Unix. Același server face replicarea bazei de date DOS la Oracle 7, în fiecare noapte. Chris- tian şi-a conceput prima soluţie cu Jam Web de la Prolifics, un motor client / server care aduce informatiile din baza de date Oracle şi lansează procese CGI pentru generarea unor pagini HTML pentru browsere. Din păcate, paginile HTML tind să devi- nă mari și să nu poată afişa multe informaţii pe ecran. Cristian a utilizat o nouă versiune Java de la Prolifics (3.0) pentru a afișa datele mai compact, într-un applet cu bară de defilare. Interfața utilizator este astfel mai consistentă pe ecranele de dimensiuni dife- rite şi appletul este adus mai repede. Motorul Prolifics utilizează un limbaj special de descriere a formularelor pentru generare automată de HTML şi JavaScripr pentru browsere care nu au facilităţi Java, astfel că Cristian nu a trebuit să creeze versiuni mul- tiple pentru clientul aplicaţiei. Pentru realizarea proiectului, Cristian a trebuit să utilizeze cunoştiinţe de Java, JavaScript, HTML, SQL și de unelte Prolifics şi chiar şi de design grafic. „Nu mai este programare, așa cum îl știam“, spune el. „Proiectanţii au nevoie de o mulțime de cunoștiințe diferite. Şi deoarece aplicaţia se execută în browser, fiecare se așteaptă ca să semene cu o pagină Web interesantă ca grafică“. Nivelul Web Deoarece Web-ul se transformă în WAN glo- Java trece la afaceri Aplicaţii de rețea Upporturmty M = ae [3000. 0000 Anyware de la Applix este o serie de appleturi Java care conectează utilizatorii la baze de date din fundal. ExtremeSports Campaign Status Report Make Custom Report Attributes | Delete Campaign | Wednesday 12/11/96 - Tuesday 12/17/96 Ratio Ratio (#) (Relative) Clicks imps 202 4,371 4.62% III 159 4,379. 3,63% (NI 104 4,360 2.3700 186 4,360 4, SE 312 2,905 10. 45% INI Totei 963 20,483 4.70% MII Clicks to Date 2,622 in Mohs DA LARA Shee. FI PU! Ad Station de la Dynamo ușurează pentru Webmasteri administrarea reclamelor de pe site-urile Web. bal, proiectanți îl folosesc pentru realizarea de extranet-uri între firme şi intranet-uri între platforme. Legăturile între ORBS de la Ariba şi furnizorii externi sunt doar un exem- plu. Un altul este aplicaţia de pupitru de asis- tență implementat de LANcomp, o com- panie de integrare sistem şi vânzări cu 50 de angajaţi, din zona New York LANcomp oferă asistenţă de 24 ore din 24 pentru beneficiari printr-o suită de apple- turi Java numită ApplixWare. Appleturile www.agora.ro/byte/ permit beneficiarilor să anunţe tehnicienii LANcomp privind problemele ivite şi să urmărească evoluţia rezolvării. Ambele părţi au de asemenea acces permanent la baza de cunoştiințe de la LANcomp, păstrată într-o bază de date Oracle. Softul middleware este Applix Enterprise, o componentă nativă pe server. Baza de cunoștințe conţine docu- mentaţie, soluţii la problemele uzuale, cap- turi de ecran ilustrative, și adrese URL de la site-uri Web utile. - „Avem nevoie de acces de oriunde la un produs cu facilități Web, pe care angajații și beneficiarii să-l poată folosi din orice loc, de la orice client“, explică Dan DeVenio, vicepreşedinte pentru vânzări şi marketing la LANcomp., Aveţi nevoie doar de un browser cu facilităţi Java şi de o parolă“. Appletul pentru mai multe platforme este important, atât intern pentru LANcomp, cât | şi pentru beneficiarii din exterior, adaugă Bob Rudis, manager tehnic. Angajaţii de la LANcomp folosesc un amestec de sisteme Windows PC, Unix şi calculatoare de rețea NC de la Sun şi HDS. Alternativa ar fi con- stat în scrierea, desfășurarea şi întreţinerea de versiuni multiple ale programului de asis- tenta, pe toate sistemele de la LANcomp și la cele de la beneficiari, o sarcină herculeană care, ironic, ar fi generat propriile apeluri de asistenţă. Java de partea serverului Există mii de appleturi Java pe Web, dar Java de partea serverului beneficiază de atenţie mai redusă deoarece este, în general, trans- parentă pentru utilizatori. Anumiți Web- masteri (inclusiv John Udell de la BYTE) cred ca Java este mai util pe servere decât la clienţi, cel puţin în viitorul apropiat. Este un argument puternic. Programele aflate pe server economisesc banda de trans- fer şi nu impun ca utilizatorii să aibă brow- sere cu facilități Java, deoarece nu aduc $i nu execută cod la client. Fi pot utiliza cea mai bună și mai actuală mașină virtuală Java VM, deoarece nu trebuie să aștepte actua- lizarea la browsere. Pot mări performanțele programelor critice prin apelarea unor metode native, deoarece programele server nu trebuie, de obicei, să ruleze pe mai multe platforme. Şi firele mici Java pot lucra cu conexiuni HTTP multiple, cu resurse UC mai reduse decât procesele CGI tradiționale. Toţi acești factori au convins Sony Online Ventures să utilizeze componente Java de partea serverului, pentru a realiza SonySta- tion, un site Web destinat familiilor. Având de la 150.000 la 200.000 utilizatori zilnic, este unul dintre siturile cele mai active de pe Web. Utilizatorii SonyStation se pot eee pentru servicii si naviga pe site cu ajutorul unui applet Java numit PtationPass, dar aces- ta este doar vârful aisbergului. O serie de pro-. grame server cunoscute ca Dynamo fac majoritatea activităţilor. Dynamo, de la Art Technology Group (ATG), constă din trei aplicaţii Java integrate: Ad Station, care administrează reclamele on-line, ProfileSta- tion, care urmăreşte profilul utilizatorilor şi Retail Station care se ocupă de comerțul electronic. Ele generează dinamic cam 75% din paginile Web de la SonyStation. În fun- OCTOMBRIE 1997 BYTE România 7] “Aplicaţii de rețea Java trece la afaceri dal, Dynamo foloseşte drivere JDBC de la WebLogic pentru a accesa baza de date SQL dela Sony. | ATG afirmă că Dynamo este o dovadă a puterii oferite de Java ca limbaj de progra- mare. Programatorii au pornit de la o versi- une anterioară scrisă în C+ +, au rescris-o complet în Java și au livrat produsul în cinci luni. Mare parte din codul de 200.000 linii, a fost scris în două luni. Programatorii au lucrat la începutul lui 1996, când uneltele Java erau rudimentare. De fapt, ei n-au uti- lizat nici un fel de unelte Java, au introdus programul cu EMACS, un editor de texte, și l-au compilat cu JDK obţinut gratuit de la Sun. De atunci au trecut la Symantec Cafe. „A fost foarte emoţionant, atunci când am făcut saltul la Java“, spune Jeet Singh, preşedinte şi CEO la ATG.,, Am fost speri- ați că răspândirea Java nu va fi atât de rapidă pe cât ne aşteptam. Am crezut că Sun pune accent pe elementele greşite referitor la Java, ca animația pe paginile Web. Nimeni nu vorbea de Java per server şi noi încercam să construim această aplicaţie imensă pe server“. Versiunea Java de la Dynamo s-a scris mai ușor şi este mai ușor de întreținut ca cea C++, declară Singh, în parte datorită sim- plificării lucrului cu fire multiple si a admi- nistrării. De asemenea, există certitudinea execuţiei pe mai multe platforme: Windows NT (atât x86 cat si Alpha), Solaris si Irix, sau orice platforma cu Java VM compatibila. Singh spune ca diferentele de performanta între versiunile C+ + şi Java nu sunt semni- ficative. Sony este satisfăcut de performanţă, conform afirmațiilor lui Mark Benerofe, vicepreşedinte pentru programare la Sony Online Ventures. Lui benerofe îi plac şi API-urile open server de la ATG, care per- mit proiectanţilor de la Sony să scrie aplicații noi și să acceseze serviciile Dynamo cu doar câteva linii de cod. De exemplu, proiectanții pot crea jocuri on-line care verifică lista de utilizatori înregistraţi pe site printr-un gateway de la Dynamo spre baza de date SQL. Un alt apel API poate returna profilul jucătorului, care poate fi folosit în joc pen- tru stabilirea nivelului de dificultate sau pen- tru afișarea unei reclame orientate. Nu a funcţionat totul perfect, de la înce- put. Am avut o mulțime de erori la prima lansare deoarece făceam pionierat şi nimeni nu făcuse un site Java de această mărime, admite Benerofe. El spune ca Sony si ATG au rezolvat rapid problemele. Unalt site Web cu trafic ridicat realizat cu Java pe server este First Auction de la Home Shopping Networks, Utilizatorii First Auc- tion pot vedea date referitoare la produse si pot participa la licitaţii on-line. Câștigătorii 72 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Mi DE je pal Fi antena Kiva Enterprise Server este o componentă pentru treimea de mijloc care leagă serverele Web de bazele de date din întreprindere. potcumpăra produsul la suma licitată. Site-ul a devenit public în iunie şi a atins vânzări de 100.000$ în primele trei zile, spune Keith Foxe, managerul de comunicaţii. First Auction se execută pe sisteme Solaris cu Kiva Enterprise Server, o componentă Java pentru treimea de mijloc, aflată între softul de server Web şi baza de date a între- prinderii. Proiectantii pot să utilizeze biblio- tecile de clase Java de la Kiva pentru a scrie appleturi sau aplicaţii care comunică cu serverul prin IIOP (utilizând un ORB (object Request Broker) de la un tert furnizor ca Iona sau Visigenic), sau protocolul de comuni- catie de la Kiva (bazat pe sockets). Clasele sunt independente de transport, deci pro- iectantii pot folosi un produs tert pentru acces la DCOM. Kiva a scris serviciile de bază în C/C++, deoarece unele Java VM incipiente pentru Unix nu lucrau cu fire multiple, dar toate ser- viciile la nivel de aplicaţie sunt clase Java. Aceste clase permit proiectanților să împartă logica aplicaţiei între client și server, con- form unor cerinţe de performanță şi securi- tate. De exemplu, un applet poate verifica validitatea numărului unei cărți de credit, fără să deranjeze serverul. Ca şi alte componente de treime de mijloc in Java, Kiva permite proiectanților să creeze aplicatii Web.care conlucreaza cu sistemele existente în întreprindere. First Auction uti- lizează Kiva pentru legătura dintre serverul Web si baza de date Oracle. „Nu sunt multe companii care susţin că doresc să scrie apli- caţii complet noi în Java“, spune Sharmila Shahani, director de marketing pentru pro- dusele Kiva Software. „Dar multe companii doresc să valorifice investiţiile existente beneficiind şi de avantajele oferite de posi- bilitatea migrării pe Web“. Portabilitate la server Programele Java de pe servere nu au de obi- cei nevoie de mobilitatea de execuţie ori- unde, a appleturilor, deoarece lucrează într-un mediu controlat. Totuși, unii proiectanți realizează aplicaţii distribuite care se execută pe mai multe servere etero- gene, ca și la clienţi diferiți. Un prim exemplu este NetResults, de la Innotech, o aplicaţie de indexare şi căutare de text, care permite utilizatorilor să găsească documente aflate oriunde pe rețea. Părțile de pe partea server constau dintr-un program de indexare, un motor de căutare și o unealtă de administrare. Componenta de partea clientului este un applet care permite uti- lizatorilor să facă interogări şi să vizualizeze rezultatele sortate. NetResults a fost prin- tre primele aplicaţii care au obținut certifi- cat Pure Java 100%, de la Sun. „Intranet-urile constau mai rar din camere pline cu servere Windows NT“, explică Simon Arnison, vicepreşedinte de cercetare şi dezvoltare la Innotech. Am constatat că multe companii au combinaţii stranii de ser- vere realizate cu orice, de la NT la Linux pe Mac, la AIX pe PowerPC si Solaris pe SPARC. Am dorit s4 asiguram suport pentru toate aceste platforme, cu un singur pro- dus, fără problemele pe care le întâmpină alte firme care trebuie să creeze mai multe versi- uni, pentru fiecare dintre aceste platforme.“ Când vorbim despre elemente de rețea high-end, Switchurile 303 (24x10Base-T, 1x100Base-TX), 304 (1% performante pentru pretul la care sunt vandute. Numai cui dumneavoastră. | (16x10/100Base-TX autosense) au cele mai bune ține lățimea de bandă pe care o doriți pentru rețeaua ama de sw ri şi ! 2. Aceste echipamente au prețuri „Cea mai importantă calitate alor este ca se pot stivui cate 8, Management. Noile huburi Bay Networks 150 ofera noi facil ti excelente şi pot fi folosite independent sau împret potfi plasate pe o lungime de 150 de metri şi doaru Routere Clam lU contează în câte localități aveţi birouri cu care doriți să vă Onectați deoarece Bay Networks vă oferă o linie completă de foduse pentru acces la distanță sau acces la Internet. Noile routere Clam'" au preț excelent, sunt simplu de utilizat, isuportă IP sau IP/IPX şi se pretează unei game foarte largi de aplicații. Sunati acum deoarece routerele Clam sunt mai competitive ca performaţe şi preţ decât routerele Cisco. Sistemul 5000 de la Bay Networks simplifică co ectarea integrand mai multe tehnologii intr-o singura platforma. Integ înseamnă economie gi flexibilitate. In plus mai mult control ag rețelei prin Optivity, care este in acest moment cel mai bun progral de management de pe piață. Este grozav că utilizând acest şa puteți migra de la tehnologia Ethernet de azi la tehnologia A de mâine. Adaptive Îi [iile tiu: TORNADO Constanţa, George Enescu 11 tel: 041-618580, 619863, 619864 fax: 041-619457 Bucuresti, Jiului 2-4, Bloc Tornado tel: 01-6672823, 6672632 fax: 01-6672987 vizitati-ne pagina web www.tornado.ro Bay Networks Aplicaţii de reţea Java trece la afaceri Java pare o opţiune curioasă pentru o apli- caţie care necesită performanţă. Prima ver- siune NetResults a obţinut doar o zecime din viteza codului nativ. Ultima versiune este la un sfert din această viteză. Atunci când este compilat cu un compilator JIT, este la o treime din viteză. Arnison crede că perfor- manta este suficienta şi avantajele justifică acest compromis. El are încredere că viitoa- rele îmbunătățiri, inculsiv chip-urile Java, vor elimina până la urmă problemele de per- formanta. Asemenea altor pionieri Java (proiectul a pornit în 1995), Innotech s-a lovit de o serie de probleme. NetResults a fost livrat cu şase luni întârziere, deoarece au fost pro- bleme de stabilitate Java VM, APl-uri incom- plete şi unelte rudimentare. De exemplu, Innotech a trebuit să-și scrie toate pro- gramele de sortare, deoarece acestea lipseau din JDK 1.0.2. Şi Innotech nu face nici un fel de afirmaţii gratuite de „execuţie oriunde“, până ce nu testează codul pe o paletă de plat- forme: Windows, Power Mac, NetWare, SCO Unix pe x86 şi staţii SGI precum şi pe două NC-uri diferite (o JavaStation de la Sun si o statie HDS@WorkStation). Totusi, NetResults a livrat produsul cu câteva luni înaintea altor produse Java și a fost agreat de cei care au nevoie de soluţie pentru mai multe platforme. Anton Ritter, consultat la Computer Sciences, face insta- larea produselor pe serverele de la un con- tractant mare din apărare. Inginerii îl pot folosi pentru localizarea rapidă a datelor referitoare la mii de componente complexe aflate în inventarul companiei, chiar și de la NC-uri aflate în halele de fabricaţie. Un proiect Java înrudit permite inginerilor să afişeze o imagine a unei componente, pe ecran şi o versiune viitoare va face repre- zentarea componentei în VRML (Virtual LOGIN SCREEN far-101 far-103 far-105 far-107 far-108 a) far-109 fie] FAR-109.TXT (3) ws_FTP.LOG NetResults de la Innotech poate indexa și găsi fișiere pe platforme cu servere multiple. Reality Modeling Language), astfel ca ingi- nerii vor putea vedea şi manipula compo- nenta văzută sub orice unghi. Cerinţa noastră principală este lucrul pe platforme multiple, explică Ritter. A întâl- nit câteva obstacole în calea lui, a trebuit să facă compilările cu Sun JDK 1.1 din cauza unor probleme la JDK 1.0.2, dar obstacolele n-au fost de netrecut. El este convins că soluţiile bazate pe Web si intranet sunt viitorul. Urmatorul COBOL Mai există încă multe lucruri pe care pro- iectantii nu le pot face cu Java. Ei nu pot scrie aplicaţii care concurează la toate facilitățile Applix ComputerSciences _ Westborough,MA El Segundo, CA 508-870-0300 | 310-615-0311 http://www.applix.com/ http://www.cse.com AribaTechnologies CRC Business Mountain View, CA Solutions 650-237-3800 Oakland, CA http://www.ariba.com/ 510-569-2721 http://www.dnai e Tae e „com/=ere Boston, MA First Auction 617-859-1212 (Home Shopping Network) _http://www.atg.com/ http://www The Computer Group | 'firstauction.com/ Columbus, OH Innotech Multimedia 614-876-8600 North York, Ontario http://www 416-492-3838 „leasesource.com/ http://www.innoteched Î .com/ 74 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 Kiva Software “Mountain View, CA „.650-526-3900 Visual Numerics. Houston, TX 713-784-3131 | http://www.kivasoft.com/ http://www.vni.com/ LANcomp Washington Piscataway, NJ “Consulting Services 908-981-1991 & Technologies http://www.lancomp.com Tacoma, WA : „253-984-7933 Neuron Data inttp2// www. westeom/ Mountain View, CA WebLogic 650-528-3450 San Francisco, CA http://www 415-659-2600 -neurondata.com/ — http://www.weblogic.com Prolifics / | New York, NY Zona Research 212-267-7722 Redwood City, CA http://www.prolifics.com/ 650-568-5700 . http://www SonyStation (Sony Online Ventures) Zonaresearch.com/ http://station.sony.com/ cu produse de varf, ca Microsoft Office. Ei nu pot scrie programe care necesita perfor- mante deosebite. Nu pot scrie extravagante multimedia. Şi nu pot desfasura appleturi de dimensiuni mari care curg în rețelele lente ca un sirop lipicios. Desigur, înainte de a porni orice proiect, este responsabilitatea proiectantului să deter- mine dacă uneltele disponibile permit fi- nalizarea. Nu este uşor să faci acest lucru la Java, deoarece facilităţile se schimbă în fiecare lună. În ciuda lipsurilor, Java pătrunde deja atât de semnificativ la întreprinderi, încâtviitorul limbajului Java pentru realizarea aplicaţiilor de afaceri este virtual asigurat. Într-un sens pozitiv, Java devine viitorul COBOL, adică limbaj comun destinat afacerilor (common business-oriented language). Spre deosebire de COBOL, Java este şi o platformă. Java ar putea eşua în acest rol, având totuşi succes ca limbaj. Dar facilitatea de a oferi soluţii de rețea pentru platforme multiple este motivul principal pentru care afacerile adoptă Java şi acest lucru conduce la supraviețuirea lui. Pare din ce în ce mai verosimil că Java va fi platforma cu cel mai mare succes de după apariţia lui Windows în 1985: Tom R. Halfhill este BYTE Senior Editor si locuieste la San Matteo in California. Poate fi contactat la: thalfhill@bix.com [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Darvas Attila] ILUSTRATIA: PETER BENNETT © 1997 CORBA, Java si Web-ul de obiecte Web-ul e în pericol. CORBA si Java sunt pe cale de a-l salva. De Robert Orfali, Dan Harkey, si Jeri Edwards rmatoarea generatie Web — incarnata ca Internet, intranet şi extranet- trebuie să poată opera cu tranzacții în mai mulți pași, de tipul afacere la afacere, sau afa- cere — consumator. Pentru a atinge acest lucru, Web-ul trebuie să evolueze spre un mediu client/server deschis, care poate rula aplicaţiile dumneavoastră pentru domeniul propriu de afacere. Paradigma curentă HTTP/CGleste depăşită, nu poate satisface noile cerinţe. Diferitele extensii CGI, cum ar fi Microsoft Inter- . net Services API, Netscape Server API (NSAPI), Active Server sunt niște soluţii tem- porare. Pentru a trece la nivelul următor, Web-ul are nevoie de obiecte distribuite. Acest nou val al inovaţiilor Internet îl vom numi „Web de obiecte“ (object Web). O abordare pentru reali- zarea Web-ului de obiecte este folosirea CORBA (Comon Object Request Broker Archi- tecture) si Java. Fara Web-ul de obiecte, CORBA si Java ar fi nişte tehnologii ezoterice, care ar interesa doar piaţa de apli- catii client/server și câțiva fani înrăiți ai obiectelor. Aparent CORBA și Java sunt asociate forțat. Această asociere trebuie să aibă loc pentru binele Web-ului de obiecte. Iniţiatorii acestei asocieri sunt o coaliție de furnizori, aproape toţi din domeniul industriei de soft- ware cu excepţia Microsoft. Microsoft își construieşte pro- priul Web de obiecte bazat pe tehnologia Active X şi DCOM (Distributed Component Object Model). Acest lucru poate să explice graba cu care se face măritișul CORBA/Java. Mai întâi vom face o introducere și apoi vă vom spune totul despre Web-ul de obiecte CORBA/Java. Pentru început, trebuie să avertizăm suporterii Java de faptul că arhitectura CORBA este mai mult decât un ORB (Object Request Broker), este de asemenea o platformă foarte complexă de obiecte distribuite. CORBA extinde domeniul aplicației dumneavoastră peste graniţele rețelelor, limbajelor, componentelor şi a sistemelor www.ago.ro/byte/ de operare. În continuare vom avertiza adepţii CORBA că Java este mul mai mult decât un alt limbaj cu legături CORBA. Java este un sis- tem mobil de obiecte, este un sistem portabil pentru rularea obiectelor. Java va permite obiectelor CORBA să ruleze pe orice platformă de la mainframe la calculatoarele de rețea (network com- puters) si pana la telefoanele celulare. Java simplifică distribuirea codului în sisteme CORBA mari, astfel codul binar vă per- mite transmiterea comporta- mentului obiectelor, fapt care deschide noi frontiere pentru agenţii mobili CORBA. Găsim Java ca fiind limbajul ideal pentru scrierea obiectelor CORBA. Colectarea de deşe- uri implementată în Java, po- sibilitatea de a lucra cu mai multe fire de execuţie, precum și modul de abordare al erori- lor ușurează realizarea unor obiecte de rețea robuste. Concluzia este că cele două infrastructuri de obiecte se completează reciproc. Java începe acolo unde se termină CORBA. CORBA se ocupă cu transparenţa reţelei, pe când Java se ocupă cu transparenţa implementării. CORBA oferă legătura dintre mediul pentru aplicaţiile portabile Java şi lumea obiectelor intergalac- tice. Dar de ce pistoale? Dar de ce măritișul dintre Java şi CORBA trebuie făcut sub amenințarea pistoalelor? Până recent, problema era cea a stabilirii diviziunii între lucrul ce trebuia să-l facă OMG (Object Management Group forța ce sprijină COR- BA) şi cel destinat JavaSoft. De exemplu, JavaSofta început să intre în afacerea ORB când a definit apelul de la distanță al metodelor (RMI- Rmote Method Invocation) pentru comunicaţii Java — Java dintre diferite mașini virtuale. Cu acest lucru, a călcat puternic pe picioarele celor de la OMG, cei peste 700 membrii din grupul OMG i-au dat misiunea să dezvolte standarde pentru obiecte distribuite. Lp, OCTOMBRIE 1997 BYTE România 75 Aplicaţii de reţea CORBA, Java și Web-ul de obiecte Vestea bună este că acest război a luat sfârşit. JavaSoft a adoptat CORBA ca pro- priul model de obiecte distribuite și cu aju- torul dat de OMG va rula API-urile RMI peste CORBA/IIOP (Internet Interportable ORB Protocol). Anunţul făcut în iunie a aju- tat mult la rezolvarea disensiunilor dintre taberele CORBA şi Java. În continuare prezentăm planul adoptat de JavaSoft pen- tru a introduce CORBA în nucleul Java: Java Development Kit 1.2 (planificat pen- tru trimestrul trei, 1997) va include un ORB CORBA pur Java. Acesta va reprezenta o submulțime din Joe — mulțimea ORB Java inclusă în NEO de către Sun. În plus, JDK 1.2 va suporta JavalDL, un mediu de dez- voltare pentru generarea stub-urilor și scheletelor CORBA. JDK 1.2 va mai include o versiune complet Java a CORBA Naming Service. Java RMLva fi implementat peste COR- BA/IIOP. Acest lucru înseamnă că JavaSoft va abandona structura ORB pe care este con- struit RMI-ul actual. : Un chit JDK viitor va suporta Enterprise JavaBeans. Enterprise Beans va comunica cu un Bean client via CORBA/IIOP (gi alte protocoale). Cel mai important lucru este c4 Enterprise JavaBeans va suporta JTS (Java Transaction Service), care este bazat pe CORBA OTS (Object Transaction Service). Aceste anunturi sunt foarte importante atat pentru serviciile CORBA/Java ieftine, cat si pentru cele scumpe. Pentru un pret mic, puteti primi de la furnizorul JDK (poate chiar de la Microsoft) un ORB CORBA/Java, precum si un mediu de dez- voltare IDL. Pentru un pret mare, primiti JavaBeans cu posibilitatea de tranzactii. Tranzactiile ofera o protectie ACID (atom- ic, consistent, izolat, durabil) pentru Bean- uri. De asemenea, putem folosi tranzactiile ca o legătură pentru sincronizarea unor Bean-uri dezvoltate independent. Astfel, ceea ce a început ca o asociere forţată se poate transforma într-o relație romantică. Ce este un ORB CORBA/Java? Este un ORB CORBA/IIOP scris în întregime în Java pentru portabilitate. Acesta trebuie să fie capabil să genereze legături Java din COR- BA IDL. În plus, orice cod generat de com- pilatorul IDL trebuie să fie pur Java, trebuie să puteți să descărcaţi codul respectiv și să-l ‘rulati pe orice platformă care are un mediu de execuţie Java. Deci, unde puteţi găsi fabuloasele ORB-uri CORBA/Java? La data publicării am avut cunoştinţe despre trei ORB-uri adecvate: Joe de la Sun, Orbix Web de la Iona si VisiBroker for Java de la Visi- genic/Netscape. Fiecare dintre acestea au suporturi puternice. Joe va fi inclus în JDK 1.2 (puteţi descărca varianta beta). Orbix- 76 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Uite Mamă, nu are IDL n zilele noastre trăim într-o lume multilingvă. Dar sperăm că va veni ziua când vom putea scrie tot programul în Java pur, pe client și pe server. Dacă vă aflaţi printre cei norocoși care deja pot face acest lucru, atunci ar trebui să vă gândiţi să folosiți Caffeine, un instrument de la Netscape/Visi- genic care vă permite să generaţi stuburi și skeletoane CORBAdirect din interfețele Java. Procesul de dezvoltare cu Caffeine începe cu declararea unei interfețe Java pe care o decla- rai ca fiind remote (îndepărtat) prin extinderea, în mod direct sau indirect, dintr-un obiect COR- BA. Trebuie să vă compilaţi sursele folosind javac și apoi să treceţi rezultatul prin Java2IIOP - un postprocesor al codului binar Java care generează stuburile și skeletoanele CORBA. Cu Caf- feine, un programator Java nu trebuie să cunoască limbajul de definire al interfețelor CORBA IDL (interface definition language). Pentru definirea interfețelor, Java RMI folosește un proces similar celui din Caffeine. Ca participanti la asocierea Java- CORBA, Caffeine si RMI s-ar putea să adopte aceleași APl-uri precum și o abordare comună pentru generarea din Java a stuburilor și skeletoanelor CORBA. Obiecte client 9 CORBA pur | CORBA IDL 9 Caffeine 4 Interfata © RMI Java Interfata Masina Java Virtuala Java CORBA/IIOP Scheletoane în dulapul Java Obiecte server Java virtual machine Acestea sunt cele trei opţiuni de bază pentru comunicarea Java-Java bazată pe ORB. & CORBA pur: servicii definite de IDL. Pot fi accesate de orice limbaj/platforma. ce Caffeine: servicii la distanta definite de interfata Java. Poate transfera starile obiectelor la clienti Java. © RMI: servicii ta distanta definite de interfata Java. Poate să transfere starea și comportamentul la clienţii Java. Va sprijini OP in viitor. Web este vândut de către Iona, liderul furni- zorilor ORB. VisiBroker for Java este inclus în fiecare Netscape Comunicator şi Enter- prise Server, de asemenea va fi inclus şi în Network Computing Archhitecture (NCA) de la Oracle, Jaguar de la Sybase si Intranet- Ware de la Novell. in plus, la aceste ORB- uri pur Java, exista altele scrise in C++, care oferă legături Java de exemplu: Power- Broker de la Expersoft, Component Bro- ker de la IBM și în curând ObjectBroker de la BEA. De ce este limitat Web-ul de azi? Iniţial Web-ul a fost un mediu unidirectional gigant pentru publicarea şi distribuirea do- cumentelor electronice statice. În fond a fost un server de fişiere gigant, bazat pe URL-uri. Târziu în 1995, Web-ul a evoluat într-un mediu mai interactiv prin introducerea arhi- tecturii pe trei treimi client/server, de tipul CGI. Azi CGI este folosit pentru accesarea fiecărui mediu server cunoscut. HTIPcu CGleste un protocol lent, greoi şi fără stări, care nu este adecvat pentru scrierea aplicaţiilor client/server moderne. CGI nu se potriveşte pentru clienţii orien- taţi obiect bazaţi pe Java. Furnizorii de ser- vere Web au trecut prin multe transfor- mări pentru a depăşi limitările impuse de HTIP/CGI. Soluţiile lor de obicei sunt extensii ale propriilor servere şi APl-uri noi (NSAPI, ISAPI, WinCGI). Pentru a ocoli lipsa de stari a protocolu- lui HTTP, unele din extensiile de mai sus pot necesita ca clientul să trimită date ale serverului păstrate la client (cookies), care identifică starea acestiora. Alţii extind aces- te „prăjiturele“ cu Obiecte ale sesiunii, aflate pe server, care reprezintă clienţii lor. Aces- tea sunt abordări individuale şi greoaie. In plus, CGI este lent, lansează un nou proces pentru fiecare cerere client pe care o primeşte. Pentru depăşirea acestor limi- tări, multe din extensiile producătorilor sunt CORBA, Java și Web-ul de obiecte Aplicaţii de reţea Evoluţia Web-ului Web-ul hypertext Publicare electronică e Formulare == ° CGI omsmesaaat e Tabele ; ISAPI e Server de fișie- . re bazat pe URL * NSAPI Web cu răspunsuri simple Formulare Web de obiecte Aplicaţii client/server ¢ JavaBeans/Applet e ActiveX . Fus î. + Coordinatori de : WetObie cs componete ) * interacțiuni ORB * Dynamic HIML_ via CORBA sau © Cookies/sessions DCOM e Plug-in CORBA e Pagini Active Server Web-ul se transformă dintr-un serviciu de fișiere în aplicaţii client/server desăvârșite. soluţii rezidente în memorie, cum sunt DLL-uri din procese, plug-in-uri de servere, chiar şi obiecte bazate pe ORB. În general, partea server va face tot ce este posibil pen- tru a păstra în memorie serviciile şi între invocări. În mod consecvent se introduc o mulțime de extensii nonstandard, care câteodată mai sunt şi specifice pentru o anu- mită platformă. Problema majoră cu aceste abordări este că necesită HTTP şi serverul Web pentru a face medierea între obiectele rulând pe clientşi pe server. Nu există nici o cale ca un obiect client să invoce direct un obiect server. Un formular (form) HTTP pe care il subscrieti este tot o forma de interacţiune elementară client/server. Aceste solutionari greoaie nu sunt adecvate pentru aplicații client/server care necesită conversații inter- active între componente, de asemenea nu este o structură scalabilă. In 1996 Web-ul a descoperit, in final, obiectele. Apleturile Java au reprezentat primul pas spre realizarea Web-ului de obiecte. Java este un pas necesar, dar nu sufi- cient pentru realizarea Web-ului de obiecte. Java necesită să fie completat cu o infra- structură de obiecte distribuite, acesta fiind momentul în care intră în joc CORBA. Web-ul de obiecte s-a născut oficial în iunie 1997, când Netscape a livrat Comu- nicator-ul împreună cu un ORB COR- BA/Java. Pe partea server a livrat câte un ORB CORBA/C+ + si CORBA/Java cu fiecare copie a Enterprise Server 3.0. Inter- sectia dintre tehnologiile referitoare la obiecte de la Java si CORBA este primul pas - in evolutia Web-ului de obiecte. Interactiuni client/server pe Web-ul de obiecte Modul in care un client bazat pe Web inter- actioneaza cu un server de pe Web-ul de obiecte este foarte simplu: 1. Browserul Web descarca pagina HTML, care in acest caz contine referinte catre apleturi Java inglobate. 2. Browserul Web receptioneaza apletul Java de la serverul HTTP sub forma unui cod binar. 3. Browserul Web încarcă apletul. Aple- tul este trecut prin sistemul de securitate al mediului de execuţie Java și pe urmă este Faceți cunoștință cu jucătorii de pe Web-ul de obiecte nouă coaliție se conturează în jurul Web-ului de obiecte CORBA/Java. Web-ul transformă CORBA/Java dintr-un set de standarde într-un agentul Visigenic IIOP ORB, care va apărea prima dată cu următorul Ora- cle Web Server și va fi fundația produselor Internet de la Oracle. set de produse, care să satisfacă cerinţele intergalactice. Pentru a folosi analogia halei de cumpărături, magazinele de bază din hala Web-ul de obiecte CORBA sunt Netscape, Oracle, JavaSoft și IBM/Lotus. Această hală mai este populată cu sute de vânzători de soft, care furnizează chioșcurile și magazinele de specialități, incluzând ORB-uri speciale, instru- mente, componente și servicii. Ar trebui să fie suficiente produse pentru a întruni masa critică astfel încât să atragă clienţii cu bani, vânzătorii inde- pendenți, magazinele TI și consumatorii de soft. Netscape face ca CORBA săfie omniprezent pe partea client, furnizând VisiBroker pentru JavaORB cu fiecare browser. De asemenea, Netscape folosește CORBA pentru infrastructura dintre servere. Netscape poate să distribuie peste 40 milioane de agenţi CORBA client și peste un milion de agenţi pe partea server. CORBA va permite serverelor Netscape să cola- boreze cu alte servere din întreprindere. Oracle a adoptat CORBA ca platforma pentru NEtwork Computing Architecture. Întreaga linie soft de la Oracle, începând cu motoarele de baze de date și până la instrumentele pentru Internet, toate vor fi constru- ite pe o magistrală de obiecte CORBA. De exemplu, un motor de baze de date va fi construit din componente CORBA, astfel terț-producătorii pot să extindă bazele de date folosind componente CORBA numite Cartridge (cartuș). Oracle construiește majoritatea serviciilor cale CORBA peste JavaSoft folosește CORBA ca fundaţie pentru Distributed Java. Sun- Soft construiește strategia pentru serverul Internet pe lângă CORBA, folosind NEO ORB și Solstice. IBM/Lotus construiește o structură informaţională de reţea destinată a funcționa peste mai multe platforme bazată pe CORBA/Java. IBM intenționează să livreze mediul de execuţie Java cu toate platformele sale. Instrumentul VisualAge de la IBM este destinat obiectelor CORBA/Java atât pe partea client, cât și pe partea server. Component Broker furnizat de IBM este un coordonator de obiecte scalabil pentru partea server folosit la administrarea obiectelor CORBA/Java din treimea de mijloc. În final, următorul Lotus Domino este construit pe o fundaţie IIOP. Chioșcurile includ adepţi CORBA veterani ca Apple, HP, SunSoft, lona, Digital, Novell și Expersoft. Tot în această tabără mai intră și vânzători de ODBMS ca ODI, GemStone și Versant. Vânzătorii de monitoare de proce- sare a tranzacţiilor combină ORB-urile cu monitoarele TP tradiţionale ast- fel BEA construiește un monitor TP scalabil bazat pe CORBA peste Tuxedo. Chioșcurile mai includ și vânzători de instrumente ca Symantec, ParcPlace, Borland, Penumbra, Sybase și magazinele mai mari de TI. În acest grup mai intră și principalii ISV care gravitează pe orbitele Netscape, IBM, JavaSoft si Oracle. OCTOMBRIE 1997 BYTE Romania 77 Aplicaţii de reţea | CORBA, Java şi Web-ul de obiecte încărcat în memorie. 4. Apletul invocă obiecte server Java. Apletul Java poate include stuburi client generate de IDL, care permite invocarea obiectelor de pe un server ORB. Sesiunea dintre apletul Java şi obiectele server CORBA va exista până când una dintre părţi decide suspendarea legăturii. In acest caz, veţi avea nevoie de un zid de protecţie (firewall) care înţelege IIOP. Momentan singurul astfel de zid de protecţie este WonderWall oferit de Iona, dar în momentul în care citiţi arti- colul este posibil ca Netscape să livreze propriul zid de protecţie IIOP. 5. Obiectele server pot genera, opțional, următoarea pagină HTML pentru client. După pregătirea următoarelor pagini, serverul poate spune clientului ce URL să descarce în continuare. Această generare dinamică, pe latura server, a paginilor HTML nu este necesară în cazul Web-ului de obiecte. O aplicaţie client este împa- chetată ca o singură pagină HTML, cu com- ponente înglobate la nivelul HTML, nu mai necesită ieşirea din contextul paginii pentru a obţine un răspuns. Tehnologia descrisă, funcţionează sur- prinzător de bine în zilele noastre. Cu toate că Web-ul de obiecte încă este în construcție, câteva elemente cheie vor fi disponibile înainte ca să putem spune că avem la dis- poziţie un Web de obiecte apt pentru misi- uni critice. Cum ajută CORBA/Java la lărgirea Web-ului Lărgirea infrastructurii Web-ului cu COR- BA/Java oferă două beneficii imediate: 1. CORBA elimină gâtuirea din CGI. Per- mite clienţilor să invoce în mod direct metode de pe server. Clientul transmite direct parametrii folosind un stub precom- pilat, sau îl generează din mers folosind ser- viciile de invocare dinamică din CORBA. În ambele cazuri, serverul recepționează apelul prin intermediul unui skeleton precompi- lat. Puteţi invoca orice metodă definită de IDL, aflată pe server, nu doar cele definite de HTTP. In plus puteţi transmite orice parametru introdus și nu doar siruri de ca- ractere. Acest lucru înseamnă că va exista o încărcare suplimentară foarte mică datorată aplicaţiilor client/server faţă de cazul uti- lizarii HTTP/CGI. 2. CORBA permite o infrastructura scalabilă de servere. Depozite de obiecte server pot comunica folosind un ORB COR- BA. Aceste obiecte pot rula pe mai multe ser- vere pentru a oferi o echilibrare a încărcării datorată cererilor clienților. ORB-ul poate da cererea primului obiect disponibil și poate adăuga alte obiecte odată cu creșterea 78 BYTE România OCTOMBRIE 1997 ; O încărcare ape Un proces în 5 pași conduce browserul de la HTML la Java la CORBA (client/server) și înapoi la HTML. cerințelor. CORBA permite obiectelor ser- ver să acţioneze sincron folosind tranzacții şi alte servicii CORBA. În cazul aplicaţiilor CGI există o gâtuire deoarece trebuie să răspundă miilor de cereri, fără a avea posi- bilitatea de a distribui încărcarea la mai multe procese sau procesoare. Web-ul de obiecte CORBA/Java din trei treimi Toate aplicaatiile noi de pe Web-ul de obiecte vor fi construite si impachetate sub forma unor componente. Puteţi folosi CORBA IDL pentru a ascunde codul exis- tent, scris în orice limbaj, în spatele unor interfeţe de obiecte. De exemplu, puteţi face ca milioane de linii de cod Cobol să arate ca un obiect (puteţi face o înscenare ca să arate ca un obiect CORBA/Java-Bean). Orice obiect descris de IDL poate rula pe Web-ul de obiecte într-o manieră de primă clasă. Aceste magii sunt posibile deoarece CORBA, precum Java, păstrează o separare clară între interfaţa unui obiect şi imple- mentarea acestuia. Componentele necesită un ecosistem prosper pentru a deveni viabile din punct de vedere comercial, iar Web-ul de obiecte oferă unul. Companiile majore din dome- niu, incluzând Sun, IBM/Lotus, Netscape, Oracle, Sybase, Novell si BEA, isi mizează afacerile pe această tehnologie. Aceștia au ales atât CORBA/IIOP cât $i JavaBeans ca fiind calea normală pentru a oferii servicii plug-and-play de nivel ridicat cu produsele lor. Pentru a înțelege ce se petrece, haideţi să trecem în revistă structura client/server pe trei nivele a Web-ului de obiecte. Clientul. Prima treime aparține browse- relor Web tradiționale şi noilor calculatoare orientate Web (vedeţi „Noua interfață uti- lizator“ din BYTE iulie). Contrar paginilor Web statice actuale, noul conţinut va reflec- ta mai bine proprietățile obiectelor reale - de exemplu veţi vedea pagini care conţin oameni, lucruri și alte pagini. Acest conţi- nut foarte dinamic este dat de ansambluri de Bean-uri Java înglobate în containere mobile, cum sunt paginile HTML. Veţi interacționa cu aceste obiecte cu acțiuni drag-and-drop şi alte forme de manipulare directă. Bean-urile client din container vor fi capabile să interacţioneze între ele precum şi cu cele de pe latura server. În plus, Bean-urile server vor fi capabile să apeleze metode ale Bean-ului client folosind eveni- mentele CORBA. Să observăm că IIOP şi HTTP pot rula pe aceeaşi reţea. HTIP e folosit pentru descărcarea paginilor Web, arhivelor Jar şi a imaginilor. CORBA este folosit pentru comunicarea client-server şi server-client. Treimea de mijloc. A doua treime rulează pe orice server care poate deservi atât clienți CORBA cât şi cei HTTP. Această combina- re CORBA/HT'IP este suportată de aproape orice platformă server incluzând diferitele variante UNIX, NT, OS/2, NetWare, MacOS, OS/400, MVS si Tandem NonStop Kernel. Obiectele CORBA, care pot fi impa- DATA STORAGE MONI TO. RS MULTIMEDIA PRESENTATION EQUIPMENT Str. Pictor Luchian 3 Sector 2 Bucureşti România Tel.: 401-312 03 11 Fax: 401-615 07 01 Aplicaţii de reţea CORBA, Java și Web-ul de obiecte chetate ca Enterprise JavaBeans, acționează ca servere de aplicaţii din treimea mijlocie. Acestea încapsulează logica afacerii. Aces- te obiecte interacționează cu Java- Beans-urile client prin intermediul COR- BA/IIOP. Aplicațiile mai puţin scalabile pot apela aceste obiecte prin intermediul programelor script care rulează în paginile HTML de la server. De exemplu, Web Application Interface (WAI) de la Netscape este un astfel de intermediar. Obiectele CORBA de pe server inter- acționează între ele folosindun ORB COR- BA. De asemenea pot comunica cu apli- catiile server existente în a treia treime folosind SQL/Java database Connectivity (JDBC) sau alți intermediari. Puteţi folosi coloana serverului CORBA/IIOP ca o magis- trală de date de uz general. Aceasta este tehnologia pe care oracle o construieşte pen- tru propriile plug-in —uri de date. JDBC pe o coloană IIOP este disponibil acum de la I- Kinetics si Visigenic. Această treime mijlocie trebuie să ofere un coordonator de componente pe latura server, cunoscut şi sub numele de „object TP monitor“. Acești coordonatori de compo- nente sunt construiți pe ORB-uri. În locul administrării procedurilor de la distanţă, aceştia vor lucra cu obiecte. Coordonatorul de componente prestabileşte depozitele de obiecte, distribuie încărcarea, oferă tole- ranţă la erori și coordonează tranzacţiile multicomponente. Fără aceşti coordonatori nu ați putea administra milioanele de obiecte de la server — ceea ce este o cerință de bază a Web-ului de obiecte. Exemple de coordonatori de componente bazate pe CORBA sunt Component Broker de la IBM si Tuxedo/Iceberg de la BEA. Dar ce este 0 componentă de pe partea server? Este un obiect CORBA server care implementează un set minim de servicii de component. Un exemplu bun este Oracle Cartridge. Car- tridge (cartuș) se numeşte obiectul COR- BA care este tranzactional, sigur si este capa- bil să genereze evenimente. BEA 650-960-1300 Sunnyvale, CA http://www.javasoft.co 800-817-4232 m 408-743-4000 Netscape http://www.beasys.com cad View, CA IBM 650-937-2555 Somers, NY http://home.netscape http://www.ibm.com/ .com Java/Sanfrancisco Oracle JavaSoft Redwood Shores, CA (Sun Microsystems) 800-672-2531 Mountain View, CA 650-506-7000 800-528-2763 http://www.oracle.com 80 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 Treimile Web-ului Treimea 1 2 CGI = 2 u 3 Internet CORBA Domino/ £ TCP/IP Collabra CORBA IIOP Coordonator componente CxS IIOP IBM Component Broker BEA Iceberg Oracle NCA Obiecte si ee a Documente HTML Bean-uri Jar si ODBMS Treimea 2 Treimea 3 Web-ul de obiecte CORBA/Java implica un amalgam de produse si protocoale. O componentă server trebuie să fie pre- lucrabilă. Acest lucru înseamnă că trebuie să ofere interfeţe introspective care să vă per- mită asamblarea componentei cu ajutorul instrumentelor vizuale. Această tehnolo- gie de componente prelucrabile de pe partea server va fi oferită de CORBAtized Enter- prise Java-Beans. Tehnologia CORBAJava- Bean este integrată în instrumentele de con- structie vizuala de la Symantec, Penumbra, ParcPlace, IBM/Taligent, Borland si Sybase. În Web-ul de obiecte CORBA/Java, a doua treime poate fi folosită şi ca magazie detitluri de obiecte, pagini HTML. Acestea pot fi păstrate în arhive Java (Jar) transmis- ibile, care sunt utilizate de un ODBMS, sau DBMS. În cazul nostru se pretează mai bine ODBMS-urile. Fundalul.Ultima treime este tot ceea ce un obiect CORBA poate accesa. Aici intră monitoare 'TP procedurale, intermediarul orientat pe mesaje, DBMS-uri, ODBMS-uri şi poşta electronică. Deci obiectele CORBA înlocuiesc aplicaţiile CGI din a doua treime, ceea ce este bine. Eventual veţi avea posi- bilitatea de a primi componente COR- BA/Java care încapsulează majoritatea funcţiilor din a treia treime. Acesta este un domeniu unde capabilitățile de comunicare interlingvistice oferite de CORBA vor fi de ajutor. Vedeţi câteva produse I-Kinetics pen- tru a înţelege ce puteţi face cu aceste com- ponente de fundal. Legătura arhitecturală CORBA și Java oferă legătura arhitectu- rală care leagă produsele de pe Web-ul de obiecte. Aceasta este prima încercare a industriei actuale de a oferi plug-and-play la nivelul produselor soft, ceea ce reprezin- tă sistemul deschis ideal. În paralel, Microsoft îşi construieşte pro- pria variantă de Web de obiecte. Acesta se bazează pe DCOM şi ActiveX. Microsoft Transaction Server este coordonatorul de componente DCOM şi reprezintă arma secretă a Microsoftului pentru a conduce Web-ul de obiecte. În prezent, Web-ul Microsoft este o hală plină de chioșcuri Windows NT. Deci poate să înceapă jocul. Bă Robert Orfali, Dan Harkey și Jeri Edwards sunt autorii a mai multor cărţi, printre care The Essential Client/Server Survival Guide (Wiley, 1996) si Client/Server Programming with Java and CORBA (Wiley, 1997). Orfali si Harkey sunt consilieri cu probleme de obiecte distribuite la IBM şi conducătorii laboratorului de Obiecte Distribuite CORBA/Java la San Jose State Uni- versity. Edwards este vicepresedinte responsabil cu strategia la BEA si proiectantul Tuxedo. li puteți contacta prin e-mail la următoarea adresă editors@bix.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Budai Lâszl6] ILUSTRATIA: JOHN UELAND © 1997 Baze de date orientate obiect Sunteti sceptici in ce priveste SGBDO-urile? „E în regulă, dar mai întâi trebuie să vă informaţi corect. De Joe Celko and Jackie Celko istemele de gestionare a bazelor de date orientate obiec- tual (SGBDO) au fost una dintre cele mai fierbinti idei ale anilor'80. Obiectele erau viitorul, așa că toată lumea se bucura de apariția obiectelor. Oamenii de știință din sfera tehnicii de calcul de la universităţi sau mari corporaţii au dez- voltat primele prototipuri. Proiectanţii au început să caute fonduri de sponsorizare. Singura problemă era că primele SGBDO-uri nu erau sisteme de gestionare com- plete. Ele duceau lipsă de faci- lităţile de salvare (backup) și de funcţiile de recuperare (recovery). Modelele de date erau în conflict. Limbajele erau proprietare. Din cauza structu- rii era imposibilă realizarea unor interogări adevărate. SGBDO-urile nu erau scalabile şi necesitau multă memorie. Din aceste cauze mulți pro- iectanți s-au ferit de primele produse SGBDO. După cum declară Jeff Jones, directorul departamentului de marketing pentru produse de gestionarea datelor din cadrul IBM (Santa Teresa, California), IBM a în- cercatsă folosească un SGBDO pur ca bază de date înglobată în Visual Warehouse. În aceas- tă idee a cumpărat licenţa ObjectStore de la Object Design pentru prima lansare a produsului mai sus amintit. Cu toate acestea, performanţele erau atât de modeste încât IBM a înlocuitObjectStore cu DB2, a adăugat noi facilităţi şi a redus mărimea codului. Experiențele de natura celui de mai sus au trecut SGBDO de sta- diul de curiozitate de laborator. Exceptând unele segmente limitate ale pieţei ca telecomunicaţiile, SGBDO-urile au rămas chiar si pen- tru suporterii lor o tehnologie în căutarea utilității. Dar tocmai aici înțelepciunea proverbială a dat-o în bară. Pe măsură ce SGBDO şi necesităţile utilizatorilor s-au schimbat, aceasta a început să spună căSGBDO sunt categoric o greșeală. Dar nu sunt. Haideţi să studiem mai atent 6 idei de bază susţinute de această înțelepciune prover- www.agora.ro/byte/ bială. (Pentru informaţii suplimentare referitoare la SGBDO-uri, consultați caseta Software Lab Report) 1. SGBDO sunt pentru segmente limitate Afirmația pare o platitudine. Într-o oarecare măsură, orice produs din sfera bazelor de date este destinat unui segment limitat al pieţei. Datele companiei Meta Group spun că vânzările SGBDR (sisteme de gestionare a bazelor de date relaţionale) s-au ridicat în 1995 la 2,5 mld. de dolari, în timp ce piaţa SGBDO a atins o cifră de afaceri de doar 250 milioane de dolari. Bazele de date relaţionale acoperă 90% din piaţa financiară. Dar, de cele mai multe ori suporterii uită să menționeze că doar 12% din datele ori- entate pe afaceri sunt stocate de bazele de date relationale. Cele mai multe date sunt sto- cate în vechile sisteme de fişiere sau sub forma datelor ierarhice. Din acest punct de vedere şi SGBDR-urile sunt destinate unui segment limi- tatal pieţei. SGBDR sunt ide- ale pentru date scalare cum ar fi nume, câmpuri de adresă sau cantități. Aceste sisteme sunt extrem de stabile si rapi- de. De asemenea, se pot execu- ta interogări complexe. Aceste facilități fac ca SGBDR să fie ideale pentru aplicaţiile finan- ciare sau orientate pe afaceri. Dar modelul SGBDR arată ca un tabel cu linii şi coloane; cualte cuvinte ca un obiect 2D. Modelul obiectual da posibil- itatea proiectarii complexe a obiectelor respectand caracteristica lor reală și nu limitând acestea la o structură 2D. Pe de altă parte, intere- sul tot mai mare pentru aplicaţiile multimedia și Internet a creat noi pieţe pentru SGBDO-uri. Din acest punct de vedere, tehnologia SGBDO este ideală pentru cele mai populare aplicaţii. Expansiunea extraordinară a Internetu- lui, dezvoltarea jocurilor video, aplicaţiilor multimedia şi a bazelor de date distribuite care nu conduc la un model relațional au readus OCTOMBRIE 1997 BYTE Romania 81 Administraea datelor Stocarea și gestionarea obiectelor în atenţie SGBDO-urile. Deoarece Java este un limbaj orientat obiectual, e foarte clar că aplicaţiile Internet sunt un mediu propice bazelor de date obiectuale. Deoarece de fapt şi de drept pentru tehnologiile orientate obiectual există un standard clar, puteţi acum împrăştia o aplicaţie prin toată lumea. Telecomunicatiile sunt o piaţă bună pen- tru SGBDO. Există mulţi proiectanți care fac produse pentru modelarea şi gestionarea in timp real a rețelelor de comunicaţii. 2. SGBDO nu au o fundație teoretică Această afirmaţie plină de înţelepciune proverbială este de asemenea adevărată (deși nu Chiar aşa de corectă ca în trecut). Dar ea pur şi simplu ignoră istoria. De exemplu, calculele au produs rezultate corecte şi folo- sitoare de-a lungul unui secol fără să se bucure de un suport teoretic corespunzător, iar variabilele infinitezimale ale lui Newton erau doar nişte măgării de care toată lumea era conştientă. Marea întrebare e dacă o bază de date orientată obiectual este sau nu utilă unei anumite aplicaţii şi nu dacă aceas- ta are sau nu o justificare teoretică riguroasă. Bazele de date relaţionale au avantajul unui riguros model matematic și a unor unelte de proiectare performante. SGBDO duc lipsă de fundaţie teoretică şi nu au unelte de proiectare bine dezvoltate. Chris Date este un critic virulent al lipsei de suport teoretic în bazele de date orientate obiectu- al. El şi Huge Darwen sunt autorii lucrării „The Third Manifesto“, care prezintă în detaliu această problemă. Şi ce dacă? Un anumit concept teoretic vă dă posibilitatea să proiectaţi unelte. De exemplu, un proiectant de SGBDR poate folosi o diagramă relaţională pentru a veri- fica matematic dacă ceea ce a proiectat este în atreia formă normală. De partea cealaltă, proiectantul de SGBDO nu dispune nici măcar de un concept similar formelor nor- male, aplicabil obiectelor pe care acesta le-a proiectat. În cele din urmă, lipsa unor unelte nu e critică. De exemplu, Jasmine de la Computer Associates dispune de un foarte bun mediu de proiectare. 3, Obază de date relationala poate crea obiecte Nici vorbă de aşa ceva! Dacă proiectantul spune așa ceva, minte cu nerușinare. Haideţi să parcurgem împreună terminologie. Modelele de baze de date pot fi clasificate în ierarhice, de rețea, relationale si orientate obiectual. Nimănui nu-i mai pasă de mode- lele ierarhice şi rețea - modelul relational le-a înlocuit. O bază de date relațională reprezintă entităţi și relaţii între acestea sub formă de tabele (rânduri și coloane) care 82 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Alegerea unui SGBDO la ambele nivele? trebuie să fie stocate chiar în baza de date. Cât va dura instruirea personalului dvs? lată cinci detalii pe care trebuie să le studiaţi înainte să alegeți. Suport pentru limbaj: De ce limbaj aveţi nevoie - Java, C++ sau OQL? Unele limbaje proprietare sunt mai rapide decât OQL, dar alegerea unui produs care folosește un limbaj standard este o soluţie mai flexibilă și portabilă. Scalabilitate: Care este cea mai mare bază de date pe care produsul e în stare să o suporte? Care este cea mai mare bază de date existentă care folosește produsul fără probleme? Câţi utilizatori vor accesa simultan baza de date? Securitate: Cum vor fi implementaţi algoritmii de securitate - la nivel de utilizator, grup sau Backup și recuperare: Cum realizează produsul aceste operaţii? Tranzacţii: Asigură baza de date jurnalizare, refacere și rollback pentru tranzacţii? Metode: Cum stochează SGBDO metodele? Pentru a fi un SGDBO adevărat metodele Clase de colecţii: Ce clase de colecţii poate manipula baza de date? Bibliotecile ODMG, Java și altele (printre care STL) au anumite clase comune de colecţii. Utilizarea claselor de colecţii standardizate crește portabilitatea și flexibilitatea. Suport și instruire: În ce măsură oferă proiectantul servicii de instruire și suport tehnic? 4 Internet /intranet | : extranet Stochează împreună datele și logica afacerii. DBMS Front-end si nerelational. Ce poate face un SGBDO Bazele de date de obiecte sunt un loc potrivit pentru memorarea regulilor. eS ee Rae Replicare pentru echilibrarea in- cărcării și disponibilitate. Front-end pentru RDBMS. înglobează valori de tip scalare. Nimeni nu mai întâmpină astăzi greutăți la departajarea produselor bazate pe mode- le ierarhice, de reţea sau relaţionale. Dar, la lansarea lor, programatorii s-au străduit să facă produsele relaţionale să se comporte ca un sistem de fişiere. Acest lucru se poate realiza printr-o serioasă pierdere de perfor- manţă. Să încercăm totuși, spuneţi? Avem ÎL i nevoie de o schimbare de paradigmă pentru a aprecia puterea unui sistem relaţional. Asa cum spune Jeff Jones: „Trecerea de la IMS [o bază de date ierarhică a IBM] la SQL a fost dureroasă, deoarece odată cu noul soft- ware trebuia să învăţăm şi o nouă paradig- mă. Nimeni nu mai e dispus să facă același lucru cu bazele de date orientate obiectual.“ Azi toată lumea e derutată de noţiunile de Stocarea și gestionarea obiectelor Administrarea datelor Unde-i bun SGBDO. i Cu setu i SGBDR (Tipuri simple de date, legături simple) SGBDOR de = Fiecare tip de bază de date ocupă o nișă în funcție de tipul datelor și interogarii. baza de date relationala extinsa, baza relational-obiectuala sau baza orientata obiectual pură. Cea mai mare problemă de care se lovesc SGBDO se ascunde chiar în numele lor. Denumirea corectă ar trebui să fie bază de obiecte si nu bază orientată obiec- tual, deoarece scopul nu este de a stoca, manipula și returna datele înglobate în obiecte, ci stocarea, manipularea și returna- rea chiar a obiectelor. Bazele de date re- laţionale permit efectuarea de interogări complexe asupra unui set de date. Bazele de date OO pure asigură interogări simple asupra unui set de date complexe. Produsele relaţional-obiectuale încearcă să adune atât datele relaționale cât si obiec- tele. Diferenţa este însă că obiectele sunt adăugate mai degrabă la baza de date ca ceva în plus sau ca un nou shell în loc să fie inte- grate în motorul acesteia. Dacă nu sunteți Extensiile orientate obiectual ale lui SQL3 roiectul SQL3 este des- tinat suplimentării mediu- lui SQL-92 cu extensii orien- tate obiectual (OO), transformându-l într-un mediu capabil să manipuleze obiecte și dând posibilitatea _bazelorde date relationale s4_ „lucreze cu tipuri de date mai „complexe. Darau existat niște probleme fundamentale și foarte serioase cu acest proiect SOL3. : „În primul rand, comitetul _ careseocupădestandarde- „le a descurajat. acest proiect „prin discursul din 1993alui — Bjame Stroustrup, inventa- alt “torul limabjului C++, care a declarat căel cunoaște patru modalităţi deastocaobiecte „persistente și toate patru ” suntnesatisfăcătoare. Păre- „rea lui este că paradigmele i 00 sunt bune pentru pro- ae gramare și Ui stocării . datelor. tar a cerut ca SQOL3 să fie. compatibil cu standardul SQL-92.Deaiciarrezultacă fiecare caracteristică a SGB- DO trebuie transformată „ într-o sintaxă care s-ar putea săfiei improprie construcțiilor. OO. Solutia a constat într-o „ înţelegere neoficială între „ ODMG şi NCITS H2 dea „face cât mai identice intero- gările SQL3 și OQL sau cel puţin să existe între interogările principale ale celor două limbaje. Dar schemele declarative ale ce- lor două limbaje sunt încă destul de diferite. _ O altă preocupare serioa- să o constituie interfața. Me- diile 3GL pentru care se _ defineşte o intefatalaSQL- a 92 (FORTRAN, Ada, C,M, COBOL, Pascal si PL/I) nu tru prezintă diferenţe între moda- litățile de manipulare adatelor _ scalare folosite în SQL. Dar tul a aprobat propunerile de la toate trei companiile. Dar contradicţiile și inconsis- tenţele interne ale mediului SQL3 au devenit atât de serioase încât comitetul ANSI X3H7 Object Standardsa _ trimis un memoriu comitetu- lui ANSI X3H2 în care se Aia, necesitatea revenirii : tanteauo bază 00 diferită p Y in ce priveste moştenirea, : susțin Proiectantii OO rezolvă a- convertesc automat un mc mai sus amintite. polimorfismul i încapularea. . scăzut p ceastă problemă prin niște a AS as traductoare (brokers) care del OO în altul. Deci, există 4 99. P Rob has săsei În al doilea rând, acest co- 8 „Există de: asemenea „con- fina IBM. Fiecare avea un model OO diferit si de asemenea facilităţi diferite de adăugat la SQL 3. Având o oarecare ex-. periențăcu SGBDO, comite- ibajul rându-se. şi de o larga ; tinerein randul proiectanți = Pe de altă parte, Java devine | limbajul cel mai i folosit in apli- s - catiile Internet, unde capabil- “a tatea produselor SGBDOde agestiona date aaa — vafifoarte apreciată. siderente de ordin politic. Java. Parac Proiecte SQL3 orientate obi- deje ectualaufostincepute de trei „mari proiectanți de SGBDR: ‘Hewlett-Packard, Oracle şi. Objectivity rodusul Objectivity DB de la Objec- tivity este destinat pieţei de vârf OEM, ISV și companii mari. Printre cei care au achiziţionat produsul se numără Motoro- la, Citibank, CERN si Femi Laboratories. — Aplicațiile mediului includ control de producţie, telecomunicaţii și aplicaţii știin- țifice. Produsul asigură achiziţia în timp reala datelor și este scalabil. Acesta dis- pune de o unealtă ODBC care permite. | utilizarea limbajului SQL pentru generarea : rapoartelor. Algoritmii de backup și re- orn ae a tolerante deerori._ SQL3 au fost destinate r aia zolvarii acestorinconsistente. ce ou final, in interviurile pe. www.agora.ro/byte/ în stare să-i spuneţi funcției de optimizare a interogărilor, algoritmului de indexare şi funcţiilor motorului bazei de date cum să trateze noile tipuri de date invizibile uti- lizatorului, acestea nu vor fi integrate. IBM şi Oracle au lansat oferte de produse relaţional-obiectuale care să vină în ajutorul bazelor de date relaționale. Rezultatul va fi un peşte cu pene - nu poate nici să zboare si nici să înoate bine. Părerea lui Esther Dyson este următoarea: „Folosirea tabelelor pen- tru a stoca obiecte e ca și cum v-aţi plimba prin oraș cu mașina ca apoi să trebuiască să o faceţi bucăți pentru a o parca în garaj. Desi- gur că o puteţi asambla din nou dimineața, dar unele voci s-ar întreba dacă acesta este cel mai eficient mod de a parca o mașină.“ Chris Dates este adeptul unui model relational extins, iar Informix l-a imple- mentat cu produsul DataBlades. Pe scurt, o bază de date relationala extinsă permite uti- lizatorului să creeze tipuri de date mai com- plexe și să le integreze în baza de date. Dar operaţiile sunt încă relaţionale, iar datele sunt stocate tot în tabele. Soluţia este avantajoasă în rezolvarea unor anumite probleme uzuale OCTOMBRIE 1997 BYTE România 83 Administraea datelor Stocarea și gestionarea obiectelor ObjectStore o..senneeesneneeeseseeseeeneseeaseoooeeesse i 1 CATEGORIES USERS Saenes Seaee RESERVATIONS 3 Sense EIB Classes Seeaes EXTRA_User EXTRA_UserProfile fe AD am_os_reference EO. osmm_indexable fi ee Seven şi ar trebui să înlocuiască multe dintre bazele de date relaționale existente, care nu necesită modele obiectuale complete. Puteţi utiliza o bază de date relațională extinsă pentru a înregistra fişele angajaţilor care conţin poze sau amprente, dar nu și pentru a stoca o bib- liotecă multimedia cu obiecte interactive sau un model al tranzacţiilor bursiere. O bază de date OO clasică are metode, clase şi alte caracteristici ce descriu modelul orientat obiectual în motorul bazei de da- __ivitos__meta — PACKAGE_EVENTS EXTRA_PackageE vent EXTRA_Reservation LL Larson, directorul de- E artamentului de proiec- tare din cadrul companiei Object Design, este de pare- re că un SGBDO asigură "A adevărate performanţe multi- | media, deoarece obiectele sunt mapate direct. Object- Store, produsul companiei „Object Design, este destinat aplicaţiilor Web distribuite ca și majorităţii aplicaţiilor con- ventionale ale bazelor de da- te. ObjectStore și-a găsit uti- lizare în următoarele domenii: financiar, educaţie, editorial: și . în ea ni a . iar de fiecare dată când aţi vrea să ştiţi de câte şuruburi dispuneţi, aţi face bucăţi mașina pentru a le număra. Vor exista din nou voci care s-ar întreba dacă aceasta este metoda cea mai bună de a face un inventar. 1. SGBDO nu dispun de un limbaj standard SQL este practic singurul limbaj de progra- mare în standard NCITS/ISO destinat baze- lor de date, iar acesta este un mediu relaţio- nal. NCITS - National Commitee for Information Technology Standards este de fapt numele primit în ianuarie de comitetul te. Obiectele sunt active. Datele din bazele relaţionale sunt pasive și aveţi nevoie de un alt program (host) pentru a lucra cu ele. Nu confundați SGBDO cu produsele re- laţionale extinse sau relational-obiectuale. Ele sunt proiectate pentru a face faţă unei alte categorii de probleme. Parafrazându-l din nou pe Esther Dyson, utilizarea unei baze de date OO clasică pentru a stoca date cu caracter relațional e ca și cum aţi ţine piese auto gata asamblate sub forma unei mașini, Versant fersant este Gana oe adica. a / dinamic schema. Limbajele dinamice, 2 ‘cum arfi Java, Smalltalk: - ANSIX3 pentru standarde TI. Ideea ar fi că existenţa unui limbaj stan- dard a scăzut preţul de proiectare a bazelor de date relaționale şi le-a mărit portabilitatea. SGBDO nu dispun de un asemenea standard, așa că veţi fi siliți să lucraţi cu limbaje pro- prietare ciudate și să învăţaţi câte un astfel de limbaj la fiecare proiectare. Această strategie este de fapt, dar nu şi de drept, adevărată astăzi. În numai câțiva ani ea s-ar putea dovedi falsă. SL Me DR a a e ee TALON DE PARTICIPARE Premiu 1 00$ pentru un produs software vândut Condiţii de participare: până la sfârşitul anului > 1.un abonament la revista CAD Report pe anul 1998* 2. să facilitaţi achiziţionarea unuia dintre următoarele programe: Autodesk Mechanical Desktop, 3D Studio Max, Lotus Notes Intranet Server, Genius, GTX, Softdesk Family Open Mind, ANSYS AutoFEA, PLATEIA, CANALIS, AutoManager WorkFlow, CADELEC, Rebis | C ry (A v O SANSA DE CASTIG! Li INTERNATIONAL S.A. The CAD-CAMpany A founder of BSA Romania Tel: 01-250-5315,Fax: 01-250-7774 ABONAMENTUL TAU LA CAD REPORT, * Pentru a vă abona folosiţi cartea poștală din revistă. 84 BYTE România OCTOMBRIE 1997 1410-33-03, 4170-33-16, 410-33-96, Fax: 410-33-40 SISTEMELE DE CALLUL AGER Bd. Dimitrie Cantemir, Nr.2A, Tel. Stocarea și gestionarea obiectelor Administrarea datelor În timp ce se elabora standardul ISO (vezi caseta „Extensiile orientate obiectual ale SQL3“) grupul numit Database Manage- ment Group (ODMG - un grup de proiec- tanti de SGBDO) s-au dezis de standardul ISO. Acestia au produs un nou standard sub forma unui limbaj de interogare numit OQL şi lansat în 1993. Lucrarea The Object Data- base Standard (Standardul bazelor de date orientate obiectual) de Rick Cattell (ISBN 1-55860-302-6, Morgan-Kaufmann) „Poet. reac pe Dike CEO la descrie versiunea 2.0 a acestui limbaj. De reţinut că şase proiectanți de baze de date s-au angajat să susţină standardul OQL. 5. SGBDO nu sunt scalabile Afirmația e greșită. E adevărat că scalabili- tatea a constituit o problemă serioasă la primele SGBDO, deoarece majoritatea aces- tora puteau rula numai în memoria princi- pală. La blocare, se pierdea și baza de date. Puteţi să vă procuraţi SGBDO-uri mici, Jasmine o....vesoseonesoseseeosoesese rapier ‘Associates este de parere că bazele de date îi ua belele nu pot face fa- ă întotalitate obiectelor complexe. S-aîncercat fără succes de-alungula șaselunicrearea unui hibrid viabil între structura relaţională și cea orientată obiectual. Produsul Jasmine (proiec- tat in colaborare cu Fujitsu) a fost proiectat ca o bază de date orientată obiectual și un sistem de dezvoltare care să fie propice multimediei și aplicaţiilor Internet. Sistemul de execuţie ocupă puţin, așa că produsul poate deveni un navigator Web plug-in. Jasmine dispune de o unealtă de editare multimedia și de conectivitate cu principalele baze de date relaţionale. Produsul _ este furnizat cu « biblioteca de clase numită JADE (Jasm e' s Application Peep Envi cs medii sau mari. Sistemele mici desktop includ programul Poet. Sistemele medii, pentru intreprinderi, inglobeaza unul din programele Versant, ObjectStore sau Jas- mine. Sistemele mari de ordinul terabyte includ un proiect Objectivity DB ca cel de la European Laboratory for Physics (CERN). Acestea sunt baze de date adevarate, având securitate, backup și algoritmi de recuperare ca orice SGBDR. BYTE România 85 OCTOMBRIE 1997 Administraea datelor Stocarea și gestionarea obiectelor 6. Limbajele de interogare 00 sunt dificile Asta-i adevărat. David Beech de la Oracle a adresat în martie 1996 un test comitetului H2. El a prezentat o schemă SQL3 simplă folosind câteva declaraţii SQL3. Schema respectivă implica adrese de străzi. Progra- matorul trebuia să adreseze câteva interogări pentru a răspunde la niște întrebări. Nici unul dintre membrii comitetului nu a reușit să for- muleze interogări corecte. Aceştia sunt însă oameni cu experiență în utilizarea limbaju- lui SQL. Dacă ei au avut astfel de probleme, ce va face sărmanul programator de rând? Beech spune: „Interogările erau amuzan- te in era unui SQL-92, dar sunt ele la fel de placute in cazul lui SQL3? Pe parcursul pregătirii lucrării mele despre SQL3/ OMDG am fost obligat să mă familiarizez cu interogările SQL3 si am fost surprins de unele dintre lucrurile întâlnite.“ „Mi-am pus întrebarea dacă limbajul a devenit mai dificil pentru utilizatori, ceea ar însemna că simplificările propuse de OQL nu mai constituie un lux, ci o necesitate... Chiar dacă membrii comitetului ar fi rezol- vat problemele corect, majoritatea utiliza- torilor de limbaje SQL ar caracteriza medi- ul de programare ca defectiv, necesitând surmontarea unor dificultăți şi specializare îndelungată... Trebuie să amintim aici că pentru cineva cu o experienţă de 20 de ani în programarea SQL s-ar putea să nu fie de ajuns 40 de ore de acomodare cu modul de formulare a interogarilor in SQL3.“ Noua intelepciune proverbiala Bazele de date OO revin în forță. Ele sunt încă în procesul de maturizare, sunt neîn- telese și dificile de utilizat. Se bucură de o largă adoptare, mulţumită expansiunii In- ternetului și aplicaţiilor multimedia. Proiectanţii de baze de date relaționale care se laudă cu facilitățile orientate obiec- tual ce suplimentează produsele lor sunt asemănători proiectanţilor de baze de date nerelaționale de acum câţiva ani care se lău- dau cu facilităţile relaţionale. Modelele relațional și OO vor coexista deoarece ele sunt destinate unor aplicaţii diferite. Cu alte cuvinte: nu adaptati datele la baza de date. Alegeţi o bază de date care să se preteze cel mai bine la tipul de date utilizat şi la felul în care utilizatorii vor accesa aces- te date. De exemplu, dacă o firmă doreşte să implementeze o bază de date ce cuprinde pla- nuri urbanistice, ar trebui să se orienteze spre un model relațional, dacă aceste informaţii includ doar date descriptive, cum ar fi adrese şi numere de telefon. Dacă informaţiile includ planurile unor etaje de bloc, text sau fotografii, o bază de date relational-obiectu- ală s-ar dovedi alegerea inteleapta. Însă dacă baza de date va îngloba desene 3D, animaţie sau o mare varietate de tipuri com- plexe de date, trebuie să aveţi în vedere un model orientat obiectual. Dacă v-aţi hotă- rât să adoptați un model orientat obiectual, fiţi siguri că acesta va suporta tipul de in- terogări pe care utilizatorii le vor formula. Un ultim avertisment: orientarea spre o tehnologie orientată obiectual s-ar putea dovedi o strategie dificilă din cauza imen- selor investiţii financiare şi umane care s-au făcut în tehnologiile relaționale. Proiectele ce implică o bază de date orientată obiectu- al'vor dura mai mult dacă la acestea lucrează o echipă neexperimentată. Chiar dacă echipa INFORMAŢII UTILE Canute Acsouiates Ine. . Islandia, NY s/jasmine.htm dvs. are oameni cu experienta in domeniul bazelor de date orientate obiectual, proiec- tul va dura tot mult şi va fi costisitor din cauza complexităţii inevitabile a tehnologiei ori- entate obiectual. Dacă sunteţi pregătit să faceţi faţă la toate astea, atunci sunteţi pregătit pentru o bază de obiecte. Joe Celko este membru al comitetului NCITSH2 începând cu 1987 și a contribuit la definitivarea standardelor ANSI/ISO SOL-89 şi SOL-92. EI este autorul a 3 cărţi despre SOL: SOL for Smar- ties (Morgan-Kaufmann, 1995), Instant SOL (Wrox Press, 1995) şi SOL Puzzle & Answers (Morgan-Kaufinann, 1997). Poate fi contactat la 71062.1056@compuserve.com. Jackie Celko este scriitor şi cercetător stabilit în Atlanta. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Marius Tudorică] COMPUTERE UM , PENTIUM PRO | 5x86 , 6x86 Wee CANON HEWLETT PACKARD [ZE Fy Canon Authorized Dealer al dels SARE COMPUTER SYSTEMS Ltd. 86 BYTE Romania OCTOMBRIE 1997 SUBANSAMBLE PC Mainboard, Hard Disk __ SIMM RAM , Carcase | SVGA Card , Sound Card Stereo Speakers © Unităţi Floppy 3,5" ae CD-ROM 4x,8x,10x,12x_ ESI III InkJet & LaserJet CARTRIDGE * HEWLETT PACKARD — *CANON * EPSON BUCURESTI ROMANIA Str. ALEXANDRU IACOBESCU Nr.23 LR ae aee TURP P YU Ree Peete Mes 1 aL LE all L aleasă edly 1-6374665 ; FOTOGRAF: KELLIE WALSH O 1997 cum peste un an, am înființat grupurile de știri publice la BYTE pe un server Linux pe care rula serverul de ştiri Inter- net standard, INND-ul. $i nu voi schimba nimic, pentru că setările continuă să func- ţioneze frumos. Mai recent, echipa BYTE a început să colaboreze în mod privat uti- lizând un altfel de set de grupuri de ştiri. Pentru aceasta puteam să utilizez la fel de bine şi INND-ul, dar eu am preferat să experimentez cu două derivate proaspete ale INND-ului: cu Internet News Server (INS) de Microsoft si Collabra Server de Netscape. Aceste noi servere de groupware sunt mai la îndemână - și în anumite privinţe, mai puternice - decât INND-ul. Desfăşoară unul pe lângă serverul tău Web, şi vei fi re- compensat prin beneficii enorme. Mulţu- mită ultimei generaţii de cititoare de ştiri interpretoare de HTML (vezi „HIML+ NNIP=Groupware“ din numărul anteri- or), serverele de ştiri au devenit servere Web de citire/scriere. Cu aceste servere, utilizatorii pot inter- schimba nu numai fisiere ASCII plane, ci si documente HTML cu continut bogat, îmbunătăţite cu stiluri, linkuri, grafică, ataşamente binare şi conţinut activ. Vizi- tatorii grupului tău public de ştiri (oricine, oriunde, oricând) şi utilizatorii propriului tău grup de ştiri (echipa ta, la fel oriunde, oricând) pot utiliza acelaşi software client: Netscape Navigator sau Communicator, sau Microsoft Internet Explorer (MSIE). De ce contează asta? Pentru că există un beneficiu de importanţă cheie: colabora- torii își pot organiza flexibil scopul (scope) propriei lor colaborări. Scopul informației Rulez un set de grupuri de ştiri private doar pentru echipa mea - departamentul BYTE pentru medii noi format din trei persoane. Un alt set de grupuri de ştiri este accesibil www.agora.ro/byte/ pentru întreaga echipă BYTE. Şi în final, grupurile de ştiri publice BYTE suntvizibile din lumea întreagă. Pentru că utilizez același client pentru participare în toate cele trei domenii, pot să respect graniţele - sau să le Generația următoare de servere de știri Jon Udell Încearcă noile servere de știri Internet de Netscape și Microsoft, și vei vedea de ce NNIP tinde să devină fundamentul pentru groupware-ul bazat pe Internet. vit poate fi un alt departament BYTE sau întreaga echipă BYTE. Dacă este o proble- mă generală, însă, scopul potrivit poate fi global. Dacă nu sunt motive pentru intimi- tate, de ce să nu ne conectăm la creierul NEYSCAPH COLLABRA SERVER PCT CEL Replicatio AST Mlanase Replicatior Eau [pi Larcs\ spas bytestaff. *,newmedia. * Când vrei să realizezi oglindirea unui server pe un alt server, vei aprecia cum Collabra și INS ascund detaliile. trec - precum o cere situația. De exemplu, noi, membrii echipei Medii Noi utilizăm propriile noastre grupuri de ştiri în scopul documentării mereu-schim- bătoarelor proceduri şi configurații care întăresc site-ul BYTE. Cea mai mare parte a acestor poveşti nu ar face altceva decât să enerveze restul echipei BYTE, dar pentru noi sunt vitale. Expediem un șir de mesaje nu numai ca să comunicăm unii cu alţii, dar şi ca să documentăm ceea ce facem, astfel încât noi (sau eventual un viitor nou mem- bru al echipei) să poată beneficia de această cunoștință peste trei sau şase luni. Ce se întâmplă dacă discuţiile noastre private ridică probleme care sunt impor- tante şi pentru alte grupuri? Dacă este o temă legată de politica BYTE, scopul potri- colectiv care lucrează în grupurile de ştiri publice BYTE? Scopul colaborării nu se expandează : întotdeauna. Câteodată discuţia trebuie mutată din spaţiul public în spaţiul privat. De exemplu, tocmai am iniţiat un grup cen- tral public on-line pentru echipa noastră de marketing. Problemele ridicate aici vor tre- bui probabil mutate în spaţiul privat pen- tru dezbatere internă. Accesul la grupul de știri - strategii de control Serverele INND convenţionale creează zone de discuţii private utilizând un fişier de control numit nnrpd.access. Descriu în continuare cum pot creea un grup vizibil pentru toată lumea, unul pentru ehipa OCTOMBRIE 1997 BYTE România 87 Web Project Generaţia următoare de servere de știri BYTE şi două grupuri pentru departamente: *:Read,Post:::public_forum *:Read,Post:edit:ep:staff_forum, edit_forum *:Read,Post:sales:sp:staff_forum ,sales_forum Semnificaţia acestor linii este: „Oricare host IP (*) poate citi și expedia la public_fo- rum. Permite accesul doar utilizatorului edit (cu parola ep) şi utilizatorului sales (cu paro- la sp) la staff. forum. Numai utilizatorul edit are acces la edit forum. Numai utilizatorul sales are acces la sales forum.“ Ce e atât de greu aici? Absolut nimic, dacă odată ai INND-ul instalat şi setat. Dar acesta poate fi un impediment serios. Foarte puţini oameni, în afară de administratorii de sistem Internet însărcinați cu prestări ser- vicii Usenet pentru companii sau prestări ser- vicii Internet (ISP-uri), au utilizat vreodată INND. Acest lucru se poate schimba însă foarte rapid. Microsoft si Netscape au dat INND-u- lui o față prezentabilă, care nu va intimida ALTERNATIVE GROUPWARE Logica Documentation Library [ http://tile/net/info ] e Idei, tehnici, programe, macrouri pentru | Lotus Notes. Office.lQ [http://www.officeiq.com ] e Organizare de documente, utilizare de informaţii distribuite pe LAN/WAN, creare de flux de lucru fără a fi folosi vreun limbaj de scriptare. OnTime On The Web [http://www.ontime.com ] * O familie de aplicaţii de agendă/calendar pentru platforme DOS, Windows, Mac, Novell NetWare, Banyan Vines, Microsoft Windows NT si altele. Oracle InterOffice [http://www.interoffice.net] e Software de comunicare în grup și colabo- rare. Include mesagerie, servicii de direc- toare, calendar/agendă, organizare de do- cumente și flux de lucru. WorkXpert [ http://www.workxpert.com ] e Ansamblu integrat de unelte de organizare a fluxului de lucru folosite pentru staabilirea, desfășurarea și controlul dez- voltării de produse. 88 BYTE România OCTOMBRIE 1997 A replica sau a nu replica? A Replicarea sincronizează totul. | nfiecare seară, cantităţi vaste de date sunt replicate de-a lungul rețelei globale de servere NNTP, ce este Usenet-ul. Este o treabă complicată să faci totul să meargă ca pe roate, și trebuie să con- tezi pe complexitatea temută a INND-ului. Însă, așa cum am explicat deja într-un alt articol (vezi BYTE din mai 1996), poţi să simplifici radical lucrurile rulând INND în mod de sine-stătător. Grupurile de - știri publice și private BYTE astfel au funcţionat iniţial. Am avut însă și unele probleme. În prima fază, zidul de protecție a companiei n-a lăsat NNTP.-ul să treacă. Apoi asta s-a rezolvat, dar constrângerile de lățime de bandă au îngreunat utilizarea efectivă a NNTP-ului. (NNTP este orientat pe conexiune și astfel mai sensibil la stări extreme ale reţelei decât HTTP.-ul.) Și așa am ajuns latreaba cureplicarea. Am început să utilizez material NNTP ca să oglindesc serverele noastre publice (vizibile din afară) pe un set de servere protejate prin zid de protecţie (interne). Când lucrăm acasă sau pe drum, putem utiliza un server exterior. Din oricare dintre cele trei birouri primare conectate prin intranet, putem utiliza serverul interior corespunzător. În ciuda temerilor mele, setarea acestei scheme a fost ușoară (vezi figura de pe pagina ante- rioară), și a funcţionat fiabil. Acum că problemele noastre legate de zidul de protecţie și de lățimea de bandă s-au rezolvat, probabil o să dezactivez replicarea. Ca administrator de reţea, îmi place să minimizez numărul părților care sunt în mișcare. Dar sunt mulțumit că am adăugat replicarea NNTP la arsenalul meu. Într-o bună zi aș putea avea nevoie de ea încă o dată. . oamenii de rând. Oricine deprins cu des- făşurarea serverelor Web a acestor pro- ducători va fi capabil să desfăşoare şi serve- rele de ştiri ale acestora. [Nota editorului: Versiunea INS utilizată de mine vine cu Microsoft Commercial Internet System (MCIS) si nu este în general disponibil. Altă versiune de INS va fi inclusă în IIS 4.0 care va apare foarte curând. Eu n-am încercat încă această versiune, dar Microsoft spune că va fi comparabilă cu versiunea MCIS.] În mod ironic, amândouă cer mai mult efort la configurare decât INND pentru a completa setarea în patru paşi prezentată anterior. Dar din motiv că programul impli- că mai mult navigări prin ferestre de dialog şi clickuri de mouse, decât editări de mână de fişiere de configurare stil Unix, multi uti- lizatori care privesc cu teroare la INND, vor prefera INS și Collabra. Pentru voi, utiliza- torii înrăiți de Unix: nu vă grăbiţi să-i descon- sideraţi pe cei care preferă noul tip de ser- ver de stiri. INS si in special Collabra fac lucruri pe care INND-ul nu poate: încriptare Secure Sockets Layer (SSL), autentificare client, căutare pe întregul text integrat. Aces- te facilități transformă INND-ul într-o platformă groupware puternică. În ciuda faptului că sunt comparativ uşoa- re de utilizat, serverele de știri Microsoft şi Netscape diferă radical în metodele lor de control de acces. INS-ul de Microsoft se inte- greaza cu securitatea de sine-statatoare sau de domeniu a Windows-ului NT. Netscape Collabra se bazează pe o bază de date LDAP locală sau îndepărtată. Amândouă abordări au argumente pro şi contra (vezi caseta „Comparația metodelor de control de acces NNIP“). Care dintre abordări este mai bună? Toate celelalte lucruri fiind egale, recomand INS pentru o soluţie doar-intranet bazată pe NT, şi Collabra pentru clienți Unix sau pentru o clientelă mixtă Internet/intranet. Oricare dintre servere poate accepta conexiuni pe un canal securizat SSL. Este un pas înainte față de standardul INND, care trimite numele de utilizatori și parolele în clar. Facilitatea SSL poate sau nu conta într-un mediu intranet. Dar contează mult dacă stochezi date private ale companiei pe un server accesibil din toată lumea. De ce să faci asta? Colaborarea nu cunoaș- te limite. Documentele pe care colegii le împărtășesc cu tine în conferințe NNIP nu-ţi sunt de folos dacă eşti acasă sau pe drum, și nu poţi ajunge la ele prin zidul de protecţie ca să le citeşti. Autentificarea în text clar făcând uz de comanda authinfo a NNTP-ului este cea mai slabă formă a secu- rităţii. Sesiunile SSL îţi criptează atât credi- tele, cât și fluxul de date dintre servere şi clienţii de ştiri. Ca să validezi opţiunea SSL, ai nevoie de un certificat digital pentru serverul tău de ştiri, la fel cum ai nevoie de una ca să-ţi securizezi serverul tău Web (vezi „ID-uri digitale“, BYTE-ul din martie). Dacă rulezi INS pentru o populaţie omo- genă de clienți Windows, există o opţiune intermediară. Poţi folosi protocolul de auten- tificare cerere/răspuns (challenge/response) a NT-ului. În acest caz fluxul de date nu va fi criptat, creditele însă da. Acesta este încă o mare îmbunătăţire față de autentificarea în text clar. Organizare de documente distribuite Conferinţele NNTP încep să arate din ce în ce mai mult ca bazele de date de documente 19M2Şeydy OGHB80 Be, eneajay nguad apaday leyy ajzeg aiej Punuj Web Project Generaţia următoare de servere de știri Lotus Notes. Aceasta se datorează parțial cititoarelor de ştiri interpretoare HTML. Multe dintre facilităţile avansate prezentate de mine luna trecută decurg din clienţii NNTP, nu din servere, si astfel ei lucrează la fel de bine cu servere traditionale INND ca şi cu Collabra sau INS. Dar două facili- tăți stil Notes din clientul Communicator Collabra - căutarea pe întregul text şi cate- gorizarea - necesită Collabra Server. Collabra Server vine cu propriul său instru- ment de căutare - față de INS, care însă se bazează pe Microsoft Index Server. Collabra ar putea (şi poate eventual ar trebui) să influ- enţeze similar mecanismul de indexa- re/căutare de uz general al Netscape-ului. Dar pentru serverul 3.0 Netscape a ales - inspirat după părerea mea - să se concentreze asupra cuplării strânse cu clientul Collabra. Cele două produse împreună imple- mentează un protocol de căutare pe care Netscape l-a propus ca o extensie la stan- dardul NNTP. Ca rezultat, poţi căuta gru- puri de ştiri direct din cititorul de știri. Şi mai important, un utilizator neavând drepturi pentru un grup de ştiri, nu va vedea nicio- dată vreun rezultat al căutării din acel grup. Această capabilitate de căutare securizată ar fi dificil de realizat cu INS şi Index Server - sau, într-adevăr cu orice mecanism (ca de exemplu mecanismul de căutare pentru con- ferinte de pe site-ul BYTE) care operează mai mult în spaţiul Web decât în spaţiul NNTP. Collabra poate să creeze de asemenea o privire personalizată asupra unei discuţii. Face asta pe două căi: grupuri de știri cate- gorizate şi grupuri de ştiri virtuale. Dacă administratorul Collabra Server declară un grup de ştiri ca fiind una categorizată, sub- grupurile sale interacționează cu, de-altfel, inactiva opţiune „Show Categories“ din clientul Collabra. Când am încercat aceasta, am rezolvat un mister. Al treilea panel (grup de ştiri) al cititorului de ştiri a dispărut în Collabra, aparent înlocuit cu Message Center, care rulează ca o aplicaţie separată. Dar când selectezi o discuţie categorizată din citi- torul de ştiri, panelul dispărut reapare. Ast- fel afişează Collabra categoriile. Oricum, acesta îmi este de folos doar mar- ginal. Cititoarele de ştiri tradiţionale nu văd categoriile, şi cum coexist cu un amal- gam de cititoare de stiri, nu exista un interes să le creez. Mai bine aș prefera a treia fereas- tră aşa cum a fost în Navigator. Grupurile de ştiri virtuale sunt mai intere- sante. În articolul de luna trecută, v-am ară- tat o căutare pe întregul text în Collabra dupa termenul vpn. Când am folosit butonul Save As din caseta de dialog, Collabra a executat un artificiu ingenios. A creat un grup de ştiri numit virtual.vpn şi a introdus 90 BYTE România OCTOMBRIE 1997 Comparația metodelor de control de acces NNTP Pro: știri. Contra: e Lucrează numai pe NT. Pro: certificate. directoare Netscape sau de alt tip. Metoda: Bazată pe securitatea locală sau de domeniu Windows NT Server: Microsoft INS e Face uz de cunoștințele tale de securitate NT. Dacă știi cum să setezi drepturi pe directoare ale unor sisteme de fișiere, știi și cum să organizezi accesul le grupurile de e Face uz de baza de date utilizator/grup existentă. Dacă ai populat deja o bază de date de domeniu, poţi refolosi acele nume când configurezi securitatea NNTP. e Fiecare utilizator NNTP are nevoie de un cont de domeniu NT. Acesta nu este o pro- blemă în general pentru echipa ta. Dar dacă parchezi un server NNTP pe Internet ca echipa ta să poată colabora cu lumea din afară, va trebui să creezi unul sau mai multe conturi pentru acești utilizatori externi. Ceea ce e înspăimântător. e Schemele de acces sunt legate de sistemele de fișiere. Dacă vrei să miști conferințe dintr-o casetă NT în alta, trebuie să miști un subarbore de sistem de fișiere cu toate permisiunile asociate acestuia. Dacă dorești dezactivarea temporară a autentificării, ești blocat. Acordarea recursivă de acces deplin pentru fiecare este o transformare cu sens unic, din care e greu să te mai refaci. Metoda: Bazată pe o bază de date LDAP locală sau îndepărtată Server: Netscape Collabra e Lucrează pe orice sistem de operare suportat de Netscape. e Nu exportează conturile sistemului de operare utilizatorilor Internet. e Suportă autentificarea clientului. Dacă specifici o mapare între un câmp de certificat de client (de exemplu: Nume Comun) și un atribut LDAP (de exemplu: nume utiliza- tor), poţi lucra cu intrări nume utilizator/parolă și control de acces făcând uz doar de Contra: e Trebuie să înveţi cum să folosești baza de date LDAP locală legată de serverele Netscape, sau să achiziționezi, să instalezi și să înveţi cum să utilizezi un server de « Trebuie să populezi directorul LDAP; nu există unealtă pentru preluarea conturilor existente ale sistemului de operare. copiile articolelor găsite în acest grup de știri virtual. Mai mult, când mesaje noi cores- punzând căutării vpn curg în oricare dintre conferințele noastre private, sunt automatic redirectate in virtual.vpn! Oricât de excelente ar fi grupurile de stiri virtuale, eu tot mai aştept o cale mai eficien- tă pentru categorizarea grupurilor de știri. Mai concret, aş vrea să pot declara antete per- sonalizate pentru un grup dat - în agenda noastră de exemplu, acestea ar putea fi Com- panie, Produs şi Nume - și apoi cititorul de ştiri să-mi construiască liste sortate pe baza acestor antete. După părerea mea, această schemă nici nu ar cere modificări ale proto- colului NNTP. Mesajele de ştiri sunt deja pline de antete personalizate, ca de exemplu X-Mozilla-Status. De ce nu X-Companie si X-Produs? Pentru server nu conteaza aceste antete in plus; clientului i-ar fi de mare folos. Ultimele servere de stiri sunt lucrari in continua dezvoltare. Ceea ce ne da curaj este că ele chiar progresează. Tehnologia NNTP a fost pentru multi ani un diamant neslefuit. Standardul INND deja a facut mai multe decât se gândesc multi. INS si Collabra au cucerit un nou teritoriu important. Abia aştept să văd ce urmează, dar între timp con- struiesc soluţii inspirate pentru colaborare în jurul a ceea ce există astăzi. Jobn Udell este director executiv la BYTE, responsabil cu medii noi. Poate fi contactat prin e-mail la jon_u@dev5.byte.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Sepsi Istvan] Neb |V Lume dinamică: JavaScript avigând pe Web, am văzut site- uri în care, atingând un buton, acesta prindea viată, site-uri care arată diferit în funcţie de ziua vizitei sau formulare care ne avertizează dacă am completat greşit un câmp din el. JavaScript poate să facă toate acestea și chiar mai multe. O mulţime de site-uri folosesc aplicaţii tip „telecomandă“ şi butoane „vii“, iar văzând acestea ne convingem că JavaScript este mai mult decât un instru- ment cu care împodobim paginile noastre. În acest articol propun să descoperim cum se încadrează JavaScript în programarea pe Web, cum funcționează şi rolul său în crearea site-urilor Web de o nouă generaţie. Ce este JavaScript? Creat de Netscape, JavaScript apare pen- tru prima data in Navigator 2.0. Original numit LiveScript avea scopul sa satisfaca cerintele de script ca parte a mediului de dezvoltare de aplicatii Netscape LiveWire. A fost redenumit in 1995 avand in vedere circumstantele limbajului Java si a fost con- ceput de la inceput ca un limbaj de script uşor de folosit pentru realizatorii site-urilor Web. Cu ajutorul acestuia se pot construi aplicaţii puternice pe Web, dar nu este soluţia totală pentru acesta. Deseori JavaScript este interpretat greşit de către constructorii HTML și de mulți alții, care nu au deloc sau foarte puţin trecut de programator. Tratând ca o cutie neagră, aceștia simplu copiază părţi ale scripturilor pentru a avea efectul dorit. Însă JavaScript înseamnă mult mai mult, necesitând niște cunoştinţe de programare. Esenţa scrip- turilor JavaScript se poate înțelege numai atunci dacă le privim ca o parte organică a programării pe Web. De ce JavaScript? Sunt mai multe metode cu care putem să transformăm o pagină web statică într-una dinamică. O soluţie tipică este CGI care se Péter Laszlo JavaScript face mai mult decât să înfrumusețeze paginile Web. Este o soluție completă, ușor de folosit în crearea site-urilor de o calitate superioară. Rolul JavaScript-ului în paginile Web programate Pagina inițială de HTML cu mm Trimiterea datelor din verificate de JavaScript formular care sunt prealabil Pagină cu elemente controlate de JavaScript CGI-ul de pe server Pagina finală execută pe servere. Utilizatorii inter- acţionează cu o pagină web programată, completând un formular HTML şi trim- itand la o aplicaţie CGI. Aplicația primeşte datele de intrare, execută nişte operaţii şi eventual returnează un rezultat. Acest tip de programare a aplicaţiilor web este des folosit la operaţii cu baze de date, căutări sau vizualizări de cataloage. Mulţi utilizatori însă observă că pro- gramele CGI sunt foarte lente. Și acesta nu este singura deficiență a acestora. Dacă pro- gramul CGI este scris într-un limbaj inter- pretat lent, cum este Perl, si nu un cod com- pilat C, acesta poate să ruleze destul de lent. Mai mult, unele sisteme de operare lansează repetat mai multe copii ale aceleiași aplicaţii CGI, consumând astfel resurse de sistem. Dezvoltarea aplicaţiilor de partea serverului, cum ar fi Netscape API (NSAPI), Microsoft Internet Server Application Programming Interface (ISAPI) sau module de server Apache potsă elimine din lipsurile CGI-ului, dar o problemă fundamentală rămâne: serverul trebuie să facă toată munca. Mai mult, punând toate programele de partea serverului, este o soluție destul de ineficien- tă. Să presupunem că facem o comandă de pantofi via Internet, si din greşeală, in for- mular introducem un număr de pantof neex- istent (în loc de 39 introducem 93). Este imposibil să avem un asemenea număr de pantof, dar formularul chiar și în acest caz este trimis la server, care pierde o vreme cu căutarea numărului cerut. Ar fi o soluţie ele- gantă, ca datele din formular să fie verificate înainte ca ele să fie trimise la server. Rezul- tatul nu numai că ar fi mult mai prietenos cu privire la utilizator, dar ar economisi şi din timpul serverului. (vezi figura „Rolul JavaScript-ului în paginile Web programate“) Cu toate că JavaScript a fost creat să pre- OCTOMBRIE 1997 BYTE România 91 Web Master Lume dinamică: JavaScript Exemplu de JavaScript 1

Test de formular în JavaScript


METHOD="POST "> NAME="username" >


Observatie: tru crearea de butoane animate. Taguri pentru ascunderea JavaScript de la browsere care nu cunosc acesta
Enter your name: