ws a, | TLR APROBAT R.A.P.R. Nr. 103/DC/040/1997 i Valabil pînă la 31.12.1997 | Exp: SC Computer Press Agora s.r.l. E: 4 RO, 4300 Tg. Mures, CP 172 OP 1 Imprimantă cu jet de cerneală. Tehnologia piezoelectrică S$020047 (același ca la Stylus-820). Capacitate: 540 pagini (A4, LOQ-Roman ECMA - Test) S$020097 (același ca la Stylus Capacitate: 320 pagini (A4, 36 Matrice 720 x 720 dpi cu raster de 360 dpi 167/200 cps | Monocrom: Color: 1.2 ppr Hârtie specială 360 dpi A4 Hârtie specială 720 dpi A4 Hârtie glossy; folie A4; cărți poștale ERIE) Dacă doriţi să primiţi mai multe detalii despre imprimantele EPSON Stylus Color 200, trimiteţi acest cupon completat (prin poștă sau fax): Nume Prenume Firma Poz. în firma Telefon | Adresa | | - EPSON? Symbol of technology MB Distribution srl Str. Johann Strauss nr. 1, Sector 1, Bucuresti Fax: 212 03 10 Microsoft “ADN FORWINDONS DRUMUL SPRE INALTA SOCIETATE | WHERE DO} YOU WA ANTI 10 GO" TODAY vee 2 FOR | a PC Authorized Distribution Bone > Authorized Reseller DSP for Romania COMPUTERS . \ Flexibility. Made in Romania Lipscani 102, Bucuresti Tel: 3122360/6137282 Fax: 3122630 Microsoft Hot Line: 3120948 | La prima vedere cea Ax wm Fo & COPYING FAXING 2 COLOUR SCANNING DOCUMENT PRO DIGITAL PHOTOGRAPHY COE sa a seria PagePro 6 Sic Minolta cu cartuse separate de toner si cilindru este conceput pentru a proteja mediul cilindrul rămâne în durata con- a -7 cartuşe lor se face câteva înconjurător: imprimantă pe sumării de toner. Înlocuirea fără greutate în = secunde. Sistemul reduce pierderile și economisește banii dumneavoastră . Ps Pro 6este silentoasdin operare,cu emisie de ozon neglijabilă. Sistemul de alimentare cu hârtie cuprinde o casetă standard de 150 de coli. Manual se pot tipări plicuri, carton sau folii transparente. Toate acestea combinate cu un preț atractiv fac ca PagePro6 să fie imprimanta ideală pentru biroul dumneavoastră . MINOLTA ROMANIA SRL Sediul central : {os. Oltenitei nr. 35-37, Bucuresti Tel : 634.76.55, 634.62.45 Fax : 330.69.80 , 330.70.02 Bacău : 034/17.10.77 ; Brașov : 068/47.14.54 ; Cluj : 064/19.93.22 ; 032/21.12.53 ; Filiale : Constanţa : 041/69.36.90 ; Craiova : 051/12.58.50 ; lași : Timişoara : 056/1 3.49.27 Baia Mare : 062/423.775 ; Brăila : 039/683.665 ; Buzău : 038/432.506 ; Călărași : 042/314.318 ; Constanţa : 041/615.211 ; Cluj : 064/193.213 ; Galaţi : 036/463.344 ; Giurgiu : 046/217.789 ; Hunedoara : 054/716.501 ; lași : 032/231.303 ; Oradea : 059/436.281, 059/442.927 ; Piatra Neamt : 033/622.085 ; Pitești : 048/631.270 , 048/222.895 ; Ploiești : 044/110.700; Satu Mare : 061/761.111 ; Sfântu Gheorghe : 067/3 1 3.001 ; Sibiu : 069/218.155 ; Suceava : 030/520.303 ; Tg. Jiu : 053/218.666 ; Timisoara : 056/131.557, 056/201.919; Turnu Severin : 052/319.300 Distibuitori autorizați : mee Em aA oi laser compacta, de dimensiunileunei imprimante 3 ink-jet, ocupă putin spatiupe birou, câto foaie AM4. PagePro 6 nu face compromisuri. Datorită procesorului ceastă imprimantă ue deservi două PC-uri simultan datorită portului dual-paralel de viteză mare, iar echipată cu o interfața infraroșu IrDA poate primi date de la un notebook aflat la distanța. PagePro 6e are trei (a Pro 6L folosește sistemul de tipărire propriusub Windows - Quick Page. Acesta transmite informatiain format GDI, faraa mai fi necesara procesarea datelorde catreimprimanta. Astfel timpul de tipărire scade dramatic. Quick =Page--este A ni i a Pia ui ali: a Pui da | i =— — | a ad 9 hd a G i pă Bae Fa [Pi ad |] Ap] Pas [i i —_ 419 Di d 2 ae $7 ani 9 Pi Dă A a A 4 LA A LA 4. Pi JI fdlh wD ef ge Intel 80960 tipărește și proceseaza la 6 pagini pe minut la o rezoluție de 600 api. DriverulPCL sub Windows 95 cu ajutorul comenzilor de tip ' Show Me' asigură informaţii exacte despre starea imprimantei moduri de emulare. PCL, GDI sau PostScript - puteţi alegeoricare dintre ele în funcţie de ceea ce doritisa tipariti disponibil sub Windows’ ca ei le Iza wm PagePro 6L poate CĂ „ converti și tipări- * Be fișierePCL5 sau [1] PostScript Rezolutiala tiparire Giese cht Sie olson combinată cu Fine-ART duce la o calitate a imprimării comparabilă cu 1200 dpi. MINOLA NR Pitar fs AGNOR HIGH TECH - SOCIETATE DE COMUNICAŢII ȘI CALCULATOARE realizează aplicaţii "Mobile Computing” în domeniile specifice beneficiarilor, cu echipamente de marcă: TOSHIBA, CANON, HP, MEDIUM, SOLECTEK, YAESU - Notebook-uri: TOSHIBA Tecra, Portege, Satellite, Satellite Pro - Accesorii notebook : „ fax/modem PCMCIA, Ethernet şi Ethernet radio card PCMCIA, MPEG PCMCIA , interfață celular, GPS - Prezentări video interactive: echipamente MEDIUM, display LCD, ecrane de proiecţie, videoproiectoare LCD, camere digitale - Software prezentări video: Microsoft, Lotus FREELANCE, Simulări CAD - Autocad - Accesări Internet , E-Mail: radiomodem PCMCIA, software de comunicaţie - Conectări reţele calculatoare: echipamente radio Ethernet SOLECTEK, radiomodem NA AGNOR SOCIETATE DE COMUNICAȚII ȘI CALCULATOARE M. Eminescu 124, Tel: 2118800, 2118699, 2118762, Tel/Fax: 2105943, agnor@tag.vsat.ro Cumpăraţi scanner-ului dvs. TR ES = eS SS = = ES = Pi So a = eee a COLOR - A4 sniouisu VAL “ING Sin el aseniena îi 90 AVY Snaianuv ‘ped + Sano ee ajjeanbyUuod OO9EE 1X9 wiapol-xe4 MOOLXZ exog 49s'z aala aat MIN + MOLXe L91V exog q92'| a0la QQ+ dRd Ud9L pie9 punos Wvă GWN9L Auos xg 3dI NOY Gd WVd GINS | pi eee - Sdillud 9n] 41 VOAS„ i 10uu0W ZHW99L Winnuad |94ul GWL Pie9 VDAS I9d ZHINES | uinnusd 197ul GWOPS 30I2 QQH / „S'€ aq ZHWE€L SX OWV Nd9 WV INS / 84989 qX 9sz ZHWOOL SX GINV Ndd “pieoquleu 1 WNILNId ZHWSZ SX GWV Nd9 GIN P4289 WOAS 10d QIWNOPS 3013 QQH / „S'e aq2 WYVil INS / aude qx9sz (GINV) ZHWEEL-985 19d | edie Gn} Y¥71 VOAS. VE JONUOWN astpeaed ga\:3 = ae] lanuarie 1997, vol. 3, nr. 1 RO: ME ALIN Ee COVER STORY ASTAZI pentru WE MAINE pentruLU De Tom R. Halfhill Mai mult decât un limbă A. pentru Web, Java poate șI © mana cereasca pentru proiectantii de e eoree multiplatforma. 7 7 Discurile hard 79 De Darvas Attila Solutii tehnice inovatoare con- tinuă să îmbunătăţească perfor- mantele și fiabilitatea discurilor hard. oi Convergenta uneltelor Capitanul Ahab despre NC Web este iminenta 14 23 De Mircea Sârbu Proliferează PDA-urile Conferinţa de presă susținută fără fir 16 | de Larry Ellison (CEO Oracle) la Oracle’s Developer Windows NT renunţă la Conference, Paris. MIPS, dar nu și la Alpha 21 INBOX ae Securitatea: momentul adevărului 21 10 Depozite de date Clienţi mai buni, decizii Nu ne mai critică nimeni? 48 mai bune Numai laude? Aflaţi atunci și ce | Cum să valorifici la maximum 55 scriu americanii redactorilor informaţia şi cum să-i ajuţi pe De Alan Simon Firewalls revistei BYTE: Cateva scrisori utilizatori să o acceseze atunci Uneltele potrivite pentru a 89 despre articole pe care le-am când au nevoie de ea. transforma toate aceste date De Hasson Foshes preluat si noi. in informatii utile. : : ee Temelia depozitului Oricât de incredibil ar părea, asigurarea securităţii datelor a 8 E aS | N O U, d, eats De Jay-Louise Weldon la curatatorie devenit o afacere în Statele Z = Un expert în administrarea 59 Unite. Câte ceva despre pașii 134 P isa : 3 : E bazelor de date explică cum un De Mike Hurwicz care trebuie urmaţi pentru insta- | PC PhoneQuest este un sistem 3 aro Pee : depozit de date bine organizat Datele „murdare“ pot să vă larea unui firewall. telefonic pentru PC-ul dvs. conduce la decizii mai bune. dărâme întregul depozit. 6 BYTE România IANUARIE 1997 COVER IMAGE: MICHELE CLEMENT © 1997 IAR 9 Hollywood FX 115 De Răzvan Peteanu Un nou editor video perfor- mant, dotat cu un întreg arsenal de tranzitii. O limuzină accesibilă 119 De Mircea Sârbu Un SGBD mai puţin cunoscut: Adabas D. Made in Europa.. Exponential x704 De Veres Viktor Un procesor PowerPC la 500Mhz, fabricat de o com- panie qvasi-necunoscută. 127 Silicon Graphics, ucigașul lui Wintel De Dave Rowell Noua statie de lucru O2 de la SGI ameninta pozitia Wintel 130 Despre Web la modul viitor 107 : De Dumitru Radoiu O trecere în revistă a tehnologiilor viitorului apropiat: HTML 3.3, Java Script, ActiveX Script, VRML, intranet, şi altele FastCGl 111 De Radu Greab Dacă nu vă mulţumeşre viteza de răspuns a aplicaţiilor Web, incercati FastCGI. SURFING 132 Călătorul virtual De Dumitru Rădoiu Turismul este o industrie. Chiar şi în World Wide Web. DOSAR Sisteme tolerante la defectari 93 * De Aurel Serb Fiabilitatea sistemelor de calcul este o cerință fundamentală când ele susţin aplicaţii vitale. Concepte structurale și arhitecturale 97 De Aurel Serb Aspecte teoretice fundamentale și orientări moderne în toleranța la defectări, cu exem- ple de la IBM, HP şi Motorola. CORE SISTEME DE OPERARE Poziţia Linux 29 De Jim Mobr Noi date despre acest SO Unix- like pe 32 de biţi şi surse supli- mentare de informaţii. REȚELE Magie Client/Server 31 De Tom Yager Apelurile de proceduri de la distanță asigură schimbul de date între aplicaţiile din rețea, indiferent de platformă. a CPU Video pentru fiecare 33 De William Chien Un codor MPEG ieftin de la C-Cube transforma un PC intr-o statie de editare video. PROGRAMARE Securitate Java si Type Safety 35 De Gary McGraw & Ed Felten Mecanismul de securitate Java face un control la momentul executiei, inainte de a permite rularea unui applet descarcat. LAB REPORI LAB REPORT: HARDWARE Sarcini mari, ecrane mari 64 <= De Dorothy Hudson, Jim Kane, and John McDonough Am ales cel mai bun monitor cu ecran mare. LAB REPORT: SOFTWARE Opt unelte pentru a tese un sit Web ae 74. De Tadesse Giorgis Construti-va situl Webcu _ unul dintre aceste instrumente de creaţie. ser EDITORIAL COMENTARII Lege și ordine 8 De Mircea Sârbu Cine face legea şi cine aplică ordinea în Internet? Întrebări mai actuale acum, după ce isprăvile unui puști au devenit,,cazul Mateias“. Hoţii și vandalii 135 De Irina Athanasiu Loc de dat cu codul (intern)etic De Liviu Vânău Un X De Iosif Fettich 137 140 Romulus Maier (rmaier@agora.ro) DIRECTOR EXECUTIV: Adrian Pop (adipop@agora.ro) REDACTOR $EF: Mircea Sarbu (msarbu@agora.ro) SECRETAR GENERAL DE REDACTIE: Gabriela Bucsa (gbucsa@agora.ro) REDACȚIA: Dumitru Rădoiu (dradoiu@agora.ro) Augustin Moga (amoga@agora.ro) Darvas Attila (adarvas@agora.ro) Daniel Moldovan (dmoldovan@agora.ro) INGINER DE SISTEM: Veres Viktor (weres@agora.ro) TEHNOREDACTARE: Gabriel Niculae, Valics Lehel Gabriel Radic, Noran Kallos ADMINISTRAȚIE: Ingrid Maier Marxenne: Annamaria Pascu, Emanuela Grama CONTABILITATE: Pap Ilona Secretariat: Rodica Fettich Expenrie: Doina Cesa, Natalia Vânău REPREZENTANȚĂ BUCUREȘTI: Daniela Pastrama, tel: (01)-2120288 C.P. 94 0.P. 49 București Szabo Laszlo (Iszabo@agora.ro) LS.S.N.: 1223-9801 REDACTORI ASOCIAȚI: TIPARUL: S.C. infopress S.A., Cristian Nagy (cnagy@agora.ro) Odorheiul Secuiesc, loan lacob (iiacob@agora.ro) Tel: 066-216483 Mircea Cioata (mcioata@agora.ro) EDITURA: Computer Press Agora s.r.L, losif Fettich (ifettich@agora.ro) C.P. 172 - 1, 4300 Tirgu Mureș Cristian Mateescu (mateescuagora.ro) TELEFON: (065) 16.65.16, 16.62.57 LA ACEST NUMĂR AU MAI COLABORAT: Fax: (065) 16.62.90 Irina Athanasiu (Bucuresti); BBS: (065) 21.07.80 Razvan Peteanu (Timisoara); (8N1, 14400 bps, login: bbs} Harrison Forbes (Chicago); E-MAIL: redactia@agora.ro Radu Greab (Targu-Mures); office@agora.ro Marius Tudorică (Târgu-Mureș); B ti): Primim cu plăcere materialele dvs. cu condiția ca ele să es se încadreze în profilul revistei și să nu fi fost deja publi- cate. Expedierea unui manuscris implică acceptul autoru- CORECTURA: lui pentru publicarea Iui. Manuscrisele mu se restituie. Aurora Lasio Data închiderii ediţiei este 20 a lunii curente. COPYRIGHT: Materialul editorial din BYTE Magazine USA sau National Software Testing Laboratories, Soft- ware Digest sau PC Digest tradus și retipărit în acest număr aparține companiei McGraw-Hill, Inc. Copyright 1996. Toate drepturile sunt rezervate. Publicat cu acordul McGraw-Hill, Inc., Avenue of the Americas, New York, New York 10020 USA. Reproducerea în orice formă, în orice limbă, integral sau în parte, fără permisiunea scrisă a McGraw-Hill, Inc., este interzisă. BYTE, National Software Testing Laboratories, NSTL, Software Digest, PC Digest și InterMark sunt mărci înregistrate McGraw-Hill, Inc. IANUARIE 1997 BYTE România 7 8 BYTE Romania Lege si ordine Guverne ale Lumii Industriale, voi monstrii obositi facuti din carne şi otel, eu vin din Ciberspatiu, noua casa a Mintii. În numele viitorului va cer voud, reprezen- tând trecutul, să ne lăsaţi în pace. Nu sun- teți bineveniţi printre noi. Şi nu aveți nici o putere acolo unde noi ne adunăm. Citatul de mai sus este primul paragraf din „Declaraţia de Independenţă a Ci- berspaţiului“, document semnat de John Perry Barlow şi publicat de Electronic Frontier Foundation (http://www. eff.org) la 8 februarie 1996, tradus în româneşte şi publicat în Byte România, martie 1996. Îmi amintesc şi acum că decizia de a-l pu- blica nu a fost ușoară. Ne-a impresionat în egală măsură tonul sumbru şi conţinutul oarecum anarhist. Am considerat însă că este un punct de vedere de care trebuie ţi- nut seama, mai ales în contextul momen- tului respectiv: președintele SUA tocmai semnase celebrul Communication Decen- Cy Act, considerat o primă tentativă de a în- grădi libertatea de exprimare pe Internet. Problema legii şi ordinii pe Internet nu este nici simplă şi nici nouă. Există câteva precedente ilustre. Philip Zimmermann, autorul programului PGP, a devenit subi- ectul unor dezbateri aprinse (vezi Open- TI nr. 4) datorită încălcării legilor ameri- cane care interzic exportul tehnicilor criptografice. Greu de stabilit care sunt „graniţele virtuale“ ale Statelor Unite... Kevin Mitnick este probabil cel mai notoriu cracker din lume, fiind consider- at atât de periculos, încât în închisoarea în care îşi ispăşește păcatele nu i se per- mite nici să formeze singur un număr de telefon (vezi Byte România, oct. 1995). Interesant este de remarcat însă că opi- nia publică îi percepe ca doi poli opuși: Zimmermann este „băiatul cel bun“ în timp ce Mitnick este „băiatul cel rău“. Dar în momentul în care am spus „bun“ şi „Tău“ am pășit pe un teren și mai alunecos: cel al eticii în lumea Reţelei. Înainte de a trece la subiect, voi mai aminti un mic fapt divers. Anul trecut un grup de studenţi au plasat pe un server IANUARIE 1997 Web textele cântecelor lui Jacques Brel. Agenţia franceză pentru Protecţia Pro- gramelor (APP) a sesizat justiţia. După dezbateri în care s-au făcut trimiteri la o tot felul de legi, paragrafe şi alineate, stu- denţii au fost consideraţi vinovaţi de încăl- carea legii drepturilor de autor. În acest context, cu atâtea precedente, vâlva pe care a stârnit-o „cazul Mateiaş“ pare exagerată. Dacă în joc ar fi intrat doar presa românească (unde tânărul bucureş- tean de 17 ani a ţinut câteva zile prima pagi- nă), lucrurile ar fi fost simple: este, totuşi, o premieră naţională. Însă subiectul a fost abordat și de presa internaţională: Hot- Wired a publicat două ştiri care au fost apoi preluate de mai multe agenţii de presă. Faptele în sine sunt deja binecunoscute. Pe scurt, Călin Mateiaș, alias_METAL , a reușit să pătrundă ca root în mai multe servere ale unor furnizori de servicii Inter- net (ISP) din Norvegia, Marea Britanie şi Statele Unite, unde a şters discuri sau a lan- sat atacuri syn flood si ping care s-au soldat cu perturbarea serioasă a funcţionării u- nor servere din rețeaua Undernet. S-a răs- punscu filtrarea mesajelor provenind din România, iar divizia specializată a FBI a deschis un dosar. Serverele atacate au fost în general servere IRC (Internet Relay Chat), nu conţineau informaţii sensibile şi, în consecință, nu erau securizate. Tehni- cile folosite nu au fost originale, ci s-au bazat în exclusivitate pe lacune de securi- tate descrise în Internet. Ceea ce a atras atenţia occidentalilor către acest subiect a fost revelaţia faptu- lui că sunt de fapt „vecini virtuali“ ai unor țări în care astfel de practici nu sunt pedep- site de lege şi că pătrunderea relativ recen- tăa tehnologiilor informatice în aceste țări nu a fost însoţită de o „culturalizare“ core- spunzătoare. (HotWired: , [...] because the technology is being installed rapidly in the midst of a society that, asa whole, isn’t yet computer literate.) Un alt fapt care i-a uimit pe compatrioţii lui Kevin Mitnick a fost caracterul gratuit al atacurilor, absurdul acţiunii în sine. Îm- potriva hoților te poţi apăra, pentru ca acti- unea lor are un sens pe care îl cunoşti. În faţa unor acțiuni distructive al căror sens îţi scapă, singurul răspuns este perplexitatea. Faptul că au fost sparte doar servere necorespunzător securizate nu a împiedi- cat deteriorarea imaginii securității Reţelei în ochii celor care o folosesc sau intentio- nează să o folosească pentru afaceri. Proba- bil că, exprimată în dolari, aceasta este cea mai gravă consecinţă a întregului episod. Cea mai plauzibilă reacţie a occidenta- lilor la această poveste va fi utilizarea unor mijloace de presiune care să impulsioneze adoptarea în țărilor Europei de Est a unor legi care să condamne „crima cu calcula- torul“, în speranța că astfel vor descuraja acţiuni asemănătoare. O „blocadă virtu- ală“ ar putea fi oricând justificată ca fiind o măsură de autoapărare. Furnizorii de servicii Internet din tara au intuit imedi- at pericolul și s-au reunit de urgență, hotă- rând să impulsioneze prin toate mijloacele de care dispun adoptarea unor măsuri leg- islative corespunzătoare. lată deci cum reprezentanții Ciberspaţi- ului cer acum guvernelor Lumii Industri- ale să facă legea și să impună ordinea în noua casă a Minţii. Cred că doar ultimul paragraf al “Declaraţiei de Independenţă a Ciberspaţiului” rămâne în picioare: Vom crea o civilizație a Minţii în Ciber- spațiu. Fie ca ea să devină mai umană şi mai cinstită decât lumea pe care guvernele voastre au creat-o până acum. Mircea Sârbu People to People Technology ACOPERĂ TOATE CERINȚELE DUMNEAVO DE IMPRIMANT: CU JET SI TIP . OL 810ex LED 8 PPM page printer (PCL5) rezolutie: 600x600 dpi Firma General Systems, distribuitor OKI pentru România, vă pune la dispoziţie întreaga gamă de: e imprimante matriceale cu 9 și 24 de ace; e imprimante LED (tip laser) cu rezoluție de 600 dpi și viteze de 6, 8, 12ppm; e imprimante color cu JET de cerneală mono head și dual head; e Fax-uri cu hirtie normală și termică GENERAL SYSTEMS I.L. Caragiale 16, Sect 2, București Tel:(01) 210 1500, 210 1381, 211 3471; Fax: (01) 210 1380 Altfel de aliens Ca orice om care are acces la un PC, citesc şi eu Byte-ul şi mi se pare din ce în ce mai interesant. De fapt, Inbox de- vine din ce in ce mai intere- sant (asta nu înseamnă că re- vista nu devine tot mai interesantă). Am observat că a început un adevărat război împotriva dvs. Datorită unor prezentări ale unor tehnologii foarte noi. Eu nu sunt de a- cord cu cei ce v-au declarat război. [...] Părerea mea este că vom deveni şi mai aliens. decât suntem dacă aceste pre- zentări n-ar exista. Cel puţin cele care au legătură cu Inter- net-ul. [...] Nu ne este oare de ajuns că am pierdut 10 - 15 ani la ca-pitolul informatică pe vre-mea stim noi cui? [...] Alta explicatie la acest refuz de a citi despre teh- nologii super-avansate poate fi dorinţa unora de a nu se schimba. [...] La fel s-ar putea să pățim mai târziu, când Internet-ul va acapara totul şi noi o să-l refuzăm pentru că nu am citit la timp despre el. Asta îmi aduce aminte de un binecunoscut proverb ameri- can: Be careful what you wish, because you just may get it! Jaymz Hetfield Nucred ca ,,ne-au declarat război“ cei care ne-au criti- cat pentru un presupus con- ținut inadecvat realităților noastre de zi cu zi. Şi-au exprimat doar dorința ca revista să abordeze o tema- tică mai » pragmatic te ca sa zic asa. liintelegem si încercăm să le satisfacem dorinţele, fără a abdica însă de la nişte direcţii editoriale pe care ni le-am propus de la bun început (şi cărora le datorăm majoritatea publi- 10 BYTE România cului nostru). Principial ne aflăm pe poziţia pe care o exprimati si dvs. Va multu- mim pentru susținere. Precizări [Referitor la Byte nr.12/96, articolele Servicii Internet în România p. 32 şi Soluţii Internet oferite de Global One si S&T pag.130] În ambele articole apare un preţ al serviciilor Internet o- ferite de Global One şi Rom- telecom de 5.7$/oră (fără TVA), iar în cel din urmă și preţul în lei: 360 lei/min. Totusi, un apel (repetat) la Informaţii Speciale oferă ca reală valoarea de: 360 lei/1M- PULS, ceea ce înseamnă de fapt triplarea costurilor (local 3 impulsuri/min), iar (pentru consumatorul final) la aproxi- mativ 20$/ora (TVA inclus). Incercati si voi şi dacă se confirmă, ar trebui avertizaţi cititorii, deoarece cred că majoritatea au încredere în Byte şi nu mai verifică. Or, de la 5.7$/ora la 20$/ora este o diferenţă pe care nu ştiu câţi o pot accepta, mai ales în con- diţiile în care legătura e mai degrabă lentă. În altă ordine de idei, pen- tru informarea mea, o adno- tare la articolele lui Harrison Forbes spune că poate fi con- tactat în engleză şi română la o adresă e-mail. Ştie dl. Forbes româneşte? Claudiu Balciza Colegul meu Darvas Attila a facut investigații şi mi-a dat următorul răsuns: „Deoarece în unele locali- tăți, la Informaţii Romtele- com se afirmă că acest servi- ciu de conectare la Internet IANUARIE 1997 se facturează cu 360 lei/im- puls şi nu cu 360 lei/minut, așa cum a apărut în BYIE România, nr. 12/1996, am solicitat informaţii supli- mentare de la Global One. Domnul Pavel Budiu, direc- tor de strategie și marketing la Global One (tel:01- 2120331) a avut amabili- tatea să ne ofere urmă- toarele informaţii: ° Ştirea apărută în BYIE România este corectă. Tariful, stabilit în con- tractul cu Romtelecom este mai exact 5,7$ pe ora (fără TVA), la cursul BNR din prima zi a trimestru- lui și valabil pentru tri- mestrul în curs. Apelurile cu durată sub 45 secunde nu sunt taxate. La apeluri, primele 24 de secunde nu sunt taxate, acest timp fiind necesar pentru sta- bilirea conexiunii prin modem, cheltuielile fiind suportate de furnizorul serviciului. Timpul de conectare este rotunjit la multiplii de jumătate de minut, fiind apoi facturat de Romtelecom. Serviciul fiind în fază de desfășurare, pentru luna ianuarie 1997 s-a păstrat tariful din trimestrul tre- cut, de 360lei/minut, PE WEB PRIN E-MAIL ABONAMENTE Vizitaţi Agora On Line! Trimiteţi mesajele la (065) 166.516- 166.257; Căutaţi în arhive. redactia@agora.ro. E-mail Descărcaţi articole. Pentrua contacta indi- office@agora.ro. Aflaţi ultimele noutăţi. vidual pe redactori sau pe WWW: Participaţi la grupurile folosiți adresele publi- bttp://www.agora.rol/ de discuţii! www.ago- cate sau căutaţi pe agoralinfol Oy see Mae: Pentru publicitate sau Vizitati situl BYTE! PRIN POSTA contacte care nu sunt www.byte.com|. Redactia BYTE legate de continutul DAK România, CP 172 - 1 editorial, telefonic 4300 Târgu-Mureș, sau pe Web: (063) 16.62.90 Roeâniă : a ro/ urmând ca tariful pentru acest trimestru să fie recal- culat la întâi februarie, la noul curs.“ (Notă: Informaţii ulterioare privind programele compu- terizate de taxare ale Rom- telecom relevă practicarea aceluiași tarif de 360 lei/min. - M. S.) [Despre Harrison Forbes]: Da, știe româneşte. La în- ceput ne trimitea articolele în româneşte, dar termino- logia tehnică românească îi punea mari probleme, așa că ne-am înţeles să scrie în engleză şi să aibă încredere în traducerea noastră. Restul corespondenţei între noi este în românește (pigmentată însă cu o mulțime de expre- sii englezești - un adevărat deliciu). Jumătatea plină Felicitări pentru editorialul „Un salut din viitor“. Am reţinut că personajul căuta un film tradus în românește, deci acţiunea se petrece „la noi“. Reconfortant de optimist. În general, felicitări pentru deschiderea spre nou, ca o fe- reastră deschisă spre lume, a întregii reviste. Să ştiţi că sun- teți așteptați şi căutaţi. lar optimismul vostru e molipsi- Pare proiectantulu dese Caleuiatoarre | " De acord cu cei de mai jos ..." Chris Collins -SALIENT System Architect istilor despre Calculatoarele SALIENT °: “t:Calculăte ENI VIGOF 200 şi VIPER! 200) "Performanţele înregistrate au fost foarte bune la toate ele declarate de producatorii capitolele, scoțând în evidenţă un sistem bine echilibrat, i ială eet (VIGOR 166), dovedind alegerile bune facute de : constructor ..." OR T Septembre 1996\ > WORLD, Octombrie 1996 SALIENT Group București: Calea Floreasca Nr. 242 pMERICAy SCO 3 Tel: 01-2121790,2121045 i Fax: 01-2121045 7ECHNOLOG! MOI Net Ware Suie ANI Timisoara:Piata Timisoara 700 Nr. 1 Coma: | | ‘approved GARANTIE Tel: 056-135568, 201041, 201042 ~~ Taleley4 tor şi ne face bine. [...]. Teodora Lucaciu Mai degrabă „de un opti- mism moderat, dar robust“ - ca să-l citez pe unul din foş-tii mei șefi. Din nefericire, majo- ritatea vor căuta un film tra- dus în româneşte doar pentru a-și aduce cu nostalgie amin- te de limba maternă. Din faptul că suntem aştep- taţi înțeleg reproşul pentru întârzierea apariţiilor (pro- mitem că vom recupera) iar din faptul că suntem căutaţi înțeleg că distribuţia e - eu- femistic vorbind - imperfec- tă, iar tirajul insuficient. Mulţumim pentru cuvintele frumoase. Ce scriu americanii Rubrica „Inbox“ a ediţiei americane este, desigur, mult diferită de a noastră. Adevă- rul este că ne-ar place să pri- mim mai multe scrisori cu observații despre articolele pe care le publicăm. Vă re- amintim că aveţi posibilita- tea să le scrieţi prin e-mail şi autorilor articolelor pe care le preluăm din ediția ameri- cană. Mai mult, vă invităm chiar să o faceți (ne-am bu- cura să primim o copie). O altă variantă este să ne scrieţi nouă iar noi să-i abordăm pe redactorii americani. Pentru a vă forma o idee despre sti- lul corespondenţei ediţiei in- ternaționale, am tradus o parte din scrisorile şi răspun- surile (unde au fost) din nu- mărul 1/97, referitoare la articole care au fost publi- cate si de noi (M.S.). WebNFS la limita „Un sistem de fişiere pentru Web“ (Fundamente, Noiem- brie 1996) a fost excelent, iar organizarea diagramelor pro- tocoalelor, cu fiecare proto- col pe propriul amplasament orizontal, a fost strălucită. Mulţumesc, de asemenea, pentru evidenţierea limitelor lui WebNFS. Este important sa stabilim corect nivelul asteptarilor: WebNFS este o tehnologie de sistem de fişiere care se suprapune uneori cu HTTP, dar nu este un inlocuitor pentru HTTP. Brent Callaghan brent.callaghan@Eng.Sun.com Lectura articolului „Un sis- tem de fişiere pentru Web“ mi-a trezit curiozitatea de a vă afla opinia despre CIFS, con- traponderea lui WebNFS. Are acesta aceleasi limitari ca COMPUTERE NO-BRAND Configuratii 486 si Pentium Subansamble PC CD-ROM 4x si 8x ; Mainboard ; CPU ( AMD , IBM, INTEL ) | SIMM RAM ; FDD 3,5" ; Keyboard | Accesorii PC Filtre monitor , huse PC si imprimante , copy holder , mouse holder , sertar tastatura suport telefon , ....etc. Tel.& Fax : 01-6374615 ; 6374665 ; 6373653 ; 2200400 ; 2200401 | | | } cipro. COMPUTER SYSTEMS Ltd. BUCUREȘTI 12 BYTE România Str. Al. lacobescu Nr.23 IANUARIE 1997 şi WebNFS? Jeff Tanner jeffta@ccintnet.wrg.com CIFS - Common Internet File System - este o adaptare a protocolului Microsoft SMB (Server Message Block) care poate fi folosită in In- ternet dintr-un browser Web. O diferență majoră intre CIFS si WebNFS este că prin CIFS, atat serverul cât și clientul menţin infor- matii de stare; prin NFS, doar clientul tine informa- title de stare. In cazul in care conexiunea TCP care susține O sesiune CIFS cade, atunci sesiunea CIFS va cădea la rândul ei, iar datele vor fi pierdute. NFS RPC este independent de conexiunea TCP, astfel încât sesiunea TCP poate fi pur şi simplu restabilită, fără alte pierderi decât o în- târziere în conectare. Într-o rețea locală, unde tran- sportul fără conectare este ac- ceptabil si adesea realizat mai bine decat prin TCP, CIFS poate sa reziste la defectiunile temporare in functionarea retelei. CIFS are si facilitati care lipsesc in NFS, cum ar fi listarea in retea, streaming devices şi sistem înglobat de blocare a fișierelor. Lăsând la o parte Internetul, marea afacere pentru pro- ducătorii de software o re- prezintă piaţa intraneturilor (deci a rețelelor locale). Fiindcă majoritatea clien- ților LAN sunt PC-uri, iar multe dintre ele folosesc deja protocolul Microsoft SMB, CIFS ar putea fi o alegere bund in acest sector. In me- diul Internet, WebNFS ar fi mai potrivit, in contextul conexiunilor nesigure prin modem şi a atribuirii dina- mice a adreselor IP. Pentru mai multe detalii despre _ CIFS, vezi http://samba.anu. edu.au|cifs/ sau http://www. microsoft.com|/intdev/cifs/. - Bob Friesenhabm Adevaratul SO pe 64, de Biti Am fost dezamăgit când nu am găsit nici o referire la Linux în „Unix guvernează lumea pe 64 de biţi“ (noiem- brie 1996). Linux pentru DEC Alpha este disponibil de mai mult de un an, este stabil ca o stâncă şi este pe 64 de biţi de la un cap la altul. Nu con- tează nici faptul că dezvolta- torii proiectului Linux/Sparc înaintează în implementarea pe 64 de biţi pentru Ultra- Sparc. Este foarte posibil ca aceasta să fie disponibilă înainte ca Sun să producă un Solaris pe 64 de biţi adevărat. Christopher Horn chorn@warwick.net Se pare că nu Unix este liderul trecerii spre 64 de biţi, când AS/400 e deja acolo. În timp ce 0S/400 (sistemul de ope- rare) este menţionat de mai multe ori în „Unix guver- nează lumea pe 64 de biţi,,, AS/400 (sistemul hardware) nu e amintit deloc, şi nici unul dintre produse nu este pus în vreun context. Dacă OLTP, depozite de date sau adminis- trarea conţinutului sunt de interes pentru cititorii BYTE- ului, atunci o descriere com- pletă ar fi de un real interes. Cum Unixoizii au pătruns recent în domeniul 64-bits, sunt puţine aplicaţii reale pe 64 de biti care să-l exploateze. Implementările C (şi C++) nu sunt cu adevărat portabile şi necesită modificări substanți- ale pentru a lucra corect într- un spaţiu de adrese pe 64 biţi, ca să nu mai vorbim de explo- atarea completă a acestuia. Cea mai mare parte a softului pe 64 de biţi, oricum l-am mă- sura (de pildă după linii de cod, aplicaţii complete sau sisteme livrate) este scris în RPG și CO- BOL şi rulează pe AS/400. Steven ]. Munroe SJMUNROE @aol.com (Grupaj coordonat de — Mircea Sârbu) - E FEN ar Betis Es xs Professional Edition Uf | Microsoft Microsoft România: 01-2229002; 2229012 ARAD BBcompu QNet: 01-2117801 Rom Team Solutions: 01-311085 este un mare pas înainte în redefinirea modurilor de utilizare a aplicațiilor soft - ea asigură inteligenţă și automatizare, ajutând utilizatorul să-și îndeplinească sarcinile într-un timp mai scurt, cu mai puțin efort și la o calitate superioară. Este compatibilă cu toate versiunile anterioare de Microsoft Office. Office 97 este prima suită care integrează complet ușurința de folosire a aplicațiilor inteligente cu puterea Web-ului. integrând tehnologia Internet în suită, Office 97 simplifică crearea și publicarea de documente Web, găsirea informaţiilor și colaborarea cu alţii pe Internet sau în intranetul companiei. Microsoft Office 97 se compune din următoarele aplicații: Cea mai popular. F Suita - acum cu puterea WE | = 77, Office 97 introduce un nou membru în suita Office - Microsoft Outlook. Outlook este noul dispecer al comunicațiilor de birou, integrând e-mail, planificator, agendă, listă de sarcini și acces la documente pentru a ajuta utilizatorul în a organiza mai ușor și a folosi în comun cu alții informația. Noile versiuni ale Microsoft Office Professional Edition Standard Edition Small Business Edition Developer Edition "Office 97 reprezintă cea mai importantă reînnoire a suitei, de până acum" - Bill Gates Microsoft: STATUS GRUPA & ADI PoP ter. 057-280555 BRASOV Intelprof: 068-419706 BUCURESTI Glossy: 01-2231443 Packard Bell: 01-2305001 CLUJ Sistec: 064-190282 CONSTANȚA GMB Micronet: 041-636644 IASI Open Systems: 032-225101 DACĂ DORIŢI MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE MICROSOFT OFFICE 97 VĂ RUGĂM VIZITAŢI SITUL NOSTRU LA: http:/Wwww.microsoft.com Știri & Noutăţi Convergenta uneltelor Web este iminentă Vor apare unelte mai bune, care vor satisface toate cerințele unei aplicaţii dezvoltate Ba O oa in cadrul unui sit vee 14 BYTE Romania E c întrevăd vremuri mai bune pentru proiectantii de situri Web, frustraţi de unelte inferi- oare, incapabile de a lucra una cu cealaltă. Dar înainte de a se întâmpla a- cest lucru, trebuie să vă aşteptaţi la consoli- dări serioase pe această piaţă. Diferența fun- damentală dintre stilul vechi de aplicaţii client/server şi dinamicele situri Web ale prezentului a luat prin surprindere proiec- tanţii din domeniu, rezultatul fiind o primă generaţie de unelte care nu răspund nece- sităților reale ale Webmaster-ilor. Au apărut câtai clipi din ochi unelte noi, ba chiar şi ca- tegorii noi de unelte. Dar, deşi multe dintre acestea îmbunătăţesc anumite funcţii, ele necesită încă îmbunătățiri în ceea ce priveşte capacitatea de a se integra una cu alta. „Astăzi, un Webmaster lucrează de la 8 a.m. până la 10 p.m. manevrând fişiere şi căutând anumite date, când ei ar trebui să formuleze strategii pe termen lung“, afir- mă Josh Bernoff, un analist de la Forrester Research (Cambrige, MA) care se ocupă de piaţa uneltelor Web. „Uneltele se îmbunătă- ţesc, dar siturile cresc mereu ca dimensiune şi complexitate şi deci cerința ca aceste unel- te să fie compatibile este tot mai stringentă.“ O diferenţă fundamentală între stilul Astăzi, calificările celor care creează aplicaţiile pentru dezvoltare Web se diversifică. Distribuţia ponderilor într-o echipă tipică de dezvoltare Web Sursa: Interviul realizat de Forrester Research (617-497-7090 sau http://www-forrester.com) cu 52 de Webmaster-i de situri ce oferă date despre firmă, conținut pentru consumatori sau comerț internet, plus 10 case de dezvoltare aplicații pentru Web. vechi de aplicaţii și aplicaţiile Web dinami- ce este chiar personalul care le creează și rit- mul la care apar noile aplicaţii. Înainte, apli- caţiile erau construite de echipe de programatori, putând trece luni sau chiar ani până la apariţia unei noi versiuni. Dar un sondaj realizat de Forrester (vezi caseta de mai sus) arată că actualele echipe de proiectanți Web includ un personal foarte larg din cadrul unei companii, personal care se întinde de la programatori până la perso- nal de marketing. „Aplicațiile Web se deose- o privire în viitor V-aţi plictisit de așteptările cau- zate de agenda electronică de în- tâlniri? Ajutorul vă vine sub forma unui nou standard Internet pen- tru calendare și agende electronice. Acest standard, la care se mai lucrează încă, vă va oferi posibilitatea, acolo unde vă este permis accesul, de-a răsfoi agendele de întâlniri ale altora și să depistaţi timpul liber pe care o persoană sau o companie îl are. Producători ca Lotus, Campbell Services și On Technology oferă produse care vă dau Apariții pentru acest an: Recepționeri virtuali posibilitatea de a răsfoi agendele cu ajutorul unui navigator. De exemplu, aplicaţia server Organizer 97 Web Calendar de la Lotus vă permite să rasfoiti agendele Organizer de pe Internet. Dar programele Lotus si alternativele acestora nu sunt compatibile cu programele agendă ale altor producători. „Numărul celor care folosesc agendele PC reprezintă cam o treime din numărul celor care folosesc servi- ciul e-mail”, spune Anik Ganguly, vechi su- porter al interoperabilitatii agendelor. ,,De ce? Deoarece agendelor le lipseste compati- bilitatea, spre deosebire de e-mail, care are numeroase porti si un backbone comun.” Acesta este momentul in care intra in see- na standarde ca vCalendar al consortiului Versit, Internet Calendar Acces Protocol (ICAP) propus de Lotus si altele. Odata ce fo- rumul Internet Engineering Task Force va binecuvanta un standard pentru interopera- bilitatea agendelor virtuale (probabil in vara acestui an), vor aparea noi produse care vor fi capabile să comunice unul cu celălalt. -Dave Andrews IANUARIE 1997 ~ bese fundamental de orice altă aplicaţie care se construieşte în zilele noastre“, spune Rowland Archer, şef al biroului de proiec- tare din cadrul companiei HAHT Soft- are, un producător de instrumente pen- “tru dezvoltarea şi desfășurarea de aplicaţii. „Pe măsură ce Web-ul evoluează de la un mediu de reclamă, la o platformă de aplica- ţie, această diferență va conta chiar mai mult.“ Adaptarea uneltelor în funcţie de programatorul sau creatorul conţinutului nu rezolvă toate problemele prin ele însele. Din acest motiv, analistul Bernoff prezi- ce că tot mai multi fabricanți vor adopta strategia unor suite de unelte integrate care vor rezolva diversele probleme ale pro- iectantilor Web. Astazi, proiectantii pot ale- ge dintr-o mare diversitate de unelte, care rezolvă anumite aspecte ale problemelor unui sit Web. De exemplu Astra, de la Mer- cury Interactive (Sunnyvale, CA) se ocupă de analiza sitului, de operaţiile de căutare uzuale și de managementul conexiunilor. Produsul Ringmaster furnizat de Ikonic (San Francisco) coordonează sensul trans- ferului între Webmaster, editori şi autori. PE] : da, dar. oo - Pe 17 septembrie 1996 National Public Telecomputing Network (NPTN) isi in- cepea toamna printr-un faliment ca la carte. Si ce daca? A mai trecut o zi, a mai murit un dinozaur. Da, dar NPTN (http://www.ntnp.org) era cel mai inalt copac din padurea Free- Net. NPTN era un promotor al realizarii unor sisteme care sa permita oamenilor accesul gratuit la Internet. Astazi oricine poate sa se connecteze la Internet pentru o taxă de 15$ pe lună; așa că, cui îi pasă? Da, dar înzonele rurale, furnizorii de ser- vicii Internet sunt greu de găsit. Sistemele Free-Net dau posibilitatea celor conectaţi la reţeaua companiei Cape Breton Com- munity Network (http://highlander.cbnet. ns.ca) din Nova Scotia si pana la cei conec- taţi la Big Sky Telegraph (http://macsky.big- sky.dillon.mt.us) din Montana, de a ţine pa- sul cu restul utilizatorilor americani. Siturile urbane oferă o șansă utilizatorilor al căror echipament constă dintr-un vechi XT și un modem de 2400-bps de a se conecta la Net. Marșul Free-Net ar putea continua, dar cu nava mamă scufundată, întreaga flotă a fost zdruncinată. NPIN ne-a amintit însă că po- vestea Internetului este despre oameni, bogaţi și săraci, orașe și sate, comuniune. -Steven J. Vaughan-Nichols OER WRN PAN CSE TRO ROR BA A A A eR Bs ae as oes faethe sce Ss ns em sense ce See Ola aa Ii aie iu Eee 2 SE SST Set Se SER GE Hee Sete RS cet ele HAHTsite 2.0 de la HAHT Software înglobează noi unelte Web care sunt prevazute cu un set larg de functii. Rick Fleischman, senior product mana- ger la departamentul pentru instrumente din cadrul companiei Netscape (Mountain View, CA) e de părere că aceste unelte au de obicei trei întrebuințări: crearea unor elemente esenţiale ale paginilor cum ar fi grafica, aplicaţiile Java sau multimedia; asamblarea sitului, care presupune o integra- rea conţinutului şi a numeroase alte aplica- ţii ce asigură funcţionalităţi, cum ar fi acces direct la baze de date sau comerţ electronic; administrare şi desfăşurare sit/conținut. Fiecare categorie are unelte ce oferă funcţii care se regăsesc și în cealaltă catego- rie. De exemplu, FrontPage 97 de la Micro- soft oferă unelte pentru paginaţie WYSI- WYG, dar programul are de asemenea unelte de administrare a sitului şi de creare de conţinut (Image Composer, care este fur- nizat cu FrontPage Bonus PACK). La cate- goria asamblarea sitului există cele mai va- riate oferte, de la unelte de paginaţie WYSIWYG, la uneltele de clasificare a apli- caţiilor întreprinderii. HAHT'site 2.0, un produs al companiei HAHT Software, este un exemplu în ceea ce priveşte ultima ca- tegorie. Acest produs este un mediu de proiectare integrat, bazat pe Windows şi care încorporează unelte furnizate de alți fabricanți; serverul de aplicaţie rulează pe mai multe sisteme de operare şi se poate integra cu o platformă client/server dintr- o altă categorie, cum ar fi SAP. Bernoff de la Forrester este de părere că uneltele vor continua să se îmbunătățească pe parcursul acestui an şi că ne putem aştep- ta ca piaţa actuală fragmentată să se conso- lideze prin parteneriate şi platforme atot- cuprinzătoare. O astfel de platformă este Netscape One, un mediu reţea deschis, ba- zat pe standardele definite public care oferă proiectantilor posibilitatea de a crea unelte compatibile. Netscape si Silicon Graphics (SGI, Mountain View, CA), care oferă deja suitele de unelte LiveWire şi Cosmo, își vor îmbunătăţi ofertele fie prin dezvoltarea de noi produse, fie prin procurarea de produse de la alte companii. Microsoft, care dezvol- tă produsul Internet Studio, va juca un rol important în evoluţia acestei tehnologii, iar Adobe şi Macromedia vor avea un cuvânt de spus. Probabil Adobe se va focaliza pe realizarea unor unelte care să se integreze cu mediile Microsoft şi Netscape. Macromedia se va concentra pe aplicaţiile video, pe Vir- tual Reality Modeling Language (VRML) şi pe animaţie, spune Bernoff. Preocupările actuale ale companiei SGI de a impune o plat- formă hardware proprie ar putea face să se răzgândească unii clienți potenţiali care doresc soluţii Mac sau Windows. Între timp, proiectanţii se pot bucura de uneltele care se perfecționează mereu. Con- structorii de situri conectate cu baze de date trebuie să aibă în vedere produsele furnizate de HAHT, NeXT (Redwood Shores, CA) şi de alţi fabricanți care evită strategia Common Gate Interface (CGI). Inteligent ar fi să investiţi într-o suită de unelte cu o evoluţie constantă, pentru ca produsul achiziţionat să nu fie influenţat de succesul sau insuccesul fabricantului. Vestea bună în ce priveşte toate aceste stresante opţiuni este că între fabricanți a apărut o competiţie nemiloasă. „Preţurile vor scădea, iar performanţele vor creşte mai repede decât au făcut-o vreodată“, spune John McCrae, director de marketing la departamentul care se ocupă de suita Cos- mo în cadrul companiei SG]. „Clienţii vor avea parte de produse mai performante, mai ieftine și cu un conţinut mai bun.“ -Dave Andrews IANUARIE 1997 BYTE România 15 __ ins Proliferarea siste- melor PDA fara fir Telefoanele mobile sunt pe cale de a cunoaş- te aceeaşi dezvoltare şi multitudine de opti- uni pe care le-au experimentat cu ani în urmă PC-urile. Nu numai că la orizont se prefigu- rează noi produse, dar domenii suplimentare net, deşi ecranul LCD gray-scale de 640x200 pixeli nu asigură performanţele grafice cu care Web-ul v-a obișnuit. Totuşi, posibilitatea de a accesa Internetul cu un dispozitiv ce cântărește mai puţin de 400 g este un lucru extraordinar. Nokia 9000 Communicator este un pro- dus extraordinar (anul trecuta câştigat prin- tre altele trofeul BYTE Best of CEbit ). Cu toate acestea, dacă sunteţi cetățean ameri- Conform estimărilor companiei NBI, în SUA va exista o largă ofertă de sisteme de comunicaţie fără fir. ale spectrului radio intră în rol, datorită libe- ralizării în S.U.A. a spaţiului undelor şi a lici- taţiilor comisiei Federal Commmunication Commission. Comunicatiile digitale fara fir au numeroase avantaje fata de sistemele ana- logice din zilele noastre; aceste avantaje in- clud o mai bună metodă de amorsare a trafi- cului pentru aglomerările din zonele urbane, suport pentru voce şi date şi o mai bună secu- ritate în procesul de criptare. Unul dintre produsele inovative ale nou- lui val tehnologic este reprezentat de Nokia can şi sunteți pregătiți să cheltuiţi cel puţin 2000$ pentru a avea un astfel de aparat, mai trebuie să aşteptaţi. Telefonul poate fi pro- curat în Europa, dar pe piaţa americană va intra doar din acest an, datorită faptului că rețeaua de comunicaţie destinată acestuia nu este complet instituită. De fapt, cea mai serioasă problemă pen- tru cumpărători ar putea fi posibilitatea ca GSM și restul serviciilor de comunicaţie personală (PCS-Personal Communication Service), incluzând CDMA (Code Division Multiple Access), TDMA (Time Division Multiple Acces), PACS (Personal Acces Communication Systems) şi DCTU (Domi- nant Certified Telecommunication Utili- ty), să reprezinte o piaţă care să-i transforme în cumpărători imprudenţi. Bukasa Tshi- lombo, director de cercetare a pieţei mon- diale a tehnologiilor fără fir din cadrul Northen Business Information (New York City) este de părere că pentru cumpărători nu trebui să existe motiv de îngrijorare. După spusele lui Tshilombo, până în anul 2000, GSM se va bucura de o răspândire în S.U.A. asemănătoare cu cea din Europa. Dar să nu vă aşteptaţi ca un aparat care suportă versiunea americană a sistemului GSM să funcționeze automat şi în Europa. Telefoanele U.S. GSM vor opera la o frec- venţă diferită de cele europene. Tshilombo este de părere că utilizatorii din America de Nord se vor bucura în curând de mai multe opţiuni de tehnolo- gie fără fir. „Cu timpul, toate aceste opţi- uni ar trebui să aibă un preţ şi o garanţie rezonabile“, afirmă el. Acestea sunt desigur veşti bune pentru cei atrași de farmecul sistemelor Nokia şi a altor telefoane/sisteme de comunicare bazate pe tehnologia PCS. Dar e clar că u- tilizarea telefonului doar pentru a comuni- ca verbal nu va mai fi de ajuns într-un viitor apropiat. a - Jon Pepper Netscape Navigator încurcat de HTML 9000 Communicator, care asigură mult mai mult decât o comunicarea vocală fără fir. Nokia 9000, care folosește sistemul Global System for Mobile Communication (GSM), are forma unui telefon obişnuit, dar odată desfăcut, se transformă într-un minuscul computer palmtop. În acest fel, aparatul poa- te fi folosit pentru a transmite şi primi mesaje e-mail, pe care le puteţi scrie pe minuscula sa tastatură. Puteţi de asemenea să trimiteţi ŞI să primiţi mesaje către şi de la un fax. De fapt, Nokia 9000, nu numai că arată ca un computer palmtop, dar include gi câteva functii specifice unei agende electronice de buzunar. Aparatul include un calendar, un notepad, o carte de telefon si un calculator. Pe langa acestea, facilitatile suplimenta- re ale Nokia 9000 includ accesul la Inter- Chiar si relativ simplul Hypertext Markup Language (HTML) poate fi folosit pentru a face rau. Richard Smith, presedintele com- paniei Phar Lap Software, un produ- cator de unelte de programare, a des- coperit o modalitate de a obstructio- na navigatorul Netscape Navigator folosind HTML. in primul rand, scrieti un fisier HTML numit BOOM.HTM care sa includa: Compuneti apoi un mesaj e-mail care sa aibă atașat fișierul BOOM.HTM și trimiteţi- | cuiva. Când destinatarul citește mesajul e- mail cu programul Netscape Mail, Navigator se blochează în momentul în care programul încearcă să afișeze BOOM.HIM. Blocarea are loc pentru că Navi- gator încearcă să citească un fișier GIF de la porturile seriale COM1 și până la COM4. Deoarece pe aceste porturi nu se pri- mesc date, Navigator se blochează. lar când numele dispozitivului ţintă este AUX, com- puterul s-ar putea bloca complet. Netscape afirmă însă că a reparat greșeala printr-un nou upgrade la Navigator 3.0. i PA pt 16 BYTE România IANUARIE 1997 Dacă departamentul dumneavoastră are nevoie de un server, atunci nu mai trebuie să căutaţi în altă parte. teamserver Ci si Gz -Procesoare Intel Pentiun? la 133, 166MHz, și Pentium PRO la 200Mhz -mono și dual procesor -256kB, respectiv 512kB cache -Până la 383MB mem (modele Ci) -Până la 512MB memorie ECC (modele Gi) -Pana la 20GB, respectiv 32GB hard disc fast SCSI-2 -8 x CD-ROM SCSI-2 -Adaptor Ethernet 10/100 Mbit PCI -Sisteme de operare disponibile: -NetWare 4.1 / 4.11 -MS Windows NT Server 3.51 & 4.0 -SCO UnixWare 2.x -SCO Unix OpenServer Release 5 -Alte opţiuni pentru Gi:. -Adaptoare RAID Oferta de servere Fujitsu-ICL se bazează pe o tehnologie avansată, oferind o înaltă siguranţă în funcţionare și un raport pret/performanta excelent. De ce să faceţi compromisuri în ceea ce priveşte afacerile dvs? CARACTERISTICI GENERALE Siglele Intel Inside și Pentium Processor sunt mărci înregistrate ale Intel Corporation. Servere și ICL - soluția pe care te poţi baza. pentium FUJITSU: CL ICL-ROMÂNIA - Reprezentanta Bd. Republicii, 44 - 46, Sector 2, Bucureşti Tel: 401-250.61.75, 401-250.61.97, Fax: 401-250.58.18 ELCOSOFT S.R.L. - Reseller Autorizat Str.Republicii nr.5, CLUJ] NAPOCA Tel/Fax: 064/190301 te "i nm O. _ ee Mee Singurul producător român în alate directs OEM cu. BA WESTERN DIGITAL i A Set fe RUPE Teele AMD 586 K5 pentium PENTIUM+PRO ROCESSOR Tid “Trophy a obţinut în cadrul testului de Tl performanta cel mai bun punctaj, 2492 jae _ .. Având în vedere performanţele și == accesoriile oferite, factorul de preţal uis calculatorului de la COMRACE”, de 2,25, este IP foarte bun." uses” _ CHIP, August 1996, pag. 27 THE WORLD'S MOST GAMES SAMPLER CD | d d 7 k RECOMMENDED a [ IS HARD DRIVE 16 jocuri (trial version) selecționate dintre cele mai bune WESTERN DIGITAL Caviar. BETS +, aaa ctre rez m Jocuri ale anului pentru Indows impreuna cu liecare M O N it calculator COMRACE:” cu sistem de operare Windows” 95. TIFic GER Are e o as RSET Ceriiheante of Authentscty u Sistem de operare Microsoft” : cu licenţă preinstalat E KI MS-DOS 6.22 + Windows for Workgroups 3.11 See = M Windows 95 icrosoft | Windows NT Workstation 4.0 Products PRE-INSTALLED BY COMRACE COMPUTERS COMRACE: este marcă înregistrată iar rally'W, trophy'%, elite'", office PC!", magnum'" sunt mărci de producător ale COMRACE COMPUTERS. Toate celelalte mărci sau mărci de producător la care se face referire sunt proprietatea companiilor respective. [) iatrei[3 LELee BE Alba lulia: CRISTAL SOFT INTERNATIONAL - 058-813159 -Arad: LEXIMIS - 057-251245 -Bacău: sep NERATON SERVICE - 034-181506 -Baia Mare: CUMULUS LOGIC - 062-433248 «Brasov: COSIDOR COM - Pt 068-310534; ERIMEX - 068-143594 «Brăila: ROM GT PLUS - 039-611660 «Bucuresti: ALSYS DATA - 01- oe 7 z 4104562 -Călărași: OPTIM SOFT - 042-314589 Cluj-Napoca: TELESIMEX & GEMINI - 064-425103 AD | ee ea P*S3 CT ‘Constanta: BRIO BIT - 041-616811 «Deva: RECEP PLUS - 054-218205 «Focsani: QUATTRO IMPEX - 037- a, 625134 -Galati: SIMM'S INTERNATIONAL - 036-463344 “lași: BETALINE - 032-271281 «Miercurea Ciuc: CRAIOVA - Tel. 051-415800 - Fax 051-413209 BITRACE - 066-124090 -Onești: COMPUTER SERVICE - 034-326632 “Piteşti: OPEN SYSTEMS - 048- BUCUREȘTI - 01-3111317 - Fax 01-3111316 219000 -Reșiţa: SELCO - 055-215301 -Rimnicu Vilcea: BIT CENTER - 050-730109 »Satu Mare: DATA E-Mail:office@comrace.eunet.ro ELECTRONIC - 061-737635 -Sibiu: DATA PRO - 069-210489 -Slatina: TANDEM SERVICE - 049-423184 “Suceava: DATA SERVICE - 030-214982 «Timisoara: ETA 2 U -056-199508; EXACT - 056-220170 «Tirgu Jiu: ELTOP - 053-218666 -Tirgu Mures: CARO COMP - 065-210040 GOMmAanGaninGOIVIRACE’ si lasă-l să lucreze pentru tine CONSTRUIT SĂ DUREZE. FĂRĂ RECLAMAŢII. Pentru posteritate, faraonii egipteni le-au cerut urmaşilor să: construiască piramide. Nu am auzit nici 0 reclamaţie de când. faraonii au inceput sa utilizeze produsul finit. EXACT CA UN HARD-DISK WESTERN DIGITAL. Hard-disk-urile WD Caviar produse de Western Digital rezistă testului timpului. În sondaje ne-ati votat nr. 1 pentru calitatea produsului şi siguranţa în funcţionare. De fapt ne-aţi votat nr. 1 la fiecare categorie. (CRN "Channel Champion" Survey) La un sondaj recent, utilizatorii au fost întrebaţi dacă ar mai cumpăra din nou acelaşi hard-disk. Bineînţeles, Western Digital s-a clasat din nou pe primul loc — de această dată pentru ataşament faţă de marcă şi pentru satisfactia utilizatorilor. (Computer Life Influencer Panel) Daca doriti un hard-disk durabil, sigur si sustinut de cei mai mulţi utilizatori mulţumiţi, înseamnă că va doriţi un hard-disk WD Caviar. © 1996 Western Digital Corporation. Western Digital si Caviar sunt marci înregistrate ale Western Digital Corporation. m Capacităţi de la 850 MB la 4 GB a Timp de acces începând de la 10 ms a Viteze de rotaţie până la 5200 RPM a Rate de transfer pana la 16,6 MB/sec a Interfaţă Enhanced IDE = 300.000 ore MTBF m 3 ani garantie ZA WESTERN DIGITAL | Distribuit in Romania prin i COMRACE COMPUTERS Bucuresti: Tel:01-3111317 Fax:3111316 Craiova: Tel:051-415800 Fax:413209 E-Mail: office@comrace.eunet.ro organizează oS and Ediţia a 6-a | Complexul ROMAERO Băneasa 13 - 17 mai 1997 Vă irosiți timpul căutând de unul singur distribuitori pentru echipamentele dumneavoastră? Aveţi dificultăţi în a găsi pentru produsele dumneavoastră clienți cu mare putere de cumpărare? Comtek vă oferă şansa de a-i întâlni pe toti aceştia la CERF! Organizată la puţin timp după CeBIT Hanovra, cea mai mare expoziție europeană în acest domeniu, CERF vă prezintă echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Nu pierdeti ocazia de a veni la CERF! Pentru informaţii sunaţi acum la telefon / fax : 633.12.50; 312.82.81 SE i ae i eee d . FRA coors sta Adio NT pentru MIPS Platforma RISC originală utilizată pentru găzduirea Windows NT, arhitectura MIPS, este deja depăşită ca suport pentru SO la nivel întreprindere. Microsofta anunţat că va sista viitoarele dezvoltări NT pentru plat- formele MIPS, din cauza cererii scăzute. În ce priveşte NT-ul, arhitectura MIPS a fost prinsă între nivelul ridicat de perfor- manţă, reprezentat de procesorul Alpha de la Digital şi nivelul scăzut de performanţă, reprezentat de Pentium; când proiectanții software au avut suficiente resurse pentru a suporta două platforme hardware pentru NT, platforma MIPS era deja părăsită. NEC, fabricantul care a vândut cele mai multe staţii de lucru MIPS/NT, declară că nu va mai construi mașini NT bazate pe platforma MIPS. Totuşi, NEC va continua să fabrice chip-uri MIPS pentru sistemele Nintendo 64, pentru staţiile de lucru Sili- con Graphics şi pentru noile platforme Windows CE. Deşi Microsoft declară că va continua să ofere suport NT 4.0 pentru MIPS, compa- nia sfătuieşte cumpărătorii să aibă în vedere pentru viitoarele versiuni de NT alte plat- forme hardware. Unele dintre aceste plat- forme ar putea fi PowerPC, Alpha si x86. Dar PC-urile ieftine Alpha NT sunt pe drum În timp ce MIPS este depășită ca platformă pentru NT, Digital Equipment şi VLSI Technology colaborează pentru a aduce pe piaţă computere mai ieftine, bazate pe mi- croprocesorul Alpha. În acest an, două companii au declarat că vor lansa primul produs care să includă chip-uri VLSI şi care să lucreze cu chip-urile Alpha de la Digital. Cipurile dezvoltate de VLSI vor realiza funcţii de conectare a microprocesorului la memorie şi la bus-urile PCI, şi voradminis- tra funcţii legate de facilitățile audio, gra- fice, dispozitive de intrare și de porturile I/O. Digital a declarat oficial că își canalizea- ză eforturile pentru acreaun desktop Alpha - PCcaresă coste 3000$ sau mai puţin şi care să aibă o platformă mai atractivă pentru clienţii asociaţi. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare BITS - Marius Tudorică şi Daniel Moldovan) | Datapro Report | Securitatea: momentul adevărului venit timpul ca organizațiile să înceteze să se mai plângă de securitatea informaţiilor lor și să treacă la fapte. Teoretic, managementul de nivel înalt asigură protecţia infor- maţiilor; practic însă, implementarea strategiilor de securitate este, la majoritatea organi- zaţiilor actuale, minimă sau inexistentă. Aceasta este concluzia la care au ajuns analiștii de la Datapro în urma sondajului 1996 International Survey of Information Security Issues realizat de această companie. Companiile care au implementat cu succes strategii de securitate informaţională eficiente au format o procedură de securitate, au dirijat un sistem de evaluare a riscurilor și au institu- ii metode de management al riscurilor. O organizaţie ar trebui să ştie riscurile asumate şi să se asigure că aceste zone sunt acoperite de strategia de securitate, apoi ar trebui să ia contra- măsuri bazate pe priorităţile și nivelele stabilite la nivelul procedurii de securitate. Antrenamentul și conştientizarea joacă un rol foarte important în succesul unei stategii de securitate; din son- daja rezultat că angajaţii erau răspunzători pentru 57% dintre incidentele de securitate. Din nefericire, influenţele economice, cum ar fi cursa de reducere a costurilor, a lăsat răni adânci strategiilor de securitate. Sumele destinate securității au dispărut din bugetele mul- tor companii. În timp ce numărul companiilor care au un departament dedicat de securitate și proceduri de securitate a scăzut, numărul companiilor fără nici un plan de securitate a crescut. Doar 54% dintre companiile participante la sondaj în 1996 au avut strategii de se- curitate, comparativ cu cele 82 de procente inregistrate la sondajul Datapro din 1992. La com- paniile care încearcă să schiţeze o formă de protecţie, deși departamentele de securitate au fost desființate, implementarea acestei strategii a revenit în principal managerului MIS. De- partamentul MIS nu este locul cel mai bun pentru dezvoltarea unor astfel de tehnologii. Din moment ce securitatea rămâne o parte a funcţiei IT, s-ar putea ca ea să nu fie niciodată o prioritate. Organizațiile care au o persoană investită cu securitatea au mai multe şanse să dispună de o strategie de securitate. În zilele noastre companiile mizează cel mai mult pe abilitatea PC-urilor, mainframe-urilor şi a bazelor de date, ca principali factori ce contribuie la succesul | organizatiei. Securitatea este încă privită ca un lucru minor. Organizațiile trebuie să-și revizuească ideea că securitatea este un impediment sau o restricţie, cum arfiyalele și centurile de siguranţă ale autoturismului. Ele ar trebui să vadă securitatea ca ceva care îmbunătățește cursa și vă duce în siguranţă la desti- = nație, așa cum o face sistemul de frânare ABS. Evoluţia | NEAL spre un comerţ electronic, fenomenala expansiune a sa Internetului și popularitatea în creștere a aplicaţiilor ori- entate pe afaceri care folosesc reţele publice vor sili companiile să dezvolte sisteme viguroase de securi- tate. Securitatea trebuie privită ca o îmbunătăţire, nu ca un lucru dăunător. „deci Rebecca J. Duncan si Jackie Hyde sunt analiști în proble- | ye ae ce mele de securitate informationala la Datapro. Pentrua pee Pta afla mai multe despre serviciile Datapro, vizitaţi Firmele cu a de securitate, http://www.datapro.com. adesea au si personal dedicat. Nu au personal | i dedicat | Virușii sunt cea mai frecventă problemă de securitate. IANUARIE 1997 BYTE România 21 @ Powered by SPARC-Solaris Conferinţă de presă desfăşurată cu ocazia Oracle's Developer Conference Căpitanul Ahab despre NC Timp de trei zile (10-12 decembrie 1996), centrul de conferinţe CNIT a consti- tuit punctul de întâlnire al proiectanţilor de aplicaţii Oracle din toată Europa. Aceştia au avut parte de un program foarte bogat de seminarii tehnice (pe tematici diverse şi pe nivele de expertiză) şi de ateliere "Test Drive” cu un pronunțat caracter practic. În plus, un succes deosebit au avut aşa-numitele "Technology Campgrouns", stan- duri în care oricine putea discuta, într-o manieră destinsă, cu membrii echipelor de proiectare de la Oracle, pentru a afla diverse amănunte tehnice sau pentru a simţi "savoarea" viitoarelor produse ale companiei. Pentru jurnaliști, în schimb, atracția principală au reprezentat-o prezentările pe care organizatorii le-au numit "keynote speeches", care au încercat să ofere imagi- nea de ansamblu ("the big picture”) a tehnologiilor promovate de Oracle. Dar, fără îndoială, prezenţa lui Larry Ellison, preşedintele companiei, a fost atracţia supremă. Cu atât mai mult cu cât cruciada pe care a lansat-o pentru impunerea unei "noi ordi- ni informatice” a produs un impact deosebit în presă. O confruntare directă între Lar- ry Ellison şi Bill Gates, desfăşurată în septembrie, tot la Paris, a produstitluri de genul "Bill Gates vs. Larry Ellison: Duelul miliardarilor” (NewsWire) sau "Larry Ellison este Căpitanul Ahab iar Bill Gates este Moby Dick" (Fortune). Expunerea lui Larry Ellison a avut ca tema, desigur, celebrul NC (Network Com- puter) şi a debutat cu o întrebare retorică: Am pătruns oare in Era Informaticii sau suntem încă în Era Televiziunii? De ce abia 30% dintre familiile americane au un calculator (ca sa nu mai vorbim de alte zone ale globului) în timp ce peste 95% deţin cel puţin un receptor TV? Nu neapărat preţul este răspunsul (cel puţin pentru Statele Unite), ci mai cu seamă complexitatea PC-ului, afirmă Ellison, după care ne dă de gândit invitându-ne să ne gândim la reţeaua mondială de televiziune, de telefoane, de electricitate... Întreaga lor complexitate este ascunsă în spatele unor aparate a căror utilizare este banală. Ce se întâmplă când manevrăm telecomanda aparatului TV sau când formăm un număr de telefon? Nu ştim și nici nu ne interesează... Cheia de boltă a viziunii Oracle asupra viitorului tehnologiei este acest aparat ieftin şi uşor de folosit, care va încredința reţelei complexitatea și vă păstra pentru utilizator accesibilitatea. E timpul pentru NC, lasă să se înţeleagă Larry Ellison, amintindu-ne că ciclurile istorice ale informaticii durează, se pare, cam 15 ani: 1950 - mainframes, 1965 - minicomputere, 1981 - PC-urile, 1996 - ghici? Aveţi neclarităţi? Întrebări? În speranţa că le-au pus în numele vostru jurnaliştii prezenţi la faţa locului, am transcris de pe bandă conferinţa de presă pe care a susti- nut-o în aceeași seară Larry Ellison. Câteva observaţii privind fidelitatea transcrieri: (1) formularea întrebărilor este adesea prescurtată, iar uneori doar dedusă din conţin- utul răspunsului (nu întotdeauna microfonul ajungea la timp la cel care punea între- barea); (2) răspunsurile sunt uneori "curățate" de repetițiile şi impreciziile inevitabile unui dialog spontan:-(3) unele pasaje nerelevante au fost tăiate. Am încercat totuşi să sugerez atmosfera şi să păstrez ceva din "oralitate". (Mircea Sârbu) Paris, 10 decembrie 1996. De Mircea Sârbu The Oracle Developer Conference Multă lume se teme că pentru a folosi NC- uri în Internet vor avea nevoie de o lărgime de bandă sporită... LE: Nu-i adevărat. Computerul de reţea lucrează foarte frumos pe o line de 28 Kbps, inclusiv pentru Video On Demand. Video de bună calitate, direct din reţea. Desigur, puteţi face si posta electronica si orice altce- va, la 28 Kbps. Important este că l-am proiectat având grijă să nu repetăm greşelile pe care le-am făcut cu televiziunea inter- activă. Nu trebuie să așteptăm până când vor fi construite reţelele de bandă largă pen- tru ca tehnologia noastră să dea roade. Aşa că NC-ul a fost proiectat cu multă atenţie, pentru o opera repede pe linii de capacitate mică, de 28 Kbps. Un NC nu va fi mai lent decât un PC, unde programele sunt stocate local? LE: Nu. Dacă vă conectaţi prin modem la un ISP, linia telefonică pe care v-o oferă compania de telefoane este de 28 Kbps. Dacă într-un LAN serverul este lent, atun- ci aveţi aceeaşi problemă cu un calculator personal de 6.000 de dolari ca şi cu un cal- culator de rețea de 600 de dolari. Dar noi avem posibilitatea să stocăm pe cartele RAM inserabile (pluggable RAM cards) toate programele aplicative, așa că nu tre- buie să le descărcați întotdeauna din reţea. Aplicațiile pot fi deci stocate local, iar lansarea lor va fi instantanee. Nu vor fi viruși, iar sistemul va lucra bine chiar şi în rețele lente. IANUARIE 1997 BYTE România 23 Eveniment Oracle's Developer Conference Da, dar în acest caz se pierde unul dintre avantajele cele mai importante ale NC-ului, faptul că folosește automat cea mai nouă versiune a programelor... LE: Depinde... Desigur că dacă softul de pe server se schimbă, atunci el trebuie descărcat. Dar există mult software care stă pe NC: este browser-ul, programul de e- mail şi alte piese soft uzuale. Trebuie să innoiti acest soft mult mai rar decât în cazul unui PC, deoarece PC-ul are toate apli- caţiile local. În cazul NC-ului, ajunge ca la câţiva ani odată să extrageţi o cartelă de 15$, s-o aruncaţi şi să inseraţi una nouă. Apropo, acesta este întreg procesul pen- tru a face un upgrade de software. Dati-mi voie sa va arat cum se procedeaza: apucati cartela veche... o trageţi afară (mimează operaţia)... apoi luaţi cartela nouă... şi o împingeţi înăuntru (mimează inserarea cartelei). Acesta este manualul şi cursul practic complet despre cum se face un upgrade software pe un NC (râsete). Vrei să ne mai arătaţi o dată ? (râsete) LE: Ah, da, desigur... (Larry repetă demon- stratia, sala râde în hohote) Este clar că investiţiile pe care le-aţi făcut pentru NC trebuie să se întoarcă din apli- caţii software de rețea. Cum credeţi că veţi obține rezultate financiare, şi când? LE: Cred că 1997 va însemna un foarte serios examen de piaţă şi că va aduce o rafinare a tehnologiei şi un ultim lustru al softului. 1998 va aduce adoptarea pe scară largă a NC-urilor, astfel încât până în anul 2000 acestea vor depăși spectaculos în vânzări PC-urile. Deci, cred că rezultatele 24 BYTE România IANUARIE 1997 financiare substanţiale le vom obţine începând din 1998. Ce înţelegeți prin „substanţiale“? LE: O, veniturile substanţiale... sunt mari. (serâde îndelung) Am crescut şi trăiesc într- o ţară foarte litigioasă, în care oamenii se dau în judecată pentru orice şi trebuie să fii foarte atent cum cuantifici |ucrurile în bani ca să poţi susţine o afirmaţie. Am încer- cat să fac o glumă, dar adevărul este că e foarte dificil să faci previziuni financiare în această privinţă... Şi de fapt nu am făcut niciodată. Fiind vorba despre previziuni financiare, aş vrea să vă pun două întrebări. Prima este: ce procentaj din veniturile pe care le veţi ob- ține credeți că vor proveni din activităţi le- gate de Internet (și vă rog nu-mi spuneți că 100%...). A doua întrebare: există foarte multe lucruri legate de producerea de calcu- latoare de rețea. Ce anume va face Oracle? LE: Daţi-mi voie să răspund întâi la a doua întrebare. Noi construim software pentru aceste computere, exact aşa cum face Mi- crosoft pentru PC-uri. Facem soft pentru NC-uri şi pentru servere. Despre cât la sută din afacerile noastre sunt legate de Inter- net... Nu ştiu... Unele studii de piaţă recen- te arată că majoritatea bazelor de date din Internet sunt Oracle... mai precis 57% din toate bazele de date din Internet. Noul nostru Oracle WebServer 3.0 se află în testare beta în peste 1.100 de situri... Deci o parte tot mai mare din afacerile noastre este legată de Internet. Dar nu pot să dau un răspuns clar până când nu ne înţelegem asupra faptului că Internetul a fost construit pentru computing şi toate instrumentele noastre, care acum lucrează în arhitecturi client/server, vor fi duse spre Internet. A- cum, e greu de spus ce sunt sculele pentru Internet sau bazele de date pentru Inter- net... Depinde la ce nivel definim Interne- tul. Dacă vorbim doar despre un fel de ser- vere care comunică cu clienţii prin HTTP, atunci avem o definiţie foarte îngustă. În sensul cel mai larg, Internetul este, la modul virtual, totul... sau cel puţin aşa va fi. Pentru că protocoalele de reţea Inter- net pot fi folosite atât pentru a lega calcu- latoare din cadrul unei întreprinderi cât şi pentru a le lega la nivel planetar. [...] Ce se aude despre Oracle 8 ? LE: Oracle 8 este în teste beta. A doua ver- siune beta tocmai a fost lansată. Va fi un sis- tem object-relational. Oracle 7.3 este un server universal, care va suporta o gamă largă de tipuri de date - audio, video, date spaţiale, textuale, informaţii OLAP - chiar în baza de date. Versiunea 8 va adăuga un suport extensiv pentru lucrul cu obiect. Va fi lansată în producţie de serie şi va fi dis- ponibilă în iunie 1997. Tocmai am văzut în diapozitivele pe care le-aţi prezentat ceva care se cheamă NC Ser- ver 1.0. Ne puteţi spune mai exact ce este si ce facilităţi are ? LE: Da, NC Server este un sistem de opera- re multitasking. Ceea ce este interesant la NC Server este faptul că este bazat pe stan- darde industriale deschise... Cuprinde serverul nostru de baze de date, serverul nostru de mesagerie, serverul nostru Web, tot ceea ce înseamnă un server HTTP... Es- te un pachet complet. Partea interesantă este că NC Server rulează doar pe arhitec- turi Intel, deci doar pe platforme PC. Al doilea lucru interesant este că nu există opţiuni [de configurare]. Asta înseamnă va fi un sistem de operare care va concura cu Windows NT? Absolut. Problema cu Windows NT este administrarea... Daţi-mi voie să vă dau câteva detalii istorice. NC-ul a fost proiec- tat initial pentru şcoli. Înainte de ideea ex- ploatării comerciale, a fostun mai vechi vis al meu: să punem un calculator pe masa fiecărui elev sau student. Acesta a fost în- ceputul... lar când te gândeşti la a pune cal- culatoare în şcoli, trebuie să ţii seama că nu vei avea administratori de baze de date, profesionişti ai reţelelor, specialişti care să configureze softul, pentru că ai un buget mic. Deci nu ai expertiză tehnică, pentru că 6LL4SI-V9-0:X0J/'19, InjD Ul ©2440 JTIOVYO Vb'ZE'OS7-L-OP *xb4 SC'ZE'0S2-L-OF ‘191 ySeunong Z'J9es 9b-tb Ipilandey 'pa WepoWw '9'8'| 22440 SAWDȚUBSe/dey 92040 pluDWOY iby uonjeudojuy oy} Buljqeug,, (stiviad uod ANITWO1LOG 336) "3344 UOd mo] TET fede REN ER YATE Tb he 40 NOILVYINIO“LXAN JHL OL NOA 3SOdXi OL INN GAM Eveniment Oracle's Developer Conference asta înseamnă bani mulți. Deci cum te des- curci? În primul rând îţi trebuie nişte apa- rate ieftine pe care să le pui pe birouri: com- puterul de reţea, care costă câteva sute de dolari. Dar asta nu-i de ajuns, pentru că... ce faci? Pui Windows NT în şcoli? Daţi-mi voie... (râsete în sală) Despre Windows NT, Microsoft a afirmat - cu mândrie - că are mai multe linii de cod decât IBM MVS... (râsete) Să fim serioşi. E un adevărat sistem de operare pentru mainframes, cu milioane de configurări diferite, de o com- plexitate incredibilă. Noi credem că prob- lema nu se limitează doar la faptul ca ai nişte clienţi desktop de o complexitate ridicolă, Ci este agravată prezenţa unui server com- plicat până la absurd. Aşa că am conceput acest server care nu se configurează, un black-box server. Cu NC Server nu faci altceva decât să conectezi aparate izolate. Este extrem de simplu de utilizat şi noi cre- dem că asta este extrem de important. Domnul Bill Gates, vorbind recent despre NC, a afirmată că listarea este o problemă şi că soluția NC pentru listare este „Don't print !“. Puteţi să comentaţi această afir- matie? LE: Da... Am vorbit cu Bill săptămâna tre- cută despre asta... l-am spus că soluţia pen- tru listare este să listezi. (râsete) E foarte neobişnuit şi inovator, recunosc... (râsete) dar lucrurile bune se vor impune. Dacă vreţi sa listati, va spun eu ce sa faceti: listati! Veti ataşa o imprimantă... să vă arăt... e ca şi cum ai pune o cartelă RAM, doar că e vor- ba de imprimantă. (râsete) De unde iei driverele pentru imprimare? LE: Amintiţi-vă că există mai multe posi- bilitati. Una este să ataşaţi o imprimantă pentru care NC-ul este deja reglat. Aveţi posibilitatea să alegeţi dintre circa două sute de imprimate care folosesc drivere stan- dard: ink-jet, laser, color şi altele. Există câteva astfel de drivere înglobate în NC. O altă variantă este să listaţi prin reţea, în mod- ul obișnuit prin care se ataşează o impri- mantă la rețea. Ați afirmat că ideea calculatoarelor de rețea se bazează pe existenţa standardelor şi aţi menţionat în acest sens HTML. Ce se va întâmpla dacă, de exemplu, HTML nu va mai fi un standard? LE: (pauză) Oh, asta-i ca şi cum limba engleză n-ar mai fi un standard... Mă gândeam la diferite versiuni de HTML promovate de diferiţi producători... LE: Nu, nu... Asta-i cam ce vrea să facă Microsoft cu Java. Asta-i lumea Microsoft. lei limba franceză, îi adaugi ActiveX şi de- vine MS French... (râsete în sală) Tot ce va scoate Microsoft va vorbi MS French, iar ca să vorbeşti franceza Microsoft va trebui să plăteşti o licenţă la Redmond. Aşa este şi cu Windows. Microsoft a luat Java, i-a adăugat ActiveX, iar rezultatul este că Ja- va nu mai e portabil... Ce este important la Java este că rulează pe diverse tipuri de calculatoare. Microsoft ia orice îi cade în mână şi-l face ne-portabil... E de necrezut. Ce-ar fi dacă HTML n-ar mai fi un stan- dard... E foarte greu de imaginat... Ce s-ar întâmpla dacă Statele Unite şi-ar schim- ba limba oficială, dacă n-ar mai fi engleza, ci spaniola? Nu ştiu... ar fi o grămadă de probleme... de exemplu trebuie schimbate toate indicatoarele de pe autostrăzi... (râ- sete) Nu cred că e cazul: HTML este unul dintre cele mai importante standarde de pe Internet şi e de neconceput pentru mine că P SCANNERE R PROFESIONALE Scannerele flatbed, incl ODIICO OU —. Grup URGENT AKG IANUARIE 1997 26 BYTE România i eg ibileW Vs 3.x, E comecili ji versiune completă numai $222 istaScan, MagicMatch, SCSI Il interface, cablu, terminator. Ais "95 si respectiv cu Mac OS, PowerMac. Vinde) distribuitor si service autorizat, importator irect 4500 jr | cablu SC 9600x9600, 39 te i chs a ‘ ~ IQs [- & 100 ‘0000 TT 3 că PSC SI ja shi [es cela) - Rao 1800, 4800x4800, color 24bit, 1 pass, S Behl SCSI, terminator, manuale îi 9600x9600, color 24bit, 1 pass, e, cablu SCSI, terminator, manuale U bt s), max. 9600x9600,30bit,1 pass, Biminator, manuale 5, 2Mb buffer, |, terminator, manuale pass, 2Mb buffer, 3.3D 5CSI, terminator, manuale A lor 30bit, 1 pass, 2Mb terface, cablu SCSI, termin KODAK _ bin Scan 4 inuscari 4) Ack ‘Photoshop 3 3.0.5 1 OFERIE SPECIALE - Kai's Power 600 - numai $66 i © KaiPowerlools, KPT Convolver, KPI Vector Effects ok ~la PACHEI cu scanner Way - numai i$] 39/ buc. Cluj- aa Sa +40-64-19 Bucuresti- telefax +40-1-614945] E-mail: TRANSIL.ROOAPPLELINK. APPLE. COM MacOS vl SI 196911, 196950 4 2103910 Oracle's Developer Conference | Eveniment asta se va schimba, având în vedere că există miliarde se pagini HTML pe Web... Eu cred că industria va apăra acest standard, aşa cum francezii vor apăra limba franceză. Câtă încredere pot să am într-o bază de date de pe server? Dacă scriu un roman, ca să-l stochez pe un calculator îndepărtat am nevoie de nişte garanţii. LE: Daca va incredeti în discul hard local s-ar putea să deveniți un romancier foarte nefericit. Gândiţi-vă că aţi scris 800 de pa- gini grozave şi vine un virus și le mănâncă... A, copiile personale de siguranţă... pot fi şi ele virusate. Am să vă argumentez două lucruri. În primul rând, romanul dvs. va fi mai sigur stocat într-o bază de date Ora- cle. Va fi mai bine ferit de viruși, de accese neautorizate şi va fi mai ușor disponibil pen- tru uzul dvs. personal. De ce? Pentru că s-ar putea să călătoriţi în jurul lumii. Pentru că va fi administrat în mod profesional. Eu cred că un profesionist administrează mai bine o bază de date decât vă puteţi admi- nistra dvs. discul local. Poate greşesc... Eu cred că pot să-l administrez mai bine... LE: Atunci cred că puteţi să vă luaţi un PC. (râsete) Nu cred că PC-urile vor dispărea. Cei care nu au încredere trebuie să-și pună generatoare de curent electric, să-şi clă- dească singuri locuitele, că-și cultive ei înşişi hrana, să-şi croiască hainele... Sunt oameni care cred că pot face lucrurile acestea mai bine... şi chiar le fac. Aveţi binecuvântarea mea să o faceţi: este dreptul şi privilegiul dvs. Există în schimb oameni care preferă să delege aceste lucruri, să cumpere servicii, să cumpere electricitate, să cumpere apă. Vreau să sugerez cu există oameni care pre- feră să cumpere servicii informatice în timp ce alţii preferă să-şi administreze totul sin- guri. Deci aveţi de ales. Mai întâi aş vrea să vă întreb dacă NC-ul - foloseşte Smart Cards doar pentru auten- tificarea utilizatorului sau şi pentru altce- va. A doua întrebare: utilizatorul unui NC poate să lucreze numai când este conectat la reţea sau poate să lucreze şi off-line? LE: Răspunsul este că Smart Cards pot fi folosite pentru autentificare, pentru digi- tal cash şi pentru o mulțime de alte lucruri. Puteţi să aveţi de pildă fișa medicală pe smart card. Poate fi şi carte de credit sau buletin de identitate... Sunt sigur că aces- te cartele vor avea o mulţime de utilizări cu timpul, dar vor fi cu siguranță folosite pen- tru autentificare, astfel încât să vă puteţi ac- cesa datele în condiţii de confidențialitate NC Reference Profile Deziderate: Să aibă mecanisme de securitate; să permită variante constructive diverse dar totuși compatibile şi universale, principalii promotori ai acestei tehnologii (Oracle, IBM, Apple, Netscape si Sun) au formulat un profil de referință. Acesta cuprinde un set de deziderate generale si o listă minimală de resurse, protocoale și standarde care trebuie îndeplinite. P omind de la ideea că viitoarele calculatoare de rețea (NC — Network Computer) trebuie Să fie neutru din punct de vedere arhitectural; Să aibă un cost total mult mai mic decât un PC; Să aibă un preţ de intrare mai mic decât un PC tipic; Să fie semnificativ mai ușor de utilizat și administrat; Resurse: Ecran cu rezoluție minimă 640 x 480 sau echivalent, claviatură, dispozitiv de indi- care (mouse, joystick sau telecomandă în infraroșu), ieșire audio. Nu impune dispozitiv local de stocare persistentă. Protocoale Internet: TCP și eventual SSL, FTP, Telnet, NFS, SNMP. Opţiuni de bootare și configurare: DHCP și Bootp. clase). s Protocoale E-Mail: SMTP, POPS, IMAP4. Standarde Web: HTML (inclusiv CGI), HTTP, mediu Java (mașină virtuală și bibliotecile de Formate multimedia: JPEG, GIF, WAV, AU. Standarde de securitate: ISO 7616 (SmartCards) și specificaţiile Europay/MasterCard/Visa. din orice punct al globului. Răspunsul la a doua întrebare este nu. Există versiuni portabile ale NC-ului - vor fi disponibile peste circa şase luni - care vă vor permite să lucraţi fie că sunteţi conec- tat la reţea, fie că nu sunteţi. Lucrul intere- sant privind NC-urile laptop este că aces- tea au un mic disc hard. Foarte important: nu trebuie să administraţi acest disc. Sin- gura sarcină a acestui disc este să menţină copii temporare ale datelor dvs. când nu sunteţi conectat la rețea. De îndată ce vă conectaţi, softul recunoaşte ce schimbări au intervenit şi re-sincronizează ce se află pe disc cu ce se află pe server. Nu există back-up, nu există download, toate acestea se fac automat. Nu aveţi nimic de adminis- trat la acest disc, niciodată. Este doar un fel de cache, care poate are două posibile uti- lizări: să ridice performanţele NC-ului când conexiunea este foarte lentă şi să păstreze copii locale ale datelor atunci cînd se lu- crează off-line. Cum pot NC-urile să ajute angajaţii unei întreprinderi să devină mai productivi, când trebuie să aştepte profesioniștii IT să cum- pere softul şi să-l instaleze pe servere ? LE: Mă bucur că îmi puneţi această între- bare. Faptul care contează este că profe- sioniştii administrează PC-urile în toate întreprinderile. Credeţi că angajaţii admi- nistrează PC-uri? Aţi văzut vreodată un an- gajat care a devenit mai productiv adminis- trându-și PC-ul? Utilizatorii pot să cumpere sau să facă sof- IANUARIE 1997 BYTE Romania 27 Eveniment Oracle's Developer Conference tul de care au nevoie... LE: Credeţi că utilizatorii pot face asta? Da. În companii mici, da. LE: Poate în companii formate dintr-o sin- gură persoană. În toate companiile pe care le cunosc, PC-urile sunt administrate de profesionişti, pentru că sunt prea com- plexe pentru a fi administrate de utilizatori. Nu cunosc nici un caz, nici unul măcar, în care calculatoarele sunt administrate de an- gajaţi când acestea sunt conectate în rețeaua întreprinderii. Poftim? A, nu, universităţile nu sunt întreprinderi... [...] Să vă spun ce se întâmplă la Oracle: oameni cu studii la MIT sau doctori în computer sciences nu-și administrează PC-urile pentru că e prea complicat. Da, există oameni care şi-au făcut un hobby din treaba asta, oameni cărora le place să-şi administreze PC-ul. OK, acestora le place să instaleze Windows 95, le place să instaleze aplicaţii, aşa cum sunt oameni cărora le place să-şi repare sin- guri automobilul. Sunt ce-i care se distrează cu calculatorul, sunt fanii. Dar la Oracle, unde sunt în general programatori, avem profesionişti care se ocupă cu întreţinerea PC-urilor pentru toţii programatorii. Şi mulți dintre oameni noştri vin de la MIT, de la Harvard sau Stanford, sunt oameni foarte inteligenţi, care pur şi simplu nu vor să-și piardă vremea. Întreţinerea PC-u- rilor este o treabă foarte complexă. Gartner Group afirmă că în doi ani vân- zările de NT vor fi de două ori mai mare decât cele de Unix. Care credeţi căva fi peste doi ani platforma server cea mai profitabilă pentru Oracle? LE: Da, cred că în zona low-end, NT-ul va eclipsa reţelele Novell NetWare, care la rândul lor au depăşit ca număr Unix-urile. Există însă în întreprinderi mari şi între- prinderi mici, nu este interesant să numeri pur şi simplu serverele... Oricum, NT-ul devine o porţiune tot mai importantă în afacerile noastre. O parte foarte importan- ta. Dar este încă mult mai mică decât partea Unix, cel puţin pentru câţiva ani. În termeni valorici însă, se aşteaptă ca NT-ul să depă- şească Unix-ul într-un interval de cinci sau şase ani. Dar în aceşti cinci sau şase ani pot apărea alte sisteme de operare, şi aceeași problemă se poate pune pentru NC Server... Credeţi că Windows NT este ultimul SO? Care vor fi companiile care vor fabrica NC-uri şi când? LE: Cred că vor fi firme din Orient. Avem deja contracte cu vreo douăzeci de com- panii şi aşteptăm încă oferte de la nişte com- panii japoneze. Vor fi atât companii pro- ducătoare de electronică de consum cât şi companii producătoare de PC-uri... Ce părere aveţi despre Java Station? LE: Well, Sun este foarte orientat spre piaţa afacerilor (business market) şi produce atât hardware cât şi software. Noi facem numai software şi mergem atât pe piaţa business- ului cât şi pe piaţa de consum. Conside- răm că NC-ul este un fel de aparat pentru comunicaţii, în multe privinţa asemănător cu un telefon sau cu un fax... Java Station se conectează doar în reţele locale iar Sun ţinteşte piaţa afacerilor şi a reţelelor locale. Cerol are Java în planurile dumneavoastre? LE: Java este limbajul în care se progra- mează NC-urile, este un standard... JavaStation concurează cu NC-ul? LE: Absolut, JavaStation este un concurent pentru NC. (O ziaristă:-) Dacă aș avea de ales între un NC la 500 de dolari şi un NetPC la 700 de dolari, voi prefera să cumpăr NetPC-ul de la Bill Gates... LE: Adevărat? Vreţi să-mi descrieţi și mie acest NetPC? (râsete) Tocmai aţi luat o decizie... Nu, nu, rămâneţi la microfon! (râsete) Tocmai aţi decis să cumpăraţi un NetPC. Ce este acesta? Well... Știu doar că Bill Gates este un jucă- tor... LE: (râde) E foarte greu de demonstrat că eu n-aş fi... (râsete în sală) NetPC-ul nu există. E doar o idee. Nu există nici o des- criere, nu este prevăzută nici o dată de lan- sare, nici un preţ, nu este nimic. Nu trebuie să mai spun că este un răspuns la Network Computer, preluând avantajele acestuia, dar e de la Microsoft. Cred că este multă lume care de fiecare dată când Bill Gates afirmă ceva, spune „Mulţumesc, Bill, că mi-ai spus ce să |ac..“. Vă mulțumesc. (aplauze) (A consemnat Mircea Sârbu) 28 BYTE România IANUARIE 1997 m, Ultima versiune a acestui Unix gratuit este folosită de multe plat- forme şi oferă o serie de funcţii sofisticate. De Jim Mobr Poziția Linux maginati-va un server Unix ce suportă o duzină de utilizatori conectaţi via terminale seriale. Presupuneti acum ca mai aveti niste utilizatori suplimentari conectati la retea folosind X Windows. $i in final, haideţi să mai considerăm o mână de PC- uri ce rulează Windows şi care folosesc maşina Unix ca pe un print server sau file server. S-ar putea ca server-ul să nu fie în stare să administreze atâtea operaţii. O soluţie ar fi să completaţi sistemul cu un pro- cesor suplimentar şi să-i oferiţi posibilitatea de-a realiza o multiprocesare simetrică (SMP) pentru a distribui sarcina. Dacă v-aş spune că toate acestea sunt posibile şi încă gratuit, inclusiv codurile sursă, aţi zice că glumesc. Dacă aș adăuga aici compila- toare C, C++, un sistem de prelucrare de texte, un program de calcul tabelar și un; server Web, ati incepe sa va indoiti de pro- pria-mi sanatate mintala. Daca v-as spune însă că majoritatea acestor programe sunt disponibile de ani de zile, aţi începe să vă îndoiţi de propria d-voastră sănătate mintală şi să vă întrebaţi de ce n-aţi ştiut de acest lucru până acum. Numele lui este Linux şi reprezintă un SO pe 32 de biţi asemănător lui Unix, care suportă toate serviciile, instrumentele şi alte caracteristici pe care le găsiţi în produsele Unix. Ultimul nucleu (versiunea 2.0) pre- vede îmbunătăţiri precum suport pentru Ja- vaşi SMP, realizând performanțe superioa- re altor produse comerciale Unix. În plus, Linux este complet gratuit. Cu toate aces- tea, din exact aceleași motive, mulți oameni îi contestă legalitatea. Trebuie amintit însă că Linux a început ca și un proiect de colegiu de-al lui Linus Torvalds. Prin urmare, aţi putea crede că e cam riscant să vă lăsaţi afacerile pe mâna lui. Dar după cum vom vedea în continuare, chiar acest Linux este cel care lansează întrebarea „De ce nu?“ Folosind Linux Linux rulează pe majoritatea procesoarelor de marcă, cum ar fi tipurile diferite de x86, familia Power PC, seriile Alpha și cipurile MIPS. El suportă marea majoritate a perifericelor hard cu mici excepţii. În mod curent, producătorii de driver-e hard pen- tru Linux sunt chiar utilizatorii de Linux în persoană. Dacă cineva vrea să facă un pe- riferic să funcţioneze, fie scrie el (sau ea) dri- ver-ul, fie aşteaptă să-l scrie cineva. Aspec- tul pozitiv este că din moment ce producătorul foloseşte dispozitivul şi se alege cu aceleași erori ca şi voi, problemele numele, un fişier HOWTO descrie modul de lucru. Acesta poate fi o prezentare soft cum ar fi Firewall HOWTO care descrie modul de configurare al unui firewall Inter- net sau ceva legat de hard cum ar fi CD- Writer HOWTO, care descrie cum trebuie lucrat pentru ca un CD-R să funcţioneze corect pe sistemul d-voastră. Este important să verificaţi existenţa unui HOWTO pentru o piesă specifică de hard. Listă a modificărilor la nivel de nucleu, incluzând trimiteri la alte situri cu acest gen de informaţie Pagina de intrare a Linux Documentation Project; un set de documente on-line cuprinzător Pagina de intrare a The Linux Advocacy Project; încurajează distribuitorii de aplicaţii comerciale Unix și în oferirea unor versiuni Linux = Spa ii, incluzând cărți și trimiteri la situri (mare parte în limba germană) sunt repede rezolvate, de obicei în câteva zile sau săptămâni. Un alt avantaj al acestui aspect îl reprezintă faptul că persoana care foloseşte efectiv dispozitivul respectiv - din nou, în mod tipic producătorul - scrie docu- mentaţia. Aspectul negativ este că peri- fericele vechi nu vor oferi un suport deplin, aşa că găsirea unui driver bun pentru bă- trânele dispozitive hard, cum ar fi un CD- ROM drive sau o cartelă de rețea, poate fi problematic. În plus, persoana cu cea mai bună pregătire pentru scrierea de driver-e pentru dispozitive poate fi slab dotată pentru scrierea de documentaţii clare şi pri- etenoase. Documentatia pentru toate distributiile comerciale Linux apare intr-un format de fişiere HOWTO. Aşa cum sugerează şi Ar putea fi descrise probleme pe care cine- va deja le-a rezolvat. Un exemplu bun este CD-Writer HOWTO. Deși există un pro- gram (cdwrite) care controlează unitatea CD-R, nu toate uităţile CD-R lucrează cu el. HOWTO descrie modul în care driver- ul SCSI standard lucrează cu unități CD-R specifice. Sursele de energie neîntrerupti- bile (UPS) sunt un alt exemplu. Fără exis- tența unui suport din partea producătoru- lui, utilizatorii au obţinut UPS-uri care lucrează cu Linux; experienţa lor este docu- mentată în UPS HOWTO. Multe dintre problemele de hard pe care le reclamă Linux se datorează perifericelor: prea noi pentru arena Linux. Pentru aces- tea nu există încă nici un driver. Alteori, modificările aduse nucleului ar putea cauza IANUARIE 1997 BYTE România 29 Fundamente Sisteme de operare probleme unor driver-e specifice. Pentru un sfat bun, o privire aruncată paginilor Web Yahoo reprezintă un bun loc de start. Tabelul „O selecţie a situri-lor Linux de interes“ indică alte situri utile Web. Există de asemenea situri care furnizează infor- maţii localizate în Germania, Suedia, Cehia, Franţa, talia, Rusia şi Spania. Probabil, cel mai important HOWTO este Hardware HOWTO. Acesta conţine „lista compatibilităţilor“ hard pentru Li- nux. E] descrie nu numai hard-ul care este suportat, dar prevede și sfaturile si URL- urile pentru hard-urile care nu sunt supor- tate. „Suportat“ este legat aici de distribuţia standard de driver-e pentru un set particu- lar de hardware. Este întotdeauna indicată o verificare a fişierului Hardware HOW- TO pentru un periferic particular înainte de-a realiza o instalare Linux. Pentru informaţii despre ultimele versi- uni de driver-e și porturi ar trebui să verifi- cați pagina de Web a Linux Documentation Project (LDP) (http://sunsite.unc.edu /mdw). Pe lângă furnizarea unei versiuni complete a diferitelor documente sau cărți LDP, acest sit Web este un tezaur de cone- xiuni către ultimele noutăţi de driver-e, pre- cum şi către companii care asigură soft Li- nux şi sisteme complete. Rulând cu Linux Dacă vă întrebaţi „La ce bun toate astea, dacă nu există un soft pe care să-l rulăm?“, răspunsul este: „Există!“ Pe lângă faptul că suportă toate programele care în mod standard vin cu un sistem Unix, Linux suportă toate protocoalele de rețea cu care utilizatorii Unix s-au obişnuit, cum ar fi TCP/IP, NES şi HTTP. Suplimentar există un larg domeniu de soft-uri gratuite, cum ar fi sisteme de prelucrare de texte, pro- grame de calcul tabelar şi baze de date. Dacă acestea sunt insuficiente, în comerț există o gamă largă de soft-uri care abia așteaptă să fie cumpărate. Sub Linux, nu fiecare produs soft rulează perfect din prima încercare. Cele mai multe soft-uri comerciale Linux sunt disponibile ca şi coduri sursă pe care trebuie să le com- pilaţi pe mașina gazdă. Aceasta creşte pro- babilitatea că programul va funcţiona co- rect. Cu toate acestea ar fi bine să citiți programul însoțitor README care descrie pașii pe care trebuie să-i parcurgeți pentru platforme specifice. Ca și hardware-ul, multe produse softau propriul lor HOWTO. Java HOWTO des- crie paşii necesari pentru a face ca Java să funcţioneze pe maşina d-voastră. Java nece- sită suport pentru Executable and Linking Format (ELF) care nu este o prioritate în nucleul 1.2.13. În plus, cu Java există 36 BYTE Romania IANUARIE 1997 binecunoscutele probleme pentru versi- uni specifice de Linux. O problema obisnuita a sistemului de operare Linux este compatibilitatea sa cu alte sisteme. In timp ce interoperabilitatea sa cu alte dialecte de Unix este recunoscută, conectivitatea cu PC-urile ce rulează Win- dows poate fi un punct critic. Linux lucrea- ză bine ca și server Internet, dar poate el oferi serviciile legate de administrarea de fişiere şi lucrul cu imprimanta, pe care cele- alte dialecte Unix le oferă? Acest lucru este posibil dacă rulați Samba. Samba este un pachet soft care furnizează funcţiile SMB (session message block) necesare pentru suportul Windows for Workgroups, Win- dows 95, Windows NT şi LAN Manager. De fapt, orice client care suportă SMB poate accesa un sistem Linux ce rulează Samba. Marele avantaj este că Samba lucrează în ambele moduri astfel că sistemul vostru Li- nux poate accesa și alte sisteme, cumar fi NT. Unul dintre puternicele argumente în- dreptate împotriva lui Linux a fost repre- zentat de lipsa unui suport tehnic. Pentru că Linux n-a fost dezvoltat de un singur grup, nu există nici un telefon hot line la care să suni. Cu toate acestea, Linux este distribuit de un număr mare de companii, aşa cum indică și tabelul „Distribuitori de Linux“. Dacă veţi achiziţiona unul dintre produsele acestora, veţi avea asigurat un suport tehnic pentru proceduri de bază cum ar fi de exemplu instalarea. În plus, multe companii nu fac altceva decât oferă suport Linux. Unele, cum ar fi WorkGroup Solu- tions, nu numai că furnizează sisteme com- plete incluzând propriile lor versiuni de Li- nux, dar oferă şi servicii de consultanță. In final, Linux a dezvoltat o armată destul de mare de utilizatori dispuşi să-și ofere ser- viciile atâta timp cât experienţa lor coinci- de cu problemele pe care le aveţi d-voastră. SO industrial Aspectul cel mai important reliefat de Li- nux este că el tipizează întreaga mentalitate Unix. Unix este un sistem al alegerilor. Pu- teți alege cum să configuraţi sistemul și care să-i fie funcţiile sistem, dacă doriţi să-l implementaţi pe un PC de calitate slabă sau pe o staţie de lucru performantă. Dacă doriți procesare in timp real, aceasta este de „asemenea valabilă. Linux merge însă şi mai departe: nu numai că puteţi schimba parametrii și configurația după bunul plac, dar puteţi schimba şi configuraţia de bază info@wgs.com info@cdrom.com _ debian @debian.org delix@delix.de ~ suse@suse.de a sistemului de operare. Acest lucru este posibil deoarece aveţi acces la codul sursă. Faptul că Linux nu rulează încă pe cal- culatoare mainframe este doar o proble- mă de timp. Datorită cantităţii de soft şi suportului oferit, Linux şi-a găsit un loc chiar lângă sistemele de operare Unix furnizate de producătorii importanţi. lar preţul, în mod cert, nu e un motiv de dis- pută... Jim Mobr este administrator de sistem și rețea al Kaeser Compressors în Coburg, Germania. Şi-a dedicat șase ani pentru furnizare de suport tehnic pentru SCO Unix şi este autorul SCO Companion: Ghidul fundamental al utilizato- rilor şi administratorilor de sistem (Prentice - Hall, 1996). Lucrează în prezent la o carte despre Linux care va apărea în acest an. Poate ficontactat la 100542.2677 @compuserve.com. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] unc Magie Client/Server Apelurile de proceduri la distanta unifica - aplicațiile de rețea De Tom Yager roiectantii de aplicaţii nu mai pot avea pretenţia că aplicati- ile lor rulează pe sisteme izo- late. De vreme ce utilizatorii de azi s-au obişnuit cu un schimb de date fără cusur între aplicaţiile de pe același sistem, nu va mai trece prea mult timp pentru ca ei să solicite aceeași conectivitate fără eforturi pentru datele disponibile pe reţele. Oricare SO conectabil în reţea are un mod preferat de transfer în reţea a datelor din aplicaţii. Câteodată puteţi configura metoda unui furnizor pe SO de la alt fur- nizor. Soclurile API de TCP/IP ( Berkley ) s-au răspândit pe PC-uri (chiar și pe cele rulând DOS ) şi pe Mac, rămânând com- patibile în mod transparent cu locul lor iniţial pe Unix. Totuşi, programarea soclu- rilor necesită un anumit timp, pentru a fi stăpânită. Programatorii doresc o interfaţă Această API există. Se numeşte apel de procedură la distanţă (RPC). RPC s-a năs- cut la Sun, ca parte componentă NFS din setul de distribuţie ONC ( Open Network Computing ). Open Software Foundation (OSF ) a elaborat un RPC semnificativ mai bun, ca parte din DCE ( Distibuted Com- puter Environment ). Exista si o specificatie ISO RPC in curs de aparitie. RPC, fie el nou sau vechi, este livrat cu majoritatea SO. Articolul este axat pe implementarea oferita de Microsoft la Win- dows NT Server 4.0. Daca sunteti utiliza- tori de Mac sau Unix, veţi avea doar puţine probleme în aplicarea celor citite aici la SO propriu. De menţionat este că Microsoft livrează cu NT doar parte RPC din imple- mentarea standardului DCE. O imple- mentare completă DCE este disponibilă în cod sursă la Open Group / OSF (http:// www.osf.org). Alegeti diversitatea NT oferă o versiune dulce de RPC. Acesta suportă protocoalele NT standard de rețea şi permite comunicarea fără efort cu clienţii DOS, Windows 3.x sau NT, Unix sau Mac OS. Datele nu prezintă preferinţe de plat- API de reţea mai simplă şi mai elegantă. - formă deoarece RPC netezeşte calea reprezentărilor de date diferite, ca ordinea octetilor şi diferențele de reprezentare INT. Atâta timp cât clientul şi serverul cunosc DCE RPC, toate comunicațiile sunt des- chise. Setul de dezvoltare SDK Win32 in- clude uneltele şi fişierele antet necesare pen- tru suport RPC și mediul de dezvoltare „meacn_mb_tep NetBIOS over TCP Microsoft Visual C++ asigură suportul si documentează dezvoltarea de RPC. În descrierea RPC se oferă ajutor pen- tru pornire brută şi o cale spre rafinarea detaliilor. Un sumar on-line despre RPC este cel care vă permite sa apelati virtual orice funcţie C de pe rețea. Dacă lăsaţi ca RPC să facă toată treaba, codul dumnea- voastră client va face doar apeluri obişnuite de funcții, chiar dacă funcţia apelată se află şi se execută pe un server la distanţă. Puteţi transfera argumente de la client la server şi serverul poate returna valorile rezultate. Serverul poate chiar modifica date primi- te ca argumente, la fel ca şi funcţiile locale. Puteţi trimite pointeri, structuri și uniuni ca şi date. RPC are grijă de transferul datelor, făcând apelul şi returnând rezul- tatele. Dacă reţeaua dumneavoastră execută și un serviciu de directori RPC (DCE de- fineşte propriul standard de serviciu Cell Directory Service (CDS), NT include Microsoft RPC Locator ), clientul va căuta directorul pentru serverul care oferă funcția cerută. Un server îşi poate îmbogăți funcţi- ile şi păstra compatibilitatea cu clienţii mai vechi. Fiecare interfaţă RPC (grupe de funcţii) este etichetată cu un număr de ver- siune. Serverul va apela funcţia cu numărul de versiune adecvat sau va refuza cererea dacă versiunea nu mai este suportată. În mediul NT un server poate face ca o funcţie RPC să fie disponibilă pentru toate tipurile de clienți RPC simultan. Acest lucru înseamnă că o aplicaţie de pe server isi poate prezenta funcţiile la clienți TCP/IP, IANUARIE 1997 BYTE România 31 Fundamente Reţele Microsoft NetBIOS, NetWare IPX/SPX si AppleTalk. Tabela Protocoalele de retea suportate de Microsoft, arata SO care ofera RPC şi pentru ce protocoale există suport. să înceapă dețilarea Interfața de programare RPC este în parte implementată într-un mod nemaiîntâlnit: ca generator de cod C. Există biblioteci şi fişiere antet ( header ) desigur, dar simpli- tatea RPC provine de la codul generat. Fiecare aplicaţie RPC este etichetată cu un UUID (Universal Unique Identifier), care se generează aleator ca un prim pas în gene- rarea codului. Acesta este o parte a unui şir de identificare care va fi înregistrat pe serv- er în serviciul de directori. Clienţii care caută un server trebuie să furnizeze UUID înregistrat, numele interfeţei şi numărul de versiune pentru a obţine o concordanţă. Generatorul de cod RPC lucrează bazat pe un configurator (template), scris într-un limbaj de definire pentru interfaţa RPC (IDL). Microsoft şi-a impus concepția cu anumite îmbunătățiri, transformând IDL în MIDL. Caseta cu Model de listing MIDL, arată un fişier MIDL care defineşte UUID, numărul de versiune şi un nume de inter- față pentru aplicaţie. Sunt definite de ase- menea datele care sunt transferate între client și server, definiţie realizată cu con- figurator expandat de funcţii în stil C. Implementările anterioare de RPC au permis o structură de date de ieşire şi una de intrare. DCE RPC permite orice număr de argumente de funcţie. Fiecare argument poate trimite date la server ([in]), returna date la client ([out]) sau face ambele opera- ţii ([in.out]). Fişierele MIDL pot conţine definiţii de variabile C care arată obișnuit şi chiar şi typedef. Puteţi utiliza orice tip de date definite în fişierul MIDL ca argumente şi care returnează valorile în RPC-uri. Compilatorul MIDL primeşte definiţi- ile MIDL şi produce module stub, codul sursă în C care face treaba dificilă RPC. Acesta conţine trei fişiere: server stub, client stub şi fişierul header. Folosind cel mai sim- plu model pentru RPC, va trebui doar să compilați modulele stub în module obiect şi să faceţi editarea de legături cu codul pro- priu. Faceţi editarea de legături dintre ser- ver stub şi aplicaţia de pe server şi client stub şi aplicaţia client. Includeţi fişierul antet atât la client cât şi la server pentru a se face importul de definiţii de date şi a avea acces la API pentru RPC. Codul stub convertește datele pentru transfer prin operaţii de defi- lare (marshalling/unmarshalling ). Atunci când un client apelează un server, client stub face defilarea argumentelor prin com- binarea datelor şi conversia informaţiilor 32 BYTE România IANUARIE 1997 numerice într-o reprezentare independen- tă de arhitectură NDR (Network Data Re- presentation). Atunci când serverul pri- meşte datele, separă argumentele și converteşte valorile numerice codificate NDR în propriul format numeric. Serverul apelează apoi funcţia cerută și server stub defilează argumentele modificate şi valo- rile returnate pentru a fi transmise la client. Legături care obligă Atunci când construiți o aplicaţie RPC tre- buie să alegeţi o metodă de legare (binding). voastră are responsabilitatea prizei de legare şi trebuie să o transmită ca argument la fiecare apel la distanţă. Legătura implicită expune mai mult din API pentru RPC, în timp ce legătura explicită permite unui client să păstreze conexiunea la servere multiple. Dintre cele trei metode de legare, cea automată este în mod clar şi cea mai lentă. Ea impune o reducere suficientă de per- formanta pentru ca sa vă forțeze să alegeţi o altă metodă pentru apelurile frecvente sau la aplicaţii critice. //file RPCDemo. id! [ version(1.0), ] interface RPCDemo { Lin] pszArgl, Lin, out] pszArg2 ); Model de cod MIDL După antet, fișierul MIDL păstrează convențiile limbajului C, cu anumite ex- tensii. Prototipul de funcţie RPCDemo arată un argument șir de caractere transmis la server, un șir utilizat în comun de către client și server (serverul îl poate modifica) și o valoare returnată tip Boolean (true/false). uuid(7a98c250-6808-11cf-b73b-00aa00b677a7), pointer_default(unique) const long MAX_LEN = 255; typedef [string] char pszArg1[MAX_LEN + 1]; typedef [string] char pszArg2[MAX_LEN + 1]; Boolean RPCDemoProc( Aceasta va determina modul în care clien- tul localizează apelul la distanță pe server. Legarea automată are grijă de toate. Serverul se poate prezenta pe toate proto- coalele simultan. Clientul va consulta ser- viciul de directori configurat (RPC Loca- tor sau CDS), pentru a găsi serverul de care are nevoie. El va înșira protocoalele de rețea corespunzătoare, va defila argu- mentele, face apelul ca apoi să recepţioneze datele defilate returnate de pe server fără un efort deosebit. În plus, o conectare baza- tă pe legare automată poate adesea să în- cerce din nou un apel eşuat datorită unei căderi temporare a rețelei. Legăturile implicite oferă clienţilor o priză de legare (binding handle). Apelurile din API pentru RPC utilizează această priză de legare pentru a identifica și administra conexiunea le server, dar codul de stub menţine priza pentru dumneavoastră. Dacă alegeți legare explicită, clientul dumnea- Cu toate că este mai lentă, legarea automată necesită codul cel mai scurt şi mai uşor de înțeles. Codul model (disponibil la http://www.byte.com/art/download/downl oad. html ) include un fişier make Visual C++, un fişier MIDL şi cod client și ser- ver pentru o aplicație simplă RPC. Serverul este scris pentru NT dar clientul poate fi executat pe orice versiune Windows. Dacă executaţi clientul pe Windows 95, citiți fişierul readme pentru instrucţiuni de mo- dificare registry, pentru ca acesta să indice un RPC Locator sau CDS din reteaua dum- neavoastră. Hi Tom Yager este scriitor liber profesionist si Senior Software Developper in Dallas, Texas. _ Il gasiti la adresa: tyager@maxx.net. * [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Attila Darvas} Codorul MPEG ieftin de la C-Cube Microsystems aduce marii mase de utilizatori accesul la video digital. De William Chien Video pentru fiecare ână recent, utilizarea MPEG - un standard de stocare pentru video digital de calitate - ca tip de dată pe PC - a fost limitată. Aceasta deoarece (cu toate că decodificarea MPEG este simplă) softul poate converti aceste date înapoi într-un flux video - codi- ficarea semnalului video live în format MPEG necesita un hard complex şi scump. Aceasta restricționa PC-urile la a reda doar date MPEG. lată însă, că situaţia este pe cale să se schimbe. Procesoare ieftine de codificare de la C-Cube captează video în direct şi-l convertește în date MPEG-1 în timp real. Unul dintre aceste codoare, CLM4111, permite producătorilor de PC-uri să le transforme pe acestea în veritabile maşini de procesare video. Astfel, veţi putea crea de-acum video-uri MPEG de calitate pentru prezentări, instruire sau comunicaţii pe Internet. Arhitectura CLMauii Acest cip realizează întreaga procesare necesară transformării semnalului video digital necompresat de la o sursă de achi- ziţie într-un flux de date MPEG-1. Pentru a realiza acestea la un preţ scăzut, C-Cube a realizat o abordare prin programare a problemei, îmbunătăţind un nucleu RISC de 32 biţi, procesorul VideoRISC, cu instrucțiuni speciale şi coprocesoare hard prezentate în figura „Microarbitectura lui CLM4111*. Procesorul VideoRISC operează la 80 MHz, executând instrucţiuni de un ciclu. Cache-uri de 1 KB integrate pentru instruc- tiuni si date, asigura un acces de un ciclu la date, atât pentru VideoRISC, cât şi pentru coprocesorul MotionEstimator (ME), pen- tru a reduce stagnările. În afară de operaţiile standard, setul de instrucţiuni VideoRISC include instrucțiu- ni de tip SIMD (single instruction multiple data). Acestea fac operatii pe mai multi pi- xeli, iar C-Cube a largit caile de date interne siregistrila 36 de biti pentru a asigura supor- tul unei procesări paralele a patru pixeli de Datorită unei suprapuneri minime a resurselor chipului, majori- tatea fazelor de codare MPEG se pot executa în paralel. câte 8 biţi. Instrucţiunile SIMD se execută pe un ALU dedicat - VideoDSP. Aceste instrucțiuni accelerează filtrarea, calculele pentru transformata discretă cosinus şi ana- liza de imagine, necesare compresiei MPEG. Coprocesoare și 1/0 CLM4111 are mai multe coprocesoare pe cip care accelerează rata compresiei. Operând pe tablouri de date de 8x8, copro- cesorul ME execută comparări repetate de blocuri asemănătoare pentru găsirea celui mai bun vector de mișcare la codarea MPEG-B şi a cadrelor P. Coprocesorul pentru codare de lungime variabilă (VLC) asigură faza de compresie cu pierderi minime a algoritmului de codare MPEG. VLC face o scanare în zig-zag a fiecărui bloc de date pentru a ordona datele în vederea unei compresibilităţi maxime, urmată de o codificare run-length şi Huffman. VLC foloseşte tabele de căutare implementate în ROM pentru imple- mentarea schemelor de codificare MPEG- 1 MPEG-2 şi H.261. Coprocesorul pen- tru decodificare pe lungime variabilă (VLD) asigură procesarea inversă necesară deco- dificării fluxului de date MPEG. Pentru a menţine un debit ridicat al datelor prin procesor, CLM4111 are patru interfeţe I/O. Două interfeţe video de 8/16 biţi asig- ură intrarea semnalului video digital și fiecare dintre acestea are un bufer FIFO de menţi- nerea datelor de 32x32 biţi. Portul de intrare video poate fi interfaţat direct cu un decodor video compatibil CCIR-601. Portul de ieşire date poate transfera date unei aplicaţii gazdă în mod asincron. IANUARIE 1997 BYTE Romania 33 Fundamente CPU Atreia interfaţă, un port gazdă de 16/32 biţi, e folosită pentru initializarea proce- sorului şi încărcarea microcodului. CLM- 4111 are un API bazat pe mesaje care con- trolează codorul MPEG și parametrii de compresie. Sistemul gazdă îşi plasează comenzile via această interfață. Ultima interfață este de 32 biţi şi este alo- cată controlului unei memorii DRAM de 2MB rapidă, accesată paginat. CLM4111 foloseşte acest DRAM ca memorie tempo- rară pentru fazele intermediare ale proce- sului de codare. Interfața generează sem- nalele de control ale bancurilor de memo- rie. Un DMA de şapte canale integrat în cip asigură fluidizarea transferului de date. Cum se face MPEG O descriere a modului în care CLM4111 face codarea semnalului video digital ilus- trează complexitatea procesării necesare codării MPEG. În faza de captură, proce- sorul primește cadrele video necompresate prin portul de intrare video. Interfața hard de intrare realizează o filtrare pe sub- esantioane şi o scalare orizontală a datelor de 2x11. Controlerul DMA transferă datele astfel prelucrate din buferul FIFO de intra- re, în memoria DRAM. În faza de preprocesare, cadrele de date sunt transferate de DMA în cache-ul pro- cesorului VideoRISC. Acesta împreună cu VideoDSP realizează filtrări adiţionale, scalarea datelor la format QSIF (Quarter Source Input Format) şi analiza de imagi- ne pentru determinarea diferiților para- metri de control (de ex.: pentru codarea cadrului curent la calitate maximă). Datele rezultate sunt transferate înapoi în DRAM pentru fazele următoare de procesare. Datele rezultat şi cele de prelucrare sunt de asemenea transferate în cache-ul de date pentru a fi procesate de către coprocesorul ME. Rezultatul, informaţia cu maximă suprapunere, este memorată de VideoRISC în memoria DRAM. Datele video filtrate, vectorii de mişcare ai ME şi instrucţiunile de codare ale fazei de preprocesare sunt disponibile acum pen- tru faza codificării MPEG. VideoDSP reâli- zează compresia mişcării, DCT și cuanti- zarea fiecărui bloc de date de 8x8 octeți. Aceste rezultate sunt transferate către VLC. Unitatea VLC realizează compresia run- length şi Huffman, ieşirea fiind din nou transferată de controlerul DMA în DRAM. 34 BYTE România IANUARIE 1997 În faza de ieşire, CLM4111 transferă cadrele de datele comprimate către gazdă, prin portul de ieşire video, din nou sub con- trolul DMA. Masinatii Microcod Microcodul lui CLM4111 gestionează funcţionarea generală a procesorului şi implementează algoritmul de compresie MPEG al lui C-Cube. Microcodul asigură flexibilitatea folosirii unor cadre video de diferite mărimi (la rezoluţie SIF sau QSIF) lui țintă vizat de integrator. Proiectarea cu CLMaiii CLM4111 este o componentă de 3,3V, realizată într-un proces de 0.5 microni pe un substrat cu trei nivele de metal. E împa- chetat într-un PQFP (Plastic Quad Flat Package) cu 208 pini. La 80MHz disipă doar 1W. Pentru a-i ajuta pe integratori să includă procesorul în produsele lor, C- Cube oferă proiecte de referinţă, ca şi cel prezentat în figura „Proiect de referință cu Componentele ce adaugă editarea MPEG unui PC costă cam tot atât cât o cartelă grafică de calitate. şi rată avitezei (NTSC sau PAL). Microco- dul implementează „inteligența“ algorit- mului MPEG, asigurând luarea unor decizii imediate asupra modului optim de codare a fiecărui cadru. Microcodul este de aseme- nea responsabil de gestionarea fluxului de date prin procesor, operaţii ce reflectă plan- ificarea transferurilor DMA sau execuţia în coprocesoare. Arhitectura internă a lui CLM „algorit- mului MPEG“, asigurând luarea unor deci- zii imediate asupra modului optim de co- dare a fiecărui cadru. Microcodul este de asemenea responsabil de gestionarea flux- ului de date prin procesor, operaţii ce reflec- tă pla-nificarea transferurilor DMA sau execuţia în coprocesoare. Arhitectura internă a lui CLM4111 per- mite implementarea în microcod a unui pipline soft. Datorită faptului că majori- tatea fazelor de codare MPEG necesită resurse separate, microcodul le poate pro- grama pentru o funcţionare în paralel, accelerând prelucrarea. În fine, microco- dul poate programa CLM411 si realizeze diferite functii corespunzatoare produsu- CLM4111“. Deoarece are o interfață generică cu gazda furnizând date video MPEG complet comprimate, el poate fi conectat la un bus ISA sau PCI şi integrat pe o cartelă grafică accelerată. CLM4111 costă 75$ în cantități indus- triale (loturi de 5000). Costurile estimate pentru materialele necesare integrării lui se ridică la 175$. Aceste costuri sunt com- parabile cu cele ale unei cartele grafice de calitate. Preţul și posibilităţile lui CLM4111 îl fac atractiv pentru producătorii de sis- teme care vor să se diferenţieze de marea masă. Deoarece CLM4111 îţi permite cap- tura, editarea, memorarea și comunicarea de video digital, MPEG devine un tip de dată activ şi folositor fiecăruia. În sfârşit, PC-ul poate deveni o unealtă activă și nu pasivă în lucrul cu video. BI William Chien este manager de program pen- tru procesorul CLM4111 la C-Cube Microsys- tems. Il puteti contacta la william.chienQc- cube.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Adi Pop] Java folosește un mecanism complex pentru a preveni breşele de securitate. De Gary McGraw si Edward Felten Securitatea Java si Type Safety BI apacitatea de a executa local cod Java încărcat de pe un alt calculator este o sabie cu două tăişuri. Ca avantaj, utilizarea mediului Java îi dă posibilitatea utiliza- torului să obțină, cu un grad scăzut de inter- ventie, noi facilități din partea calculatoru- lui. Totodată, Java nu necesită instalarea unor plug-in-uri greu de supravegheat şi nesigure din punct de vedere al securităţii. Dezavantajul este că mecanismele interne complicate ale mediului Java lasă calcula- torul vulnerabil la atacuri. Un applet Java ostil ar putea să modifice pe ascuns fişierele calculatorului pe care rulează sau să trim- ită celor interesați date confidentiale extrase din sistem înainte ca utilizatorul să-şi dea seama de prejudiciul provocat. Creatorii limbajului Java şi-au dat toată osteneala pentru a preveni asemenea acțiuni răuvoitoare prin implementarea unui model de securitate. În cadrul acestui model de secu- ritate, un applet, pentru a putea fi executat este supus mai întâi mai multor verificări. (Pentru informaţii suplimentare vizând secu- ritatea Java, vezi caseta „Dopuri pentru gău- rile din securitatea Java“ din Cover Story) Securitatea în Java se bazează pe trei com- ponente ale mecanismului de apărare: verificatorul de byte-code, încărcătorul de clase și managerul de securitate. Împreună, toate cele trei componente execută rutine de verificare la încărcarea şi în timpul rulării applet-urilor pentru a restrânge accesul la resurse ca sistemul de fişiere, rețeaua, pre- cum și la componentele interne ale naviga- torului. Fiecare componentă depinde într- o anumită măsură de celelalte, iar pentru ca modelul de securitate să funcționeze corect fiecare parte trebuie să-şi îndeplinească cu corectitudine sarcina. Triada Securității În figura „Triada Securității în Java“ se ob- servă rolul fiecărei componente în cadrul modelului de securitate Java. Verificatorul de cod-octet este primul vârf de lance al aces- tui model. Atunci când se compilează un pro- gram sursă Java, rezultatul este un cod inde- pendent de platformă. Apoi, pentru a putea rula codul Java nesigur încărcat din rețea, ve- rificatorul de cod-octet se asigură că acest cod se conformează regulilor limbajului Java. Codul Java este controlat pe mai multe nivele. Cel mai simplu test verifică dacă un fişier .class (care conţine codul-octet inde- pendent de platformă) are formatul corect. Laun nivel superior, verificatorul de cod-oc- primeşte codul binar şi-l instanțiază într-o nouă clasă. Încărcătorul de clase determină momentul şi modul în care un applet poate adăuga clase mediului de execuţie Java. Ga- rantarea faptului că applet-ul nu instalează cod-ce înlocuieşte componente importante ale mediului de execuţie Java este o parte din sarcina incărcătorului de clase. Java realizează câteva verificări de securitate înainte de-a executa un applet descărcat. tet aplică fiecărei metode un algoritm intern deverificare a teoremei. Acest algoritm intern de verificare garantează că noul cod-octet nu falsifică pointeri, nu violează restricţiile de acces şi utilizează obiectele folosind tipul corect. Procesul de verificare, împreună cu definiţia limbajului Java, ajută la stabilirea unui set de bază de garanţii de securitate. Al doilea vârf de lance al apărării este încărcătorul de clase. Livrat de obicei de producătorul navigatorului, rolul lui este de a încărca applet-urile şi toate obiectele la care acestea fac referire. Când un applet este încărcat din reţea, încărcătorul de clase În general, un mediu de execuţie Java poate avea mai mulţi încărcători de clase, fiecare cu propriul său spaţiu de nume. Spațiile de nume separă clasele Java în funcţie de proveniența lor. Cu alte cuvinte, un spaţiu de nume este o zonă sigură de memorie cu mai multe clase asociate unui anumit încărcător de clase. A treia componentă a modelului de secu- ritate Java este managerul de securitate care restricţionează modurile in care un applet poate utiliza interfetele vizibile. Astfel, ma- nagerul de securitate implementeaza o buna parte aintregului model de securitate. El este IANUARIE 1997 BYTE România 35 Fundamente Programare constituit dintr-un singur modul care efectuează în timpul execuţiei verificări asu- pra metodelor periculoase, cum ar fi cele pentru lucrul cu fişiere sau în reţea, sau acele metode care definesc noi încărcători de clase. Codul din bibliotecile de clase Java con- sultă managerul de securitate ori de câte ori 0 operaţie periculoasă din punct de vede- real securităţii urmează să se execute. Mana- gerul de securitate se poate opune operaţiei prin generarea unei excepţii de tip Securi- tyException. Hotărârile managerului de se- curitate iau în consideraţie încărcătorul de clase care a încărcat clasa cu pricina. Clase- le interne primesc mai multe drepturi decât cele încărcate din rețea (de ex. applet-urile). Cele trei părţi ale modelului de securi- tate au fost create pentru a asigura înde- plinirea cerinţei de type-safety, cerință ce înseamnă că un program poate efectua anu- mite operaţii doar asupra anumitor tipuri particulare de obiecte. Astfel, programele Java nu vor putea accesa într-un mod im- propriu memoria. "Mai exact, fiecare zonă de memorie este partea unui obiect Java şi fiecare obiect este o instanță a unei anumite clase. De exemplu, un applet care reprezintă un ca- lendar pentru managementul agendei de întâlniri poate folosi clase ca Dată, Întâl- nire, Alarmă, Conferinţă etc. Fiecare clasă defineşte un set specific de operaţii care pot fi efectuate asupra instanţelor clasei respec- tive. În exemplul cu calendarul, clasa Alar- mă ar putea defini o operaţie turnon, dar clasa Dată nu implementează această metodă. De ce este importantă cerința de Type Safety Pentru a înțelege rolul cerinței de type-safe- ty,să considerăm următorul exemplu, uşor forţat. Applet-ul menţionat mai sus defineşte clasa Alarmă, care este reprezen- tată în memorie ca în figura „Type Safe- ty“. Această clasă are o metodă, turnOn, care setează primul câmp al instanţei respec-. tive la valoarea adevărat. În bibliotecile Java se găseşte clasa Applet, a cărei reprezentare în memorie este schițată în aceeași figură. Să observăm că primul câmp al clasei Applet este fi leAccessAl1owed, care indică dacă applet-ul are sau nu are acces la sistemul local de fişiere. Să presupunem că un program încearcă să execute operaţia turnOn asupra unui obiect Applet. Dacă această operaţie este permisă, programul setează primul câmp al obiectului la valoarea adevărat. Din neferi- cire, deoarece obiectul este într-adevăr de tipul Applet, setarea primului câmp la va- loarea adevărat îi permite applet-ului acce- sul la fişiere. Applet-ul poate astfel - prin- 36 BYTE România IANUARIE 1997 tr-o eroare -să modifice sau chiar să şteargă fişiere. Cum asigură Java Type Safety Java asociază fiecărui obiect o etichetă cu clasa reprezentată. Un mod simplu de a realiza type-safety constă în verificarea ti- pului obiectului înaintea fiecărei operaţii ce urmează să fie executată pentru a avea sigu- rana că o asemenea operaţie asupra clasei obiectului este permisă. Această implemen- tare se numeşte verificare dinamică a tipului. Deşi acest model este funcţional, el este ineficient. Programele vor ajunge să ruleze lent datorită faptului că sistemul cheltuieste o grămadă de timp pentru a verifica etiche- tele de clasă. Pentru a mări performanţa, Java utilizează verificarea statică a tipului, mai complicată dar mult mai eficientă decât veri- Verificatorul de cod-octet este efectiv un controlor static de tip care elimină aproape toate operaţiile de control a etichetelor de clasă. Rezultatul este un program care îndeplineşte cerința de type-safety şi în același timp rulează eficient. Confuzii de tip Există o singură problemă cu strategia Java de verificare a tipului: este complicată. Cu toate că strategia implementată de pro- iectantil Java este sigură în linii mari, ea de- pinde de foarte multe detalii, iar aceste detalii trebuie să fie corect implementate pentru a obţine type-safety. O eroare în oricare dintre aceste detalii creează o breşă de mici dimen- siuni, dar crucială, în armura securității Java. Un cracker isteţ care găsește o asemenea breșă poate lansa un atac bazat pe confuzii Java se asigură că programele răutăcioase nu au acces la resursele sistemului. ficarea dinamică. Verificarea statică înseam- nă că sistemul Java urmăreşte un program înainte de a fi rulat şi deduce cu atenţie rezul- tatele operaţiilor de controlarea etichetelor de clasă. Dacă se ajunge la concluzia că o anu- mită operaţie de verificare a etichetelor va avea întotdeauna succes, nu mai rămâne nici un motiv ca să fie repetată, și această opera- ţie este îndepărtată, mărind astfel viteza de rulare a programului. Creatorii Java au proiectat cu atenţie lim- bajul Java şi formatul cod-octet pentru a uşura verificarea statică a tipului. Fiecare porțiune de cod-octet este o reprezentare binară a unui limbaj asemănător cu cel de asamblare, limbaj care foloseşte operanzi şi coduri operator. Dar operatorii Java primesc întotdeau- na argumente de un anumit tip. Nu există operanzi generici care pot fi de tipuri diferite ca în cazul limbajelor de asamblare pentru procesoare. Această proprietate şi alte caracteristici ale formatului cod-octet conduc la facilitarea implementării verificării statice a tipului. de tip. Acest atac se poate realiza cu un ap- plet Java proiectat special pentru a trans- forma o mică breșă în securitatea Java, într-o pârghie pentru penetrarea completă a sis- temului. Atacantul poate crea o situație de genul celei menţionate anterior în exemplul Alarmă/Applet, în care programul lucrează cu un anumit tip de obiect, iar mediul Java crede că acest obiect este de alt tip. Deoarece verificatorul de cod-octet interzice în mod normal astfel de acţiuni, erorile cauzate de confuziile de tip sunt de obicei rezultatele unor scăpări în imple- mentarea limbajului Java. Pe măsură ce implementarea limbajului Java se per- fectioneaza si bugurile sunt eliminate, asemenea probleme vor dispărea. Gary McGraw, Ph.D.., este cercetator stiintif- ic la Reliable Software Technologies Corp. (Sterling, VA). Poate fi contactat la http:// www.rstcorp.com/~gem. Edward Felten, Ph.D. este asistent universitar in informatica la Princeton University. Poate fi contactat la http://www.cs.princeton.edu/~felten. [din BYTE, o publicatie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Radu Greab] Janasgeydjy IEEE PI eneajay ngudad apaday leyy aaeg auej eu] Platformă unică Azi, proiectanţii de aplicaţii scriu pentru o ZI pentru platformă - de obicei Windows pe x86 - și mută programul pe o altă platformă, ulterior. EB, MÂINE entru LUMEA | INTREAGĂ Este oare Java un limbaj de programare serios? Da. Va elimina Windows ? Poate. Tom R. Halfhil ţi auzit laudele. V-aţi distrat cu glumele despre cafeaua proastă. Acum a sosit timpul întrebării cruciale : este oare Java o soluţie adevărată? Răspunsul corect: Java nu mai este doar soluţia pentru construirea de pagini Web nostime. Java se impune ca limbaj de pro- gramare serios, capabil să trateze cele mai sofisticate aplicaţii pro- fesionale. Niciodată în istoria tehnicii de calcul, un limbaj nu a atras F oars într-o perioadă aşa de scurtă atât de mult suport din partea rescris Sala proiectantilor de unelte soft, aplicaţii soft şi furnizorilor de sisteme se po Da a ta de operare. platform a Întrebarea mai generală este: cât de departe poate ajunge Java? Răspunsul este, cu toate că pare incredibil, că Java ar putea surclasa Windows ca platformă software cu cea mai mare răspândire la sfârşitul acestui secol. Acest lucru este posibil chiar şi ţinând cont de cinci neajunsuri majore existente azi la Java - inclusiv modelul de securitate imatur, performanţele scăzute şi harababura existentă la uneltele de dezvoltare. Totuşi, evenimentele cheie se derulează deja pentru ca Java să poată depăşi Windows şi să producă schimbări uriașe în dezvoltarea de software comercial şi de firmă. Concluzia este că toţi aceia din- tre noi care au tangenţă cu dezvoltarea de software pot să ajungă în situaţii riscante ignorând Java. Mai mult decât un limbaj Java este mai mult decât un limbaj de programare fiind o platfor- mă software datorită maşinii virtuale Java (VM), care simulează prin software un calculator. Java VM se execută pe calculatoarele şi cu SO existente (de exemplu Windows sau Mac OS) sau poate fi rulat pe hardware conceput pentru Java. Proiectaţii care folo- sesc Java, indiferent dacă își dau seama sau nu, creează suport pen- tru o nouă platformă existentă independent de SO şi hardware-ul utilizat. Azi, mulţi proiectanți de software comercial îşi scriu softul în primul rând pentru Windows, deoarece aproape 90% din PC-urile 38 BYTE România IANUARIE 1997 Noutatea Java | 2 Platformă multiplă | “Mâine, proiectanţii ar putea scrie pentru o singură platformă, Java. Utilizatorii pot executa programul pe orice echipament care suportă Java, indiferent de SO și UC utilizat. "Mediul executabil Java * Încărcător de clase * Controlor cod octet _ ‘© Interpretor de cod octet. * Maşină virtuală Java * Biblioteci de clase Java (opţional) — IANUARIE 1997 BYTE România 39 Cover Story Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă existente azi folosesc Windows. Apoi, ei rea- lizează versiuni pentru platformele mino- ritare (Mac, OS/2 sau Unix) sau ignoră aceste platforme. Dacă Java VM va ajunge într-o zi să con- troleze o bază mai largă de instalări decât Windows, proiectanţii s-ar putea să scrie în primul pentru Java, ca apoi, deoarece softul Java este inerent omniplatformă, să-l exe- cute pe orice sistem cu Java VM. De fapt, Windows va deveni o altă platformă soft minoritară (cu toate că cea mai mare) care s-ar putea să nu mai poată justifica cheltuie- lile în plus pentru un suport dedicat. Java ar putea declanșa cea mai mare schimbare de platformă de la trecerea de la DOS la Win- dows si asta fără să oblige utilizatorii să-și schimbe hardware-ul sau SO. Limbajul Java Înainte ca Java să poată deveni platforma do- minantă, trebuie totuşi ca proiectanţii de software comercial şi de firmă să-l adopte ca limbaj. Nu mai de mult decât vara trecută, mulți s-au mai întrebat dacă Java este sufi- cient de puternic pentru proiecte software serioase. Azi întrebarea este depăşită. Ţineţi cont de următoarele evenimente: În octombrie, conform unei estimări Sun, peste 200.000 de programatori profesionişti utilizau Java. Sun afirmă că o treime din programatorii profesionişti de la firmele cu peste 5000 de angajaţi utilizează Java. Vara trecută, 11 firme (printre care Cisco Systems, IBM, Kleiner Perkins Caufield & Byers, Netscape $i Oracle) au obtinut 100 milioane de dolari din Java Fund, o sursa uni- că de capital pentru investiţii în proiecte noi Java. IBM si peste 50 de firme independente de dezvoltare soft au anuntat San Francisco Proiect, un plan de realizare de aplicaţii noi pentru afaceri, aplicaţii dezvoltate cu Java Această serie de evenimente ajută la schim- barea reputației Java, ca fiind un limbaj facil pentru creare de appleturi decorative pentru Web. Dacă priviţi dincolo de titlurile animate care dinamizează paginile Web veţi vedea că Java este un limbaj profesional, ori- entat pe obiecte, care suportă mosteniri, in- capsulare, polimorfism, fire multiple, legă- turi dinamice şi interfețe. Este în aceeași clasă de limbaje evoluate cu C++. De ce câştigă Java utilizatorii profesioniști, în mod notoriu greu de cucerit? Java seamă- nă îndeaproape cu C++, astfel că progra- matorii experimentați au mai mult de „dez- vatat“ decât de învăţat. Cu toate acestea, Java oferă avantaje semnificative faţă de C++. Java permite o scriere mai ușoară a codului portabil, reutilizabil şi fără erori. Compatibilitatea cu platforme multiple 40 BYTE Romania IANUARIE 1997 este un factor esential pentru succesul rapid repurtat de Java. Compilatoarele Java (dis- ponibile pentru Windows, Mac OS si Unix) convertesc fişierele sursă Java în fişiere de clase cu cod octet. Fişierele de clase cores- pund fişierelor binare executabile generate de compilatoare pentru alte limbaje. Spre deosebire de fişierele binare native, codul octet Java nu este specific unei arhitecturi particulare de microprocesor. Arhitectura nativă corespunzătoare este Java VM, exis- tentă astăzi doar prin software. (În curând va exista şi hardware. Vedeţi articolul: „Sun mizează pe cipurile Java“, BYTE România, Noiembrie 1996). Ca o consecinţă, fişierele de clase Java sunt portabile pe orice platformă hardware care posedă mediu de execuţie Java. Mediul se compune din Java VM, câteva biblioteci de clase standard, un verificator de cod octet (pentru securitate) și un interpretor de cod octet. Interpretorul execută fişierele de clase pe mașina virtuală VM, fără să existe cerința ca utilizatorul să rescrie sau să recompileze codul sursă. Această universalitate, care permite scrie- rea o dată şi execuţia pretutindeni, este de o asemenea forță încât anumite firme își scriu uneltele de dezvoltare Java chiar în Java, ca să poată fi executabile pe orice echipament. Un exemplu este Layout Mill, un program de dezvoltare de interfeţe grafice GUI, reali- zat de Ignite Technologies. „Firmele care realizeaza aplicatii pot, pen- tru prima data acum, sa-si foloseasca la scrie- rea unei aplicaţii oamenii de Windows, Unix şi Mac“, afirmă Bill Kelly, preşedinte la Ig- nite. Toţi programatorii pot lucra la acelaşi proiect, cu aceleași unelte pe orice platfor- mă. Acest lucru permite firmelor de soft să angajeze programatori ţinând cont de expe- rienţa lor în programarea tipului de aplicaţie care trebuie realizat şi nu pe baza cunoş- tinţelor de utilizare a unui tip de echipament. Deoarece programele Java se menţin în cadrul mediului de execuţie Java, ele nu interacționează de obicei cu UC sau SO nativ. Mediul de execuţie se ocupă de adminis- trarea memoriei, inclusiv colectarea de de- şeuri (garbage collection), astfel ca progra- matorii să nu mai aibă grija obiectelor abandonate sau alocării memoriei. Nu este nevoie de operaţii aritmetice cu pointeri, o altă sursă majoră de erori în C+ +. Java are o metodă curată şi eficientă de tratare a ero- rilor şi încurajează reutilizarea codului fi- ind orientată obiect prin concepţie. Java sub- stituie interfeţe în locul moştenirilor multiple complexe din C++. După afirmaţia lui John F. Andrews, pre- şedinte la CSX Technology, productivitatea programatorilor şi libertatea oferită de plat- forme multiple au fost factorii esenţiali în Gustul amar Java PA i n lumea Java, codul programului poare fi corect și totuși programul să nu funcţioneze adecvat. A- cest lucru este adevărat, în special atunci când îl testaţi într-un mediu de execuţie diferit, pe ace- lași calculator. „Acest lucru apare deoarece Sun și Java nu au netezit toate asperităţile din Java, mai ales cele din clasele AWT (Abstract Windowing Toolkit), care permit programelor Java să utilizeze facilități GUI native. De asemenea, furnizorii care obțin licență pentru mediu executabil de la Sun poartă respon- sabilitatea adaptării mediului la produsele și plat- „formele native proprii și unii furnizori fac o treabă mai bună decât alții. JavaSoft afirmă că testarea îmbunătăţirilor va însemna reducerea în viitor a numărului de variante. Între timp, pionierii Java trebuie să aibă răbdare. Pentru a oferi o imagine asupra problemelor întâmpinate, am scris o versiune Java pentru un program scris deja în alte trei limbaje. Proiectul era pentru un applet de introducere de date, pentru prietenii care participă la concursul meu anual de Academy Awards. Deoarece acest applet face si verificarea datelor și prelucrarea, este nevoie de mai mult decât HTML. Am scris versiunea Win- dows cu Borland Delphi ( Pascal) și două versiu- „ni Mac cu HyperCard și FutureBasic. "Am realizat noul applet atât pe Mac, cat si pe WindowsPC. Toate uneltele Javaîncercate-inclu- siv versiuni de Symantec Cafe, Microsoft Visual J++ şi Metrowerks Code Warrior-au generat pro- bleme. S-au blocat frecvent, și vizualizatoarele de applet executau programul necorespunzător sau " seblocau. De fapt, problemele cele mai puţinele- „am avut atunci când am renunțat la aceste unelte, : _ amscriscodul cuun editor de text simplu,-amcom- -pilat cu compilatorul de linie de comand gratuit, „oferit de Sun, și-amtestat cu navigatoarele Web. ” Ecranele atașate arată modul în care diferitele „mediideexecuţieinterpretează același codin mod „. diferit. Fișierele mele de clasăaufostintegralporta- . bile-Javarespectăaceastă promisiune- darrezul- „ tatelenuaufosttotdeauna cele așteptate. Anumite „medii de execuție au ignorat complet metodele și : „ identic se executa corecti altă parte. - Dacănu sunteţi familiarizați cu asemenea pro- i „ bleme, așteptați unelte mai bune și medii de exe- cutie mai bune. Din câte am văzut, lucrurile par să „devină cu mult mai stabile, în câteva luni. decizia luată de firma de căi ferate pentru a utiliza Java la aplicaţiile masive de urmărire alivrărilor. CSX crede că aceasta este cea mai mare aplicaţie de firmă scrisă până acum în Java. „Fenomenul Java a avut loc exact în momentul potrivit pentru noi“, spune Andrews. Mult lăudata portabilitate Java nu este to- tuşi fără cusur. JDK 1.0 de la Java nu conţine Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă Cover Story vam O Aplicație, Versiune Delphi sub Windows == Zonetext editabile „ Dimensiuni și tipuri standard sistem =. = = Butoane radio și etichete SL Butoane de acţionare standard sistem. pentru caractere din cutia de dialog $ File tdi! tindows fApplet [Jane Doe m. Phone: |415-555-1212 = = = a a, 22. Best Actress (15 points) 0) 1: Susan Sarandon (Dead Man Walking) © 2: Elisabeth Shue (Leaving Les Vegas) @=3:Shasen.Stone (Casino) _ © 5: Emma Thompson {Sense and Sensibility) See. Un vizualizator de applet-uri pe Mac, de la Metrowerks O 4 reni Streep (The Bridges of Madison County “= = = _ Font gresit pe butoane oes" , - Cadrele copil ignoră evenimentele de tip Câmpurile text nu urmăresc tastarea " Butoanele apar, însă cu fonturi diferite în totalitate APl-urile native pentru SO su- port, astfel că pionierii i Java trebuie să lucreze cu un vocabular mai limitat de facilități și i- magini pentru GUI. Există de asemenea nu- meroase diferențe în modul în care diferitele medii de execuţie Java mapează obiectele de nivel înalt la APl-urile native (vezi caseta: Gustul amar Java). Durerile acute sunt inevitabile la ceva atât Butoanele apar, însă cu fonturi și dimensiuni diferite System-standard push buttons Cadrele copil răspund la evenimentele de tip WINDOW_DESTROY (nu e afișează) de nou ca Java. JDK 1.1 prevăzut să apară la începutul acestui an va rezolva multe din probleme. Se lucrează si la VM Java si la u- nelte noi. Java evolueaza atat de rapid incat este ca vremea in anumite locuri: daca nu-ti place cum este, mai aștepți o oră. Platforma Java Chiar dacă Java va rămâne doar un limbaj popular de dezvoltare, Sun a realizat un lucru mare. Totuşi Sun și alţi câţiva au în vedere lucruri mai grandioase. Ar putea oare Java ca platformă să devină groparul pentru Win- dows? Probabil că nu. Dar nici nu este nevoie. Este important să ne dăm seama de modul în care Java poate să se suprapună pe Windows, fără să omoare Windows sau orice altă plat- formă. Java este o platformă ce se strecoară şi se propagă complet prin software şi coexis- tă paşnic cu SO nativ. Celelalte platforme sunt legate de un hard- ware specific. Pentru fiecare copie instalată de la Windows, trebuie să existe un PC com- patibil Windows pe care se poate executa. De asemenea şi pentru Mac OS, OS/2, Unix şi așa mai departe. Există puţine suprapuneri, datorate emulatoarelor, cum ar fi SoftWin- dowsși PC-uri cu posibilitate de lucru cu SO dual-boot. În majoritatea cazurilor însă plat- formele de vârf se instalează doar după ce omul plăteşte câteva mii de dolari pentru un echipament nou. Situaţia este diferită pentru Java. Aceasta este o platformă realizată prin software care rulează practic pe orice echipament şi sof- tul se răspândește mai rapid decât harware- ul. Dacă aţi instalat un navigator Web com- patibil Java, cum este HotJava de la Sun, Netscape Navigator 3.0 sau Microsoft Inter- net Explorer 3.0, atunci mediul de executie Javase afla deja pe calculatorul dumneavoas- tra. Puteţi aduce gratuit JDK de pe Web pen- tru a face din sistemul utilizat o platforma Java. Uneltele de dezvoltare Java sunt oferite sicu VM. Java nu este autoreplicabila ca un virus, dar este aproape atat de contagioasa. Apple, IBM, Microsoft, Novell, Silicon Graphics şi Sun accelerează în mod parado- xal procesul prin integrarea mediului de exe- cutie Java in propriile SO. Toţi afirmă căsis- temele lor de operare vor avea posibilitate de lucru Java în mai puţin de un an. Ei își dau seama de popularitatea şi potenţialul oferit de Java şi de faptul că prin oferirea de me- diu executabil Java superior vor avea avan- taje competitive. Acest lucru este în avanta- jul utilizatorilor deoarece nu va trebui ca pentru fiecare nouă aplicaţie Java să-și încar- ce sistemul cu VM corespunzător. Credem că este nevoie de o Java VM stan- dard bună şi stabilă pentru platforma Mac, explică Marc Zivkovic, manager de produs pentru mediul executabil Java pentru Apple Mac OS. Ne concentrăm asupra stabilității, stabilității și iar stabilităţii. Acest lucru este ceea ce spun că doresc proiectanţii soft cel mai mult acum. Pe la sfârşitul acestui an vor fi Java VM - uri pentru Windows 95, Windows NT, Win- dows 3.1, Mac OS, majoritatea variantelor Unix, OS/2, NetWare si SO Pippin şi New- IANUARIE 1997 BYTE Romania 41 Cover Story Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă ton de la Apple. IBM va porta Java chiar şi pe AS/400 şi MVS, cu care sunt prelucrate cam 70% din datele de firmă din lume. Aces- ta este motivul pentru care nu este o nebunie să afirmi că la sfârșitul secolului vor fi mai multe copii Java VM în lumea întreagă decât oricare dintre SO care le găzduiesc. Remarcaţi că Java nu va înlocui nici unul dintre aceste SO. De fapt, Java VM este un parazit benign care nu se poate executa fără SO gazdă. (Sun are un SO special Java „dar este pentru echipamente Java dedicate si nu PC - uri conventionale). in loc si termine cu Windows, Java are de fapt nevoie de Win- dows pentru a se răspândi pe baza instalată imensă de PC - uri. Lucrurile vor deveni cu adevărat intere- sante, dacă acest lucru se va întâmpla. Numă- rul brut va face din Java platforma cea mai răspândită pe lume. Orice Java VM va execu- ta orice program Java care a fost scris vreo- dată sau urmează să fie scris, fără să fie nevoie de migrare sau recompilare. Cum va afecta oare acest lucru raportul de forţe din soft- ware? S-ar putea să fie favorabil platformelor mi- noritare care acum nu atrag atâtea efort de dezvoltare ca Windows. Azi, proiectanți jus- tifică preferința pentru Windows prin expli- caţia că este doar o practică de afaceri care ţinteşte baza instalată cea mai răspândită. Dacă aceasta va fi Java şi proiectantii isi muta treptat atenţia de pe Windows, platformele minoritare vor beneficia de mult mai mult soft. Pe de altă parte, Java poate aduce preju- dicii platformelor minoritare prin acapa- rarea dezvoltărilor speciale realizate pe aces- te platforme, acel suport deosebit care le face unice şi le justifică existenţa. Acest lucru nu este doar o joacă pentru firmele proiectante conștiente de importanța vânzărilor. Proiectanţii de la firme care sunt conștienți de costuri, trebuie să evalueze de asemenea beneficiile lucrului și pe o platformă universală. David Gee, marketing manager Java la IBM Internet Division, afir- mă că Java va revoluţiona modul de răspân- dire a aplicaţiilor de întreprindere în medii eterogene. Nu mai are importanță ce echipa- ment este serverul, ce este clientul, ce fel de reţea există. Este grandios. Cinci motive de evitare Java Având atât de multe lucruri favorabile, tre- buie să existe și neajunsuri. Cu toate că este posibil ca Java să devină odată platforma cea mai populară, nu va fi în mod necesar și plat- forma cea mai utilizată pentru dezvoltare de soft nou. În ciuda avantajelor, vor exista tot- deauna motive ca proiectantul să lucreze în mod nativ, scriind direct pentru SO de bază. Un SO de bază ar putea oferi facilităţi pe care Java nu le poate utiliza fără să sacrifice 42 BYTE România IANUARIE 1997 JavaBeans: oo - componente omniplatforma , evelBeane (boabe Java) oferă un nou joc de cuvinte relativ catea. Dar sunt compo- nente soft scrise pentru a face mai ușoară programarea Java. i Beans sunt pentru Java, cea ce sunt obiectele OCX/ActiveX pentru OLE siLive Objects, pentru OpenDoc. Anumite Beans sunt componente vizuale ce se pot adauga la forme in unelte de dezvoltare vizuale, altele sunt obiecte fără faţă, care fac operaţii în fundal. O Bean poate fi o secvenţă animată sau o parte de logică pentru mecanismul derulării afacerii. Puteţi construi un” _ applet simplu Java prin asamblarea unui set de Beans, fără să scrieţi program sau puteți împa- cheta Beans în mii de linii de program propriu, dintr-o aplicaţie sofisticată pentru întreprindere. Deoarece Beans sunt scrise în Java, prezintă două mari avantaje: sunt omniplatformă și sunt re- lativ ușor de scris. Obiectele Active/X și Live Objects sunt fișiere binare specifice de platformă, mai greu de realizat. ( Beans sunt doar fișiere de clase Java specializate. De fapt, toate componentele AWT (Abstract Windowing Toolkit ) sunt automat Beans, deoarece AWT și JDK 1.1 adoptă modelul nou de evenimente JavaBeans. Oricine a scris o componentă vizuală ca și subclasă a unui obiect AWT, a scris deja o Bean. Doar puţini au scris întâmplător un control ActiveX sau un Live Object) Suporterii Active/X și Open Doc se referă de multe ori la obiectele lor ca fiind omniplatformă, dar de fapt sunt doar multiplatformă: cineva trebuie să facă portarea fiecărui obiect pe fiecare platformă. Anumite platforme sunt mai în centrul atenţiei atunci când se Pe problema alocării unor resurse costisitoare pentru dezvoltare. i Beansse bazează pe obiectele Java existente, cu patru facilităţi noi. JavaSoft definește o Bean ca fiind orice obiect Java care implementează cel puţin una dintre aceste facilități. : ,Introspectie /Reflectare“ permite ca Bean să-și expună structurile de date pentru a fi vizibile din alte programe și pentru programatori. De exemplu, o unealtă de dezvoltare poate avea un inspector de obiecte, care permite programatorilor examinarea a metodelor Beans, a variabilelor de instanțe, a proprietăților si interfetelor. Mecanismul de evenimente nou permite o tratare fluentă a evenimentelor și acres cu com- ponente AWT. (Java suportă în continuare metoda hand eVents() pentru compatibilitate ). Deoarece noul model folosește mai putin indirectarile $i tipurile sunt mai stricte, este mult mai efi- cient, mai ales în cazul evenimentelor frecvente cum sunt mișcările de maus. „Serializare / Persistenţă“ permite ca Bean să memoreze permanent schimbările a proprie taţi În mod curent, obiectele refac totdeauna proprietățile proprii implicite. Interoperabilitatea permite ca Beans să se execute oriunde, unde se pot executa obiecte ActiveX sau LiveObjects. Aţi putea utiliza Beans cu VisualBasic sau într-un container OpenDoc „cum este ClarisWorks. Tehnologia de legături face practic toate operaţiile, astfel că autorii de Beans trebuie să scrie puţin cod sau chiar deloc, pentru a obține compatibilitate OLE sau Open- „Doc. JavaSoft are deja câteva appleturi Java care lucrează cu VisualBasic. Beansva duce launelte mai bune pentru dezvoltări în Java și ivadeschide opiațăactivă decom- i - ponente prefabricate. Beans va accelera și evoluția Java, deoarece proiectanți de la terțe ie E potc crea eu care Sine lacunele existente în eset ioe ae JavaBeans intern „0 lume care se deschide toi mai mult pe măsură „ce pătrunzi In ea | „0 lume care trebuie sa fie sia TA! e $I CO MPU - Tree RSs In Str. Romană 28-30, 2000 Ploieşti Tel: 044-110 700 PENTIUM-PRO E-mail: sprint@tag.vsat.ro BBS: 044-110708 Intel Inside şi Pentium sunt mărci înregistrate Intel Corporation. ‘oe E Cover Story Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă compatibilitatea cu platforme multiple. Codul octet Java interpretat nu se execută la fel de rapid ca şi codul compilat nativ. Dacă un program trebuie să interacţioneze cu programe sau date vechi, o unealtă sau un limbaj clasic ar putea lucra mai bine. (Aces- ta este un aspect deosebit de important pen- tru proiectantii de soft din firme ) Un proiectant poate avea unelte supe- rioare pentru un alt limbaj sau poate fi mai productiv, utilizând o unealtă sau limbaj familiar. Proiectantul s-ar putea să nu dorească schimbarea, chiar dacă îl costă bani și clienţi. Este un lucru important faptul că majori- tatea motivelor sunt tehnice, influențate de progresul tehnologic și nivelele tehnologice. Să-l luăm pe primul. Maturitatea la Java „ Dopuri pen gaurile din securitatea Java - Modelul de securitate de en este qT perfect. Programatori rau intentionati pot | A crea programe Java înglobate în Web, : cunoscute ca si hostile applets, care pot face greutăți utilizatorilor de Web. Vestea bună este „că JavaSoftarestructurat modelul de securitate şi modelul va evolua în anulacesta în așa fel încât „să elimine slăbiciunile din securitatea Java. Appleturile ostile se subimpartii în două grupe: „ appleturi de atac, care produc spargeri pericu- loase ale sistemului de securitate și appleturi „ maliţioase, care sunt mai deranjante decât dis- _ tructive. Cu toate cd sunt mai putin dăunătoare, pe Web. CE N-AR TREBUI să FACĂ APPLETURILE „ legate de appleturi. Appleturile nu vor putea, de : exemplu, să scrie sau să citească de pe disc. Totuși, un applet deatac poate distruge date „de pe discul dumneavoastră, spiona date per- sonale pentru terţi, infecta echipamentul cu un „ virus sau oferi o trapă de acces la echipament. - Unintrus își poate atinge scopul de a avea con- trol complet al echipamentului dumneavoastră. La această dată, sunt cunoscute opt proble- probleme care apar dela denumirile din DNS (Do- „ mainNaming System) șipânăla confundarea tipu- „rilor. Olacună majoră, descoperită în august anul „trecut, a fost în modul în care Microsoft a imple- „ mentattestareaîn Java,afaptului că o clasă poate _ face parte dintr-un anumit pachet. Un applet de atac putea schimba parametrii de securitate și pâ- nălaurmă putea obţine accesa fișierele și rețeaua appleturile malitioase sunt mai insidioase, oe poi fi încărcate prin simplă navigare Procesarea în execuţie de la Java impune limitări „severe asupra operaţiilor efectuate de clasele „me majore de securitate la implementările Java, victimei. Această lacună din Microsoft Internet : Explorer 3.0 Beta3 afost eliminată în Explorer 3.0. Aceste atacuri nu sunt doar ipotetice. Fiecare ~ atac afost implementat de echipa Safe Internet Programming, de la Princeton University (condu- să deunul dintre autori) pentrua penetra un echi- pament test din laborator. Analiza noastră a demonstrat că applet de atac necesită o înțelegere deplină a unor aspecte sofisticate ale Internet și din Java, pen- tru a putea lucra. Totuși, este nevoie doar de o singură persoană pentru a concepe un nou applet de atac. O dată atacul declanșat, infor- maţiile despre modul de lucru se răspândesc — rapid în comunitatea spărgătorilor (cracker). Chiar și appleturile mai putin malitioase pot deranja sistemul dumneavoastra sau penetra _ intimitatea. Appleturile malitioase scrise de rău intentionati pot falsifica scrisori de la dumnea- voastră către oricine, afirmând orice, pot fura din resursele echipamentului pentru execuţia propri- ilor, lucrări în timp ce încetinesc lucrul propriu util . și aceste appleturi pot chiar bloca sistemul prin „ ocuparearesurselor vitale. Există șiappleturima- litioase create doar sa va deranjeze, care lansea- ză fișiere cu muzică, urmăresc activitatea pe Web sau afișează imagini nedorite. „MODEL NOU „ Pentrua combate appleturile ostile, Java Softva reface modelul de securitate Java în anul cevine (Vezi și: Securitatea Java şi siguranța pentru ti- puri). Prima îmbunătăţire va fi în JDK 1.1 la înce- putul acestui an. Appleturile semnate vor conține _ semnătura criptată a celui care le-a creat pentru a se vedea daca pot trece de sandbox, partitia securizata pentru navigator unde sunt executate de obicei. Appleturile validate vor putea citi sau. Selectabil” scrie în respons locale sau vor putea accesa _ un URL diferit de cel propriu. Semnătura nu este prearobustă. Nustopează appleturile care produc pagube, dar vă indică pe cel care a produs distrugerile. Şi este albă sau neagră: sau ai încredere într-un applet semnat aflat in afara partiției sandbox, sau nu. Oalternativă mai bună permite un control mai detaliat asupra programului. Mai târziu, în acest an, veţi putea acorda drepturi pentru programele Java, alege o politică de securitate diferită pen- tru fiecare program și chiar modifica politicile din mers. De exemplu, veţi putea păstra appleturile in sandbox, dacă nu provin de lasituri sigure sau veţi putea permite unor appleturi să citească (nu să și scrie) de pe mediile locale de stocare. Vor astupa oare aceste îmbunătățiri toate găurile din Java? Chiar și arhitectul sistemului de securitate de la JavaSoft, Li Gong, afirmă că, probabil, nu. „Nu putem garanta 100% sistemul de securitate. Este vorba de modul de imple- mentare a modelului, atunci când se ajunge la scrierea programului.“ Gary McGraw și Edward Felten sun autorii cartii Java Security: Hostile Applets, Holes, and _ Antidotes John Wiley & Sons, 1996). La acest text a mai contribuit şi Tom R. Halfhill. Sit privind securitatea pentru mai multe informaţii despre securita- tea Java, vizitaţi Java Security FAQ al echipei Princeton Safe Internet Programming la: http://www.cs.princeton.edu/sip /java-faq-html și situl Web al autorului http://www.rstcorp.com /java-security.html. 44 BYTE România IANUARIE 1997 s World of Flight 9 Aduce magia, misterul şi pasiunea zborului în calculatorul Dvs. prin mai mult de 700 de subiecte interactive, o mulțime de clipuri video, animații, fotografii şi jocuri 9 V-aţi întrebat vreodată cum funcţionează un motor cu reacţie ? Sau cum este pilotat un avion ? Aţi fost curios cum lucrează controlorii de trafic sau cum se descurcă piloţii în condiţii de vizibilitate redusă ? 0 Aceste răspunsuri le găsiți explorând fascinanta lume a zborului cu Microsoft World of Flight ! es Toye? udă Encarta 96 Encyclopedia 9 Dacă doriti sa va imbogatiti cunostintele despre lumea in care trăiţi nimic nu este mai potrivit decat Microsoft Encarta 96 Encyclopedia 9 Cu ajutorul facilitatilor oferite de multimedia obţineţi informaţii inedite pe care nici o altă enciclopedie nu vi le poate oferi 9 Combinând un limbaj pe înțelesul tuturor cu un design intuitiv aveţi la îndemână un instrument puternic care vă ajută să navigaţi printre prezentări multimedia în ee ee ee See oe ee intreaga .. ail Musical Instruments Musical ®@ Explorati bogata lume a muzicii insufletita de sunete minunate si fotografii inedite Instruments = - @ Peste 200 de instrumente din întreaga lume vă introduc într-un univers al tonalităţilor diverse şi sunetelor neobișnuite specifice diferitelor regiuni ale planetei 0 V-aţi întrebat vreodată cum sună un didjeridu ? Sau o darabukka ? 9 Cu Microsoft Musical Instruments veţi găsi răspunsurile dorite ! Fine Artists E Microsoft Fine Artists dă posibilitatea copiilor Dvs. să-şi dezlănţuie creativitatea şi simţul artistic 9 Cu ajutorul a două personaje trăznite ce îi însoțesc de-a lungul întregului program cei mici vor învăța ușor şi rapid să creeze postere, stickere şi chiar desene animate Oceans 9 Faceţi o călătorie interactivă în multicolora şi misterioasa lume a adâncurilor E impreună cu întreaga familie veţi putea afla lucruri noi despre sute de forme de viaţă marine, modul în care cercetătorii şi exploratorii descoperă secretele oceanelor şi mărilor lumii şi interacţiunea oamenilor cu mediul marin E intraţi în lumea fascinantă care se află sub valurile apelor cu Microsoft Oceans ! Art Gallery ® Microsoft Art Gallery va pune la dispoziţie celebra spectacol de culoare sunet si animatie € vc tângă cele 2.000 de lucrări găzduite de acest muzeu, lebre p Titian, Ve şi Monet, puteţi afla şi fascinante amănunte privind tehnicile folosite e Ancient Lands : 9 Cu Microsofi Ancient Lands vă puteţi întoarce la începuturile civilizaţiei " umane € Începând cu zorii Egiptului antic până la căderea Romei veţi face cunoştinţă cu popoare fascinante, ascultând legendele şi basmele ce le-au însoţit până în zilele noastre, toate acestea cu ajutorul a peste 1.000 de Explorapedia World of Nature &World of People ® Microsoft Explorapedia este 0 excelenti enciclopedie interactiva mult îndrăgită de copii O Descoperiţi cu ajutorul animatiei şi sunetului lucruri fascinante despre oameni şi natură şi multe, multe altele ! Stii Microsoft Autoroute Express E Utilizează o tehnologie de cartografiere modernă cu hărți. =e actualizate foarte detaliate care vă ajută să vă planificaţi i e Specificaţi numai localitatea de pornire şi cea de destinaţie şi în câteva secunde obţineţi cea mai rapidă şi mai scurtă rută împreusă Cu imagini și informaţii turistice ale localităților ce = urmează a fi străbătute Ss O Avcţi de asemenea posibilitatea de a lista ruta aleasă pentru a fi la îndemâna Dvs. ori de câte ori aveţi nevoie a Microsoft Dogs @ Pentru proprictarii de caini, precum si pentru cei care iubesc câinii doar Microsoft Dogs vă poate furniza informaţii complete despre peste 250 de rase câini de pe întreg mapamondul - 9 Cu peste 700 de sfaturi practice şi detaliate vă puteţi alege „educa şi cunoaște singuri câinele dorit 0 Puteţi de asemenea afla lucruri despre universul canin prin interesante expediţii, plimbări interactive şi imagini video ireproşabile BDT BA ama ma aa s e . _(î Microsoft Cinemania @ Explorati universul magic al filmului ! @ Microsoft Cinemania 96 este cel mai vandut ghid interactiv de filme şi regizori cu mai mult de 4.000 de biografii si clipuri video, mii de fotografi şi cadre din filme celebre @ Este cel mai complet si mai exact ghid cinematografic multimedia cu un index ce cuprinde peste 20.000 de titluri Microsoft Dinosaurus O Exploraţi originile geografice ale dinozaurilor şi aflaţi lucruri interesante despre aceste animale preistorice ce au dominat Terra peste 150 de milioane de ani, de la ferocele theropode până la uriași stegozauri @ Puteti sa ii auziti chiar urland, le puteţi explora habitatul, le puteți cunoaste dusmanii cu care se lupta fard crutare @ Este un mod fascinant de a vă educa şi distra în același timp Dangerous Creatures € Cu ajutorul lui Microsoft Dangerous Creatures veți descoperi cele mai feroce creaturi de pe întreg mapamondul O Unde trăiesc ? @ in copaci ? În peşteri ? Care le sunt dușmanii ? Ce specii sunt pe cale de dispariţie ? Ce puteţi face pentru a le ajuta ? E Toate aceste răspunsuri le găsiţi explorând minunata lume dezvăluită de Microsoft Dangerous Creatures ! Beethoven, Mozart, Schubert, Strauss @ Sunetele magice create de compozitori celebri precum Beethoven, Mozart, Schubert și Strauss sunt acum la dispoziţia Dvs. E Apăsaţi numai tasta mouse-ului și veţi asculta teme celebre interpretate de cele mai celebre orchestre simfonice din lume @ Este ca si cum aţi avca propria Dvs. sală de concerte, îar Dvs. sunteţi Str. Romană 28-30, 2000 Ploieşti Tel: 044-110 700 E-mail: sprint@tag.vsat.ro BBS: 044-110708 Cover Story | Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă Cine utilizează Java COREL OFFICE FOR JAVA ANYWARE (APPLIX) Excel sau Lotus 1-2-3. NETRESULTS (INNOTECH MULTIMEDIA) tate in ordinea relevantei. ORBIXWEB 2.0 (IONA TECHNOLOGIES) LAYOUT MILL (IGNITE TECHNOLOGIES) eS Corel dezvoltă prima suită de aplicaţii de uz general pentru afaceri, în Java, care include un procesor de text bazat pe WordPerfect, un program de calcul tabelar bazat pe QuatroPro și alte componente. Pen- tru a depăși problemele de început, cauzate de Java, Corel și-a dezvoltat propriile clase de bază și un mecanism de administrare memorie care încarcă și descarcă dinamic fișierele de clase, după nevoie. Isi A teal ash iară Et in a udă aia de aleea la calculatoare desktop conectate în rețea. WebSheet din Anyware poate exporta date în format Microsoft Riciitscik ccs 0 walk dé usele pecttu chia Web indicat ot include un motor de căutare nou care lucrează cu fire multiple și face concurent căutări multiple în rețele eterogene, cu rezut ÎN Wess ae ora indie a cota at CR (Coe Ca caii Broker Architecture), deschizând o cale importantă spre aplicaţiile client/server. Layout Mill este o unealtă nouă Java, scrisă în întregime în Java, astfel că utilizatorii o pot utiliza pe orice platformă și pot scrie pentru orice platformă. Un comutator de GUI permite programatorilor es Se entre ee olt printr-o sim- se poate măsura prin facilitatea cu care lucrează cu elementele specifice pentru o platformă sau alta. Azi Java este încă imatur în mod clar. Poate accesa facilitățile native în două moduri. Modul de dorit este să se încapsuleze serviciul nativ într-un fişier de clasă Java, deoarece acest lucru păstrează compatibilitatea omniplatformă (presu- punând că alte platforme oferă servicii simi- lare). Celălalt mod este accesul la serviciile native prin apel direct la codul lor nativ, ceea ce elimină compatibilitatea omniplatformă. De exemplu, Java are o clasă numită But- ton care afişează un buton pe ecran. Aceste comutatoare buton sunt elemente obișnuite de interfață GUI. Când un program Java cre- ează o instanţă a obiectului Button, Java cre- ează un obiect intermediar echivalent care mapează butonul la programul corespun- zător din API al SO nativ. Pe un PC windows, Java apelează progra- mul buton din API de la Win16 sau Win32. Pe un Mac Java apelează programul buton din ToolBox. Pe un sistem Unix Java ar putea apela un program buton din Motif. Aceasta abstractizare ofera un buton Java care arata pe ecran ca şi unul nativ, chiar dacă execu- taţi același fișier de clase pe sisteme diferite. Abstract Windowing Toolkit (AWT ) din Java este o bibliotecă de clase standard care conține un mare număr de asemenea com- ponente de bază GUI. Biblioteci supli- mentare conțin alte servicii native. Dar nu le includ pe toate. În JDK (1.02) nu există în- că suport pentru editare drag-and-drop, redare de filme QuickTime şi nenumărate alte servicii avansate. 46 BYTE România IANUARIE 1997 Bibliotecile noi de clase vor trata multe dintre aceste lipsuri. JDK 1.1 va avea un AWT mult mai complet şi JavaSoft lucrează la oserie de biblioteci pentru a elimina lipsu- rile. În acestan vor mai apărea clase ce asigu- ră suport multimedia mai bun (inclusiv grafică 3D şi redare audio/video), servicii mai flexibile de securitate, comerţ electronic, telefonie, administrare reţea, conlucrare între întreprinderi, componente omniplat- formă şi procese Java de pe server ( numite şi servlets ). JavaSoft oferă aceste biblioteci în etape, precedate de specificaţii care iniţiază pro- gramatorii în noile clase şi metode. De exem- plu, unele dintre clasele pentru întreprinderi sunt disponibile deja și permit programato- rilor Java accesul la bazele de date din firmă prin interfeţe Java Database Connectivity (JDBC). Exista, de asemenea, gateway spre com- ponente CORBA (Common Object Request Broker Architecture) si apeluri de metode la distanta (RMI). Sun si JavaSoft nu lucreaza singure. Java are asigurat un suport larg in industrie. Exemple ar putea fi dbAnywhere de la Symantec, care oferă softul intermediar (Middleware ) si drivere ODBC (Open Data- base Connectivity) pentru conectarea pro- gramelor Java la Oracle, Sybase SQL Server, Microsoft SQL Server, Microsoft Access $i numeroase alte baze de date. Centura Soft- ware (fostă Gupta), oferă Centura Web De- veloper care permite firmelor să scrie pro- grame Java care se conectează simultan la multiple baze de date prin CICS (Customer Information Control System) al firmei IBM, un monitor de procesare tranzacţii. Programatorii de la firme care trebuie să scrie aplicaţii Java, care să conlucreze cu pro- grame mai vechi, se lovesc de mai puţine obstacole. Totuşi, dacă un programator are nevoie presantă de un serviciu nativ nesu- portat de Java, Java are un modificator de metodă (native) care permite aplicaţiilor Java să apeleze direct un fişier executabil nativ, cum ar fi un DLL sau un API al SO. Acest lu- cru oferă şi performanţă nativă. Din păcate, metodele native au două deza- vantaje majore. Pentru appleturile Java (pro- gramele care se execută într-un navigator) nu este permis să apeleze metode native, pe motive evidente de securitate. Sun elaborea- ză un nou model de securitate care va per- mite utilizatorilor şi administratorilor să elimine selectiv această restricție și dezvoltă şi alte reguli de securitate. Un lucru mai grav este că metodele native împiedică lucrul omniplatformă al aplicaţiilor Java. Un pro- gram Java care lucrează cu metode native va avea nevoie de metode similare pentru orice platformă suportată. Arhitectura nouă de componente Sun, JavaBeans, va accelera încapsularea facili- tăţilor native în Java, prin atragerea unui număr mai mare de proiectanți de la terţi, pentru dezvoltare. Este mai uşor să scrii Beans, decât obiecte ActiveX pentru Mi- crosoft sau OpenDoc Live Objects, pentru Component Integration Laboratory, şi con- lucrarea cu aceste arhitecturi de componente este asigurată (vezi caseta: „JavaBeans: com- ponente multiplatforma*). Limitări de viteză Proiectanţii care au nevoie de viteze supe- rioare au motive întemeiate să evite Java: ei potscrie programe compilate în C sau C+ + care se execută cel puţin de zece ori mai rapid decât un program Java interpretat. Pentru multe aplicaţii, acest lucru nu are importanţă. Unelte ca Visual Basic sau Power Builder sunt populare deoarece sunt suficient de rapide. Atunci însă când performanţele contează, nu se poate nega că un cod Java interpretat se execută lent. Într-o oarecare măsură, această problemă se va rezolva de la sine pe măsură ce calcula- toarele devin mai rapide. Sigur, codul nativ se va executa mai rapid şi pe acele calcula- toare şi diferenţa de performanţă nu va fi eliminată. Totuși, diferenţa nu trebuie elim- inată total, pentru ca Java să se poată impune. Codul compilat C/C++ nu se execută atât de rapid ca şi codul scris de un expert în limbaj de asamblare și cu toate acestea doar foarte puţini proiectanți utilizează azi lim- bajul de asamblare pentru altceva decât opti- mizarea unor proceduri critice. C/ C++ Azi pentru Web, mâine pentru lumea întreagă Cover Story domină deoarece este mai portabil şi ajută programatorii să fie mai productivi, exact avantajele oferite de Java faţă de C/C++. Totuşi, programatorii şi proiectanţii de unelte depun eforturi pentru a îmbunătăţi performanţele Java. Programatorii pot scrie cod inline (vezi: Programare Java mai bună, BYTE Septembrie 1996 ). Sun Microelec- tronics şi International Meta Systems proiectează microprocesoare care vor exe- cuta direct codul octet Java. Soluţia cea mai promițătoare este oferită poate de compilatoarele JIT (Just In Time). Asemenea interpretoarelor Java, ele conver- tesc din mers codul octet în cod nativ, dar ele păstrează în memorie codul convertit în tim- pul execuţiei programului. Compilatoarele JIT pot fi complet trans- parente pentru utilizator. Programele Java executate printr-un compilator JIT pot atinge viteze de până la 50% din viteza codu- lui nativ şi tehnologia devine pe zi ce trece mai bună. Netscape are în plan să ofere un compilator JIT împreună cu Navigator 4.0 şi Microsoft, IBM şi Apple au în plan inte- grarea de compilatoare JIT în mediile lor de execuţie Java. Altă opţiune este compilarea statică. Sili- con Graphics Inc. (SGI) oferă o tehnologie care traduce codul octet în cod nativ Mips Rx4000, face legăturile între fişierele bina- re rezultate şi fişierele de clase Java şi adaugă un al doilea punct de intrare la blocul de metode Java. Programele Java executate pe VM special modificat de SGIverifică blocul de metode dacă există un pointer la o metodă tradusă. Dacă da, atunci programul va exe- cuta metoda tradusă în locul versiunii de cod octet. În combinaţie cu scrierea de cod inline, acest lucru permite o apropiere a perfor- mantelor Java de cele pentru C++, dupa cum afirma David Henke, managerul proiec- tarii la SGI Web Products Division. Asa cum este cazul si pentru metodele native, abordarea SGI limitează compatibi- litatea omniplatformă, codul tradus fiind executabil doar pe o UC Mips. Există însă şi două avantaje. Proiectanţii pot separa uşor codul tradus de cel de octet, pentru a recasti- ga portabilitatea, şi programatorii pot scrie întregul proiect în Java, în loc să scrie metode native într-un alt limbaj. Nu există motive ca SGI sau altcineva să nu poată adapta această tehnologie la alte arhitecturi UC. Applet-urile Java vor exista probabil totdeauna ca şi cod octet indepen- dent de platformă, deoarece sunt înglobate - în pagini Web care trebuie să fie executabile cu orice navigator. Totuşi, aplicaţiile Java autonome care au nevoie de performanţe superioare vor avea nevoie aproape sigur de compilator JIT sau static. Creşterea de per- formanţă este semnificativă şi nu influ- enţează compatibilitatea omniplatformă care este punctul forte la Java. Abstractizare pronunțată Pe termen lung, nici una din problemele tehnice care ar putea descuraja programa- torii de azi nu va constitui un obstacol insurmontabil pentru Java. Atât ca limbaj, cât şi ca platformă, Java evoluează într-un ritm nemaiîntâlnit. Putem face speculaţii privind drumul ce va fi urmat de Java de- oarece acest drum este consonant cu tendin- ţele istorice din tehnica de calcul. Cea mai importantă tendinţă este aceea de a oferi nivele mai înalte de abstractizare software, raportat la hardware. Cu cât sof- tul este mai legat de hard, cu atât este mai dificilă sarcina programatorilor şi utilizato- rilor. Programatorii obțin performanţe mai bune dacă scriu apropiat de hardware, dar codul este greu de întreţinut și este şi mai greu de portat. Şi codul program are de obicei o viaţă mai lungă decât cea planificată. Acesta este şi motivul pentru care indus- tria de tehnică de calcul risipeşte miliarde de dolari pentru rescrierea programelor vechi care nu recunosc anul 2000. Acesta este motivul pentru care sistemul de control de trafic aerian din SUA mai lucrează cu echipa- mente străvechi de prin 1960. Este şi motivul pentru care Social Security Administration din SUA cârpeşte un program din anii 1970 care făcea plăţi mai mici către pensionari, de vreo două decenii. Mai clar, este neinteligent ca proiectantul de software să ignore posi- bilitatea că programul conceput poate trăi încă 10 sau 20 de ani. Java mută nivelul de abstractizare pe un nivel mai ridicat deoarece abstractizează orice element situat sub VM. Este conceput pentru o lume in care UC si SO sunt parti inlocuibile care pot fi schimbate fara sa dis- truga aplicatiile. Este conceput pentru o epocă a diversităţii în care calculatoarele PC sau alte echipamente inteligente pot utiliza orice UC sau SO care oferă performanţele cele mai bune, costul minim, consumul cel mai redus, greutatea minimă sau orice alt parametru ce poate deveni important. Suc- cesul Java nu este legat indisolubil de calcu- latoarele de rețea NC, de PDA sau echipa- mente inteligente, ci Java este ideal pentru echipamente care extind limitarea îngustă a ceea ce se înţelege azi prin PC. Unix şi NT oferă un anumit grad de abstractizare pentru hardware, dar sunt mul- tiplatformă şi nu omniplatformă. Utilizatorii trebuie însă să-şi recompileze softul dacă schimbă UC și tot softul nu este disponibil pentru orice UC. De asemenea, aceste soft- uri vă ţin legaţi încă de un SO. Java se poate însă executa pe orice SO sau UC. Mizând pe Java În concluzie, decizia proiectantului privind adoptarea Java depinde de trei probleme. Prima este dacă Java poate rezolva proble- ma. Trebuie să fie clar de pe acum că Java este adecvat unei game largi de aplicaţii şi câștigă rapid teren. Totuşi, nu poate face totul şi uneltele trebuie mult îmbunătățite. A doua problemă este dacă e importantă compatibilitatea omniplatformă. Dacă vă imaginaţi că echipamentele de calcul de mâine vor fi, în mare, la fel ca şi cele de azi, cu mai mulți megabaiţi şi megahertzi, atunci - Java nu este alegerea optimă. Există alte limbaje şi unelte mai rafinate care oferă per- formanţe mai bune pe hardware tradiţional. Dacă doriţi totuşi să scrieţi program exe- cutabil pe orice hardware, întrebarea finală este dacă Java e alegerea optimă pentru soluţia omniplatformă. Răspunsul depinde de maturitatea Java, care se schimbă aproape zilnic. Desigur, puteţi face multe lucruri cu HTML, JavaScript, VB Script, Perl şi alte soluţii omniplatformă, mai ales dacă Microsoft îşi respectă promisiunile referi- toare la ActiveX. Dar este dificil să mizezi greşit alegând Java. Istoria ne arată că cei care mizează co- rect pe o platformă ce apare câştigă imens, iar cei care mizează greşit se aleg cu coduri de program moarte. Chiar dacă Java nu va reuşi să cucerească lumea ca şi platformă, veţi rămâne cu un cod ce se poate executa pe orice platformă care va obţine supremaţia. Pentru programatori, riscurile sunt minime. Pentru utilizatori, Java poate aduce o liber- tate nouă în ceea ce priveşte alegerea SO şi UC, fără ca softul să devină inutilizabil, o lib- ertate nemaiîntâlnită până acum. E Tom R.Halfhill este BYTE Senior editor și locuiește la San Matteo, California. Il găsiţi pe internet la: thalfhill@bix.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Attila Darvas) IANUARIE 1997 BYTE Romania 47 Cărămizile depozitului de date Colectarea informaţiei este partea uşoară. Esenţialul este să știi cum s-o valorifici, să o accesezi şi să o analizezi. = cntrua vă extinde activitatea de bază aveţi nevoie de in- N formaţie inteligibilă. Pentru multe întreprinderi, aceasta înseamnă un depozit de informaţii solid, care adună la un loc informaţii disparate și nefiltrate şi le prezintă în orme noi şi expresive. Cu cât instrumentele care capturează şi ex- ploatează datele de detaliu se maturizează, cu atât cresc posibilităţile noastre de a găsi noi căi de a valorifica datele pe care le-am colectat. În ultimii zece ani, doi factori şi-au dat mâna pentru a contribui la răspândirea depozitelor de date. În primul rând, ne-am dat sea- ma de beneficiile procesării analitice on-line a datelor (OLAP - On- Line Analytical Processing) faţă de domeniile tradiționale ale marke- tingului şi finanţelor. Organizațiile ştiu acum că imaginile îngropate în mulţimea datelor pe care le adună în mod obişnuit despre clienții, produsele, operaţiile şi activitățile lor contribuie la reducerea costu- rilor şi la sporirea beneficiilor, fără a mai vorbi despre facilitarea deciziilor strategice. În al doilea rând, avântul procesării client/server a condus la hardware şi software de server mai puternic și mai sofisticat ca oricând. Serverele de azi rivalizează cu mainframe-urile de ieri şi se dovedesc superioare tehnologic în privinţa arhitecturilor de memorie, a vitezei procesoarelor și a capacităţilor de stocare masivă. Totodată, SGBD- urile moderne oferă un suport mai bun pentru structurile de date complexe şi promovează un middleware standardizat. Din această renaştere hardware şi software s-au născut depozitele de date de ordi- nul teraocteţilor pe care le putem vedea astăzi în mediile client/server. Cum să tragem foloase de pe urma acestor dezvoltări tehnologice? În paginile următoare vă vom explica cum să alegeţi depozitul de date potrivit pentru întreprinderea dvs. “Temelia depozitului” prezin- tă avantajele şi dezavantajele arhitecturilor centralizate şi multi-strat şi vă sfătuieşte cum să alegeţi serverele şi bazele de date cele mai potriv- „te. “Clienţi mai buni, decizii mai bune” vă va ajuta să găsiţi instru- mentul de analiză cel mai potrivit cu profilul colectiv al oamenilor care vorutiliza depozitul de date. lar “Cu datele la curăţătorie” discută care sunt opţiunile posibile în privința programelor care să filtreze inad- vertentele şi inconsistenţele din informaţiile de care dispuneti. _ Undepozit de date se compune dintr-o multime de piese. Daca le alegeţi cu înţelepciune, veţi putea ajunge sa dispuneti de un tezaur de date în sprijinul deciziilor strategice. În orice caz, există aur printre datele împrăștiate prin întreprinderea dvs. Totul e să-l găsiţi. — Jay-Louise Weldon și Alan Joch [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] 48 BYTE România IANUARIE 1997 [emma a rămizi și mortar, construirea unui depo- zit de date începe cu stabilirea unei arhitec- turi de ansamblu. Aceasta va influența celelalte componente esențiale pe care le veți selecta. De exemplu, dacă aveţi nevoie de viteză și de abilitatea de a analiza date multidimensionale (cum ar fi: vânzările unui anumit produs pe ani, regiuni, magazine), trebuie să împerecheaţi o arhitectură centralizată... Alternative arhitecturale: * Federativă * Stratificată Mainframe Temelia depozitului...5 Succesul unei implementări „data warehouse“ depinde de alegere si integrarea a trei elemente cheie. Clienţi mai buni, decizii mai bune... 55 w XE. - - Făcând clic Fără instrumente potrivite cateemie, teţi de acces şi analiză pentru poziţia respectivă. utilizatori, un depozit de date este inutil. Urmează acum să adăugaţi instrumente de procesare analitică — Ma dee ine IL AP) cane că pomii aiilizatenilee să rotons, = detalieze și să facă alte operaţii „slicing and dicing“ a-și analiza datele. Alternative pentru instrumente de analiză . * Programe de interogare și raportargf. * Sisteme informaționale pe ntru 4 conducere (EIS) ¢ * Aplicatii de minerit in date Cu datele la curatatorie...59 Datele „murdare“ sunt periculoase. | Programele proprii şi trusele de curăţire specializate reprezintă plase de | siguranță. și flexibilitatea nu sunt de nici un isi parizer apa ap made ala program de vârf pentru „curățirea“ datelor, dotat cu posibilități de scripting prin care vă puteți impune viziunea asupra activităţii și asupra datelor, este cel care dă „tușa finală“ a ansamblului. „ Alternative pentru curățirea datelor _* Programe proprii de curățire = tineti de măi a Atac Un depozit de date IANUARIE 1997 BYTE România 49 © — Re A aS 98) Le) 9 220.32.80 sales @ genesy | (01) 220.33.95 Ştefan Furtună 169, Bucureşti I //www.genesys.ro Tel.: (01) Fax: E-Ma http: Open Server 5 Business Critical Servers PROGRESS SOFTWARE OFERTA SPECIALA PENTRU RESELLER! ! CAUTAM PARTENERI PENTRU DISTRIBUIREA PRODUSELOR ! Succesul unui depozit de date începe cu alegerea şi integrarea a trei elemente cheie. De Jay-Louise Weldon Temelia depozitului d V-a eee tar a unui depozit tradiţional poate fi cu uşurinţă asemănată cu integrarea componentelor server - hardware şi SGBD-uri - care formează cadrul unui depozit de date. În partea de hard, trebuie să mixaţi și să potri- viţi platforme şi configurații astfel încât să puteţi beneficia de creşteri graduale în pri- vinta puterii. În partea de software, com- plexitatea și preţul ridicat al SGBD-urilor văobligă la decizii dificile și inevitabile com- promisuri, în care ţineţi cont de aspecte privind integrarea, necesităţile de suport tehnic, performanţă, eficienţă și fiabilitate. Ce implică o alegere incorectă? Depozi- tul de date va deveni o problemă la nivel de întreprindere, va fi dificil de lucratcu el, va fi scump de reparat şi greu de justificat. Pentru a asigura implementării un start bun, va trebui să vă concentrați asupra a trei elemente cheie: arhitectura de ansamblu a depozitului, arhitectura serverului şi bazele de date. lată în continuare câteva linii direc- toare pentru alegerea cea mai potrivită. Planul Dezvoltarea depozitului de date începe cu definirea structurii logice şi fizice a bazei de date, plus serviciile necesare pentru ope- rare şi întreținere. Această alegere ghidează selecţia altor două piese importante: hardul pentru server si SGBD-ul. Platforma fizica poate fi centralizata in- tr-o locatie sau distribuita regional, nation- al sau international. O varianta pentru păstrarea datelor companiei, care pot pro- veni din multiple surse interne și externe, este de a concentra baza de date într-un sin- gur depozit de date integrat (vezi figura „Fundamentul depozitului“). Abordarea centralizată contribuie la maximizarea put- erii de calcul disponibile. O a doua abor- dare, cea federativă, implică distribuirea informaţiilor după funcțiuni, cu datele financiare într-un loc, cele de marketing într-un alt loc şi cele de fabricaţie într-un al treilea loc (vezi figura „Două alternative la arhitectura centralizată). A treia abordare, o arhitectură stratifica- tă, păstrează datele foarte sumarizate pe sta- ţia de lucru, datele mai puţin sumarizate pe Pie ii rima gap pregordeapaa ap are ae e a O arhitectură centralizată oferă eficienţă, atât ca putere de calcul, cât și ca şi costuri de întreţinere. un al doilea server şi datele de detaliu pe un al treilea. Staţia de la primul nivel mane- vrează datele cele mai cerute, cu tot mai puţine cereri de detaliere către nivelurile inferioare. Calculatoarele de pe primul ni- vel pot fi optimizate pentru procesări intense pe volume mici de date, pe când serverele de pe nivelurile doi și trei pot fi adaptate pen- tru procesări simple pe volume mari. Odată ce v-aţi decis asupra unei arhitec- turi centralizate sau distribuite, trebuie să luaţi în considerare serverele care vor păs- tra și vor furniza datele. Dimensiunea im- plementării, precum şi nevoile între- prinderii dvs. în privinţa scalabilității, disponibilității şi administrării de sistem, vor influenţa alegerea arhitecturii serveru- lui (vezi figura „Arbitecturi de server“). Serverele monoprocesor sunt cel mai ușor de întreţinut, dar sunt limitate ca pute- re de calcul şi scalabilitate. În plus, un ast- fel de server are un punct unic de defectare, limitând astfel disponibilitatea garantată a depozitului de date. Puteţi extinde rețele de servere monoprocesor prin intermediul arhitecturilor distribuite, care se folosesc de un anumit middleware, cum ar fi DCE (Distributed Computing Environment) sau CORBA (Common Object Request Broker Architecture), pentru a distribui traficul între servere. Şi aceste arhitecturi sporesc disponibilitatea deoarece operarea poate fi mutată pe un server de rezervă dacă unul dintre servere cade, dar administrarea siste- mului este mult mai complexă. Sistemele cu multiprocesare simetrică (SMP) îşi sporesc puterea prin adăugarea de procesoare care partajează memoria internă a serverului precum și unităţile de stocare externă. Puteţi cumpăra mai multe mașini SMP în configuraţie minimală (de exemplu, cu două procesoare) şi să adău- gati procesoare când nevoile de procesare cresc. Scalabilitatea unei mașini SMP se ter- mină atunci când se atinge numărul maxim de procesoare suportat de mecanismele de conectare. O mașină cu procesare masiv paralelă (MPP) conectează o matrice de procesoare printr-o legătură de mare viteză și capaci- tate. Fiecare nod este un server complet, cu propriul procesor (eventual chiar SMP) şi propria memorie internă. Pentru a optimiza oarhitectură MPP, aplicaţiile trebuie „para- IANUARIE 1997 BYTE România 51 iii Datele sunt unitare din punct de vedere logic, dar sunt stocate în baze de date separate și corelate, situate în același loc sau în locuri diferite. utilizatori. Utilizatori Strat 3 Datele sunt împărţite după niveluri de detaliere. Serverele stratului 1 trebuie să satisfacă majoritatea cererilor de la lelizate“, adică reproiectate ca să opereze în piese separate, paralele. Această arhitectură este ideală pentru căutări în baze mari de date. Însă SGBD-ul pe care-l alegeţi trebuie să fie unul care dis- pune de o versiune paralelă. Chiar şi aşa însă e nevoie de o proiectare şi o reglare labori- oasă pentru a atinge o distribuire optimă a datelor şi pentru a preveni aşa-numitele hot spots sau data skew (când o parte dispro- porționată a procesării este alocată unui sin- gur nod de procesare, datorită „feliei“ de date pe care le are sub control). Dificultatea portării aplicaţiilor şi SGBD- urilor în medii de tip cluster sau veritabil paralele a condus la noi arhitecturi, cum este NUMA (NonUniform Memory Ac- cess). NUMA creează o singură, mare ma- şină SMP conectând noduri MPP într-o sin- gură zonă de memorie (chiar dacă este, fizic, distribuită) şi o singură instanţă a SO. NUMA permite abordării SMP să benefi- cieze de înaltele performanţe ale marilor maşini MPP (cu 32 sau mai multe proce- soare), păstrând însă simplitatea şi avanta- jele de administrare ale mediilor SMP stan- dard. Dar cea mai atractivă perspectivă pe care o oferă este posibilitatea portării SGBD-urilor şi aplicaţiilor existente de pe platforme monoprocesor sau SMP spre NUMA, fără modificări. Decizii SGBD Depozitele de date (împreună cu sistemele de fundamentare a deciziei manageriale [DSS] şi aplicaţiile client/server) au re- SMP— Memorie partajată, disc 52 BYTE România IANUARIE 1997 Functiune Relational Cum se compară SGBD-urile Multidimensional (logic) Super-relational Multidimensional Object-Relational (fizic) Structuri normalizate Y Tipuri abstracte de date oe Paralelism vy Structuri multidimensionale | Detalieri succesive Rotatii Operatii deea de date Y=da a detaliat; la nivel central; la nivel central; informaţional utilizatori informaţionali local > sumarizat local: SP sau SMP local: MDDB : dispersati Nivel: intreprindere : Mare; dispersat Puternic, centralizat Centralizata Clustered SMP Object-relational; Uz: analiză, plus geografic suport Web informaţional | = Nivel: departmental Mic; locatii putine Puternic, centralizat | Centralizată MPP RDBMS cu suport | Uz: explorare pentru paralelism | strâns legată de platforma hardware pe care o folosiţi. Unele sisteme relaţionale, cum sunt DB2 Parallel, Informix XPS şi Oracle Parallel, oferă versiuni care susţin operaţi- „ile paralele. Aceste sisteme descompun operaţiile de selecţie şi conectare (join) în tabele multiple şi le execută simultan pen- tru a ameliora performanţele. Paralelismul este necesar pentru a obţine cele mai bune performanţe în marile sisteme masiv-paralele sau în clusterele de servere SMP. Paralelismul nu este încă accesibil sis- temelor de baze de date multidimensionale sau obiectual-relationale. Tabelul ,, Cum se compara SGBD-urile“ prezintă pe scurt argumentele pro și contra diferitelor tipuri de SGBD-uri pentru depozite de date. Tabelul „Decizii Data- Warehouse“ conţine câteva exemple care arată cum criteriile de decizie influențează alegerea unei arhitecturi pentru un serv- er/depozit de date. Asamblarea Pentru a selecta combinaţia cea mai potrivi- tă între o arhitectură de server şi un SGBD, va trebui să înţelegeţi mai întâi foarte e- xact nevoile specifice activităţii companiei, populaţia de utilizatori şi abilităţile nece- sare personalului de suport tehnic. Implementările de depozite de date variază foarte mult în anvergură. Unele sunt destinate să susţină nevoile specifice de analiză ale unui singur departament sau domeniu funcţional al organizaţiei, de pildă finanţe, desfacere sau marketing. Alte implementări adună la un loc datele din întreaga întreprindere pentru a le pune la dispoziţia unei varietăţi de grupuri de uti- lizatori şi aplicaţii. Ca o regulă generală, cu cât este mai mare anvergura depozitu- lui de date, cu atât sunt mai mari cerinţele de putere şi funcţionalitate adresate 54 BYTE România IANUARIE 1997 serverului şi SGBD-ului. Mediile dinamice cu cerinţe în continuă schimbare sunt cel mai bine deservite de o arhitectură a datelor cât mai simplă şi mai uşor de modificat (cum ar fi o structură de date normalizată la nivel înalt), în contrast cu structurile complicate care necesită refaceri complexe după fiecare modifi- care (de pildă, structurile multidimensiona- le). Rata de împrospătare a datelor este un indicator important în privinţa timpilor de răspuns pe care trebuie să-i ofere depozit- ul de date. Volumele mari de date care se împrospătează în mod frecvent favorizează o arhitectură centralizată, care să susțină în mod eficient capturarea datelor și să mini- mizeze timpul de transportal acestora. Un „profil al utilizatorului“ trebuie să i- dentifice cine sunt utilizatorii depozitului de date, unde se află aceştia şi care sunt ne- cesităţile de asistenţă tehnică. Informaţiile despre fiecare grup care urmează să utilizeze depozitul vă ajută să analizaţi diferitele sti- luri de utilizare posibile. Cunoașterea locului fizic în care se află utilizatorii vă ajută să determinaţi modul şi măsura în care trebuie să luaţi în consi- derare implementarea unui depozit de date distribuit. O arhitectură stratificată vă permite să utilizaţi servere deja instalate în reţeaua locală. O altă posibilitate este cea a unei structuri centralizate care să permită utilizatorilor mobili să se conecteze prin intermediul computerelor portabile. Numărul total al utilizatorilor și al conec- tărilor vă permite să determinaţi dimensi- unile serverelor depozitului de date. Di- mensiunile de memorie și capacitățile de intrare/ieşire trebuie să suporte numărul anticipat de utilizatori din organizaţie, atât în condiţii normale, cât şi la anumite vâr- furi de sarcină. În final, trebuie să aveţi în vedere pro- blemele pe care le pune asigurarea unui per- sonal de asistență tehnică. Resursele de per- sonal tehnic pe care le deţine organizația poate limita gradul de complexitate şi so- fisticare a arhitecturii serverului. Fără o e- chipă proprie de specialişti cu experiență sau fără consultanţi externi, o arhitectură care implică o platformă server bazată pe paralelism (de pildă MPP sau clustere SMP) este dificil de creat și de întreţinut în bune condiții. Planuri de extensie Pe măsură ce depozitul se maturizează iar datele pe care le conţine devin tot mai acce- sibile, angajaţii din afara depozitului vor putea şi ei să descopere valoarea datelor pe care le stochează. Prin conectarea depo- „zitului de date cu alte sisteme, interne sau exterioare organizaţiei, puteţi partaja aces- te informaţii cu alte sectoare ale întreprin- derii, fără a fi nevoie de dezvoltări specifice complexe. Prin mesaje e-mail, servere Web şi diverse conexiuni intranet/Internet, puteţi distribui necesare de aprovizionare furnizorilor sau situaţii ale comenzilor partenerilor dvs. Odată cu creşterea în complexitate şi u- zabilitate a depozitului, datele acumulate devin tot mai organizate, mai interconec- tate, mai accesibile, iar numărul funcţiona- rilor pentru care sunt disponibile creşte. Rezultatul? Decizii economice mai bune, mai multe oportunităţi de afaceri şi o forță de muncă mai luminată. Jay-Louise Weldon (New York) conduce depar- tamentul Data Warehouse Practice a firmei integratoare de sisteme MCI Systemhouse. O puteţi contacta la imeldonQshl.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu] În absenţa uneltelor adecvate de acces la date şi analiză, destinate utilizatorului final, depozitul de date nu-și găsește utilitatea. De Alan Simon Clienţi mai vA tii căeaici. Îngropată in gigaoc- teti de date de marketing si tranzactii de vanzare, aici se a- fla informatia cheie despre un nou curent in vanzari sau despre lansarea unui produs de succes. Singurul lucru pe ca- re-l mai ai de făcut este să o extragi într-o formă care să fie relevantă pentru decizia ce trebuie luată. Ai nevoie de un instrument specializat care să-ţi permită să capturezi rapid datele relevante şi să le prezinţi în diverse per- spective dimensionale. Instrumentul nu tre- buie să se limiteze doar la a accesa datele, trebuie să-ţi ofere şi posibilităţi de a analiza semnificaţia acestora. Altfel spus, să trans- formi datele primare în informaţii eco- nomice utile. Uneltele inteligenţei de afaceri stau dea- supra depozitului de date și oferă aceste ser- vicii. Deoarece reprezintă principalul punct de contact între depozitul de date şi oamenii care-l folosesc, aceste instrumente pot fi un element determinant pentru succesul sau e- şecul depozitului. Uneltele inteligenţei eco- nomice sunt succesoarele sistemelor de suport decizional, dar obiectivele lor sunt mai largi: ele nu doar fundamentează de- ciziile comerciale ci, adesea, susţin şi funcți- uni operaţionale vitale pentru companie. Cu toate acestea, produsele din categoria business intelligence nu sunt infailibile: poţi obţine rezultate optime de la depozitul de date numai dacă găseşti instrumentele potrivite nevoilor fiecărui utilizator final. Dincolo de interogări Cele mai simple astfel de instrumente sunt produsele de bază pentru interogare și ra- portare. Ele oferă utilizatorului interfeţe grafice cu generatoare SQL (sau, mai pre- cis, generatoare de apeluri de acces la baza de date). În loc să-ţi pretindă să înveţi SQL sau să scrii programe pentru a accesa infor- matiile din baza de date, instrumentele de interogare iti permit sa-ti definesti interac- tiv, din dialoguri si meniuri, datele care tre- buie extrase, condiţiile, criteriile de grupa- re, precum şi alte atribute ale unei interogări (vezi figura „O imagine a datelor“). Apoi, instrumentul de interogare generează un apel la baza de date, extrage datele relevante, buni, deciz ii mai bune Instrumentele OLAP vă permit să plasați categorii relevante (de pildă magazine sau produse) într-un caroiaj vid pentru a construi noi vederi asupra datelor. realizează, dacă e cazul, calcule adiţionale sau diferite manevre cu datele extrase şi prezintă apoi rezultatele într-o formă clară. Poţi memora interogări și cereri de ra- poarte, astfel încât pot fi folosite mai târziu ca atare sau modificate. Calculele statistice sunt de obicei limitate la medii, totaluri, devi- aţii standard şi alte funcţii analitice de bază. Cu toate că facilitățile oferite variază mult de la un produs la altul, instrumentele de in- terogare şi raportare sunt cele mai potrivite când ai nevoie de răspunsuri la întrebări de genul „Ce s-a întâmplat?“, cum ar fi de pildă: „Cum s-au vândut luna trecută produsele X, Y şi Z, în comparaţie cu luna precedentă şi cu luna corespunzătoare a anului trecut?“. Pentru a face interogările mai accesibile personalului non-tehnic, produse cum sunt Crystal Reports (Seagate), Impromp- tu (Cognos), Reportsmith (Borland), Intel- ligent Query (IQ Software), Esperant (Soft- ware AG) sau GQL (Andyne) oferă interfeţe grafice pentru selecţii prin drag-and-drop. Cele mai avansate dintre aceste produse te feresc de cereri greșite sintactic sau care pro- duc rezultate nedorite. Accesul la date s-a îmbunătăţit prin noile versiuni ale acestor produse, în care producătorii includ drivere ODBC sau drivere native pe 32 de biti spre sursele de date cele mai răspândite. În general, administratorii de depozite de date care intenţionează să utilizeaze IANUARIE 1997 BYTE România 55 astfel de produse trebuie să se aștepte să petreacă relativ mult timp cu probleme de configurare, cum ar fi administrarea direc- toarelor şi a bibliotecilor, instalarea de sofware de conectivitate, stabilirea de de- numiri sugestive şi precalcularea unor „câmpuri virtuale“. Odată ce ţi-ai creat front-end-ul SQL, s-ar putea să fii nevoit să dezvolti un set de interogări și rapoarte stan- dard, dar unele dintre produse oferă bi- blioteci de machete şi rapoarte predefinite, care pot fi repede modificate. Analiza on-line Generatoarele de rapoarte nu mai sunt sufi- ciente în momentul în care utilizatorul doreşte mai mult decât o imagine statică a datelor, imagine care nu mai este subiectul unor manipulări ulterioare. Pentru acești utilizatori, instrumentele de analiză on-line (OLAP) oferă facilităţi „slice and dice“ (aprox. „a tăia în felii şi cubuleţe“), care trec dincolo de întrebarea „ce s-a întâmplat?“ și oferă posibilitatea de a afla de ce rezultatele sunt aşa cum sunt (vezi caseta „Două mo- duri de Slice and Dice“). Primele soluţii OLAP au fost bazate pe bazele de date mul- tidimensionale (MDDB). O structură cubică (numită şi hipercub sau tablou mul- tidimensional) stoca datele astfel încât puteau fi manipulate intuitiv pentru a vedea cu claritate asociaţiile dintre mai multe dimensiuni. Produse inovative cum este Essbase de la Arbor Software suportă în mod direct diversele vederi şi manevrări dimensionale cerute de OLAP. Dar varianta bazelor de date multidi- mensionale are două limitări. În primul rând, noile structuri de stocare implică utilizarea unor SGBD-uri proprietare. Nu există standarde cu adevărat deschise pentru accesul la date multidimensionale. Produ- cători precum Arbor au văzut aici o șansă 'de a crea standarde de facto publicând API- urile sistemelor MDDB, încurajând unelte dezvoltate de terți şi stabilind parteneriate strategice. Unele instrumente de interogare sau de data-mining produse de terţi lucrează Pivotare = es > fen = Aa $8.9 $75 - $4.6 i Unele instrumente pivotează datele: Aici datele de vânzări sunt puse ală- turi pentru o mai ușoară comparare. Două modalități de „Slice and Dice“ Drill Down Products | Qi) Toys SEP: Ctothing | $24 - PO 4 sit a - i 4 + teyate i | Prin drill down se obţin detalieri succesive ale datelor. nativ cu Essbase, Oracle Express sau alte for- mate MDDB răspândite. Commander OLAP, instrument client/server produs de Comshare, se bazează pe Essbase şi permite accesarea şi manipularea dinamică a datelor. Acum, despre a doua limitare a sisteme- lor jul acei nl la popularea struc- turii de date. Întreprinderile stochează de regulă datele în baze de date relaţionale, ceea ce înseamnă că cineva trebuie să ex- tragă, să formateze și să încarce aceste date în hipercub. Acest proces poate fi complex şi lent dar, din nou, producătorii caută soluţii. „Pompele de date“ precum și alte instrumente automatizează procesul prin maparea structurilor relaționale în struc- turi multidimensionale, încărcând astfel hipercuburile în mod dinamic. Unii producători propovăduiesc astăzi instrumentele OLAP relaționale (ROLAP), care acționează asupra depozitului de date utilizând direct apeluri SQL standard. Instrumentele front-end îţi permit să intro- duci cereri multidimensionale, dar „motorul“ ROLAP transformă interogările în rutine SQL. Rezultatele sosesc sub for- ma unei foi de calcul multidimensionale sau în alte formate care permit operaţii de ro- tire, detaliere (drill-down) şi „slicing“. Chiar folosind o pompă de date, dezvol- tarea şi popularea unei baze de date multi- dimensionale poate fi o treabă grea. Admi- nistratorii ROLAP au în faţă sarcina, nu întotdeauna banală, de a dezvolta rutinele SQL care să realizeze agregarea şi indexarea datelor ROLAP şi să asigure translatarea corectă a operaţiilor multidimensionale în seturi de comenzi SQL. Partizanii ROLAP argumentează că uti- lizează standarde deschise (SQL), ceea ce face ca datele atomice (la nivel de detaliu) să fie direct accesibile. De cealaltă parte, ae haan ua unui sd Utilizatortipic. IANUARIE 1997 56 BYTE România i : — poate « să aibă abilităţi tehnice limitate | Are nevoie dei imagini statice ale datelor şi de 9 „slice and dice eS “cere abilitate ee GY HEWLETT® PACKARD suporterii sistemelor MDDB susţin că o structură multidimensională nativă con- duce la performanţe superioare şi la o mai mare flexibilitate odată ce datele au fost încărcate. Vestea bună este că ambele teh- nologii se maturizează repede şi ambele pot furniza soluţii OLAP solide. Câteva exem- ple de produse sunt PowerPlay de la Cog- nos, Business Objects de la firma cu același nume, BrioQuery de la Brio Technology şi suita DSS Agent / DSS Server de la Micro- Strategy. Cerintele de administrare si dezvoltare pentru OLAP, deși similare cu cele pentru instrumentele de interogare si raportare, sunt în general mult mai complexe. Punerea în funcțiune a unui sistem OLAP şi a softu- lui de acces la date necesită o înțelegere clară a modelului de date al întreprinderii şi a funcţiilor analitice cerute de conducerea executivă și strategică. Produsele comer- ciale pot fi de mare folos, dar rareori există soluţii „la cheie“ pentru OLAP: arhitectura trebuie reglată astfel încât să suporte surse- le de date folosite și să facă faţă cerinţelor. În schimb, odată ce sistemul OLAP este funcţional, suportul tehnic pentru Size tor este minimal. Pentru directori ocupați Conceptul de EIS (Executive Information System - sistem de informare pentru con- ducere) este simplu: directorii executivi nu au nici timpul şi în multe cazuri, nici cunoş- tinţele necesare pentru a face analize OLAP pe volume mari de date. Sistemele EIS pre- zintă imagini simplificate, rezumative şi mai mult statice ale datelor. Există două categorii importante de medii EIS: dosarul rezumativ şi centrul de comandă. Dosarul rezumativ (briefing book) este o versiune electronică, on line, a corespondentului său pe hârtie utilizat de mulți directori executivi în şedinţele cu per- sonalul: imagini electronice, o ilustrare con- cisăa unei inițiative a organizaţiei sau even- tual câteva date care să prezinte starea curentă a unui proiect major. Centrul de comandă este la bază o co- lecţie de trimiteri la o gamă largă de ra- poarte, grupuri de ştiri culese din Internet şi alte materiale relevante pentru o organi- zaţie. Rapoartele centrului de comandă pot fi accesate zilnic (sau chiar mai des, dacă informaţia se actualizează foarte repede) sau doar atunci când intervin evenimente excepţionale specificate. Când este cazul, orice imagine din do- sarul rezumativ sau orice ecran al centru- lui de comandă trebuie să permită obţinerea de informaţii suplimentare (dacă există). Spre deosebire de modelul OLAP, unde nivele superioare de informaţie apar pe 58 BYTE România IANUARIE 1997 Clienţi mai buni, decizii mai bune măsură ce analistul manevrează datele, un director aşteaptă în primul rând o vedere de ansamblu. Acesta nu trebuie să „sape“ după răspunsuri. Astfel, atunci când direc- torul solicită mai multe înfouații pornind de la dosarul rezumativ sau de la ecranele centrului de comandă, imaginile trebuie proiectate cu grijă pentru a prezenta gra- dual informaţii tot mai detaliate, în așa fel încât directorul să poată trece liniar prin aceste detalieri, fără să piardă nici o infor- maţie importantă. Directorii pricepuţi pot să-şi adminis- treze singuri dosarul rezumativ sau cen- trul de comandă ori administratori specia- lizaţi potsă întreţină şi să modifice sistemul EIS conform specificaţiilor directorilor. Aceste sisteme dispun de obicei de posibili- tăți de programare sau scripting care pot să varieze în complexitate de la un produs la altul. Printre deschizătorii de drumuri în piaţa EIS se numără Comshare, care vinde Commander EIS, şi Pilot Software, care produce Pilot Command Center. Săpând după date Mineritul în date (data mining) este o ca- tegorie specială de instrumente de analiză. În loc să le pui întrebări, le oferi munţi de date şi le ceri să-ţi spună ceva „interesant“ despre acestea, de pildă o tendinţă sau o grupare ciudată. Procesul de minerit în date extrage din datele depozitate cunoştinţe ascunse sau informaţii predictive, fără să necesite întrebări sau cereri. Instrumentele de minerit utilizează unele dintre cele mai avansate tehnici informati- ce- reţele neuronale, descoperirea de reguli, detectarea deviaţiilor, modelare predictivă ŞI programare genetică - pentru a deriva şabloane (patterns) și asociaţii. Mineritul este o abordare condusă mai degrabă de date (data driven) decât de aplicaţie. Intelligent Miner for AIX, de la IBM, cuprinde tehnici sofisticate de data mining, precum și funcţii de pregătire a datelor care extrag informaţii din baze de date Oracle şi Sybase şi le încarcă în DB2 pentru a fi ex- ADRESE UTILE : on Software : Sifuvare AG Sunnyvale, CA — Reston, VA (800) 858-1666 (800) 843-9534 — (408) 727-5800 (703) 860-5050 fax: (408) 727-7140 fax: (703) 391 -6975 http://www — ——— ttp://www © ERA 0 SOCOR ee a «i IBM Red Brick Systems Armonk, NY. 10504 ~_— Los Gatos, CA (800) 426-3333 (800) 777-2585 (914) 765-1900 (408) 399-3200 ees fax: (408) 399-3277 http://www „redbrick.com | ploatate. Red Brick, prin optiunea Data Mi- ne din motorul Red Brick Warehouse 5.0, integrează o arhitectură de depozitare si funcționalități de minerit. Alte exemple de instrumente comerciale de minerit: Dar- win (de la Thinking Machines), uneltele de vizualizare a datelor din sisteme multidi- mensionale de la SAS Institute, SGI Mine- Set şi suita Focus 6 Analysis and Visualiza- tion de la Information Builders. Potrivirea perfectă Există câteva reguli evidente de urmat în alegerea instrumentelor de analiză. Urmă- riți ca instrumentele să corespundă nevoilor utilizatorilor finali, nivelului tehnic al între- prinderii şi surselor de date existente. Dacă pentru depozitul de date aţi ales un furni- zor care oferă şi instrumente integrate, veţi economisi probabil eforturi semnificative de dezvoltare alegând un set de instrumente compatibile. Dacă nu, atunci alegeţi instru- mente care suportă în mod nativ sursele de date cu care lucraţi. În absenţa acestui su- port va trebui să optaţi pentru o soluţie OLAP relaţională, deoarece oferă o arhi- tectură mai deschisă. După ce aţi ales o trusă de unelte compa- tibilă cu sursele de date, stabiliți de câtă ana- liză aveţi cu adevărat nevoie. Dacă trebuie doar să aflaţi „Cât? Câţi? Câte?“, un instru- ment simplu de interogare şi raportare ar putea fi suficient. Dacă pretindeți analize mai complexe, care să exprime cauzele şi efectele faptelor și tendințelor, căutaţi o soluție OLAP. Instrumentele sofisticate de data mining implică expertiză în tehnicile de analiză a datelor şi sunt necesare pentru previziuni și clasificări avansate sau pen- tru descoperirea de şabloane. Ca şi în cazul altor tehnologii, nu există o soluţie singulară care să vă facă între- prinderea mai performantă. Personalul de care dispuneţi va trebui să înțeleagă cerin- ţele tehnologiei, să dezvolte soluţii specifi- ce care să satisfacă aceste cerințe, să între- ţină şi să actualizeze în mod eficient sistemul. Programele de „business intelli- _gence,, sunt doar un instrument. Aveţi ne- voie în continuare de manageri care să poa- tă să folosească rezultatele derivate cu toate aceste instrumente. Cu alte cuvinte, progra- mele de inteligență economică încă mai au nevoie de inteligență economică. MB Alan Simon este director tehnic pentru data warehousing la CoreTech Consulting Group (King of Prusia, PA). Este autorul cartii Strate- gic Database Technology: Management for the Year 2000 (Morgan Kaufman, 1995). Îl puteți contacta la asimon@coretech-group.com. ofl Datele „murdare“ sunt periculoase. Scripturi particulare și unelte specializate de curăţare formează o plasă de siguranță. De Mike Hurwicz Cu datele la curățătorie unoi intră, gunoi iese: este una dintre cele mai vechi reguli ale programării. Indiferent cât de bine este conceput un program sau cu câtă măiestrie e utilizat, dacă-l hrăneşti cu informaţii greșite vei obţine rezultate greşite sau înșelătoare. Din nefericire, chiar şi datele care au fost folosite cu succes în sis- temul operaţional de derulare a activității companiei pot să devină gunoaie atunci când e vorba aplicaţiile de data warehousing. Date „murdare“ pot să rezulte dintr-o nevinovata neatentie a unui funcţionar care introduce date (de pildă „Snadra White En- terprises“ în loc de „Sandra White Enter- prises“) sau dintr-o mulţime de alte cauze (vezi figura, Nouă motive pentru a-ți bănui datele“). Indiferent de cauze, datele impure afectează credibilitatea întregii implemen- tări a unui depozit de date. Din fericire, instrumentele de curăţire a datelor ne pot ajuta. În unele cazuri, poți „să-ţi creezi singur un script eficient de cu- răţire. Instrumentele comerciale, pe de altă parte, s-ar putea să fie indispensabile dacă baza de date este mare şi mai ales inexactă şi inconsistentă. Alegerea instrumentelor pe care să le utilizezi este importantă, și nu doar pentru integritatea datelor. Dacă ale- gerea nu este cea corectă s-ar putea să irosifi săptămâni de eforturi de programare şi mii de dolari pe instrumente soft. Curăţirea datelor Curăţirea datelor este un proces complex şi cu multe fațete, care începe cu o analiză a datelor întreprinderii pentru a descoperi impuritățile, anomaliile şi alte probleme. Trebuie apoi să transformați datele astfel încât sa fiti sigur de acurateţea și consistenţa reprezentării. Pasul următor este asigurarea integrităţii referenţiale, abilitatea depozit- ului de date de a indentifica în mod corect fiecare instanţă a fiecărui obiect al afacerii, cum ar fi un produs, un client sau un anga- jat. Apoi validați datele utilizând aplicația de data warehousing pentru a lansa inte- rogări de test. După ce v-aţi încredinţat de validitatea datelor, trebuie să produceţi metadatele, o descriere a tipului de dată, a formatului şi a semnificației economice a fiecărui câmp. Nouă motive pentru avă suspecta datele departamente înregis- Pen ie (eee aa ers | Smith Da Robert [| Li în depozitul de date aceiași eve- niment apare de mai multe ori Nume Prenume Initial Contract Nr. eat . sal art pi pie Cat: iy trey | ai ee fac ca interogarea . despre Robert Smith, inc 4. Prea multe categ despre RS! sa nu ga i) in macheta de a ÎN BE RETR: culegere. at la ,, Robert Smith c/o David Whit a 591 St. Charles Adresa 3 sen New York ÎL ee tee we oe ret poștal cot Localitate Stat | USA [] wa ff 212) Țara Cod Cod tara 5 rey = | & 1 - de pildă „Yes“ și pt Vite) | Yes |v | pu ae Multinational? Sit Web? | $10,191 | $4539 N | 60 zile | Total comenzi Total comenzi (Y-I-D) Overtime, sales PRET tamene i 100 | | $200 | 3 luni Bonus pentru Bonus pentru Overtime, service fidelitate client fidelitate client (1995) (Y-T-D) functio 9. fee shete de culegere depasite; de ca tye oes) Compar mpul numit „bonus point“ Depozitele de date sunt adesea mai vulnerabile decât sistemele operaţionale, la impreciziile si inconsistentele din date. La sfârșit vine etapa crucială a documentă- rii întregului proces, astfel încât să puteţi cu uşurinţă să extindeţi, să modificaţi sau să corectaţi în viitor datele. La modul practic, aveţi de făcut paşi pentru fiecare operaţie descrisă sau când utilizaţi un instrument soft. În particular, curățirea datelor şi asigu- rarea integrităţii referenţiale sunt procese interdependente. Instrumentele comerciale vă pot ajuta în fiecare dintre acești pași. Dar este de aseme- nea posibil să vă scrieţi propriile programe pentru a rezolva problemele. De exemplu, CompuCom Systems, un mare integrator IANUARIE 1997 BYTE România 59 de sisteme din Dallas, a implementat un de- pozit de date de peste 10 GB, cu 12 milioane de înregistrări ca suport decizional intern şi totodată pentru a permite clienţilor să obţină pe Web informaţii despre produse şi despre derularea comenzilor. CompuComa implementat câteva rutine pentru creşterea calităţii datelor utilizând limbajul 4GL asociat cu SGBD-ul Progress, care rulează pe un HP9000. Printre îmbu- nătăţiri se numără decodificarea valorilor coloanelor în scurte descrieri în limba en- gleză, adică mnemonice. Codul pentru cu- ratirea datelor a fost scris în C. Un avantajal acestei abordări este că aceste rutine aparţin firmei şi le poate utiliza şi în alte aplicaţii. Utilizatorii au ajutat la definirea cerin- țelor pentru procedurile de curățire. „Ei cu- nosc cel mai bine datele“, spune Tony Bir- rittier, şeful proiectului depozitului de date de la CompuCom. „Ei ne spun ce fel de date impure se găsesc în depozit şi cum trebuie sale curatim“. Birrittier declară că firma nu a folosit un produs comercial de curăţire pentru că cea mai mare parte a datelor companiei sunt în aceeași formă, astfel că firma poate cu uşurinţă să reutilizeze codul dezvoltat. Prin- cipalul neajuns a fost timpul de dezvoltare — de regulă câte o săptămână — necesar pen- tru dezvoltarea rutinelor. „Nu ne-a fost u- şor să ţinem pasul cu cererea“, explică Birri- ttier. „Am căutat multă vreme un pachet soft (comercial), dar n-am găsit nimic pe piaţă care să se potrivească mai bine aici la CompuCom*. Unii utilizatori au constatat că procesul de curăţire a datelor „la domiciliu“ durează prea mult pentru a fi rentabil. Ohio Casual- ty Insurance (Hamilton, OH) a încercat timp de doi ani să-şi curețe datele „în fami- lie“, folosind programe Cobol, după care a trecut la utilizarea unui program comercial, Integrity Data Reengineering Tool de la Vality Technology. Depozitul de date de la Ohio Casualty combină înregistrări asociate cu circa 1 mi- lion de poliţe personale de asigurare, inclu- siv polite pentru masini si case. Pentru tes- tare, firma a pornit cu 3500 de polite apartinand propriilor angajati. „E un adevărat coşmar să încerci să pro- gramezi pentru toate situaţiile pe care le-ai putea întâlni“, spune Susan Parson, admi- nistratorul de date de la Ohio Casualty. Chiar şi după ce au petrecut un an de zile dezvoltând programe de extragere şi trans- fer, a durat încă un an până când, folosind programe scrise în Cobol şi editare manua- lă, datele de test să fie utilizabile pentru depozitul de date. Vality Integrity Data Reengineering Tool a fost folosit pentru a ataca primul set de date 60 BYTE România IANUARIE 1997: Cu datele la curăţătorie ale clentilor—circa 15.000 de polite de la fi- liala din Denver. Cu toate că oamenii de la Ohio Casualty au mai avut de furcă cu anom- aliile descoperite de produsul de la Vality, nu a mai fost nevoie de programare sau editare manuală a datelor. Acestea au fost gata pentru depozitul de date în 6 săptămâni. Intel (Hillsboro, OR) este un exemplu de companie care a reușit cu succes să realizeze cu forţe proprii o parte din procesul de cu- răţire a datelor, chiar dacă nu aceasta a fost intenţia lor. Intel a intenţionat la în- ceput să încredinţeze această operaţie unei firme de servicii (outsourceing), pe baza unui contract de data warehousing care prevedea circa 1 milion de înregistrări ce trebuiau preluate din cinci sisteme operaţio- nale. Firma de servicii a promis că va identi- Relationship Type unei firme acceptabile care să preia această sarcină, O va realiza „in house“. Mai sunt multe companii care apelează la consultanţi pentru soluţii particularizate. De pildă CrediCard (Sao Paulo, Brazilia), a mare companie care oferă cărţi de credit, a primit instrumente de curăţire şi îmbu- nătăţire a datelor ca o parte din depozitul de date implementat de Market Know- ledge, o companie aparţinând lui Equifax. Personalul de marketing de la CrediCard utilizeaza circa 200 de rutine specifice pen- tru a realiza operatii de curatire, cum ar fi îndepărtarea datelor greşite sau inutile, corectarea valorilor eronate şi standardi- zarea diferitelor formate. În plus, ei potîm- bunătăți calitatea datelor prin operaţii cum ar fi corectarea valorilor bănești pe baza ra- râdd Type © Standard Ci-M CMM e | Standard E] - Field Mapping Method © Turbo © Detailed - Transformation © Standard © Advanced Business Rule Specificatioi Instrumentele de curăţire din softul de administrare a depozitului de date, cele de la Prism, pot fi suficiente pentru rezolvarea anomaliilor din date. fica relaţiile între diverse grupuri de date relative la clienţii companiei. În plus, firma urma să furnizeze informaţii din industrie despre companiile client, cum ar fi numărul de angajaţi, venituri şi rate de creştere, care urmau să fie disponibile echipelor de vân- zări şi de marketing de la Intel. Din neferi- cire, firma de servicii nu a făcut o treabă grozavă la identificarea relaţiilor deoarece unele persoane de contact au fost asociate în mod eronat cu anumite companii. Intel a reziliat contractul cu firma de ser- vicii și a folosit pachetul de analiză statistică SAS, de la SAS Institute, pentru a identifica şi a corecta problemele privind relaţiile în cadrul primelor 10 grupări (adică cele cu cele mai multe companii într-o singură ierarhie de relaţii). Intel a folosit apoi produse Ora- cle pentru alte analize și operaţii de curăţire. Deoarece permanent soseau date noi, o parte dintre rutinele Oracle de curăţire au fost implementate ca proceduri stocate, astfel încât erau rulate automat pentru datele noi. Intel încă mai doreşte să-și curețe datele la un serviciu extern dar, până la găsirea tei inflaţiei şi a devalorizării, crearea unui câmp virtual pentru vârsta persoanelor pe baza datei naşterii sau adăugarea de date de recensământ pentru articole intrate. Aceste rutine specifice (cum ar fi corecția după inflaţie) sunt în mod particular utile pentru condiţiile Braziliei. Ele au fost de asemenea destinate pentru a fi folosite de personalul non-tehnic de marketing. Ruti- nele de curăţire a datelor, implementate sub formă de comenzi SQL, au necesitat doar trei persoane-săptămână pentru a fi create — o parte neglijabilă într-un proiect de doi ani şi jumătate. (Rutinele de îmbunătăţire a datelor, mai automatizate şi mai inte- ligente, reprezintă circa 120.000$ din to- talul de 840.000$ ai proiectului). Scripturile de curăţire nu oferă prea multă inteligență, astfel încât personalul trebuie să furnizeze manual partea decizională, pe baza diferitelor rapoarte de verificare a datelor. De fiecare dată când este introdus un nou set de date, curăţarea datelor reprezintă circa 25 de procente dintr-un proces care durează poate patru săptămâni. Dintre abonaţii înregistrați până la data de 15 ianuarie 1997, s-au tras la sorți următorii câștigători: Calculatorul DTK PENTIUM 100 Windows 95 preinstalat Imprimantă HP DeskJet 400 600x300 dpi black, 300 dpi color Macarie Victor - Brașov Roșca Nicolae - Sibiu Kit Multimedia CD ROM, placă de sunet, boxe Cristea Vasile - Dobrotești TR 1 pachet INFOPEDIA 2.0 Mladin Adrian - București 5 pachete KeyMap 2 Joldes Temus - Alba lulia Mihaiescu Claudiu - Focsani Olah loan - Oradea Katona Ludovic - Baia Mare Leontie Eugen - Suceava Modem U.S. Robotics Sportster 14.4 Marian Vasile - Piatra Neamt} 256 Kcache, 8MB RAM, VGA 1MB EDO-PCI S3, HDD 850MB, Monitor 14” SVGA LR NI, FDD 3,5”, minitower, tastatură Win 95, mouse + pad, și au câștigat !!! RE DR n a i m m a e m i, m, pi m at a îm cm am im n ma Cm ct m nyse. ion fm Som a ne se me -___-_______.—_ BYTE România 12 luni 6 luni PC Report 12 luni 6 luni CAD Report 6 aparitii 3 aparitii Pentru abonamente vă rugăm să completaţi şi să ne returnați talonul de abonament din revistele noastre Preţ vânzare Preţ abonament 96.000 lei i 72.000 lei 48.000 lei 36.000 lei 48.000 lei 36,000 lei 24.000 lei 18.000 lei 36.000 lei 27.000 lei 18.000 lei 13.500 lei *Elevii şi studenţii vor trebui să atașeze comenzii o copie după carnetul de elev sau de student Abonament elevi/studenţi* 48.000 lei 24.000 lei 24.000 lei 12.000 lei 18.000 lei 9.000 lei Cu datele la curatatorie Spălare ușoara Code Generator - | DataW/areHouseSync ] Chiar dacă v-aţi decis să nu vă programaţi [Configuration — a propriile funcțiuni de curăţire a datelor și | Name [DatawareHouseSync [=] să nu angajaţi un consultant să facă treaba, = s-ar putea să nu fie nevoie să cumpăraţi un Description Synchronization for the East Coast WareHousing Databases.... +} instrument în acest scop. Softul de adminis- trare a depozitului de date s-ar putea să aco- Code Directory |D:\codegen Application Type Synchronization | =) pere suficient din munca de curăţire şi validare de care aveţi nevoie. Multe pro- iecte de data warehousing se bazează pe | Browse. | produse cum sunt Warehouse Manager Schema Data {Global | Options |Database Connection +) (Prism Solutions) sau Passport (Carleton) A, Checking rl Rae I a pentru anumite sarcini de administrare, 2. ss CI Read/Wite = printre care şi extragerea datelor din bazele @ [A A, Global Disabled de date operaţionale, prepararea datelor i : See ee Savings Oo Read/wiite a pentru încărcarea în baza de date a depo- © ine O Beata | zitului şi gestionarea metadatelor. Aceste a = = re = ee a ear pe a = A i e = ea $ ei ase ‘ produse, ale căror preţuri variază de la i + oa = = . = . 75.000$ până la peste 200.000$, în funcţie ee Ae | de dimensiunea şi complexitatea proiectu- E pa Be nies fai. lui, potsă realizeze şi curățirea, transforma- ÎN „cod prices _Rustomerbase a rea și validarea datelor. De exemplu, Universitatea Emory din Atlanta își realizează în totalitate curățirea datelor pentru depozitul său de 6 GB cu programe Cobol generate de Prism Ware- house Manager. În plus faţă de problemele tipice, cum ar fi formatele datei calenda- ristice, datele conţin adesea câmpuri neiniţializate care iau valori arbitrare. Doi membrii ai echipei tehnice petrec până la ES ALPIS Specificaţii tehnice minimale: Distribuţia produselor se face prin: Mainboard PCI cu chipset INTEL Controller Enhanced IDE on-board NET BRINEL COMPUTERS Fast I/O cu UART 16550 Port paralel tip ECP/EPP Procesor INTEL Pentium, Pentium PRO SVGA card PCI min. 1 Mb, upgradabila, - cu optiune MPEG FDD 3,5" Mitsumi/SONY HDD Western Digital, Seagate, Quantum Placi de retea 3COM, SMC, Compaq - certificate Novell si Microsoft Keyboard WIN95 Mitsumi Mouse Genius/Mitsumi CD-ROM Mitsumi 4x, 6x, 8x Monitoare SMILE 9"-21" - Low Radiation, Non Interlaced Software Microsoft cu licenta La inaltimea performantelor Cluj-Napoca, Str. luliu Maniu nr.2 Tel: 064-430.280 Fax: 064-430.285 E-mail: brinel@re.ro 62 BYTE Romania IANUARIE 1997 Cu Apertus Enterprise/Integrator, puteti sa impuneti regulile de activitate proprii pentru a găsi anomaliile din date. patru ore zilnic cu activități legate de cu- răţirea datelor. Empory s-a gândit şi la utili- zarea unor instrumente specifice pentru curățirea datelor, dar organizaţia a elimi- nat impurităţile din date într-o măsură destul de mare până acum, astfel încât chel- tuieli suplimentare nu s-ar mai justifica, conform Barbarei Germon, şeful grupei de resurse de date. Cu toate acestea, există șanse ca instru- mentele de la Prism şi Carleton menționate mai Sus să nu poată face toate operaţiile de curăţire de care aveţi nevoie. Ele pot să facă faţă anomaliilor obişnuite, care pot fi tratate prin simple tabele de căutare (de pildă recu- noscând că Street și St. reprezintă aceeași in- formaţie), dar este posibil să nu dea rezulta- te în cazul unor neregularități mai importante şi mai impredictibile. „Merită să faci niște tes- te“, spune Wayne Eckerson, consultant prin- cipal la Patricia Seybold Group din Boston, „dar aceste instrumente nu sunt concepute pentru a face munci «grele» de curăţire“. Dacă datele care se cer curățate constau în mod preponderent din nume (inclusiv nume de companii) și adrese, firme ca Ha- tre-Hanks Communications si Innovative Systems oferă nu numai instrumente soft- ware dar şi fişiere de date actualizate perio- dic care să vă ajute să potriviţi diferite vari- ante ale numelor de firme, să depistaţi coduri poştale care nu se potrivesc cu adre- sele furnizate, şi pentru alte anomalii de acest fel. Aceste instrumente pot fi foarte potrivite în situaţiile în care, de pildă, Cu datele la curatatorie câmpurile care nu sunt de nume sau de adresă sunt, fie indubitabil corecte (de exemplu valorile băneşti ale contractelor care au fost deja validate de contabilitate), fie conţin informaţii în formă liberă care nu vor fi folosite niciodată ca index sau cheie (de pil- dă adnotările la contracte făcute de personalul de la vânzări). Soluţiile orientate spre nume şi adresă pot să coste între 30.000 şi 200.000 de dolari, în funcţie de dimensiunea bazei de date în dis- cutie. In plus este nevoie și de o unealtă de extragere/transformare/încărcare de genul celor furnizate de Warehouse Manager sau Passport. Eden Prairie, MN (612) 828-0300 fax: (612) 828-0454 http://www.apertus.com Carleton Corp. Burlington, MA (617) 272-4310 fax: (617) 272-2910 Inc. Billerica, MA (508) 663-9955 Spalare grea Pentru sarcini extensive de curatire trebuie sa luati in considerare instrumente care au fost dezvoltate anume pentru astfel de sarcini. Două instrumente de vârf ale domeniului sunt Enterprise/Inte- grator, de la Apertus Technologies si Integrity Data Reengineering Tool, de la Vality. ‘ Enterprise/Integrator vine cu o abordare top/down, în care tre- buie să-i furnizezi regulile de curățirea datelor. Aceasta este o strate- gie cinstită, în care utilizatorul este cel care-şi impune modul în care-şi concepe activitatea și datele. De exemplu, vreţi să conside- rati toate subsidiarele de la Martha's Fried Chicken ca un singur client cu mai multe adrese? Sau, pentru scopurile depozitului de date, are sens să înlocuiţi cu o singură adresă centrală adresele firmelor subsidiare? Sau aţi vrea să trataţi subsidiarele ca fiind clienţi complet diferiţi? Aceste decizii determină modul în care agregati sau consolidați aceste înregistrări şi dacă consideraţi adresele diferite pentru Martha's Fried Chicken ca fiind anomalii. Enterprise/Integrator oferă nu doar curăţire de date, ci şi extragere, transformare, încărcare, replicare, sincronizare şi admin- istrare de metadate. E destul de scump (de la 130.000 la 250.000 de dolari), dar poate să vă aducă economii dacă elimină nevoia de alte instrumente de administrare a depozitului de date. Principalul dezavantaj al abordării top/down pe care se bazează Enterprise/Integrator este că trebuie să știi sau să poţi să deduci re- gulile activităţii şi cele ale curăţirii datelor. Apertus furnizează exem- ple de la care se poate porni, exemple care tratează diverse anoma- lii comune şi moduri de organizare a activităţii. În plus, crearea regulilor cere timp şi puteţi fi siguri că veţi întâlni şi anomalii nepre- văzute. Acestea pot fi tratate manual, prin intermediul unui sistem de tratare a excepțiilor — dar e un proces anevoios. Produsul lui Vality, Integrity Data Reengineering Tool, porneşte de la o abordare bottom-up. Acesta analizează datele caracter cu caracter şi deduce automat şabloane şi reguli de activitate. Apoi Integrity oferă o „schiță“ a datelor, pentru a ajuta la standardizarea, condiționarea şi consolidarea datelor. Această abordare tinde să lase mai puţine cazuri excepţionale spre tratare manuală, iar pro- cesul tinde să fie mai rapid. Ca şi Enterprise/Integrator, Integrity poate să țină seama de relaţii economice care nu reies cu evidență din date, cum ar fi fuziuni şi achiziţii de firme care au loc după ce datele au fost create. Dar cu oricare din aceste instrumente, aces- te reguli trebuie impuse într-o manieră top-down. Integrity se concentrează în exclusivitate pe curățirea datelor, pornind de la fişiere „plate“ (flat files). Nu extrage date din siste- mele operaționale, nu încarcă date în depozit, nu face replicare sau sincronizare şi nu administrează metadate. Cu toate aceste, în plus față de preţul obișnuit de un sfert de milion de dolari, e posibil ca Integrity să vă pretindă să dispuneți şi de o unealtă de genul Ware- house Manager sau Passport. E posibil însă ca utilitarele obişnuite Apertus Technologies, Inc. Harte-Hanks Communications, fax: (508) 667-7297 http://www.harte-hanks.com (408) 752-1888 fax: (408) 752-1875 http://www.prismsolutions.com Innovative Systems, Inc. Pittsburgh, PA (412) 937-9300 fax: (412) 937-9309 SAS Institute, Inc. Cary, NC (919) 677-8000 fax: (919) 677-4444 Market Knowledge, Inc. http://www.sas.com Lombard, IL (630) 629-8200 http://www.mki.com Vality Technology Boston, MA (617) 338-0300 Prism Solutions, Inc. fax: (617) 338-0338 Sunnyvale, CA de extragere şi încărcare ale bazei de date să vă fie suficiente. A In fața amenințării Datele impure sunt o ameninţare serioasă pentru succesul proiectu- lui de depozit de date. În funcţie de amploarea problemelor, s-ar putea să fie pur şi simplu imposibil să o rezolvaţi repede, ieftin şi bine. Programarea în regie proprie ia timp, instrumentele serioase sunt scumpe. Managerii de proiect trebuie să evalueze in mod realist prob- lemele şi resursele interne de care dispune şi apoi să aleagă soluţia care să se încadreze în planificare şi în buget. Sau să modifice plani- ficarea şi bugetul astfel încât să se potrivească problemelor. Mike Hurwicz este un jurnalist independent din New York City. ÎL puteţi contacta prin e-mail la mhurwiczQattmail.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu| INA Psd B-dul Traian 10/46 Fax:061-761601 Tel:061-761845 061-732600 MOVIE MACHINEIIPOWERPACK 1200$- Lp ten aces Ae cu IANUARIE 1997 BYTE România 63 „ab [ Hardware Ecrane mari, pentru sarcini pe măsură n zilele de astăzi, achiziţia unui monitor bun nu mai necesită : justificari precum o mai buna viziune de ansamblu sau o mai bună derulare a imaginii. Cu ecrane de 17 inci de înaltă calitate, al căror preţ fluc- tuează în jurul a 700$, nu mai există nici un motiv pentru care profesioniștii calcula- toarelor să fie opriţi de la savurarea unor imagini panoramice a siturilor Web sau a foilor de calcul tabelar. Cu preţuri oscilând în jurul a 2000$, ecranele mai largi, de 19 respectiv 21 inci sunt rezervate în continuare pentru tehno- redactare computerizată, prelucrări de ima- gini, grafică şi aplicaţii CAD. Dar chiar şi pre- ţul acestor monitoare de ultimă oră a coborât cu câteva sute de dolari față de preţul din ianuarie 1996 al monitoarelor de 21 inci. Pentru acest LabReport am testat 38 de monitoare profesionale cu diagonale ale ecranului cuprinse între 17 si 21 de inci. Pentru evaluarea calităţii afişării am trecut întregul lot de monitoare printr-un set de teste NSTL. Am apreciat uşurinţa în folosire şi setul de caracteristici; am măsurat con- sumul de energie. Monitoarele s-au înca- drat în două clase diferite: cea de 17 inci şi cea de 19 şi 21 inci. Pentru grupul moni- toarelor de 17 inci preţul mediu este 850$ iar pentru clasa 19, 21 inci preţul mediu se situează sub 2000$. Calitatea imaginii Am rugat companiile să ne trimită monitoare care să fie capabile de o rată de reîm- prospătare de cel puţin 75 Hz şi de o re- zoluţie de 1280x 1024 pixeli. (Pe măsură ce am efectuat testele am constatat că nu toate modelele au fost capabile să facă acest lucru). Cu cat rata de reimprospatare era mai mare, cu atat durerile de cap si de ochi induse de palpairile imaginii erau mai mici. Deşi unele persoane sunt mai sensibile la astfel de Pas 64 BYTE România IANUARIE 1997 pâlpâiri, am observat că frecvenţa de 75 Hz este suportabilă pentru marea majoritate. Monitoarele mari trebuie să aibă o rată mai înaltă de reîmprospătare pentru că, de această dată, imaginea pe care o vizionati este mai mare şi implicit mai sensibilă la pâlpâiri. Color 50/115 de la Cornerstone si P815 dela ViewSonic pot suporta fiecare o frecvență de baleiaj verticală de 87 Hz şi o rezoluţie de 1600x1200 pixeli - asta în cazul în care aveţi o cartelă grafică care să permită o astfel de rezoluţie. (Testele pe care le-am efectuat noi n-au atins acest ma- SAGES BEST _ArtMediaTN-1885T Se De 2T inci: ce “NSA/Hitachi SuperScan Elite 802 „ Acestea două monitoare au oferit „cea mai bună combinaţie între calitatea E imaginii, caracteristici tehnice, facilități i şi preţ la categoria respectivă. xim.) Cele două monitoare realizează această performanţă prin ridicarea nivelelor frecvenţelor de scanare - până la 115 Khz pentru frecvenţa de baleiaj orizontală şi o lăţime de bandă video de 250 Mhz (vezi Tech Focus). Conform specificaţiilor tehnice ele pot suporta o rezoluţie uimi- toare de 1800x1400 pixeli. Aceste valori potfi modificate electronic, lucru care influ- enţează de altfel şi preţul (în jurul a2200$). Deseori tipuri diferite de monitoare au acelaşi producător al tuburilor cinescopice; aproximativ două treimi din modelele tes- tate încorporează fie tuburi Hitachi, fie Sony. Aceasta nu înseamnă însă că ele Un afisaj mare, de înaltă calitate poate scurta o zi lungă de lucru. Am testat 38 de monitoare. De Dorothy Hudson, Jim Kane și John McDonough furnizează şi aceeași calitate a imaginii. Elec- tronica ce produce şi controlează fascicolul electronic ce realizează imaginea are o pon- dere deosebită în calitatea imaginii, astfel că pot exista diferenţe substanţiale între monitoare ce utilizează același tip de tuburi. În plus există două tipuri de bază de tu- buri cinescopice. Acestea influențează mo- dul de realizare a imaginii pe baza tipului măștii metalice folosite pentru a orienta co- rect fascicul către pastila de fosfor (roşu, verde sau albastru). Tuburile cel mai des fo- losite utilizează un ecran de metal (un aliaj Invar stabil termic) care este dantelat cu ori- ficii ce corespund aranjamentului similar de pastile de fosfor de pe interiorul ecranu- lui de sticlă. Des folosit este şi tubul Trini- tron de la Sony (acum, sub licenţa altor com- panii) care foloseşte o grilă de apertură (aperture grille) - o matrice verticala de fire pe suprafaţa ecranului care acoperă liniile verticale de fosfor colorat. Unii preferă măşti punctuale pentru uni- formitatea pixelilor în timp ce alţii preferă concepţii cu grile de apertură pentru un contrast puternic. În general, tuburile cu grilă de apertură s-au comportat bine in tes- tele noastre de calitate a imaginii. Electronica a făcut de asemenea ca mo- nitoarele să fie mai uşor de folosit. Majorita- tea modelelor au acum posibilități de control avansate cu meniuri pe ecran pentru reglarea imaginii în modul pe care-l doriţi. Se pot ajus- ta astfel efectele de pernă, butoi şi de reglare a culorilor. Unele monitoare prevăd supli- mentar ajustări ale focalizării, convergen- tei. Acest lucru este important deoarece monitoarele mari îşi pierd în timp reglajele. Putere și Conţigurare Monitoarele mari consumă multă energie - mai multă decât orice dispozitiv de pe biroul d-voastră. În urma măsurătorilor noastre am constatat un consum de la 79.8 la 128.5 TUBUL CATODIC Cele mai cunoscute tipuri de tuburi folosesc o mască metalică realizată din Invar, un aliaj oțel/nichel care-și păstrează dimensiunile a, odată cu modificarea tem- a peraturii. Tuburile Trinitron a utilizează o reţea de fire verticale ce acoperă supra- fata fosforescenta. in acest fel sunt preintampinate situatii cum ar fi, spre exem- plu, ceain care fascicolul rosu de electroni ar lovi suprafata fosforescenta verde sau albastra. 2 A SUPRAFAȚA ECRANULUI Suprafaţa de protecţie a ecra- nelor performante din zilele noastre reduce reflexia și strălu- cirea fără a afecta claritatea imaginii. | CONTROL Un număr minim de butoane artrebui să vă poată permite să lucraţi în mod intuitiv cu me- niurile ce se desfășoară pe ecran astfel încât să puteţi regla aproape orice lucru care este @ SISTEMUL DE DEFLEXIE/YOKE O serie de bobine dis- puse in jurul gatului tubu- lui cinescop produc de- flexia fasciculului de e- lectroni - orizontal pentru a produce scanarea liniei și vertical pentru a scana câmpul sau cadrul. | = BOBINA DE DEMAGNETIZARE Înfășurată în jurul tubului catodic. Câmpul magnetic al pământului poate produce o magnetizare a tubului cinescop generând astfel distorsiuni ale imaginii. Când este activată, bobina demag- netizează tubul. Rear-Panel View op | = ee Ee 9 |] ” (oi CONECTORI BNC La frecvenţe de scanare mai mari (la rezoluții ILLUSTRATION: SANDERS/TIKKANEN DESIGN & ILLUSTRATION © 1997 ajustabil. llustratie bazata pe Samsung Synchmaster 17GLsi. W in modul activ Windows. Toate monitoa- rele testate au inglobat sistemul de adminis- trare a consumului de energie DPMS de la VESA (Video Electronics Standards Associa- tion), o caracteristică ce permite sistemului gazdă să comute monitorul într-un mod de consum redus de mai puţin de 30 W sau în modul inactiv (sleep) în care monitorul con- sumă mai puţin de 8 W. Cu puţine excepții am constatat că monitoarele îşi reduc consu- mul respectând specificaţiile de firmă. Toate monitoarele testate prevăd un su- port pentru Windows 95 PnP și n-am întâm- pinat probleme legate de configurarea lor. Monitoarele PnP suportă specificaţiile DDC (Display Data Channel). Astfel cartela grafică a monitorului și a calculatorului gazdă şi SO potcomunica. Rezultatul este că monito- rul poate afişa un Win 95 cu o rezoluţie şi o frecvență de reîmprospătare maximă posibi- lă şi puteţi obţine un mod fără pâlpâire la o rezoluţie de ecran dată. Suplimentar interfeţei standard D de 15 pini, unele monitoare au conectori BNC care acceptă semnale video printr-un set de ca- bluri coaxiale, deseori unul pentru fiecare semnal video (roșu, verde, albastru, sincroni- zarea verticală şi orizontală). Cablurile coa- xiale reduc zgomotul prin ecranarea sem- și rate de reîmprospătare mari) cablurile coaxiale care se conectează la conectorii BNC furnizează semnale video curate. nalelor video împotriva interferenţei şi a per- turbaţiile electromagnetice externe. Dacă folosiţi însă cabluri BNC, nu obţineţi PnP. {din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Mircea Sârbu TECH FOCUS FRECVENTELE | Frecvente de referinta Exemple pentru doua moduri de afisaj. MOD ORIZONTAL LĂRGIME DE BANDĂ 1280 x 1024 (75 Hz) 85 kHz 120 MHz 1600 x 1200 (75 Hz) 95 kHz 200 MHz IANUARIE 1997 BYTE România 65 66 BYTE Romania MO NI A n după an, producătorii de mo- nitoare îmbunătăţesc calitatea | ecranelor în timp ce preţul lor coboară proporţional cu creş- terea performanţei. Electronica tot mai so- fisticată şi mai integrată (ceea ce reduce nu- mărul de componente) are un rol important în această tendinţă. Electronica a permis de asemenea creșterea uşurinţei în folosire realizând afişarea direct pe ecran a funcți- ilor de control al reglajului. Din moment ce am avut de testat 38 de monitoare, am pus mare pret pe calitatea afisarii. De obicei, calitatea afişării este reglată o singură dată pe când monitorul îl utilizaţi zilnic - în mod normal câteva ore în şir. Monitoarele de 17 inci din testele noas- tre, care au dovedit cea mai bună calitate a afisarii au fost TN-1885T de la ArtMedia si447Xi de la Nokia Display Products Mul- £20." A RoE PRO tigraph. Patru monitoare de 21 inci şi-au împărţit marele premiu al celei mai bune calităţi a imaginii: Color 50/115 de la Cornerstone Imaging, MultiSync P1150 de la NEC, SuperScan Elite 802 de la NSA/ Hitachi si P815 de la ViewSonic. Deloc sur- prinzator, aceste monitoare au avut rata de -reimprospatare cea mai mare iar în testele noastre au obtinut claritatea cea mai buna la colturi si pe tot ecranul si cea mai buna convergenta RGB. Cele mai bune monitoarele de 17 inci. Am testat 24 de monitoare de 17 inci al caror pret varia de la 649$ (al MGC 1785 de la Max Group) la 1299$ (pentru Flexs- can TX-C75 de la Eizo Nanao). O parte a monitoarelor scumpe de 17 inci suporta o rezolutie de 1600x1200 pixeli, dar daca nu m testat calitatea imaginii pentru fie- care monitor și consumul de energie folosind un Dell Dimension XPS Pro 200n la 200 MHz cu o cartelă grafică Number Nine Imagine 128 Series II. Cand au fost disponibile, am folosit driver-ele specifice monitoarelor. in rest ne-am descurcat cu configurarile PnP din Windows 95 (stan- dardul VESA). Am punctat calitatea imagi- nii la o rezolutie de 1024x768 pixeli pen- tru monitoarele de 17 inci sila 1280x1024 pentru cele de 19 respectiv 21 inci. Sub DOS am testat calitatea imaginii folosind Displaymate Professional 4.2 de la Sonera Technologies (http://www.dis- _ playmate.com). Testele au inclus afisari color și de scale de gri, efecte multicolore, efecte de moara rezoluţii multiple, comu- tări consecutive între text și grafice și afi- șări geometrice de dreptunghiuri și cercuri. Sub Win95 am rulat testele soft pentru a măsura buna convergenţă și claritatea imaginii. Am măsurat claritatea folosind linii groase de 1 sau 2 pixeli, aproape de muchiile imaginii. De asemenea am afișat linii verticale și orizontale de-a lungul întregului ecran pentru a verifica rezoluția “monitorului. Untub optic de la Klein Optical Instru- IANUARIE 1997 ments permite măsurarea slabei conver- gențe. Cu ajutorul a trei prisme, instru- mentul recompune componentele roșu, verde și albastru ale unei linii albe afișate pe un monitor de test. Am calculat slaba convergenţă din cantitatea de corecție necesară. Cu cât corecţia e mai mică, cu atât mai bine. În testul de claritate am afișat un docu- ment conţinând șase fonturi TrueType de dimensiuni variind de la 4 la 14 puncte. Am verificat apoi dimensiunea cea mai mică până la care fiecare font rămânea lizibil de la o distanţă normală. Monitorul d-voastră este cel mai mare consumator de energie de pe birou. Am catalogat utilizarea energie sub Windows măsurând consumul în trei stagii (Win- dows activ, screen - saver gol și consum de energie redus) cu un indicator digital al consumului. Factorii care au atârnat serios în carac- teristicile noastre includ dimensiunea pixelilor, domeniul frecvențelor de baleiaj, numărul de moduri de afișare, controalele și acceptarea normelor Energy Star. Punc- tajul de utilitate a luat în considerare fac- tori cum ar fi documentații, suport tehnic, ușurința în ajustare și lungimea cablurilor. lucraţi în CAD sau la proiecte care să nece- site o înaltă rezoluţie, probabil veţi desco- peri că textul este mult mai ușor de citit - și rata de reîmprospătare mai mare - la o rezoluţie de 1024x786. O parte dintre monitoarele de 17 inci s-au ridicat deasupra mediei (deşi nu prea mult) atunci când am interpretat puncta- jele din testele noastre de calitate a imagi- nii, administrare a energiei, caracteristici și utilitate. IN 18851 (1088$) de la Art Me- dia a fost catalogat ca fiind cel mai bun dintre monitoarele de 17 inci, însă au exis- tat și monitoare cu un preţ mai mic, care s-au situat la mică distanţă de învingător. Pe locul doi s-a clasat Diamond Pro 17TX (849$) de la Mitsubishi care este caracteri- zat deun tub Diamondtron CRT produs de Mitsubishi, având o mască de metal cu o rețea de fire verticale dispuse la o distanță de 0.25 mm unul de celălalt. Diamond Pro 17 TX produce imagini bine focalizate si are o lăţime de bandă video suficient de ma- re de 135 MHz, care permite afişarea la o rezoluţie de 1280x1024 pixeli şi o rata de reîmprospătare de 75 Hz. Monitorul de la Mitsubishi are carac- teristici și utilităţi importante: sistemul de control cu afișarea reglajului extinde posibi- lităţile de ajustare. În plus este oferit siste- mul de calibrare Diamond Match Color Ca- libration System. Ultimul produs lansat de Mitsubishi - Diamond Scan 17HX (799$) - este de asemenea o bună achiziţie care s-a situat în clasamentul primelor cinci. MGC 1785 de la MaxGroup, unul din cele mai bune monitoare de 17 inci, face par- te şi el din categoria celor ieftine (649$). Cla- ritatea şi strălucirea lui MGC 1785 sunt mai bune decât ale majorității modelelor de 17 inci pe care le-am testat. El are un tub ca- todic de la Hitachi cu o dimensiune a pixe- lilor de 0.26 mm care permite o rezoluţie de 1600x1200 pixeli la 65 Hz. MGC 1785 oferă un control bine plasat al ajustării imaginii cu un meniu ușor de fo- losit şi afişat pe ecran. Alte două monitoare ieftine merită a fi menţionate ca și variante bune pentru sistemele de acasă: Stu- dioworks 78i (679$) de la LG Electronics si VSX-7 (649$) de la KDS. Un alt monitor de 17 inci bine cotat este Multigraph 447Xi (899$) de la Nokia Display Products. Acest monitor a permis obţinerea unei imagini a cărei calitate s-a PHOTOGRAPHS: BRIAN WILDER © 1997 CEL MAI BUN MONITOR DE 17 INCI TN-i885T de la Art Media Dintre toate monitoarele testate, TN - 1885 T de la Art Media a obţinut cel mai bun punctaj legat de calitatea ima- ginii iar asta l-a ajutat să câștige categoria. IN-1885 Ta obţinut de asemenea calificative bune în caracteristici şi u- tilitate. Folosindu-i panoul de control derulant puteţi a- justa aproape totul, de la strălucire până la gradientul culorii. PRET DIMENS. Art Media TN-1885T $1088 17 Mitsubishi Diamond Pro 17TX $849 17 Max Group MGC 1785 $649 17 Nokia Multigraph 447Xi $899 17 Mitsubishi Diamond Scan 17HX $799 17 APRECIERE Preţ Tehnologie TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ UTILITATE FACILITĂŢI POWERECONOMY APRECIERE GENERALĂ kkkk x AAA AAA Aki kkk AAA tok kkk kk kkk AAA kkhhk ok iki CEL MAI BUN MONITOR DE 21 INCI SuperScan Eliite 8o2 de la NSA/Hitachi SuperScan Elite 802 a obţinut cea mai bună calitate a imaginii şi a prezentatun preţ satisfăcător. Monitorul este dotat cu un tub catodic de la Hitachi având o mască de acoperire din Invar cu o dimensiune a pixelului de 0.26 mm. Suportă o rezoluţie de 1600x1280 pixeli la o rată de reîmprospătare de 75 Hz. La o rezoluţie de 1280x1024 pixeli şi o rată de reîmprospătare de 114 Hz se obţine o imagine perfectă. tok tok tok AAA AAA Aki AAA Wiki bk kk khkk totk AAA AAA tok hk Wiki iii tok kkk ki Wii kkk tot ok APRECIERE Erei Tehnologie PRET DIMENS. TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE PERFORMANȚĂ UTILITATE NSA/Hitachi SuperScan Elite 802 $1899 20 AA AA AA hk Aki ViewSonic P815 $2195 21 AA Oi ch k kk NEC MultiSync P1150 $2079 21 AAA AAA AAA XA Cornerstone Color 50/115 $2265 21 kkk AAA toh kk AAA Panasonic PanaSync S21 $1799 21 Ai took XA AA Aki AA AAA Excepţional AA AA Foarte Bine AAA Bine AA Aceptabil A Slab situat pe locul doi în topul nostru. Ela dove- dit o focalizare punctuală, fiind lipsit de pâlpâiri la o rată de reîmprospătare de 85 de Hz şi o rezoluţie de 1024x768 pixeli. Multi- graph 447Xi are un tub catodic Trinitron de la Sony prevăzut cu o mască aperture grille şi o dimensiune a pixelului de 0.25 mm. Per- mite o afişare pe ecran a meniului pentru ca- librarea culorilor şi ajustarea distorsiunilor geometrice. Cele mai bune monitoare de 21 inci Cele 14 monitoare de 21 inci pe care le-am testat, in mod evident nu sunt dedicate doar pentru sarcini obișnuite de vizualizare a paginilor de calcul tabelar sau a docu- mentelor de procesare a textelor. Multe suportă o rezoluţie de 1600x 1200 pixeli sau chiar mai mare, care pentru ecranele de 21 inci sunt folositoare în special pentru ren- derizarea imaginilor detaliate pentru uti- lizatorii CAD şi pentru tehnoredactare com- puterizată unde e nevoie de o vizualizare clară a unei pagini întregi sau chiar a două pagini atunci când se face machetare $i design. Am conferit calificativul de cel mai bun monitor de 21 inci lui SuperScan Elite 802 de la NSA/Hitachi, dar ar fi bine să veri- ficaţi şi celelalte monitoare. ViewSonic P815 (2195$) suportă o rezoluţie ridicată care poate fi atinsă de inginerii CAD și de graficieni, cu ajutorul unor cartele grafice performante. Acest monitor cu o dimensiune a pixelilor de 0.25 mm depăşeşte de departe cerinţele legate de calculul tabelar şi prelucrarea de texte atunci când este configurat la o rezoluţie maximă de 1800x1400. Monitorul are o rata de reîmprospătare rapidă de 106 Hz la o rezoluţie standard de 1280x1024 iar ban- da sa video de 250 Hz este una din cele mai mari. P815 a obţinut un punctaj de utiliza- bilitate mare pentru că oferă un sistem de control al reglajelor uşor de folosit; moni- torul poate fi poziţionat uşor și este prevăzut FACILITĂȚI POWERECONOMY APRECIERE GENERALĂ sk xi tot tok tok tok hi Ari he e took kk took x + Aki cu un manual de utilizare bun. MultiSync P1150 (2079$) de la NEC, care a fost aproape de Color 50/115 (2265$) de la Cornerstone Imaging pentru locul doi în calitatea imaginii, a demonstrat o slabă convergenţă şi o combinare nedorită de culori în testele noastre. Acest monitor suportă o rezoluție de 1600x1200 dpi la 75 Hz, dar NEC recomandă o rezoluţie de 1280x1024 cu o rata de reimprospatare de 88 Hz. Cand nu este folosit, P1150 decu- plează tensiunea pentru a realiza o redu- cere a energiei consumate. Acest lucru este realizat în modul cel mai economic. IANUARIE 1997 BYTE România 67 MONITOARE CARACTERISTICI 68 BYIE România IANUARIE 1997 Acer Apple Apple Art Art Cornerstone Cornerstone CTX Daewoo America Computer, Computer, Media Media Imaging, Imaging, International, Electronics Corp. Inc. Inc. TN- [ia =TN- Inc. Inc. Inc. CMC1704C AcerView AppleVision Multiple 1885T 2185T Color Color PR700 78ie 1710 Scan 20 21/81fp 50/115 Pretul configuratiei testate (MSRP) $699 $949 $1999 $1088 $1888 $2070 $2265 $999 $699 Dimensiunea nominală (inci, diagonală) 17 17 20 17 20 21 21 17 17 Apreciere generală 8.1 8.4 8.5 8.8 8.5 8.6 8.8 8.3 7.6 Punctaj performanţă (calitatea afişării) 8.3 8.4 8.8 9.2 8.6 9.0 9.4 8.5 a Punctaj caracteristici 7.4 8.0 7.3 8.2 8.4 7.1 “ 8.0 7.4 Punctaj utilitate 7.3 9.9 8.7 8.7 8.3 9.0 8.8 8.5 8.3 Punctaj economie energie 5.1 6.2 6.3 4.1 6.8 7.5 6.5 4.3 5.2 SPECIFICAȚII CRT Mărimea imaginii vizibile (inci, diagonală) 15.7 16.1 19.1 16.0 19.1 19.9 19.9 16.0 16.1 Suprafaţă ecran (A= mată; B.C A,B A,B A,B,C A,B,C A,B A,B A,B,C A,B B=antistatica; C =antireflectanta) Dimensiunea punctului (mm) 0.26 0.26 0.26 0.25 0.25 0.27 0.27 0.26 0.26 Tipul măștii de puncte De acoperire Aperture grille Aperture grille Aperture grille Aperture grille Deacoperire Deacoperire Aperture grille De acoperire Rezolutie maxima neintretesuta 1600 x 1200 1600x1200 1600x1200 1600x1200 1600x1200 1600x1280 1800x1440 1600x1200 1600 x 1200 orizontală și verticală (pixeli) SEMNALE DE SINCRONIZARE DE INTRARE Frecvența de scanare orizontală min./max (kHz) 30/86 30/80 29/82 30/85 30/85 31/101 31/115 30/85 24/86 Frecventa de scanare verticală min./max (Hz) 50/120 40/120 50/150 48/150 48/150 50/160 50/160 50/120 50/150 SEMNAL VIDEO DE INTRARE Latimea benzii video (MHz) 135 INP INP 50-100 50-100 211 249 135 120 Intrari RGB separate, 0.7-V p-p V oY ¥ Vv ¥ V V SI 4 V Conector de intrare (15-pin D-sub) oY V V v Y Y V „Conectori de intrare (BNC-RGB, HD, VD) v V V V vV V MOD DE AFISARE Prestabilite de producator/ 11/21 10/5 9/4 10/15 15/15 7/26 7/26 15/15 16/20 configurabile de utilizator Mod Mac Il 640 x 480 (rata de reim- 66.7 67 67 60 60 N/A N/A 120 66.7 prospatare verticala neintretesuta max., Hz) Mod Mac 16-inci 832 x 624 (rate de 75 75 75 75 75 N/A N/A 120 76.8 reimprospatare neintretesuta max., Hz) Mod 1024 x 768 (rata de reim- 75 60 60 85 85 85 85 106 75 prospatare verticala neintretesuta max., Hz) Mod Mac Iltwo-page 1152 X 870(ratade 75 75 75 75 75 N/A N/A 76 75 reîmprospătare verticală neintretesuta max, Hz) Mod 1280 x 1024 (rata de reim- 80 75 75 75 75 85 85 75 76 prospătare verticala neintretesuta max., Hz) Mod 1600 x 1200 (rata de reim- 68 60 60 60 60 81 _ 87 68 60 prospatare verticala neintretesuta max. CONTROL Demagnetizare oY V oY V V ov V Focalizare V V Convergenta V V V V V V Nivel semnal : V V V Convergenţa marginilor (efect de pernă) V V V V Y V V V V Afişarea funcţiilor de configurare oY Y v V V V ¥ V Calibrarea culorilor V V V V ov ov V CARACTERISTICI FIZICE Difuzoare integrate Alimentare (AC) 90-264 90-264 90-264 120-240 120-240 110-120/ 110-120/ 100-250 100-240 200-240 200-240 compatibil VESA DPMS V Y ov v V oY Y V vV Înălţime X lăţime X adâncime (inci) 16.5 X 16.6X 19.7X 15.9xX 18.6x 186xX 17x16x 19x 18x 18.7X19.2x 18.7xX19.2 x 17.2X16.5xX 17.6x 16.8 x X greutate (kg.) 16.7 X 20 17.7 X 25 19.8 33,5 17.8x22 19 x 32,5 21 X 36,3 21 X 36,3 175X463 17.7X 22,25 Evaluare FCC B B A B B A A B B Compatibil-TCO Y V V V oY V Y V SUPORT TEHNIC Adresă Web http://www http://www http://www httpi//www hitp:/fwww hitp://www http://www http://www http://www .acer.com/ .apple.com/ .apple.com/ .artmedia „artmedia .corimage .corimage .ctxintl.com/ .daewoo- .com/ .com/ .com/ .com/ display.com/ eel = BYTE Best. AW=da; N/A=nuseaplica; AAA A Excepţional AAAA Foartebună XA Bună AA Acceptabil x Slab MAG MAG Max Mitsubishi Mitsubishi Daytek EizoNanao Hansol Hitachi Hitachi | KDS LG InnoVision, InnoVision, Group Electronics Electronics Electronics Technologies, Multitech America, America, U.S.A. Electronics Inc. Inc. Corp. America America Corp. Inc. Hansol Ltd. Ltd. VSX-7 USA, Inc. DX700T MX21F MGC Diamond Diamond DT-1704C Flexscan 17PX HM-4787D HM-4921-D Studioworks 1785 Pro 17TX Scan 17HX TX-C7S 78i $799 $1799 $649 $3849 $799 $799 $1299 $895 $1769 $2129 $649 $679 17 91 17 17 17 17 17 17 21 21 17 17 7.9 8.4 8.7 8.7 8.6 8.3 8.0 8.2 8.5 8.5 8.5 8.5 8.2 8.5 8.7 8.7 8.5 8.3 8.8 8.6 8.8 8.9 8.8 8.8 6.8 7 8.2 8.8 8.8 8.0 7.6 6.2 7.3 7.6 73 ted. 7.8 8.6 9.0 9.4 9.0 8.5 53 9.0 8.6. 8.3 8.3 8.2 44 5.8 8.1 6.9 4.8 5.2 4.4 5.2 5.8 6.0 5.4 5. 16.2 20.0 14.6 15.9 15:7 16.4 15.9 15.7 20.0 20.0 15.8 16.0 B B,C A B,C B,C A,B,C Cc A,B A,B,C A,B,C A A,B,C 0.25 0.28 0.26 0.25 0.25 0.26 0.25 0.26 0.26 0.26 0.28 0.26 Aperture grille Shadow mask Shadowmask Aperture grille Shadow mask De acoperire Aperturegrille Deacoperire Deacoperire Deacoperire Deacoperire Deacoperire 12801024 160001280 1600”1200 16000 1200 1600 1200 1600 x 1280 1600x1200 1600x1280 1600x1280 1600x1200 1280x1024 1600 x 1280 30/70 30/80 30/85 30/86 30/82 24/86 30/92 30/85 30/107 30/107 28/70 35/85 50/120 56/120 50/120 50/152 50/130 50/150 50/160 50/120 50/152 50/152 50/120 50/120 100 130 135 135 135 144 180 135 100 150 100 135 v Y Y v V vV vV v v d V V v Y ¥ V V oY V vV d oY v V oY ov ¥ ¥ V ¥ ¥ 18/8 25/8 10/4 11/10 8/12 8/20 4/26 4/13 4/16 4/16 13/6 8/32 67 66 75 150 152 66.7 66.7 80 Depindede Depindede 75 100 placa video placa video 75 75 N/A 131 125 76.8 75 745 Depinde de Depindede 75 75 placa video placa video 70 76 70 105 105 100 113 75 75 75 85 75 85 75 N/A 94 90 75 75 75 Depinde de Depindede N/A 75 placa video placa video 60 75 75 80 75 80 85 75 75 75 60 76 N/A 60 65 70 65 60 73 67 75 75 N/A 66 d v v Y Y o ov oY ¥ o oY oY Y Y Y vV Y V v v oY oY oY oY v v ov v v oY ov Y oY ov ov v vV oY V V vV oY oY V v V V ov ov Y ov o ¥ ov ¥ 90-264 90-264 INP 120-240 120-240 100-240 100-120 110-240 87-132/ 87-132/ 100-240 98-264 175-264 175-264 ov Y ov ov V Y V oY oY Y v ¥ 16.7X 16.1x194x198xX 17.1xX18.3x 16.1x16.1x 16x 16.1x 174x165 163x161x 163x168x 185x196x 185x196 173x162 171x183x 183x429 206x759 16938 16.7 X 47 16.7 x 47 17.4X 22,25 184x231 174x22 20 x 37 20 x 37 18.1 x 21 174x205 8B B B A A B B B B B B B o oY v Optional o 3/P,L,R 3/P,L,R 2/P,L,R 3/P,L,F 3/P,L,F http://www http:/hwww N/A http://www http://www shittp://www_sshttp://www (714) (714) (818) (714) (714) daytek.com/ .eizo.co.jp/ -hitachi -hitachi -kdsusa igeus.com/ 751-2008 751-2008 968-6798 220-2500 220-2500 .com/ .com/ .com/ (800) (800) N/A (800) (800) 827-3998 827-3998 843-2515 843-2515 http://www hitp:/Awww http///www httpi/fwww http://www -Maginnovision .maginnovision .maxgroup.com .mitsubishi- .mitsubishi- IANUARIE 1997 BYTE Romania continued on page 112 69 MONITOARE CARACTERISTICI NEC Nokia Nokia NSA/ NSA/ Panasonic Panasonic Princeton Technologies Display Display Hitachi Hitachi Computer Computer Graphics MultiSync Products Products SuperScan SuperScan Peripheral Co. Peripheral Co. E0O17 P1150 Multigraph Multigraph Elite Elite [EME PanaSync PanaSync/Pro 445Xi 447Xi 611 802 $21 P17 Price as tested (MSRP) $2079 $1899 $899 $799 $1899 $1799 $899 $669 Nominal size (inches, diagonal) 21 21 17 17 20 21 17 17 Overall rating 8.9 8.4 8.6 8.0 9.0 8.7 8.1 7.6 Performance score (display quality) 9.4 8.7 9.0 8.2 9.6: 8.9 8.2 7.9 Features score 8.4 7.6 7.6 7.6 7.6 7.6 7.6 7:5 Usability score 7.2 BL 9.0 fal 8.7 9.4 8.3 7.8 Power-economy score 9:2 7.0 7.6 4.4 7.2 5.8 4.9 5.1 CRT SPECIFICATIONS Viewable size (inches, diagonal) 19.6 19.7 15.7 16.0 20.0 18.7 14.8 16.2 Screen surface (A =antiglare; A,B,C A,B,C A,B,C A,B,C A,B,C A,B,C A,B,C A B=antistatic; C=antireflective) Dot/grille pitch (mm) 0.28 0.26 0.25 0.26 0.26 0.25 0.25 0.26 Dot-mask type Aperture grille Shadowmask Aperturegrille Shadowmask Shadowmask Shadowmask Shadowmask Shadow mask Max. noninterlaced horizontal 1600 1200 1600 1200 16001200 16001200 16001280 16001280 16000 1280 12800 1024 c vertical resolution (pixels) SYNC-INPUT SIGNALS Min./max. horizontal scanning frequency (kHz) 31/94 30/102 31/92 31/92 31/100 30/95 30/86 30/70 Min./max. vertical scanning frequency.(Hz) 55/160 50/150 50/150 50/120 50/160 50/160 50/160 50/120 VIDEO-INPUT SIGNAL Video bandwidth (MHz) 202 200 140 155 200 160 135 100 Separate RGB, 0.7-V p-p V ov oY oY v V V V Input connector (15-pin D-sub) V Y V V v V V V Input connectors (BNC-RGB, HD, VD) V V V DISPLAY MODE Number of factory-preset modes/ 21/22 14/18 10/22 7/13 6/20 8/13 8/13 13/8 user-settable modes 640 x 480 Mac Il mode (max. non- 160 N/A N/A N/A 160 160 160 67 interlaced vertical-refresh rate, Hz) 832 x 624 Mac 16-inch mode (max. 141 N/A 75 N/A 144 141 129 75 noninterlaced vertical-refresh rate, Hz) 1024 x 768 mode (max. noninterlaced 117 85 85 113 N/A 116 106 85 vertical-refresh rate, Hz) 1152x870 Mac ll two-page mode (max. 103 75 75 N/A 104 104 94 75 noninterlaced vertical-refresh rate, Hz) 1280 x 1024 mode (max. noninterlaced 88 85 65 85 114 89 81 66 vertical-refresh rate, Hz) 1600 x 1200 mode (max. noninterlaced 75 75 N/A 73 75 1D ee 65 N/A vertical-refresh rate, Hz) CONTROLS Degauss V V oY ov v V V V Focus v Convergence ov V V Signal level V Vv v V V Side convergence (pincushioning) oY ¥ Y oY v v V V On-screen monitor settings ov V V V v V V V Color matching V Y V V v V V V PHYSICAL CHARACTERISTICS Integrated speakers Power input (volts AC) 110 110-240 110-220 120-240 120-240 100-240 100-240 110-240 VESA DPMS-compliant ov V V V v oY V V Height x width x depth (inches 90.4xX20.8x 204x202x 17.2X169x 169x161x 18.7x192x 198x191xX 16.4xX16.1x 16.7x16.2x x weight (Ibs.) 22.1 X 77.2 19.6 x 71 18.8 x 48.5 18.3 x 48.5 21x73 20.4X62.7 17.5% 38.5 17.9 x 41 FCC rating B B B B B B B B TCO-compliant V V V V V V V CUSTOMER SUPPORT Web address http://www http://www http://www http://NSA http://NSA http://www http://www http://www „nec.com/ „nokia-americas .nokia-americas .Hitachi.com/ .Hitachi.com/ .panasonic „panasonic .prgr.com/ .com/ .com/ .com/ .com/ SSS. Pie ae = BYTE Best. 70 BYTE Romania IANUARIE 1997 continuare în pagină 71 Calculatoare: Oradea, str. Iza nr. 31-33, tel./fax 059-436456, 435494, 437901 București, str. Viitor nr. 106, tel./fax 01-2107300, 2107799 COMPUTER Visul devine gota hea hho ("IGN :Jeuluda? 'sqq :ul60]) 08/0L2-G90 Saga e 81nuniqo 1 a7eod iunţaud ap gyalduuoa e3s] :que3uoduuj S8202L2-LO :x6y '12$aun2ng '6G'd0 6 'd'9 "]u's euofy ssaud Je3ndui09 :8| ap 93489 890 epueul09 !4e3nd "(ediznyj InuizeGeui eGuij) Ssa+nong uip n9sa/nja/9 jnleseg ulp sejluewny PIIBIQI] E] nes p'1u nosepuexajy 8106449 ‘43S ‘asnoy sajndwog ‘zo| ‘Ju jueasd!] ‘4s ‘nsesnang ulp ssajnduiog ajioy lauuly jnipas eB] esiyasap eluesgl Be] ajeseduind IS aJepuewod ‘aylojses ly Jod 8]1j189 yee = we A ETNII = aa me Csi), i a Ti LINUALNI 2143 203 SWYs '2n0 JOH-ad1}Uald Peseg-o201MW 0} Opymg s,czodng ver UU an may eye DIURNA Mit HSVAVIVG 5 AURIE] 111-492 ’ Seren BAIRD BES ONiaiing aCe 0 ie i NNR AL ; B}ULIaja1 ap 1e> ONIUIVdă MONITOARE CARACTERISTICI IANUARIE 1997 BYTE Romania Princeton Samsung Sceptre Sceptre Smile Sony Corp. Sony Corp. ViewSonic ViewSonic Graphics Electronics Technologies, Technologies, International, of America of America Corp. Corp. E075 America Inc. Inc. Inc. Multiscan Multiscan G810 P815 17GLsi 3173S P73A CA1706M2 17sell 20se ll Price as tested (MSRP) $799 $1049 $759 $795 $745 $1099 $1999 $1595 $2195 Nominal size (inches, diagonal) 17 17 17 17 17 17 20 21 21 Overall rating 8.2 8.1 8.1 8.3 8.0 8.2 8.5 8.6 8.9 Performance score (display quality) 8.3 8.3 8.5 8.6 8.0 8.6 8.9 8.7 9.3 Features score 7.6 7.6 6.0 6.6 6.6 7.3 3 7.3 7.3 Usability score 7.6 9.0 8.4 9.0 9.2 8.3 8.5 9.4 9.5 Power-economy score 46 ost 54 46 48 6.7 6.7 6.2 6.0 CRT SPECIFICATIONS Viewable size (inches, diagonal) 16.2 15.7 15.7 15.7 16.0 16.0 19.0 20.0 20.0 Screen surface (A= antiglare; A,B,C B,C A,B A,B B,C A A A,B,C A,B,C B=antistatic; C=antireflective) Dot/grille pitch (mm) 0.26 0.26 0.28 0.26 0.26 0.25 0.25 0.25 0.25 Dot-mask type Shadow mask Shadow mask Shadowmask Shadowmask Shadowmask Aperture grille Aperture grille Shadowmask Shadow mask Max. noninterlaced horizontal 1600 c 1200 1600 1200 1280 1024 1280%”1024 1600 1280 1024768 10240768 1600 1280 1800 ~ 1440 vertical resolution (pixels) SYNC-INPUT SIGNALS Min./max. horizontal scanning frequency (kHz) 30/95 30/85 31/69 30/70 30/82 32/82 32/96 30/89 30/115 Min./max. vertical scanning frequency (Hz) 50/120 50/120 50/90 50/110 50/120 50/120 50/160 50/160 50/160 VIDEO-INPUT SIGNAL Video bandwidth (MHz) 200 135 110 100 130 INP INP 154 250 Separate RGB, 0.7-V p-p V V V V Y Y Y v Input connector (15-pin D-sub) V V oY V Y Y Y Y Y Input connectors (BNC- RGB, HD, VD) V V V V V DISPLAY MODE Number of factory-preset modes/ 15/8 12/11 12/16 8/12 33/33 10/10 10/10 8/7 8/7 user-settable modes 640 x 480 Mac Il mode (max. non- 67 120 N/A N/A a3 150 160 67 67 interlaced vertical-refresh rate, Hz) 832 x 624 Mac 16-inch mode (max. 75 120 N/A N/A 75 127 141 75 „75 “ noninterlaced vertical-refresh rate, Hz) 1024x 768 mode (max. noninterlaced 85 100 80 80 90 105 116 116 139 vertical-refresh rate, Hz) 1152x870 Mac Il two-page mode (max. 75 75 70 70 75 92 103 75 75 noninterlaced vertical-refresh rate, Hz) 1280 x 1024 mode (max. noninterlaced 85 80 60 60 72 79 88 88 106 vertical-refresh rate, Hz) 1600 x 1200 mode (max. noninterlaced 15 68 N/A N/A 60 66 To." 71 87 vertical-refresh rate, Hz) CONTROLS Degauss V oY V V Y V oY V V Focus Convergence Y ov Signal level V V Side convergence (pincushioning) V V V oY oY V V On-screen monitor settings oY oY V V v o Y Y Color matching oY oY oY ov oY ov (d PHYSICAL CHARACTERISTICS Integrated speakers oY ov Power input (volts AC) 100-240 90-132 100-250 100-250 90-260 110 110 90-264 90-264 VESA DPMS-compliant Y o oY ¥ oY o Y ov V Height x width x depth (inches) 16.7 X 16.2 171X166 158x162 166x161xX 16xX164xX 163x159x 195x186x 192x199x 192x199x X weight (Ibs.) 17.9x 41 17 X 46.2 17.7 x 40 $74-X 37 164x418 17.7x496 19.7x66.1 204x606 204x606 FCC rating B B B B B B B B B TCO-compliant V oY oY V V ov CUSTOMER SUPPORT Web address http://www http://www __shttp://www_shhttp:/Awww___hittp://www_hittp://www http://www _shttp://www__shttp://www -prgr.com/ —_.sosimple „sceptretech .sceptretech .smilekfe -sony.com/ -sony.com/ MiewSonic .ViewSonic .com/ .com/ .com/ .com/ technology/ technology/ .com/ .com/ 73 74 BYTE Romania 8 unelte pentru a crea un sit Web POSE n sfârşit liberi! Conexiunile hyperlink ale paginilor din i World Wide Web ne-au elibe- rat de chinul unei navigări pagi- nă cu pagină prin documente. Acum putem sări de la o secţiune a documentului la alta, fără a pierde legăturile de navigare. Pentru a fi accesibilă, o pagină Web trebuie mai întâi să existe ca şi un fişier de format HTML (Hypertext Markup Language) pe un server Web. Dorinta de-a crea si admi- nistra aceste fisiere a dus la aparitia unei întregi industrii de noi servicii şi la o explozie de instrumente soft care fac posi- bilă crearea propriile pagini Web aproape pentru oricine are acces la Internet. Pentru această prezentare, NSIL a tes- tat opt programe de creaţie Web pentru Windows 95/NT, care facilitează crearea de pagini Web cu un minim de cunoştinţe în programarea HTML. Am testat de aseme- nea trei instrumente de conversie/producție şi un produs proaspăt lansat (a se vedea ca- seta „Incă patru pentru Web“). La capătul inferior se situează editoarele HTML sim- ple care au facilităţi de testare a paginilor cum ar fi un vizualizator (previewer) incor- porat. La celălalt capăt se situează progra- mele multifuncţionale cu editoare grafice sau de tipul WYSIWYG, posibilități de ad- ministrare a sitului şi un browser complet. Din duzina de pachete testate, noi cre- dem că programul FrontPage 97 de la Mi- crosoft cu al său Bonus Pack v-ar interesa cel mai mult. Acest puternic instrument de creaţie, publicaţie şi de administrare a sitului Web a fost printre cele mai versatile și mai uşor de folosit. În particular, proiectanţii de situri Web vor descoperi că Image Com- poser de la Microsoft este extrem de folosi- tor. Funcţiile de administrare a sitului din FrontPage 97 îl fac foarte atractiv pentru IANUARIE 1997 companiile ce-și planifică o prezenţă puter- nică pe Internet sau servicii intranet extinse. Cu toate astea, dacă doriţi construirea unui sit de mărime mică sau medie puteți lua în considerare AOL press care este des- cărcabil gratuit de pe America Online. Aces- ta are o interfață bine făcută și uşor de folosit oferind posibilităţi de creaţie şi adminis- trare Web la un pret bun. Paginile Web sunt diferite Crearea și editarea de pagini Web presupu- ne atât conținut cât şi creativitate. Proiecta- rea este importantă iar interfaţa grafică necesită o abordare specială. Cele mai bune pachete prevăd modele de proiectare, şa- bloane de pagini profesionale stilizate, EXIIABEST NELTE va: CRATIE WEB . Microsoft FrontPage 97_ este un instrument puternic de creatie, publi- „care și iadministrare asitului Web. Funcţiile sale de administrare sunt atractive pentru cei care își planifică o prezență puternică pe. Internet sau un intranet extensiv. Este cel mai bun produs pentru aplicațiile Web complexe - șipentru administrarea unui sit. împreună cu ghiduri HTML, instrumente de conversie şi resurse cu referinţe pentru a vă ajuta să creaţi pagini care să arate bine. În funcţie de conţinutul şi complexitatea sa, o pagină necesită o programare pentru a dezvolta applet-uri Java, controale Ac- tiveX, script-uri CGI, scriptare pentru ser- ver si acces in baze de date. Unalt punct important este reprezentat de validarea tag-urilor HTML, a referin- A crea pagini Web este un lucru dificil. Soft-urile pe care le-am testat noi simplifică însă acest lucru. De Tadesse W. Giorgis țelor şi a URL-urilor. Conexiunile greșite sau întrerupte vor determina ca pagina să nu mai răspundă așa cum intenţiona autorul ei (a se vedea caseta „Sunt OK aceste tag-uri st URL-uri?“). Aranjand paginile Paginile nou create vor trebui transferate pe un sit Web folosind servicii FTP. Acest protocol ofera garantia ca structura de fişiere şi directoare va fi mapată corect în rețeaua TCP/IP. În acest moment trebuie să luaţi în considerare normele de securitate şi de control ale accesului. Unele instru- mente de creaţie cum ar fi FrontPage 97 prezintă funcţii de securitate încorporate pe care un autor de pagini Web trebuie să ştie să le folosească efectiv. Lansarea şi administrarea unui sit s-ar putea să-i pară pentru început stingheră u- nui autor de pagini Web. Dar odată ce s-a trecut de primele pagini este important să se înceapă considerarea sitului într-un anu- mit context şi nu ca o mulțime de pagini sin- gulare. Cele mai bune instrumente de crea- ţie Web vin cu instrumente încorporate de administrare a sitului şi conectivitate cu bazele de date. Ce fel de instrumentsunteu? Ce face ca un pachet de creaţie Web să-i fie superior altuia? În testele noastre, utiliza- torii au preferat instrumentele versatile, fle- xibile care le permit crearea unor pagini pli- ne de viata, antrenante, interactive şi dinamice. O parte aeditoarelor pe care le-am testat- “ACE pui ess Emissary Desktop, Front- groși Web Factory Pro Image - furniZtro interfata WYSIWYG sau ceva similar. Altele, cum ar fi Aardvark Pro şi HTML Builder, pur şi simplu asistau autorul prin introducerea tag-urilor HTML lee Ae et Fereastra grafica an - din HoTMetaL Pro 2) ad Fat indica casetele de re PS 3 | dialogpentrucon- Po p... troalele inserate i : sea Ci a ea at ActiveX. Suplimentar posibili- tăţilor de creaţie Web, FrontPage 97 oferă o bogăţie de instrumente pentru administrarea sitului într-o varietate de formate, inclusiv un arbore al directoarelor și o hartă grafică a sitului. Editorul grafic inclus în FrontPage 97 se comportă bine în manevrarea opțiunilor grafice într-un format sim- plu și ușor de înţeles. Manevrarea grafică a tag-urilor HT- ML din HoTMetal Pro este unica. in plus, usurinta de folosire este discutabilă, în comparaţie cu un text simplu! Nu există un instrument pentru editarea grafică. Fusion de la NetObjects oferă autorilor Web un mod de abordare puternic (deși lent) cu aju- torul paletelor de culori gen Page-Maker și al casetelor de stil/dialog. Interfața pro- gramabilă a HotDog - Professional prezintă o parte a posibilităților sale. Cele două tabele din spate notate HTML și Rover (un brows- er/vizualizator inclus în pachet) sunt principalele ferestre de editare Web. Aardvark Pro prezintă o fereastră de editare text specifică dar este înzes- trat cu un program spe- cial care simplifică includerea applet-urilor Java în pagină. Toată lumea creează astăzi pagini Web. Cu unul din pachetele de mai sus, creaţia va fi mult mai ușor de realizat decât a fost acum un an. dintr-un meniu. Aceste editoare de tag-uri sunt rapide și surprinzător de utile. Pe de altă parte, programele WYSIWYG sunt uneori li- mitate, slab dotate cu noile funcții HTML, necesită mai multe resurse sistem și rulează mai lent. Editoarele WYSIWYG cu un vizualizator încorporat oferă o bună imagine asupra mo- dului în care va arăta pagina activată de un browser. În mod normal, editoarele de tag- uri HTML nu oferă feedback (vizualizare ulterioară a creaţiei), acest lucru fiind reali- zat cu browser-ele Web rne. Unele edi- toare incluzând Hot ional şi HoTMetaL Pro oferă promis între cele două moduri de abordare. Deşi cei mai mulţi preferă un editor WYSIWYG, alegerea d-voastră ar trebui să fie influențată mai mult de ceea ce pachetul vă permite să faceţi decât de modul în care o face. Desigur uşurinţa în folosire contea- ză dar nu este la fel de importantă ca şi po- tenţialul oferit în construirea unei pagini. Cel mai bun instrument nu este deseori și cel mai uşor de folosit. Aardvark Pro Acest pachet este, din păcate, greu de reco- mandat. Este un editor de tag-uri HTML în adevăratul sens al cuvântului asigurând o editare eficientă şi ieftină a paginilor Web, fără a fi necesară existenţa resurselor exter- ne. Din moment ce fundamental este un pachet cu o singură funcţie, Aardvark Pro are instrumente de editare și servicii supli- mentare incluzând Color Chooser și Tags Chooser care vă permite să selectaţi culoarea textului sau să inseraţi un tag HTML pe- reche Instrumentul de vizualizare înglobat este binevenit pentru verificarea imaginii paginii Web. Aardvark Pro are programe tutoriale pentru crearea de pagini personale, tabele, forme şi applet-uri Java. Aardvark Pro a obţinut însă un punctaj slab pentru uşurinţa în folosire şi învăţare. El nu oferea o verificare a sintaxei HTML şi a obţinut un punctaj slab în testul de valida- re/corecție erori. AOLpress AOLpress de la America Online oferă o editare WYSIWYG excelentă şi o bună documentaţie, plusun suport pe măsură. Este uşor de învăţat şi folosit. El include instrumentul de adminis- IANUARIE 1997 BYTE România 75 Lab Report Software 8 instrumente pentru a crea un sit Web EVALUAREA UNELIELOR ODE CREATLE: WES CEL MAI BUN NE) Bie Edt View Inset Fomat Took Table Window Help Microsoft FrontPage 97 Osh 685s he -> ©4 8mule|+> Bo! Uneltele serioase de administrare a sitului fac [Noel =] | [Times Neve oman din acesta un program versatil. [> ee EO | PRET TEHNOLOGIE IMPLEMENTARE UȘURINȚĂ DE INVATARE Microsoft FrontPage 97 $149 tek tk dd aa FBS Aardvark Pro 2.2 $59 * * kk AOL AOLpress 1.2 © Free Ai Aki AAA Attachmate Emissary Desktop 2.0 $99 tok kkk AAA Sausage Software HotDog $100 tok took AA Professional : SoftQuad HoTMetal Pro 3.0 $159 totok Aki Ai FLFSoft HTML Builder 1.1 $29 * kk kkk TLC Web Factory Prolmage1.1 $229 tok XA kik kk kk *& Exceptional AA AA Foarte bine AAA Bine AA Acceptabil A Slab trareal sitului Min Web şi un analizor de sinta- xă HIML uşor de folosit. Pentru că este des- cărcabil gratuit, AOL press reprezintă pachetul cel mai tentant din punct de vedere al pretu- lui. Oricum este mult mai lent decât celelalte pachete. De asemenea nu are posibilități de editare grafică și era cât pe ce să se blocheze la încărcarea tag-urilor greu de suportat. Cu toate acestea, pentru afacerile mici şi pentru particulari care doresc o prezență pe Internet, AOL press reprezintă o perspectivă deloc de neglijat. Noi îl recomandăm pentru aplicaţiile de mărime mică şi medie. Emissary Desktop Emissary Desktop de la Attachmate include aproape tot ce aveţi nevoie pentru a crea o pagină Web. Este de asemenea printre pa- chetele cele mai ușor de folosit şi învățat. Dis- ponibil în versiuni pentru LAN şi apel direct, Emissary Desktop combina posta $i grupul de discutii Internet, navigarea Web, accesul de la distanţă, administrarea fişierelor si progra- marea temelor. Este caracterizat de un editor WYSIWYG şi de o interfață configurabilă. De cealaltă parte, editarea HTML şi co- recția sintaxei sunt limitate şi în plus nu există “2 spe vw - cestea, mai mult decât orice alt produs pe ca- re l-am testat, Emissary Desktop oferă un pa- chet complet de construire a paginilor Web. FrontPage 97 Microsoft a ales un câştigător când a cumpă- rat FrontPage 97 de la Vermeer. În testele noastre, FrontPage 97 a fost de departe aler- gătorul din frunte, excelând în versatilitate, editare grafică şi administrare a sitului. El şi-a depășit concurenții prin ușurința în folosire, învățare şi versatilitate. În plus, realiza o vali- dare/corecţie în timpi de ordinul secundelor. 76 BYTE România IANUARIE 1997 Z| Aa» zule esa Din grupul pe care l-am testat, FrontPage 97 este instrumentul cel mai versatil. El inclu- de suport pentru acces la baze de date, Image Composer, Internet Explorer 3.0, server Web personal, browser/vizualizator, pro- gram de verificare a ortografiei, dicţionar şi suport pentru securitate şi scriptare. Front- „Page 97 corectează majoritatea erorilor de sintaxă, cum ar fi tag-urile neîmperecheate, în timpul importului de fişiere. Acest lucru nu se întâmplă însă şi atunci când introduceți UȘURINȚĂ VALIADARE/ APRECIERE ÎNUTILIZARE VERIFICARE ERORI GENERALĂ AAA kik kkkkk kk + * kkk kk kkk kkk kk kkk tok kk kk Ai tik kkk kkk * * kk tokk * manual tag-urile. Pachetul necesita un instru- ment explicit de verificare a sintaxei HTML. Pentru începătorii în creaţia Web, modul de lucru al FrontPage 97 nu este la fel de clar ca şi în alte editoare WYSIWYG. Dar asta du- rează doar până vă obişnuiţi cu interfața gen Explorer, care este mai puţin intuitivă decât ar putea fi. De asemenea, structura meniului era uneori ilogic de diferită în cazul unor module asemenea. Jeb Publisher 1.1 dela SkiSoft oferă prelu- crare de text HTML sau documente Fra- meMaker care pot conține imagini, tabele, și o- biecte OLE. El poate converti automat orice imagine în format GIF, poate construi tabele Net- scape sau crea tabele ale conţinuturilor cu legă- „. turicătreantete, permiteo interpretare ainformaţi- ilor legate de stilul de prelucrare a textelor, o conversie a enumerărilor și a indentărilor (bullet), aplicarea de semnături, trimiterea de scrisori către adrese URL şio inserare inline a imaginilor în do- cumente. Web Publisher va converii de aseme- nea documentele multiple dintr-o singură mișcare. WebWorks Publisher de la Quadralay si WebMaker 2.2 de la Harlequin preiau docu- mentele FrameMaker si le convertesc in format HTML. Aceste instrumente vă permit proiectarea și menținerea într-un singur document principal auneibaze perfecte de documentaţie care poate produce, atât imprimări media de înaltă calitate, cât și hypermedia electronică pentru distribuitori Web incluzând sisteme de help on-line. Docu- mentul HTML obținut din FrameMaker reține toate conexiunile de documente și hypertext ge- nerate, un tabel al conţinutului, și un marcaj al Atat WebWorks Publisher cat si Web- Inca patru pentru Web Maker vă oferă o posibilitate largă pentru crearea stilurilor de machetare. Puteţi aplica stilul în mod automat printr-un clic de buton. Ambele produse vă permit să beneficiaţi de avantajul oferit de stilurile de machetare FrameMaker si va permit definirea unor machete specializate pentru publicarea pe Web. Fusion 1.0 dela NetObjects este un instru- ment de creatie orientat obiect care inte- greaza sase componente: SiteStructure care creează o hartă ierarhică pentru proiectarea și editarea unui sit; PageDraw, un editor de pagini WYSIWYG; SiteStyles Manager, un editor al stilurilor de pagini; AutoSites, o bibliotecă cu zeci de proiecte profesionale; un administrator al bunurilor pentru referirea obiectelor conținute și conectarea la baze date externe; și un motor de publicaţie care adună conținutul și paginile și le convertește într-un sit Web complet. Deși testele noastre au determinat că Fusion este o nestemată printre instrumentele de creaţie, programul s-a dovedit a fi lent la așezarea în pagină, respectiv la publicarea paginilor Web. Proiectarea un pic mai creativă a procesului de vizualizare ar putea elimina pro- blema. Fusion rulează sub Windows 95 și NT iar o versiune Mac este așteptată în curând. 8 instrumente pentru a crea un sit Web | Lab Report Software CAR AC I.E R Aardvark Pro 2.2 AOLpress 1.2 Emissary FrontPage Desktop 2.0 97 Sid HotDog Le Professional HoTMetaL HTML Web Pro 3.0 Builder 1.1 Factory Pro Image 1.1 UC, SO, NECESAR DE MEMORIE UC minimala 386 Windows 3.1/3.11 V Windows 95/NT Y Mac OS 7.x SunOS§, IRIX Solaris, HP/UX AIX, BSD RAM (MB) 8 (4 pentru Win 3.1)16 (12 for Win 95) Spatiu pe disc (MB) 2 sssssă 1 486 16 55 486 V SE SE SE 8 (16 pentru Win NT) 15 486 16 486/33 386 386 V V V V V v COMPONENTE DE BAZA Editor WYSIWYG Navigator Web complet Vizualizator incorporat HTML Functii pentru publicare pe Web Functii pentru administrarea sitului Sabloane de pagini Web Functii de administrare a sarcinilor a RONAN CNN88 QCNNNSR8 SS RY NSS ADMINISTRARE FIȘIERE Administrator încorporat vV Suport pentru drag and drop Suport pentru proiecte de documente / Directoare, navigatoare specifice ¥ Vizualiuator extern specific Salveazd documentele cafisiertext ~W Importa imagini, format singular V Importă imagini, formate multiple oY Căutare completă, Include mesaje wizard V Suportă transfer de fișiere (ex., FTP) Ss XR UN SSN Sk RNAS NSN Ss SSSSSsss ss Ss SS Ss Ss Qe NNN S88 ss Ss CREAȚIE ȘI EDITARE HTML Applet Java Y Control ActiveX Marquee vV Transmisie de e-mail din cadrul paginii Web Procesor de macro-uri Limitat Pregătire a documentului într-un singur pas Verifică corectitudinea URL -urilor Verifică integritatea conexiunilor când sunt mutate fişierele Corecţie automată a tag-urilor care nu se potrivesc ov Ss S Ss ss Ss rae RNAS QS SS SNA8 Ss ss ss Ss EDITARE GRAFICĂ Editor grafic complet, o modul de scanare Importa grafice din formate grafice multiple Conversie in GIF sau JPEG Y Control asupra dimensiunii imaginii A QS XS QS AFISARE, VIZUALIZARE Ferestre multiple de editare ov Ferestre multiple de vizualizare Editare si vizualizare in ferestre diferite sau identice QS cS ADMINISTRARE SIT Vizualizare strucurala sau pe fisiere Indicarea conexiunilor Indicarea grafica a conexiunilor intrerupte Expandare sau comprimare a imaginii Deplasarea paginilor de la un sit la altul Adauga/sterge/muta paginile unui sit Poate publica un sit întreg sau doar pagini ANS SS CNN SSN CARNKR ONS IANUARIE 1997 BYTE Romania PI Lab Report Software 8 instrumente pentru a crea un sit Web HotDog Professional Puteţi lua în serios un program intitulat Hot- Dog Professional provenit de la o compa- nie numită Sausage Software? Eu zic că da! Acest editor HTML, deși nu dispune de un editor grafic, este prevăzut cu o mulțime de instrumente gi servicii de help, incluzând suport ActiveX. Noua versiune include o in- terfaţa utilizator îmbunătățită dotată cu me- niuri de instrumente (toolbar) flotante, pro- gramabile, comenzi rapide (shortcut key), un mini browser/vizualizator Web, salvare automată, drag and drop şi un mod ușor de inserare a fişierelor de imagine și sunet. HotDog Professional utilizează naviga- toare multiple specificate de utilizator pen- tru vizualizarea documentelor. În acest fel este realizată o verificare efectivă a compati- bilităţii navigatoarelor. Produsul este rapid oferind funcţii care îi atrag atât pe utilizatorii novici cât şi pe veteranii Web master. Din ce- le trei editoare HTML, HotDog este de de- parte cea mai bună variantă. HoTMetal Pro HoTMetal Pro este un instrument complet, puternic şi versatil. El oferă editoare HTML si WYSIWYG, un excelent editor grafic si cel mai bun program de verificare HTML- bine intampinat de acei Web master care doresc să verifice corectitudinea paginilor create de alţii. Programul excelează în ceea ce priveşte conversia de documente. În HoTMetaL Pro nu veți găsi text ASCII URAL RE ae Fusion 1 0 $495 Redwood City, CA DESPRE PRODUSE NetObjects, Inc. TECH FOCUS TESTARE “Sunt aceste tag-uri și URL-uri OK? Puterea paginilor Web, din punctul de vedere al mediului de comunicații, constă în utili- zarea hyperconexiunilor. Ceea ce face paginile Web nefolositoare sunt conexiunile rupte sau incorecte. Pentru a evita aceasta, o mulțime de instrumente vă pot ajuta să validaţi documente HTML prin verificarea lor în ceea ce privește erorile de sintaxă și integritatea conexiunilor. Cele mai multe editoare HTML includ astfel de funcții iar pe Web există in- strumente de verificare a documentele conform ultimelor specificaţii HTML (încercați la http://www.webtechs.com/htmi-val-sve și http://www2.imagiware.com/RxHTML). Pentru instrumente care vă oferă posibilitatea verificării conexiunilor către resurse neex- istente, cum ar fi paginile care s-au mutat, încercați http://wsk.eit.com/wsk/dist/doc/ admin/webtest/verify_links.html. Este important sa testati paginile Web cu mai multe browser-e Web pentru a vedea daca ele arata la fel cu ceea ce a intentionat creatorul lor si daca toate hyperconexiunile sunt valabile. Este important de asemenea sa efectuam testele cu navigatoare pe plat- forme diferite pentru a elimina orice incompatibilitati. Spre exemplu o versiune recenta a sitului BYTE (http://www.byte.com) arata bine in majoritatea browserelor cu exceptia unor versiuni de Netscape de pe Mac unde culorile deveneau distorsionate si intunecate. curat. În schimb, elementele unei pagini Web sunt înconjurate de tag-uri semigrafice HTML pe care le puteţi ascunde. Am observat că HoTMetaL Pro este din când în când instabil. În plus, posibilităţile de publicare sunt limitate iar ca un program avansat de creaţie Web ar trebui să aibă unele “Ie. ve: HTML Builder Acest editor simplu, ieftin si eficient este cu mult îmbunătăţit față de versiunea anterioa- ră. Este ușor de folosit şi configurat, însă pre- zintă unele limitări. : Web Factory Pro image 1: 1 $229 Thunder & Lightning Co. „San Diego, CA i AOLpress 1. 1 2 _ Free via. download „America Online, Inc. ae Vienna, VA | -(800)879-6882 "fax: (703) 918-1106 î http: ‘Ihwww. aolpress.com = caer, Desktop 20 -$49 (dial-up), $99 (LAN) _ Attachmate, Inc. Bellevue, WA (800) 426-6283 (206) 644-4010 _ fax:(206) 747-9924 © _ http://www.attachmate.com FrontPage 97 $149 Microsoft Corp. Redmond, WA _ (206) 882-8080 fax: (206) 936-7329 _ http://www.microsoft.com 78 BYTE Romania (415) 482-3200 http://www. ii Aa ați fax: (415) 562-0288 HotDog Professional $99.95 Sausage Software, Inc. , Doncaster, Victoria, Australia - fax:+61398559800 http://www.sausage.com HoTMetalL Pro 3.0 $159 SoftQuad, Inc. Toronto, Ontario, Canada (800) 387-2777 (416) 544-9000 fax: (416) 544-0300 http://www.sq.com HTML Builder 1.1 $29 - FLFSoft, Inc. Oak Creek, WI (41 4) 764-8666 http://www. Cera ian IANUARIE 1997 (619) ¢ 643-5550 fax: (619) 643-5553. http://www. tico. com WebMaker 2: 2 $99 : Harlequin, Inc. Cambridge, MA 1617)374-2400 © fax: (617) 252-6505 web Gharlequin.com. http i/iwebserver. harlequin cual Web Publisher 1. Ta „9495. SkiSoft Publishing Lexington, MA (617) 863-1876 fax: (617) 861-0086 http://www.skisoft.com/ WebWorks Publisher $895 Quadralay Corp. Austin, TX (512) 719-3399 fax: (512) 719-3606 http://www.quadralay.com/ _ La pornire, programul prezinta o inter- faţă săracă care se dezvoltă doar după ce cre- ati un fişier sau încărcaţi unul existent. Este permisă activarea sau dezactivarea elemen- telor meniului cu instrumente pentru stiluri, antete, conexiuni, caractere speciale şi exten- sii HTML 3.2. Şablonul de pornire furnizea- ză tag-urile HTML de bază. Web Factory Pro Image Un bagaj mixt, Web Factory Pro Image este uşor de folosit şi învăţat, cu o interfață fle- xibilă şi cu un program capabil de verificare şi validare a sintaxei HTML. El deschide fe- restre HTML pereche precum şi ferestre de vizualizare pentru fiecare pagină Web. Puteţi edita în orice fereastră, acțiunea corespun- zătoare fiind reflectată de fiecare dată când faceţi vreo.modificare în fereastra în care nu se editează. Dar produsul este nejustifi- cat de scump, în special datorită posibil- ităților reduse, și aici am putea aminti lipsa unui browser complet. Tadesse W. Georgis a efectuat testări ale pro- duselor de administrare a SO pentru rețele şi per- iferice la NTSLtimp de peste S$ ani. Puteţi să-l contactaţi la tadesseQnsti.com. [din BYTE, o publicaţie McGraw-Hill, Inc. Adaptare - Daniel Moldovan] Evaluările din acest raport reprezintă aprecieri ale redactorilor BYTE, bazate pe testele dirijate de NSTL, Inc., prezentate într-un număr recent al pulicatiei luanre Software Digest. pentru un exemplar al raportului complet, contactati NSTL la 625 Ridge Pike, Conshohocken, PA 19428; (610) 941-9600; fax (610) 941-9950; pe Inter- net, editors@nstl.com. Pentru abonament, con- tactati Computer Press Agora s.r.l. Targu Mures. _ BYTE magazine and NSTL reprezintă unităţi functionale ale The McGraw-Hill Companies. Discurile hard Performanţele şi fiabilitatea discurilor bard continuă să crească, utilizarea acestui suport inventat acum 40 de ani fiind o soluţie de viitor De Attila Darvas el care urmăreşte dezvoltările tehnologice realizate la pro- ducătorii de medii de stocare, rămâne cu imaginea unui domeniu dinamic care face faţă cu succes noilor provocări din partea producătorilor de SO, apli- catii multimedia sau servere Internet. BYTE România a abordat tema în iunie anul trecut („Unităţi irezis- tibile“, Edmund X. DeJesus), dar cred că discurile vor rămâne încă multă vreme în actualitate. Oricât de rapide ar fi procesoarele din sis- temele noastre, un sistem de discuri ales necorespunzător poate reduce perfor- mantele globale. Diferenţele de preţ între diferitele unităţi de disc sunt relativ mici, astfel încât economia realizată la achiziţionarea unui disc ieftin se dovedeşte păgubitoare în cele din urmă. Îmi propun să abor- dez, în rândurile care urmează, câţiva factori care influenţează performanţele discurilor disponibile azi. Domenii de utilizare Alegerea unităţii de disc adecvate depinde de uti- lizarea sistemului în care va fi instalat. Pentru sistemul de acasă nu trebuie să alegem discul cel mai mic disponibil. Asta mai ales în cazul în care copiii au jocuri pe calculator, programe educa- tive sau enciclopedii multimedia. Discul nu trebuie să aibă capaci- tate mai mică de 1,7 GB şi un disc cu interfață EIDE cu frecvența de rotaţie la 4500 rpm (sau mai mare) este o soluţie acceptabilă în acest moment. Dacă se alege unitatea de disc pentru calculatorul de birou, pentru aplicaţii de birou şi de comunicaţii, atunci un disc EIDE de cel putin 2GB cu 5400 rpm poate fi suficient. Discurile SCSI nu ofera avantaje semnificative şi interfețele sunt mai scumpe. Uulizatorul profesionist care lucrează DTP ar trebui însă să aleagă un disc SCSI cu peste 2,2 GB. Un disc potrivit ar fi unul de 4GB cu 7200 rpm, cu interfaţă UltraSCSI, care este desigur mai scump. Cartela de interfaţă trebuie să fie adecvată şi să ofere suportul pen- tru softul utilizat. Pentru aplicaţii de prelucrare video şi multime- dia, trebuie alese versiunile A/V (sau Multimedia Ready) ale discurilor SCSI, versiuni care permit transfer continuu de date. În sfârșit, pen- tru servere de reţea şi Internet sunt de preferat discurile mari de 4GB, cu interfaţă SCSI de marcă, pentru care există suport SO, sau soluții RAID profesionale, în cazul în care se dorește o fiabilitate mărită. Oricare ar fi situaţia, în clipa de față un disc sub 1,2 GB nu mai este opţiune corectă şi de viitor, decât poate în cazul unor sisteme dedi- cate unor aplicaţii care nu vor fi modificate într-un viitor previzibil. Frecvența de rotație Această caracteristică a unităţii de disc, exprimată în rotații pe min- ut sau rpm, are o influenţă directă asupra vitezei maxime posibile de transfer a datelor. O frecvență mai mare de rotaţie face ca datele de pe o pistă să ajungă mai rapid sub capul de disc, iar la poziţionare, sectorul dorit să ajungă mai rapid în dreptul capului, reducân- du-se astfel şi timpul de pozi- ţionare. Frecvenţele uzuale sunt cuprinse între 3000 rpm şi 7200 rpm, existând modele experimentale la 10000 rpm. Viteza de transfer posibilă poate fi calculată ușor. De exemplu, pen- tru un disc cu 200 sectoare pe pista externă, sectoare de 5 12 octeți și 7200 rpm, viteza de transfer se calculează ast- fel: 7200 x 200 x 512 x 1/60 = 12288000 B/sec, adică aproximativ 12 MB/sec. Discul nu va putea asigura un transfer mai rapid, dacă nu există şi alte tehnici implementate, cum ar fi utilizarea unei memorii cache. Trebuie să fim conştienţi de faptul că datele din CMOS BIOS Setup, care oferă de obicei maxim 64 de sectoare pe pistă, nu oferă o imagine asupra organizării reale a supor- tului disc ci doar asupra structurii logice. Discurile rapide EIDE au o frecvenţă de rotaţie în jur de 5200 rpm iar cele SCSI pot atinge chiar 7400 rpm. Din cele prezentate rezultă că, pentru a face o alegere corectă, este important să ştim organizarea reală a supor- tului și frecvenţa de rotaţie. Discurile cu valori sub 4500 rpm nu mai merită să fie cumpărate. Densitatea informației Creşteri importante ale vitezei de lucru pot fi obţinute prin mărirea densităţii înregistrărilor pe suport. Pentru aceasta, producătorii re- duc distanţele între biții consecutivi şi pistele alăturate. Se obţin ast- fel densități mari, măsurate în milioane de biţi pe centimetru pă- trat sau miliarde de biţi pe ţol pătrat. Noile tehnologii permit obţinerea de rezultate impresionante. Cercetătorii de la IBM au anunţat la 30 decembrie 1996 că au demonstrat practic o densitate de 5Gb pe ţol pătrat, o densitate de trei ori mai mare decât cea la care lucrează cele mai performante unități de disc produse în serie azi. Transferurile de scriere şi citire s-au făcut la 10 MB/sec şi 80 MB/sec, iar erorile au avut o rată sub unu la un miliard de biţi transferați. Pentru echipamentul cu care s-a făcut demonstraţia s-au utilizat capete MR (magnetorezistive) îmbunătăţite, un strat mag- netic special cu zgomot ultra-redus și electronică specială pentru egalizarea semnalelor. Această realizare IBM este una de tehnolo- IANUARIE 1997 BYTE România 79 Tehnolook Discuri hard gie de vârf. Uzual, discurile moderne lucrează pe la 900Mb pe țoli pătrat. Densi- tatea informaţiei depinde de doi factori: numărul de biţi pe ţol la o pistă (bpi) şi numărul de piste pe ţol (tpi). Densitatea de înregistrare pe pistă (bpi) este un factor esenţial și discurile EIDE bune existente astăzi pe piaţă au peste 100000 bpi. Densităţile mari de înregistrare se obțin prin tehnologiile moderne pentru capete şi canalul de citire. La densități mari, zgomotul la semnalul citit este foarte mare. Eliminarea zgomotului se face actualmente prin două metode, și anume utilizarea de capete MR şi canal de citire PRML (Partial Response - Ma- ximum Likelihood). La capetele MR scrierea se face cu o bobină realizată pe film subțire, iar pentru citire se foloseşte un cap dintr-un aliaj special din fier şi nichel care își modifi- că rezistenţa electrică în prezenţa unui câmp magnetic. Semnalul citit este deosebit de clar, inducția fiind eliminată datorită lip- sei bobinei. Citirea PRML se bazează pe digi- tizarea semnalului analogic de la capul de citire. Se fac citiri în mai multe puncte (răs- _ puns partial) si se aleg dintre citiri cele pen- tru valorile de varf (probabilitate maxima). Datorita modului de organizare a supor- tului, la densitate uniformă pe pistele externe încap mai multe sectoare decât pe cele externe. Discurile sunt împărţite în până la patru zone, cele externe având un număr mai mare de sectoare decât cele interne. De aseme- nea şi viteza de citire diferă, fiind mai mare pe pistele externe. Pentru împărţirea în zone se utilizează două metode. La cea tradițională, ZBR (Zone Bit Recording), se scriu mai întâi toate zonele exterioare de pe toate suprafeţele, apoi cele situate mai spre interi- or. Acesta este motivul pentru care la aceste discuri, cu cât sunt mai ocupate, cu atât scade viteza. Cea de a doua metodă este de mapare orizontală, la care scrierea are loc din exterior spre interior. Deoarece fişierele sis- tem importante şi des accesate sunt puse de obicei la început, un disc ZBR poate fi mai rapid, ţinând cont de performanţele de ansamblu ale sistemului. Firmele însă nu dau în general informaţii despre modul de orga- nizare a suportului. Important este, la deter- minarea performanţelor discului, să nu se testeze doar pistele exterioare, ci testele să se facă atunci când discul este ocupat pe jumă- tate. S-ar putea ca discurile organizate con- form unei mapări orizontale să ofere, în unele cazuri, performanţe medii mai bune. Ar mai fi de amintit că uneori creşterile de capacitate se obțin prin mărirea număru- lui de suprafeţe şi implicit cel al capetelor, dar acest lucru pune probleme electro- mecanice suplimentare. 80 BYTE România IANUARIE 1997 Memorii cache Discurile actuale utilizează memorii tam- pon pentru a accelera transferul de date spre calculatorul gazdă. Această memorie este utilizată pentru citirea anticipată a informa- Biziitul ULTRASCSI Comandouri și petreceri de familie Numărul mare de fabricanți de sisteme de calcul și componente a condus la un contrast interesant de armonii și înaltă performanţă. Numeroase companii pot proiecta și fabrica produse dezvoltate să funcţioneze în perfec- tă armonie cu alte echipamente și aplicaţii din sistem. O relaţie simbiotică se dezvoltă nacu cealaltă și să nu se ucidă reciproc. Într- un fel această relaţie este ca o familie la drum cu mașina: rudele stau separate de o linie imaginară trasată pe mijlocul banchetei din spate, în timp ce părinţii au grijă de armonie și de un comportament cît mai adecvat al copiilor. Totuși, parcă nu familia este prima alegere pentru o misiune critică a unei echipe de comando ce trebuie să acţioneze cu efi- ciență maximă și interoperabilitate. În loc de aceasta, conceptul de familie conduce mai degrabă la ideea în care principala grijă o con- stituie armonia și buna înţelegere reciprocă. Astăzi numeroase calculatoare, ce se dis- ting prin eficienţă și viteze de operare potențial ameţitoare sînt utilizate mai curînd în ideea de familie decit de echipă de comando de elită. Aplicațiile sînt învăţate să nu acapareze resurse și să nu își suprascrie fișierele. O pace nelinistitoare pare sa existe intre periferice, precum placa de baza şi cea de fax/modem, cu'situații temporare de relaxare. Sistemul de operare și placa de bază acţionează ca mama și tata. Împreună mențin ordinea între numărul mare de dispozitive și programe constituind familia „calculator”. Mult prea des însă acest aranjament conduce la o stare de mediocri- tate caracterizată de acceptare reciprocă și coexistenţă pașnică: este tot ceea ce aștep- tăm și ca atare acceptam ca atare. Poate că aceste lucruri nu par prea impor- tante unui utilizator care folosește sistemul mai mult pentru o mică aplicaţie economică sau pentru editarea unei scrisori către buni- ci. Aplicațiile de înaltă performanţă nu pot accepta însă această stare de mediocritate. Serverele web au deja în medie de servit 57 de cereri pe secundă; aplicaţiile audio/video impun transferuri în rafală de sute de megaocteti pe minut; aplicaţiile bancare impun mii de transzacții în termene cit mai scurte. Aceste exemple, la fel ca multe alte pe măsură ce aplicaţiile învață să coexiste u- - tiilor de pe disc, informaţii care vor fi pro- babil cerute de calculator. Strategia se nu- meşte Read-look-ahead, adică citire antici- pată. Uzual se utilizează RAM pentru cache, capacităţile fiind de la 64KB la 1MB. Me- De Tyson Heyn aplicatii de zi cu zi, cer de la hardware per- formante de virf 24 de ore pe Zi, sapte zile pe săptămînă. Toate echipamentele hard- ware și programele trebuie să conlucreze în mod clar în echipă pentru a duce la îndeplinire sarcini critice rapid și sigur, și nu doar să coexiste între ele. Deși nu există o metodă „miracol” pentru optimizarea sistemelor, astfel încît ele să fie transformate din simple rișniţe în performeri de vîrf, există pași care pot fi urmaţi pentru a începe procesul. Un astfel de pas este inter- faţa UltraSCSI, o punte între linia nouă de unități de disc de înaltă performaţă careau început să apară pe piaţă și plăcile de bază/procesor/reţea, ale căror viteze sînt de asemenea într-o creștere accelerată. Deplasarea strangularii În mod obişnuit, aplicaţiile monoutilizator, precum și unele medii client/server, au avut performanţa maximă la nivelul procesorului, care apoi se micşora pe canalele de comu- nicaţie ale sistemului, devenind minimă la nivelul perifericelor. Numeroase dintre apli- caţiile de astăzi sînt concentrate mai mult pe manipularea și transferul datelor decît pe rolul tradiţional de „rîşniţe" care ore în șir macină numere. Spre exemplu, calcula- toarele mainframe, utilizate în general pen- tru analiza de ecuaţii, au fost înlocuite cu ser- vere PC care manipulează poșta electron- ică a companiei și transferuri de fișiere. În acest proces, centrul atenţiei din punct de vedere al performanţei s-a schimbat și el, devenind necesar să se acorde o atenţie sporită canalelor de comunicaţie. Simultan cu creșterea cererii pentru date și transferul acestora, a crescut și necesarul de spaţii de stocare. Acum, interfețele SCSI permit cuplarea a chiar zeci de unităţi de disc, unități de bandă și a altor dispozitive, iar datele sînt stocate într-un format identic sau foarte apropiat celui final necesar. Pe măsură însă ce se cuplează noi dispozitive la inter- fața SCSI, în aceeași măsură lărgimea de bandă utilizată pe canalul respectiv crește. Odată conectate suficient de multe dispoz- itive care fac transferuri suficient de rapide, banda disponibilă este epuizată iar ca rezul- tat sistemul va fi gituit, dar nu la nivelul Discuri hard Tehnolook moriile cache de pe unităţile moderne de disc lucrează cu segmentare, existând până la patru segmente în care se pun date core- spunzătoare unor operaţii diferite de citire. Dacă sistemul de operare lucrează pe piste- tradiţional al perifericelor, ci la cel al interfeţelor. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, să ne închipuim un drum cu lăţimea de 20 de metri. Drumul este însă neconvențional, benzile nefi- ind demarcate între ele; singura regulă este că nu mai mult de 16 vehicule pot trece simul- tan unul pe lîngă altul. Două-trei mașini, avînd o lăţime de cinci metri fiecare nu au nici o prob- lemă să se deplaseze una lingă alta - există loc suficient între ele, ba chiar mai este loc liber. O motocicletă, cu lățimea de un metru, se poate strecura și ea destul de confortabil. Cînd însă pe același drum va începe să huruie si un camion cu gabarit depășit - de 10 metri lăţime - care se deplasează rapid, încep să apară probleme, fiecare vehicul fiind nevoit să se zbată pentru propriul spaţiu de manevră. Acest exemplu nu este în fapt altceva decit interfața Wide Fast SCSI-2. Conform stan- dardului, aceasta permite transferul a 20 MB/sec. Pina de curînd, această rată era sat- isfăcătoare, doar puţine unităţi de disc fix per- formante se comportau ca un autoturism obișnuit, iar alte dispozitive, precum scan- nerele, avind rolul motocicletelor. Dar pe măsură ce tehnologia a progresat, situaţia a început să devină problematică: unităţi de disc din ultima generaţie pot transfera datele cu pina la 12 MB/sec, capatind rolul camionu- lui din exemplu. Mai mult, conectat la o uni- tate Fast SCSI-2 - care nu permite decit 10 MB/sec - discul nici nu ar putea fi exploatat la potentialul sau maxim! Largind drumul oi urmarind cum trafi- cul vine din urma UltraSCSI micsoreaza efectiv efortul la care este supus debitul de date transformind pur si simplu ceea ce ar fi un drum cu patru ben- ziintr-o sosea cu opt benzi. Interfata dubleaza rata de transfer a interfetei Fast SCSI-2, atit pentru magistrala de 8 biti cit si pentru cea de 16. in intregime conforma specificatiei SCSI-3, UltraSCSI asigura compatibiliatea cu interfetele SCSI precedente, inclusiv cu Fast SCSI-2, largind in acelasi timp drumul din exemplul anterior de la 20 la 40 de metri. UltraSCSl este in mod special atractivă pentru sisteme mai vechi, pentru care de obi- cei se impun modernizari ieftine, mentinind topologia curentă a sistemului, iar compatibi- Je externe și baza de date pe cele interne, fie- care proces va avea segmentul propriu din cache. Discurile moderne oferă așa numita „segmentare adaptiva pentru cache“, prin care numărul de segmente este fixat dina- litatea cu hardware-ul existent este critică. UltraSCSI asigură îndeplinirea tuturor aces- tor condiţii. Diferenţa de cost între perifericele și dispozitivele Fast SCSI-2 și UltraSCSI de- pinde în funcţie de fabricant și de produs, dar în cel mai rău caz este egală cu prețul de bază, iar în cel mai bun caz nu există. Deoarece UltraSCSI asigură compatibilitatea înapoi, hardware-ul existent este ușor de înlocuit fără a face modificări majore în sistem. Mai mult, deoarece UltraSCSI este pur și simplu noua generaţie a Fast SCSI-2, este menţnută tradiția compatibilităţii cu perifericele și dis- pozitivele anterioare. Spre exemplu, un con- trolor Ultra SCSI poate înlocui oricînd unul Fast SCSI-2, fără ca vreunul dintre perife- ricele atașate să sesizeze modificarea (cel „_multprin îmbunătăţirea ratei de transfer, care este scopul modernizării). lar protocolul Fast SCSI-2 va fi perfect menţinut. Noi puteri, noi posibilita?i UltraSCSI își îndeplinește cu brio rolul de tehnologie permisivă. Nici o altă interfaţă para- lelă nu a oferit pînă acum un debit de trans- fer de 40 MB/sec, și doar tehnologia FC-AL (Fibre Channel - Arbitrated Loop) poate la ora actuală să asigure o performanţă mai bună pe interfeţe seriale. UltraSCSI este soluţia ideală pentru utilizatori care întrețin un sistem de cel mult cîteva zeci de unităţi de disc și simt nevoia unei benzi de transfer mai largi dar nu pot migra spre interfaţa serială FC-AL. S-a dovedit că UltraSCSI oferă perfor- manţă, interoperabilitate și compatibilitate înapoi cu unitați de disc, interfețe, adaptoare, cabluri, de cele mai multe ori cu disponibili- tate imediată. Aplicațiile la care UltraSCSl se potrivește ca o mănușă sînt cele care cero astfel de rată susţinută de transfer. În această categorie intră piaţa de imagistică medicală, unde imagini grafice mari și rezultate ale scanărilor trebuie transferate de la un sistem la altul, ca și aplicaţiile internet, unde serverele trebuie să răspundă la milioane de cereri zil- nic. Chiar și medii de lucru mai convenţionale pot avea beneficii utilizind UltraSCSI. Pe măsură ce tehnologia client/server înlocuieş- te mainframe-urile iar comunicațiile între reţele LAN și WAN se extind, cererea de a partaja cantităţi imense de informaţie crește corespun- mic, pe baza tipului de acces la disc, existând şi posibilitatea determinării datelor care vor fi eliminate atunci când memoria cache este plină. Discul se adaptează dinamic la cerin- ţele utilizatorului. Se face astfel şi o compen- zător, performanţa devenind un factor critic. Seagate este pe bloc starter, gata de decolare Seagate și-a construit o solidă reputaţie în domeniul stocării informaţiei, prin pionierat- ul în tehnologii ale produselor de stocare în masă. În decursul timpului, aici s-au creat pri- ma implementare a unui disc Winchester pentru PC, prima unitate de disc avînd viteza de rotaţie de 5400 rpm și cea de 7200 rpm, precum și elaborarea interfaţei ST-506 (MFM). in continuarea aceleiaşi tradiţii, Sea- gate anunţă introducerea primelor unităţi de disc de 9 și 23 GB, precum și trecerea la pro- ducţia de serie și desfacerea de discuri UltraSCSI prin familia Hawk 2XL. Unităţile Hawk de disc de 5400 rpm, a căror vînzare pe scară largă a început în martie 1996, prin capacităţile de 1 și 2 GB se dovedesc ideale pentru diferite servere si stăţii de lucru. Familia de unităţi Baracuda oferă cea mai nouă tehnologie în domeniul discurilor, inter- fata UltraSCSI intrind in productie de serie. lar Elite 23 este un adevărat „monstru“ în dome- niul capacităţilor disponibile. Atît Seagate cît și alţi fabricanți de interfeţe, circuite integrate și cabluri au avut o deosebită grijă pentru a menţine compatibilitatea și posibilitățile de inter- cuplare între unităţile UltraSCSi Seagate si alte produse UltraSCSI. Entuziasmul firmei Seagate pentru standardul UltraSCSI este împărtășit de alţi fabricanți de discuri, aceștia dezvoltînd la rîndul lor produse de stocare în masă bazate pe interfaţa UltraSCSI. Urmari?i biziitul UltraSCSI Desi UltraSCSI nu este 0 tehnologie care sa afecteze direct performanta interna a dis- pozitivelor, este nucleul care deschide acce- sul spre performata acestora. Asa cum o mașină care dacă va accelera mai repede, va avea rata de girație mai mică și un consum mai mic de benzină mergind pe asfalt față de mersul pe nisip, la fel și noile periferice își vor atinge adevăratele posibilităţi ca rezultat al acestei tehnologii avansate de interfațare. Tyson HEYN este „Senior Corporate Commu- nications Specialist“ la Seagate Technology si poate ficontactat la tyson_heyn@notes.seagate.com. [Publicat cu acordul autorului. Adaptare - Mihai Simu şi Manuel Wolfsband] IANUARIE 1997 BYTE România 81 Tehnolook Discuri hard sare între viteza de citire internă realizată de unitatea de disc şi viteza de transfer spre cal- culatorul gazdă. Astfel, la discul Seagate Me- dalist Pro 2520 de 2,5GB, care lucrează la 5400 rpm , cu cache segmentat de 128KB, avem oviteză de transfer internă de maximum 116 Mbps, iar cea externă spre sistemul gazdă este de maxim 16,6 MBps, conform datelor de catalog. Western Digital oferă modelul Caviar 32500 de 2,5 GB cu 5200rpm, cache segmentat adaptiv de 128 KB, la care avem transfer maxim Buffer-to-host (deci extern) de maxim 16,6 MBps. Este bine deci să alegem o unitate cu cache segmentat pentru a putea lucra eficient cu discul. interfețe pentru disc Programele de astăzi se remarcă prin dimen- siuni excesive şi prin lucrul cu volume mari de date, grafică, multimedia, etc. Calculatoa- rele au evoluat spectaculos în ceea ce priveşte unitatea centrală şi viteza internă de lucru, dar evoluţiile în ceea ce priveşte magistralele interne de transfer şi transferul spre periferice au fost mai neglijate. Orientarea aplicaţiilor spre transferuri mari de date şi nu spre calcu- le deosebit de rapide, impune, pe lângă creş- terea capacităţii de stocare, şi creşterea posi- bilităţilor de transfer spre mediile de stocare. De exemplu, un disc Seagate Barracuda 9 este capabil de transfer la 12MBps, dar o inter- față SCSI-2 convenţională îl poate limita la 10MBps. Interfetele EIDE moderne asigură posibilitatea unui transfer sustinut la 16,6 MBps, asa cum se vede si din datele de mai sus. O interfata Wide Fast SCSI-2 poate asi- gura transfer la 20MBps, viteză până nu de- mult acceptabilă pentru sisteme multimedia. Soluţia oferită este cea a interfeţelor Ultra- SCSI. Această interfață oferă compatibilitate înapoi spre soluţiile vechi şi aduce simplificări la specificaţia următoare pentru Fast SCSI-2. O cartelă de interfață UltraSCSI poate fi pusă în locul uneia FastSCSI-2 fără ca periferia să fie afectată sau protocolul alterat. Noul stan- dard oferă, prin Narrow UltraSCSI, posibili- tatea de transfer la 20MBps. Wide UltraSC- SI permite o viteză de transfer dublă, de 40 MBps. Atât pentru varianta îngustă (Nar- row), cat si pentru cea lata (Wide), compati- bilitatea la pini este pastrata si nu sunt nece- sari conectori diferiti sau alt cablu, daca cel vechi este de calitate. UltraSCSI promite un salt calitativ care nu a fost posibil până acum pe legături paralele. UltraSCSI oferă perfor- manţele necesare aplicaţiilor de azi, aplica- ţii de prelucrări de imagini din medicină, ser- vere Internet sau cele în care este nevoie de untransfer continuu de volume mari de date. Soluţia UltraSCSI este disponibilă de la peste o duzină de furnizori. Amintesc doar fami- lia de discuri Hawk 2XL de la Seagate, fir- mă care promite să ofere şi familiile Barra- 82 BYTE România IANUARIE 1997 cuda și Elite cu această interfață, încă în acest an. Dar şi alți producători, ca HP sau Quan- tum, promovează soluţii UltraSCSI ca me- todă eficientă de mărire a performanţelor la serverele mai puţin costisitoare sau la sta- ţiile de lucru solicitate. Nu trebuie ignorată nici o altă soluţie, promovată de Intel şi o serie de producători ca IBM, Maxtor, Seagate Technology sau Western Digital. Soluţia este Ultra ATA. Faţă de vechea soluţie Fast ATA, care ofe- rea doar 16,7 MBps, Ultra ATA oferă o du- blare a vitezei pentru transfer susținut (burst), deci o viteza de transfer de 33 MBps. Primele discuri UltraATA au apărut în oc- tombrie 1996 şi sunt cele din seria Quan- tum Fireball ST de 3,5 țoli. Interfața viitorului va fi probabil FC-AL (Fiber Channel - Arbitrated Loop). Acest protocol serial realizează legături SCSI cu viteză maximă de transfer de 200MBps. Interfeţele seriale sunt de mare actualitate, oferind o simplitate a conexiunilor şi per- formanţe superioare. La aceste interfeţe, da- tele precum şi informaţiile de control şi stare sunt transmise pe o singură linie, încapsu- late în pachete. Protocoalele seriale SCSI încearcă menţinerea compatibilităţii setu- lui de comenzi cu cel de la SCSI paralel, dar protocolul la nivel hardware este evident diferit. Spre deosebire de conectarea para- lelă pe o magistrală, în acest caz conexiunea este punct la punct, ceea ce îmbunătăţeşte fiabilitatea sistemului. Există şi posibilitatea de legături duble (dual port) pentru un transfer de date pe două canale de acces. Există azi trei soluţii de interfață serială, pentru grupuri diferite de utilizatori. FC- AL permite transferuri de 200 MBps, pe fire de cupru de maxim 30m şi permite legarea a 126 echipamente. SSA oferă viteze de 80MBps, pe cablu de maxim 20m şi se pot conecta de asemenea 126 echipamente. Soluţia ieftină este cea P1394, cu transfer- uri la viteze pornind de la 12,5 MBps şi conectori ieftini. Soluţia va fi probabil oferi- tă pentru echipamentele electronice casnice şi interfețele de disc nu o vor utiliza. Viteza de transfer Revenind în actualitatea oferită de discurile uzuale EIDE, trebuie să amintim că transfe- rul de informații la disc depinde de o serie de factori independenţi de performanţele rea- le oferite de unităţile de disc. Calculatorul fa- ce transferurile cu discul în funcţie de o serie de factori cum sunt viteza şi tipul proceso- rului, întârzierile datorate sistemului BIOS, capacitatea memoriei şi viteza de lucru a aces- teia, memoria cache RAM, driverele disc ale sistemului de operare şi aplicaţii soft, cum arfi SMARTDRIVE. Există o specificaţie in- dustrială pentru modul de lucru al proce- sorului la Input/Output (PIO) şi modul de lu- cru cu acces direct la memorie (DMA). Există patru posibilităţi de transfer susţinut: PI0:Mod: 3-a 11.1 MBps PIO Mod4 .......... 16,6 MBps DMA Mod 1.......... 13,3 MBps DMA Mod 2.......... 16,6 MBps Calculatoarele moderne permit in gener- allucrulin toate cele patru moduri, responsa- bilitatea pentru asigurarea acestor viteze de transfer revenind celui care produce calculato- rul. Transferurile mai rapide vor fi asigurate in viitor prim moduri DMA pe cuvinte multi- ple. Important este să arătăm că datorită mo- dului de lucru, în cazurile PIO Mod 4şi DMA Mod2, memoria cache de pe disc se poate um- ple sau goli mai rapid, deci mărimea acesteia trebuie să fie în concordanţă cu vitezele posibi- le de lucru pe sistemul în care este montat. În caz contrar, apar cheltuieli inutile pentru un cache mai mare pe disc. Mai trebuie amintit că, deşi majoritatea ofertanţilor afirmă că discurile lor lucrează în aceste două moduri, lucru adevărat în ceea ce priveşte circuitele electronice de pe disc datorită unor factori cum este densitatea informaţiei sau frecvența de rotaţie, aceste moduri nu pot fiutilizate re- almente, transferul fiind doar corespunzător PIO Mode 3. O dată cu evoluţia tehnologiilor producătorii majori vor oferi modurile rapi- de de lucru, dar la discurile mai vechi trebuie să evaluăm realitatea afirmațiilor. Concluzie Alegerea unităţii de disc potrivite pentru un calculator nu este un lucru banal. Aplicaţi- ile cu care dorim să lucrăm şi bugetul dispo- nibil vor trebui să fie factorii care determină în final alegerea. Trebuie însă ca această alegere să fie făcută în cunoştinţă de cauză. Există în acest moment pe piața românească discuri de la majoritatea producătorilor de vârf. Putem alege între Seagate, Western Digital, Quantum, IBM, Maxtor sau Fujit- su, ca să amintesc doar câţiva din cei mari. Nu trebuie să uităm că există diferenţe sem- nificative chiar şi între produsele aceleiași firme. Este bine să cerem date tehnice despre disc înainte de decizia finală. Informaţii suplimentare există desigur pe Web. BI Attila Darvasesteredactor la BYTE România. Poa- te fi contactat prin e-mail la: adarvasQagora.ro. ADRESE UTILE Quantum „Western Digital http://www.quantum.com _ http://www.wde.com Fujitsu Maxtor http://www.fujitsu.com http://www.maxtor.com IBM Imation http://www.storage.ibm.com http://www.imation.com Seagate http://www.seagate.com A Ă aelovi n fiecare an sunt anunţate mii de produse şi tehnologii, dar puţine reuşesc să respecte chiar şi propri- ile lor specificaţii. Totuşi an de an, un grup select de produse hard şi soft introduc inovaţii ce anu- lează toate aşteptările noastre, permiţându-ne să lucrăm în moduri cu totul noi. În fiecare an, noi onorăm aceste produse de primă clasă prin „Premiile Selecţiei Redactorilor BYTE<. „Premiile de Excelenţă“ evidențiază inovațiile tehnice ce impun noi standarde pentru produse- le din aceiaşi clasă. „Premiile de Distincție“ sunt acordate produselor importante din punct de vedere al tehnologiei, facilităţilor sau preţului. În fine, „Premiile de Merit“ revin acelor produse ce nu au nimic altceva decât o facilitate interesantă sau un preţ atractiv. Câștigătorii premiilor noastre reprezintă întreaga paletă de tehnologii, cu toate că toţi premiatii a au ceva în comun: Sunt toţi dintre cei ce continuă să facă palpitantă această industrie. Premiile de Excelenţă Adobe PrintGear Cel mai tânăr verişor al PostScript oferă dispozitivelor ieftine posibilitatea unei calităţi de ieşire de vârf. Adobe Systems, http://www.adobe.com. Apple Cyberdog 1.1 Tehnologia de Internet de la Apple face integrarea continutului de Web practica si imediata. Apple Computer, http:// www.apple.com. Intergraph TD-410 cu cartela intense 3D Combinati un sistem dual Pentium Pro cu sofisticatul accelerator grafic 3D al Inter- graph şi veţi obţine un leader al staţiilor grafice personale. Intergraph, http:/ /www.intergraph.com. Metrowerks CodeWarrior 10 Un front-end unificat uşurează dez- voltarea de aplicaţii pentru Be, Palm Pilot, Magic Cap, Windows şi aplicaţii înglo- bate. Metrowerks, http://www.metrow- erks.com. Microsoft Windows NT 4.0 Cel mai nou NT este mai rapid decat predecesorii, mai agnostic in privinta retelelor si generos in calitatea servici- ilor Web pe care le oferă în pachetul stan- dard. Microsoft, http://www.microsoft.com. Palm Pilot Un PDA svelt, suficient de uşor pentru a fi purtat oriunde şi uşor de cuplat pentru partajarea datelor cu un PC. U.S. Robo- tics (Palm Computing Division), http://www.usr.com/palm. Proxima Desktop Projector 4100Z Un „aparat“ pentru prezentări de 10000$ ce combină Digital Light Processor de la Texas Instruments cu Acrobat de la Adobe. Proxima, http://www.prxm.com. Staţia Silicon Graphics 02 O inteligentă arhitectură unificată a me- moriei ce gestionează eficient grafică și video complexe; preţul de comercializare porneşte de sub 6000$. Silicon Graphics, http://www.sgi.com. Stratus Computer Radio PC Un Pentium Pro cu toleranţă la defecte ce suportă clusterizare n-căi. Stratus Com- puter, http://www.stratus.com. Tektronix Phaser 550 Primul periferic de reţea pe care l-am tes- tat, dotat cu o interfaţă de navigator Web. Această imprimantă color de 1200 dpi se distinge şi prin viteza de 14 pagini pe mi- nut în mod alb-negru. Tektronix, http:/ /www.tek.com. Wall Data Salsa 2.1 O unealtă de dezvotare vizuală pentru baze de date cu o inteligentă tehnologie orientată-obiect. Wall Data, http:// www.walldata.com. Premiile de Distincție Adobe Photoshop 4.0 Manipularea imaginilor n-a fost niciodată mai uşoară, datorită unei şi mai sofisticate procesări pe straturi. Adobe Systems, IANUARIE 1997 BYTE România 83 Premiile Selecţiei Redactorilor http://www.adobe.com. Apple PowerMac 9500MP Primul PowerMac ce aduce în sfârşit mul- tiprocesarea pentru aplicaţii de vârf. Apple Computer, http://www.apple.com. Apple PowerBook 1400 Multimedia pe drum n-a ajuns mai bine decât cu el, datorită unui ecran mai mare, un CD-ROM şi posibilităţi simple de extindere. Apple Computer, http:// www.apple.com. BeBox Hardul ieftin plus un sistem de operare multi-fir oferă o platformă de excepţie pentru creaţie multimedia. Be, Inc., http://www.be.com. Compag Armada 4130T Un notebook Pentium foarte configura- bil cu care am reuşit în sfârșit să constru- im notebook-ul care să ne satisfacă fiecăruia nevoile. Compaq, http:// WwW.Compaq.com. Compaq ProLiant 5000 Cea mai bună performanţă, cea mai bună diagnoză, între primele sisteme quad cu Pentium Pro la 200MHz. Compaq, http://www.compaq.com. FX!32, Digital Equipment Corp. Aduce emularea rapida de Win32 pe masinile Alpha NT. Digital Equipment Corp., http://www.pc.digital.com. AltaVista Search Intranet Private Extension, Digital Equipment Corp. Versiunea personala a motorului de căutare AltaVista pentru propriile fişiere de pe PC sau din reţeaua locală. Digital Equipment Corp., http://www.pc.digi- tal.com. Procesorul StrongArm, Digital Equipment Corp. si Advanced RISC Machines Un procesor inovativ ce ofera PDA-urilor caii putere necesari recunoaşterii scrisu- lui şi altor sarcini esenţiale. Digital Equip- ment Corp., http://www.pc.digital.com. Digital Harbor WAV Un procesor de texte de 49$ pentru Po- werMac ce foloseşte componente Open- Doc dandu-ti posibilitatea de a crea pu- blicaţii sofisticate înglobând imagini, diagrame şi grafice. Digital Harbor, http://www.dharbor.com. IBM OpenDoc toolkit pentru Win- dows O piesă cheie într-un puzzle, pentru a per- mite applet-urilor independente să in- teracționeze de-a lungul oricăror reţele. IBM, http://www.ibm.com. IBM ThinkPad 760 CD Un pionier cu ecranul sau color de 12,1 inci ce include un Pentium rapid, un CD- ROM 4x si un decodor video MPEG-2. IBM, http://www.ibm.com. IBM ThinkPad 560 Acest pachet usor de carat de doar 1,86 Kg contine montura unui ecran color de 12,1 inci. IBM, http://www.ibm.com. ae IBM OS/2 Warp 4.0 Combină un impresionant amestec de recunoaștere de voce, capabilități Java şi gestiunea retelei. IBM, http://www. ibm.com. Quarterdeck WebCompass O meta-unealtă de căutare pentru menţinerea de indecşi multipli. Quarter- deck, http://www.quarterdeck.com. Lotus Notes 4.0 Noi unelte de programare vizuală şi conexiuni Internet fac din acest leader groupware o sursă de energie pentru Web. Lotus Development, http://www.lotus.com. Lotus Domino Îi ajută pe dezvoltatorii sub Notes să creeze situri dinamice pe Web. Lotus Development, http://www.lotus.com. MarketScape WebCD 1.0 Calea cea uşoară de a crea imaginea unui sit Web pe un CD-ROM pentru disemi- Galeria premiilor lumedehardware,softwareşi Adobe Photoshop Apple PowerMac BYTE comunicaţii. „. Leaderul editării de imagini Saltul bine planificat si incu- Legăturile între 1989 şi pre- pentru Mac şi PC. nunat de succes al Apple de la ândBYTEaanunţatpen- zentse regăsesc în lista de pro- CISC la RISC. Noile Mac-uri tru prima dată premiile duseprezentată în continuare, Apple System 7 rulează aplicaţiile 860x0 exis- redactorilor, în 1989, comu- toate desemnând câştigători ai ' Mac OS a fost similar cu GUI tente cu performanţele lui nitatea Internet era formată, în principal, din oameni de ştiinţă şi profesori, World Wide Web era cu trei ani î- nainte de lansare, iar PC-urile de vârf rulau la super-viteza de 25MHz. Azi, câştigătorii premiilor BYTE 1997 reflectă o nouă distinctiilor BYTE pentru ino- vatii ce au schimbat radical domeniul calculatoarelor. Adobe Acrobat O „lingua franca“ pentru do- cumentele electronice cu re- găsire uşoară a textului şi legă- turi hiper-text. 84 BYTE România IANUARIE 1997 iar System 7 a continuat aceas- tă tradiţie prin uşurinţa uti- lizării, plug-and-play adevărat şi calibrarea culorilor. Seria Apple PowerBook Aceste notebook-uri definesc standardul pentru ergonomi- a calculatoarelor portabile. PowerPC, iar Apple a vândut mai mult de un milion de sis- teme în fiecare an. Apple QuikTime Tehnologia ce a transformat semnalele audio şi video în banale date digitale. LIPITE Ti Pe Pate ea = popă Pe Pi pei =o Pi m emma [i Baa a N 25) =e Ai iile sa ÎN + | e IEN AES aa aa mana & * DTK Computer cus Premiile Selecţiei Redactorilor narea de date și prezentări. MarketScapet, http://www.marketscape.com. Serviciile de fisiere si imprimare pentru NetWare, Microsoft Face serverele NT sa lucreze ca si cum ar fi servere de fişiere sau imprimare Net- Ware 312 Microsoft, http://www.microsoft.com. Microsoft Internet Explorer 3.0 Primul navigator Microsoft cu tehnolo- gie envelope-pushing. Microsoft, http://www.microsoft.com. Microsoft Office 97 Cod partajat, Visual Basic for Aplications pentru toată suita și un nou manager pen- tru informaţiile colaborative păstrează această suită în fruntea plutonului. Microsoft, http://www.microsoft.com. Microsoft SQL Server 6.5 Mai rapid decât versiunea 6.0 cu unelte de administrare mai bune decât com- [ laser ce a creat proape s sin- „gură întreaga piaţă a impri- 86 BYTE Romania IANUARIE 1997 in privin a te ntei şi ecrane uimitoare pentru — petitorii cei mai apropiaţi, releva ultima noastră rundă de teste. Microsoft, http://www.microsoft.com. NEC Versa 6030H Un notebook rapid şi unul dintre cele mai uşor de folosit. NEC Technologies, +001-630-775-7900. Netscape Navigator 3.0 O facilitate de navigare ce reduce totul la o chiuvetă de bucătărie. Netscape, http://www.netscape.com. Next WebObjects Pro Un puternic middleware multi-platforma pentru aplicatii Web. Next Software, http://www.next.com. Novell NetWare 4.11 Upgrade-ul „Green River“ aduce IntraNetW are. Novell, http://www.nov- ell.com. Power Computing PowerTower 180 Când a fost livrată această primă clonă PowerMac, ea includea PowerPC 604 - mai rapid decât în orice alt Mac. Noi l-am considerat mașina de vis pentru creatorii de multimedia. Power Computing, http://www.powercc.com. Powersoft Optima++ Un mediu RAD pentru Windows 95 sau NT - visul drag& drop al dezvoltatorilor de aplicatii client/server. Powersoft, http://www.powersoft.com. Ross SPARCplug Micastatie de lucru SPARC ce incape intr- o dublă locaţie de dive a unui PC gazdă şi comunică cu gazda prin X-Window pe Ethernet rapid. Ross Technology, „Intel Pentium - Acest continuator al lui x86a a adus dublarea performantelor : predecesorului său ajutând ţă Intel-ul să respingă atacurile : competitorilor RISC. http://www.ross.com. Toshiba Satellite Pro 410CDT Un notebook rapid, complet echipat, cu un ecran color cu matrice activa deosebit de clar. Toshiba International, http://www.toshiba.com. Vinca StandbyServer 32 O cartelă de extensie pentru oglindirea ieftină (2599$) a serverelor NetWare. Vinca, http://www.vinca.com. Premiile de Merit Acer AcerNote Nuevo Notebook cu o inovativă tehnologie de economisire a energiei. Acer, http:// www.acer.com. Apple Newton OS 2.0 Problemele existente au fost rezolvate si acum acest PDA oferă şi o conectivitate mai bună decât predecesorii. Apple Com- puter, http://www.apple.com. e- melanjul î între e-mail, confe- 2 rințe: electronice şi i tehnologia client/server pentru sala ware. eG Microsoft Office „O suită pentru afaceri la superlativ prin Word, Excel, Access şi acum cu unelte pen- tru publicarea rapidă a fişier- elor pe Web. Este oare un Dacă doriţi să cumpăraţi un calculator nou - nu vă uitaţi doar la dimensiunea memoriei şi la viteza procesorului. Mai este o componentă care nu trebuie să lipsească: noul Certiticat de Autenticitate pentru produsele software Microsoft®. Certificatul de Autenticitate este ca produsele Microsoft® ce fac PC-ul Dumneavoastră să meargă, sunt autentice şi au licența legala de la Microsoft®. x Astfel de produse software originale Microsoft® pot fi găsite preinstalate şi pregătite să ruleze pe PC-urile următorilor producători români: LN „rau $ SPRINT Computer: S.R.L. ae Ştefan cel Mare 50 Calea shy 26, Craiova Str. Romana 28 -30 UC u 051 - 415. Ploi 01 - 210.6828 B-dul Unirii 11, Bucureşti 044-110.700 01 - 211.6968 01 - 311.1317 044 - 110.700 Dacă sunteţi un producător şi/sau distribuitor de calculatoare personale, şi dacă doriţi să le puteţi oferi beneficiarilor Dvs. împreună cu soluţii software de calitate, complete, dar şi legale, contactaţi Partenerul Microsoft? DSP din România: FORTE COMPUTERS Flexibility. Made in Romania Str. Lipscani 102 01 - 312.2630 Puteti contacta, de asemenea, reprezentanta Microsoft® din România: Microsoft România World Trade Center, B-dul Expoziţiei nr.2, sector 1 Bucureşti, România Tel / Fax: (01) - 222.9012 Microsoft OEM ©1996 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate. Microsoft este marca inregistrata a Microsoft Corporation. Toate celelalte simboluri şi nume de companii sunt marci sau marci înregistrate ale deţinătorilor respectivi. Premiile Selecţiei Redactorilor Asymetrix ToolBook Il Instructor 5.0 Un leader intre uneltele de creatie multi- media. Asymetrix, http://www.asymetrix.com. Suita Borland C++ 5.0 O revizie majora a unui produs clasic, cu produse anexe ce-i insotesc pe dezvolta- tori de la concepţie până la distribuirea produselor. Borland International, http://www.borland.com. Cerneluri Canon Cernelurile foto-realiste pentru impri- mantele cu jet îmbunătăţesc reproducerea de fotografii. Canon Computer Systems, http://www.ccsi.canon.com. ArcServe 6.0, Cheyenne Excelează la arhivarea şi restaurarea de fişiere. Cheyenne Software, http://www.che- yenne.com. Connectix VideoPhone 1.1 Un pachet ieftin si usor de folosit pentru videoconferinte. Connectix, http://www.connectix.com. Emultec Simulator Acest produs inovativ permite, fara pro- gramare, crearea de simulări sofisticate pentru instruire cu calculatorul sau prezentări. Emulex, http: /www.emulex.com. Hewlett-Packard Vectra VU 6/150 Cel mai bun dintre primele sisteme duale Pentium Pro la 150MHz, pe care le-am testat. Hewlett-Packard, http://www.hp.com. Hewlett-Packard Deskjet 1600CM O imprimantă color cu jet, gata pregătită pentru reţea, cu o calitate uimitoare a imprimării. Hewlett-Packard, http://www.hp.com. OEW for Java, Innovative Software Object Engeineering Workbench ofera un mediu de programare vizual pentru Java. Innovative Software Development, +001-303-220-1500. Macromedia FreeHand Graphics Studio 7 Patru programe de grafica multi-platfor- mă ce oferă totul, de la ilustrație și design de pagină, până la modelare 3D. Macromedia, http://www.macromedia.com. Microsoft Exchange Server E-mail pe steroizi. Microsoft, http:// Wwww.microsoft.com. Microsoft FrontPage O unealta de dezvoltare usor de folosit pentru situri Web mai putin complicate. Microsoft, http://www.microsoft.com. Netscape LiveWire Adresat dezvoltarii siturilor Web com- plexe si bogate in continut, LiveWire este in mod special eficient cand este alaturat cu Java-script pentru servere. Netscape, http://home.netscape.com. Novell GroupWise 5 Management de documente mult îmbunătăţit, adăugat unor unelte de mesagerie, calendar şi planificare. Novell, http://www.novell.com. StarOffice 3.1, Star Division O suită de birou, una dintre primele care integrează facilități de Web. Star Division, http://www.stardiv.com. ObjectGecode, Verilog CASE orientat-obiect pentru lumea reala. Verilog, +33-1-665-7070. “Microsoft OLE Custom | Controls — 7 i “Modelul. a S Windows a deschis »compo- nentwere“ spre o imensă piaţă a terţilor dezvoltatori. Microsoft Visual Basic Programarea vizuală pentru. GUI şi dezvoltare Windows a atins o audienţă largă prin so- sirea lui VB. Microsoft Windows 3.x Depasind rătăcirile începutu- lui, Windows 3.0 a pornitpo- "topul de aplicaţii şi mediul de “lucru în care trăiesc majorita- 88 BYTE Romania “lucru înfometate după putere. Netscape Navigator Navigator a definit sofistica- tele navigatoare de Internet cu ale sale facilităţi de multi-fir şi panouri multiple active ce permit afişarea eficientă de informaţii complexe. IANUARIE 1997 _PCISpecialinterest ‘tea nel arorlor de calcula- „toare de azi. Group PCI 2.0. : ey oe PU satistace nevoile proiec- Microsoft Windows NT tari unui bus local pentru sis- - Windows cu multitasking pre- teme Pentium dar și RISC. _ emptiv, multiprocesare si fiabi- oe litate pentru servere şi staţii de | PCMCIA (PC Card) 2.0 Aceste specificaţii au fost primele care au definit cum vor suporta cartele de dimen- “siunea unui pachet de ţigări, modemuri, imprimante şi alte periferice 1/O de uz general. Java, Sun Microsystems Un limbaj de programare in- terpretat ce a devenit speranța „cea mare pentru satisfacerea promisiunilor de livrare-la- „cerere de software pentru sis- : temele distribuite aliniate. Sun SparcStation 1 SparcStation şi workstation au devenit sinonime pentru mulți oameni când Sun a introdus acest nou standard în ce priveşte preţul şi performanța. Unix System V Nici acum nu avem un singur standard pentru Unix, dar Unix System V, versiunea 4 este aproape unificând Xenix, SunOS, BSD 4.3 si System V. Rețeaua internă, conectată la Internet, trebuie protejată printr-un zid de foc. Acest firewall, dacă este bine conceput și configurat, Firewalls mediat după ce semnalele postului de radio local au anunţat ora zece seara, Johnny a coborât din mașină şi a traversat strada îndrep- tându-se spre clădirea cu birouri din faţă. Clădirea era goală, cu toate că luminile erau aprinse. Nu era decât personalul care făcea curăţenie. În holul de la intrare, doi bărbaţi purtau o discuţie aprinsă şi râdeau cu hohote în timp ce-și împingeau aspiratoarele in cer- curi largi. Johnny a încercat ușa, iar aceasta s-a deschis larg. Nu era încuiată. Cei doi l-au privit lung, întrebându-se în sinea lor ce-o fi căutând acolo la o oră atât de târzie. Le-a spus că lucrează pen- tru Packing, Packaging Company de la etajul 10. Le-a explicat cât e de bucuros că i-a găsit acolo: îşi uitase acasă cheia de la intrarea în holul principal... Ce s-ar fi făcut oare dacă ei nu s-ar fi aflat acolo, făcându-şi cu conştiinciozitate datoria, ca întotdeauna. Cei doi s-au privit, încân- taţi de compliment, iar unul dintre ei si- a oprit aspiratorul ca să fugă să cheme lif- tul pentru Johnny. Ajuns la etajul zece, s-a dus direct în birou, ușa biroului fiind de asemenea larg deschisă. Din birou se auzea 0 conversaţie aprinsă însoţită de zgomotul puternic al aspi- ratorului. A intrat şi le-a explicat persoanelor preocupate de şter- gerea prafului de pe birouri că a uitat câteva lucruri în sala calcu- latoarelor, lucruri de care are nevoie pentru o întâlnire din ziua următoare, la un client. S-a dus apoi în sală şi s-a aşezat pentru câteva minute la consolă. Odată treaba făcută, a pus benzile de sal- vare de pe raftul de deasupra în geantă și a plecat, trecând pe lângă cei cu curăţenia, ocupați se pare şi cu o minge în timp ce aspirau și ştergeau praful. Când Mary a încercat să se conecteze la sosire, parola i-a fost refuzată ca fiind necunoscută. A încercat din nou, s-a mai întâm- plat să nu reușească din prima, dar dupăa treia încercare nereușită a fugit la Erik să ceară ajutor. Pe drum l-a întâlnit pe Doug, care avea aceeași problemă. Ajunşi la biroul lui Erik, s-au întâlnit cu toți cei care au încercat să se conecteze în acea dimineaţă. A fost un şoc dur pentru Erik, trezit brusc după o seară mai lungă și cu dorința de a absenta în acea zi. Nu-i venea să creadă că parola lui de admi- vă apără de neplăceri provocate din exterior. De Harrison Forbes nistrator era refuzată. În timp ce încerca să vadă ce s-a întâmplat, telefonul suna în draci. Erau clienţii care nu reuşeau să trimită mesaje e-mail sau faxuri. Pe la zece, Johnny a anunţat la recepție că trebuie să se întâlnească cu Erik. În câteva clipe a sosit Mary, să-l conducă în biroul lui Erik, birou situat lângă sala calculatoarelor. În trecere au văzut lumea adunată şi nemulțumită. Ar fi putut să meargă şi singur la Erik, dar regulamentul firmei era foarte strict în ceea ce priveşte vizitatorii sosiți în orele de program. Erik vorbea la tele- fon. l-a arătat lui Johnny un scaun în timp ce continua să discute cu cineva despre benzile de salvare. Se părea că persoana nu mai avea benzile, iar Erik nu părea prea încântat. Johnny l-a pri- vit şi l-a întrebat într-o doară: asta cauţi? Cu toate că povestea introductivă pare să provină dintr-un roman polițist, întâmplarea este reală şi i s-a întâmplat “unuia dintre clienţii mei. Erik a fost no- rocos, de data aceasta. Johnny lucra la o firmă de asigurarea securităţii, care se ocupa cu găsirea breşelor din sistemele de securitatea ale rețelelor de calculatoare ale întreprinderilor. Pare neverosimil, dar securitatea calculatoarelor este astăzi o mare afacere în Statele Unite. Este greu de crezut, dar mai există firme care nu pricep impli- catiile pe care le poate avea securitatea datelor. Aceste firme chel- tuiesc milioane pe hardware, software şi pregătirea personalului, dar nu au nici cea mai vagă idee despre cum să protejeze aceste investiţii. Firmele asigură o urmărire strictă a vizitatorilor pe dura- ta zilei, dar noaptea serviciile de curăţenie fac legea. Nu mi-a ve- nit să-mi cred ochilor, dar am avut clienţi care nu şi-au schimbat parola implicită de la instalarea rețelei proprii. Amintesc doar că l-am interpretat pe Johnny la unul dintre clienţii mei şi l-am blo- cat pentru o zi. Acum a sosit timpul să analizăm situaţia reală: conform datelor de la US Federal Law Enforcement Agency, hotii on-line fură anual peste zece miliarde de dolari. Numărul de procese inten- tate firmelor atacate de către proprii acţionari creşte spectaculos, aşa cum creşte și numărul informaticienilor care își pierd locul de IANUARIE 1997 BYTE România 89 Forbes Firewall muncă acolo unde au loc spargeri. În 1995 Information week / Ernst & Young au chestionat 1293 de persoane cu funcţii de conducere în sisteme informati- ce $i securitate şi au obținut următoarele date privind cauzele pierderilor financia- re din 1995, legate de informatică: 24% pă- trunderi ilegale în reţea; 14% erori soft- ware; 7% date furate; 4% căderi de reţea; S%o calculatoare defecte (se pare că rețelele şi echipamentele sunt destul de sigure în ceea ce priveşte pierderile de date); 11% sabotaje (purtati-va frumos cu tipii de la cal- culatoare...); 12% virusi si 23% alte tipuri de pierderi de date. Procentele in sine nu spun prea mult, dar corelate cu cele 10 mi- liarde de dolari sunt infricosatoare, ca un film de groază în noaptea de Halloween. Internetul este o afacere cu creştere explo- zivă fără precedent în istoria omenirii. Dacă în 1982 existau doar 100 calculatoare gazdă, în 1995 numărul acestora a depăşit 10 milioane. Aceste calculatoare gazdă aju- tă comunicarea între firme, oferă suport pentru marketing şi desfacere, contribuie la menţinerea competitivităţii şi produc- tivității de vârf şi sunt un mod obişnuit de derulare a afacerilor. Chestionarul amintit şi finalizat în sep- tembrie 1995 oferă o imagine a dezastru- lui, dar este o imagine roză în comparaţie cu situaţia reală, dat fiind faptul că există pierderi neraportate. Dintre cei care au răs- puns, 50% au pierdut date valoroase în ul- timii doi ani. Douăzeci dintre ei au pierdut date în valoare de peste un milion fiecare. CERT (Carnegie Mellon) a estimat la cir- ca 3000 numărul spargerilor, doar pentru 1995. Cine sunt autorii? Câţiva dintre cei peste 40000 de hackeri care navighează pe Net. Nu mai e vorba doar de liceeni. Însă chiar dacă au doar vârsta de liceu, lucrează uluitor. Cei care cred că „War games“ exis- tă doar în imaginaţia prea bogată a unui sce- narist, să se mai gândească. Ținând seama de cifrele de mai sus, nu este de mirare că firme ca IBM fac afaceri înfloritoare în domeniul securității. Astăzi termenul de „Firewall“ este foarte mult fo- losit şi totodată foarte puţin înţeles. De obi- cei, oamenii își imaginează un echipament care trebuie să protejeze o reţea de o pene- trare din exterior. Cei care cred asemenea lucruri au dreptate doar pe jumătate, deoa- rece un firewall înseamnă cu mult mai mult decât un simplu echipament. Un firewall tipic are o componentă hard- ware, un software care lucrează pe acest hard și o imensă parte de consultanță şi ser- vicii, răspândită pe întreg globul. Acest por- tofoliu pentru soluţie este destinat persoa- 90 BYTE România IANUARIE 1997 nelor particulare, întreprinderilor şi pen- tru Internet. Una din problemele serioase de azi sunt virușii. Există peste 8000 de viruși identifi- Caţi şi, cu toate că poate să pară surprinză- tor, nu toți provoacă probleme serioase. De fapt, sunt doar vreo 20 care produc dis- trugeri vitale şi menţin starea de alertă. În ultimele trei luni am avut doi clienți majori ale căror sisteme au fost virusate. Aceşti viruşi au fost aduşi pe sisteme în modul cel mai inofensiv, de către angajați care lucrau şi acasă. Calculatoarele lor au fost folosite și de membrii familiei lor şi ştim cu toții cât de bogată este imaginaţia copi- ilor. Unii copii stăteau pe Internet mai mult decât ar fi fost de dorit. Unde sunt oare vre- murile localurilor cu hamburgeri, ale sălilor de dans şi ale cinematografelor în care intrai cu mașina? Atunci când sunt pe Internet, copiii își aduc jocuri, fişiere şi tot felul lu- cruri pe care nişte minţi bolnave le-au infec- tat cu viruși. Între cină şi spălatul vaselor mama mai scrie câte o scrisoare pentru co- lectare de fonduri şi salvează virusul îm- preună cu fişierul pe dischetă. A doua zi, la serviciu, deschide fişierul pentru tipărire şi restul este o poveste ştiută și desigur o fac- tură frumoasă pentru mine, pentru timpul pierdut cu devirusarea sistemului. După un asemenea incident, e de la sine înţeles că nici unul dintre clienţii mei nu se mai în- doieşte de necesitatea instalării programu- lui Anti virus Enterprise Edition de la IBM. Nu sunt sigur că întreprinderile vor dori să domolească entuziasmul angajaţilor pen- tru lucrul la domiciliu deci, ca soluţie de compromis, administraţia va dori să prote- jeze integritatea datelor firmei cu orice preţ. Alteori, firmele de software sau hard- ware sunt cele care transmit viruşii. Macro- virusul din Word este un caz notoriu. Dell computer a vândut o vreme calculatoare cu discul infectat. Nu vreau să spun că aceste acţiuni au fosti Een OnE dar a dus la pagube mari. Revenind la statistici, dint cele 1293 de persoane chestionate de Information week / Ernst & Youg, 67% au confirmat că au suferit infectii cu virusi, iar 12% au suferit pierderi financiare semnificative. Virusii sunt doar o parte a problemei. Cand este vorba de Internet, trebuie sa ti- nem seama și de alte aspecte. Există a serie de firme care au reţele proprii. Cu toate că sunt încă la începuturi, aceste reţele vor deveni curând ceva obișnuit. Va fi cu mult mai ieftin ca firma să se interconecteze prin Internet, prin linii T1 închiriate. În special pentru firmele multinaționale, cu birouri în multe țări din lume. În ciuda faptului că reţelele lor sunt private, aceste organizații folosesc Internetul ca mediu de transfer al datelor proprii. Internetul este larg deschis pentru oricine, deci firmele care leagă rețe- lele proprii prin Internet folosind rețele pri- vate pe Nettrebuie să impună reguli stricte de securitate. Alte firme au rețele private pe Net deschise pentru public. Din nou este nevoie de măsuri stricte de securitate. Înainte de a prezenta unele opţiuni pen- tru asigurarea securității, să vedem oferta. Ce aşteaptă un client atunci când angajează un consultant pentru securitate? lată câțiva paşi de parcurs într-o asemenea acţiune care, trebuie spus, nu este de loc ieftină de loc: Management System Consulting implică verificarea afacerii în ansamblu, evaluarea riscurilor afacerii, politicilor, proceselor, arhitecturilor exhaustive pentru securi- tate, legislaţiei referitoare la drepturi per- sonale (intimitate), drepturi de autor, pro- prietate intelectuală, etc. Emergency Response Service, care actionea- ză preventiv și de urgenţă, pentru elimi- narea penetrării neautorizate prin Inter- net. Se fac teste de penetrare şi de posibilități de acces neautorizat în rețeaua beneficiarului, se testează vulnerabilitatea reţelei şi a conexiunilor la Internet . Technology Design implică proiectarea conform tehnologiei existente a sistemu- lui detaliat de securitate: criptare, sem- nături digitale, semnături unice, comerţ electronic. Technology Integration oferă integrarea tehnologiilor prin realizarea la cheie de firewall, filtre şi conversii software. Anti Virus, adică servicii complete de de- tectare si dezinfectare de virusi. Acum câteva luni, într-o emisiune Bes- team pe satelit, s-a afirmat că platforma optimă pentru firewall este AIX pe RS/ 6000. Laun seminar recent despre firewall s-a anunţat că IBM lucrează la portarea acestui firewall pe platformele NT şi OS/2. Nu'voi spune care s-a făcut mai repede, pen- tru Că aţi ghicit cu toţii: NT! În situaţia cea mai obişnuită, reţeaua in- ternă, protejată a firmei se conectează la Internet. Firewall-ul se află între reţeaua protejată şi Internet. Rolul său este să con- troleze orice conectare externă precum gi traficul cu exteriorul, pentru a implemen- ta politica de securitate, a respinge şi rapor- ta atacurile şi violările acestei politici. Nu trebuie să uităm că firewall înseam- nă azi Unix sau o platformă similară Unix şi se livrează cu o mulţime de utilitare. Deci primul lucru care trebuie făcut este o imple- Firewall Forbes mentare cât mai simplă cu putinţă. Servi- ciile neesenţiale (comenzile R de exemplu), trebuie eliminate. Lacunele de securitate, ca pachete sursă rutate, comenzi finger ICMP spre interior, trebuie eliminate. Tre- buie folosita conectarea extensiva (login). Trebuie restrictionata utilizarea de scrip- turi shell, utilizarea fiind posibilă doar cu permisiune explicită, modul implicit fiind cel denied. O decizie importantă se referă la utilizarea ca firewall a unui echipament dedicat. Voi prezenta în continuare câteva metode folosite în practica firewall. Blocarea atacurilor cu fantome (spoof- ing attacks). Protocoalele folosite sunt UDP, ICMO, TCP, TCP w/ack. Utilizatorul de reţea necunoscut este identificat şi trans- ferat către utilizatorul destinaţie prin adresa IP, numărul de port şi direcţie. Accesul este fără cusur, transparent. Identifică şi folo- seşte adresa IP internă. Identificarea se ba- zează pe adresa IP. Acordaţi doar acestor persoane posibili- tatea de a accesa anumite noduri identifi- cate (trusted) dintr-o reţea externă. Fire- wall-ul va permite trecerea doar pentru acei utilizatori de afară care au fost identificaţi şi vor avea acces doar la un anumit nod din reţeaua cu securitate. Acest tip de acces este netransparent, ascunde adresele IP la ieşirea din reţea iar dreptul de acces se acordă în “mod individual. Pentru aceşti utilizatori cu drepturi se permite accesul la Internet cu servicii http, ftp... Acesta este cazul majorităţii utiliza- torilor. Utilizatorii cu drepturi se duc la sockets server, care este acum firewall si au acces la Internet. Accesul este transpa- rent. În același timp adresa IPa utilizatoru- lui este ascunsă. Nodurile selectate vor putea avea cone- Xiuni securizate spre Internet. Acesta a fostun exemplu clasic de legare la Internet prin conexiune WAN ieftină. O reţea protejată comunică cu Internetul prin firewall, spre un alt firewall ce prote- jează o altă rețea. De exemplu, lao firmă cu. : două sedii care lucrează în aceeaşi rețea, firewall-ul asigură intimitatea, integritatea ŞI autenticitatea transmisiei. În fine, o altă situaţie tipică este cea în care lumea din afară trebuie să facă schim- bul de poştă electronică doar cu un singur calculator gazdă, ce se află în reţeaua pro- prie protejată. Utilizatorii unei reţele nepro- tejate pot trimite mesajul prin firewall doar la serverul privat de poştă electronică. Aces- ta poate fi accesat de utilizatorii din rețeaua protejată. Cel care trimite mesajul din exte- rior ştie doar adresa IP pentru firewall, care va ruta mesajul la mail server, fără ca expe- ditorul să afle adresa IP a acestui server. Există o serie de posibilităţi și vor fi şi mai multe în viitor. Softul şi hardul devin mai sofisticate pe zi ce trece şi o abordare în detaliu poate deveni depășită în momentul publicării. Pentru cei interesaţi de domeniu amintesc o listă de materiale publicate: Building Internet Firewalls (Chapman & Zwicky, O'Reilly) Firewalls and Internet Security (Cheswick & Bellovin, A-V) DNS and BIND (Albiz & Liu, O'Rilley) Unix System Security: Guide for Users & System Administrators (D.Curry, A-V) Titluri IBM: SC31-8279 SNG Firewall Installation & Basic User's Guide SC31-8280 SNG Firewall Advanced User's Guide SC31-8173 Systems Monitor for AIX V2R2 Domnul Harrison Forbes conduce compania T@C onsulting, Inc. Poate fi contactat (în englezește sau româneşte) prin e-mail la: cforbesQibm.net. | Mai ieftin ca fax-ul, Mai rapid ca DHL-ul! Cele mai moderne, ieftine și comode soluţii de comunicaţii electronice și conectare la Internet, de acum și la dispoziţia dumneavoastră! EUnef ERIE PANTEA IT aed Connecting Europe since 1982. Ie Internet FI ati TCP/IP DORIŢI SĂ DEVENIȚI | Baten te Authorised Reseller PRIN CEL MAI NOU LC sat Authorised Wholesaler VAII EUnet Romania SR Modem: 410.1162, 8N1, Username: info, login: info, Tel: 4100100, Fax:4103883, E-Mail: info@eunet.ro Bd. Unirii 20, BI. 5C, Et. 2, Ap. 14, Sect. 4, Bucuresti SYSTEM PLUS Str. Vasile Conta Nr.9 bis Bucuresti 2 Tel/Fax: 210.85.65, 210.85.70 TRIMITEŢI PRIN FAX LA NUMERELE 210-8565 sau 210-8570 0 SCURTĂ PREZENTARE A FIRMEI DVS. (MAX. 1 PAGINA). Plus in quality VEŢI FI CONTACTAŢI PENTRU DETALII. IANUARIE 1997 BYTE România 91 Internetul pe înţelesul tuturor! Computer Press Agora a lansat o nouă serie: Informatica de buzunar. Primul titlu: Internet de Arnaud Dufour, traducere din limba franceză de Petre Dimo “Creativitatea globală care înconjoară planeta Internet şi creșterea exponențială a rețelei sugerează perspective pasionante pentru ciberspaţiu. Dar în timp ce lumea economică este invadată de produse noi, în marele public, Internet pătrunde mai încet. Astăzi, în întreprinderi, Internet a devenit una dintre preocupările centrale. Cele mai multe se străduiesc să integreze fenomenul în strategia lor comercială și de comunicare internă sau externă, prin crearea de servere Web și de arhive de date compatibile cu tehnologiile proprii reţelei Internet. Fenomenul a căpătat o asemenea importanță, încât a devenit necesară includerea lui în pregătirea de cultură generală necesară în pragul anului 2000. Sper că această lucrare va constitui o modestă contribuţie la cunoașterea instrumentelor Internet şi va convinge totodată că Europa are o carte de jucat în dezvoltarea viitoare a “reţelei rețelelor”. Competitivitatea țărilor de pe vechiul continent nu mai poate fi asigurată fără accesul la rețea al învăţământului, cercetării și agenţilor economici. Există încă loc pentru toată lumea pe reţea. Nenumărate societăţi care s-au născut peste noapte demonstrează că Internet poate fi de asemenea o sursă de dinamism economic. La un nivel mai general, Internet pare să fie un antidot puternic împotriva tehnocrației exprimată de cei ce nu privesc adevărul din faţă. Internet există, este rolul nostru de a inventa un mod de viaţă pe măsură. Mulţumesc din toată inima lui Petre Dimo pentru generoasa sa traducere. Născută în urma unui schimb de mesaje electronice pe Internet, ea constituie un exemplu de oportunitate creată de existenţa reţelei.” Arnaud Dufour ~ © - Pret vanzare Pret comanda cu plata prin ramburs* Autor Titlu Arnaud Dufour Internet 10.000 lei 8.000 lei Eugen Rotariu Limbajul Java 12.000 lei 10.000 lei Dumitru Rădoiu HTML Publicaţii Web 15.000 lei 12.000 lei *Pretul include cheltuielile postale de expediţie. îi 6 6. ee 21 0288 sau fax 065- 16629, O1- 2120288. ILUSTRAȚII; FLORIN FLOREA © 1996 DOSAR Sisteme tolerante la defectari Domeniul tolerantei la defectări este unul de mare actualitate şi cu schimbări profunde în anii din urmă. Explozia din lumea calculatoarelor electronice a determinat regândirea multo- ra dintre conceptele tradiționale ale toleranţei la defectări şi a avut ca efect practic aban- donarea vechilor structuri şi arhitecturi în favoarea unora moderne, la care concepte teoretice „clasice“ abia dacă se mai regăsesc. De Aurel Serb Domeniul actual al sistemelor de calcul to- lerante la defectări este unul cu o arie de întindere destul de vastă, el incluzând atât aspectele hardware cât și pe cele software, atât prelucrările locale cât şi cele dis- tribuite. Una dintre preocupările majore ale oricărui cercetător din domeniul sistemelor de calcul este aceea a realizării unor sisteme de înaltă fiabilitate. Pentru obţinerea aces- tui deziderat s-au conturat două abordări, care sunt într-o anumită măsură comple- mentare: * evitarea defectării sistemului; * toleranța la defectări a sistemului. Evitarea defectării sistemelor (sau into- leranţa la defectări, aşa cum a fost ea denu- mită de către Algirdas Avizienis ) reprezin- tă abordarea tradiţională a problematicii. În acest caz, metodele cele mai folosite, care conduc la realizarea unor sisteme de calcul de mare fiabilitate, sunt următoarele: * achiziționarea celor mai fiabile compo- nente, în condiţii de preţ și performanță date; * utilizarea tehnicilor celor mai riguroase şi rafinate pentru interconectarea com- ponentelor și ansamblurilor de subsis- teme; * realizarea modulară a hardware-ului şi forme tipizate de interfaţare cu alte module; * realizarea uşoară și inteligentă a testării, în scopul eliminării defectelor hardware şi software de proiectare. Odată ce proiectarea a fost terminată, este realizată o predicţie cantitativă a fia- IANUARIE 1997 BYTE România 93 Dosar Sisteme tolerante la defectări Scurt istoric storia calculului tolerant la defectări consemnează ca un reper important anul 1948, când John von Neumann, în a sa "Hixon Lecture" de la Pasadena, a propus să fie acceptată ideea de a considera componentele unui calculator ca având o probabilitate de eroare diferită de zero și a sugerat triplarea cu votare ca un Pro de îmbunătăţire a fiabilităţii sis- temelor. În anii 1960 au fost construite două calculatoare utilizate în zborurile spaţiale, tolerante la defectări, care au zburat în satelitul OAO şi sistemul de ghidare Apollo, in timp ce pentru comutația telefonică a fost dezvoltat sistemul electronic de comutație, tolerant la defectări, ESS. Proiectele iniţiale pentru ESS utilizau două calculatoare care executau în paralel ace- leasi programe și erau comparate ieșirile lor. Dacă unul dintre calculatoare s-ar fi defectat, ele ar fi ajuns la dezacord, în urma procesului de comparare, și atunci urmau să fie utilizate diagnosticări pentru a vedea care mașină s-a defectat. Proiectele ulterioare au utilizat _ două procesoare, fiecare dintre ele fiind proiectat special pentru a detecta propriile defecte interne, astfel încât mașina cu defect putea, de obicei, să se identifice ea însăși. Calculatorul JPL-STAR a fost dezvoltat pentru durată de viata lungă, în timpul unor mi- siuni spaţiale îndepărtate. Acest calculator a fost subdivizat în unităţi funcţionale (memorii, procesor aritmetic, procesor de control, procesor de!/O şi procesor detestare și reparare). Fiecare unitate a fost proiectată pentru a detecta şi i semnala propriile sale defecte interne, concurent cu execuţia programului curent. Procesorului de Testare și Reparare (TARP) triplati-a revenit sarcina înlocuirii unităţii defecte cu o rezervă, astfel încât calculele să poată continua. În final, această arhitectură a fost subdivizată în unităţi funcţionale mici și în multe cazuri numai una din fiecare tip era alimentată. Acest sistem "cu înlocuire dintre rezerve" a fost ales din cauza disponibilitatii de alimentare foarte limitată de la bordul navelor Spade : și din necesitatea unui timp de viață foarte îndelungat. În anii 1970 au fost dezvoltate câteva sisteme tolerante la defectari pentru controlul x avioanelor comerciale. „Două sisteme au fost dezvoltate pe baza acelorași specificaţii ale | aceluiași sponsor NASA și au fost construite și i testate ca prototipuri (muttiprocesorul tole- rant la defectari FTMP si sistemul cu toleranta la defectari implementata software SIFT). _ Amandouasistemele executau trei copiiale programelor, î în hardware-uri diferite şi votau asupra rezultatelor, penis amasca dees, dar făceau. acest lucru pe căi foarte diferite. 94 BYTE România IANUARIE 1997 bilității sistemului, utilizând ratele defec- tărilor, cunoscute sau previzionate, pentru componente şi interconectări. Intr-o proiectare intolerantă la defectări, "pură" (adică „neredundantă“), probabilitatea operării hardware „fără defectări“ este dată de probabilitatea execuţiei corecte a pro- gramului. O astfel de proiectare este ca- racterizată prin decizia de a investi toate resursele de fiabilitate în componente de înaltă fiabilitate şi în „rafinamente“ de asamblare, împachetare şi tehnici de testare. Defectările ocazionale ale sis- temului sunt acceptate ca un rău necesar şi sunt specificate metode manuale de mentenanţă pentru corectarea lor. Există însă câteva situaţii în care metodele de evitare a defectărilor nu sunt suficiente. Acestea sunt situaţiile în care frecvenţa și durata timpului de reparare sunt inacceptabile sau unde sistemul s-ar putea să fie inaccesibil pentru activităţi de mentenanţă manuală şi reparaţii. O metodă alternativă la evitarea defectărilor este aceea a toleranţei defectelor, metodă legată de utilizarea „redundanţei“. Un sistem poate fi proiectat pentru a fi „tolerant la defectări“ prin încorporarea de compo- nente suplimentare şi/sau algoritmi „neo- bișnuiţi“, care încearcă să ofere siguranța că nu vor apare defectări ulterioare ale sis- temului odată cu apariţia unor stări funcţionale eronate. Gradul de tolerare a defectelor (sau „acoperirea defectelor“) va depinde de succesul cu care sunt identifi- cate şi detectate stările eronate care co- respund defectelor, precum şi de succesul cu care aceste stări sunt reparate şi înlocuite. Sistemele de calcul tolerante la defec- tări sunt acele sisteme de calcul care au capacitatea de a continua să-și execute corect funcţiile lor de ieşire, fără o inter- venţie din exterior, în prezenţa unei anu- mite mulțimi de defectări ce apar în tim- pul funcţionării lor. Prin execuţie corectă se înţelege faptul că rezultatele obținute, ca efect al operati- ilor din sistem, nu conţin erori, iar timpul de execuţie al unei operaţii nu depășește o limită specificată. Realizările de până acum au arătat că toleranța la defectări este o necesitate în câteva domenii, precum ar fi: -Aplicaţii de calcul critice. Cerinţele de to- leranta la defectari cele mai stringente se pun pentru sistemele de control în timp real, la care calculele cu defecte pot primejdui viata omului sau să distrugă echipamente scumpe. Astfel de aplicații în timp real cer nu numai casă fie corecte calculele, dar și ca orice întârziere aso- Sisteme tolerante la defectări | Dosar ciată cu restabilirea după defectare să fie foarte mică. -Aplicaţii de timp de viaţă îndelungat. Sis- temele de timp de viaţă îndelungat sunt acelea pentru care nu se face niciodată mentenanţă. Rachetele fără echipaj sunt exemplele cele mai dramatice. Sistemele de calcul pentru aceste aplicaţii au o redundanţă înaltă, furnizând suficientă rezervă hardware pentru a menţine per- formanţa nominală până la sfârşitul misi- unii. Acestea pot să efectueze sau nu cal- cule critice. Anumite sisteme se bazează pe diagnosticarea defectelor controlate de pe pământ şi reconfigurare externă, în timp ce altele furnizează restabilirea în mod automat la bord. -Aplicaţii care cer disponibilitate supe- rioară. În sistemele mari, cu resurse par- tajate, pierderea ocazională a rezul- tatelor calculelor unui utilizator este: acceptabilă, dar este inacceptabilă o cădere totală a sistemului sau distrugerea unei baze de date comune. Exemple de acest fel sunt calculatoarele de comutație telefonică şi unele servicii comerciale partajate în timp sau sistemele utilizate în unele prelucrări numerice de semnal. -Amânarea mentenanţei. Într-un număr de aplicaţii costul de ciclu de viaţă a mente- nantei neplanificate poate sa fie mai mare decât costul tolerantei la defectari. Aceasta este adevarat in special pentru câteva sisteme militare, care trebuie să aibă mulţi oameni specializaţi pentru reparare, destinaţi direct acestor sisteme. Într-un mediu în care repararea la faţa locului este scumpă, sau adesea este imposibilă, aşa cum este cazul câmpu- lui de luptă, toleranța la defectări devine atractivă. Dacă, după ce a apărut un defect, un sistem de calcul poate con- tinua să opereze, în timp ce un modul defect este transportat la un atelier spe- cializat pentru reparaţii, atunci poate fi redus numărul personalului de reparaţii de la faţa locului, împreună cu echipa- mentul lor de testare asociat (care şi el se poate defecta). Ultimele realizări și studii privind per- Diagramele bloc simpliicate le calculatoarelor FIMP și SIFT Module de memorie Module procesor M P Magistrale de acces intrfeje [m] ie one Calculatoare principale (C) [Mark oy HF} = FF a A sty eB În RPR — VO redundant ee A b) Structura SIFI mit Toate procesoarele din FTMP erau sincronizate ca ce ceas Si votarea era făcută prin hardware. în. Procesoarele din SIFT utilizau ceasuri independente, i iar votarea si sincronizarea erau rea- : lizate pri soarelor de semnal înalt paralele, care cer calcule atât în paralel, cât și pipeline, î în scopul E realizării unei rate foarte înalte a datelor. care sosesc. Arhitectura Microneta fost proiec- tatăpentru această gamă de aplicaţii. Ungrup de calculatoare care efectuează calcule iden- el „este numit „șir“. Fiecare calculator din sir - recepționează date de ip o magistrală comună de | | Structura Micronet de a RL = Cc | } C [ pi Vf De ae ali St = ot i oftware. Vezi i gura roi & bloc ee ale arhitecturilor FT MP și | "Una din ice cert mai x nok penta Selcuk joer la defectări este domeniul, proce- | spectivele in domeniul structurilor si arhi- tecturilor sistemelor de calcul, al sistemelor in general, indica faptul ca toleranta la defectari devine un atribut al tot mai mul- tor calculatoare de uz general, nemaifiind un apanaj doar al unor domenii particu- lare. Domnul Aurel Serbeste seful catedrei de calcu- latoare din cadrul Academiei Tehnice Militare. E-mail: aserb@mta.ro. C [ } Cc | ak Cs | Cs I a Re Cs fF Cs] Pe | Diet) e = E a Monitoare - logica de control a restabilirii IANUARIE 1997 BYTE România 95 Prin intermediul firmei noastre adi ai oricare dintre CD-urile din caret Sa ana Pentru aceasta este suficient să ne trimiteţi o comandă in care să specificaţi titlurile dorite si datele Dvs. de identificare (nume, adresă, telefon, fax), ramburs CD-urile solicitate. Preţul în lei pe care îl veţi achita la primirea fiecărui colet poate fi obţinut prin înmulţirea preţului în dolari specificat în tabel cu cursul de schimb valutar al BNR la vet -— care se adaugă cheltuiala de expediţie percepută de Poșta Română. Atenţie deci, NU TRIMITEŢI BANI ÎN AVANS"! Vă rugăm să expediaţi comenzile Dvs. pe adresa: Computer Press Agora sri, CP 94 OP 49, București, fax: 2120288. iar noi vă vom expedia cu plata prin CD-uri prin poșt TITLU MED SO PRET TITLU MED SO ISBN PRET AIR POWER „CD WIN 763000159 53 SUPER ART PACK33.000 CD WIN 763000108 59 AMERICA'S CIVILWAR CD WIN 1564347664 SB TEACH YOURSELF CALCULS CD WIN/MAC 763001856 88 AMERICA HERITAGE CD W95 763001171 74 TIME MULTIMEDIA ALMANAC CD WIN9% 763002682 88 TALKING DICTIONARY V.4 ss 3 UFO 35 WIN 156434780X 35 AMERICA HERITAGE CD MAC/PC 74 UFO CD WIN 1564347710 53 TALKING DICTIONARY : i WORDSTAR 20 IEN CD WIN 1564343871 88 ARTRAGEOUS cD WIN/MAC 763002712 74 2000 HITGAMES (SHARWARE) CD WIN 763000876 39 BODY WORRKS 5.0 CD W993. 763001791 88 1200 HITGAMES (SHREWARE) CD MAC 763001767 45 BODY WORRKS 5.0 CD MAC/PC 763001813 88 PACK BUNDLE CD DOSWIN 763002380 59 BROCHURES & MAILERS 35 WIN 1564343774 88 KEY CAD PRO 20 CD WIN95 763003638 53 BUSINESS CARD PRO CD W931 763003611 59 KEY CAD COMPLETE cD WIN/MAC 1564343707 53 CALENDAR CREATOR PLUS CD W9% 763000612 88 KEY CALENDAR DESIGNER CD WIN 1564349276 53 CALENDAR CREATOR PLUS20 CD WIN 1564344223 88 KEY DESIGN CENTER 3-D CD W931 763001872 53 CALENDAR CREATOR 40 CD W931 76300558 „88 KEY DRAW | 35 WIN 1564346714 53 CHALLANGER CD WIN31 763002631 B KEY FONTS 333 WITH BROWSER CD W95/3.1 763001120 CHINESE CARACTER TUTOR cD WIN/MAC 76300797 O — 117 KEY FONTS PRO 1555 CD W99/3.1 763001120 53 DAY PLANER PRO cD WIN 763004103 KEY FONTS PRO 3003 CD MAC 763000380 53 EXPLORERS OF THE NEW WORLD CD WINMAC 1572130849 MAM KEY FONTS PRO 121 WIN31 35 WIN 1564348709 53 FANFAREL PRESENTATIONS cD WIN/MAC 1572130849 74 KEY GREETING CARD DESIGNER CD WIN 1564349845 53 IN GRANDMA'S ATTIC CD WIN/MAC 763002747 59 KEY HEALTYHY INDULGENCES CD WIN 1564349721 INFOPEDIA UK 96 CD W931 763002259 88 KEY HOME GOURMET CD WIN/MAC 1564344045 53 INFOPEDIA 20 CD W35/31 763002275 88 KEY LABEL DESIGNER CD WIN 1564349683 53 INFOPEDIA CD MAC 1572130679 "88 KEY MEGA CLIPART 15.00 CD W931 763001090 53 INSTANT CALENDAR 35 WIN 1564343731 39 KEY MEGA CLIPART 15.00 CD MAC 763001082 53 INSTANT FONTS 35 WIN 1564347753 39 KEY MEGA MULTIMEDIA CD WIN 156434763X 53 KITCHEN GOURMET CD W95/31 763008840 59 KEY MEGA MULTIMEDIA CD MAC 156434665X 53 LABELS UNLIMITED 20 CD OW%B31 763002232 74 KEY ORG CHART 35 . WIN 1564344029 53 LABELS UNLIMITED 1.0 IEN 95 WIN 1564343782 74 KEY PHOTOCLIPS 2100 CD WIN/MAC 1564346307 53 LEONARDO VERSION 20 CD W3.1/MAC 763003654 74 "KEY PHOTO GALLERY CD W35/31 763001104 53 LEONARDO THE INVENTOR CD WIN 1572130091 53 KEY PHOTO GALLERY CD MAC 763001112 MARTIAL ARTS EXPLORER CD WIN/MAC 1572130091 53 KEY PRESENTER 35 WIN 1564347036 53 MASTER COOK II 35 WIN 1564343765 59 KEY PUBLICITY PARTNER CD WIN 1564349713 53 “ME&MY WORLD CD WIN/MAC 1572130520 53 KEY RESUME DESIGNER CD W35/31 763003247 53 MULTIPEDIA cD W95/31 763002259 — 88 KEY SIMPLY FORMS CD WIN 763000213 53 MOSBY'S MEDICAL ENCYC. CD WIN 1564347346 88 KEY SOUND SENSATIONS CD WIN 1564347648 MULTIMEDIA MBA SMALL CD WIN 1564345483 146 KEY TRANSLATOR: CD WIN 1564345912 53 BUSINESS EDITION : ENGLISH TO SPANISH MULTILINGUAL TALKING DICT. CD WIN95 . 763002755 74 KEY WIN TUTOR 95 cD WIN 763000140 53 THE MUPPET CALENDAR cD WIN 1564348458 59 AIR COMMANDERS cD WIN 763000590 30 MY HOUSE20 CD W95 763002321 102 AMERICAN HERITAGE CD WIN 763000590 30 OFFICEMATE CD W831/MAC 763003859 53 DICTIONARY STAND'S PATHWAYSTHROUGHJERUSALEM CD WIN/MAC 1572130245 88 ASTROLOGER» CD WIN 1564349527 30 PC PAINTBRUSH CD WIN 1564347605 74 ATOMIC AGE CD WIN 1564349527 30 CLIP ART LIBRARY 12000 BARRON'S BOOKNOTES PLUS CD WINDOS 763005622 30 PC PAINTBRUSH CD WIN 1564346625 74 CLASSIC EDITION MULTIMEDIA LIBRARY BARRON'S BOOKNOTES PLUS CD WINDOS 763005622 30 PC PAINTBRUSH CD MAC 1564346617 74 DRAMA EDITION ‘MULTIMEDIA LIBRARY BARRON'S BOOKNOTES PLUS CD WIN/DOS 763005614 30 PC PAINTBRUSH CD WIN/MAC 1564345076 74 MODEM EDITION PHOTOLIBRARY 2500 BC RECERS CD DOS 763004693 30 PCPAINTBRUSH PHOTORNISH 30 39CD WIN 1564347613 102 BIBLE MULTIMEDIA CD WIN 156+4349675 30 PFS :CV PRO 20 CD W931 763001783 14 THE BIG THREE CD WIN 763001260 30 PFS :CV &JOB SERCH PRO IEN cD W931 763001783 74 BODY WORKS CLASSIC CD WIN 1564349799 30 PHOTOFINISH 40 CD W931 763003603 88 BRIDGE COMPANION CD WIN 763002615 30 eat ILUSTRAȚII: FLORIN FLOREA 0 1996 DOSAR Concepte structurale si arhitecturale De Aurel Serb arcina proiectării şi înțelegerii arhitecturilor sistemelor tolerante la defectări este una dificilă. În primul rând trebuie controlate activitățile sistemului standard, atunci când toate componentele sale sunt bune. Este însă necesar şi controlul sistemului, în cazul situaţiilor complexe care pot apărea atunci când anumite componente se defectează. Dificultatea acestor sarcini poate fi mărită de lipsa sau nestruc- turarea clară a conceptelor şi de utilizarea unei terminologii con- fuze. În prezent este un lucru obişnuit să vezi că diferiţi oameni utilizează nume diferite pentru același concept sau utilizează același nume pentru concepte diferite. De exemplu, ceea ce o persoană numeşte defectare, o a doua persoană ar putea să numească defect, iar o a treia persoană să numească eroare. Însuşi termenul de „tolerant la defectări“ este utilizat ambiguu, pentru a desemna unele proprietăți distincte precum ar fi „sistemul are un compor- tament bine definit la defectare“ şi „sistemul maschează defectele componentelor“. Obiectivul calculului tolerant la defectări este de a dezvolta și certifica sisteme de calcul care funcţionează într-o manieră satis- făcătoare în prezenţa defectelor. Domeniul calculului tolerant la defectări cuprinde teoria şi tehni- cile de detecție şi corecție a erorilor, modelarea, analiza, sinteza şi arhitectura sistemelor de calcul tol- erante la defectări, precum si tehnicile de evaluare a acestor sisteme. Tehnicile de bază utilizate pentru implementarea tolerantei la defectări folosesc, fie codarea funcţiilor logice ale sis- temului cu coduri redundante, fie recunoașterea erorilor și elim- inarea acestora prin mascarea defectelor cu ajutorul elementelor multiple din sistem sau reconfigurarea funcţională a sistemului prin activarea unui element de rezervă, care să înlocuiască ele- mentul defectat. Sistemele tolerante la defectări prezintă o par- tiționare funcţională ierarhică, la diferite nivele ierarhice existând componente redundante si mecanisme de restabilire care pot fi folosite pe diferite căi. Seturile de procesoare, memorii şi dis- pozitive de intrare/ieșire sunt reconfigurate dinamic prin inter- mediul unor magistrale redundante, a unor reţele sau a unor noduri de comutație. Sincronizarea funcţională este realizată fie prin hard- ware, fie prin software. Restabilirea funcțională a sistemului se realizează prin mecanisme specifice atât nivelului ierarhic propriu, cât şi unui nivel ierarhic superior. Detectia si localizarea defectelor Punctul de pornire al strategiilor de tolerare a defectarilor il consti- tuie detectia şi localizarea „stării“ eronate a sistemului, „stare“ care, în absenţa oricăror măsuri de protecţie, va con- duce la defectarea sistemului. IANUARIE 1997 BYTE România 97 Dosar Sisteme tolerante la defectări Configurație unui sistem avansat de prelucrare a informației (AISP) + ote et (1) N Multiprocesor tolerant la defectari modificat (FTMIP) Ht (recente Procesoare duplex (2) i N Procesoare N TMR (3) ql 5 tr N Procesor simplex (1) | pe (RD Noduri de comutație TMR (3) intrare și returnează date pe o magistrală comună de ieșire. Există calculatoare de rezervă. în fiecare șir, iar magistralele sunt redundante. Șirurile pot fi conectate paralel pentru afurniza un set pipeline de procesoare paralele. Această abordare pentru toleranța la defectări se „ bazează pe faptul că sistemul prelucrează pachete de date de volum mare si pentru aceas- ta este acceptabilă pierderea unor pachete atunci când ocazional apare o eroare. „Scopul este de a localiza rapid eroarea și de a înlocui rapid modulul defect astfel încât pachetele următoare de date să fie plai corect. (Vezi figura „Structura Micronet de Pian - a 2 semnalelor a O altă zona nouă și excitanté este deviere ie locale tolerante la defectări. O cantitate mare de redundanta este in mod natural disponibilă în „colecţii“ de mașini iden- tice, iar mașinile individuale au inteligenţă încorporată pentru a furniza algoritmi corespun- zători pentru restabilire, la un cost foarte scăzut. Un exemplu în acest sens sunt sistemele A Laboratories AIPS. Un grup de seturi de prelucrare este conectat prin noduri de: comu- taţie lao structură redundantă de intercomunicaţii, care se comportă ca o magistrală redun- dantă triplată, dar care poate fi un comutator de circuite pentru diferite căi, pentru a furniza | toleranța fizică la defectări. Fiecare set de prelucrare poate fi un multiprocesor tolerant la „defectări (FTMP), un procesor tolerant la defectări (FTP) triplat (TMRI), o pereche dupli- - cată de procesoare sau o mașină neredundantă singulară. Votarea hardware dă puterea „. sistemului. Acest proiect pune în evidenţă necesitatea redundanţei s selective. Într-un sistem | complex nutoate procesele sunt suficient de critice pentrua justifica triplarea roce „lor. Adesea pat 'ifolosie procesoare dublate sau simple. AISP este extensiea conceptelor Se ee ep Cea Ea Es tem avansat de see a — a i Dome + viitoare vor trebui să aibă în vedere sisteme clei mult mai i ela și Deoarece procesoarele puternice au devenit câtun chip, este de așteptat caun număr mare i de procesoare să formeze un sistem ierarhic multinivel, în care toleranța la defectări va fi edi pp să Acte în locuri Giese: sistem. ave 98 BYTE România IANUARIE 1997 Mai mult decât atât, succesul oricăreia din- tre aceste strategii este dependent, în mod critic, de eficacitatea acestei detecții. Odată detectată și localizată o eroare este nece- sară utilizarea unor tehnici şi metode de tolerare a defectelor, care să permită restabi- lirea funcțională a sistemului defectat. Problema realizării unei testări ideale, pentru detecția sau identificarea tuturor defectelor unui sistem, în general nu este abordabilă în practică. Pentru cele mai multe sisteme, mai ales pentru cele care realizează toleranţă la defectări, se admite o testare a acceptabilităţii domeniului de testare. Testele de acceptabilitate au în vedere un număr de defectări anticipate ale sistemului, ceea ce face ca aceste teste să fie în general mai simple şi mai eficiente decât un test general al operării sistemului. Din punct de vedere al testabilitatii, sis- temele tolerante la defectări se pot clasifi- ca în două tipuri de bază. O categorie o reprezintă sistemele care pot detecta defectele interne concurent cu operarea normală, care se numesc „sisteme cu auto- verificare (autotestabile)“, iar cealaltă ca- tegorie este cea a sistemelor care nu au ca- pabilităţi interne de detecție a defectelor şi care vor fi numite „sisteme fără auto-verifs- care“. Când sunt utilizate într-o partiție re- dundantă, modulele cu auto-verificare pot opera singure, deoarece defectele vor fi detectate prin mijloace proprii modulului, iar un mecanism extern de restabilire poate înlocui un modul care s-a defectat cu un modul de rezervă. Modulele fără auto-veri- ficare trebuie să fie duplicate şi să opereze câte două la un moment dat, cu ieşirile comparate pentru detecția defectelor sau trei la un moment dat, cu votare. Una dintre abordările curente din do- meniul sistemelor autotestabile este aceea în care chip-urile sunt proiectate în filo- zofia duplicării şi comparării. Fiecare chip conţine două circuite identice, un set de comparatoare pe ieşire şi o linie de control care indică faptul că circuitul urmează să fie folosit ca un circuit activ care generează ieşiri sau ca un verificator. Amândouă cir- cuitele recepționează aceleași intrări şi cal- culează aceleaşi funcţii logice, dar circui- tul de verificare nu are ieşirile activate. El blochează ieșirile sale şi le compară cu ceea ce generează celălalt circuit, semnalând o eroare, dacă a apărut un dezacord. Tot în categoria sistemelor autotesta- bile sunt incluse și sistemele la care testarea se face cu ajutorul: * testelor realizate prin inversarea funcţi- ilor sistemului; * testelor realizate prin codarea adecvată a funcţiilor/stărilor sistemului. Sisteme tolerante la defectări Dosar Testele realizate prin inversarea funcţi- ilor sistemului sunt utilizate în acele sisteme pentru care relaţiile dintre intrări şi ieşiri sunt simple şi se realizează prin sinteza sem- nalelor de intrare din semnalele de ieşire ale sistemului, semnale care apoi sunt com- parate cu cele de la intrările sistemului, evi- dentiindu-se in acest mod prezenţa sau absenta unor defectari ale sistemului. Dintre testele prin codare cele mai cu- noscute sunt testele de paritate, testele pen- tru detecția a două erori şi corecția unei erori, testele realizate prin utilizarea co- durilor redundante de tip Hamming, codurilor ciclice şi codurilor aritmetice. Există mai multe metode de testare care se aplică la nivelul subsistemelor fără au- toverificare din sistemele de calcul toleran- te la defectări. Printre acestea se pot enu- mera: * testele de diagnostic; * testele de sincronizare. - Testele de diagnostic sunt realizate prin aplicarea, la nivelul unei componente sau a unui subsistem, a unui set de semnale de intrare, set pentru care se cunosc semnalele de ieşire corecte. Semnalele de ieşire obţi- nute sunt apoi comparate cu valorile aştep- tate, iar apariția unor neconcordanţe indică prezenţa unui defect în componenta sau subsistemul testat. Testele de sincronizare pot fi aplicate atât sistemelor hardware cât şi celor soft- ware. La un interval de timp fixat fiecare subsistem trimite un mesaj pentru testare spre celelalte subsisteme, iar după un alt interval de timp, de asemenea fixat, este realizat un test de verificare a mesajelor recepționate de la celelalte subsisteme. Dacă un mesaj nu a fost recepționat, atunci subsistemul corespunzător este considerat defect şi sunt activate proceduri specifice de tratare a defectului gi restabilire dupa defectare. Un exemplu în acest sens sunt mesajele de sincronizare transmise în sis- temul TANDEM. Un alt exemplu sunt așa numitele „bătăi de inimă“ transmise între nodurile unui cluster, prin intermediul rețelelor redundante, la sisteme precum HACMP/6000 ale firmei 1.B.M. sau SwitchOver/UX, şi MC/ServiceGuard ale firmei Hewlett Packard. În afara claselor de teste menţionate mai sus, în sistemele de calcul tolerante la defec- tări se folosesc, de asemenea, și categori- ile generale de teste, utilizate pentru dispo- zitivele numerice „clasice“. Una dintre cele mai importante căi de a îmbunătăți timpul mediu de bună func- ţionare a unui sistem este însă aceea a îm- bunătățirii accesului la informațiile despre Arhitectura sistemului Tandem Dynabus Controlier — terminal defectări şi la controlul hardware asupra sistemului. O metodă practicată în siste- mele de calcul tolerante la defectări pentru atingerea acestui obiectiv este aceea a uti- lizării procesoarelor de testare (sau a pro- cesoarelor de service, cum mai sunt ele cunoscute). Un set minimal de cerinţe la care trebuie să răspundă aceste procesoare de testare, materializat şi printre specifi- caţiile lor de proiectare, este următorul: * Trebuie să fie colectate informaţii despre schimbările în starea hardware-ului sis- temului şi starea sistemului de operare; * Trebuie să fie disponibile informaţii de eroare de la software-ul de analiză a ero- rilor, software care rulează sub sistemul de operare; * Trebuie să existe un mijloc care să per- mită personalului de întreţinere să determine configuraţia hardware a sis- temului şi să o modifice; * Pe câtposibil, hardware-ul de testare tre- buie să fie independent de restul sis- temului de calcul, astfel încât defectările din hardware-ul principal să nu aibă ca efect indisponibilitatea accesului pen- tru testare. Exemple semnificative în zona proce- soarelor de testare sunt: * procesorul de testare și reparare al sis- temului JPL-STAR; * procesorul de service al sistemului HP 9000 model T500. Defectari permise Metodele de bază folosite pentru realizarea sistemelor tolerante la defectări au ca ele- ment fundamental „redundanța “- definită ca fiind utilizarea în cadrul sistemului a mai multor elemente decât sunt necesare pen- tru îndeplinirea funcţiilor acestuia, astfel încât sistemul să funcţioneze corect chiar şi în prezenţa unor defecte. Elementele supli- mentare pot fi atât elemente hardware, cât si software gi ele se pot aplica de la nivelul unor componente individuale, până la nivelul întregului sistem. Atunci când sunt programate acţiunile de restabilire după o defectare a unui sis- tem este important de ştiut ce fel de com- portamente la defectare e cel mai probabil să aibă sistemul. Deoarece acţiunile de re- stabilire sunt dependente de comporta- mentele defectelor celor mai probabile ale sistemului, într-un sistem tolerant la defectări, trebuie să fie extinse specificaţi- ile standard ale sistemelor, pentru a include în plus faţă de specificaţiile lor funcţionale de comportament fără defecte, comporta- mentele lor cu defectările cele mai proba- bile sau specificaţiile funcționale ale defec- tărilor celor mai probabile. Prin utilizarea tolerantei la defectări, pentru aceste com- portamente cu defectările cele mai proba- bile se vor-utiliza tehnici de tolerare a defectelor și ele vor deveni comportamente cu defectări permise, iar specificaţiile funcționale ale defectărilor celor mai pro- babile vor deveni specificaţii funcţionale de IANUARIE 1997 BYTE România 99 Dosar Sisteme tolerante la defectări istemul , HACMP/6000* (High Availability Cluster Multi-Pro- cessing/6000) este destinat asigurarii tolerantei la defectari in mediul cu procesoare multiple al sistemelor RISC Sys- tem/6000 si aplicatiile lor asociate, caracteristice unui contex client/server dat. Elementele principale ale unui cluster HACMP/6000 sunt urma- toarele: ¢ nodurile clusterului; * discurile partajate; * adaptoarele de reţea atașate la fiecare nod; * reţelele; * utilizatorii conectaţi la cluster. Clusterul este elementul central al unui sistem HACMP/6000, el combinând elemente individuale, precum ar fi nodurile, discurile, sau rețelele, într-un tot unificator care furnizează un mediu de înaltă disponibilitate pentru aplicaţiile și datele critice. Sistemul HACMP/6000 oferă posibilităţi multiple de configurare a unui sistem de înaltă disponibilitate, cu un raport preţ/performanță convenabil, la parametrii de fiabilitate ceruţi de aplicaţie și cu posi- bilitățile de mentenanţă dorite. Scopul major urmărit la configurarea sistemelor HACMP/6000 este acela al determinării defectelor celor mai probabile, identificate prin așa numitele „puncte singulare de defectare“ șial eliminării aces- tor „puncte singulare de defectare“ prin definirea unor unităţi hard- ware înlocuibile corespunzătoare lor. Un „punct singular de defectare“ poate exista întotdeauna când o funcţie cluster critică este asigurată de către o singură componentă. Dacă acea componentă se defectează, clusterul nu mai are cum să realizeze acea funcţie și se defectează și el. De exemplu, dacă toate datele sunt dispuse pe un singur disc și acel disc se defectează, acel disc devine un punct sin- gular de defectare pentru întregul sistem. Utilizatorul nu va mai avea acces la aplicaţiile sale până ce datele de pe acel disc nu vor firesta- bilite. Ideal ar fi ca toate aceste puncte singulare de defectare să fie eliminate, dar există un cost asociat cu eliminarea lor. Componentele cluster HACMP/6000 care pot fi considerate ca puncte singulare de defectare și pentru care sunt asigurate unităţi hardware înlocuibile sunt următoarele: * nodurile; * sursele de alimentare; * rețelele și interfețele la rețele asociate; * discurile și interfețele de discuri; * aplicațiile. Nodurile pot fi eliminate ca puncte singulare de defectare prin uti- lizarea unor configurații standard de înlocuire în caz de defectare, de tip grup, ca structură asociată pentru cluster. Proiectarea fiecărei con- figuraţii standard de înlocuire în caz de defectare include un nod de Sistemele IBM HACMP/6000 -ra sarcinile nodului defectat. “procesul de restabilire. înlocuire în caz de defectare, care, dacă este necesar, poate asigu- Sursele de alimentare pot fi eliminate ca puncte singulare de defectare prin utilizarea de surse multiple sau de surse de alimenta- re neintreruptibile. Rețelele și adaptoarele de rețele pot fi eliminate ca puncte singu- lare de defectare prin utilizarea de reţele multiple și de interfeţe redun- dante pentru rețele. Discurile și interfețele de discuri pot fi eliminate ca puncte singu- lare de defectare prin utilizarea de hardware redundant și a capabil- itatilor de ,mirroring" ale lui ,AIX Logical Volume Manager“. Hard- ware-ul redundant are in vedere tehnologiile redundante de arii de discuri, sau doar unele tehnici alternative de „mirroring“. Așa cum s-a menţionat anterior sistemul HACMP/6000 „ges- tionează“ defectările nodurilor. Nodul de înlocuire în caz de defectare capătă controlul asupra discurilor partajate și face ca date de pe aces- te discuri să fie disponibile pentru aplicaţii. Dar aplicaţia poate ea însăși să fie un punct potenţial de defectare. Pentru a preveni mani- festarea aplicaţiei ca un generator de defecte, este utilă luarea în con- sideraţie a unor măsuri adecvate. Printre acestea se numără și faptul că aplicaţiile și datele asociate lor trebuie să fie stocate astfel încât doar datele să fie dispuse pe discuri partajate. Acest lucru, pe lângă faptul că previne violarea integrităţii software-ului, simplifică mult și defectări permise. Dacă specificaţia unui sistem „s“ stipulează că comportamentele defecte cele mai probabile a fi observate de către utilizatorii lui „s“ trebuie să fie în clasa „F“, se spune că „s“ are un comportament cu defectare permisă de tip „F“. Comportamentele cu defectări per- mise ale unui sistem (subsistem) sunt O reu- 100 BYTE România IANUARIE 1997 niune a comportamentele de bună func- tionare ale sistemului (subsistemului) şi ale acelor comportamente defecte ale sistemu- lui (subsistemului) pentru care se folosesc tehnici de tolerare respectivelor defecte. De exemplu, dacă unui sistem de comu- nicatie îi este permis să piardă mesaje, dar probabilitatea ca el să întârzie sau să corupă mesajele este neglijabilă, atunci se va spune că el are un comportament cu defectare permisă de tip omisiune. Când sistemului îi este permis să piardă sau să întârzie mesaje, dar nu este posibil ca el să corupă mesajele, se va spune că el are un compor- tament cu defectare permisă de tip omisi- une/performanţă. În general, dacă speci- Sisteme tolerante la defectări Dosar ficaţiile de defectare ale unui sistem „Ss“ îi permit lui „s“ să prezinte comportamentele în reuniunea a două clase F şi G, atunci se va spune că „s“ are comportament cu defectare permisă de tip F/G. Deoarece un sistem care are comportament cu defectare permisă F/G, poate să manifeste mai multe comportamente cu defectare permisă decât un sistem cu comporta- ment cu defectare permisă de tip E, se va spune că F/G este un comportament cu defectări permise mai puţin restrictiv decât F. În mod echivalent F este mai mai restric- tiv decât F/G. Când pentru un sistem „Ss“ este permis orice comportament la defec- tări, adică atunci când comportamentul cu defectări permise, specificat pentru „s“, este cel mai puţin restrictiv posibil, se va spune că „„s“ are un comportament cu defec- tări permise de tip „arbitrar“. Astfel, clasa comportamentelor arbitrare de defectări permise include toate clasele de defectare definite anterior. În general, cu cât este mai puţin restrictiv comportamentul cu defec- tări permise specificat, cu atât este mai scump şi mai complicat de construit un sis- tem care să-l implementeze. Partiţionarea ierarhică În mod natural sistemele complexe sunt partiţionate pe câteva nivele, partiţionare bazată pe funcţiile furnizate de subsistemul specific. Un sistem tolerant la defectări prezintă o partiţionare funcţională simi- lară, dar în plus el conţine componente redundante şi mecanisme de restabilire care pot fi folosite pe căi diferite, la nivele ierarhice diferite. Este rezonabil de văzut un sistem tolerant la defectări ca un set ie- rarhic de subsisteme, fiecare dintre ele putând avea nivele diferite de toleranță la defectări. O partiție redundantă este un set de module care conţin suficientă redundanţă, astfel încât dacă unul dintre module se defectează, cu cele rămase să poată fi obti- nută o performanţă acceptabilă. Partiţia redundantă poate conţine module de re- zervă pentru a le înlocui pe cele care se defectează sau, atunci când unul dintre module se defectează, modulele funcțio- nale potsă-şi redistribuie funcţiile şi să ope- reze într-o manieră cu performanță degra- dată. Restabilirea după un defect de la nivelul unei partiţii redundante poate fi efectuată la nivelul domeniului însuşi sau se poate cere intervenţia unui nivel ierarhic superior al sistemului. O partiție redun- dantă poate fi făcută din module diferite, iar un modul dintr-o partiție redundantă adesea va conţine alte partitii redundante încorporate. Sere gees |... [ew n e e aj lo. mar m fu e m ami Tehnicile de bază În continuare vor fi prezentate cele două tehnici de bază utilizate pentru tolerarea defectelor: * tolerarea ierarhică a defectelor; * tolerarea de tip grup a defectelor. Un comportament cu defecte poate fi clasificat numai prin respectarea anumitor specificaţii ale unui subsistem, la un anu- mit nivel de abstractizare. Dacă pentru a-şi realiza sarcinile sale, un subsistem depinde de subsistemele de nivel mai scăzut, atunci este posibil ca un defect de un anumit tip, la un nivel de abstractizare mai scăzut, să poată avea drept consecinţă un defect de un tip diferit, la un nivel de abstractizare mai înalt. Propagarea defectelor prin sisteme si- tuate la nivele ierarhice diferite poate fi însă un fenomen complex. Deoarece sarcina verificării corectitudinii rezultatelor, furnizată de către subsistemele de nivel scăzut, este foarte incomodă, proiectanții de sisteme tolerante la defectări preferă să utilizeze subsisteme cu comportament cu defectări permise mai restrictive, în locul celor arbitrare. | Pentru a exista siguranţa că un serviciu rămâne disponibil pentru clienţi în ciuda defectarii subsistemelor, se poate imple- menta sarcina şi printr-un „grup“ de sub- sisteme redundante, independente fizic, astfel încât, dacă unele dintre subsisteme se defectează, cele care rămân furnizează sarcina specifică. Se spune că un grup © „tolerează“ defectarea unui membru „m“ ori de câte ori grupul (ca un întreg) răs- punde utilizatorilor aşa cum este specifi- cat, în ciuda defectării lui „m“. În timp ce „toleranța de tip ierarhic“ cere utilizato- rilor să implementeze orice încercări care maschează defectarea resurselor cu un cod care manevrează excepţii, cu „toleranța prin grupuri“ defectările membrilor indi- viduali sunt în întregime ascunse pentru utilizatori, prin mecanisme de manage- ment ale grupului. Ieșirea grupului este funcţie de ieșirile membrilor individuali ai grupului. De exemplu, ieşirea grupului poate să fie ieşirea generată de către anu- miţi membri distincţi ai grupului sau rezul- tatul votului majoritar asupra ieşirilor membrilor grupului. Un grup server capa- bil să mascheze pentru clienţii săi k defec- tări ale membrilor va fi numit k-tolerant la defectări; când k=1, grupul este single- tolerant la defectări. Toleranta de tip ierarhic şi toleranța de tip grup sunt cele două tehnici principale de mascare a defectărilor. În practică însă, ade- sea se întîlnesc abordări care combină ele- mente din amândouă. Restabilire funcțională Restabilirea funcţională a unui sistem tole- rant la defectări are ca scop continuarea funcţionării sistemului cu date corecte după ce a apărut o eroare. Structura şi arhi- tectura unui sistem tolerant la defectări tre- buie să fie realizate sub forma modulară, pe cât posibil sub forma unor unităţi înlo- cuibile, astfel încât toate subsistemele prin- IANUARIE 1997 BYTE România 101 Dosar Sisteme tolerante la defectări Sistemele Hewlett Packard MC/ServiceGuard disponibilitate, flexibilitate și scalabilitate a per- formanțţelor, au fost realizate noi arhitecturi de tip cluster pentru sistemele Hewlett Packard, una din- tre cele mai recente și semnificative dintre acestea fiind clusterul „Multi-Computer/ServiceGuard (MC/ServiceGuard)“. Nodurile acestui cluster, con- stituit din mai multe calculatoare, sunt conectate într- A te : | n scopul de a răspunde mai bine cerinţelor de o manieră destul de liberă, fiecare nod menţinându- și, într-un mod relativ separat, propriile procesoare, memorii și sisteme de operare. Protocoale de comu- nicaţie și procese sistem leagă nodurile împreună și le permite acestora să coopereze. Realizarea acestor clustere răspunde în totali- tate principiilor sistemelor deschise. Nu există un API particularizat, ceea ce ar putea să implice investiții substanțiale pentru dezvoltare. Cele mai multe apli- caţii vor rula pe acest cluster fără nici un fel de mod- ificări. Pentru a crea un cluster sunt utilizate numai componente hardware care se conformează stan- dardelor, precum ar fi discurile SCSI și LAN-urile Ethernet. Deoarece scopul principal pentru care a fost gândit este disponi- bilitatea ridicată, acest cluster a fost creat urmărindu-se să nu existe puncte singulare de defectare, și pentru aceasta sunt utilizate tehnici de toleranţă de tip grup sau ierarhice. Prin intermediul lui MC/Ser- viceGuard, serviciile de tip aplicaţii și toate resursele care sunt suport pentru aplicaţii sunt integrate în entităţi speciale numite „pachete de aplicaţii“. Aceste pachete de aplicaţii sunt unitățile de bază care sunt administrate și mutate înăuntrul clusterului. Pachetele simplifică crearea și administrarea serviciilor de înaltă disponibilitate și asigură un nivel remarcabil de flexibilitate a balansării încărcării. Clusterele pot fi formate din 2, 3, sau 4 noduri, constituite din orice servere HP 9000. Nodurile pot fi, fie toate noduri de tip sistem multi- procesor, fie toate noduri uniprocesor, fie un mixaj de noduri multi- procesor și uniprocesor în orice combinaţie. Această flexibilitate în selecţia sistemelor și configurarea clusterului permite ca puterea de prelucrare a fiecărui nod să corespundă cerințelor specifice ale fiecărei sarcini de tip aplicaţie. Un nod este o gazdă pentru acele resurse sistem ale clusterului care au fost date nodului, la configurare, pentru utilizare exclusivă. Un nod rulează o entitate distinctă a sistemului de operare, entitate care este, de obicei, determinată de sistemul de fișiere rădăcină de pe care a bootat unitatea de prelucrare a sistemului. Pe fiecare nod rulează un manager de pachete, care asigură administrarea tuturor pachetelor. Managerul de pachete al fiecărui nod colaborează cu un coordona- tor de manageri de pachete. Sarcina coordonatorului este de a urmări pachetele dacă nu sunt în starea „defect“ și de a le relansa, în cazul defectării unui nod, pe un alt nod. MC/ServiceGuard garantează că un pachet rulează la un moment de timp dat numai pe un singur sis- tem. Aceasta înseamnă că, la un moment de timp dat, o adresă IP va fi utilizată numai de către un singur sistem, un set particular de discuri va fi accesat numai de către un singur sistem, iar o aplicaţie dată va rula la un moment de timp dat, numai într-un singur loc. Una dintre caracteristicile esenţiale ale lui MC/ServiceGuard este abilitatea sa de restabilire după defectare, prin mutarea sarcinilor între nodurile clusterului. Acest lucru este realizat prin intermediul pachetelor. Un „pachet“ definește o sarcină și un set de noduri pe care poate rula sarcina. Pachetele sunt utilizate pentru administrarea sarcinilor, și ele pot fi mutate între noduri. Pachetele cu aplicaţii, specifice lui MC/ServiceGuard, asigură un mecanism puternic și flexibil de balansare, după o defectare, a încăr- carii de lucru la nivelul întregului cluster. Pachetele individuale de lucru, care rulau pe un anumit nod, pot fi mutate pe alte noduri, dis- tribuind încărcarea de lucru pe celelalte noduri în funcţiune la nivelul clusterului. Capabilităţile oferite de pachete permit, de asemenea, ca încărcarea de lucru a unui cluster să fie balansată în concordanţă cu cerințele de prelucrare ale diferitelor aplicații. cipale să fie autonome şi separate unele de altele prin interfeţe bine definite. Avanta- jele majore ale unor astfel de structuri şi arhitecturi constau în faptul că se face o ve- rificare localizată, astfel încât detecția ero- rilor poate avea un caracter local, aceasta minimizând propagarea erorilor şi conta- minarea întregului sistem, iar restabilirea după defectare va putea fi astfel mult sim- plificată. 102 BYTE România IANUARIE 1997 În momentul actual nu există o teorie generală asupra modului în care trebuie sa- tisfăcute cerințele de restabilire sau chiar cum pot fi realizate cele mai bune cerinţe de restabilire. Pentru a determina efectele funcţionării anormale a hardware-ului si pentru a stabili eficienţa operaţiilor soft- ware asupra variabilelor hardware, în mod normal, este utilizată simularea. Restabilirea funcţională a unui sistem are în vedere următoarele cerinţe: * detectarea funcţionării eronate şi pre- venirea propagării informaţiei eronate; * diagnosticarea erorii la nivelul unităţii hardware înlocuibile și memorarea informaţiei critice posibile referitoare la hardware; * înlocuirea unităţii hardware înlocuibile, care este necesar a fi înlocuită; * diagnosticarea erorii pentru unitatea Sisteme tolerante la defectări Dosar software înlocuibilă; * restabilirea funcţională a unităţii soft- ware înlocuibilă; * relansarea task-urilor critice. Strategiile de restabilire se împart în: * strategii de înlocuire; * de reconfigurare. Strategiile de înlocuire sunt acele strate- gii în care o „componentă de rezervă“ devine un substituent direct pentru o com- ponentă nominalizată. Strategiile de reconfigurare implică fap- tul că unele funcţii sau chiar toate funcți- ile unui subsistem vor fi preluate de către alte componente care sunt deja în uti- lizare în cadrul sistemului. De aceea, recon- figurarea implică în mod necesar un anu- mit grad de performanţă şi/sau degradare funcțională. O altă clasificare a strategiilor de resta- bilire ar putea fi următoarea: * manuale; * dinamice; * spontane. În cazul strategiilor manuale sistemul nu ia parte la restabilire, această strategie implicând operaţii de intervenţie în sistem efectuate de către om. În strategiile dinamice stimuli externi vor determina sistemul să-şi utilizeze din rezervele sale pentru reorganizarea activi- tăţii sale viitoare. Înlocuirea spontană şi repararea sunt strategii care sunt realizate automat de către sistemul însuşi şi sunt adesea referite ca fiind strategii de auto-reparare. Tolerarea defectelor O unitate hardware înlocuibilă este o uni- tate fizică de defectare, înlocuire şi dez- voltare - adică o unitate fizică care se defectează în mod independent de alte unităţi, _ care poate fi înlocuită din- ir-o casetă fără a afecta celelalte unități şi poate fi adău- > ¢ gata la un sis- tem pentrua-i îmbunătăţi perfor- manta, capacitatea si disponi- bilitatea. Depinzand de faptul că este necesar sau nu un inginer de teren calificat, care să scoată sau să instaleze o unitate înlocuibilă, se obişnuieşte să se clasifice unitățile hard- ware inlocuibile ca fiind inlocuibile pe teren (care necesită intervenţia unui inginer de teren) sau înlocuibile de către client (care nu cer intervenţia unui inginer de teren). In funcţie de granular- tu d itatea unităţilor hard- “i ware înlocuibile ale arhi- se ~, tecturii sistemelor, se ‘ a 5 poate face distinctie intre fe arhitecturi cu granularitatea grosolana si arhitecturi cu granularitatea fina. Intr-o arhitectură cu granulari- tatea grosoland anumite unitati inlocuibile inglobeaza împreună câteva sub- sisteme hardware elementare, pre- cum ar fi UCP- uri, memorii, AL controllere de intrare/ieşire şi controllere de comuni- caţie. Într-o arhitectură cu granularitatea fină, fiecare subsistem hardware elementar este o unitate înlocuibilă prin ea însăşi. În continuare vor fi exemplificate arhitecturile cu granularitate grosolană şi fină analizând sistemele Tandem şi respec- tiv Sequoia. Arhitectura sistemului Tandem înglo- bează subsistemele UCP, memorie şi con- trollere de intrare/ieşire într-o singură uni- tate înlocuibilă (vezi figura „Arhitectura sistemului Tandem,,). Aceste unităţi pot comunica între ele printr-o magistrală duală, numită Dynabus. Subsistemele de disc, bandă, comunicaţie şi controllere terminale sunt unități în- locuibile pe teren, prin ele însele. În timp ce la sistemele Tandem, din prima catego- rie, unităţile UCP/memorie sunt înlocuibile pe teren, la sistemele CLX din a doua categorie, ele devin înlocuibile de către client. Ideile de bază N care apar odată cu arhitec- tura Tan- dem sunt armă- PE toarele: * necesi- tatea exis- tentei adoud cai de acces distincte, de la orice controller de terminal la orice subsistem fizic, precum ar fi UCP, memorii, discuri şi benzi, căi necesare pentru interpretarea co- menzilor utilizatorului; * gruparea subsistemelor în grupuri pereche de subsisteme pentru tolerarea defectelor. Sistemul de operare implementează algoritmii de management al perechii şi decid care resurse vor juca rolul de rezervă. Sistemul de operare utilizează o combi- nație de tehnici de tolerare ierarhice şi de tip grup, pentru a tolera pen- tru utilizatori defectările resurselor hardware: dacă una dintre resursele hardware active de pe o cale activă se defectează sistemul de ope- rare utilizează cealaltă cale pentru a continua să furnizeze servicii pentru utilizatorii afectaţi. De exemplu, dacă un subsis- tem software care inter- DP pretează comen- pe zile utilizatorului eso un disc f prin intermediul unui anumit con- troller de disc, si con- trollerul de disc se defectează, sistemul de operare maschează defectarea prin redirectarea acceselor următoare spre disc prin alt controller de disc. Sistemul de operare poate, de asemenea, să se asigure că defec- tările discului, magistralei sau controleru- lui sunt mascate prin procesele aplicaţiei de nivel mai înalt. Dacă unitatea înlocuibilă UCP/memorie se defectează, orice subsis- tem software care se executa pe acea uni- tate se defectează de asemenea. Arhitectura hardware garantează că există alte unități UCP/memorie, cu acces la resursele nece- sitate de către subsistemele defectate. Dacă un subsistem defectat este unul primar, într-un grup care implementează o sarcină de sistem de operare, precum ar fi o intrare/ieşire pe disc, a- tunci defectarea sa este mascată în mod automat de la nivelul subsistemelor uti- lizator de nivel mai înalt, prin promovarea unei rezerve pe rol de primar. Un exem- plu de granularitate fină îl puteţi vedea în figura „Arhitectura multiprocesorului Sequoia“. Serviciile şi controllerele de intrare/ie- şire sunt implementate prin microproce- soare pereche, care execută același şir de instrucțiuni în pași sincronizati si compara, în mod continuu, rezultatele lor. Subsis- temele de memorie se bizuie pe coduri de- tectoare/corectoare de erori. Subsistemele individuale CPU, memorie şi controller de intrare/ieşire sunt încorporate ca unităţi înlocuibile ale clientului. Comunicaţia tole- rantă la defectări, între unități înlocuibile, este asigurată printr-o magistrală sistem duală. Fiecare magistrală este compusă din- IANUARIE 1997 BYTE România 103 Dosar | Sisteme tolerante la defectări Sistemele Motorola Series FT istemele Motorola Series FT utilizează o arhitectură de calcul deschisă, tol- erantă la defectări. Arhitectura com- bină toleranța la defectări cu performanța înaltă a multi-prelucrării simetrice dintr-un mediu UNIX standard. Sistemele Motorola Series FT au un nucleu de prelucrare și un subsistem de intrare/ieșire tolerante la defectări de tip grup, cu o arhi- tectură de tipul celei prezentate în Fig. 3. Nucleul de prelucrare al sistemului este proiectat să comunice pe magistrale duale, tolerante la defectări, redundante, cu subsis- temele de intrare/ieșire, care la rândul lor sunt și ele duplicate. El constă din două sau trei seturi CPU, fiecare conţinând unul sau mai multe microprocesoare, împreună cu cache- urile și memoriile lor partajate asociate. Per- formanţa unui sistem Series FT poate fi cres- cută prin adăugarea mai multor procesoare la un set CPU, în timp ce fiabilitatea lui poate fi Arhitectura sistemelor Motorola Series FI SET 2 CPU Nucleu de prelucrare de disc încredere continuă pe seturile CPU rămase. crescută prin adăugarea de seturi CPU la sistem. Logica de com- parare hardware, care este integrată pentru fiecare magistrală toler- antă la defectări, detectează defectările dintr-un set CPU. Această logică dezactivează setul CPU defectat și în mod normal, prelucrarea Subsistemele de intrare/ieșire au controlere redundante care uti- lizează nucleul de prelucrare tolerant la defectări pentru a detecta și corecta erorile de intrare/ieșire. Toate componentele unui subsistem sunt dublate. De exemplu, subsistemul de disc include două magis- traletolerante la defectări, două controlere SCSI și două discuri. Se- pararea completă între cele două subsisteme oferă siguranţa că un defect în unul dintre subsisteme nu va corupe celălalt subsistem. Dacă sistemul detectează erori, el reconfigurează subsistemul de intrare/ieșire, pentru a utiliza numai subsistemul care funcţionează. Module adaptor speciale conectează module de sine stătătoare, stan- dard magistrală VME, la magistrala tolerantă la defectări. tr-un segment procesor care conectează CPU-urile, un segment memorie care co- nectează unitățile de memorie şi elementele de intrare/ieşire şi un segment global care conectează magistralele menţionate ante- rior, via interfețele master (MI) și inter- feţele slave (SI). Atât interfețele master cât şi cele slave asigură izolarea electrică pentru segmentele de magistrală adiacente, din raţiuni de limitare a erorilor. Sistemul de operare utilizează tehnici ierarhice de tolerare a defectelor, pentru a ascunde orice defectare singulară a subsistemelor hardware fata de subsistemele softare de care ele depind. De exemplu, cand un subsistem CPU se distruge, sistemul de operare încearcă automat să relanseze sub- sistemul software care a fost executat de către CPU defectat, pe un alt subsistem CPU, prin utilizarea unui punct de verifi- care anterior salvat, care defineşte starea subsistemului. Pentru a exista siguranţa că actualizările stării subsistemului sunt atomice, cu respectarea distrugerilor CPU, este adoptată o tehnică de tip „oglindire“. Aceasta cere ca sistemul de operare să men- 104 BYIE România IANUARIE 1997 ţină două copii ale stării unui subsistem software, pe două unităţi diferite de memo- rie. Pentru a tolera defectările de tip omi- siune la citirile din memorie, toate paginile de date în operaţiile de tip scriere sunt du- plicate pe diferite elemente fizice de memo- rie şi toate paginile de tip citire sau numai executabile, sunt memorate de asemenea pe discuri diferite. Dacă un element de me- morie se defectează, pagina de memorie care nu poate fi citită este restabilită de pe alt element de memorie sau alt disc, depen- dent de faptul că ea a fost o pagină în care "se scria sau numai una din care se citea sau se executa. Sistemul de operare poate de asemenea să tolereze defectările singulare de pe disc prin duplicarea paginilor de pe discuri pe discuri porturi duale, atașate la diferite controllere de intrarefieşire. În acest mod, sistemul de operare poate masca orice defectare singulară a unei unităţi hardware înlocuibile, atâta timp cât cel puţin două subsisteme CPU, două subsisteme con- troller de intrare/ieșire şi două subsisteme de memorie lucrează corect şi toate defec- tările care apar sunt complet restabilite, înainte ca să apară o a doua defectare. Dezvoltatorii de software de tipul sis- tem de operare presupun în mod tipic că subsistemele CPU, controller de intrare/ie- şire şi controller de comunicaţie au com- portamentul cu defectări permise de tip omisiune la citire/scriere şi că magistralele de comunicaţie şi liniile de comunicaţie au comportamentul cu defectări permise de tip omisiune sau omisiune/performanță. Un astfel de comportament cu defectare permisă, restrictiv pentru defectările hard- ware, permite proiectantilor de sistem sa utilizeze tehnicile cunoscute de tolerare ie- rarhică şi de tip grup, pentru a tolera defec- tările subsistemelor hardware, precum ar fi duplicarea la memorare, pentru a masca pierderea datelor, replicate pe două subsis- teme de memorare sau două subsisteme de tip disc, cu comportamente cu defectări permise de tip omisiune la citire. În scopul de a detecta defectările de pe magistrale, liniile de comunicaţie, subsis- temele de memorie şi disc, în general, se utilizează coduri detectoare de erori. În timp ce pentru CPU-uri si controllerele de Sisteme tolerante la defectări intrare/ieşire, bazate pe coduri detectoare de erori, există posibilitatea ca datele scrise pe o magistrală sau elemente de memorare, pe durata ultimelor câteva cicluri dinainte de detecția unei defectări, să fie eronate, duplicarea şi compararea prin utilizarea circuitelor de comparare cu autoverificare, în mod virtual, elimină posibilitatea unor astfel de distrugeri. Costul acestei excelente capacităţi de detecție a defectărilor este acela că sunt necesare două subsisteme hardware plus logica de comparare, în locul unui singur subsistem elementar, mărit cu circuitul de detecție a erorilor. Sunt posibil de implementat și mecanis- me de management al redundantei, care to- lerează defectările subsistemelor hardware, direct în hardware, de exemplu prin uuili- zarea tehnicilor de tolerare de tip grup, pre- cum ar fi triplarea subsistemelor fizice, cu comportamente cu defectări permise arbi- trare şi cu votare sau dublarea subsisteme- lor hardware, cu comportamente cu defec- tări permise de tip distrugere. Aceasta permite ca defectările unui singur subsis- tem să fie mascate la nivele de abstractizare software mai ridicate și să crească timpul mediu între defectări. Subsistemele software sunt similare, în multe privinţe, unităților hardware înlo- cuibile. Acestea sunt unităţi de bază ale defectării, înlocuirii şi dezvoltării de soft- ware. La fel ca în cazul unităţilor hardware înlocuibile, obiectivul final este de a per- mite unităţilor software să fie înlocuite din- tr-un sistem fără a întrerupe activitatea uti- lizatorilor. Când acest lucru este imposibil de atins, fie din cauza costului și complexi- tății, fie din cauză că numărul de subsisteme active care asigură o sarcină scade sub un anumit prag, obiectivul următor este de a exista siguranţa că subsistemele software au un comportament cu defectări permise „clasic“, precum ar fi distrugerea, omisi- unea sau performanţa. Aceasta va permite utilizatorilor lor (posibil umani) să reali- zeze restabilirea după defectări, bizuindu- se pe protocoalele simple de mascare, precum ar fi „conectează-te din nou“ sau „aşteaptă câtva timp şi încearcă din nou“. Un lucru necesar, înainte de implemen- tarea unei sarcini de către un grup de sub- sisteme software, capabile să mascheze defectările sarcinilor procesorului, este existenţa unor procesoare gazdă multi- ple, cu acces la resursele fizice utilizate de către acea sarcină. De exemplu, dacă un disc care conţine o bază de date poate să fie accesat de către 4 procesoare diferite, a- tunci poate fi organizat un grup subsistem de baze de date, format din 4 membri, pen- tru a masca până la trei defectări concuren- te de procesoare. -tează serviciile. Pentru orice servicii, politica de sincronizare agrupului de subsisteme precizează gradul de sin- cronizare locală a stărilor care trebuie să existe între subsistemele care implemen- Sincronizarea strânsă prevede faptul că stările locale ale membrilor sunt sin- cronizate strâns, fiecare cu fiecare, prin lansarea tuturor membrilor ca să execute în paralel toate cererile de servicii şi să treacă prin aceeaşi secvenţă de tranziţii de stare. leşirea grupului depinde de comporta- mentul cu defectări per- mise presupus pentru membrii săi. Dacă membrii grupului se pot defecta în moduri arbitrare, votarea majoritară este metoda comună cea mai utiliza- tă: un răspuns al grupu- lui este trimis la ieșire numai dacă există un acord al majorităţii membrilor. În contrast cu sincronizarea strânsă, sin- cronizarea liberă ierarhizează membrii gru- pului în funcţie de cât de strâns sunt ei sin- cronizaţi cu starea curentă a sarcinii. În sistemele tolerante la defectări, unde subsistemele software se pot muta de pe un procesor gazdă pe altul, este convenabil să nu se ceară clienţilor să cunoască loca- lizarea subsistemelor care furnizează o sar- cină. Scopul unor astfel de servicii, numite transparente faţă de localizare, este de a masca pentru clienţi efectele defectărilor individuale ale subsistemelor unui grup. Înțelegerea ariei tehnice atât de com- plexe a calculului tolerant la defectări cere identificarea conceptelor sale funda- mentale și precizarea zonelor ambigue. Conceptele și terminologia clară ajută la proiectarea unui sistem tolerant la defec- tări şi care utilizează o cantitate corectă de redundanţă la diferite nivele de abstracti- zare, pentru a obţine anumite rezultate optime din punctul de vedere funcţiuni/ încredere/cost. Există astăzi o „teorie a complexităţii“, destul de puţin dezvoltată însă, referitoare la calculul tolerant la defectări, care ar putea practic ghida un proiectant în alegerea uneia dintre multi- plele soluţii posibile de management al redundanțţei la diferite nivele hardware, sis- teme de operare şi aplicaţii. Aceste alegeri sunt dificil de făcut, nu numai din lipsa unor informaţii analitice şi experimentale asupra costului diferitelor tehnici de ma- nagement al resurselor, dar şi din lipsa unor date publicate asupra tipurilor de com- portamente defecte pe care diferite com- ponente le manifestă, precum şi asupra a ce fel de distribuții ale defectărilor sunt aso- ciate cu astfel de componente. Aspectele stochastice, inerente în toleranța la defec- tări, adaugă o altă dimensiune la com- plexitatea proiectării. Mai mult decât atât, chiar dacă cineva ar avea disponibile toate costurile şi datele de defectare teoretice şi experimentale necesare, numărul de alegeri care ar trebui luat în considerare ar fi atât de mare, încât este puţin probabil ca o căutare sistematică pentru optimali- tate să poată avea loc. Pentru aceasta şi pen- tru multe alte raţiuni, construirea sis- temelor tolerante la defectări este posibil să rămână o artă în viitorul previzibil. Un lucru pare a fi sigur: odată cu creșterea necontenită a dependenţei de sistemele de calcul, disponibilitatea serviciilor de pre- lucrare şi de comunicaţii în prezenţa defec- tării componentelor, va trebui să devină tot mai importantă. Pentru a atinge astfel de nivele ridicate de disponibilitate, în viitor tot mai multe sisteme vor trebui să fie tolerante la defectări. BI IANUARIE 1997 BYTE România 105 Utilizatori in toată lumea uniti-va! Walls Cele mai bune teste! Cele mai interesante comparatii intre produsele de pe piata! Testati-ne si dumneavoastra la chioscuri sau la telefon: 068/150886;153108. Cele mai bune prezentari de hardware si software! Cele mai multe știri despre noutăţile din lumea calculatoarelor! Cele mai multe și cele mai bune sfaturi pentru depanarea calculatorului și aplicaţii! Cele mai interesante workshon-uril Cele mai bune servicii pentru cititori: CHIP Service, CHIP Hotline și în curând ... CHIP Special! Testele noastre sunt Shr A little bit more Dumitru Rădoiu Despre Web la modulviitor ajoritatea celor care se ocupă de siturile Web ştiu foarte multe lucruri despre formatarea paginilor, despre HTML sau PDF, despre protocoale, despre apleturi Java şi programarea în JavaScript sau VBScript, despre ActiveX sau specificaţiile HTML 3.2. Dar ca şi în lumea în care Internet Explorer 3.0 trăim, în care fericirea este caracterizată de permanenţă iar viața Te ROS Eli este descrisă de tranzienta, lumea webmaster-ului este caracterizată de schimbări rapide. Cu deosebire în ultimul an, webmaster-ii au fost practic copleșiți de cantitatea de informaţii şi numărul de pro- duse noi: alianţe Internet, servere, navigatoare, limbaje de pro- gramare Web, aplicaţii Web, securitate, îmbunătățiri, plug-in-uri, extensii ale limbajelor, noi tehnologii de comunicaţie de la mode- muri la ATM, milioane de noi pagini Web, convertoare, editoare, instrumente pentru managementul siturilor Web, visual HTML, reviste comerciale şi profesionale dedicate, carți şi radio on-line, ziarele noastre de fiecare zi pe net, posturi de televiziune on-line, publicaţii ştiinţifice accesate pe web, biblioteci și universități vir- tuale, magazine şi banci digitale, una peste alta un munte de infor- maţie cu mai multă sau mai puţină valoare în care trebuie "săpat". Specializările au devenit din ce în ce mai înguste pe măsură ce tim- pul mediu de viață al informaţiilor ştiinţifice s-a scurtat. Deseori am fost încercaţi de un sentiment al zădărniciei şi am căutat criterii - validate pentru selecția informaţiilor sau "scurtături” în procesul de asimilare a noilor produse. Aş dori, în următoarele cîteva rînduri, să relevăm amprenta perioadei care a trecut asupra caracteristicilor tehnologiei Web. Viitorul HTML După o evoluţie care, în cel mai bun caz, poate fi descrisă ca lentă, singurul standard la această oră este tot bătrînul HTML 2.0. Speci- ficatiile HTML 3.0 au generat atîtea controverse încît n-au sfîrşit prin a deveni standard şi au expirat în septembrie 1995. În locul lor au fost formulate specificaţii noi (HTML 3.2) care beneficiază de suportul celor mai înfocaţi critici ai HTML 3.0 (numit, după o perioadă în care schimbarile l-au făcut de nerecunoscut, HTML +): Microsoft, Netscape, Sun, SpyGlass, IBM, Novell si SoftQuad. Noile specificatii HTML 3.2 preiau din HTML 3.0 doar carac- teristicile general acceptate de utilizatori şi producătorii de navi- gatoare: imagini senzitive pe partea de client, o bună parte din IANUARIE 1997 BYTE România 107 Web Master Despre Web la modul viitor extensiile Netscape legate de tabele, de alin- ierea imaginilor şi textului, atribute rela- tive la fonturi, fundaluri şi culori, inserarea apleturilor Java şi cîteva modificări minore ale vechiului standard 2.0. Modificările majore - inserarea scripturilor Java sau VB, a formulelor matematice și a stilurilor (style sheets) - sînt deja cuprinse în următoarele specificaţii, HTML 3.3. Pentru cei care doresc mai multe detalii legate de HTML 3.2 există caseta alăturată. Servere și îmbunătățiri Piaţa serverelor Web a cunoscut o dinami- că deosebită: WebStar, QuaterDeck Star Nine si WebCenter pentru Mac OS, Microsoft Internet Information Server (IIS) 2.0, Purveyor, Netscape Enterprise Serv- er, Netscape FastTrack pentru PC si lista ar mai putea continua. Cu toate ca pina acum CGI (Common Gateway Interface) şi-a făcut datoria aducînd siturilor statice interactivitate prin intermediul scripturilor (noutăţi găsiţi la rubrica Webmaster), ten- dința actuală este de a introduce un suport suplimentar, propietar, API (Application Programming Interface), o interfaţă mult mai directă şi mai simplă cu bazele de date. În această direcţie Microsoft propune ISAPI, dezvoltat împreună cu Process Soft- ware (Internet Server Application Pro- gramming Interface) iar Netscape propune NSAPI (Netscape Server Application Pro- gramming Interface). Dar şi într-un caz şi în celălalt, cîştigurile de performaţă se obțin prin renunţarea la portabilitate. Pentru a obţine un impact pe scară mare, Microsoft oferă serverul gratuit. Nu este însă o consolare suficientă la suportul incomplet pentru Server-Side Includes, absenţa instrumentelor de dezvoltare (FrontPage se obţine pe bani) şi a motoarelor de căutare. Răspunsul Netscape a fost lansarea celui mai puternic produs al companiei, Netscape Enterprise Server, bine adaptat pentru dezvoltările complexe. El este însoțit de un motor de căutare, de Live Wire şi de binecunoscutul instrument de editare Navi- gator Gold. În scurt timp a devenit standard de facto pentru siturile web ale compani- ilor, în timp ce mediile universitare sînt încă dominate de NCSA/Apache. În acelaşi timp, Netscape a forţat îmbunătăţirea rapidă a limbajului JavaScript (vezi paragraful următor) pînă la punctul în care converge cu Java. Revenind la Apache, serverul este desti- nat mediului Unix şi este derivat din serverul NCSA. Numele său provine de la 108 BYTE România IANUARIE 1997 Spre HTML 3.3 TML esteun limbaj serialîn sensul că infor- matia HTML pentru o pagina Web este incarcata, pe masurace pagina este de către navigator. Cînd naviga- torul găsește o imagine (sau un obiect inserat) el încarcă obiectul şi îl inserează în poziţia cores- punzătoare localizării acestei informaţii în codul HTML. De aici (şi nu numai), o mulţime de insatis- facţii legate de posibilitățile reduse de DTP ale HTML. La urma urmei, HTML, prin însăși natura lui de limbaj destinat Web-ului (independent de platformă) este un limbaj care descrie structura conţinutului unui document și nu caracteristicile modului lui de afişare. De aici problemele de DTP în acest limbaj în care pina si poziționarea cu exac- titate a unei imagini (sau obiect) nu este posibilă. Şiasta ca să nu mai vorbim de redarea în fereastra navigatorului a unor semne grafice mai complicate cum ar fi operatorii din matematică. Evoluţia HTML a fost, înainte de toate, foarte lentă. Standardizarea a fost și este din păcate un proces greoi. De cele mai multe ori, producătorii de navigatoare (browser-e) au dat glas nemultu- "mirilor lor și au implementat propriilor lor tag-uri HTML, numite extensii. Cei mai prolifici au fost Microsoft şi Netscape. Unele dintre ele au fost | acceptate de un număr mare de utilizatori şi, devenind standard de facto au fost introduse în standardele de jure. Astfel s-a întimplat că, după cîțiva ani, tot ce avem este un standard nesatis- făcător din multe puncte de vedere: HTML 2.0 (acceptat ca standard Intemet de IETF). Specificaţiile HTML care au urmat au rămas în multe privințe doar declaraţii de intenţii necon- cretizate în standarde. Să ne reamintim că speci- ficaţiile au o viaţă medie de 6 luni după care sau sint acceptate ca standarde sau sînt înlocuite de urmat standardului HTML 2.0 erau în permanen- tă schimbare; vezi cele n variante HTML +, HTML 3.0, etc. Ele promiteau un salt revoluţionar în HTML: tabele dintre cele mai complicate, ecuaţii ştiinţifice, un mai bun control asupra formatării și designului paginii și o mulţime de alte trăsături mai mărunte, dar care puteau face viaţa creatorilor de publicaţii Web mult mai plăcută; de pildă, glifele. Producătorii de navigatoare au constatat însă lipsa de coerenţă și stabilitate a unor tag-uri și, anticipind iminenta lor abandonare au refuzat implementarea lor preferînd crearea altora noi. Prima companie care şi-a introdus propriile sale tag-uri (numite extensii) a fost Netscape. Acţi- unea a provocat suficiente valuri ca să deter- mine Netscape să promită că va conlucra mai îndeaproape cu Consorţiul Word Wide Web şi în același timp să pună pe treabă şi pe alţii. NCSA Mosaic, de pildă, a introdus tabelele care deși nu sînt standard au devenit o prezenţă larg accep- tată în publicaţiile electronice. Au urmat apoi toţi ceilalți, dintre care cel mai prolific părea să fi fost Microsoft. Specificaţiile HTML 3.0 făcute publice cu mai bine de doi ai în urmă au fost între timp aban- donate (au expirat în septembrie 1995) ceea ce explică de ce anunţarea specificaţiilor 3.2 (http://www .w3.org/pub/WWW/MarkUp/himl- spec/) a produs usurare in rindul creatorilor de documente HTML. Specificaţiile anunţate, care vor deveni standard şi vor fi obligatoriu imple- mentate în navigatoare dacă vor întruni un număr mare de utilizatori şi susţinători) sînt produsul Con- sorţiului Word Wide Web, la care se adaugă con- Versiunea 2.0 Despre Web la modul viitor Web Master tributii semnificative din partea Netscape, IBM, Microsoft, Novell, Spyglass, SoftQuad si Sun. HTML 3.2 include o buna parte dintre cele mai răspindite tag-uri și atribute menţionate de HTML 3.0 (vezi atributele de culoare, imagini sen- zitive pe partea de client, inserarea apleturilor Java) Să le comentăm pe scurt pe cele mai impor- tante. Imaginile senzitive pe partea de client înseamnă că toate informaţiile relative la zonele active - formă și coordonate, URL-urile la care se fac trimiteri - sînt trimise navigatorului în sursa HTML. Aceasta nu numai că reduce traficul între client și server (spre deosebire de rezolvarea cu CGI) dar conduce și la afișarea adresei la care se face referire în bara de stare a navigatorului (bara din partea de jos a ferestrei). Acest lucru nu era posibil în rezolvarea CGI deoa- rece maparea imaginii se făcea într-un fișier care era localizat pe server, ceea ce făcea ca în bara de stare să poată fi afișate doar coordonatele cur- sorului. Imaginile senzitive au fost iniţial introduse de Spyglass și preluate imediat de Netscape. Infor- maţii detaliate se pot prelua de la http://ds.inter- nic. net/internet-drafts/. Apleturile Java iși fac și ele loc în specificaţiile HTML 3.2, lucru care ne dă un indiciu cu privire la eforturile depuse de Sun ca Java să devină un limbaj standard pentru programarea pe Internet. Specificaţiile se referă însă doar la tag-urile și , primul pentru insera- rea apleturilor iar cel de-al doilea pentru a trece acestora parametrii de execuţie. HTML 3.2 vine de asemenea să consacre o serie de tag-uri și atribute legate de culori, fun- daluri, liste și alinieri ale unor bucăţi mai mari de text și propune castandard un subset al tag-urilor Netscape legate de tabele. În sfîrșit, ceea ce surprinde la HTML 3.2 este lipsa oricăror referiri la cadre (frames, introduse inițial de Netscape). Ce aduc noile specificaţii celor care se ocupă de design-ul publicaţiilor electronice pe Web? Mai întîi o ușurare că majoritatea covirșitoare a tag-urilor pe care le folosesc deja vor deveni standard; aceasta înseamnă un plus de flexibilitate în felul în care își vor putea concepe paginile adresate tuturor navigatoarelor standard. Mai înseamnă de asemenea că producătorii de navigatoare și celalți în afară de Netscape și Microsoft aflați de o vreme în fruntea plutonului, vor introduce specificaţiile în produsele lor în viitorul foarte apropiat Mai important însă este că s-a deschis astfel calea pregătirilor pentru specificațiile HTML 3.3,care ne promit o adevărată revoluţie în HTML: tandarde pentru stil (style sheet), pentru insera- rea scripturilor, pentru formulele matematice, fig- uri, comentarii și banner-e. A Pache). Serverul este rapid, performant şi extensibil, ca să nu mai punem la socoteală că este și gratuit. Există şi o ver- siune comercială, sub numele Stronghold, care are în plus protocolalele de securitate SSL. Născut și dezvoltat în mediile univer- sitare, Apache este un server Unix pur, nu beneficiază de suport tehnic, acesta fiind probabil unul din principalele motive (alături de dificultăţile de administrare) pentru care nu a prins în mediile comer- ciale. Netscape FastTrack este disponibil sub Unix si NT şi beneficiază de funcțiuni de securitate (sub NT nu utilizează sistemul nativ de securitate NT). Elementele avansate sînt legate de gestiunea utilizato- rilor, a grupelor şi a drepturilor de acces. În final, merită de asemenea menționate cîteva îmbunătăţiri prezente la un mare număr de servere, îmbunătăţiri care au toate şansele să devină standard. Server-Side Includes este o dezvoltare recentă care permite dezvoltarea docu- mentelor dinamice fără utilizarea CGI. Modul în care acesta lucrează este simplu. Serverul documentele HTML (nu pe toate, ci doar pe cele cu o anumită extensie, de pildă .shtml) în căutarea unor comentarii care inserează stringul include. Apoi serverul înlocuieşte intre- gul comentariu cu fișierul la care se face referință. Această trăsătură , deşi uşurează întreţinerea paginilor care au elemente comune (de pildă antete sau recapitulatii), scade într-o anumită măsură viteza de răspuns a severului. Server-Push şi Client-Pull Cele două trăsături au fost introduse de Netscape şi au apărut menţionate şi în neîmplinitul HTML 3.0. Client-Pull este o facilitate implementată în sursa HTML şi poate fi interpretată de mai multe navigatoare. Interpretarea constă în aceea că navigatorul cere serverului un anumit URL după un anumit interval de timp. Server-Push se bazează pe o aplicație CGI care menţine un temporizator pentru a şti cînd anume să transmită un anumit docu- ment clientului. Java și JavaScript Am văzut pînă acum că navigatoarele suportă excelent o sintaxă orientată text (HTML) pentru afişarea informaţiilor. Caracterul serial al acestui limbaj este o limitare în sensul că, codul este interpretat serial și elementele inserate sînt afişate aco- lo unde apar în cod oferind un control limi- tat asupra formatului paginii pe ecran. La aceasta mai putem adăuga puţinătatea mecanismelor pentru o interactivitate pu- ternică. Cîteva controale (butoane SEND sau RESET de pildă) sînt suportate intrin- sec de limbaj dar majoritatea celor cu care ne-am obişnuit la suprafeţele grafice ale PC-urilor nu sînt încă implementate. Într-un efort de a furniza un mediu inter- activ complementar, Sun a imaginat un lim- baj derivat din C++ cu modificări simpli- ficatoare care să-l facă perfect pentru dezvoltarea de aplicaţii pe Web: Java. Java este limbajul de programare care are toate șansele să devină limbajul standard pentru programarea Internet. Aplicațiile pot fi stand-alone sau inserabile în docu- mente HIML (apleturi). Netscape a fost primul navigator care a implementat aple- turile Java şi care a oferit suport pentru clasele de obiecte şi un. API (Application Programming Interface) pentru Java. Deoarece există foarte multă informaţie despre Java, nu merită să vă rețin atenţia cu detalii. Cîteva cuvinte însă despre JavaScript. Scripturile sînt mici programe necompilate, în format text, care sînt interpretate în momentul execuţiei şi permit unui navi- gator Web să rezolve inteligent situaţiile care astfel ar necesita un program care rulează pe serverul Web. Navigatorul inter- pretează declaraţiile JavaScript încorporate în paginile HTML şi le executată pe loc, pe computerul client, aducînd un spor de viteză în realizarea interactivității. Limba- jul JavaScript a fost creat astfel încât să reflecte sintaxa limbajului Java, multe dintre cuvintele cheie fiind aceleaşi. Ca şi Java, JavaScript este construit pe metafora obiectelor deşi într-un sens mai putin riguros. Viitorul acestui limbaj, dezvoltat inițial de Netscape, cred că depinde într-o mare măsură și de posibilităţile de inter- acţiune între apleturile Java şi scripturile JavaScript (vezi articolul scris de Radu Greab la rubrica Webmaster din numărul trecut). Deocamdată însă, specificaţiile privind inserarea scripturilor sînt încă pe mesele de lucru ale proiectantilor. ActiveX Script și VBScript Mediul interactiv complementar propus de Microsoft este ActiveX Script si VBScript. ActiveX Scripting este standar- dul privind includerea oricărui limbaj de scripting într-un document (sau pagină, IANUARIE 1997 BYTE România 109 Web Master Despre Web la modul viitor cum mai este numit) HTML. ActiveX Scripting este un standard independent de limbaj care definişte relaţiile dintre gazda unui asemenea program (scripting host) şi motorul de execuţie (scripting engine). Motorul de execuţie este componenta procesului cunoscută anterior sub numele de server OLE (Object Linking and Embe- ding). Gazda scriptului poate fi orice apli- caţie care utilizează un motor de execuţie. De pildă, o astfel de gazdă este Internet Explorer 3.0. ActiveX Scripting începe cînd o componentă ActiveX este instanțiată în spaţiul procesului. Internet Explorer creează motorul de execuţie şi îl încarcă cu comenzile de execuţie furnizate de script (programul inserat în ducumentul HTML, între tag-urile